ANALIZA SWOT A UNEI MICROREGIUNI.

STUDIU DE CAZ: MICROREGIUNEA

TÂŞNAD
Microregiunile reprezintă entităţi teritoriale ideale pentru implementarea strategiilor de
dezvoltare locală prin faptul că permit materializarea directă a iniţiativelor şi soluţiilor de
optimizare economică, socială sau environmentală. Ele sunt suficient de extinse pentru
a deţine o diversitate de resurse, naturale şi umane, şi intercondiţionări între factorii
favorizanţi, dar şi suficient de restrânse pentru a facilita gestionarea integrală şi integrată
a acestora, fără eforturi deosebite venite dinafară sistemului teritorial (generatoare, cel
mai adesea, de dependenţe şi centralizare). In cele ce urmează oferim un model de
analiză SWOT pentru o astfel de microregiune, Tăşnad, în cazul de faţă, pe baza căreia
a fost elaborată ulterior o strategie de dezvoltare adecvată (P. Cocean, 2004, c).
Puncte tari:
- Prezenta unui potenţial natural cu reflectare pozitivă în condiţiile de habitat şi
dezvoltare a unor ramuri economice precum agricultura şi turismul
■ fragmentarea si dinamica extrem de redusa a reliefului cu incidenţa foarte restrânsă a
fenomenelor de risc (alunecări de teren, surpări, prăbuşiri, eroziune în adâncime etc);
■ acumulări freatice importante în structurile de tip piemontan cu repercusiuni favorabile
în alimentarea cu apă;
■ prezenţa unor acvifere termale de adâncime cu atribute curative şi de agrement
importante;
■ climat temperat continental de influenţă vestică, cu manifestarea moderată a
parametrilor meteorologici: posibilităţi de valorificare a energiei eoliene;
■ existenţa unor soluri profunde, fertile, pe un procent de peste 70 % din teritoriul
microregiunii;
■ prezenţa unei zone împădurite cu funcţie dc protecţie peisagistică dar şi cu atribute
atractive sub aspectul turismului cinegetic
densitatea medie a populaţiei (cea 45,6 loc/kmp) ceea ce generează un raport optim
între populaţie şi baza de resurse;
- aşezări bine închegate, relativ grupate ca textură, cu o răspândire optimă în teritoriu;
accesibiltate mare a microregiunii;
- poziţie geografică superioară mediei prin apropierea de frontieră şi la distanţă de sub
100 km de centrele polarizatoare de rang superior (Satu Mare şi Oradea) ceea ce-i
permite o individualizare funcţională certă;
centrul polarizator, Tăşnad, are o poziţie relativ centrală, cu o convergenţă a căilor de
comunicaţie
Puncte slabe:
lipsa resurselor minerale ca baza de dezvoltare a industriei; riscuri hidrografice
(umectări, mlăştiniri a unor areale din câmpia joasă);
- economie inerţială, centrată pe agricultură:
■ fărâmiţarea proprietăţilor,
■ mecanizarea insuficientă;
■ preponderenţa producţiei de subzistenţă;
■ preocuparea redusă pentru produse specific
■ degradarea infrastructurii agricole moştenite (grajduri, saivane, depozite);
preocupări de inovare foarte modeste;
- spirit organizatoric limitat reflectat în ;
■ lipsa bazelor de date
■ spirit gospodăresc precar
- renunţarea la tradiţii, obiceiuri, port popular; infrastructura de acces cu un coeficient
redus de modernizare (şi din lipsa iniţiativelor locale); lipsa alimentării cu apă în unele

1
localităţi; asistenţă medicală insuficientă la nivelul comunelor (Săuca -fără personal
medical)
- preocupări puţine pentru integrarea ţiganilor; tendinţa de reducere numerică şi
îmbătrânire a populaţiei;
- valorificarea incipient şi extensivă a apelor termale:
Riscuri:
deprecierea calitativă şi cantitativă a resurselor naturale prin exploatare inadecvată (sol,
ape termale, fond forestier);
- migrarea populaţiei tinere şi mature în afara microregiunii; disfuncţii la nivelul
infrastructurii teritoriului şi a economiei sale;
- stagnarea şi, implicit, regresul economic şi social;
Oportunităţi:
- accesarea fondurilor din programele europene (PHARR, SAPARD, ISPA);
afirmarea autonomiei locale;
descătuşarea iniţiativelor şi valorificarea specificităţilor;

