Sunteți pe pagina 1din 3

Referat despre Chirita in provintie - caracterizarea personajelor

Chirita este la varsta critica, ridicola prin faptul ca e mare amatoare de aventuri amoroase,
trasaturi ce reies indirect din cantecelul prin care isi exprima emotiile starnite de curtea pe
care i-o face motpanu (berbant, usuratic, afemeiat) de Leonas: "Iata-l, valeu! Fara sa vreu
Samt acum, zau, Ca ma rosesc! Mii de furnici[...]

Preview referat: Chirita in provintie - caracterizarea personajelor

Referat despre Chirita in provintie - caracterizarea personajelor


Chirita este la varsta critica, ridicola prin faptul ca e mare amatoare de aventuri amoroase,
trasaturi ce reies indirect din cantecelul prin care isi exprima emotiile starnite de curtea pe
care i-o face motpanu (berbant, usuratic, afemeiat) de Leonas: "Iata-l, valeu! Fara sa vreu
Samt acum, zau, Ca ma rosesc! Mii de furnici, De tricolici, De vafcolici Vai! ma
muncesc!". Din didascaliile autorului reies, direct/indirect comportamentul caraghios al
eroinei, gesturile voit cochete si penibile manifestate in dialogul cu ofiterul Leonas:
Chirita (cochetand); (coborandochii si tragandu-si mana); (cupudoare); (cu dragoste).

Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie sa-si educe copin,
degradandu-le personalitatea printr-un rasfat ridicol si cu totul deplasat. Superficialitatea
prind educatia si instructia lui Gulita reiese, indirect, din didascalii si din vorbele eroinei.
La inceputul piesei, atunci cand taranii n la Chirita sa-l reclame pe Gulita ca a vanat un
tel, ca a dat foc bordeiului cu ciubucu cel de hartie, ca tine calea fetelor din sat, Chirita
reactioneaza cu olenta si-i ameninta (furioasa), Taca-va gura, mojicilor!; Cu biciul pe
spate V-oi da! V-oi da eu dreptate Asa!.

Limbajul Chiritei este ilustrativ pentru caracterul superficial, pentru spoiala de cultura si
pentru snobismul ei. Cucoana Chirita amesteca limba neaos moldoveneasca, plina de
savoare - sasa, cumnataca, o gasi, bucataca taieta, rosaie - cu frantuzisme - uvraj, musiu,
desir, bontonuri - si cu expresii populare - ma munceste cugetul, nu dau tatarii. Chirita
vorbeste o limba franceza ridicola, traducand din romaneste cuvant cu cuvant expresii
care in limba franceza au alt sens ori nu exista deloc (decalcuri). Astfel, pentru toba de
sectiune, ea spune un tambour d'instruction, sau pentru flori de cuc, fleurs de coucoii,
pentru a spala putina, laver le baril ori pentru a vorbi ca apa, parler comme l'eau etc.
Chirita este un personaj caricatural, dar simpatic prin firea volubila, prin agitatia ei
ridicola de a parea o parizianca, prin snobismul ei ostentativ.

In fond, Chirita este o autodidacta, invatase limba franceza de una singura, asa cum, de
altfel, marturiseste: j'ai apprendre toute seulette fransais pre legea mea. Ea creeaza cunte
proprii, rostind apprendre . in loc de appris si toute seulette in lpc de toute seule , forma
seulette fiind o foarte nostima formula de autotandrete: singurica, vrea sa spuna eroina.
Din punct de vedere al portretului fizic, Chirita este, in montarile spectacolelor si in
ziunea regizorilor, o femeie batrana si grasa. George Calinescu o caracterizeaza astfel:
Chirita e o cocheta batrana, dar si o mama buna, o burgheza cu dor de parvenire, dar si o
inteligenta deschisa pentru ideea de progres, o bonjurista.

Autorul nu da nicio informatie despre varsta eroinei, cu exceptia raspunsului pe care


Chirita i-l da lui Leonas, atunci cand acesta o jigneste spunandu-i ca este de pe vremea lui
Papura Voda: Minciuni spui ca tocmai ieri am implinit 35 de ani. Tanarul o persifleaza
malitios, 35 fara mercuri, fara neri si fara sambete, iar alta data ii spune baba stracheta.
Pompiliu Mareea analizeaza imprejurarile si situatiile care ar putea identifica varsta
eroinei: Chirita, in ŤChirita in prontieť, este mama lui Gulita, iar baiatul are paisprezece
ani, ceea ce aflam din dialogul cu Safta, cumnata, pe tema itorului casnic al odraslei.

