P. 1
Gal Eva Conceptia Uniunii Europene Privind Organizarea Si Function Area Op

Gal Eva Conceptia Uniunii Europene Privind Organizarea Si Function Area Op

|Views: 519|Likes:
Published by viorik_mo

More info:

Published by: viorik_mo on Nov 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/10/2011

pdf

text

original

MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE ACADEMIA DE POLIȚIE „ ALEXANDRU IOAN CUZA “ FACULTATEA DE DREPT

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT CONCEPȚIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA ORGANELOR DE ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ

Conducător de doctorat Prof. univ.dr. COMAN FLORIAN

Doctorand GAL EVA BUCUREȘTI 2010

1

„ Numai când dreptul va străluci la fel precum soarele luminează sufletul oamenilor ca un spirit călăuzitor, ca o cerinţă imperativă, ca o obligaţie autoimpusă, care este una şi aceeaşi cu libertatea organizată, numai atunci lumea va fi în siguranţă. Nu de revizuirea tratatelor are nevoie omenirea, ci de revizuirea propriilor ei judecăţi... ceea ce trebuie făcut pentru a asigura pacea este ca popoarele în plină sinceritate şi fără gânduri ascunse să lucreze împreună pentru a spiritualiza frontiera, prin acorduri economice în interesul comun... Bunul cel mai de preţios al unei ţări este pacea prelungită, care singură îngăduie unei naţiuni să-şi găsească drumul, care singură îngăduie să se aducă civilizaţiei generale binefacerile creatoare ale geniului naţional.”

NICOLAE TITULESCU ( 1882- 1941)

2

CUPRINS Abrevieri si acronime.........................................................................................6 ARGUMENT ........................................................................................................7
CAP.I. COOPERAREA POLIȚIENEASCĂ – EVOLUȚIE ȘI PERSPECTIVE............................17 1.1. Scurt istoric al cooperării poliţeneşti internaţionale .. .................................................17 1.1.1.Organizarea cooperării poliţieneşti...............................................................................19 1.1.2.Cooperarea poliţienească în cadrul Uniunii Europene ................................................22 1.1.3.Cooperarea forțelor care participă la asigurarea ordinii publice..................................23 1.2.Cooperarea judiciară versus cooperarea poliţienească. Instrumente de evaluare a cooperării internaţionale poliţieneşti ..............................................................30

CAP.II. CONCEPȚIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND FUNCȚIONAREA ORGANIZAȚIILOR ȘI ORGANISMELOR DE ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ .............37 2.1.Uniunea europeană- evoluție și perspective .......................................................................37 2.2.Politica Externă de Securitate Comună ( PESC) - pilon de bază a Uniunii Europene........................................................................................................................39 2.2.1.Organele și instrumentele PESC.......................................................................................54 2.2.1.1.Instrumentele PESC.................................................................................................55 2.2.1.2.Obiectivele PESC....................................................................................................56 2.2.2. Politica Europeană de Securitate și Apărare....................................................................57 2.2.2.1 Misiunile și obiectivele PESA...............................................................................59 2.2.2.2 Instrumentele gestionării civile și militare a crizelor.............................................61 2.2.3.Rolul României în cadrul PESC......................................................................................69 2.2.4. Participarea României la misiunile PESA......................................................................70 2.2.5.Contribuția României la dezvoltarea capabilităților civile și militare..............................71 2.2.6. Politica de Securitate și Apărare Comună privind implementarea prevederilor Tratatului de la Lisabona...........................................................................................................72 2.3.Conceptul de securitate şi dimensiunile sale.......................................................................73 2.3.1. Securitatea și apărarea .................................................................................................78 3

...............................9.................................................Alte forme de infracţionalitate gravă care pot intra în sfera de competenţă a Oficiului Europol....4.......... Rolul Comisiei Europene......2......... Prevenirea şi combaterea terorismului prin înfiinţarea Oficiului European de Poliţie...........................................................................2.................Trafic de stupefiante........Trafic de persoane......2.......................................140 3..........C..1.1........................116 3........................178 4 ....127 3.......................................6................Contextul terorismului în Uniunea Europeană.............................................138 3....3.......2......................................2...2......................................................128 3..98 2...................................4....................................125 3............ Aderarea României la Europol..................S............................................100 2..................................4.2..........92 2....................................III FORME DE MANIFESTARE A ÎNCĂLCĂRII ORDINII PUBLICE ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ 3.....4.................3...............Unitățile naționale...................................................................................10 CAP................................................................161 3..................................................1..........................Ordinea publică şi siguranţa naţională – preocupări ale uniunii Europene .............4...........129 3...........160 3....132 3..2...............................Aspecte generale şi noi influenţe contemporane.......Ofițerii de legătură....1... Prioritatea dreptului comunitar faţă de legislaţiile naţionale.. 138 3.....157 3..........2.2............ Aspecte generale privind Consiliul Uniunii Europene..............2.........................5......141 3.........................82 2........... Aplicarea normelor dreptului internaţional umanitar în activitatea organelor de ordine publică ............ Rolul Parlamentului European.....2.................. Rolul şi scopul instituţiilor Uniunii Europene privind ordinea publică şi siguranţa naţională...............85 2..1......................4........................................2..................2......8................................2......4.................2.................2 Forme de terorism care acţionează în Europa................E.......3......... Înfiinţarea Oficiului Europol şi sarcina acestei instituţii.........................1............................ Activitatea de relaţii internaţionale a României în domeniul ordinii şi siguranţei publice.....5.........................1........4...................117 3............................ Modelul de securitate al O..............7..................155 3.. Aspecte ale cooperării în domeniul formelor grave de criminalitate.............2...3..2.........Aspecte privind domeniile de interes care pot afecta ordinea şi siguranţa publică ......

..196 4....1.......................258 5 ....................251 5............... 238 CAP...........224 4...Sistemul computerizat al Europol-ului ( TECS)................1........1....... Prevederi legale selective privind Acordul Schengen.......3...253 5.. Sistemul Informatic Schengen..4......1.........242 5..1.........Frontex – Agenția Europeană pentru Managementul Cooperării Operaționale la Frontierele Externe ale Statelor Membre (European Agency for the Management of Operational Cooperation at the External Borders of the Member States) ...228 4...............Cooperarea Schengen ........2.............................4..............4........................... Fizionomia mediului de securitate în epoca globalizării şi impactul său asupra dinamicii structurilor de ordine publică..1............2....................... Mediul european de securitate..................................247 5......1......222 4.......245 5............... Aspecte generale referitoare la evoluția mediului de securitate.3...........1............1.................2......................... Analiza elementelor de drept comparat privind măsurile luate de state pentru menținerea ordinii publice și siguranța națională........................1................................................................................................................2.......Managementul și controlul Europolului………………………………........................................2......CAP IV.2....1..........................................................180 4...................244 5..1.... 242 5......179 4.1... Rolul Europol.............................2.... V MANAGEMENTUL COOPERĂRII INTERNAȚIONALE ÎN MATERIE DE ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ....1.....2.....243 5.........228 4.Caracteristicile mediului de securitate.....1................................Europol …………….....1...2..................................................................1..247 5....... Uniunea Europeană și mediul internațional de securitate.........1....2.........2.........................Integrarea Acordului Schengen în Uniunea Europeană........Obiectivele strategice și direcțiile securității europene.....1...Legislația statelor noncomunitare.1...............................1.................................. ELEMENTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND MĂSURILE LUATE DE STATE PENTRU MENȚINEREA ORDINII PUBLICE ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ.... Misiune și istoric………………………………………………………................242 5..1..203 4..1........1..........................242 5............179 4............ Structuri europene şi internaţionale de cooperare poliţienească.3...249 5....... Aspecte de drept comparat specific statelor membre ale Uniunii Europene.....2............................................3...Oficiul European de Poliție ......4......................................1.....................1..Istoria și dezvoltarea Acordului Schengen..........1........1....

...........................272 5....3............................... 279 5................2..............................2......3....291 5.............. Cooperarea cu Europol prin intermediul Unității Naționale Europol.........2...2..................5...........E............................1...................................................2................ Cooperarea cu ofițerii de legătură ai M..I.......................................4.............3..........................................2....................276 5.... 282 5..........................................................................262 5.........................2.....I..........................................................................................277 5.Biroul Național Interpol ....... Interpolul în Europa............C................2............................................1.... – INTERPOL) .C.......298 5.....269 5...Instrumentele de cooperare ale Interpolului............................... Cooperarea interinstituțională........3..............................................A..5....4................. ........ acreditați în alte state și cu ofițerii de legătură străini acreditați în România...................2....3..............................1.....................2...................5...............262 5...................260 5.........273 5.......................5.4................. Etapele de dezvoltare ale O... Structura Interpolului...................269 5.......... Interferenţa cooperării internaţionale poliţieneşti cu cea naţională...........263 5............................... Cooperarea cu țările membre din spațiul Schengen prin intermediul serviciului SIRENE............Punctul Național Focal ............................271 5.5..........1.....................2............1....P......................3...................328 ANEXE 6 ...........3.......2.. Instituții implicate în activitatea Biroului SIRENE.....I...........................304 BIBLIOGRAFIE.....................2..... Biroul SIRENE.......5.................Rolul Interpolului.......3.3.Organizația Internațională a Poliției Criminale – INTERPOL (O...Colegiul European de Poliție – CEPOL ...........................2....I...........................289 5...........2...............1.........C...P............1..................1...........................5......3...........3.............................1.........274 5........4................... Activitățile Interpolului.........................2..5..............1.....1....1................1...287 5........................ Înființarea și atribuțiile Biroului Național Interpol..268 5..........265 5...............................................................................300 CAPITOLUL VI CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA ÎN MATERIA PERFECȚIONĂRII REGLEMENTĂRILOR JURIDICE ȘI A STRUCTURILOR ORGANIZATORICE DE ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ ....3. Structuri de cooperare internaţională la nivel intern...... Cooperarea cu Centrul Regional S.........266 5..............Aspecte privind eficientizarea cooperării.......2.Organizarea și competențele Centrului de Cooperare Polițienească Internațională ...

ABREVIERI ȘI ACRONIME Art.Monitorizarea Globală pentru Securitate şi Mediu IFOP – Instrumental Financiar pentru Orientarea Pescuitului ISAF.Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord OLAF. –articol CEE.Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa Convenţia PIF.Comunitatea Economică Europeană CEEA.Comunitatea Europeană a Cărbunelor şi Oţelului CEDO – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului CEDHO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului CJCE – Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene CSCE.Oficiul European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene 7 .Ministerul Public European NATO.(EURATOM) – Comunitatea Europeană a Energiei Atomice CECO.Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene COREPER – Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi DAU – Documentul Administrativ Unic DLAF – Departamentul pentru Lupta Antifraudă DNA – Dirrecţia Naţională Anticorupţie DIICOT – Direcţia de investigare a infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi terorism EMUE – Statul Major al Uniunii Europene EUROJUST – Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară EUROPOL – Oficiul European de Poliţie FECOM – Fondul European de Cooperare Monetară FED – Fondul European de Dezvoltare FEDER – Fondul European de Dezvoltare Regională FEP – Fondul European al Pescuitului FSE – Fondul Social European GATT – Acordul General pentru Tarife şi Comerţ GMES.Forţa Internaţională de Asistenţă privind Securitatea JAI – Justiţie şi Afaceri Interne JOCE – Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene JOUCE – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene MPE.

Politica Europeană de Securitate şi Apărare PESC – Politica Externă şi Securitate Comună PND – Planul Naţional de Dezvoltare RSC – Revue de science criminelle et de droit penal compare RAS.Forţa Naţiunilor Unite de Primă Urgenţă UNPO.Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa PAC – Politica Agricolă Comună PESA.Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor ONU.Organizaţia Naţiunilor Unite OSCE.Uniunea Europei Occidentale UNEF.Operaţiunile Naţiunilor Unite de Menţinere a Păcii 8 .Comitetul de Conducere pentru Răspunsul Umanitar SPG – Sistem de Preferinţă Generalizat UCLAF – Unitate de Coordonare a Luptei Antifraudă din cadrul Comisiei Europene TCE – Tratatul privind Comunităţile Europene TUE – Tratatul Uniunii Europene TRUE – Tratatul de Reformă al Uniunii Europene TFUE – Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene UE – Uniunea Europeană UEO.Sisteme de Acţiune Rapidă SCHR.OMC – Organizarea Mondială a Comerţului ONPCSB.

organizatoric şi în planul perfecţionării cooperării internaţionale în interiorul şi în afara Uniunii Europene.500 de milioane să prezinte modul în care această mare organizaţie internaţională a conceput şi a organizat normele dreptului poliţienesc de aşa manieră încât aceasta să răspundă la cerinţele reale pe care le impune viaţa. Aceste cerinţe sunt foarte complexe deoarece au în vedere atât problematica organizaţiei internaţionale dar mai ales cea existentă în interiorul statelor pe care o compun. Tratarea acestor probleme este dificilă deoarece încă nu există norme uniforme în materie în toate statele Uniunii Europene. Lucrarea îşi propune să abordeze într-o formă inedită problematica dreptului poliţienesc în toată complexitatea lui trimiţându-ne la spaţiul Uniunii Europene atât în plan internaţional dar şi în interiorul statelor membre. în baza concluziilor desprinse am identificat unele neajunsuri în plan legislativ şi organizatorie motiv pentru care mi-am permis să prezint mai multe propuneri de lege ferenda în materie. În acest mod cred că lucrarea de faţă răspunde la ceea ce tema a impus şi militează cu fermitate pentru perfecţionarea instrumentelor juridice internaţionale în materia analizată precum şi a structurilor care sunt chemate să le aplice pe aceasta. Urmează apoi într. aşa că am fost nevoită să analizez şi să prezint problematica dreptului comparat în materie propusă.o altă abordare prezentarea concepţiei la nivelul Uniunii Europene şi a statelor membre privind funcţionarea organizaţiilor şi organismelor de ordine publică şi siguranţa naţională. astfel ea abordează în primul rând problematica de fond apoi.instrumentele juridice internaţionale care au fost elaborate sub auspiciile Uniunii Europene în materia dreptului poliţienesc referindu-se la ordinea publică şi siguranţa naţională. care nu de puţine ori are puncte de vedere controversate în ceea ce priveşte existenţa sau inexistenţa dreptului poliţienesc ca ramură autonomă. Lucrarea este concepută într-o structură care să permită clarificarea în mare măsură a temei propuse. a tratat în mică măsură sau chiar deloc această problemă la nivelul Uniunii Europene. Literatura juridică. Studiind această problemă m-am gândit şi la viitor astfel că. 9 . Aceste propuneri se referă la perfecţionarea cadrului normativ.Argument Lucrarea de faţă îşi propune ca în noile condiţii de dezvoltare a UNIUNII EUROPENE la 27 de ţări şi o populaţie de cca.

funcţiile specifice statului de drept au determinat iniţierea unui amplu proces de restructurare. pag. Cristina Voinic—Drept poliţienesc. Printre organele cu atribuţii poliţieneşti în stat. fie că apare în postura de victimă sau doar ca spectator. 4 _________________ 1. în condiţiile legii. al comunităţii. Funcţionarea democratică a statului de drept nu poate fi concepută în afara unui cadru normativ care să coordoneze comportamentul indivizilor conform conduitei tip statornicite în societate. 1991. 2. a proprietăţii private şi publice. a fost şi este o problemă capitală de care depinde caracterul democratic sau totalitar al unui stat. 2 Protecţia socială pe care trebuie să o asigure statul prin organele sale cu atribuţii poliţieneşti. 2008. pag. exclusiv pe baza şi în executarea legii. în contextul realizării actului de justiţie. În orice societate şi în orice perioadă istorică impactul cel mai puternic asupra oricărui individ. un rol deosebit de important îl are Poliţia Română. Constantin Drăghici. Pornind de la premisa conform căreia fenomenul infracţional este anormal din punct de vedere moral şi totuşi normal din punct de vedere sociologic. în special ale poliţiei. mai ales în condiţiile existenţei reale a statului de drept este o problemă fundamentală ce trebuie soluţionată atât printr-un cadru legislativ corespunzător cât şi prin măsuri de organizare a activităţii la nivelul diverselor organe ce pun în aplicare dreptul de poliţie al statului. Idem. Editura Ministerului de Interne.Gh. 1 din Legea 218/2002 privind organizarea şi fncţionarea Poliţiei Române. 3 Activitatea acestei instituţii constituie serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei. Art.Nistoreanu — Prevenirea infracţiunilor prin măsuri de siguranţă. cu toate consecinţele ce decurg. 10 . problema punându-se doar în legătură cu ponderea şi structura sa. 4. ea find instituţia specializată a statului. 2.9 3. Măsurile întreprinse de forţele publice poliţieneşti şi organele din componenţa acestora. art.Statutul juridic al organelor cu atribuţii poliţieneşti în stat. mergând de la urmările socialmente periculoase ce se produc până la sancţiunile ce sunt aplicate de organele abilitate ale statului. democratizare şi profesionalizare a organelor respective. care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei. Craiova.1 Profundele schimbări democratice produse după decembrie 1989. la nivelul întregii societăţi. trebuie să acceptăm ideea că acesta a existat şi va continua să existe. Ciprian Constantin. respectarea ordinii şi liniştii publice. Bucuresti. îl reprezintă săvârşirea unei fapte ilicite. prevenirea şi descoperirea infracţiunilor. Adrian Iacob. Editura Sitech. 5. precum şi în sprijinul instituţiilor statului. au deschis calea spre instaurarea unui stat de drept.

Editura Triton. Editura Sitech. Ciprian Constantin. 2008. îndatoririle şi restricţiile pe care le au poliţiştii în îndeplinirea atribuţiilor conferite de legea de organizare a poliţiei. Adrian Iacob. Drept poliţienesc. Cristina Voinic. Bucureşti. Craiova. pag.11 11 . La această realizare au concurat de-a lungul veacurilor. de asigurare a convieţuirii sociale. Iacob. 7 Prin adoptarea Legii nr. S. 2003. Adrian Iacob. 60/2009 împreună cu Legea nr.Iamandi Luca. Editura Sitech. Statutul juridic al profesiei de poliţist. 2008. Craiova. poliţistul neavând alt judecător decât legea şi conştiinţa sa. poliţiştii provin din rândul absolvenților instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.10 6.9 _________________ 5. Editura Pro Universitaria. A. pag.Şerb. preceptele religioase. ci înseamnă o creştere a competenţei profesionale şi a responsabilităţii poliţiştilor faţă de lege şi comunitate.10 7. pag. 360/2002 privind statutul poliţiştului înscriu o pagină nouă în istoria poliţiei române.Demilitarizarea poliţiei. Ignat. Craiova. Mara Ion. Drept poliţienesc şi contravenţional. 5 Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit în condiţiile legii această calitate. Constantin Drăghici. obiceiurile (ordinea cutumiară. Statul. Drept poliţienesc. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române actualizată prin Legea nr. Drept poliţienesc. Cristina Voinic. Ciprian Constantin. 2008. Trecerea poliţiştilor din structura militară în cea civilă nu înseamnă doar dispariţia gradelor militare. adică normele juridice. o activitate mai calificată şi mai responsabilă a poliţiştilor la toate nivelele. A. Astfel Legea nr. tradiţiile). Constantin Drăghici. De regulă. trebuie să fie călăuzit de politica ordinii şi autorităţii. Adrian Iacob.G. pag. ridicând această instituţie la starea juridică a unui serviciu public fundamental ce funcţionează pe baza unor principii de drept unanim recunoscute în toate statele.116 9. morale (ordinea etică sau morală) şi rânduielile dreptului impuse de stat.10 8. nr. specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale. Bucureşti. ordine publică şi siguranță naţională. pag. C-tin Drăghici. Constantin Draghici. pot fi încadraţi direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare. 89/2003 s-au stabilit drepturile. Cristina Voinic. iar ca excepţie pentru unele funcţii. 8 Pe parcursul evoluţiei sociale s-a ajuns la asigurarea ordinii publice înăuntrul fiecărui stat. ca forma cea mai înaltă de organizare a societăţii. Editura Sitech. Ciprian Constantin. modificat prin O.360/2002 privind statutul poliţistului. pentru a-şi îndeplini menirea sa de armonizare a nevoilor individuale şi colective. a însemnat un pas înainte în lupta contra infracţionalităţii. 2008. 6 Eliberată de presiuni şi influenţe politice poliţia se supune doar legii şi adevărului.

ci dimpotriva şi pe stat. Ediţie tipărită sub egida Asociaţiei Române de Drept Umanitar.7. Acest drept al statului a fost consacrat şi este cunoscut în literatura juridică sub denumirea de drept de poliţie11 Dreptul de poliţie este o parte a dreptului ce îl are statul de a interveni pentru respectarea de către cetăţeni a îndatoririlor ce le revin. Voicu Viorel. De dreptul de poliţie statul se poate folosi atât în scop preventiv cât şi eventual represiv. 2008. Ciprian Constantin. inclusiv faţă de persoanele juridice. este exercitat de către organele executive ale statului (centrale sau locale) abilitate să pună în aplicare legile şi celelalte acte de putere. Cristina Voinic. inclusiv a celei fizice. de ocrotire. proprietatea şi drepturile cetăţenilor prin acţiuni poliţieneşti. iar sub al doilea aspect ca un drept represiv. de frontieră. de siguranţă. Bucuresti. 1997.I. Drept poliţienesc. Predescu Valeriu si altii Profesia de politist. 1938. este un drept al fiecărui individ de a cere sprijinul organelor poliţieneşti pentru apărarea drepturilor ce le sunt conferite de stat şi înlăturarea piedicilor ce li s-ar pune în exercitarea acestor drepturi recunoscute de lege. pag. normele create de autoritatea suverană obligă nu numai pe cetăţeni. de ordine. administrativă. de aplicare a constrângerii. care este un stat de drept. Astfel există o poliţie militară. în diverse domenii de activitate. 15. silvică etc. Deci dreptul de poliţie este dreptul suveran al fiecărui stat de a-şi apăra existenţa legală şi materială. ordinea publică şi privată.12 Dreptul de poliţie al statului. Bucureşti. 1929. de paşapoarte. 13 _______________________________ 10 Eugen Bianu — Ordinea obstească. preventive sau punitive. 2008 pag. iar pe de altă parte.alPolitiei Bucuresti. sunt sancţionate ori substituite de stat în vederea ocrotirii atât a intereselor colective. vol.Gen. Caracteristic este că în statul modern. conducându-se prin norme prestabilite şi puse în aplicare de organele sale abilitate. apatrizi) şi faţă de diversele grupuri sociale. normele juridice în sistemul lor. Cu alte cuvinte. statul a ajuns la un înalt grad de organizare. de prevenire şi combatere a încălcării legilor de către persoanele fizice juridice şi în acelaşi timp un drept al statului în virtutea suveranităţii sale de a folosi forţa de constrângere pentru apărarea fiinţei şi intereselor sale. fără lezarea drepturilor şi intereselor membrilor societăţii este scopul sacru şi în acelaşi timp sublim al normelor juridice al legilor in general. Editura Sitech.17 12 . sanitar-veterinară. Convieţuirea paşnică şi cooperarea armonioasă. pag. cu ceilalţi indivizi (cetaţeni străini. Iuliu Pascu — Drept polițienesc roman. 11 12 13. Tipografia Reforma social. Sub primul aspect dreptul de poliţie al statului se manifestă ca un drept de pază. Constantin Drăghici. pag. Craiova. Bucuresti.10 Unul din atributele esenţiale ale suveranităţii statului în general. Adrian Iacob. Tipografia Inspect.24. îI constituie consacrarea dreptului de constrângere pe care statul îI are în raport cu cetăţenii săi.În timpurile moderne.Acest drept de poliţie constituie o funcţie a statului de supraveghere. cît şi a celor individuale.

12. sintetizată prin forţa de constrângere. Rolul şi necesitatea existenţei forţelor de poliţie.In aceste cazuri organele statului. Rezulta că dreptul de poliţie al statului exclude justiţia privată (legea talionului) ori alte acţiuni necontrolate ale indivizilor care doresc să-şi facă singuri dreptate când le sunt lezate drepturile şi interesele legitime. 2003. A. statutelor. Editura Tritonic. decretelor. înţeleasă ca act normativ.16. precum situaţiile în care persoanele fizice îşi pot exercita drepturile în conduita lor publică. este organizată de către legiuitor şi se pune în aplicare de puterea executivă. poate îndeplini pe lângă activitatea preventive şi o acţiune de poliţie represivă pe care şi-a rezervat-o numai lui cu drept de exclusivitate. 15 S. şi eventual în represiune pentru restabilirea situaţiei anterioare.Ignat — Drept poliţienesc şi contravenţional. întrucât statul trebuie să asigure chiar cu forţa ordinea şi liniştea în societate. pag. ordinelor etc.Persoanele fizice sau juridice lezate îşi pot revendica drepturile lor şi cere restabilirea situaţiei juridice anterioare. 13 . Principalele funcţii ale poliţiei constau în:15 . C-tin Drăghici. însă. drept izvorât din nevoia de apărare a fiinţei sale.Serb. ori repararea prejudiciului cauzat numai apelând la organele competente ale statului. pag.Voinţa statului se manifestă prin intermediul organelor sale sub forma legilor. A. dispun de mijloace adecvate şi operează cu elemente de tehnică.prevenire ceea ce este fundamental în statul de drept. a ordonanţelor. hotărârilor. ca element al puterii publice. în general..Serb.S. Existenţa şi evoluţia societăţii nu poate fi concepută fără asigurarea menţinerii ordinii şi liniştii publice. deţin prin delegare. ca parte constitutivă a forţei publice. atribute fundamentale ale oricărei comunităţi omeneşti. regulamentelor. op.Statul în virtutea acestui drept.cit. îşi găseşte justificarea în existenţa şi manifestarea contradicţiilor sociale. o parte din suveranitatea statului din acel „imperium ad potestas" care constituie elementul dinamic coercitiv şi vizibil al puterii sale.Forţele publice abilitate acţionează în baza dreptului de poliţie generală a statului. tactică şi metodică a convingerii şi constrângerii poliţieneşti.14 Forţa de constrângere. Bucuresti. C-tin Drăghici si colaboratori. este aceea care stabileşte condiţiile şi formele în care organele statului îşi desfaşoară activitatea de punere în aplicare a acestui drept de poliţie.Numai legea.În acest sens organele statului au atribuţii pe linia asigurării. _______________________ 14. respectării legii şi ordinii publice.Iacob. fără recunoaşterea şi respectarea demnităţii umane. în necesitatea satisfacerii unor cerinţe ale vieţii sociale şi în reprimarea unor manifestări şi tendinţe deviante de ordin individual sau colectiv.

