CHIRITA IN PROVINTIE

Demonstratie

Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care prezinta intamplari si
personaje ce starnesc rasul si care are un final vesel.

Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in
mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor.

Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina in protipendada, e o cucoana cu

teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Chirita poate fi
socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul
Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi.

Opera “Chirita in provintie” se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu

sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a le
indeparta.

Tema piesei este demascarea parvenitismului, a snobismului si a abuzurilor administratiei.

Conflictul dintre conceptia conservatoare reprezentata de Barzoi, sau de fals progres, reprezentata de
Chirita, personaje zugravite caricatural, si ideile noi, progresiste, reprezentate de Leonas, un tanar istet
si cinstit, indragostit de Luluta, se desfasoara gradat, intr-o actiune complicata cu situatii comice, pline
de neprevazut. Demascand corupria lui Barzoi, Leonas devine ispravnic in locul acestuia si se casatoreste
cu Luluta. Deznodamantul aduce victoria reprezentantului ideilor noi, Leonas, adica a onestitatii si a
sentimentelor sincere asupra moravurilor satirizate: pervenitismul, snobismul si coruptia.

„Chirita in provintie” este structurata pe doua acte. Numita initial „Inturnarea cucoanei Chirita”,
aceasta comedie este urmarea „Chiritei in Iasi” sau „Doua fete si o neneaca”.
Actul intai prezinta personajele, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas de la Iasi prin
care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita se plictisise de
provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita si Luluta.

Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, iar Leonas este tipul tanarului
inteligent.

Cuplul tinerilor indragostiti, antitetici celorlalti membri ai familiei Barzoi, reusesc sa inlature
piedicile Chiritei si sa se casatoreasca. Barzoi, ajuns ispravnic, dovedeste incapacitate si necinste.
 Chirita este un personaj comic, care creeaza situatii comice. Mijloacele de realizare a comicului
sunt variate: comicul de limbaj – personajele vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl, furculision,
fripturision) , utilizarea calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutiunilor), utilizarea
unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit ; comicul de caracter – personajele sunt ridicule prin
contrastul dintre esenta si aparenta ; comicul de nume – cele mai multe sunt diminutive – Luluta, Gulita,
Chirita ; comicul de moravuri – ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia. Formele comicului sunt umorul
si ironia.

Expresie a unui fenomen tipic vremii sale, boieroaica de provincie cu dorinta de parvenire nu
este o aparitie respingatoare sau grotesca, ci este şarjată caricatural. Reprezentand o lume hibrida,
Chirita este un personaj comic realizat prin contraste.