Femeia intre telenovela si mantuire

“Generozitatea lui Mecena” versus “Grajdurile lui Augias”

“Aporiile lui Zenon” evidentiaza especte ale complexitatii miscarii, ale devenirii
timpului si spatiului, dar si categoriile care le oglindesc. Imaginativa o femeie recenta
care este stramutata intr-unul din veacurile trecute, fara posibilitatea de a se uita la
telenovela ei preferata sau stramtorata de neputinta shop-ingaraiei. Chiar daca rolul ei in
societate s-a colorat telenovelistic si machiavelic, ea ramane totusi creatura lui Dzeu…
aduceti-va aminte ca a fost cladita dintr-o materie deosebita, adica nu ca Adam din lut, ci
din coasta lui (cum spune aun poet, “…ce mai aprope de inima ca sa fie iubita si de brat
sa fie aparata!”) adica din plamada deja existenta de lut insufletit. Numai o astfel de
creatie putea sa creeze sa zamisleasca, la randu-i. Daca ar fi sa contemplam creatia ca pe
o scara a lui Iacob, pe care se suie si coboara ratiunile, energiile necreeate, ele sunt
operele cele mai reusite, nici ingerii si nici barbatul nu se poate ridica sau apropia mai
mult de El, decat femeia. Si totusi….asa de sus e urcata incat ameteste si se aruca in
bratele timpului nostru in cel mai perfid si abject mod.
In limba ebraica, pentru “cuvant” se foloseste “davar” care mai inseamna si lucru.
Intr-adevar pastrand proportiile si coborand de pe “aripile lui Pegas”, adica de pe
seminificatia generoasa a imaginatiei si insiratiei poetice, femeia devine din ce in ce mai
mult si mai apasat, mai des chiar un “lucru”, inceteaza sa mai fie”cineva” si devine
“ceva”. Fara a incerca o exhaustiva demonstratie despre rolul femeii in societatea larga
sau cea mica-familia, nu pot sa nu ma abtin si sa zic ca lumina femeii a palit in fata kisch-
ului care te izbeste in fata cand mergi pe starda. Mai mult cu aer de toapa decat de
eleganta, acest frumos dar a lui Dumnezeu facut barbatului, nu ii mai este oglinda ci este
scalambat pana la ridicol. Cred ca stiti si voi despre ce vrorbesc si nu are rost sa ma
contraziceti prea apasat. Mamunkan, una dintre cele mai importante carti ale budismului
Zen (sec.13) spune ca: ”…frazele din cuvinte facute nu exprima miscarea mintii, cel care
priveste doar cuvintele este pierdut…”, adica daca stai intr-o societate matriarhala vei
constata repede ca spiritual lor se va colora incet in masculin, dearece, vorba lui Vasile
Voiculescu, in samanta primordiala am fost androgini.
Nimeni nu poate sa nu observe scalambarea chipului tainic al femeii prin atacarea
in insasi existenta ei a modului fiintial de a fi, ganditiva la imaginea alb negru a
vremurilor trecute cu acel suras, imbracaminte, gestica, etc. al femeilor si suprapuneti
aceasta imagine cu grobianele “bubuline gospodine” telenoveliste si pline de coloratura si
nefinete (si societatea incepe de la un misoginism exacerbat sa treca in a doua etapa de
distrugere totala, la antimasculinitate. S euita Principiul….vrerea rolul, nu egalitatea
draconica pana la nivelare, si nici uniformitate new-age-ista! Hristos a venit ca brabat,
dar s-a nascut din femeie, din Frumoasa Maica Domnului, Fecioara Maria! Asta e rolul
femeii, sa fie maica, de frumos, sa se succeada admirabil!). Unde este gestul tandru,
delicatetea in vestimentatie?... nu-i!, in societate? nu-!, in gesture, cuvinte, trairi? nu-i!, si
atunci te intrebi ce a mai ramas din mireasma femeii? Nimic! Nu-i adevarat? va propun
urmatorul experiment, pe care eu insumi l-am facut: urcati-va intr-un autobuz-zona, adica
care transporta oameni simpli, muncitori de la serviciu acasa si ascultati cu atentie ce se
vorbeste,… sa vedeti, daca cumva aveti nenorocul sa va urcati intr-unul numai de femei,
ce va aud urechile….incredibil! Dracul a stiut el unde sa atace, la fel si dusmanii bipezi ai
frumosului (care “trebuia odata sa salveze lumea”…vezi Dostoievkhi), chiar in inima
femeii, a facut-o sa-i dispara taina, delicatetea, misterul, vorba apropiata de ce a copiilor.
Palma care mangia s-a transformat in pumnul care loveste si asta a devenit carta de baza a
societatii de azi. Femeia de azi nu mai naste normal pentru ca ii e teama, se doreste
oarecum la fel ca inainte de nastere pentru comfort sexual, nu mai alapteaza ca ii cad
sanii, nu mai vrea sa fie punctual de sprijin al familiei ca de, modelele udriste blonde la
suflet le da ghiers spre doctorate si supercalificari mondene. Si pedeapsa divina se arata
neintarziat, ninivitenic: fertilitatea a scazut drastic, bolile specifice feminine cresc,
pruncuciderile la fel ( li segadila auzul evelor contemporane cu dreptul uzurpator si tamp
asupra copilului, care de fapt vine doar prin ele si nu este al lor) libidoul si el a scazut sub