________________ 16.activitatea de prevenire.activitatea de orientare. direcţionare. . . Într-adevăr poliţia nu îşi poate desfăşura activitatea decât în cadrul legii. inclusiv informarea opiniei publice şi a puterilor din stat. . îndrumare. 2008. Craiova. Ea nu poate încălca dispoziţiile legii care a creat-o şi pe care se întemeiază. cele impuse de normele sociale şi de stat. Drept poliţienesc. respectul legii. Si activitatea poliţiei are limite. Editura Sitech. Într-un stat de drept. Rezultă că măsurile preventive de preîntămpinare a perturbării ordinii şi liniştii publice ca şi măsurile represive de restabilire a acesteia pentru împiedicarea continuării comportamentului antisocial.activitatea de ordine şi pază. . denotă cu prisosinţă acelaşi caracter social al activităţii poliţiei. iar pe de altă parte ca o funcţiune auxiliară şi proteguitoare. acestea determină limitele puterii poliţieneşti. Cristina Voinic. Constantin Draghici. Totodată şi prin apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor poliţia serveşte tot interesul general. Prin activitatea sa directă poliţia contribuie la menţinerea şi consolidarea echilibrului social naţional şi indirect cooperează la realizarea echilibrului general al armoniei universale. pag. se evidenţiază foarte clar caracterul social al funcţiei poliţiei. Funcţiile sociale ale poliţiei se rezumă la următoarele activităţi: . Activitatea poliţiei se desfăşoară în beneficiul convieţuirii umane şi împotriva indivizilor cu manifestări antisociale. Acest lucru rezultă. 16 Aceste directive predominante ale profesiei de poliţist se pot rezum a la a domina şi a servi. libertăţii indivizilor. Analizând structura activităţii poliţiei. unde domneşte dreptul şi ordinea de drept.activitatea de informare (culegerea de informaţii). Adrian Iacob.activitatea de restabilire a situaţiei juridice anterioare (restitutio in integrum ). Ciprian Constantin.24 14 . în primul rând.Dacă analizăm varietatea atribuţiilor generale şi specifice ce revin poliţiei moderne. de sancţionare.activitatea represivă de coerciţie. din îndatorirea generală a poliţiei de asigurare a menţinerii şi restabilirii ordinii şi liniştii publice. . Eugen Bianu observă că ea ni se prezinta pe de o parte ca o funcţie regulatoare şi coercitivă. Expresia desemnează toate acţiunile preventive şi represive ale poliţiei. prin care se urmăreşte salvarea interesului general. constituţional.

dr. iar de cealaltă parte se află tradiţionaliştii.3 15 . univ. omenirea a intrat într-un nou tip de confruntare care.Într-un stat de drept poliţia este investită cu autoritatea statului având menirea de a servi comunitatea. în concepţia lor. în mod firesc. sociale şi economice şi pe de altă parte faţă de progresele continue ale infracţiunii de toate soiurile. la care trebuie să concure în mod corespunzător atât elementele individuale şi sociale. tot mai îngreunată. univ. de a asigura ordinea şi liniştea publică apărând societatea de orice convulsii ce pot surveni în viaţa socială să prevină şi să combată criminalitatea. să se confrunte. Ordinea obstească. dr. dominată din ce în ce de o pulsaţie mai agitată a frământărilor naţionale.Construcţia securităţii naţionale a Romaniei prin angajarea forţelor de ordine publică. se opreşte evoluţia civilizaţiei.În opera de realizare a acestei stări de ordine şi pace cât mai prielnică unei convieţuiri rodnice. Eugen Bianu publicat în anul 1938 şi retipărită 17 sub egida Asociaţiei Române de Drept Umanitar cu cuvânt înainte. se stânjeneşte progresul social şi naţional. în esenţa ei. cu întreaga ei sferă de activitate prototipică de salvgardare a ordinii obşteşti. publicat în anul 1938 şi retipărită în anul 2008 sub egida Asociaţiei Române de drept umanitar cu cuvânt înainte. ai noii ordini mondiale. rolul covârşitor şi special îl are funcţiunea poliţienească. Editura Universitaria. care au interese diferite. Craiova. vor da roade mai fecunde pentru prosperarea obştească. să se opună acestui proces care. Eugen Bianu.. acolo unde nu este ordine şi pace. De o parte se situează adepţii globalizării.Cornel Darmasco-Dincă. este asimetrică. pe creşterea rolului forţelor transnaţionale. sub îngrijirea prof. în consecinţă. General locotenent ( r) ION SUCEAVĂ astfel: ― Propăşirea omenirii şi a naţiunilor se poate realiza. să se echilibreze raporturile dintre ele şi. deoarece acolo unde lipsesc aceşti factori de bază. cei ce consideră că entităţile civilizaţionale naţionale sunt mult mai puternice şi mult mai îndreptăţite să se afirme.. individuale şi colective.11 18. în anul 2008. Sunt de mare actualitate şi astăzi cele arătate în prefaţa lucrării intitulată „ Ordinea obştească „ de către dr. cât şi toţi factorii administraţiei generale. numai într-o atmosferă de ordine şi pace. p. General locotenent ( r) ION SUCEAVĂ. În ritmul tot mai nervos al vieţii zilnice de azi. p. Între aceste două mari tabere se postează o mulţime de alte grupări de forţe. pe zi ce trece. adică un nou mod de a împărţi lumea şi puterea. sub îngrijirea prof. 18 ________________ 17. dr. structurilor armatei și a celor de informaţii ȋn gestionarea crizelor din mediul de securitate intern si internațional. sarcina multiplă a funcţiunii poliţieneşti devine. ― După încheierea „ Războiului Rece‖. 2008. Cu cât această ambianţă de orânduire va fi mai prielnică cu atât eforturile constructive. bazată pe un sistem de relaţii democratice. nu înseamnă altceva decât o nouă ierarhizare.

vor crea acele instituţii în măsură să apere şi. cel puţin deocamdată. Mediul de securitate global si euroatlantic. Editura Universitaria. Craiova.Construcţia securităţii naţionale a Romaniei prin angajarea forţelor de ordine publică.‖ 21 ________________ 19. statele se vor afirma ca actori importanţi ai unui mediu de securitate diferit de cele precedente şi depinde în mare măsură. percepţia diferită asupra evoluţiei sociale. cultura specifică. Editura Militară. în acelaşi timp cu combinarea nevoii de integrare în spiritul păstrării identităţii fiecăruia. cât şi în cadrul celui global. pag.24 16 . opinia publică şi mass. de felul în care oamenii de rând. Craiova. popoarele şi liderii politici ai lumii vor adera la idealuri şi la valori comune. 20 Prin urmare. promovarea securităţii prin cooperare şi crearea unui spaţiu comun de securitate. De aceea. 19 În spaţiul european.Cornel Darmasco-Dincă. în cadrul căruia să se realizeze reconcilierea inamicilor ereditari. structurilor armatei și a celor de informaţii ȋn gestionarea crizelor din mediul de securitate intern si internațional. 2005. tehnologia. p. ci vor depinde. actorii internaţionali fiind preocupaţi de ameninţările şi riscurile la adresa securităţii lor. normative şi operaţionale proprii constituie preocuparea de bază a statelor.Trecerea de la societăţile de tip industrial la cele de tip informaţional. Sporirea vitezei de reacţie la stimuli interni şi externi se datorează interconectării tot mai accentuate a economiilor naţionale atât în sistemele economice regionale. p. funcţionale. mai ales să promoveze aceste valori. infrastructurile.Stan Petrescu. structurilor armatei și a celor de informaţii ȋn gestionarea crizelor din mediul de securitate intern si internațional. şi în acelaşi timp. entităţile hegemonice schimbându-şi locurile. lumea şi relaţiile internaţionale sunt într-o dinamică intensă.3 21. de comunicaţii. Bucuresti. în cea mai mare măsură. Acest fenomen generează modificări importante în planul perceperii stării de securitate la nivel naţional şi internaţional de către liderii politici. conceperea şi implementarea unui model ce garantează stabilitatea relaţiilor dintre statele membre. nu se vor mai baza pe sacrificii imense. Este un spirit care vizează consolidarea încrederii în domeniul militar. harta geopoliticii cunoaşte transformări mari. unipolară. complexă. confruntările viitorului nu vor mai semăna cu cele din secolul trecut. generează noi tipuri de crize şi conflicte.4 20. 2008. Cornel Darmasco-Dincă.Construcţia securităţii naţionale a Romaniei prin angajarea forţelor de ordine publică. bazată pe elemente geopolitice. definirea unei identităţi de securitate. Editura Universitaria.media. caracteristică specifică procesului de mondializării. 2008. în care un rol foarte important îl au informaţiile. lumea bipolară devenind. „ Este tot mi evident că în lumea de mâine. de tehnologie şi de infrastructura specifică. de reţele informaţionale.

relativ anevoioasă. Bucuresti. existând riscul intensificării ameninţărilor venite mai ales din sfera reţelelor teroriste internaţionale şi a celor aparţinând crimei organizate. pag. pentru a cunoaşte şi stăpâni situaţii. deteminat de evoluţia geopolitică şi geostrategică. 22 Trăim într-un câmp informaţional incisiv şi expansionist. Mediul de securitate global si euroatlantic.26. suntem permanent bombardaţi cu informaţii.În contextul internaţional actual. accentul punându-se pe reducerea riscurilor. ne preocupă continua perfecţionare a sistemelor de selectare.naţiune. se poate spune că.25 23. Mediul actual de securitate cunoaște un amplu proces de remodelare şi restructurare determinat de evoluţia globalizării şi de ritmul rapid de modificare a raporturilor de securitate statale şi interstatale. 23 În societăţile aflate în tranziţie instabilitatea internă este prezentă mai ales din cauza dezechilibrelor şi a disfuncţionalităţilor provocate de trecerea. analizare și prelucrare eficientă a acestora. să creeze structuri adecvate şi să formeze personal specializat în acest sens. ca evoluţie şi fidelitate. să desfăşoare o activitate preponderent analitică.pag. fenomene sau diverse circumstanţe ale existenţei noastre. ________________ 22. Idem. importante mutaţii în modul de a gândi securitatea naţională a statelor. cât şi controlul asupra aparatului de stat.Stan Petrescu. Editura Militară. care trebuie să reprezinte una dintre dimensiunile funcţionării sistemului de ordine publică. Astfel. aflate sub influenţa concepţiei pentru gestionarea la nivel regional şi global a resurselor strategice a căilor de acces la acestea. societatea democratică prin organizaţiile şi organismele democratice planifică şi îşi construieşte adevăratele sisteme şi doctrine de prevenire şi combatere a factorilor care –i periclitează stabilitatea internă. de la sistemul economico-social şi politic bazat pe centralizare excesivă la democraţie. fiind tot mai evidente tendinţele de globalizare a conceptului. regimurile democratice le sunt proprii. atât formele avansate ale drepturilor politice ale cetăţenilor în statul. 17 . 2005. a creşterii gradului de interdependenţă şi interacţiuni între state. care nu se mai concentrează atât de mult pe informaţii despre parametrii militari ai unor terţe ţări. esenţial fiind faptul că. sociale şi politice a căror logică de acţiuni răspunde mult mai puţin unor modele a priori definite şi sunt mult mai impredictibile decât în trecut. Această evoluţie modifică şi obiectivele serviciilor de informaţii. s-au produs în mod firesc. cât mai ales pe aspecte şi fenomenele economice. determinând şi impunând activităţi de informaţii pentru siguranţa naţională un profund şi cuprinzător caracater anticipativ. preventiv. care să realizeze o apreciere pertinentă şi corectă a tipurilor de ameninţări existente. Drept urmare provocările şi fenomenele imprevizibile invită la reflexii şi atitudini cu urmări concrete în plan acţional.

că nu trebuie să mai dezvoltăm. pag. cresc şi vulnerabilităţile ei. toate domeniile de activitate. 24 Crizele fac parte din ceea ce putem numi nonlinearitatea lumii. care se manifestă sub forma unor crize ce pot cuprinde. 2005.‘ 26 ______________ 24.26 26. practic. nici chiar sociatăţile cele mai dezvoltate şi mai democratrice nu sunt scutite de traversarea unor stări anomice mai mult sau mai puţin conflictuale. de caracteristicile concrete ale situaţiei.24 18 . acestea fiind imediat exploatate. Editura Militară. pe măsură ce suntem mai puternici şi chiar mai înţelepţi. pe de o parte. Asta înseamnă că. a cărei evoluţie are mai degrabă tendinţe de natură haotică. p. dar de aici nu rezultă că nu trebuie să mai urcăm. adică de împrejurări. Viaţa. Bucureşti. p. Aceste structuri îşi au temeiul în natura democratică a societăţii iar eficienţa lor se măsoară în raport cu prestaţia pe care o materializează în funcţionarea normală a instituţiilor statului. Petrescu. conştient de complexitatea misiunilor ce le revin. „ devenim mai ameninţaţi şi mai vulnerabili. Aspecte militare ale managementului crizelor ȋn noile condiţii apărute după evenimentele din 1989. în asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Idem.25 25.Aurel Tabacu. în regimurile democratice structurile de siguranţă şi ordine publică sunt emanaţii ale voinţei naţionale încadrate cu personal profesionalizat. din Europa si din lume. 2005. în care structurile de siguranţă şi cele de ordine publică au un rol deosebit în prevenirea şi limitarea manifestărilor violente. consecinţă a globalizării. Ele apar şi se dezvoltă într-un sistem care ţine. Editura UNAp. desigur de altă natură. de variaţia condiţiilor iniţiale şi. Printre măsurile pe care statul democratic este obligat să le adopte în cazuri extreme sunt şi cele referitoare la instituirea stărilor excepţionale. opera citată. 25 În acest context.Stan. ci doar că. Mediul de securitate global şi euroatlantic. dovedeşte că. precum şi în restabilirea ordinii constituţionale. nesiguranţa şi insecuritatea fiind direct proporţionale cu treptele pe care le urcăm sau pe care suntem dirijaţi. Nonlinearitatea şi complexitatea sunt caracteristici importante ale societăţii omeneşti. se pare că spaţiile care au generat în trecut crize şi conflictualitate vor genera şi în continuare astfel de fenomene. care înţeleg şi se angajează din proprie iniţiativă în protecţia valorilor lor fundamentale.În statul democratic. prevenirea şi combaterea acţiunilor destabilizatoare şi extremiste trebuie să devină un fel de drept politic al cetăţenilor responsabili. Bucuresti. pe măsura ce societatea se dezvoltă. pe de altă parte. Pe de altă parte.

care pe durata secolului al XIX-lea au fost orientate către protecţia regimurilor politice autocratice constituite. New York. Scurt istoric al cooperării polițienești internaționale Activitatea poliţienească internaţională nu este o invenţie a lumii contemporane. o organizaţie poliţienească internaţională care a activat din 1851 până în 1866. Însă Uniunea nu a reuşit decât atragerea unui număr de şapte poliţii ce reprezentau state vorbitoare de limba germană. p. Dimensiunea internaţională a cooperării poliţiilor americane se rezuma la contextul politic. Atunci când condiţia structurală a autonomiei instituţionale a fost realizată27. COOPERAREA POLIȚIENEASCĂ – EVOLUȚIE ȘI PERSPECTIVE 1. p. pentru a schimba concepte cu privire la dezvoltarea şi controlul criminalităţii internaţionale. Cel mai bun exemplu îl constituie cazul Uniunii Poliţieneşti a Statelor Germane. instituţiile poliţieneşti americane nu au jucat un rol deosebit în dezvoltarea unor modele de cooperare interstatale semnificative.Idem. în special pe continentul european. distinct de realizarea unor obiective privind criminalitatea şi au fost limitate în timp. În Europa. a Comisiei Internaţionale de Poliţie Criminală.32. declanşarea ostilităţilor între Prusia şi Austria a însemnat şi sfârşitul Uniunii Poliţieneşti a Statelor Germane29. Organizaţiile de poliţie cu reprezentare la nivel internaţional nu au fost formate până când instituţiile de poliţie naţionale nu au devenit suficient de autonome de centrele politice ale statelor naţionale şi nu au avut propria lor birocraţie. Primele forme de cooperare poliţienească sunt atestate la începutul secolului al XIX-lea şi au avut caracter politic. instituţiile naţionale de poliţie au început să colaboreze cu alte instituţii similare din alte state. Internaţional Police Cooperation. ci datează din timpul formării statelor moderne. cit. anarhiste.History of The Encyclopedia of Criminology. constituite politic într-o formă federală. Deflem Mathieu. vor conduce la constituirea. imigrarea şi formarea graniţelor statelor din America de Nord. 28. 29.35 19 . Uniunea a fost special creată pentru instituirea unor sisteme de schimb de informaţii între membri cu ajutorul unor formulare sau în cadrul întâlnirilor poliţieneşti. _______________ 27. In teoria weberiană. Deoarece organizarea poliţienească a fost strâns legată de dimensiunea politică a statului. Mitchell Miller.1. Routledge. În secolul XX. democraţilor şi socialiştilor. în 1923.2005. birocraţia dezvoltată de o instituţie este considerată ca fiind condiţie necesară creării autonomiei respectivei instituţii ȋntr-un stat. Astfel. caracterizat prin realizarea unor obiective asociate cu sclavia. formele de cooperare poliţienească. organizaţie cunoscută astăzi ca Interpol 28. op.CAPITOLUL I. lipsindu-le organizarea internaţională a acestui tip de cooperare. editată de Richard Wright si J. pentru a suprima opoziţia politică a anarhiştilor. practica cooperării poliţieneşti apare după mijlocul secolului al XIX-lea şi privea scopuri politice legate de protecţia regimurilor conservatoriste de activităţi subversive.

fapt ce a determinat creşterea îngrijorărilor claselor politice cu privire la activităţile anarhiste. anarhismul a fost definit ca fiind orice act care foloseşte mijloace violente pentru a distruge organizarea societăţii. În martie 1904. termen folosit în acea perioadă pentru a denigra prostituţia. este o tehnică dezvoltată de Alphonse Bertillon. incidentele violente susţinute de ideile politice radicale au determinat regimurile autocratice din Europa să accelereze activitatea de cooperare poliţienească internaţională. Înţelegerea Internaţională pentru Eliminarea Traficului de Sclavie Albă a fost semnată de 12 guverne ale statelor europene. În protocolul final al Conferinţei. la 29 septembrie 1898. Tot cu această ocazie a fost adoptată metoda de identificare a portretului vorbit30 şi au fost stipulate prevederi referitoare la extrădarea persoanelor implicate în crime şi răpiri ale unor personalităţi politice. Deşi la nivel internaţional se semnaseră două protocoale. Petersburg a doua conferinţă antianarhistă. ce are la bază măsurarea diferitelor părţi ale corpului. de către un anarhist. în 15 iulie 1902. La 10 septembrie 1898. în 1904. au aplicat prevederile ei. Cu privire la activitatea specifică poliţiei. Cu atât mai puţin se putea crea contextul politic internaţional pentru realizarea unei structuri internaţionale pentru schimbul de informaţii cu privire la anarhişti. ________________ 30. Prima conferinţă internaţională cu privire la sclavia albă a fost organizată de către autorităţile franceze la Paris. foarte puţine ţări au introdus în legislaţia naţională prevederi referitoare la anarhism. Regina Elisabeta a Austriei a fost ucisă de un anarhist italian pe nume Luigi Lucheni. autorităţile din Rusia au organizat la St.de identificare criminalistică. adoptată prin protocol. guvernul italian a organizat o conferinţă internaţională la Roma pentru a organiza lupta antianarhistă.portrait parle. invocându-se asasinarea preşedintelui american McKenley. Metoda portretului vorbit. Urmare a întâlnirii de la Paris. atenţia lumii internaţionale a fost atrasă şi de ―sclavia albă‖. Alături de anarhism. deşi nu au semnat înţelegerea. La 4 mai 1910. 20 . Statele Unite. Conferinţa Internaţională de la Roma pentru Apărarea Socială Împotriva Anarhiştilor a fost organizată în perioada 24 noiembrie – 21 decembrie 1898 şi au participat peste 54 de delegaţi din 21 de ţări europene. unde peste zece ţări au fost de acord cu semnarea Protocolului Secret pentru Războiul Internaţional asupra Anarhismului. În mai puţin de trei săptămâni. protocolul de la Roma a inclus planuri de încurajare a forţelor de poliţie de a supraveghea anarhiştii şi de a schimba informaţii între poliţiile naţionale. înţelegerea a fost resemnată de 13 ţări europene.La sfârşitul secolului al XIX-lea. din septembrie 1901.

prin desprinderea scopurilor activităţii poliţieneşti de interesele clasei politice şi prin apariţia temelor cu caracter internaţional pentru facilitarea dialogului de specialitate31. iar necesitatea de reacţie era afirmată. să facă nu ceea ce le poruncim noi.Vasile Lascăr este cunoscut posteriorităţii și ca părintele și organizatorul Poliţiei din România. Policing world society. & Realities. Vestela. abordarea la nivel internaţional a unei probleme nonpolitice a oferit un cadru de cooperare al forţelor poliţieneşti naţionale. Vasile Lascăr afirma: „Noi voim ca agenţii de poliţie să fie la ordinele legii. Începutul secolului XX oferă premisele necesare dezvoltării cooperării poliţieneşti internaţionale.Idem. care devin din ce în ce mai autonome de clasa politică. 1.1. 35. Claredon Studies in Criminology. 34. ci ceea ce legea le ordonă‖ 34.Organizarea cooperării polițienești Conform argumentării susţinute de sociologul Deflem Mathieu. Elaborată de ministrul de interne Vasile Lascăr . Deflem Mathieu and Lindsay C.180. NJ: Pearson Pretice Hall.1. p. 21 .New York: OXFORD UNIVERSITY PRESS. 2000. organizarea poliţienească internaţională este un rezultat al creşterii autonomiei structurale în cadrul statului naţional. Readings. În România. 33. Oxford. Ed. Snowden si Brad WHITSEL. Referitor la acest fapt. pag. Historical founda‘ions of international police cooperation. Istoria Poliției Române de la origini până în 1949. pag.Cârjan Lazăr. legea preciza atribuţiile şi stabilea competenţele personalului poliţiei şi instituia principiul stabilităţii organelor poliţieneşti şi scoaterea lor în afara luptelor politice33. ―Cu cât este mai mare distanţa pe care instituţiile naţionale de poliţie au câştigat-o în poziţionarea independenţei faţă de centrele lor politice. 32. ________________ 31.Deflem Mathieu. editată de Lynne L. Deşi multe încercări de internaţionalizare nu au fost reuşite. 35. 2005.21. 175-191 ȋn Terrorism: Research.Deşi eficienţa în lupta împotriva sclaviei albe nu a avut rezultate semnificative. respectiv Legea organizării Poliţiei Generale a statului din 1 aprilie 1903. autonomia organelor poliţieneşti faţă de clasa politică se realizează prin intrarea în vigoare a primei legi organice privind organizarea poliţienească. cert este că dimensiunea internaţională a criminalităţii se manifesta. cu atât este mai mare şansa ca aceste instituţii să poată dezvolta cooperarea internaţională32‖. Upper Saddle River. Maybin. 2002. prin dezvoltarea propriei birocraţii instituţionale.17. Interpol and the Policing of International Terrorism: Developments and Dynamics since September 11. București. pag.

Încă de la înființarea sa. precum cel din prima jumătate a secolului al XX-lea. Legal Materials. 22 . Interpol la început de mileniu. Interpol Library. preşedinţia Comisiei a fost luată de un oficial german care a mutat sediul la Berlin. Belgia şi-a mutat sediul la Lion. Astfel.2005.Constituția Interpol 39. Așa cum se stipulează în Articolul 2 al Constituției Interpol. 2007.Existenţa unei organizaţii profesionale poliţieneşti la nivel internaţional. ale cărei principii și obiective corespund aspirațiilor universale de respectare a drepturilor omului.413. în limitele legislației existente în fiecare țară și în spiritul respectării Declarației Universale a Drepturilor Omului. Last modified on 8 dec. după anexarea Austriei din 1938 şi instituirea regimului nazist. Ion Suceavă. urmare a deciziei reuniunii poliţieneşti din Bruxelles. de siguranța publică și de luptă hotărâtă împotriva criminalității. dar de data aceasta. pag. se datorează în principal caracterului pur poliţienesc al activităţilor desfăşurate sub egida sa şi a dimensiunii internaţionale a criminalităţii care devenea din ce în ce mai conştientă pentru instituţiile statului. Franţa. General Provision. Din acel moment. Editura Meronia. 40. sub controlul structurilor SS. Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a însemnat şi reforma Comisiei care. Natura apolitică a Comisiei Internaţionale a Poliţiei Criminale a fost readusă în discuţie odată cu expansiunea nazistă în Europa. București. cum este Comisia Internaţională de Poliţie Criminală într-un mediu politic eterogen. Article 2. ―39 Totodată. începând din 1946. Interpol a fost percepută de către țările de pe întreg mapamondul drept o organizație cu vocație internațională. 40 _______________________ 38. existența Organizației se bazează pe atributul esențial al acesteia‖ de a asigura și promova o cât mai largă întrajutorare reciprocă între autoritățile de poliție criminală din diferite tări ale lumii. Interpol s-a extins ajungând în prezent la peste 180 de membri. Constitution. ca mecanism de control al regimurilor politice. este un fapt de domeniul evidenței că activitatea criminală nu poate fi asociată cu o zonă geografică sau alta.