Analiza SWOT a turismului din judeţul Suceava

În cadrul sistemelor sociale şi economice înţelegerea fenomenelor,

previziunea şi reacţia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea faţă de
acţiunile şi de capacitatea de a proiecta strategiile şi procesele organizaţionale, se
poate realiza printr-o investigaţie bazată pe analiza SWOT.
SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses,
Opportunities and Threats, adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carenţe,
slăbiciuni, deficienţe), oportunităţi şi riscuri.
Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activităţii turismului din
judeţul Suceava, s-au identificat următoarele:

1. Cadrul natural
Puncte tari Puncte slabe
• Poziţia geografică – peisaje naturale • Insuficienta valorificare şi
atractive; dezvoltare a potenţialului turistic de
• Relief foarte variat – o zonă naturală care dispune judeţul;
deosebită; • Insuficienta pregătire de specialitate
• Floră, faună diverse; a unor lucrători din industria
• Resurse naturale (ale solului şi ospitalităţii;
subsolului) bogate; • Insuficienta comunicare şi coeziune
• Ecosistem, rezervaţii naturale; pentru realizarea unor obiective
• Existenţa arealelor turistice (zone) majore în domeniul turismului.
deosebite;
• Posibilitatea de a practica diverse
tipuri de turism pe toată perioada