zero, de aici si aventurile si bateriile schimbate mai des de la vibratoarele sex-shopurilor,
etc… Nu e asa? Uitati-va la preponderenta emisiunilor de la TV….”de trei ori femeie”,
“femeia puternica”, “libera”, “afacerista de success, pe picioarele ei” etc….mie si sila sa
le enumar…..toate astea nu fac altceva decat sa gadile un gand deja existent, acela de a fi
mereu in competitie cu cel pe care i l-a dat Dumnezeu sa-i fie ajutor sau sa creasca
impreuna (Atentie, porunca data protoparintilor nostrii va fi valabila cu toata moda si
sclifoseala lumii: “CRESTETI SI VA INMULTITI!” – Geneza! Adica exact in ordine
asta…sa cresteti impreuna si sa va inmultiti, oricare ar fi sensurile!).
Ostracizate dupa secole de dominare patriarhala, acum femeile vin cu pumnul in
masa si dicteaza soarta lumii. Credeti ca nu e asa? De la legi facute intentionat spre
discriminare (ca si cum o greseala se indreapta prin-alta!), la luptele feministe de azi. Imi
vine sa rad cand vad ca inca barbatul modern mai crede ca e stapan pe casa, familie,
copil, etc….habar nu are ca de ceva vreme el este sexul slab…nu consoarta. El este bagat
pana-n gat in “butoiul lui Diogene”, adica e la limita supravietuirii! Ce gandire religioasa
(Jaspers, Lacroix) sau bunul simt mundane?!….acum Xenele sau carieristele, super
femeile, cu costum barbatesc care fac sex in draci si au actiuni si conturi beton sunt
modelele actuale. Sa va mai zic despre snobismul cu laptopul pe masa chat-uind si
inseland virtual? Este grotesc, tocmai pentru ca era frumos, super frumos. Feminismul a
distrus FEMEIA, asa cum lipsa de modele autentice a distrus arhetipul masculin! Imi
aduc aminte de un popa de cartier, pe care l-am rugat odata sa ma lase sa spun un cuvant
la cununia unor prieteni, vazandu-l flescait si plafonat. M-a lasat si am incercat sa explic
ca acel cuvant al apostolului care spune ca: “femeia sa se teama de barbat”, nu e vb
despre frica de bataie….ci despre frica de a nu pierde pretuirea barbatului, atentia lui,
iubirea lui pentru ea…asta e sensul tradus pe limba mintilor secularizate de azi si a celor
pline de gaosenia psihologiei de doua parale de pe la Tv-uri. Davarul-realitate este
“hristoidica asemanare cu isusiaticul chip” (Giovani Pappini) cu realitatea spatiu-timp
(Einstein) spusa intr-un mod mai poetic. Care capsunareasa sau goblenareasa mai are
timp de “timpul mantuirii”? Cum sa se imparta ea intre telenovela de dupa-masa,
shoping, copil, sot, fitness? Ea vrea sa devina femeia admirata cu mapa sub brat si
cardurile pline, numai are timp sa fie mama, are bona, numai are timp sa alapteze, ca are
silicoane (un banc zicea ca este cel mai hidos sa vezi dupa cativa ani un schelet de femeie
cu doua pungi printre coaste), nu mai are timp sa fie sotie pentru ca are cariera.
Carierismul introduce caria in familie, feminismul distruge nervul maselei de minte a
familiei, viitorii abuzatori sau ucigasi sunt cei care provin din asemenea familii unde
rolurile sau inversat sau anihilat. Psihanaliza mai noua vorbeste despre o societate
bolnava cu persoane bolnave…datorita uitarii simplitatii...de fapt sa fim sincer, toate
preocuparile feministe de azi nu-s decat fatede mai sofisticate ale acelorasi pacate vechi
de cand e lumea: mandria, filaftia, egoismul, tradarea, nemantuirea. Nu se mai iubeste,
considera, pe cine mai mangaie un asemenea de chip schimonosit si sulemenit de propria-
i desantare? Verbul “a avea” nu se intalneste pe nicaieri in Vechiul Testament, nici in
ebraica moderna chiar…in greaca “echo” - a avea are mai multe intelesuri:…a fi capabil,
a fi dotat cu, a putea, a numara, a face, etc…deci, “a avea” este o notiune falsa…femeia
cand se are, nu inseamna nimic….are cariera, are bani, are bunuri…pfuu…nu are nimic!
Simplu! Ea are doar daca da…pentru ca asa a facut-o Cel Vechi de Zile…sa aibe doar
daca da…daca tine pentru sine nu are! tenorul Bocelii A.…dupa un concert extraordinar
pe care l-am urmarit cu sufletul al gura a exclamat, ceea ce m-a uimit si m-a facut sa-l
indragesc si mai mult (citez din memorie): “Credeam ca am o voce , dar acum imi dau
seama ca vocea mea ma are pe mine”! Deci posesia este aparenta….si mai ales cand nu
este in raduirile firii. “Gastele de pe Capitoliu”, adica episodul istoric in masura sa
explice favorurile destinului este asteptat, la fel si mama, sotia, iubita….sa redevina ceea
ce este si sa lase strasurile si nonvalorile afisate pe la colturi si mahalele de internauti sau
telenovele ieftine. Intre telenovela si mantuire femeia de azi se zbuciuma si asteapta mana
intinsa a barbatului!

Oricine pentru altii,

Acelasi, pentru cei care nu ma stiu,

IULIAN GAVRILUTA