În anul 1975 a fost iniţiat un grup informal denumit Grupul TREVI. Această iniţiativă nu a reuşit să ofere premisele creării unei instituţii de cooperare internaţionale datorită opoziţiei Olandei. _____________________ 41. preşedintele francez. . – mai 1999: se aplică Tratatul de la Amsterdam. tocmai prin crearea unui spaţiu economic comun.1049. care considera necesară menţinerea monopolului de către Consiliul Europei. November 2004.1. B. cooperarea vamală şi cea judiciară în materie civilă se dezvoltă începând cu anii ‘60. respectiv cel al Consiliului Europei.februarie 2001: semnarea Tratatului de la Nice şi adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene. – martie 1995: aplicarea Convenţiei Schengen în şase State Membre. – iunie 1985: semnarea primului acord Schengen de către cinci State Membre. urmare a conştientizării ameninţărilor euroterorismului se intensifică şi cooperarea în materie penală precum şi cea poliţienească. În acest context.1.2. iar în anii ‘70. cu scopul de a asigura cooperarea în lupta împotriva terorismului. security and justice EU. însă a facilitat dialogul şi a creat premisele unor forme de cooperare. 23 . Freedom and security. Brussels.Information and communication Unit. – iunie 1990: semnarea Convenţiei Schengen. – octombrie 1997: semnarea Tratatului de la Amsterdam. An area of freedom.Cooperarea poliţienească în cadrul Uniunii Europene Cooperarea poliţienească în cadrul Comunităţii Europene nu are acelaşi parcurs istoric ca şi instituţiile europene (cadrul Cronologie)41. – februarie 1992: semnarea Tratatului Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht). Această idee urmărea să intensifice cooperarea judiciară în materie penală. Cadru: CRONOLOGIE – iunie 1976: prima întâlnire a Gruplui Trevi. Giscard d‘Estaing propune crearea „spaţiului judiciar european în materie penală‖. în materie de cooperare judiciară. pentru statele membre ale Comunităţii Europene. – octombrie 1999: Consiliul European de la Tampere. – decembrie 2000: proclamarea Cartei Drepturilor Fundamentale. care deja exista într-un cadru mai larg. Tratatul de la Roma din 25 martie 1957 a pus bazele Comunităţii Economice Europene şi mai puţin a avut în vedere cooperarea judiciară şi în special cea poliţienească.Historic Stages. Directorate-general Justice. De fapt.

3.1. în Europa Centrală. Idem. de cooperare și asistență de securitate ale NATO și Uniunea Europeană. – iulie 2003: concluziile Convenţiei cu privire la viitorul Europei. ce au realizat pasul către Constituţia Europei. 2007 semnarea Tratatului de la Lisabona Necesitatea realizării cooperării internaţionale apare odată cu intensificarea ameninţărilor privind creşterea criminalităţii şi a riscurilor. de identificare a unei agende comune a riscurilor și a unor instrumente adecvate gestionării crizelor.dec. 1. . care va fi revizuit după atacurile de la Madrid.septembrie 2001: Consiliul aprobă planul de acţiune european de luptă împotriva terorismului. 43 ____________________ 42. cu sediul la Haga. oferă oportunitatea perfecționării mecanismelor comune de evaluare a mediului strategic.Jandarmeria Europeană . – februarie 2002: a fost înfinţat Eurojust. – iunie 2002 Consiliul adoptă decizia cadru pentru mandatul de arestare european. p.ianuarie 2006..30 24 . – ianuarie 2003: baza de date Eurodac a devenit operaţională – februarie 2003: se aplică Tratatul de la Nice. 42 Cooperarea regională în domeniul securității. România urmărește să joace un rol substanțial în procesul de definire și implementare a politicilor stabilizatoare. 29 43. se impun delimitări conceptuale în ceea ce privește domeniul securității naționale și raportul acestuia. datorită creării pieţei europene.octombrie 2004 : semnarea Constituției Europene . Cooperarea forțelor care participă la asigurarea ordinii publice Pe planul studiilor și cercetărilor internaționale privind ordinea publică și siguranța națională pe de o parte precum și securitatea pe de altă parte .cu apărarea și siguranța națională precum și cu apărarea militară. p. În calitate de stat aflat înr-o arie geopolitică de importanță strategică. Stategia de Securitate Națională a României. materializată în esența unui număr mare de organizații de profil. care a presupus eliminarea controalelor de la frontierele interne. din 2004. – iunie 2004: adoptarea Constituţiei Europene de şefii statelor sau de guverne. de Est și Sud-Est.

Consiliul Uniunii Europene. Politica de azil şi migraţie. cunoscute ca piloni: Comunităţile Europene. care să coordoneze schimbul de informaţii cu privire la migraţia ilegală. Cooperarea are la bază nouă probleme de interes comun: – azilul. Prin această convenţie a fost constituit Oficiul de Poliţie European ce a promovat. statutul naţionalilor din ţările terţe.9 25 . Direcția F. – lupta împotriva fraudelor internaţionale. Politica Comună de Securitate şi Externe şi cooperare în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne. Tratatul de la Maastricht a creat Uniunea Europeană ce avea propriul corp instituţional şi trei mari direcţii de acţiune. în două părţi şi transferă aproape toată problematica către primul pilon. 1 ianuarie 2005. traficul de droguri şi terorismul. cel mai important rezultat obţinut prin politica JAI a fost semnarea Convenţiei Europol. inclusiv crearea Europol-ului44. ____________________ 44. în 1995. criminalitatea organizată. JAI încorporează şi organizează cooperarea interguvernamentală ce a fost dezvoltată din anii ‗70 şi este reglementată în Titlul VI al Tratatului de la Maastricht. Living in an Area of Freedom. – cooperarea judiciară în materie civilă. – cooperarea judiciară în materie penală. – imigrarea. Tratatul de la Amsterdam – 1997 împarte cel de-al treilea pilon constituit prin tratatul de la Maastricht. cooperarea judiciară în materie civilă au devenit comunitare. A fost introdus dreptul de a urmări persoanele suspecte şi pe teritoriul statelor membre. Pentru JAI. Semnat la 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Security and Justice.Comunicare. în schimbul de informaţii între instituţiile de aplicare a legii din Statele Membre. Deşi în cinci ani au fost adoptate peste 500 de decizii privind politica europeană în materie de justiţie şi afaceri interne. p. care a intrat în vigoare la 1 iulie 1999. Secretariatul General. în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.Sistemul Schengen a introdus ofiţerii de legătură între statele semnatare. – trecerea frontierelor externe. – politica privind naţionalii din celelalte ţări. trecerea graniţelor externe. – cooperarea poliţienească şi vamală. Tratatul a prevăzut crearea unui Comitet de Coordonare în cadrul Consiliului European. – lupta împotriva drogurilor şi a consumului de droguri. principiile conlucrării şi al cooperării.

ambele se determină una pe cealaltă şi se asigură reciproc. Principalele activităţi în acest domeniu au vizat: mandatul de arest european. Cooperarea poliţienească46 presupune asigurarea schimbului de informaţii. Cooperarea judiciară45 are ca scop recunoaşterea reciprocă a deciziilor judiciare. primele îmbunătăţiri sunt efectuate odată cu Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Amsterdam. cazierul judiciar etc. Instrumente de cooperare Starea de maturitate pe care societatea internaţională o atinge pe diferitele sale paliere de existenţă a dus la crearea organismelor internaţionale de cooperare. Deşi cele două merg în paralel. executarea sentinţelor în închisoare. Pentru Uniunea Europeană. Cooperarea judiciară versus cooperarea poliţienească.2. în special cele transnaţionale şi prevederi similare referitoare la nivelul minim de sancţionare a infracţiunilor în legislaţia penală a Statelor Membre. ___________________ 45. deciziile cadru cu privire la recunoaşterea reciprocă a penalităţilor financiare. Internaţionalizarea fenomenelor criminale a determinat un răspuns de aceeaşi natură din partea statelor afectate. a deciziilor de confiscare.) pentru realizarea unui spaţiu de justiţie (legalitate). termeni ce se circumscriu la două mari capitole: justiţie şi securitate. implicit.Idem 26 . în special european şi să ofere instrumente legale de cooperare care să respecte statul de drept şi suveranitatea tuturor reprezentanţilor naţionali. www. În anul 2000 a fost adoptat Programul european pentru recunoaşterea reciprocă în materie penală. iar în 2005 a fost adoptat un plan de acţiune în vederea asigurării implementării conceptului. Primii paşi sunt realizaţi în contextul Schengen. cooperarea. Recunoaşterea reciprocă a deciziilor judiciare presupune ca o decizie luată într-unul din Statele Membre să fie recunoscută şi implementată în toate celelalte State Membre. Încă de la început. armonizarea legislativă şi dezvoltarea unor mecanisme de cooperare operaţională (Eurojust. EJN – European Judicial Network etc. Aceste activităţi au fost susţinute prin implementarea unor definiţii comune a infracţiunilor. ca decizie naţională.gov. subiectul este nou şi apare ca necesitate a eliminării graniţelor.dae. conlucrarea şi colaborarea pentru prevenirea şi reducerea criminalităţii şi asigurarea unui spaţiu de securitate naţională şi. internaţională. iar subiecte precum combaterea crimei organizate sau a terorismului au intrat cu prioritate pe agenda politică a liderilor internaţionali şi au determinat crearea unor organisme care să asigure spaţiul de comunicare internaţional.ro 46. trebuie făcută diferenţa între cooperarea judiciară şi cea poliţienească.1.

Centrul Regional SECI. în beneficiul autorităţilor. ONU (convenţii. www. în raport de competenţe. Biroul S. _____________________ 47. care vizează obţinerea. coordonarea. material de prezentare. – în stadiu de dezvoltare şi implementare.ro 27 .R. în raport de competenţe. Biroul Naţional Interpol. verificarea şi valorificarea informaţiilor şi produselor informaţionale cu relevanţă operativă. limitate în timp şi spaţiu. Centrul SECI.componentă modernă în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere. de către structurile privind schimbul de date şi informaţii. Colaborarea se realizează pentru necesităţile de angajare a competenţelor altor autorităţi sau instituţii publice/organizaţii de drept privat. care vizează obţinerea. Cooperarea semnifică organizarea. Instituţia ataşaţilor de afaceri interne/ofiţerilor de legătură. Coordonarea eforturilor informative.mai.Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională .Cooperarea. conlucrarea şi colaborarea exprimă modalităţile concrete prin care agenţiile de aplicare a legii acţionează în vederea realizării unor obiective comune. verificarea şi valorificarea informaţiilor şi produselor informaţionale cu relevanţă pentru combaterea infracţionalităţii. pe baza unor programe specializate sau planuri de măsuri. proiecte ori operaţiuni informative. Cooperarea poliţienească internaţională se realizează prin instrumente specifice. programe).E. 47 Instituţiile de cooperare poliţienească la nivelul României sunt: Punctul Naţional Focal. susţinerea şi realizarea în comun.N. schimbul de informaţii şi alte nevoi de cooperare se realizează prin protocoale. bilateral – instituţia ataşaţilor de afaceri interne şi ofiţerilor de legătură. Unitatea Naţională Europol. a unor acţiuni specifice. agenţii de aplicare a legii şi structuri departamentale iniţiind şi dezvoltând proiecte de colaborare pe baza şi în executarea dispoziţiilor legii.I. programe. Ele reflectă principalele instituţii de cooperare poliţienească internaţională de la diferite nivele:     regional – Europol. a unor acţiuni specifice. care au rolul de a asigura cadrul legal oferit atât de dreptul naţional.gov.E. multilateral – Task Force-uri. de care să beneficieze toţi participanţii. Conlucrarea defineşte modalităţile concrete de organizare şi desfăşurare de către personal sau compartimente specializate. cât şi de dreptul public internaţional. global – OIPC Interpol.

Slovacia. Letonia. p. în 1986 cu Portugalia şi Spania. Franţa. Lituania. Germania. Uniunea Europeană – Evoluţie şi perspectivă Uniunea Europeană a fost construită printr-un proces care a debutat în 1950. Paris. care numără peste 490 de milioane de locuitori şi o suprafaţă care se întinde de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră. Malta. 1963. În 1950 erau şase membri fondatori: Belgia. Italia. Daloz. CONCEPŢIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND FUNCŢIONAREA ORGANIZAŢIILOR ŞI ORGANISMELOR DE ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢA NAŢIONALĂ 2. care cuprindea şase state. iar a patra extindere în 1996 şi a cuprins trei state care au făcut parte din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) – Austria. Prima extindere s-a făcut în 1973 cu Danemarca. 32. Paris. Integrarea europeană s-a făcut prin crearea unui cadru instituţional sectorial. p. a treia extindere. Integrarea europeană a debutat în 1950 prin crearea unui cadru instituţional sectorial. care cuprindea şase state şi viza sfera economică şi care s-a extins succesiv în şase etape.1. Estonia. Este vorba de Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CEO) creată prin Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951. 202 28 . Precis. statele membre au delegat o parte din atribuţiile lor suverane unor instituţii independente. Robert Schuman. Luxemburg şi Olanda. Slovenia şi Ungaria.48 ____________________________________ 48. Negel. „Communautes europeennes‖. Cehia. II.Pentru detalii vezi Louis Carton. A doua extindere a avut loc în 1981 cu Grecia. Finlanda şi Suedia. 1991. Ea a pornit de la şase state şi a ajuns în prezent la 27 de state.CAP. pe baza unui sistem instituţional unic în lume. A şasea şi ultima extindere a avut loc în 2007 şi a cuprins România şi Bulgaria. Irlanda şi Marea Britanie. Polonia. „Pour l’Europe‖. A cincea extindere a fost cea mai cuprinzătoare: Cipru.

50 Imediat după înfiinţarea CECO. la Roma.Robert Schuman. organ cu caracter interguvernamental. era crearea unei pieţe comune. Consiliul Special de Miniştri. „Pour l’Europe‖. Negel. 51. la 25 martie 1957 două tratate – Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană (CEE) Economice a Energiei Atomice (Euratom).Viorel Marcu. cele 6 state au prezentat un proiect de creare a Comunităţii Europene de Apărare. şi instituirea unei înalte autorităţi care să ia decizii în noua federaţie europeană – care urma să cuprindă Franţa. aleasă prin vot universal direct. organ internaţional menit să reprezinte interesele preponderent comunitare. la 30 mai 1952.Obiectul Tratatului de la Roma. Ed. precum libera circulaţie a persoanelor. a fost semnat la Paris Tratatul de creare a Comunităţii Europene de Apărare (CEA). 49 Deşi era vorba de o piaţă comună sectorială (limitată la cărbune şi oţel) ea crea un precedent instituţional de o deosebită importanţă. care avea sarcina să asigure respectarea normelor juridice instituite în cadrul comunităţii. Aceste două comunităţi aveau o structură instituţională identică celei a CECO. p. 52. 1994. serviciilor şi a capitalurilor. Refuzul Franţei de a intra în această comunitate a dus la eşuarea acestei iniţiative.La 8 aprilie 1965 a fost adoptat Tratatul de la Bruxelles privind fuziunea instituţiilor comunitare – Comisia şi Consiliul 29 . Paris. stabilirea unei politici comune în domenii strategice – agricultură. transport şi concurenţă. 202. p. 50.„Producţia în comun a cărbunelui şi oţelului. intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958. Adunarea comună. respectiv: Înalta autoritate. „Drept internaţional comunitar‖. Statele participante la CECO au semnat. 18. precum şi liberalizarea altor sectoare.52 51 şi Tratatul de creare a Comunităţii _________________________________________________ 49. comerţ. Astfel. aprecia Robert Schuman. Germania de Vest şi alte ţări vest-europene ce se vor asocia – se aprecia că vor avea un rol important în asigurarea păcii în această regiune‖. considerate materii de bază. prin eliminarea tuturor barierelor existente în calea liberei circulaţii a bunurilor şi stabilirea unei taxe vamale unice. 1963. care se ocupa de cadrul democratic şi Curtea de justiţie. Nera.

C.). Momentele cheie lea marcat trei tratate fundamentale: Tratatul de la Maastricht. Tratatul de la Amsterdam.După Tratatele de la Roma. Constantin Vlad. Danemarca. Actul Unic European a constituit suportul juridic pentru realizarea în 1992 a Uniunii Europene. de celelalte trei. Tratatul de la Maastricht. „Dacă în timpul războiului rece. Italia.S. ________________________ 53. în soluţionarea manifestaţiilor de naţionalism agresiv şi xenofob. din spaţiul ex-sovietic. Grecia. aprecia prof.pilon de bază a Uniunii Europene Primul deceniu post-război rece a marcat adâncirea integrării europene. 30 . Germania. semnat la 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993. Luxemburg. semnat în două etape la 17 februarie 1986. Noul mediu european şi mondial de securitate găseşte şi OSCE implicată în conflictele din fosta Iugoslavie. procesul CSCE era mai ales un cadru de dezbateri finalizate cu precădere în luări de poziţie politice. procesul de adâncire a integrării a continuat cu Actul Unic European. semnat la 26 februarie 2001 şi intrat în vigoare la 1 februarie 2003 Prin Tratatul de la Maastricht54 a fost instituită Uniunea Europeană. semnat la 2 octombrie 1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999 şi Tratatul de la Nisa. CSCE se manifesta ca un forum pan-european şi euro-atlantic de securitate interesat de cooperare‖. după depăşirea confruntării est-vest el dobândea violenţe aplicative tot mai pronunţate. cit.202 54. extinzând câmpul de acţiune comunitar în domeniile social. al cercetării şi dezvoltării tehnologice. Irlanda. Portugalia şi Spania.E. Olanda. compusă din 12 state ale comunităţii europene: Belgia. După căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est şi încheierea războiului rece. de către nouă state membre şi 28 februarie 1986. al protecţiei mediului. Actul Unic European a fost cel mai important document adoptat după tratatele de la Roma. a urmat un proces de regândire a structurilor comunitare europene în direcţia unei uniuni politice şi a unei uniuni economice şi monetare. el înlătură ultimele bariere în calea realizării pieţei unice. 53 2. Marea Britanie.2. Franţa.p. Constantin Vlad. op. Politica Externă de securitate comună(P.

Printre acestea se numără reguli de trecere a frontierei externe a comunităţii şi întărirea controlului la această frontieră.55 În domeniile afacerilor interne şi justiţiei. Politica externă şi de securitate comună şi 3. ___________________________________________ 55. el cuprindea o clauză privind introducerea de la 1 ianuarie 1999 a monedei unice. semnat în 1986. Uniunea Europeană se baza pe următorii trei piloni: 1.. Comunitatea europeană. sănătate publică. consultări prealabile cu alte state membre. 31 . care a luat locul Comunităţii Economice Europene (CEE) sau Piaţa Comună. ca atribut al cooperării politice europene. 2. Acesta era obiectivul final al integrării economice şi militare pe piaţa unică.Este vorba de: cel de-al doilea Raport Davignon asupra cooperării politice din 1973 menţiona că Europa trebuie să-şi stabilească o poziţie proprie în lume ca o entitate distinctă.a. Pe lângă faptul că tratatul a extins competenţele comunitare la noi domenii – educaţie. cooperarea în materie de justiţie. tratatul a prevăzut o serie de măsuri menite să faciliteze libera circulaţie a persoanelor pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene. creată de la 1 ianuarie 1993. intensificarea luptei contra terorismului. Inovaţia fundamentală o înregistrează Tratatul de la Maastricht în domeniul politicii externe şi de securitate – PESC. pregătire profesională. civilă şi penală. cu un sistem de schimb de informaţii menite să promoveze cooperarea poliţiilor naţionale. 56. Construcţia juridică pe care o realizează era clădită pe unele elemente anterioare.Potrivit Tratatului de la Maastricht. Domeniile justiţiei şi al afacerilor interne. lupta împotriva imigraţiei ilegale şi elaborarea unei poliţii comune referitoare la azil. între care consultări intensificate care să permită o acţiune comună în timp adecvat în orice probleme de politică externă. protecţia consumatorilor. în special în negocierile internaţionale. crearea Oficiului European al Poliţiei (Europol).56 Declaraţia comună de la Stuttgard din iunie 1983 a şefilor de stat sau de guvern ai Europei care enunţa o serie de măsuri referitoare la politica externă. prin Actul Unic European. politica industrială ş. cultură.

cu scopul cooperării în domeniul problemelor de apărare şi securitate. să dobândească această calitate sau să participe la activităţile sale ca observator.Totodată. În ce constă similitudinea între cele două organizaţii europene? Uniunea Europeană Occidentală a fost înfiinţată în 1948. acordul asupra creării unei identităţi europene de securitate şi apărare efective şi a unei mai mari responsabilităţi a Europei în domeniul apărării. care nu erau membre ale sale. reuniţi în iunie 1992 la Bonn. 32 . să menţină pacea şi să întărească securitatea internaţională. au adoptat Declaraţia de la Petersberg care sublinia că UEO este gata să îndeplinească. 58 O altă inovaţie importantă a tratatului o constituie prevederea potrivit căreia politica externă şi de securitate comună trebuie să acopere toate chestiunile privitoare la securitatea Uniunii Europene. observator şi partener asociat. Summitul UEO de la Maastricht din decembrie 1991 declara că aceasta se dezvoltă ca o componentă de apărare a UE şi ca mijloc de întărire a pilonului european al NATO. La Conferinţa de la Maastricht statele membre ale UE. p.Idem. să promoveze cooperarea internaţională. București. inclusiv trasarea finală a unei politici comune de apărare care să ducă în timp la apărarea comună. Ţările UE au statut de membru al UEO. care au stat de observator (România este membru asociat).Tănase Bogdan Peter.Dinamica deciziilor de securitate și siguranță națională în contextul accelerării procesului de globalizare. 234 58. O asemenea politică trebuia să atingă următoarele obiective: să salvgardeze valorile comune. cu excepţia Austriei. au adoptat o Declaraţie comună asupra UEO şi relaţiilor acesteia cu UE şi NATO. prin Tratatul de la Bruxelles. Ca atare. Teza de doctorat. împreună cu UE. să consolideze şi să dezvolte statul de drept. un rol sporit în edificarea unei arhitecturi europene de securitate. _______________________ 57. UEO are 28 de ţări membre. UEO a invitat statele membre ale Uniunii Europene. arhitecţii PESC au decis să implice direct UEO în politica de apărare. Danemarcei. membru asociat. Finlandei. precum şi respectul pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale. potrivit Declaraţiei. să consolideze securitatea Uniunii şi a statelor membre. Statele membre ale UEO îşi exprimau. pag. având patru statute diferite: membru. precum şi Cartei de la Paris. 57 Tratatul de la Maastricht a fost primul document european care a formulat ideea unei politici externe şi de apărare comună. interesele fundamentale şi independenţa Uniunii. care erau şi membre ale UEO.235. Irlandei şi Suediei. 2009. miniştri de externe şi ai apărării ai statelor membre ale UEO. constatând similitudinea dintre obiectivele Uniunii Europei Occidentale şi ale UE în ceea ce priveşte sistemul de apărare. potrivit Cartei ONU şi Actului Final de la Helsinki din 1975 al CSCE. democraţia.