2
 anului (în toate anotimpurile).
Oportunităţi
• Dezvoltarea unor noi staţiuni
turistice: Câmpulung Moldovenesc,
Cacica, Botuş (staţiune etnografică);
• Susţinerea proiectelor care introduc • Lipsa mărcii turistice „Bucovina”
valoare turistică, obiective şi
evenimente culturale şi spirituale
din Bucovina;
• Încurajarea dezvoltării unor noi
forme de turism (de exemplu turism
ştiinţific, de aventură).
2. Potenţialul turistic
Puncte tari
• Existenţa monumentelor istorice
(mănăstirile din Bucovina);
• Existenţa „celor 1000 de biserici”;
• Existenţa muzeelor;
• Existenţa caselor memoriale;
• Valorificarea spaţiului multicultural
şi multietnic, cu un bogat trecut
istoric.
Oportunităţi
• Constituirea Parcului Naţional
Regional al Mănăstirilor din
Bucovina;
• Restaurarea monumentelor istorice,
mănăstiri şi refacerea unor obiective
turistice de mare interes (Cazinoul
Riscuri
• Condiţiile meteo aspre (verile reci şi
ploioase, iernile geroase cu
precipitaţii abundente);
care să fie un produs complex, să
valorifice în totalitate potenţialul de
care dispune zona şi atracţiile
culturale şi tradiţionale.
Puncte slabe
• Promovarea insuficientă a unor
obiective turistice (număr redus de
centre de informare turistică, lipsa
materialelor promoţionale de tipul
broşurilor oferite gratuit în unităţile
de cazare, lipsa unor ghiduri
culturale din care turistul să poată
afla activităţile şi evenimentele
culturale ce se desfăşoară pe
parcursul sejurului său);
• Lipsa organizării evenimentelor
care să pună în evidenţă tradiţiile şi
obiceiurile din regiune;
• Măsuri insuficiente luate pentru
păstrarea monumentelor istorice şi
culturale;
• Ofertă de agrement insuficientă –
agenţii economici din domeniu nu
dispun de echipamente de recreere
şi practicare a sporturilor accesibile
turiştilor.
Riscuri
• Lipsa de coeziune a măsurilor de
dezvoltare economică şi socială pe
fondul accentuării lipsei de
încredere a populaţiei în redresarea
economică a ţării;
• Degradarea monumentelor de artă şi
3
 de la Vatra Dornei);
• Crearea unei Burse de turism la
Suceava;
• Includerea unor case de vacanţă
(pensiuni agroturistice) în reţeaua de
agenţi de turism din România şi în
reţelele europene profesionale.
• Încurajarea unor noi forme de
turism şi valorificarea moştenirii
istorice, culturale, spirituale şi de
tradiţie.
3. Infrastructura
Puncte tari
• Drumul european E85;
• Aeroportul Suceava – Salcea;
• Reţeaua feroviară;
• Crearea capacităţilor de cazare
(pensiuni, hoteluri, moteluri) cu
respectarea standardelor
internaţionale.
Oportunităţi
• Modernizarea infrastructurii aeriene; • Capacitatea scăzută a populaţiei din
• Modernizarea, extinderea şi
refacerea infrastructurii de transport
rutier;
• Extinderea şi modernizarea
infrastructurii de mediu;
• Realizarea unor proiecte de
infrastructură în cadrul Euroregiunii • Furnizarea anumitor tipuri de
Prutul de Sus.
arhitectură;
• Lipsa de colaborare între regiuni
pentru dezvoltarea turismului
(promovarea unui turism care să
includă zona Maramureş şi
Bucovina).
Puncte slabe
• Dezvoltarea coridorului european
est-vest;
• Infrastructură rutieră modernizată
(se află sub standardele minime
acceptate);
• reţele de alimentare cu gaze, apă
potabilă şi canalizare slab
dezvoltate, mai ales în mediul rural;
• infrastructura de sănătate şi educaţie
insuficient modernizată;
• infrastructura pentru drumeţii
(drumuri forestiere, cărări de munte)
nesemnalizate şi neîntreţinute
corespunzător (marcaje
corespunzătoare);
• slaba dezvoltare a infrastructurii
turistice, lipsa magazinelor cu
articole de specialitate pentru turişti
(suveniruri, hărţi, ghiduri, pliante).
Riscuri
regiune de a prelua costuri specifice
de utilizare şi întreţinere a
infrastructurii reabilitate,
modernizate sau construite, datorită
posibilităţilor materiale şi financiare
reduse;
servicii din infrastructura de utilităţi
4
 implică costuri foarte ridicate;
• Insuficienta colaborare între
administraţiile publice locale şi
judeţene pentru promovarea unor
mari proiecte de interes judeţean sau
naţional.
4. Mediul
Puncte tari Puncte slabe
• existenta resurselor necesare de apa • Poluarea atmosferică şi nivel
potabilă în majoritatea localităţilor, crescut de zgomot în localităţile
atât din punct de vedere cantitativ, urbane, datorită traficului rutier;
cât şi calitativ; • Poluarea apelor de suprafaţă şi
• dotarea laboratorului APM Suceava subterane ca urmare a inexistenţei/
cu tehnică performantă de insuficientei capacităţi de epurare a
monitorizare a mediului; apelor reziduale în staţiile de
• poluare scăzută a aerului în judeţ, epurare
datorită închiderii/ retehnologizării • Inexistenţa sistemelor centralizate
unor agenţi poluatori; de alimentare cu apă în mediul rural
• utilizarea la scară redusă a şi gradul de uzură avansat al
pesticidelor şi îngrăşămintelor reţelelor de distribuţie apă potabilă
chimice, cu efecte favorabile asupra din zonele rurale
dezvoltării unei agriculturi • Colectarea neselectivă a deşeurilor
ecologice; şi lipsa sistemelor de colectare a
• posibilitatea de a crea capacităţi de acestora în zonele rurale;
producţie care să producă şi să • Creşterea gradului de eroziune a
valorifice produsele ecologice. solului datorită posibilităţilor reduse
de efectuare a lucrărilor de
îmbunătăţiri funciare.
Oportunităţi Riscuri
• Existenţa unor programe cu • Fonduri insuficiente destinate
cofinanţare internaţională orientate protecţiei mediului;
direct pentru protecţia mediului şi a • Continuarea defrişărilor
naturii (LIFE, ECOLINKS, REC, necontrolate cu efecte asupra
GEF şi altele); poluării aerului, eroziunii solului;
• Dezvoltarea parteneriatelor în • Depozitarea necontrolată a
vederea derulării proiectelor de deşeurilor în mediul rural;
mediu; • Existenţa unor zone predispuse la
• Posibilitatea finanţării/cofinanţării dezastre naturale (alunecări de
de la Fondul de Mediu a unor teren, inundaţii) şi lipsa hărţilor de
proiecte prioritare de mediu; risc a localităţilor.
• Elaborarea şi respectarea măsurilor
cuprinse în Planul Local de Acţiune