Paragraful respectiv este astfel formulat: „Chestiunile vizate la prezentul articol includ misiunile umanitare şi de evacuare. Reluând prevederile din Tratatul de la Maastricht. el precizează că obiectivele PESC „se realizează definind principiile şi orientările generale în politica externă şi de securitate comună. Conferinţa respectivă a debutat la Torino la 29 martie 1996 şi s-a încheiat la Amsterdam la 17 iunie 1997 printr-un acord politic privind un nou tratat. Ele fixează obiectivele importanţei lor. 33 . 235 60. mijloacele de punere la dispoziţia Uniunii. introducând capitole distincte. Dispoziţiile tratatului nu sunt un obstacol în dezvoltarea unei cooperări mai strânse între două sau mai multe state membre la nivel bilateral. 59 O importanţă deosebită pentru tema noastră o reprezintă Titlul V din tratat. dând acesteia accesul la o capacitate operaţională. Locul UE în sistemul securităţii europene în articolul J7 din tratat este astfel definit „Uniunea Europei Occidentale face parte integrantă din dezvoltarea Uniunii. 2009. în măsura în care această cooperare nu contravine celor prevăzute în prezentul titlu şi nici nu o împiedică. intitulat „Dispoziţii privind o politică externă şi de securitate comună‖. Teza de doctorat. pag. durata lor. în cadrul UEO şi al Alianţei. dacă este necesar. mai ales în cadrul paragrafului 2‖. Acestea privesc anumite situaţii în care acţiunea operaţională a Uniunii este considerată ca necesară. inclusiv misiunile de restabilire a păcii‖. Tratatul de la Amsterdam asupra Uniunii Europene a revizuit reglementările privind organizarea şi funcţionarea UE.Încă de la Maastricht se convenise ca tratatul din 1992 să fie revizuit la o altă conferinţă. adoptând poziţii comune. 61 O prevedere specială din tratat se referă la relaţiile cu Alianţa Nord-Atlantică. misiunile de menţinere a păcii. condiţiile relative la punerea lor în practică şi. _______________________ 59.Cf. astfel: Consiliul hotărăşte acţiuni comune. art. misiunile forţelor de luptă pentru gestionarea crizelor. adoptând acţiuni comune. 60 Articolul J4 aduce noi precizări în acest domeniu. hotărând strategii comune.Dinamica deciziilor de securitate și siguranță națională în contextul accelerării procesului de globalizare. Tănase Bogdan Peter. întărind cooperarea sistematică între statele membre pentru conduita politicii lor‖. București. J2 din Tratat 61.

precum şi datorită unei opoziţii a Statelor Unite care vedeau în crearea unei structuri militare europene independente o rivală a puterii militare a NATO. Dar aceasta se făcea la nivel interguvernamental. în restabilirea păcii.La 26 februarie 2001 a fost semnat Tratatul de la Nisa.Prin Declaraţia de la Petersberg au fost definite diferite tipuri de misiuni militare pe care UEO le-ar întreprinde în afară de participarea la apărarea comunitară în conformitate cu articolul 5 din Tratatul de la Washington din 1948 care a creat NATO şi articolul 5 din Tratatul de la Nisa.Tratatul de la Roma 34 . unităţile militare ale statelor membre ale UEO pot fi folosite şi pentru misiuni umanitare şi de salvare. în administrarea crizelor. Politica Externă şi de Securitate Comună reprezintă unul dintre pilonii U. care prevedea dezvoltarea UEO drept componentă a UE şi ca mijloc de întărire a pilonului european al NATO. În realizarea unuia dintre obiectivele esenţiale ale UE – crearea forţei rapide de reacţie – există serioase întârzieri din motive logistice în cele mai multe state membre. Pe parcursul construcţiei europene. chiar dacă exista deja ideea unei cooperări în domeniul politicii internaţionale. fără a schimba natura sau modalităţile ei de exercitare. 63 construcţia europeană s-a concentrat pe aspectele economice. misiuni de menţinere a păcii.E. intrat în vigoare la 1 februarie 2003. 63. Într-o formă concisă de exprimare. adică pe crearea unei pieţe comune. încheiat în baza Declaraţiei de la Petersberg (19 iunie 1992) 62. Cu toate acestea. După Tratatul de la Roma. Actul Unic European a oficializat această cooperare interguvernamentală. statele membre ale Comunităţii europene cooperau şi se străduiau să se concentreze asupra marilor probleme politice internaţionale. expresia „politică externă comună‖ nu şi-a găsit locul în tratatele semnate de către statele europene. ____________________ 62. misiuni ale forţelor de luptă. în cadrul „cooperării politice europene‖. UE este din în ce mai implicată în operaţiuni de menţinere a păcii şi crearea stabilităţii în statele vecine. Din octombrie 1970. În 1986.

E.) deţine un rol cheie în pregătirea şi urmărirea lucrărilor P. el urmăreşte situaţia internaţională şi contribuie la definirea politicilor în materie de recomandări cu privire la intenţiile Consiliului.Organele şi instrumentele P. dezarmare. ele reunind experţi în domeniul capitalului şi pregătesc recomandări C.E.C. prin urmare că Secretarul General al Consiliului va asigura. în acelaşi timp. Fără a prejudicia Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER).M.S. şi Consiliului de miniştrii al Afacerilor externe.Grupurile de lucru reunesc reprezentanţii din fiecare ţară membră şi din Comisie. care reuneşte reprezentanţii militari ai statelor membre şi este însărcinat cu expertiza militară a 25 de direcţii ale C.E.C. Statul Major al Uniunii Europene (E.S. şi se pot reuni în formatul directorilor politici (în medie.E. a unor organizaţii internaţionale (O.2. Balcanii.).S.S.C. III. Asia. Preşedinţia este asigurată prin preşedintele în exerciţiu al Uniunii Europene. Ele au competenţă geografică (Africa. afaceri consulare) sau vizează coordonarea politică a Uniunii. dar ea poate fi încredinţata şi Înaltului Reprezentant în situaţii de criză.C. Acesta supraveghează aplicarea politicilor convenite.). După intrarea în vigoare a T.2.U.: La Amsterdam s-a decis. de două la trei ori pe săptămână).P.O..C.S..C. fără a prejudicia atribuţiile preşedinţiei şi ale comisiei.S.O. dincolo de rotirea semestrială a preşedinţiei.P. protocoale. funcţia de Înalt Reprezentant pentru P. non-proliferare. Această nouă funcţie a fost replică la ideea franceză de a destina un Domn sau o Doamnă P.U. I. să fie un animator al lucrărilor P.S.E.E.) tematică (politico-militară. şi Consiliul Europei ). Comitetul Politic şi de Securitate (C.U. Mediterana.M. sub conducerea Înaltului Reprezentant pentru P. În general.S.S.E.O.E.S. Orientul Apropiat.N. O.U. II.O. el se reuneşte de două ori pe săptămână la nivelul ambasadorilor reprezentanţi în C.E. O serie de organe militare şi politico militare ale Uniunii Europene au luat fiinţă din anul 2001 : Comitetul militar al Uniunii Europene (C.P.. care are un rol de planificare şi de expertiză în domeniului militar. şi un garant al continuităţii acţiunilor sale. ____________________ 64. dar.E. grupurile de lucru au devenit grupurile Consiliului 35 .P.C.1.S. care să fie vocea şi înfăţişarea pentru Europa. Grupurile de lucru 64 sunt în număr de 30.

formate de consilierii reprezentanţilor permanenţi. prevenirea conflictelor.P. permiţând statelor membre ale Comunităţii să pună în aplicare mijloacele materiale şi financiare în cadrul unei acţiuni conjugate. analiză şi reacţie..html 36 . permite Uniunii Europene să dispună permanent de un instrument de supraveghere.diplomatie.6 anexă la Tratatul de la Amsterdam. ai statelor membre. susţinerea Curţii Penale Internaţionale). Reţeaua de corespondenţi europeni. se pot reuni în orice moment la Bruxelles. Ele pot să contribuie la definirea politicii europene în raport cu mai multe ţări sau regiuni ale lumii. în scopul întăriri P.E.E. acţiunile comune. Ei sprijină directorii politici şi constituie puncte de contact între capitolele statelor membre.IV. de informare în legătură cu P. au fost de asemenea adoptate de Consiliu. V.P.E. b) angajarea de acţiuni comune: Introduse prin Tratatul de la Maastricht.E.C.C.S.P.E. şi a declaraţiilor Uniunii în mod confidenţial.S.S. Instrumentele P. Comisia şi Secretariatul General. cu o celulă de cercetare. Grupul experţilor cu relaţiile externe (Relex). este alcătuită din şefii de serviciu din P. Transmisiunile se fac numai în limbile engleză şi franceză.C.) sau Unitatea politică (U.europe/pesc/guide. VI.R. transmiterea deciziilor P. VII. pe timpul situaţiei de criză (Somalia. Acesta este însărcinat cu pregătirea deciziilor P. Acţiunile comune angajează statele membre în luările lor de poziţii şi în conduita acţiunii lor. Unitatea de planificare şi reacţie rapidă (U. Un centru operaţional de situaţie.S.. înfiinţată în timpul C.C.P.C. în mod special. VIII.C. Birmania) sau asupra unor teme conexe (nonproliferare.S. în aspectele lor politice şi bugetare.E.fr.E. 65astfel: a) hotărăşte poziţii comune: Poziţiile adoptate de către statele membre pot fi oficializate în deciziile Consiliului.A.)a fost creată prin Declaraţia nr.S. Acesta permite difuzarea corespondenţei Uniunii între capitale. în special. ___________________ 65. prevăzut.www.gouv. Pentru a acţiona pe scena internaţională. Uniunea Europeană poate lua un anume număr de iniţiative politice sau juridice. Reţeaua de transmisiuni cifrate (CORTESY) acoperă Ministerele Afacerilor Externe.

sunt hotărâte cu majoritatea calificată) şi cea de-a doua. în ciuda eforturilor depuse in ultimii ani.C. d) efectuarea demersurilor asupra guvernelor străine: Pentru a veni în sprijinul gravităţii unei decizii a Uniunii sau din contră pentru a interveni public discret asupra unui guvern. Obiectivele P. Obiectivele P. ________________ 66.S.html 37 .E. se referă la caracterul interpilonic. în principiu condus de preşedinţie.E. Forma sa (preşedinţia singură sau Troica. a intereselor fundamentale şi a independenţei Uniunii.E.C. precum şi cu alte 15 organizaţii. de către statele membre.E. directori politici.gouv.C.E. Macedonia.S. -consolidarea securităţii Uniunii şi a statelor membre. modul de a vota (măsurile de aplicare mai importante ale P. diplomatie. sunt următoarele: -salvgardarea valorilor comune.C.S. se poate efectua un demers oficial care va fi sau nu făcut public.C. asistat de Înaltul Reprezentant activând în numele Consiliului şi la cererea preşedinţiei.S. sub toate formele. miniştrii) sunt decise de la caz la caz. figurează într-un segment segment specific. Tratatul de la Amsterdam a dispus că dialogul politic cu ţările terţe este.www.c) adoptarea unei strategii comune: Strategiile comune au adus o dublă inovaţie: mai întâi.fr europe/ pesc/ guide. Strategia comună are menirea de a întări transparenţa şi coerenţa acţiunilor Uniunii cu privire la o ţară sau zonă geografică sau asupra unei teme date. Bosnia Herţegovina şi Caucazul de Sud.E. e) întreţinerea unui dialog politic cu celelalte state sau grupări regionale: Uniunea Europeană menţine un dialog regulat cu un număr de 50 de ţări. Afganistan. g) mobilizează mijloacele financiare în sprijinul diplomaţiei sale: În bugetul general al Comunităţii. demers colectiv al tuturor şefilor de misiune) şi nivelul său (ambasadori. f) acţionează intens pe teren: Acţiunile Uniunii Europene pe teren în cadrul P.C. creditele pentru P. sunt reprezentate de către şeful misiunii ţării care asigură preşedinţia şi îi revine rolul de a întreprinde demersurile necesare către preşedintele Uniunii.S. Uniunea dispune astăzi de şase reprezentanţi regionali: în regiunea Marilor Lacuri. Orientul Apropiat.S.66 Sumele înscrise în P. rămân mici.

Mihai-Ştefan Dinu. 180. Bucureşti. ____________________ 67. ci ea evoluează de o manieră compatibilă şi coordonată cu Organizaţia Atlanticului de Nord. 1999...Politica europeană de securitate şi apărare – Cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională. 182 68. cu privire la aspectele strategice.2.A. din anii ‗50. legate. a trupelor americane şi a armelor nucleare cu efect descurajator. De asemenea. precum şi cu principiile Actului final de la Helsinki şi obiectivele Cartei de la Paris. de slăbiciunea structurilor existente şi a complexităţii rolului lor.2. Iaşi. Astfel. în cadrul U. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I‖. o absenţă a armonizării concepţiei statelor membre asupra finalităţilor şi modalităţilor unei apărări europene a făcut multă vreme ca instituţiile create în acest scop să se dovedească puţin eficace... . Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I‖. .-menţinerea păcii şi întărirea securităţii internaţionale. De la început trebuie menţionat că P. p.Petre Duţu.A. în conformitate cu principiile Cartei Naţiunilor Unite. Dar această situaţie pare anacronică şi nu se poate pereniza.S. -dezvoltarea şi consolidarea democraţiei şi a statului de drept. discuţii controversate. Bucureşti. Mihai-Ştefan Dinu. 2007 69. în principal.Petre Duţu.S. Ideea unei apărări europene autonome a suscitat.E. militare şi instituţionale ale unei astfel de securităţi.N. strategice şi economice 69.U. Polirom. 2. -promovarea cooperării internaţionale. în Documente de bază ale Comunităţilor şiUniunii Europene. Apărarea Europei se sprijină astăzi. adică pe măsura forţei sale economice şi demografice68..E. nu implică crearea unei armate europene..Politica Europeană de Securitate şi Apărare Politica Europeană de Securitate şi Apărare (P.E.Politica europeană de securitate şi apărare – Cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională. 2007 38 . încă. contribuţia sa la menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale. ar trebui sporită considerabil. în mare parte pe prezenţa. din motive politice. dar şi de angajamentul american în Europa. potrivit Cartei O. pe continent. Consensul apărut în jurul voinţei de a „europeniza‖ apărarea a disimulat în realitate numeroase contradicţii şi discordii. precum şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale67.) are drept obiectiv să permită Uniunii dezvoltarea capacităţilor sale civile şi militare de gestionare a crizelor şi prevenire a conflictelor la nivel internaţional.Tratatul privind Uniunea Europeană‖.

2008.S.000 de oameni furnizaţi de statele membre (corespunzând la un corp de armată). „Vulcanul Kosovo a erupt ―. în materie de capacităţi militare: Obiectivul global de la Helsinki.Petre Duţu. numărul necesar pentru atingerea acestui obiectiv este de 180.2. Totuşi.U.S. care era prezentă în Bosnia în 1999.O. cu 600. să intervină într-o regiune a lumii.A. la sfârşitul anului 2003. 71. auto-suficiente. aeriene şi navale necesare.000 de oameni.. Capacităţile necesare îndeplinirii obiectivelor Politicii Europene de Securitate şi Apărare72 sunt atât militare. Ion Suceavă. Procesul de identificare şi punere la dispoziţie a capacităţilor militare ale P. din punct de vedere militar. nr. a impus necesitatea identificării mijloacelor civile şi militare pe care Uniunea Europeană le pune în aplicare atunci când lansează o misiune de gestionare a crizelor.000.N.E. ele pot fi sprijinite prin mijloace logistice.A.Misiunea de poliție a UE 70 ‖ reprezintă debutul Uniunii Europene în aria operațiunilor internaționale și este considerată ca un test cheie pentru forța de reacție rapidă. dacă decide.T. dacă se ia în calcul necesitatea garantării a trei rotaţii pe an). menită să îndeplinească misiuni umanitare și de menținere a păcii atât în interiorul cât și în afara Europei. în formularea sa vagă.A.A. În această calitate. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I‖. Bucureşti. Mihai-Ştefan Dinu. 73 Potrivit obiectivului global. . reprezintă o provocare majoră pentru U. Strategia europeană de securitate 72. la care Consiliul European poate recurge.A. punerea în practică a „Obiectivului global‖ se caracterizează prin numeroase dificultăţi. Consiliul European fixase un obiectiv pe care ea se angaja să-l atingă în 2003.Instrumentele gestionării civile şi militare a crizelor Crearea P. putând fi desfăşurat într-un interval de timp de 60 de zile şi pentru o perioadă de un an pe un teatru îndepărtat (în realitate. aceste forţe trebuie să fie în măsură să îndeplinească misiunile Petersberg şi trebuie să fie. că „Obiectivul global” nu-l constituie crearea unei armate europene. ________________ 70. 2007 73.. fără a preciza modul în care acestea se raportează la O.S. „Obiectivul global‖ al UE consta în punerea la dispoziţie. 39 . cât şi civile. în 1999. a) Capacităţile militare ale P. Acest obiectiv se inspiră de la N.1. totuşi.E. Strategia Europeană de Securitate lasă poarta deschisă la eventuale misiuni preventive.S.Revista Română de Drept Umanitar. a unei forţe de 50. 71 2.000-60.Idem. Este vorba mai mult de unităţi naţionale. Atunci când P.Politica europeană de securitate şi apărare – Cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională. a fost lansată.E.. 2( 60).dr. „ De altfel.E. Se cuvine amintit. aflată în stadiu de formare. în unanimitate..2.E.

În sectorul civil.E.121.A. p.. 2007.S. Mihai-Ştefan Dinu. 40 . o rezervă de 5000 de poliţişti. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I‖.E. echipe de evaluatori ce pot fi desfăşurate pe teren în cel mai scurt timp. Petre Duţu. Palestina. intervine pe baza a două politici distincte şi separate între ele: P. lacune în materie de capacităţi (mai ales în sectorul personalului de justiţie în domeniul financiar şi al logisticii). 75. Idem. în timpul Consiliului European de la Feira.A.A. al democraţiei şi al reconstrucţiei după conflict. Sudan). a fost relativ rapidă. Pe frontul civil. în 1999.p120. în ansamblul său. Bucureşti. În afara domeniului militar. în fine.S. mai ales crearea unei poliţii oneste şi a unui sistem judiciar eficace. de asemenea prerogativă a Comisiei şi a primului pilon). 75 _____________________ 74.E. Georgia. începe să fie percepută ca o componentă esenţială a oricărei acţiuni de restabilire a păcii.E. Acesta privea patru sectoare: poliţia. şi cooperarea în dezvoltare (la care trebuie adăugat ajutorul umanitar.S. În mod concret.S. statele membre se angajează să pună la dispoziţia misiunilor civile ale P. Misiunile civile ale P.. un „Obiectiv global civil‖ a fost identificat. întărirea statului de drept. cuprinde numeroase programe ce intervin în domeniile statului de drept.S. Politica de cooperare europeană.A. a dobândit o oarecare pricepere în domeniu. se constată. statele membre şi-au dat repede seama că gestionarea crizelor nu ar putea fi doar militară. atunci când ea face faţă conflictelor.E. Întărirea statului de drept.A. pentru a întări capacităţile civile în 2008. Congo. În plus. (primul pilon).E.b) Capacităţile civile ale P. U. După lansarea procesului de creare a P. Irak. intervenind în multe ţări (Balcani. gestionată de Comisia Europeană în cadrul competenţelor supranaţionale şi comunitare ale U.E. pun totuşi o problemă de coordonare cu politica de cooperare în dezvoltare. . totuşi. ajutorul de dezvoltare este perceput ca un preţios instrument susceptibil de a contribui la înlăturarea tensiunilor sociale şi structurale ale ţărilor din sud. Ea este considerată ca un instrument de prevenire a conflictului în sine.E. administraţia civilă şi protecţia civilă.A.Politica europeană de securitate şi apărare – Cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională. U.74 Misiunile de gestionare civilă au fost integrate P.E.A. Identificarea şi punerea la dispoziţie a capacităţilor civile utilizabile de P.E. mai mult de 2000 experţi în diverse domenii civile şi. în anul 2000. într-adevăr.S.S. 200 de judecători.

Odată P. Pe acest plan. nu poate fi redusă la o simplă problemă de coordonare. 77 Preluarea operaţiunilor S. aceste mize revin la o chestiune de fond care este.T. -stabilirea riguroasă a valorii adăugate de P.E. să conceapă un acord „Berlin plus‖ (decembrie 2002). 41 . în raport cu S.A..S. Mihai-Ştefan Dinu. care este cea a autonomiei militare şi.E. în 1999. -problema controlului democratic din partea Parlamentului european. desigur.. 77. s-a pus deosebit de acut dintr-o serie de motive.R.Politica europeană de securitate şi apărare – Cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională.E.O. -problema capacităţilor militare a U. în scopul clarificării relaţiei între cele două organizaţii.T.A.T. Deosebit de semnificative pentru redefinirea fizionomiei viitoare a Uniunii Europene sunt relaţiile P.A.E. statele europene se divizează între atlantişti şi europenişti.T. Drumul de parcurs rămâne totuşi lung şi întortocheat. şi N.p. Bucureşti. în raport cu N.S. Ea priveşte.A.E.T.Idem.O.E.S. de exemplu. şi bugetele naţionale pentru apărare. a făcut progrese importante şi neaşteptate. în sine. -relaţia dintre P.S.E.Petre Duţu.A. De la crearea sa. P. problema relaţiei sale cu N.E.A.E. riscul creării funcţiilor duble a împins U. totuşi.A. poate să folosească capacităţile N.A.O. ___________________ 76. deci.S.A. O autonomie ce ar putea modifica statutul Europei în lume şi antrena o oarecare rivalitate strategică între cele două continente. în Bosnia de P.S.S. şi N. -chestiunea finanţării P. s-a făcut în termenii dispoziţiilor Acordului „Berlin plus‖.A. creată.E. sau în afara Alianţei Nord-Atlantice.A. Relaţia dintre P.A. Acordul „Berlin plus‖ a definit maniera în care U.E.O.76 În realitate.A.T. Astăzi.A.T. Printre acestea din urmă se numără: -definirea clară a cadrului intervenţiei statelor europene şi anume sub egida N.c)Viitorul P. 2007.. În acest context. şi problema capacităţilor militare şi civile ale Uniunii.E.T.S. politice a U.U. impunânduse ca o realitate de netăgăduit a procesului de integrare europeană.S. în materie de planificare şi comandament în cadrul propriilor misiuni.O. dezbaterea privind dezvoltarea viitoare a P.A. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I‖. o miză mai importantă.. destul de simplă şi care priveşte calitatea integrării europene în domeniul apărării şi al politicii externe.E.O.126. comportă numeroase mize.T. ..A. şi N.E.S.A. printre care se pot cita: -problema coerenţei între mijloacele civile şi mijloacele militare.A.O. p. cu N.A..F.A.O.O. ale N.O.127.

adoptată în decembrie 2003 şi al cărei stadiu al nivelului de implementare a făcut obiectul unui Raport. România respectă sancţiunile internaţionale şi măsurile restrictive impuse de UE. nu se exclude nicio variantă. Desigur. Pentru a participa la aceasta.3. Declaraţiilor şi demersurilor UE. România contribuie la formularea Poziţiilor. Strategia de Securitate a României. ONU şi OSCE. 79. în vederea asigurării compatibilităţii cu provocările ____________________________ 78.E. România a demonstrat că este şi a rămas un participant activ la dialogul politic din cadrul UE şi a jucat un rol constructiv în cadrul PESC. utilizează acest instrument specific de acţiune interguvernamentală în domeniu – PESA. Europa ar putea. De asemenea. dacă statele membre se găsesc mai înarmate fără a fi în paralel mai bine integrate. Rolul României în cadrul PESC În cadrul procesului de aderare la UE. în decembrie 2008. până în prezent rămân strict circumscrise unei dimensiuni pur interguvernamentale. www. se va impune ca un veritabil motor al politicii externe a U. probabil.Odată instituită. fiecare stat va avea mai puţină nevoie de celălalt pentru a fi influent în lume. să crească bugetele militare ale fiecărui stat membru fără ca să existe o integrare europeană efectivă în termeni calitativi. Uniunea Europeană în materie de apărare şi securitate poate evolua fie printr-o aprofundare a integrării europene. caracterizat de schimbări în natura şi complexitatea ameninţărilor. statele membre vor trebui să respecte criteriile de convergenţă ce vor comporta o creştere a cheltuielilor militare. Astfel. Ca stat membru al UE. fie prin creşterea bugetelor militare naţionale.ro 42 . ele vor fi inevitabil mai puţin interdependente. cooperarea întărită. subsumat PESC – pentru a asigura o prezenţă activă a UE la nivel global.2.S. eforturile României au urmărit convergenţa propriei politici externe cu Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) a UE. inclusiv în cadrul reuniunilor tip Gymnich şi Euro-Med.E. ţara noastră participă la reuniunile tuturor structurilor de lucru ale Consiliului pe tema PESC/PESA.A. Ori. În mediul de securitate actual. Altfel spus. 79 La baza acţiunilor UE pe acest plan se află Strategia Europeană de Securitate. între care şi România. Importantele progrese înregistrate de P. şi le aplică. 78 2.presidency. statele membre UE. în viitor.

adaptarea structurilor de coordonare şi conducere a misiunilor.2. 81 Declaraţia precizează direcţiile de acţiune vizate pe mai departe. dar şi prin valoarea adăugată la elaborarea deciziilor din domeniul PESA. conştientizând importanţa şi anvergura pe care acestea o vor căpăta în contextul demersurilor UE de promovare a statului de drept funcţional. pp. 211 81. mai ales în domeniul statului de drept.Adler.actuale şi cu ambiţiile de actor global în domeniul asigurării securităţii şi stabilităţii în lume. a respectului pentru drepturile omului şi bunei guvernări. 80 O contribuţie importantă în sprijinul acestei viziuni. explorarea posibilităţilor oferite de Cooperarea Permanentă Structurată. Uniunea şi-a construit reputaţia unui actor capabil de o abordare cuprinzătoare în materie de gestionare a crizelor.www.eu 82 cu aportul Agenţiei Europene de Apărare. coordonarea civil-militară şi 43 .. p. 22 în numai 6 ani.europa. o constituie numeroasele misiuni de gestionare a crizelor. cât şi pe cea civilă. E. securitatea şi stabilitatea în lume.ifado. Documentul se doreşte a fi un bilanţ al realizărilor în ceea ce priveşte abordarea cuprinzătoare în domeniul gestionării crizelor şi aportul UE la pacea şi securitatea internaţională. 82. adecvarea bugetului PESC. Participarea României la misiunile PESA România s-a implicat activ în numeroase misiuni PESA. 2. S. dezvoltarea capabilităţilor naţionale şi multinaţionale necesare. începând cu anul 2003. precum şi în alte domenii conexe. La 17 noiembrie 2009.E. asumat tot mai eficient în ultimul timp de Uniunea Europeană. În timp.. dar şi un document programatic. Consiliul UE a aprobat declaraţia „PESA 10 ani – Provocări şi oportunităţi‖. precum consolidarea activităţilor de avertizare timpurie şi de răspuns rapid la crize.4. ___________________ 80. toate acestea având incidenţă directă asupra stabilităţii şi securităţii internaţionale. 119-121.. op.consilium. cit. privind necesitatea sporirii resurselor care pot asigura creşterea capacităţii noastre colective de a promova pacea.. punând accentul atât pe latura militară a implicării sale.Griffin. op. cit. Angajamentul solid al ţării noastre este confirmat de situarea între primele cinci ţări din punct de vedere al experţilor detaşaţi şi al echipamentelor furnizate.

Astfel. statele membre au convenit asupra necesităţii construirii unor capacităţi. 84.Contribuţia României la dezvoltarea capabilităţilor civile şi militare România este de asemenea membru al unor organisme importante pentru PESA.2004 85. creând astfel premisele unui răspuns cât mai eficace la situaţiile de criză cărora Uniunea va trebui să le facă faţă în viitor. dedicate acestui scop. alcătuit din Grecia. EULEX Kosovo (misiune în domeniul supremaţiei legii în Kosovo). acoperă atât palierul civil cât şi cel militar. alături de Italia şi Turcia. precum şi în ce priveşte limitarea fragmentării la nivel european în acest domeniu de importanţă strategică. România a confirmat participarea în cadrul a două Grupuri Tactice de Luptă (EU Battle Groups/BGs). pus la dispoziţia UE în primul semestru al anului 2009.2. Astfel. într-o serie de programe de dezvoltare a unor capacităţi de vârf pentru a obţine o cât mai mare valoare adăugată din aceste eforturi. Strategia de Securitate a României. 85 Pe linia contribuţiei în plan militar.07. sau Agenţia Europeană de Apărare (European Defence Agency/EDA) care îşi are sediul la Bruxelles. derulate pe trei continente: EUPM (misiune civilă în Bosnia şi Herţegovina). EUFOR Althea (misiune militară în Bosnia şi Herţegovina). EUMM Georgia (misiune de monitorizare) şi EUNAVFOR ATALANTA (misiune navală de combatere a pirateriei în Golful Aden). EUJUST LEX (misiune integrată în domeniul statului de drept pentru Irak).Contribuţia naţională a României. Institutul de Studii de Securitate al UE (ISS) din Paris (Franţa).5. Agenţia Europeană de Apărare (EDA) 84 are un rol central în procesul de dezvoltare a capacităţilor militare. 83 Pentru acţiunea eficientă a UE în domeniul PESA. Planul de Dezvoltare a Capacităţilor (Capability Development Plan) reprezintă principalul element de sprijin în procesul de planificare a apărării statelor membre. European Defence Agency-înființat prin Decizia Consiliului Uniunii Europene la data 12. alături de a celorlalte state membre. civile şi militare. alături de partenerii din cadrul UE. în funcţie de necesităţile şi interesele în materie de echipamente se implică la rândul său. EUPOL Afganistan (misiune civilă în Afganistan). şi în cadrul unui Grup Tactic de Luptă ce va fi activat în al doilea semestru din 2010. Bulgaria şi Cipru. România. ______________________ 83.Capability Development Plan 44 . 2. prin facilitarea de programe de colaborare întreprinse de statele membre sub ‘umbrela‘ sa. România este prezentă în numeroase misiuni desfăşurate sub egida PESA. cum ar fi Centrul Satelitar al UE (EUSC) de la Torrejon (Spania). România. contribuţiile ţării noastre au fost incluse în cadrul Grupului Tactic de Luptă HELBROC.

87 O parte dintre modificările în planul concret vor fi mai clare în momentul definitivării elementelor legate de arhitectura instituţională a PESC/PSAC. 45 .Capability Development Plan 87.În plan civil. România a fost menţionată la capitolul Silitori (a doua categorie din cinci. Rolul şi locul special al Înaltului Reprezentant pentru Afacerile Externe şi Politica de Securitate şi Serviciul de Acţiune Externă reprezintă.Politica de Securitate şi Apărare Comună privind implementarea prevederilor Tratatului de la Lisabona Tratatul de la Lisabona (TL) inovează considerabil în domeniul PESA. îndeplinesc criteriile şi au realizat angajamentele privind capacităţile militare stabilite prin protocolul anexat la TL.Strategia de Securitate a României 88. fondul iniţial de gestionare a operaţiilor şi o îmbunătăţire a capacităţilor cu sprijinul Agenţiei Europene pentru Apărare. de asemenea. în continuare. o strategie naţională în domeniul capacităţilor civile. România îşi pregăteşte contribuţia aferentă Obiectivului Global Civil 2010 (Civilian Headline Goal 2010). dar conceptul de Cooperare Permanentă Structurată (Permanent Structured Cooperation / PSC). _______________________ 86. realizat de European Council on Foreign Relations şi dat publicităţii la 15 octombrie 2009.defence aspects.Common Security and Defence Policy / PSAC). p. va permite statelor membre care doresc. Conform studiului „Este UE în măsură să reconstruiască state în derivă ? O trecere în revistă a capacităţilor civile ale Europei‖. 88 Capabilităţile militare vor rămâne.a. au făcut obiectul unui raport integrat la nivelul UE.A European strategic concept. Tratatul va introduce. Sunt aduse o serie de modificări care vor schimba modul de desfăşurare al PESA (prevăzută a deveni o politică comună de securitate şi apărare . 86 2. după Profesionişti). România se situează într-o onorabilă poziţie. alături de Italia. ele putând fi oferite ca resurse în defăşurarea operaţiilor PSAC. Franţa ş. în ceea ce priveşte dezvoltarea de capacităţi pentru PSAC.2. un element de noutate. urmărind obiectivul de a întări dimensiunea de securitate a UE. de asemenea.6. pe bază de voluntariat. Progresele naţionale în direcţia facilitării procesului de generare a forţei şi detaşării experţilor în misiunile PESA civile. având în stadiu avansat de adoptare. la dispoziţia statelor membre. o integrare militară superioară. 12-15. . dar care vor păstra caracterul său interguvernamental şi principiul unanimităţii.

12-15. menţinere a păcii şi de management al crizelor.46 46 . multidimensional şi omniprezent. care. cu alte cuvinte este echivalentă cu securitatea completă și invers.. Mihai-Ştefan Dinu. Globalizarea. le favorizează. Bucureşti. conform Tratatului de la Lisabona. inclusiv impunerea păcii (cunoscute ca sarcini de tip „Petersberg‖).3.91 ________________________________ 89. elemente de noutate sunt clauza de solidaritate şi cea de asistenţă şi sprijin reciproc în caz de agresiune. îl reprezintă extinderea ariei de acţiune a misiunilor. combaterea terorismului.p. Securitatea şi apărarea – deziderate majore ale umanităţii Statele sunt interesate de apărarea şi securitatea lor. generează efecte pozitive. economice.p62 91. dar şi negative. reprezintă un asemenea exemplu. creându-le câmp larg de manifestare. Astfel în Dicționarul de relatii internaționale" securitatea înseamnă absența amenințărilor împotriva unor valori importante. . îndeosebi cele asimetrice.Petre Duţu. se poate ajunge la o paranoia sistematică"90 2. Editura Universal Dalsi. pe care. combinate cu ameninţările de securitate. Bucuresti.. Diclionar de Relatii Internationale.Graham. fenomen complex. de tip umanitar şi de salvare. 2007. 90.A European strategic concept. De asemenea. într-o anumită măsură.3. prin includerea operaţiilor comune de dezarmare. întrucât mediul strategic internaţional de securitate este într-o continuă schimbare. politice. într-un sistem de ostilitate implacabilă.defence aspects. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I‖. furnizarea de asistenţă şi consiliere militară. Newnham.Un aspect deosebit de important pentru creşterea eficienţei misiunilor UE de gestionare a crizelor.1.Politica europeană de securitate şi apărare – Cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională. ca urmare a complexităţii interacţiunii şi interdependenţei fenomenelor şi proceselor sociale. într -un sistem de relații de amenințare totală. dincolo de cele existente. demografice şi ecologice din lume. militare. 89 2.Conceptul de securitate și dimensiunile sale Din multitudinea de definiții date securității se evidențiază câteva care ilustrează puncte de vedere dintre cele mai diverse. Securitatea poate fi absolută. Jeffrey. p. 2001. Evans.

European Security and Defence Identity. Într-un fel.În acest sens. pe de o parte. să se substituie politicii de apărare şi securitate naţionale. cât şi a celei naţionale.E. o soluţie viabilă împotriva riscurilor şi ameninţărilor de securitate pare a fi integrarea regională. Declaraţia de la Roma confirma statelor membre ale U. un exemplu îl reprezintă Uniunea Europeană.14 decembrie 1973 47 ..T. În cadrul acesteia din urmă. efectele dezvoltării relaţiilor Est-Vest asupra securităţii europene. Se propunea. Desigur. şi. contribuţia Europei la întărirea Alianţei Nord-Atlantice şi implicaţiile europene ale crizelor din alte regiuni ale lumii. revigorarea activităţii Secretariatului General şi dezvoltarea legăturilor dintre Consiliu şi Adunarea Parlamentară. într-o manieră colectivă.A. în a doua jumătate a anilor ‘80. controlul armamentelor şi dezarmarea. Uniunii să acţioneze consecvent şi sistematic pentru realizarea securităţii şi apărării comune. folosind resursele umane. totodată.O. I. În urma Declaraţiei Summitului U. De aici. statele membre au decis să orienteze organizaţia într-o direcţie mai mult politică decât militară. de a coopera în interiorul organizaţiei prin armonizarea punctelor de vedere asupra problemelor specifice legate de securitatea europeană. globalizarea îşi poate găsi răspunsul în promovarea unei politici de dezvoltare durabilă a tuturor ţărilor lumii. entitate politico-economică interguvernamentală internaţională care dispune de o politică proprie de securitate şi apărare. materiale. D. pe de altă parte. a Uniunii Europei Occidentale.O.A. conducerile acestora caută soluţii adecvate pentru a le depăşi. S.. şi momentan nici nu are cum. Aceasta nu-şi propune.Deoarece globalizarea şi riscurile şi ameninţările de securitate pun probleme tuturor ţărilor. Pe de altă parte. financiare şi informaţionale de care dispune fiecare. Astfel miniştrii apărării din ţările membre urmau să facă parte din Consiliul U. statele adoptă o politică de securitate şi apărare comună. de la Roma.O. Conceptul de Identitate Europeană de Securitate şi Apărare 92 (E.O. existenţa politicii europene de securitate şi apărare nu înseamnă că apărarea şi securitatea statelor membre revine în totalitate UE.) a apărut şi s-a dezvoltat în cadrul N. care să conducă la armonizarea punctelor lor de vedere în domenii precum apărarea comună.O. Având în vedere prerogativele N.T. _____________________ 92. Aceasta permite.E.E. rezultă o amplificare atât a eficacităţii politicii de securitate şi apărare comună promovată de Uniune. care continuă să existe şi să fie de competenţa fiecărui stat membru. ţărilor membre să-şi integreze politica naţională de securitate şi apărare în cea a Uniunii Europene.

reafirma că securitatea europeană necesită o mai largă cooperare şi coordonare între statele participante şi organizaţiile europene şi transatlantice şi califica O. intenţia O. Declaraţia care a urmat la Summit-ul de la Lisabona din 1996. Cătălin Zisu. Editura Tritonic. La Summit-ul de la Budapesta.S. de asemenea.264.www.S.C. 94 Între astfel de organizaţii şi instituţii.S. individual sau colectiv. care poate acționa cu eficiența crescută numai dacă sistemele informațional-decizionale încorporate corespund. ai căror membri.isn.ch/osce/structure/osce_bodies_Fstructure_french. de a întări cooperarea şi cu alte organizaţii similare de securitate.3.S. p. cu scopul de a găsi un model de securitate pentru secolul XXI. Alexandru Mihalcea. la rândul lor.Securitatea și protecția informațiilor au devenit o componentă importantă a securității sistemului militar. București.Modelul de securitate al O. Securitatea sistemelor informațional-decizionale.E. cerințelor de securitate. dovedesc transparenţă în acţiunile lor. au lansat o dezbatere amplă asupra tuturor aspectelor securităţii. şi a căror calitate de membru este bazată pe un angajament voluntar şi deschis.2.C.E. Declaraţia exprimă.htm 48 .C.C. drept forumul cel mai potrivit pentru relansarea cooperării şi complementarităţii. şefii de stat şi de guvern ai statelor membre C.S.C.E.E.E.ethz. _____________________ 93.E. menită să consolideze securitatea şi stabilitatea în regiune şi să amelioreze capacităţile operaţionale ale O. 93 2. 2007. din 5-6 decembrie 1994.C. luând in considerare dezbaterile pe această temă care aveau loc la nivelul statelor participante. aderă la principiile şi angajamentele O. Summit-ul a lansat dezvoltarea unei Carte a securităţii europene.S. asupra unui Model de Securitate comun şi global pentru Europa secolului XXI. apreciat în întreaga sa complexitate. 94.

Le Traite de Maastricht. D. Instituţiile Uniunii sunt: Parlamentul European.4. Consiliul.‖ 95 Europa acestui secol pare să raspundă la interogaţia formulată de Chateaubriand de la sfârşitul Memoriilor de dincolo de mormânt.2. Consiliul Europei. Bruylant. privit în primul rând ca fiinţă umană şi apoi ca membru al unei comunităţi europene în continuă formare. 1993 49 . Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. urmărirea obiectivelor sale. arta şi poezia sa. condiţiile şi scopurile prevăzute de acestea. precum şi asigurarea coerenţei. obiceiurile.. la 7 februarie 1992.) Ce consecinţe ar rezulta pentru inteligenţa. Asupra Tratatului. susţinerea intereselor sale. reprezintă probabil cea mai puternică temelie a unui sistem jurisdicţional împărţit între statutul de cetăţean european şi cel de individ. a se vedea J. Banca Centrală Europeană. REINESH. Comisia Europeană (denumită în continuare «Comisia»). Bruxelles. a eficacităţii şi a continuităţii politicilor şi a acţiunilor sale. genese. Curtea de Conturi. 2006. G. Fiecare instituţie acţionează în limitele atribuţiilor care îi sunt conferite prin tratate. una în formare şi consolidare. analyse. Uniunea Europeană şi cealaltă consacrată ca instituţie internaţională ocupând un loc demn de invidiat şi care a conferit individului importanţă la nivelul internaţional.CLOOS. Instituţiile cooperează unele cu altele în mod loial. cu statut încă nedefinit. „ Cum va arăta oare o societate care nu ar mai avea ţări aparte (. Construcţia Europei cu cele două entităţi. 96. Consiliul European. VIGNES. Rolul și scopul instituțiilor Uniunii Europene privind ordinea publică și siguranța națională Uniunea dispune de un cadru instituţional care vizează promovarea valorilor sale. 96 __________________________ 95. O fază decisivă a progresului integrării europene a început odată cu semnarea de către cele 12 state membre ale Comunităţilor europene. ştiinţele. a Tratatului de la Maastricht privind instituirea unei Uniuni europene. în conformitate cu procedurile. et Jweyland. ale cetăţenilor săi şi ale statelor membre..Francois Rene de Chateaubriand. București. commentaires. Memorii de dincolo de mormânt. Anii tinereții.

Progresele în domeniul politicii europene de securitate şi apărare vor menţine unele modalităţi decizionale specifice, facilitând totodată o cooperare consolidată în cadrul unui grup mai mic de state membre. 97 2.4.1.Aspecte generale privind Consiliul Uniunii Europene Prin adoptarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene din 28 februarie 200298 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate au fost stabilite reguli clare şi competenţele necesare pentru îmbunătăţirea cooperării judiciare între statele membre, în special lupta împotriva formelor grave de criminalitate; componenţe Eurojust; obiectivele şi funcţiunile acestuia; faptele de competenţă Eurojust, modul de obţinere a informaţiilor şi valorificarea lor; protecţia şi restricţii în privinţa datelor obţinute. Prin adoptarea unor acte normative, la iniţiativa unor state membre şi cu avizul Parlamentului European, esenţiale pentru stoparea activităţii infracţionale în spaţiul comunitar, Consiliul Uniunii Europene –în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană, în special art. 31 şi articolului 34 alin.2 litera c)- a urmărit: îmbunătăţirea cooperării judiciare între statele membre, în special în lupta împotriva formelor grave de criminalitat, care sunt adesea fapte ale organizaţiilor transnaţionale; îmbunătăţirea efectivă a cooperării judiciare între statele membre. Se resimţea necesitatea adoptării urgente la nivelul Uniunii a unor măsuri structurale destinate să faciliteze coordonarea optimă a desfăşurării cercetărilor şi a urmăririi penale efectuate de către organele judiciare ale statelor membre, şi pe teritoriul altor state comunitare, cu respectarea deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor aflaţi sub urmărirea penală. Pentru a consolida lupta împotriva formelor grave de criminalitate organizată, Consiliul European de la Tampere, din 15 şi 16 octombrie 1999, la punctul ( 46) al concluziilor sale, a decis crearea unei unităţi ( Eurojust) formată din procurori, magistraţi sau ofiţeri de poliţie cu competenţe echivalente. Prin Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 , unitatea Eurojust este instituită ca organ al Uniunii cu personalitate juridică. S-a decis ca finanţarea sa să se realizeze din bugetul general al Uniunii Europene, cu excepţia salariilor şi onorariilor membrilor naţionali şi ale asistenţilor acestora, finanţare care a rămas în sarcina statelor lor membre de origine.

________________
97.

Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a EUROJUST în scopul consolidării luptei împotriva

formelor grave de criminalitate 98. Idem., www.europa.eu.int/

50

2.4.2. Rolul Comisiei 99 Comisia promovează interesul general al Uniunii şi ia iniţiativele corespunzătoare în acest scop. Aceasta asigură aplicarea tratatelor, precum şi a măsurilor adoptate de instituţii în temeiul acestora. Comisia supraveghează aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Aceasta execută bugetul şi gestionează programele. Comisia exercită funcţii de coordonare, de executare şi de administrare, în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate. Cu excepţia politicii externe şi de securitate comune şi a altor cazuri prevăzute în tratate, aceasta asigură reprezentarea externă a Uniunii. Comisia adoptă iniţiativele de programare anuală şi multianuală a Uniunii, în vederea încheierii unor acorduri interinstituţionale. Actele legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la propunerea Comisiei, cu excepţia cazului în care tratatele prevăd altfel. Celelalte acte se adoptă la propunerea Comisiei, în cazul în care tratatele prevăd acest lucru. Mandatul Comisiei este de cinci ani. Membrii Comisiei sunt aleşi pe baza competenţei lor generale şi a angajamentului lor faţă de ideea europeană, dintre personalităţile care prezintă toate garanţiile de independenţă. 2.4.3. Rolul Parlamentului European Parlamentul European100 exercită, împreună cu Consiliul, funcţiile legislativă şi bugetară. Acesta exercită funcţii de control politic şi consultative, în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate. Parlamentul European alege preşedintele Comisiei. Parlamentul European este compus din reprezentanţii cetăţenilor Uniunii. Numărul acestora nu poate depăşi şapte sute cincizeci, plus preşedintele. Reprezentarea cetăţenilor este asigurată în mod proporţional descrescător, cu un prag minim de şase membri pentru fiecare stat membru. Niciunui stat membru nu i se atribuie mai mult de nouăzeci şi şase de locuri. Consiliul European adoptă în unanimitate, la iniţiativa Parlamentului European şi cu aprobarea acestuia, o decizie de stabilire a componenţei Parlamentului European, cu respectarea principiilor menţionate la primul paragraf. Membrii Parlamentului European sunt aleşi prin vot universal direct, liber şi secret, pentru un mandat de cinci ani. Parlamentul European îşi alege preşedintele şi biroul dintre membrii săi.‖

_________________________
99.www. europa.eu.int/ 100. Idem.

51

2.5. Aplicarea normelor de drept internaţional umanitar în activitatea organelor de ordine publică Până în secolul al XVIII-lea inclusiv, normele dreptului internaţional în vigoare şi competenţele forţelor de ordine în aceeaşi perioadă sunt o dovadă a faptului că, forţele de ordine nu au fost implicate instituţional în operaţiuni de război nici în interiorul şi, cu atât mai mult în afara graniţelor ţării până la mijlocul secolului al XIX-lea. Chiar dacă au intervenit în anumite operaţiuni sau faze ale războiului, cum ar fi evacuarea populaţiei civile din zonele de luptă, nu au făcut-o în baza unei norme de drept internaţional umanitar ci a unor reglementări interne. Obligaţia de a interveni la evacuarea populaţiei civile din obiectivele militare şi din zonele periculoase de conflict se naşte abia în 1977, în baza art. 58 din Protocolul Adiţional I care dispune : părţile la conflict se vor strădui să îndepărteze din vecinătatea obiectivelor militare populaţia civilă şi bunurile cu caracter civil . 101 În urma cercetărilor efectuate între anii 1900-1999 pe Terra au avut loc 893 de conflicte armate, la care au luat parte 151 de state. Până la începutul secolului al XX-lea, războaiele au avut un caracter limitat, sub raportul ariei geografice şi se desfăşurau în două medii- pe pământ şi pe mare. Apariţia avionului pe teatrele de operaţiuni a propus o revoluţie în tehnica războiului, desfiinţând tradiţionalul linie de demarcaţie între front şi spatele frontului. Rachetele cu rază lungă de acţiune, precum şi sateliţii militari şi tehnicile laser au extins războiul la cel de al treilea mediu- la mediul extraterestru. Mijloacele de distrugere în masă în special armele nucleare şi termonucleare au creat potenţiale ameninţări pentru existenţa vieţii pe Terra. 102 Totodată terorismul transnaţional creează pericole potenţiale echivalente cu ale armelor nucleare. Odată ratificate, convențiile de drept umanitar trebuie aplicate cu bună-credință de către statele contractante, iar valoarea lor universală ar trebui să asigure universalitatea respectării lor. De aceea receptând legile și obiceiurile războiului în legislația militară națională, statele ar trebui să-i determine pe combatanți și necombatanți să înțeleagă că încălcarea acestora constituie o infracțiune ce va fi pedepsită. Pe de altă parte, respectarea Dreptului la Haga103 și de la Geneva este cerută ________________
101.Nicolae Lupulescu, Drept umanitar, Editura C.H. Beck,București, 2009, p.198 102.Idem, p.140 103.Dreptul internațional umanitar al conflictelor armate se divide în două ramuri de bază: a) dreptul conflictelor armate (dreptul războiului propriu-zis) se mai numește și Dreptul de la Haga datorită faptului că, principalele reguli sunt cuprinse în Convenția adoptată la Conferința de pace de la Haga din 18.0ct.1907, b) dreptul internațional umanitar ( dreptul umanitar propriu-zis) denumit și Dreptul de la Geneva datorită adoptării principalelor izvoare ale acestuia în capitala Elveției respectiv cele patru convenții din 1949 și cele două protocoale adiționale din 1977.

52

Asociația Română de Drept Internațional Umanitar. 106 La 15 mai 2007 a avut loc lansarea oficială a Comisiei Naționale de Drept Internațional Umanitar. www. 2000. 420 din 29 martie 2006 a fost înființată Comisia Națională de Drept Internațional Umanitar. 1992. Asociația Română de Drept Umanitar. Tratat de Drept Internațional Umanitar. amendarea unor legi și regulamente naționale în spiritul cerințelor convențiilor umanitare.p. integrarea prevederilor tratatelor internaționale în actele normative interne și prin editarea și difuzarea de lucrări cu tematică specifică. În România Centrul de Drept Internațional Umanitar este o microstructură specializată în asigurarea instruirii Forțelor Armate Române în domeniul dreptul internațional umanitar prin generarea și difuzarea de informații specifice. orice stat civilizat împărtășind și promovând doar valorile compatibile cu dreptul umanitar. dreptul internațional obligă statele să conceapă atât măsuri politico-strategice de prevenire a eventualelor conflicte armate ( ius contra bellum) 105.DC 1466 din 22. București.de regulile unei minime conduite corecte și morale a actorilor raporturilor internaționale.10. 108. pe perioada desfășurării conflictului armat și la încheierea ostilităților militare. În ceea ce privește România.CDIU. Editura Sanșa SRL. Astfel în baza Hotărârii de Guvern nr.a fost înființat la 6 decembrie 1993 prin aprobarea ministrului apărării naționale pe raportul nr. Documente. în unele state au luat ființă Comisii Interdepartamentale de Drept umanitar.php. difuzarea dreptului umanitar. iar în strânsă cooperare cu Centru de Drept Internațional Umanitar107 din Ploiești au fost elaborate documente și au fost organizate evenimente care au avut ca efect o creștere a vizibilității în plan extern a acțiunilor întreprinse de România în domeniul dreptului internațional umanitar. cu misiunea de a studia măsurile necesare pentru aplicarea efectivă la nivel național a Convențiilor de la Geneva și Protocoalelor lor Adiționale. Dreptul internațional umanitar al conflictelor armate. 2010. ce sunt impuse statelor. p.63.Încă din timp de pace. București.324. difuzarea normelor relevante de drept internațional umanitar. alegerea unui reprezentant în Comisia Internațională de Stabilire a Faptelor. Uganda on June 11. Ele desfășoară o activitate extrem de utilă și inițiază o serie întreagă de activități concrete: crearea unei rețele de consilieri în dreptul războiului în forțele armate. Ionel Cloșcă.1993. La nivel național. pe plan intern au fost întreprinse acțiuni menite să reflecte preocupările statului român pentru promovarea. Ion Suceavă. 53 . 105. 104 Implementarea normelor Dreptului umanitar implică însușirea și integrarea obligațiilor prevăzute de convențiile internaționale.ro/smg/cdiu. 108 _________________________________ 104. 107. defense. Ion Suceavă. cât și măsuri de strategie militară privind asigurarea cunoașterii și respectării legilor și obiceiurilor războiului. care au devenit părți la ele încă din timp de pace. Ionel Cloșcă. 106.Conference of the Rome Statute concluded in Kampale.