5
 pentru Protecţia Mediului al
judeţului Suceava.
5. Dezvoltarea rurală
Puncte tari
• Producţia agricolă;
• Producţia silvică;
• Producţia cinegetică;
• Existenţa centrelor de recoltare şi
valorificare a fructelor de pădure, a
ciupercilor.
Oportunităţi
• Acordarea de facilităţi pentru
asocierea deţinătorilor de terenuri
agricole, în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare;
• Creşterea producţiei agricole
datorită folosirii substanţelor
fertilizatoare ecologice;
• Valorificarea potenţialului silvic şi
cinegetic de care dispune judeţul.
6. Resurse umane
Puncte tari
• Ponderea populaţiei tinere;
• Facultatea de turism;
• Şcoala de arte şi meserii;
• Ospitalitatea tradiţională a
proprietarilor şi a personalului care
desfăşoară activităţi în domeniul
turismului;
• Preocuparea autorităţilor locale
pentru dezvoltarea acestui sector de
activitate.
Oportunităţi
• Elaborarea Planului Regional de
Acţiune pentru Învăţământul
Profesional şi Tehnic (PRAI) 2004- • Nepregătirea şi neutilizarea
Puncte slabe
• Ponderea ridicată a populaţiei
concentrate în mediul rural;
• Exploataţiile agricole se realizează
pe loturi de dimensiuni mici, ceea
ce conduce la un grad de
valorificare redus;
• Utilajele din parcurile agricole
existente la nivelul comunelor sunt
insuficiente având un grad de uzură
avansat şi nu sunt performante.
Riscuri
• Slaba competitivitate a firmelor de
profil din judeţ cu cele din statele
membre ale UE;
• Acces redus la credite pentru
dezvoltarea rurală;
• Acces redus la granturi
nerambursabile, la activităţi
desfăşurate în mediul rural,
deoarece nu sunt preluate
informaţiile.
Puncte slabe
• Colaborarea deficitară între actorii
de pe piaţa turistică;
• Ponderea ridicată a populaţiei din
mediul rural care nu are posibilitate
materială de a dezvolta o activitate
în acest domeniu;
• Lipsa centrelor de instruire-
consiliere sau a centrelor de servicii
integrate de consultanţă pentru
persoanele interesate să desfăşoare
activităţi în acest domeniu.
Riscuri
• Slaba capacitate a firmelor de
consultanţă din judeţ;
6
 2011; corespunzătoare a forţei de muncă
• Constituirea Consorţiului Regional prin programe de integrare pe piaţa
N-E pentru dezvoltarea muncii;
învăţământului profesional şi tehnic • Migraţia forţei de muncă calificate
TVET şi a învăţământului spre alte zone sau alte state.
universitar tehnic;
• Consolidarea relaţiilor de parteneriat
între toţi operatorii turistici de zonă
şi organizaţiile neguvernamentale cu
activitate în domeniul turistic;
• Crearea unor parteneriate cu
organisme sau investitori străini în
sectorul turistic; integrarea în
programele finanţate de Uniunea
Europeană.

Probleme critice care influenţează asupra activităţii turistice:

1. Destinaţia turistică Bucovina est inclusă în 80-90% din circuitele turistice

din România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece
durata medie de şedere a turiştilor aici este de 1,5 nopţi;
2. Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”;
3. Raportul dintre preţul produselor turistice şi calitatea serviciilor prestate;
4. Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei;
5. Lipsa centrelor de informare şi promovare a Bucovinei;
6. Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţelei
de distribuţie de produse artizanale specifice;
7. Situaţia infrastructurii rutiere şi de comunicaţie.