CAPITOLUL III. FORME DE MANIFESTARE A ÎNCĂLCĂRII ORDINII PUBLICE ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ

3.1. ORDINEA PUBLICĂ ŞI SIGURANŢA NAŢIONALĂ- PREOCUPĂRI ALE UNIUNII EUROPENE Într-o lume globalizată în evoluţie constantă, Europa secolului al XXI-lea trebuie să facă faţă unor noi provocări, respectiv, mondializarea economiei, evoluţia demografică, schimbările climatice, aprovizionarea cu energie sau noile ameninţări la adresa securităţii. Statele Membre nu mai sunt în măsură să facă faţă singure tuturor acestor probleme fără frontiere. Pentru a găsi soluţii şi a răspunde preocupărilor cetăţenilor, este necesar un efort colectiv la nivel european. 109 Europa trebuie să se modernizeze, să dispună de instrumente eficiente şi coerente, adaptate nu numai la funcţionarea unei Uniuni recent extinse de la 15 la 27 State Membre, ci şi la transformările rapide prin care trece lumea de astăzi. Dinamica acestor transformări este impusă pe de o parte, de fenomenul globalizării, care afectează întreaga planetă, toate statele, indiferent de nivelul de dezvoltare economică şi de regimul social-politic, şi, pe de altă parte, este vorba de tranziţia statelor, în care au funcţionat o bună perioadă de timp economii centralizate şi regimuri politice totalitare, spre un tip nou de economie şi societate. Ambele fenomene vizează deopotrivă performanţele economico-sociale, dependente hotărâtor de o gestiune corespunzătoare. Atât globalizarea, cât şi tranziţia fostelor state socialiste din Europa, dar şi a celorlalte state, se derulează în paralel cu un amplu proces de integrare, ilustrat smnificativ de Uniunea Europeană. Evoluţia României nu poate fi decât racordată evoluţiei comunităţii internaţionale şi mondiale.
110

Acest proces de extindere este generator de riscuri ţinând cont de situaţiile particulare ale statelor aderate şi în curs de aderare ( eterogenitatea economică şi politică) şi de provocările instituţionale, economice, politice şi juridice ale momentului.) _______________________
109.

Cornel Darmasco –Dincă, opera cit. p.83

110.Alexandru Dumitru, Corvin Nedelcu, Valentin Petre,Sistemul de securitate al Uniunii Europene,Editura Moroșan,București, 2009, p.47.

54

3.1.1. Prioritatea dreptului comunitar faţă de legislaţiile naţionale După cum se ştie, Uniunea Europeană ( UE) ia decizii în trei domenii politice distincte, de asemenea cunoscute în limbajul comunitar drept trei „ piloni „ ai Uniunii Europene. Primul pilon: domeniul comunitare care cuprinde majoritatea politicilor comune, în care deciziile se ia prin „ Metoda comunitară‖ ( adică, metoda uzuală de luare a deciziilor în UE în care Comisia face propunere Consiliului şi Parlamentului, pe care o discută, propun amendări şi o adoptă în final ca legislaţie a UE. În Proces se consultă adesea şi alte instanţe cum ar fi Comisia Economică şi Socială a Regiunilor, cu participarea Comisiei, a Parlamentului şi a Consiliului). În primul pilon, totuşi, Comisia beneficiază de un drept de iniţiativă exclusiv în materie legislativă. 111 Al doilea pilon: politica externă şi securitate comună, în care deciziile Consiliului. Al treilea pilon: poliţia şi cooperarea judiciară în materie penală, în care deciziile revin fundamental Consiliului. Domeniul propriu al celui de-al treilea stâlp este circumscris în acest mod în cadrul Titlului VI din Tratatul Uniunii Europene, în care nivelul de integrare europeană este mai mic decât în Dreptul comunitar( Statele membre de asemenea dispun de un drept de iniţiativă comun cu Comisia, Consiliul ia decizii prin unanimitate, Parlamentul European deţine o funcţie pur consultativă şi Tribunalul de Justiţie exercită un control limitat). Statele membre care au decis liber să se integreze ca şi colectiv în cadrul unui proiect comun european, sunt conştiente de existenţa problemelor comune care reclamă soluţii de asemenea comune, cel puţin în cadrul teritoriului comunitar european ( de ex. criminalitatea legată de imigraţia clandestină, corupţia internaţională sau noile forme de delicvenţă cibernetică) . Pe de altă parte, nu ar avea sens să afirmăm intrarea în vigoare a unei serii de principii comune în toată uniunea Europeană ( principii în care, în mod sigur, s-a bazat crearea sa) dacă în acelaşi timp nu se dotează cu protecţia necesară şi cu apărarea principiilor menţionate în fiecare dintre State membre din cadrul Comunităţii. Astfel se explică motivul pentru care dispoziţiile juridice ale Uniunii Europene şi în general instituţiile comunitare influenţează în mod din ce în ce mai mare dreptul propriu al statelor membre, şi motivul pentru care această influenţă poate avea efecte atât depenalizatoare cât şi penalizatoare în domeniul legislaţiilor naţionale. ______________
111. Ion Suceavă, Coman Florian,Criminalitatea și organizațiile internaționale, Editura Romcartexim, București, 2007, pag.29

revin exclusiv

55

3.1.2. Activitatea de relaţii internaţionale a României în domeniul ordinii şi siguranţei publice Evoluţiile înregistrate pe plan intern sau internaţional, datorită preocupării de a se menţine abordarea dinamică, proactivă, în promovarea şi apărarea intereselor şi a imaginii României în exterior necesită eforturi conjugate, depuse pe multiple planuri. Astfel au pornit de la realitatea că obţinerea credibilităţii şi mai ales menţinerea acesteia pe plan extern reclamă acţiuni concrete, eficiente şi permanent coordonate, în cadrul unor mecanisme flexibile, adaptate la standardele europene, de natură să confere fiabilitate şi predictibilitate relaţiilor întreţinute cu partenerii din străinătate şi să asigure plusul de consistenţă scontat. Realizate pe cinci mari direcţii de muncă: integrare europeană şi parteneriat euroatlantic, relaţii internaţionale, reprezentare externă şi misiuni internaţionale, programe de asistenţă şi activităţi de reprezentare şi protocol, activităţile desfăşurate au fost caracterizate de un volum şi o frecvenţă ridicată ale operaţiunilor efectuate, cu un nivel ridicat de complexitate şi implicând coordonarea cu numeroşi participanţi, atât din structurile MAI, cât şi din alte instituţii guvernamentale naţionale şi străine. 112

3.2. Aspecte privind domeniile de interes care pot afecta ordinea și siguranța publică 3.2.1. Contextul terorismului în Uniunea Europeană Terorismul 113– internaţional reprezintă una dintre cele mai dezbătute probleme din ultimele decenii dar şi dintre cele mai diferite domenii- sociologi, politologi, economişti au căutat să identifice esenţa fenomenului terorist studiindu-l cauzele, formele de manifestare şi definind trăsăturile care îl individualizează.

_________________
112. Conferinţa Internaţională 22-23 mai 2008, Justiţie şi Integrare Comunitară, Ed. Univ. Braşov, 2008, p.72. 113. Jean Callaghan, Frenz Kernic, Securitatea internațională și forțele armate, Editura Tritonic, București, 2005, p.39

56

Atacul terorist din Germania. fac diferenţierea între terorismul internaţional şi terorismul naţional.36 116. Însumate. Cercetările demarate referitoare la terorismul islamist reprezintă o prioritate pentru statele membre UE. 2009. Toma Gheorghe. 115 3. numărul mic de arestări făcute pentru propaganda terorismului indică lipsa unei baze legale care să permită asemenea arestări precum şi dificultăţile cu care se confruntă investigatorii în acest sens.p.2. în timp ce aproape toate arestările făcute asupra unor suspecţi din afara UE au avut ca subiecţi bărbaţi. reflectă anumite probleme legale ale statelor membre care au de-a face cu cauze ce au ca obiect acte de terorism. București. Aspecte generale şi noi influenţe contemporane Un număr mare de organizaţii teroriste au o prezenţă activă. cel internaţional nu poate fi combătut decât prin cooperare între state. o participare intensă în cadrul Uniunii Europene. 498 de atacuri teroriste au fost comise în 2006. Unele dintre aceste organizaţii au drept ţintă state membre ale UE. București. cât şi cele privitoare la Europa în special. aşa cum se poate observa şi din numărul mare de arestări făcute. p. ________________ 114. demonstrează că teroriştii islamişti au drept ţintă masa populaţiei.Federazione Anarchia Informale 57 . eşuat.Hr. Interpol la inceput de mileniu. respectiv orice acțiune internă sau externă îndreptată împotriva integrității statului. Dacă cel din urmă. sau chiar state terţe care însă reprezintă interes ridicat pentru statele membre ale UE. 2007. de a evalua ţi de a pune cap la cap cantităţi mari de informaţii. Ion Suceavă.3.578 115.un aspect foarte important este faptul că. în Lex Apelia au incriminat Crimen Majestatis.. şi cât mai multe victime. întrucât aşa cum am mai arătat una dintre marile probleme ar fi lipsa capacităţii. Editura Meronia. 114 Rapoartele şi statisticile despre terorism în general. Editura UNAP. care. atât în ceea ce priveşte pe procurorii cât şi a organelor de cercetare penală. documente şi evidenţe electronice. respectiv cel naţional poate fi combătut de instituţiile unui stat atunci când acestea sunt suficient de puternice. 116 Totodată numărul mare de achitări arătate mai sus. Mare parte dintre acestea au avut drept urmări pagube materiale reduse şi nu au avut ca scop asasinate şi crime.2 Forme de terorism care acţionează în Europa Prima tentativă de a defini și reglementa terorismul aparține legiuitorilor romani. Contracararea crimei organizate.3. Totodată. Este de menţionat faptul că o cincime dintre arestările făcute au avut ca subiecţi femei.2. Hedesiu Emil. în anul 103 î.

la data de 01.08. atribuţiile şi obiectivele acesteia sunt prevăzute în Convenţie119 Europol Official Site. Aderarea României la EUROPOL Intrarea în vigoare a Convenţiei EUROPOL. la data de 01. care face parte integrantă din Tratatul de aderare.O C 321 E din 29 decembrie 2006 119. publicat în J. 3. şi. Conform art. 1.2. Idem. respectiv publicarea în Buletinul Oficial al UE. ca urmare. traficul ilegal de droguri. în temeiul art. România a aderat.4 Prevenirea şi combaterea terorismului prin înfiinţarea Oficiului European de Poliţie ( EUROPOL) .2. Fact sheet on Europol. 58 . Cu ajutorul acestui mecanism bine pus la punct Europol ar putea acorda un mai mare ajutor şi sprijin statelor membre în lupta lor împotriva terorismului.4. (3) din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană. ratificat prin Legea nr. în special prin îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti dintre statele membre. 157/2005. K. 118 . precum şi din alte forme grave de criminalitate internaţională.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană -(Convenţia Europol) Având în vedere problemele stringente care decurg din existenţa actelor de terorism.2. 120.2007. a Deciziei adoptate de către Consiliul Uniunii Europene privind aderarea României şi Bulgariei la EUROPOL. 2.5.2 şi sarcinile acestei instituţii Înfiinţarea Oficiului EUROPOL.1.08. 120 _______________ 117. odată cu adoptarea. statele membre s-au convenit asupra faptului că este este necesar să se înregistreze progrese în solidaritatea şi cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene.2007. 4. astfel de progrese ar permite o mai bună apărare a ordinii publice şi a securităţii au înfiinţat Oficiului European de Poliţie (Europol). totodată ajungând la concluzia că . 3 alin. Înfiinţarea Oficiului Europol sub Titlul I art. la convenţiile şi protocoalele enumerate în anexa I. 118. 117 3. prin Tratatul privind Uniunea Europeană din 7 februarie 1992. 3. 3. în acest caz Convenţia privind constituirea Oficiului European de Poliţie şi a Protocoalelor la aceasta. denumit în continuare Act de aderare. România a luat măsurile necesare pentru asigurarea implementării convenţiilor şi protocoalelor la care este parte.Pentru aceste motive consider că este foarte important ca în anul 2010 cât şi în cele următoare. 5 şi 6. Convenția EUROPOL a fost ratificată de toate statele membre și a intrat în vigoare la 1 octombrie 1998. Tratatul privind Uniunea Europeană. oficial. să avem un organism unic care să aibă ca scop nu numai combaterea terorismului dar şi prevenirea acestui fenomen în UE.

totodată. ____________________ 121.extorcarea precum şi alte acte de violenţă împotriva vieţii.adoptată de Consiliul Uniunii Europene privind incriminarea participării la o organizaţie criminală în statele membre ale Uniunii Europene.spălarea banilor . Aspecte ale cooperării în domeniul formelor grave de ciminalitate Prin Acţiunea comună din 21 decembrie 1998 121 . măsuri privind consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii Europene. S-au stabilit.terorismul .traficul de persoane . dacă au fost folosite pentru săvârşirea infracţiunilor menţionate în Acţiunea comună. S-a stabilit şi obligaţia statelor membre de a trage la răspundere penală orice persoană care desfăşoară activităţi de complicitate sau favorizare a făptuitorului. având în vedere gravitatea şi aploarea pe care a luat-o anumite forme de criminalitate organizată.3.criminalitatea economică gravă . în special cu privire la următoarele genuri de infracţiuni: -traficul de stupefiante . a integrităţii fizice sau a libertăţii persoanei sau care creează un pericol colectiv pentru persoane.2.traficul cu opere de artă . Acţiune comună 98/733/JAI a Consiliului UNIUNII EUROPENE 59 . dar şi persoanele juridice. au fost stabilite noi reguli cu caracter obligatoriu pentru statele membre.6.

-precizări tehnice pe linia traficului de organe şi a traficului de persoane în scopul prelevării de organe. Khoo Boon Hui. din cadrul agenţiilor de aplicare a legii.gift. -posibilitatea de a încărca pe site-ul www. http://anitp. Lucrările au fost deschise de Primul Ministru al Siriei Dl. organizaţiilor neguvernamentale.7.un. Ministru de interne general maior Saeed Samoor şi preşedintele INTERPOL Dl. 122 Urmare a invitaţiei adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor de către INTERPOL.gov. _______________________________ 122.php 123.ro/legislație/legislație. România a avut mai multe intervenţii.hub 60 . Trafic de persoane Participarea Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane la prima Conferință Globală pe tema traficului de ființe umane organizate de INTERPOL.hub123 Strategia naţională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010 aprobată prin Hotărârea nr.mai. Siria în perioada 7-9 iunie 2010. -necesitatea ca în lupta antitrafic să se ia în considerare şi anumite măsuri specifice de abordare a „cererii‖ de servicii furnizate de victimele traficului de fiinţe umane (demand side). Pe perioada desfăşurării Conferinţei. domnul subcomisar de poliţie Romulus Nicolae Ungureanu a participat la prima Conferinţă Globală pe tema traficului de fiinţe umane ce s-a desfăşurat în Damasc. organizaţiilor internaţionale şi experţi în acest domeniu. Conferinţa a reunit peste 120 de participanţi din peste 50 de state.3.un.www. Mohamed Naji Outri.2. şeful ANITP.gift. în sensul prevederilor internaţionale.1654 din 22 noiembrie 2006 și Planul național de acțiune pentru implementarea acesteia îndeplinesc un rol deosebit în dezvoltarea unui sistem eficient de acțiune împotriva traficului de persoane. după cum urmează: -precizări cu privire la Convenţiile internaţionale şi Tratatul de la New York care conţin prevederi clare pe linia cooperării internaţionale în acest domeniu şi anumite recomandări. DL.

drugtext. http://ana. 125 Nu se poate vorbi însă de o uniformizare în ceea ce privește legislația privind drogurile în țările Uniunii Europene. care au devenit. asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru cetăţeni şi abordarea de o manieră echilibrată şi integrată a problemei drogurilor. protejarea sănătăţii publice.Convenția asupra substanțelor psihotrope. pe droguri ( 2005-2012) 126 În data de 17/18 iunie 2004. au fost codificate noțiunile de bază ale sistemului de control internațional. egalitatea.ro/str_ue0.3.org/library 126.1971.8. democraţia.E. Trafic de stupefiante Tratamentul juridic aplicabil acestor produse și substanțe constituie un capitol însemnat în teoria drogului. Strategia U. Consiliul European a invitat Consiliul ca până în decembrie 2004. Această nouă Strategie pe Droguri este bazată în primul rând pe principiile fundamentale ale legislaţiei Uniunii Europene şi sprijină în toate privinţele valorile fondatoare ale Uniunii: respectul pentru demnitatea umană. Cadrul general şi priorităţile stabilite prin noua Strategie vor servi ca bază pentru următoarele două Planuri Europene de Acţiune pe Droguri.Strategia Uniunii Europene pe droguri 2005-2012. libertatea. adoptată la Viena la 21. 124. 125. fiecare pe o perioadă de patru ani. cea din 1971. privind substanțele psihotrope.gov.www. preluate chiar și de convenția următoare. solidaritatea. reguli generale în materie. să consimtă la o Nouă Strategie Europeană pe Droguri pentru perioada 2005 . statul de drept şi respectarea drepturilor omului. îndeosebi pentru faptul că prin Convenția din 1961.htm 61 . ulterior.2012 . numită unică124 . Strategia are ca scop protejarea şi îmbunătăţirea nivelului de bunăstare al societăţii şi al individului.2.02. _____________________________ .

62 .2. 2 alin. inclusiv frauda: – jaful organizat .comerţul ilicit cu organe şi ţesuturi umane – răpirea. privarea ilegală de libertate şi luarea de ostatici – rasismul şi xenofobia Infracţiuni împotriva patrimoniului sau a bunurilor de proprietate publică. în conformitate cu obiectivele Oficiului Europol prevăzute la art.traficul ilegal cu bunuri de patrimoniu. în conformitate cu art. 2 alin. 2 alin. muniţii şi materiale explozibile – traficul ilegal cu specii rare de animale – traficul ilegal cu specii şi varietăţi rare de plante – infracţiunile împotriva mediului – traficul ilegal cu substanţe hormonale şi alţi factori de creştere De asemenea. vătămarea gravă a integrităţii corporale . (2). inclusiv antichităţi şi opere de artă – înşelăciunea şi frauda – activităţi mafiote (“racketeering”) şi extorcarea – falsificarea şi piratarea produselor – falsul şi uzul de fals legat de documente administrative – falsificarea banilor şi a altor mijloace de plată – criminalitatea informatică – corupţia Comerţul ilicit şi acţiuni dăunătoare pentru mediu: – traficul ilegal cu arme. integrităţii corporale sau libertăţii personale: – omuciderea.Alte forme de infracţionalitate gravă care pot intra în sfera de competenţă a Oficiului Europol Pe lângă cele prevăzute deja în art.9. dispoziţia ca Europol să abordeze una dintre formele de infracţionalitate enumerate anterior implică şi competenţa Oficiului de a se ocupa de activităţi de spălare de bani şi infracţiunile conexe acestora. (2). (1)din Convenţie următoarele infracţiuni intră în sfera competenţei Europol: Infracţiuni împotriva vieţii.3.

o societate umană plină de transformări și într-o continuă căutare de soluții pentru asigurarea unui climat de pace și stabilitate pe întreg mapamondul. manifestată în special în rândul micilor actori ai ecuației de putere. O radiografiere profundă și atentă a societății actuale a mediului global de securitate. capabil să menține pe traiectorie procesul de edificare a noii arhitecturi de securitate. 63 . concepută ca o necesitate de prim ordin a societății globale. dar și o profundă derută. care să își pună amprenta asupra tuturor statelor și naţiunilor lumii. deocamdată neintegrați și nealiniaţi.CAPITOLUL IV ELEMENTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND MĂSURILE LUATE DE STATE PENTRU MENȚINEREA ORDINII PUBLICE ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ Începutul mileniului al treilea a adus în prim planul atenției analiștilor politici și experților în domeniu. scoate în evidenţă nu numai amplele cântăriri pentru identificarea celor mai potrivite căi de realizare a unei păci și securități durabile.

nu putem să nu scoatem în evidență dorința statelor de asigurare a securității pe continent. nu poate surprinde întreaga cornplexitate a proceselor care au loc.4. Sistemul de securitate al Uniunii Europene. cât și o analiză pluridisciplinară.1. Valentin Petre. așa cum este cea de față. p. „Beneficiarul principal al alianțelor este în primul rând și în mod evident o securitate sporită. Facând față unor pericole comune. statele au motive îndreptățite pentru a se alia. Beneficiile securității în cazul unei apărări comune în cadrul unei alianțe includ o posibilitate mai redusă de a fi atacat (efectul de descurajare). Corvin Nedelcu. dar mai ales convergente. Situația politico-militară actuală are drept caracteristică principală un amplu proces de realizare a noii arhitecturi de securitate. acest demers necesitând atât o atenție deosebită și permanentă. în condițiile în care raporturile dintre state și grupurile de state sunt stabilite plecând de la alte baze și pe alte criterii decât cele ce erau proprii Războiului Rece. o capacitate mai mare de ripostă în cazul unei agresiuni (apărare). integrarea în structurile europene și euro-atlantice fiind două procese majore derulate cu repeziciune și emblematice în acest sens.Fizionomia mediului de securitate în epoca globalizării și impactul său asupra dinamicii structurilor de ordine publică 4. 2009. ___________________ 127. Editura Moroșan. Aspecte generale referitoare la evoluția mediului de securitate Prezentarea succintă a unor aspecte referitoare la evoluțiile probabile ale mediului de securitate la nivel global și regional.1. Abordarea problematicii securității militare europene.1. indiferent de nivelurile la care aceasta are loc se constituie ca un domeniu în care interesul comun este în măsură să determine statele și grupurile de state să adopte soluții rapide și veridice. cât și prevenirea posibilității unora dintre aliați de a încheia alianțe cu adversarul (efectul de excludere)" 127.119 64 . Alexandru Dumitru. Într-o analiză atentă a ceea ce se întâmplă în prezent în Europa.

amenințărilor și a pericolelor care au drept țintă Europa. are implicații majore asupra modului de organizare şi conducere la nivelul continentului şi al statelor naționale. În acest fel. apreciată deseori ca societatea informațională. poate o putere mai mare ca cea asigurată cu bani. anticipând schimbări de proporții în afirmarea și consacrarea noilor actori de putere pe scena mondială în care problemele economice. ceea ce oferă putere. puternic fragmentat și greu de gestionat și echilibrat.1. fără circulația acestora. ea poate servi drept model al construirii societății globale. Europa caută să găsească răspunsuri la întrebări și soluții la multiple probleme legate pe de-o parte de dorința de unificare a statelor continentului iar pe de altă parte de amploarea riscurilor. pe cât este de complex. sociale. pentru războiul asimetric și disproporționat. fenomen ce a pus la dispoziția omului facilități deosebite. societatea modernă. Începutul mileniului al treilea găsește omenirea într-un amplu și complex proces de transformare a societății sub toate aspectele. Mediul european de securitate Mediul european de securitate este actualmente dominat de fenomenul integrarii aproape a tuturor statelor continentului în Uniunea Europeană. Obiectivele strategice și direcţiile securităţii europene 65 .1.3. Globalizarea constituie cea mai previzibilă evoluție a mediului de securitate internațional. datorită componenței sale caracteristice care este informația. Aceste evoluții au provocat ceea ce în literatura de specialitate se numește revoluția informațională. care au multiplicat forța și au diminuat importanța timpului și spațiului în ecuația de putere.4. Uniunea Europeană și mediul internaţional de securitate Nivelul global al mediului de securitate releva mai multe tendințe ce au influență în planul securității. este de neconceput fără informații.2. Mediul de securitate va fi identificat și definit de reuniunea și intersecția acestor poli de putere. find condiționat complex.1. politice și nu în ultimul rând cele de securitate tind să devină probleme globale iar rezolvarea acestora trebuie să angreneze toate statele lumii într-o concepție unanim acceptată și recunoscută. Caracteristicile mediului de securitate Organizarea umană în general a evoluat de la societatea bazată pe energie la cea informațională. Dacă această integrare va reuşi. care dobândește.1. În procesul de elaborare a unei strategii solide de securitate. fenomen care. epoca modernă a mileniului trei. 4. 4. atât capacități cât și vulnerabilități noi. 4.4.4. Starea de haos este perioada cea mai propice pentru disiparea și proliferarea confruntării.1. mai ales în contextul globalizării.

Astfel.Strategia de securitate europeană se axează pe patru domenii majore: promovarea dezvoltarii durabile și a coeziunii economice și sociale. 4. păstrarea drepturilor și libertăților. astfel urmează ca în prezentul capitol să fac referire la câteva aspecte de drept comparat privind reglementările legislative din câteva state.2.2. adițional la Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate. dezvoltarea bogăției culturale europene. Aspecte de drept comparat specifice statelor membre ale Uniunii Europene În capitolul II am făcut o analiză privind domeniile de interes care pot afecta ordinea și siguranța publică.2. Legislatia statelor noncomunitare 66 . Unele țări aplică legile și construiesc mecanisme specifice de coordonare pentru a rezolva problema. ANALIZA ELEMENTELOR DE DREPT COMPARAT PRIVIND MĂSURILE LUATE DE STATE PENTRU MENȚINEREA ORDINII PUBLICE ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ 4. altele sunt înca în faza preliminară. în timp ce alte țări sunt în procesul de elaborare și implementare a unor astfel de măsuri. promulgând legi speciale anti-trafic în conformitate cu acesta.1. 4. multe țări au ratificat Protocolul ONU privind prevenirea. în special al femeilor și copiilor. reprimarea și pedepsirea traficului de persoane.2. Reglementările legislative referitoare la traficul de persoane diferă de la o țară la alta. afirmarea identității europene în lume.

în cadrul Uniunii Europene şi care operează cu informaţiile referitoare la criminalitate. sub denumirea de Unitatea Droguri Europol (EDU).1. în Olanda. s-au adăugat şi alte domenii importante de criminalitate.1. concentrându-şi eforturile asupra organizaţiilor criminale. acţiunile sale fiind limitate la lupta împotriva drogurilor. Europol a început să-şi desfăşoare activitatea pe 3 ianuarie 1994.Misiune şi istoric Europol este organizaţia care se ocupă de aplicarea legii.STRUCTURI POLIŢIENEASCĂ EUROPENE ŞI INTERNAŢIONALE DE COOPERARE 5.Europol 5. Editura Meronia. Înfiinţarea organizaţiei Europol a fost convenită prin Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană.CAPITOLUL V MANAGEMENTUL COOPERĂRII INTERNAŢIONALE ÎN MATERIE DE ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ 5.1.1. București. Având sediul la Haga. Treptat. p. 2007. 128 _______________________ 128. Obiectivul său este acela de a îmbunătăţi eficacitatea şi cooperarea autorităţilor competente din statele membre.1. Interpol la început de mileniu. în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea formelor grave de crimă internaţională organizată şi de terorism. 67 . Ion Suceavă. din 7 februarie 1992. Oficiul European de Poliţie . Europol-ul are misiunea de a-şi aduce o contribuţie semnificativă la acţiunea Uniunii Europene de aplicare a legii împotriva crimei organizate şi a terorismului.1.

București.569 68 .Managementul şi controlul Europolului Europol-ul răspunde în faţa Consiliului Miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne. Consiliul de Administraţie al Europol-ului include câte un reprezentant din fiecare stat membru şi are sarcina principală de a supraveghea activităţile organizaţiei. 129 5.1.1.  reţelelor ilegale de imigraţie.int/ 130. din care fac parte doi experţi în protecţia datelor din fiecare stat membru.5. supravegherea şi siguranţa acestora din urmă.  falsificării banilor (falsificarea monedei euro) şi a altor mijloace de plată. Sistemul computerizat al Europol-ului (TECS) va avea trei componente principale: un sistem informaţional. www. iar cerinţa ca deciziile să se ia în unanimitate ajută la asigurarea unui control democratic asupra Europol-ului. precum şi controlul.1. un sistem de analiză.1. 2007.  traficului cu fiinţe umane inclusiv pornografia infantilă. monitorizează conţinutul şi modul de utilizare a tuturor datelor personale deţinute de Europol. Convenţia prevede un cadru strict pentru a garanta protejarea drepturilor persoanelor şi a datelor. p. 5.1. El numeşte Directorul şi Directorii adjuncţi şi aprobă bugetul. Consiliul răspunde de îndrumarea şi controlul Europol-ului. Ion Suceavă.  traficului ilegal cu vehicule. Interpol la început de mileniu.3. îndreptate în special împotriva:  traficului ilegal de droguri. Din Consiliul de Miniştri fac parte reprezentanţi ai tuturor statelor membre.Sistemul computerizat al Europol-ului (TECS) 130 În Convenţia Europol se stipulează că Europol-ul va înfiinţa şi păstra un sistem computerizat.europa.Rolul Europol Europol-ul sprijină activităţile de aplicare a legii desfăşurate de statele membre.1. Organismul Comun de Supraveghere. Editura Meronia. _____________________ 129. un sistem de index.  terorismului. accesul şi analizarea datelor.4. pentru a permite introducerea.  spălării banilor.2.eu.

Cooperarea Schengen La 14 iunie 1985. va coordona toate activităţile forţelor naţionale de frontieră la graniţele externe ale Uniunii Europene lărgite.3.. Franţa.1. Frontex – Agenţia Europeană pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre FRONTEX 131 . Belgia. Luxemburg si Olanda au semnat Acordul Schengen (Schengen fiind o localitate din Luxemburg) cu privire la abolirea treptata a controlului vamal comun acestor țări care doreau să stabilească o zonă fără restricţii privind circulaţia persoanelor şi a mărfurilor. 69 . iar ca sediu a fost ales oraşul Varşovia. cooperarea Schengen a fost incorporată în cooperarea UE şi include în prezent toate statele membre ale Uniunii Europene. în care controalele la frontieră dintre ţările participante să fie eliminate şi să existe o cooperare mai strânsă în vederea combaterii criminalităţii transnaţionale. mai puţin Irlanda şi Marea Britanie. 5. în aprilie 2005. __________________ 131.2. Agenţia a fost înfiinţată pe baza unui regulament şi după multe discuţii.5. Republica Federala Germania. în octombrie 2004. Ulterior. European Agency for the Management of Operational Cooperation at the External Borders of the Member States. Agenţia Europeană pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Graniţele Externe ale Statelor Membre.1.

organizaţie internaţională. Interpol respectă principiile de neamestec în afacerile interne ale statelor membre. interguvernamentală care. a oferit cursuri ofiţerilor superiori din cadrul Statelor Membre cu scopul de a creşte cunoştinţele acestora în domeniul sistemelor naţionale de poliţie. Structura Interpolului a evoluat pe parcursul anilor. Interpol este un intermediar în colaborarea practică a poliţiei criminale a diferitor ţări şi activează ca un centru mondial unic de elaborare a unei strategii şi tactici poliţieneşti comune de combatere a criminalităţii internaţionale. _________________ 132.Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale – INTERPOL (O.1. in prevenirea şi reprimarea criminalităţii de drept comun în cadrul legilor existente în fiecare ţară şi în spiritul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.P. p. conform Statutului. migraţia ilegală şi controlul frontierelor sau traficul cu fiinţe umane. Colegiul European de Poliţie (CEPOL). 5. religios sau rasial.C. referitor la instrumentele şi mecanismele de cooperare ale UE. încurajarea creării serviciilor menite să contribuie la prevenirea şi reprimarea infracţiunilor.I. – INTERPOL) Rolul Interpolului INTERPOL . În activitatea sa. care uneşte instituţiile naţionale de pregătire poliţienească ale Statelor Membre. în problemele cu caracter politic. 2007. cum ar fi combaterea terorismului.5. cât şi referitor la o largă categorie de subiecte specifice. Editura Meronia. Interpol la început de mileniu. asigură şi dezvoltă asistenţa reciprocă între autorităţile de poliţie ale ţărilor membre. București. Rolul lui constă în asigurarea şi dezvoltarea cooperării poliţieneşti internaţionale. militar. Începând cu anul 2001. în special împotriva criminalităţii trans-frontaliere. activitatea sa având drept scop apărarea şi respectarea drepturilor omului.Ion Suceavă.4.5.Colegiul European de Poliţie – CEPOL Colegiul European de Poliţie (CEPOL) este o Academie pentru pregătirea ofiţerilor de poliţie superiori şi de rang mediu din Uniunea Europeană.1.398 70 . Misiunea sa este de a ajuta forţele de poliţie naţionale în lupta lor împotriva criminalităţii. Interpolul132 reuneşte în prezent 181 state-membre şi o echipă de poliţişti din toată lumea lucrează la sediul lui.

A.R.2. Comisia Europeană.1. precum şi gestionarea fluxului informaţional de interes operativ aferent cooperării internaţionale derulată de structurile specializate ale M. Banca Centrală Europeană. Statele Unite ale Americii. care asigură legăturile operative dintre autorităţile competente române şi ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură ai M. acreditaţi în alte state sau la organizaţii/organisme internaţionale. Islanda. Dat fiind faptul că activităţile din sfera crimei organizate nu se opresc la graniţele naţionale.1.A. Europol-ul are misiunea de a-şi aduce o contribuţie semnificativă la acţiunea Uniunii Europene de aplicare a legii împotriva crimei organizate şi a terorismului. Obiectivul său este acela de a îmbunătăţi cooperarea autorităţilor competente din statele membre în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea formelor grave de crimă internaţională organizată şi de terorism. Eurojust.Cooperarea cu Europol prin intermediul Unităţii Naţionale Europol Europol este organizaţia care se ocupă de aplicarea legii în cadrul Uniunii Europene şi care operează cu informaţiile referitoare la criminalitate.I. Interpol.5. 71 . Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri.3.3.R. Norvegia.I. Elveţia. Europol şi-a îmbunătăţit modalităţile de cooperare privind aplicarea legii internaţionale prin negocierea de acorduri operative bilaterale sau strategice cu alte state şi organizaţii internaţionale. SIRENE. dintre ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură străini acreditaţi la Bucureşti şi autorităţile române competente.2.I. Centrul SECI. prin celelalte canale de cooperare poliţieneşti: Interpol. Turcia.R.. STRUCTURI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ LA NIVEL INTERN 5. Europol. INTERFERENŢA COOPERĂRII INTERNAŢIONALE POLIŢIENEŞTI CU CEA NAŢIONALĂ 5. după cum urmează: Bulgaria. Columbia. concentrându-şi eforturile asupra organizaţiilor criminale.A. inclusiv Oficiul European Anti-Fraudă (OLAF). 5.Organizarea şi competenţele Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională este direcţia generală în subordinea M.

133 Se impune asigurarea convergenței acțiunilor tuturor instituțiilor naționale cu atribuții în domeniul securității prin armonizarea reglementărilor interne cu cele comunitare. Este important. Organizaţia Mondială a Vămilor.eu/ 72 .europa.Biroul ONU privind Drogurile şi Criminalitatea. România şi Rusia. totodată dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor cu serviciile omologe din statele membre precum și asigurarea necesităților pe linia resurselor umane și continuarea procesului de pregătire și perfecționarea profesională. __________________ 133. perfecționarea mecanismelor de cooperare interinstituțională și adaptarea activității la standardele de performanță .www.

instituții și organizații care să atenueze temporar-dacă nu să rezolve. Eugen Bianu. care să răspundă transformărilor și obiectivelor preconizate în plan structural și funcțional. am încercat să realizăm în cadrul primului capitol o delimitare a celor mai importante etape ale evoluției conceptului cooperării politienești internaționale respectiv în cooperarea polițienească în cadrul Uniunii Europene prezentând în 73 . în prefața lucrării : ― acolo unde nu este ordine și pace.dilemele securității adânc înrădăcinate în condiția umană. întrucât doar într-un asemenea cadru viața își poate urma un curs firesc.CAPITOLUL VI CONCLUZII PERFECȚIONĂRII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA JURIDICE ȘI A ÎN MATERIA STRUCTURILOR REGLEMENTĂRILOR ORGANIZATORICE DE ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ În mod evident. să stânjenește progresul social și național ― sau așa cum au afirmat și reputați autori din zilele noastre precum prof. iar toate activitățile sociale și economice se pot desfășura în condiții de siguranță. asigurarea climatului de normalitate civică. prin asigurarea resurselor umane și financiare necesare materializării acestora. dr. univ. norme principii. necesitatea armonizării și compatibilizării sistemului românesc de ordine publică cu cele din statele Uniunii Europene a generat căutări permanente pentru realizarea unui cadru juridic și acțional eficient. Gheorghe Popa și alții. să oprește evoluția civilizației. Fără a avea pretenția epuizării tuturor aspectelor propuse spre analiză. de ordine și siguranță publică reprezintă o prioritate. pentru societatea românească. ce se multiplică și se complică din cauza apariției unei societăți mondiale pentru prima dată în evoluția unei specii înarmate și tot pentru prima dată având cunoștințele și mijloacele necesare pentru a se autodistruge. pe baza materialului bibliografic studiat și a propriilor aprecieri. dintre care amintim pe figura luminoasă a unuia dintre cei mai străluciți conducători pe care Poliția Română i-a avut: dr. concluzionăm și noi că. Ion Suceavă. Așa cum au arătat numeroase autori în lucrări de specialitate. În consecință. rămân multe de făcut pentru a ne îmbogăți cunoștințele privind ordinea publică și siguranța națională și modul în care să ne folosim de ele pentru a crea reguli sociale. cel care printre altele ne-a lăsat moștenire și cele zece porunci ale polițistului român.

în special în privința combaterii criminalității organizate 74 . Astfel considerăm necesară: continuarea dezvoltării componenței de cooperare la Marea Neagră. dezvoltarea parteneriatelor trebuie axate pe patru dimensiuni: extinderea și dezvoltarea relațiilor de cooperare în domeniul afacerilor interne cu Uniunea Europeană. respectiv multitudinea de structuri în domeniul cooperării polițienești generează necesitatea asigurării complementarității și coordonării de către un organism nou creat la nivelul Consiliului în vederea evitării riscului suprapunerii de competențe. Analizând aceste aspecte. la nivelul de detaliu se pot constata progrese. analizând și activitatea de relații internațională a României în domeniul ordinii publice și siguranța națională. este asigurarea unui nivel ridicat de siguranță a cetățenilor într-un spațiu de libertate. conchidem că. Uniunea Europeană nu a ajuns. Cu toate că. securitate și justiție. a încrederii reciproce între autoritățile polițienești și a disponibilității de a face schimb de informații în cadrul Uniunii Europene.) În cadrul capitolului III am prezentat pe scurt forme de manifestare a încălcării ordinii publice și siguranța națională. în special cu statele vecine pentru sprijinirea misiunilor operative cooperarea inter. Lipsa unei culturi organizaționale comune. în general. la o abordare comună în acest domeniu și astfel cooperarea polițienească în cadrul Uniunii Europene a fost criticată întrucât actual nu asigură protecția perfectă a drepturilor fundamentale neexistând garanții comune privind protecția principiilor constituționale.paralel și concepția privind funcționarea organizațiilor și organismelor de ordine publică și siguranța națională. cu NATO și cu alte organizații internaționale specializate creșterea cooperării bilaterale. În cuprinsul capitolului II am abordat problematica concepției Uniunii Europene privind funcționarea organizațiilor și organismelor de ordine publică și siguranța națională.instituțională în aplicarea legii colaborarea cu mediul privat în dezvoltarea politicii de prevenire și pentru transferul de cunoștințe de specialitate în domenii foarte specializate ( sisteme informaționale geografice.În acest context apare ca esențială cooperarea polițienească. prin dezvoltarea de acțiuni comune în domeniul ordinii publice și siguranța națională în cadrul statelor membre. tehnologia informației etc. astfel cum se exprimă la articolele 29 și 30 ale Tratatului privind Uniunea Europeană. Unul dintre obiectivele comunitare majore.

înlăturarea efectelor și restabilirea funcționării sistemelor economico-sociale în caz de cutremur major 5. rezolvarea stărilor de criză și gestiunea consecințelor crizelor provocate de acțiuni teroriste 2. logistică. în conformitate cu principiul solidarității continuarea participării la misiuni internaționale organizate sub egida ONU. Considerăm că. limitarea efectelor. - - - Capitolul IV a fost consacrat analizei elementelor de drept comparat privind măsurile luate de state pentru menținerea ordinii publice și siguranța națională. Totodată se impune utilizarea tehnologiei informației prin eficientizarea și debirocratizarea sistemului informațional din structurile administrative ( resurse umane. prevenirea și contracararea efectelor pandemiilor. forțelor și mijloacelor specifice acestui domeniu. alimentare. ca și dezvoltarea structurilor. 75 . prevenirea. înlăturarea urmărilor accidentelor industriale 7. înlăturarea consecințelor și restabilirea activității normale în caz de atac cu arme de distrugere în masă sau de accidente implicând substanțe radioactive. perfecționarea mecanismelor.- susținerea activă a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice. capabile să gestioneze într-o manieră unitară și coerentă. este indispensabilă. 6. în acord cu propriile exigențe. dar și cu așteptările pertenerilor europeni. UE sau altor organisme internaționale îmbunătățirea cadrului legislativ pentru susținerea și dezvoltarea echipelor mixte ( de tip task-force) pe baza experienței acumulate și bunelor practici dezvoltate la nivel european. de comunicații etc. dezvoltarea unor instituții responsabile. chimice sau biologice 3. În cuprinsul capitolului V am prezentat unele aspecte privind managementul cooperării internaționale în materie de ordine publică și siguranța națională. vizând cu prioritate : 1. politicile și prioritățile europene în materie. restabilirea activității normale în caz de întrerupere a fluxurilor vitale-energetice. financiar) respectiv descentralizarea mecanismelor decizionale și asigurarea unui management consultativ ce are la bază comunicarea internă și cunoașterea problemelor personalului pentru creșterea capacității și calității serviciilor oferite cetățenilor . medicale. prevenirea și înlăturarea efectelor inundațiilor și a altor consecințe provocate de schimbările climatice majore 4. normelor și procedurilor. prevenirea.

profundă și cuprinzătoare.VI). misiunilor.În acest sens. Eforturile vor viza consolidarea și profesionalizarea controlului civil asupra forțelor care au responsabilități în domeniul securității naționale și se vor focaliza asupra structurilor. în condițiile în care toate aceste instituții trebuie să acționeze într-un regim de coordonare profesionistă și eficientă. transparenței și non-partizanatului politic. activitatea de informații. cu strictă respectare a principiilor democrației. contrainformații și securitate. În condițiile noului mediu de securitate. eficienței. având drept scop: a) unificarea legislației europene în domeniu și implementarea acesteia în legislațiile internaționale b) crearea unui organism la nivelul Consiliului european cu filiale în toate cele 27 de state membre care să coordoneze activitatea în domeniu c) prezentarea anuală a unui raport din partea acestui organism către Consiliul și Parlamentul European d) crearea unui fond european special privind problema ordinii publice și siguranța națională 76 . considerăm că ar fi util implementarea unui sistem de management al calității în instituțiile din domeniul siguranței și ordinii publice respectiv reevaluarea sistemului de formare și pregătire profesională a personalului și reașezarea acestuia pe principiul asimilării de competențe profesionale( aptitudini. Aceste neajunsuri m-au determinat la elaborarea unui Proiect de Convenție privind cooperarea în spațiul european a organelor de ordine publică și siguranța națională în cadrul prezentului capitol ( cap. reforma sectorului de securitate impune transformarea profundă a instituțiilor. o mai bună cordonare națională a acestora și asigurarea integrării lor funcționale în sistemele de securitate din care România este parte. apărare. relațiilor. Ca urmare. creșterea calității actului de conducere. instruirii și resurselor sistemului. imperativul evoluției democratice și profesionale a acestora are nevoie de o nouă abordare-sistemică. Totodată acțiunile vor fi focalizate asupra transformării în următoarele domenii: politică externă. cunoștințe și atitudini) ce alcătuiesc standardele ocupaționale. normelor.

ca formele de cooperare prevăzute în prezenta Convenție să nu afecteze celelalte forme de cooperarea bilaterală sau multilaterală deja stabilite prin alte documente DIN CONVINGEREA că în domeniul cooperării organelor de ordine publică și siguranța națională trebuie acordată o atenție sporită apărării drepturilor fundamentale ale persoanelor și în special protecției datelor personale ale acestora ÎNTRUCÂT în urma activității Oficiului Europol desfășurate în acest domeniu s-au înregistrat realizări importante iar activitățile efectuate în domeniul cooperării organelor de ordine publică și siguranța națională nu aduc atingere prerogativelor Comunităților Europene. state membre ale Uniunii . precum și din alte forme grave de criminalitate internațională. CONVIN URMĂTOARELE Articolul 1 Unificarea legislației europene în domeniu și implementarea acesteia în legislațiile internaționale Articolul 2 77 Convenție. ÎNTRUCÂT astfel de progrese ar permite o mai bună apărare a ordinii publice și a securității. ÎNTRUCÂT după înființarea Oficiului European de Poliție ( EUROPOL) prin Tratatul privind Uniunea Europeană din 7 februarie 1992 s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul cooperării FIIND CONȘTIENTE de obiectivul comun de îmbunătățire și perfecționare a cooperării polițienești în combaterea terorismului. a traficului ilegal de droguri și a altor forme grave de criminalitate internațională printr-un schimb constant. în special privind cooperarea organelor de ordine publică și siguranța națională în spațiul european. în cadrul Uniunii Europene. ÎN TEMEIUL Actului Consiliului FIIND CONȘTIENTE de problemele stringente care decurg din existența actelor de terorism.Proiect de Convenție privind cooperarea în spațiul european a organelor de ordine publică și siguranța națională ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE la prezenta Europene. confidențial și intensiv de informații între EUROPOL și unitățile naționale ale statelor membre. traficul ilegal de droguri. ÎNTRUCÂT este imperios necesar să se înregistreze progrese semnificative în solidaritatea și cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene. PE BAZA ÎNȚELEGERII. întrucât Europol și Comunitățile Europene au un interes reciproc. să stabilească tipurile de cooperare care să permită fiecăreia dintre ele să-și îndeplinească sarcinile într-un mod cât mai eficient posibil.

Astfel se impune propunerea de modernizare a structurilor care au responsabilități în domeniul securității naționale și cooperarea acestora cu societatea civilă. cu accent deosebit pe modalitățile concrete de soluționare a crizei. Articolul 4 Crearea unui fond european exclusiv pe problema ordinii publice și siguranța națională. În vederea combaterii eficientă a terorismului și a criminalității organizate în Uniunea Europeană. autoritățile vamale. deși determinarea și condiționarea cooperării la nivel național de cea impusă la nivel european este necesară și utilă. în special. ceea ce poate constitui un impediment de ordin operațional în calea combaterii terorismului și a criminalității organizate în Uniunea Europeană. o abordare complexă a situațiilor care le generează. considerăm că. Securitatea cetățenilor este legat intrinsec de modul în care legislația permite serviciilor să acționeze eficient pentru prevenirea și contracararea riscurilor și amenințărilor actuale. poliția de frontieră și alte autorități specializate competente din statele membre trebuie să fie extinsă. la nivelul statelor europene să existe ofițeri de legătură în următoarele domenii: traficul de persoane traficul și consumul de stupefiante și substanțe psihotrope traficul de armament traficul de obiecte de patrimoniu criminalitatea ecologică. actual există un singur ofițer de legătură.Crearea unui organism la nivelul Consiliului European cu filiale în toate cele 27 state membre care să coordoneze activitatea în domeniu Articolul 3 Prezentarea anuală a unui raport din partea acestui organism către Consiliul și Parlamentul European. Astfel considerăm ar fi utilă ca. cooperarea operațională dintre autoritățile polițienești. Prezenta Convenție intră în vigoare odată cu ratificarea a cel puțin 2/3 din totalul celor 27 de state membre. sens în care. trebuie valorificate soluțiile identificate de sistemul organelor polițienești naționale și de alte organe 78 . O ultimă remarcă desprinsă din concluziile de mai sus vizează necesitatea influențării nivelului strategic de către cel operațional. având în vedere faptul că. indiferent de tipul acestora. Managementul întrebuinţării organelor de ordine publică și siguranța națională constituie o preocupare constantă de unire a eforturilor în scopul lichidării conflictelor la nivelul statelor europene.

precum și alinierea la standardele din spațiul european. precum și prin realizarea unui management flexibil. Procesul de elaborare și adaptare a cadrului legislativ și dispozițional în acest scop. depinde preponderent de identificarea anticipată.. eficiența procesului decizional național și. fiind depășite în prezent. 154/2001 și 98/2004 nu oferă un cadru legislativ corespunzător pentru măsurile de adaptare la practica serviciilor de informații din comunitatea europeană și euroatlantică.1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe actualizată și modificată prin O. Apartenența UE și NATO implică asumarea unor noi responsabilități și adaptarea conceptuală și funcțională a instituțiilor din sectorul de securitate. după ce România a devenit membră NATO și U. 163 din 8 iulie 1991. a nivelului de pregătire a acestora.preocupate de asigurarea ordinii publice și securității de stat. Este nevoie de creșterea puterii intelectuale și operaționale a organelor de ordine publică și siguranța națională pentru a putea răspunde provocărilor unei lumi profund schimbate din punct de vedere al securității. fundamentează nevoia de transformare. 51/1991 privind siguranța națională a României fie din alte acte normative.sporirea și diversificarea beneficiarilor legali.E. fiind adoptate acte normative absolut necesare. instituțional și operațional . reducerea timpului de răspuns la evenimentele semnalate. mai nou. 79 . în vederea apropierii poliției de comunitate. chiar înainte de prima Constituție a României după 1989. iar garantarea ei se face în comun. al dinamicii geopolitice. care solicită produse intelligence consistente și variate. eficientizării activității de menținere a ordinii publice prin creșterea numărului de polițiști în dispozitivele de siguranță publică. În asemenea condiții rezultă fără echivoc că. analizarea și înțelegerea provocărilor și oportunităților strategice. a vizat delimitarea mai clară a competențelor și atribuțiilor instituțiilor implicate. SIE. Unele atribuții ale serviciului au fost preluate fie din Legea nr.U. prin prisma conectării României la dinamica acestor două organizații. sub aspect legal. Legea nr. nr. majoritatea normelor în vigoare din acest act normativ au căzut în desuetitudine. Această nouă abordare a impus reformarea forțelor din structura Poliției Române. în care securitatea este indivizibilă. a contrainformațiilor și Statutul ofițerului de informații. comunitar și aliat. Pachetul aflat în dezbaterea Parlamentului conține legi care structurează organizarea SRI. descentralizării actului decizional de la nivel central la nivelul polițiilor municipale și orășenești. al contextului strategic și economic. iar Constituția a fost deja modificată în anul 2003. Majoritatea instituțiilor cu atribuții în securitate națională și-au modificat deja cadrul normativ.G. Așa cum statuează și Viziunea Strategică 2007-2010 a SRI ( aprobată în iunie 2007 de CSAT). adaptare și modernizare a tuturor participanților cu atribuții în domeniul siguranței naționale având în vedere faptul că. Legea 51/1991 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.

se impune demilitarizarea datorită faptului că. Demilitarizarea reprezenta un pas profesional înainte pentru un serviciu de informații. cu următorul cuprins: Cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării precum și în temeiul acordurilor bilaterale Serviciul de Informații Externe poate coopera în vederea procurării unor date sau documente necesare îndeplinirii atribuțiilor sale cu organisme similare din spațiul european sau internațional. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe. Totodată noile legi vor asigura ajustări suplimentare pentru îmbunătățirea cooperării organelor de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale cu societatea civilă. După alineatul 1 al articolului 11 se introduce un nou alineat. – Legea nr. în prezent în dezbatere la Comisiile permanente ale Camerei Deputaților. alin. totodată se impune conjugarea forțelor în cadrul mecanismelor de cooperare internațională. diferită de cea militară. cu modificările și completările ulterioare. precum și de riscurile la care se expun în procesul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu. sociale.2. Partea I. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe Art. Contracararea actualelor amenințări complexe presupune adoptarea unei maniere integrate de răspuns. informaționale. implicând elemente politice. se modifică și completează după cum urmează: 1. În baza concluziilor mai sus prezentate am permis formularea unor propuneri de lege ferenda astfel: a)Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. I.Proiectul de Lege privind Statutul ofițerilor de informații. urmează să reglementeze cariera profesională. Articolul 16 se va modifica și va avea următorul cuprins: Cadrele Serviciului de Informații Externe care sunt învestite cu exercițiul autorității publice au toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru funcționarii publici cu INTELLIGENCE – statut special reglementat de Statutul ofițerilor de informații. nr. militare și de altă natură. drepturile și obligațiile ofițerilor de informații. acela de a crea acel corp al ofițerului de informații care are o activitate specifică. 2. adoptat de Senat. extrem de importantă în prezent. publicată în Monitorul Oficial al României. . arătând că. lucrul într-un registru militar îngrădește activitatea ofițerului de informații. conferit de obligațiile profesionale specifice. care necesită: 80 . diplomatice. Deși Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe aduce numeroase îmbunătățiri în acest domeniu până la intrarea ei în vigoare considerăm imperios necesar introducerea acestor modificări .

În data de 12. Reorganizarea aduce ca principale elemente de noutate trei aspecte fundamentale: creșterea capacității operaționale printr-un management modern al activității de informații dinamica activității SRI și adaptarea la noile riscuri de securitate o nouă orientare și deschidere spre dezvoltarea cooperării cu societatea civilă. organizațională. 2008.- intensificarea relaționării cu beneficiarii informațiilor de securitate națională amplificarea cooperării între structurile specializate din domeniul securității naționale deschiderea unor canale de comunicare și cooperarea între analiștii de securitate și specialiști din mediul academic sau centre de cercetare crearea unui mediu organizațional de stimulare a analizei și asigurare a unei pregătiri în analiza de INTELLIGENCE. În acest sens se impune crearea unei Direcții Programe de Comunicare cu responsabilități pe dezvoltarea comunicării active cu media și promovarea culturii de securitate. OSINT constituie o componentă vitală a arhitecturii procesului de intelligence( alături de cele 6 laturi: SIGINT.11. agențiile de securitate vor fi în situația de a nu putea să monitorizeze și să reacționeze prompt la amenințarea reprezentată de transferul extremismului din lumea virtuală. fără o flexibilizare legislativă .) Începând cu 1 iulie 2008 a intrat în vigoare noua schemă de organizare a Serviciului Român de Informații. - În esență. dezvoltarea cooperării cu mediul universitar în derularea în comun a unor proiecte de cercetare academică în zona securității naționale și îmbunătățirea în cooperare cu mediul academic a programelor proprii de formare profesională în domeniul informațiilor și intelligence.signals intelligence 81 având ca tematica : INTELLIGENCE PENTRU SECOLUL XXI: ANALIZĂ ȘI DECIZIE STRATEGICĂ ÎNTR-UN MEDIU DE SECURITATE COMPLEX cu . aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în data de 25 martie 2008. responsabilizare și comunicare în cultura intelligence .2010 va avea loc cea de-a XVI –a Sesiune de Comunicări Științifice cu participare internațională următoarele secțiuni: Secțiunea 1: Modelarea comunităților de intelligence într-o lume în continuă schimbare Secțiunea 2: Limitele cunoașterii și capacitatea de anticipare și acțiune strategică Secțiunea 3: OSINT: tendințe și implicații Secțiunea 4: Etica.( International Conference on Intelligence and Security Informatics. Noua structură a SRI reprezintă un reper important destinat debirocratizării și eficientizării activității de intelligence. metodologică și tehnologică.

Astfel succesele obținute prin exploatarea la adevărata lor valoare și trăsăturile specifice au determinat creșterea interesului față de OSINT.MASINT. ordinea publică și securitatea în plan național. Informațiile obținute din surse deschise reprezintă fundamentul cooperării dintre civili și militari și cadrul împărtășirii bilaterale de informații clasificate provenind de la serviciile secrete. 82 . în special în rândul instituțiilor abilitate cu apărarea. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale acordă o atenție sporită intensificării eforturilor pentru satisfacerea cerințelor privind înzestrarea forțelor care participă la misiuni internaționale. counter intelligence și technical intelligence. Totodată are ca scop dezvoltarea relațiilor de colaborare cu structuri similare din străinătate.05.2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. Colaborarea pe plan extern în domeniul ordinii publice și siguranța națională va urmări perfecționarea propriilor structuri organizatorice. 276 din 04. În mod asemănător proiectul de lege nr. În concepția contemporană.measurement and signature intelligence IMINT – imagery intelligence HUMINT. a metodelor și mijloacelor de muncă. regional și internațional. în baza acordurilor și tratatelor încheiate de Guvernul României cu alte state și în cadrul organismelor și instituțiilor cu caracter regional și subregional. pregătirea superioară a personalului și realizarea sprijinului reciproc în lupta împotriva criminalității pe spațiul european și internațional.human intelligence. analiza informațiilor are rolul de a proteja decizia de pericolul paralizant al suprainformării.

nr.Hotărârea Parlamentului României nr. nr. 3. 12. în „Monitorul Oficial‖. nr.Legea nr.Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României. 92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. nr. nr. 17 din 18 ianuarie 2000. 9.Hotărârea Parlamentului României nr.Legea nr. 318 din 20 aprilie 2000 pentru aprobarea Strategiei militare a României. republicată.Legea 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe. 44 din 28 octombrie 1998 privind constituirea. în „Monitorul Oficial‖. 2. 45/1994 privind apărarea naţională a României. 191 din 4 mai 2000. 10. 33 din 3 martie 1992. în „Monitorul Oficial‖. 402 din 22 octombrie 1998. 154/2001 pentru modificarea şi completarea Legii 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe. în „Monitorul Oficial‖. în „Monitorul Oficial‖. 7 din 12 ianuarie 1998. în „Monitorul Oficial‖. 133 din 23 iunie 1993. 5.Hotărârea nr. nr. 83 . nr. 163 din 7 august 1991.Legea 366/2002 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. nr. în „Monitorul Oficial‖.conform Anexa 1 B.169 din 30 iulie 1996. 8. 417 din 5 noiembrie 1998. în „Monitorul Oficial‖. 30 din 23 iunie 1993 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.BIBLIOGRAFIE I.Constituţia României. în „Monitorul Oficial‖.Legea 191 din 19 octombrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. Acte juridice interne 1. 14 din 13 ianuarie 2000 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interdepartamentale pentru integrarea României în NATO. 11.Hotărârea nr. nr.Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. 4. Instrumente juridice internaționale. organizarea şi funcţionarea Comisiei parlamentare pentru controlul Serviciului de Informaţii externe. 7.ACTE NORMATIVE A. 6.

Hotărârea Guvernului României nr.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 36 din 5 aprilie 2002 privind Strategia naţională de prevenire şi combatere a terorismului. 17. 159 din 27 noiembrie 2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar bancar în scopul finanţării de acte de terorism. în „Monitorul Oficial‖. în „Monitorul Oficial‖. 23. în „Monitorul Oficial‖.Hotărârea Guvernului României nr. 691 din 31 octombrie 2001. 24. în „Monitorul Oficial‖.Hotărârea Guvernului României nr. 495 din 10 octombrie 2000. în „Monitorul Oficial‖. 65 din 7 februarie 2001. 822 din 20 decembrie 2001. 728 din 11 noiembrie 2001. 14. 19. 1065 din 2001 privind aprobarea Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei.13. în „Monitorul Oficial‖. 1373/2001 a Consiliului de Securitate al ONU privind combaterea terorismului internaţional. privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. 153 din 21 noiembrie 2001 pentru aplicarea Rezoluţiei nr. 84 . 769 din 3 decembrie 2001. 14 din 26 ianuarie 2001.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. în „Monitorul Oficial‖. nr. nr. în „Monitorul Oficial‖. 318/200 pentru aprobarea Strategiei militare a României. în „Monitorul Oficial‖. 16.Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 21. nr. 769 din 3 decembrie 2001. 46 din 29 ianuarie 2001.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. nr. 15. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategie de securitate naţională a României. 141 din 25 octombrie 2001 pentru sancţionarea unor acte de terorism. 1373 din 2001 privind combaterea terorismului internaţional. în „Monitorul Oficial‖. nr. organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Securitate.Hotăreârea CSAT nr. nr. 864 din 28 septembrie 2000 privind înfiinţarea.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Romîniei nr. nr. nr. nr. nr. nr.Hotărârea Parlamentului României nr.Hotărârea Guvernului României nr. 328 din 22 martie 2001 privind înfiinţarea Comisiei Naţionale pentru integrarea României în NATO. 22. 191 din 4 mai 2000. în „Monitorul Oficial‖.Regulament din 20 decembrie 2000 privind aplicarea dispoziţiilor Legii 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. 151 din 28 martie 2001. 20. 18. 802 din 14 decembrie 2001.

315 din 13 mai 2002. în „Monitorul Oficial‖. în „Monitorul Oficial‖. 30.Hotărârea nr. 123/2001 privind regimul străinilor din România. în „Monitorul Oficial‖. 35. nr.Legea nr.25. 3000 din 17 mai 2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor. în „Monitorul Oficial‖. 494 din 10 octombrie 2002. 276 din 29 mai 2002.Hotărârea nr. în „Monitorul Oficial‖. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România. 485 din 5 iulie 2002. în „Monitorul Oficial‖. nr. 32.Hotărârea nr. nr. 354 din 15 aprilie 2002 privind înfiinţarea.Legea 415 din 10 iulie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. 29. Agenţiei de Securitate pentru Informatică şi Agenţiei pentru Distribuirea Materialului Criptografic.Norme metodologice din 17 mai 2002 de aplicarea a Legii nr. 1508 din 18 decembrie 2002 privind constituirea Comitetului Executiv pentru Integrare Europeană. 34.Legea nr. 4 din 8 ianuarie 2003. nr. 248 din 12 aprilie 2002.Hotărârea nr. 27. 353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate ale organizaiţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate. în „Monitorul Oficial‖. nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. 303 din 9 mai 2002. 26.Hotărârea Guvernului României nr.Legea nr. în „Monitorul Oficial‖. organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Acreditare de Securitate. 472 din 9 iulie 2002 privind aprobarea Ordinanţelor de Urgenţă a Guvernului României nr. nr. 440 din 24 iunie 2002. nr. 85 . nr. 33. 31. privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. 36. 315 din 13 mai 2002. 845 din 31 iulie 2002. în „Monitorul Oficial‖. 28. în „Monitorul Oficial‖.Legea nr. 141 din 2001 pentru sancţionarea unor acte de terorism şi a unor fapte de încălcare a ordinii publice. nr. 360/2002 privind statutul poliţistului. 524 din 18 iulie 2002. nr.Legea nr. nr. 409 din 13 iunie 2002. în „Monitorul Oficial‖.

Editura UNAp. Drept polițienesc. 1999 5. Adriana Camelia Voicu. Strategic Management: Concepts and Applications.. Ed. 2008. MAI. Construcția securității naționale a României prin angajarea forțelor de ordine publică. Editura Cartier. Terorismul internațional. 30. 9. 2008 2. 2007 24. Costică Voicu. Valentin Petre. troisieme edition. Cristina Voinic. editura Economică. București. Bușe Dorel. 4. 16. București. Ed. De la securitatea individuală la securitatea colectivă. Constantin Drăghici. București. Ed. Bucureşti. 2003 22. Bălăceanu I. Editura Universul Juridic. 8. Instituții de cooperare polițienească-Noțiuni introductive. Tiedemann. Editura Bioterra. Andre Hutington. Apostol Gh. Anghel Andreescu. Editura Antet. Ciocnirea civilizațiilor și refacerii ordinii mondiale. Terorismul. Ed. Editura Pro Universitaria. 20. Organizații europene și euroatlantice. Editura Universitaria Craiova. Reforme. 27.S. Adrian Iacob. 2009 3. 1999 14. București. Sistemul de securitate al Uniunii Europene. Editura C. București. Managementul crizelor și conflictelor regionale. Cearpin T. Gilbert Parleani. Chișinău. București.I. CURSURI. Editura Pro Universitaria. București. Drept comunitar european. statele și teama. Nicolae Purdă. Bughea Raluca Contanu. 2007. Spațiul european al drepturilor omului.Editura Pro Universitaria. București. Ediția a VI-a revăzută și adăugită.. Crăciun Claudiu. 10.II. București. Stefania.Editura Mediauno. București. 2008.A. Homotescu G. Oradea. Editura Era. Paris . 1999. structurilor armatei și a celor de informații în gestionarea crizelor din mediul de securitate intern și internațional. 1996 86 . Editura Fundației. 1999 21. București. K. Drept umanitar.Provocări. violență și suveranitate. 1998. București. flagel al lumii contemporane. România și Uniunea Europeană. Florian Coman. 2006. Certo şi J. 2009. Popoarele. București. Editura Ministerului Administrației și Internelor. Practici. 1998. Buc. 2008. Editura Lumina Lex. Politici și strategii de securitate la începutul secolului XXI. Dan Vătăman.M. Editura Șansa SRL. 15. . 2009. 2008. 2003.. 2008. Peter. Editura Timpers. București. Editura Moroșan. Christian Gavalda. Brebu Vasile. București.. Editura Tritonic. Drept internațional penal. 7. 12. Coman Florian. Polipress. La criminalite du comportement collectif. Bianca Selejan-Guțan. Contabilitate financiară și fiscalitate.H. Ciprian Constantin. Beck. C.2009. Chicago. Austin press. 2000.Georgeta Ungureanu. Dan Vătăman. Costică Voicu. București.. Costică Voicu. 17. București 2003.. Corciu Eugen. Alexandru Dumitru. Chiriac Mircea-Dănuț. 2003 6. București. Introducere în drept polițienesc român unificat. 23. Editura Sitech. Cloșcă I. Coman Florian. Andreescu A. Corvin Nedelcu. 19. analiză psihologică. Stefania-Georgeta Ungureanu.2004.Investigarea criminalităţii financiar-bancare. București. Litec. Anghel Andreescu. Sylvi. 18. 11. Cornel Darmasco-Dincă. Revoluția tehnologică contemporană și impactul ei asupra potențialului de război. Bucureşti. Editura Pro Universitaria. 1992. 2007. Stat. Ștefan Eugen Prună. Kluwer. 1995 26. Managementul organizațional al poliției. Toma Gh. 1992. Droit des affaires de L Union Europeene. 13. Ion David. 28. Craiova. Drept comunitar european. 29.Ed. Coman Florian. România și relațiile internaționale. 25. Dan Vătăman. Editura Romfel. MONOGRAFII.TRATATE. Băloi Aurel Mihail. Costică Voicu – Spălarea banilor murdari. Suceavă I.. ARTICOLE 1. Florian Coman. Buzan Barry. De Doelder. Protecția juridică a drepturilor omului.

editura C.. Gheorghe Popa. Dr. 2001. Editura Ceres. Constantin Onișor. Ediția a II-a. 2003 53. 1999 46. Editura Pro Universitaria București. Economică. Francois Rene de Chateaubriand ( 1768-1848) Memorii de dincolo de mormânt.A. Kolodziej. Grafoanaytis. Eugen Bianu. 2006. Editura Balcanii și Europa. Introduction in Armed Conflicts. -Drept instituţional comunitar european. Gerard Desmaretz. Crizele internaționale. Zulean Marian. Concepția de asigurare a ordinii publice în România. 48. Hurdubaie I.31. 45. Editura Coresi S. Maricel Antipa. Anghel Andreescu. Beck. Respectarea drepturilor omului în activitatea serviciilor de informații. București. Totul despre spionaj. Editura Timpolis. a V-a . Print. Editura UNAp. 2008. „INTERPOL şi criminalitatea internaţională‖ Editura Secmi. Dufour. 52. 2007. Waterloo. București.Iași. Ed. București. Iași. Anii tinereții. București. Actami. Carol I. Florian Coman. București. 2009 87 . București. 49.integrare și securitate. Gheorghe Toma.XXI. Îndreptar profesional în știința polițienească. 2007 51. Abilitatea conducerii. București. Secretul managementului. Eugen Bianu. 2000.S. Univ. Johns. 2007. Un om pentru istoria poliției. Editura UNAp. Editura Corint. 50. Criminalitatea şi Organizaţiile Internaţionale. 37. Bucureşti. INTERPOL. România. Anghel Andreescu. 43. Gheorghe Toma. Ontario. Editura Polirom. Project Ploughshares. 42. Pele. Iamandi Luca. București. Cornel Ciocoiu. Editura Polirom. Editura Romcartexim 1997 55. 2007 56. Ioan Dascălu şi colaboratorii. 2005. Terorismul –amenințare majoră asupra democrației sec. București. Conflictele sfîrșitului de mileniu. 2008. Jean-Louis. Editura MAI. Cooperarea polițienească europeană. Politica de securitate națională. Ioan Hurdubaie. Mara Ion. Radu Timofte. Ion Suceavă. 2002. Ed. Cooperarea judiciară europeană. Editura Amprit. 2001 41.2008. Comportamentul organizaţional. Ion Suceavă. București. Iași. Editura V.La început de mileniu. 35. Editura Coresi S. Editura Polirom. 1983. Strategia apărării totale. Ion Suceavă. Gh. Gary. 2000. procese. 32. Statutul juridic al profesiei de polițist. 2002. 2003. Ion P. 2006 38. Gabriel Oprea. București. Ion Suceava. 44. Editura Meronia. București. 47. Emilia Mihai. București. Filipescu. Lucrare distinsă de Academia Romînă cu premiul NICOLAE TITULESCU. Ghica Luciana-Alexandra. Edward A. Lucrare tipărită sub egida Asociației Române de Drept Umanitar sub îngrijirea prof.H. București. Augustin Fuerea . Concepte. Bucureşti. Corneliu Baltă. Ioan Hurdubaie.I. 2004 39. instituții. Ed. ed. Gheorghe Toma. Ernie Regher. Editura RAO International Publishing Company. report 2001. Securitatea și relațiile internaționale. Editura Trei . 2002.. Ajutoare de stat și politici publice europene. Ploieşti. Anghel Andreescu. Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor 2003 54. Ionel Cloșcă. 36. Dumitru Zamfir. dr. Ordinea obștească. Tratat de drepturile omului. -Poliţiile naţionale şi unificarea Europeană. 33. Ion Suceavă.A. 2007 34. 40. Gabriel –Florin Moisescu.

Stoica M-Gh. Weihrich. Ed. Miclea Damian. Ion Sultănescu. Editura Sincron. București. Bucureşti.Drept polițienesc. Vasile Galiceanu. Neagu. 65. 76. 2004 70. Iancu Nicolaie. editura All Beck. Academia de Științe a Moldovei. 2001 59. 2004. Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I‖. Petrescu Stan. București. Drept umanitar. București. Tudor Cearpin. Ștefan M. Oradea. 84. Jerry E. Hăţişurile crimei organizate. Managementul resurselor umane în domeniul ordinii publice. 2007. 2001. Haarp. 2005. 69. Strategia Uniunii Europene privind lupta împotriva drogurilor pentru perioada 2007-2012. Frenz Kernic. Antet. Pigmalion. Predescu Ovidiu. Ivan S. Teoria strategiei militare. București. H. Mureșan Doina.. 2008. 78. Ionel Nicu Sava. Editura Tritonic. H.Revista Română de Drept Umanitar. Legislație specifică poliției de ordine publică. Koontz. Editura Universitas. Politica europeană de securitate și apărare-Cadrul de manifestare și dezvoltare a intereselor de securitate națională. Relații internaționale/ transnaționale. Mediul de securitate global și euroatlantic.Arma supremă a conspirației. Liviu Aron Deac. Centrul Român de Studii Regionale. Ioniță Tudor. Ed. Mihai-Ștefan Dinu. București. București. Vulcanul Kosovo a erupt. 2007. 83. Vasile Troneci. București. Editura Institutului European din România..Centru Euroregional de Prevenire și Combatere a Criminalității transfrontaliere. Bucureşti. București. București. 1998 82. vol. ediţia a 9 – a. A. 2009. Dragoș Maria. 2006 80. 68. 77. și colab. Editura Militară. 1999. 2005. 73. 61. 2002 75. Smith. Editura Ministerului de 88 . București. Securitatea internațională și forțele armate. caracteristici. Onișor Constantin. Descoperă liderul din tine. Chișinău. MI.. evoluţie. Nicolae Lupulescu. Vasile Pușcaș. 66.2 (60)2008. H. Combaterea Crimei organizate –istoric. 81. John. Cluj. 62. Nicolae. 2000. Regina din Arcadia. București. 2005. McGraw-Hill Brook Company. Mureșan Liviu. Ed. Şocul viitorului. Securitate și insecuritate în Balcanii de Vestconflictul interetnic din noua Federație Iugoslavă ( 1995-2005). Beck. Maxwell. Bonciu Florin. Editura Romfel. 64. 2005. Ioan Hurdubaie – „România în Interpol‖. Editura C. Ion Irimia. Pop Adrian. Amaltea.. Ed. Jean Callaghan.. Cătuţi C. București. 72. 2008. 2010 63. 2001 71. 2009 74. Petre Duțu. Rolul dreptului internațional în realizarea cooperării statelor în lupta contra criminalității economice. Mânzala Traian. Editura Printech. Tofller. Nicolae Ion . Bușe Dorel. Managementul schimbării în Ministerul de Interne. Cooperarea poliţienească internaţională în România. Editura AISM. 60. 2001 67. Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei. 79. nr. Editura AISM. 1988. Curs de doctrine politico-militare. Editura Daksa. Management. Miclea Damian. Studii de securitate. Politica europeană de securitate și apărareelement de influențare a acțiunilor României în domeniul politicii de securitate și apărare. Mihuț Elena-Ana.57. Ed. București. Ed. MAI. 1. Securitatea mediului și mediul de securitate. Ion Suceavă. Teza de doctorat. Ploieşti. 58. București. 1993. Criminalitatea transfrontalieră la granița dintre prezent și viitor. Fundația Agora.

.http://www. Sandu Florin şi colectiv-Managementul organizaţiilor în domeniul ordinii publice .ro/ Misiunea României pe lângă UE . europe and Russia. Zoltan Horvath. Editura Euro Standard. 2010 86. Teoria generală a dreptului. Managementul organizațional al poliţiei. Ed. DC..http://www.roumisue. Teora. Voicu. inclusiv colaborările ministerului în cadrul unor acorduri interguvernamentale. 2004 87. 93. The Center for Strategic and International Studies Press. C. Editura Universul Juridic. M. București. Bucureşti 85. ed.dae. Voicu Costică. Voicu. Iasi.be 89 .ro/    Departamentul pentru Afaceri Europene . Voicu.eu/ Portalul "Your Europe" . vol.http://www.. vol. Zbigniew Brzezinski.diversioniste şi implicaţiile acestora asupra securităţii naţionale a României. Mediauno. Washington. 94.Acţiunile terorist. 1994. C. Budapest. București.http://europa. Viviana Onaca. directive și regulamente comunitare Link-uri utile    UE online . 2006 88. Prună Şt.gov.http://www. 2003. Voicu Costică. The Geostrategie Triad. Ed. MAI.Living with China. Bucureşti 95. Ioana Burduf.infoeuropa. Polirom. 2004. 2006 89.1.I. Managementul poliţiei.org/ Centrul Român de Informare de la Bruxelles . Noi instrumente comunitare în domeniul cooperării judiciare. Ed. 2007.I. Tratat de psihologie managerială. 1996.roinfocentre. 2001. 2005. Ed.eu. Mielu..http://www. The CSIS Press. Prună Şt.I-II. decizii. Vlăsceanu. Mielu. HVG-ORAC Publishing House.int/youreurope/ Centrul de Informare al Comisiei Europene în România . Zlate. Bucureşti. Zlate. Leadership şi conducere. Teora. M.europa. 91. Ed. Organizaţii şi Comportament organizaţional. 2001 92..Interne. Handbook on the European Union. ANEXA I LISTA cuprinzând acordurile interministeriale încheiate de minister cu parteneri externi. C. Wolfgang Schuster. Mihaela. cu precizarea actului normativ prin care acestea au fost aprobate ANEXA II Comunicări.București 90.

europa.org Ministerul Afacerilor Externe-http://www.mae.ro/ Institutul European din România .euractiv.http://www.lu/    Centru de Studii Strategice de Apărare și securitate.http://www.int  Politica Europeană de Vecinătate-http://ec.globalpolicy.ro Global Policy Forum.com/   Centrul Virtual de Cunoştinţe despre Europa .http://www.es/    EUpolitix .ro Uniunea Europeană.htm 90 .eu.ier.http://www.http://www.unap.cvce.com/ EUexpans .http://www.eu/world/enp/welcome_en.euexpans.ro/ Preşedinţia în exerciţiu a UE .http://www.http://www.   Euro Info Center RO 828 .com/ EurActiv .http://www.europa.euroinfo.eu2010.eupolitix.cssas.http://www.ccivl.

91 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->