Luluta, indragostita de Leonas, era, deci, la cincisprezece ani, deja nubila (aflata la varsa
casatoriei) si putem usor deduce ca lucrurile nu se petrecusera altfel cu Chirita. Acum un
secol si ceva, si chiar azi, in mediul rural, varsta matrimoniala era, pentru fete, cam intre
15-l6 ani, iar copin veneau destul de repede dupa casatorie. Asa stand lucrurile, daca
adaugam la 16-l7 ani, maximum maximorum 18-20, cei 14 ani ai lui Gulita, eroina lui
Alecsandri nu putea sa aiba mai mult de 33-35 de ani, fiind, adica o femeie destul de
tanara inca, astfel faptul ca se lasa curtata de Leonas, tanarul ofiter, nu pare deloc
compromitator si nici ridicol. Un alt argument ar fi acela ca invatase sa calareasca la les,
la manejarie, ori la o varsta inaintata ar fi fost aproape imposibil sa mai poata calari.
Aceeasi situatie este si cu fumatul, de care se apucase pentru ca asa-i moda.

Despre greutatea Chiritei autorul face o singura referire prin intermediul lui Grigore
Barzoi, atunci cand femeia se ge ca s-a plictisit la tara si vrea sa plece la Paris sa ma mai
racoresc, ca m-am uscat aici in prontie. Pufnind enervat, Barzoi ii raspunde sarcastic: Ba
ca chiar Sa vede ca nu te-ai uitat de mult in oglinda!, sugerand ca nu este nici pe departe
uscata. Altii interpreteaza scena 3 din actul 1 al comediei in aceeasi ziune, considerand ca
eroina solicita ajutorul celorlalti pentru a se da jos de pe cal din cauza grasimii, dar poate
ca pozitia pe cal a femeilor, cu ambele picioare in aceeasi parte, facea dificila coborarea.

Celelalte personaje sunt mai putin conturate. Grigore Barzoi ramane la fel de necioplit, li
sta rugina de o schioapa la ceafa, cu toata stradania Chiritei de a-l ciopli. Se chinuie in
straie stramte nemtesti, se rusineaza de nasturii mari cat niste farfurii si jinduieste dupa
bucatele cele crestinesti sanatoase si usoare pe care dumneaiei cucoana nu sa mai
catadiesaste sa le pregateasca. Abaterile de lamoralitate ale ispravnicului Barzoi sunt
sintetizate in modalitatea ingenioasa de a stoarce bani de la impricinati: un curcan este
cumparat de solicitant in anticamera cancelariei si oferit ca plocon ispravnicului, astfel
incat, in scurt timp, pasarea fusese vanduta de 57 de ori.

Gulita este fiul sotilor Barzoi, un adolescent de 14 ani, prost si rasfatat, care produce ube
si necazuri satenilor. El este caracterizat direct de catre profesorul de franceza, Sarl, care-
l considera copil obraznic si de Chirita, mandra ca odrasla ei are duh si 1 saruta cu drag
pe Gulita. Chirita il examineaza-pe Gulita la limba franceza si acesta raspunde frantuzind
cuntele romanesti, producand un comic irezistibil: pentru furculita spune furculision, la
friptura, fripturision, iar invartita o traduce invartisiori. Ea este entuziasmata de
inteligenta baiatului si exclama cu mandrie: Bravo Gulita! Bravo, Gulita! (il saruta.).
Oripilat, monsiu Sarla izbucneste furios: Gogomanition, va!. Desi are numai 14 ani,
Gulita este de acord cu ul neneacai de a se logodi cu Luluta, o tanara in varsta de 15 ani,
orfana dar cu zestre mare.
Referindu-se la comediile lui Alecsandri, George Calinescu afirma ca ele ilustreaza un
amestec de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman, de ieturi patriarhale si de
inovatii de lux occidental care constituie un lou inedit pentru ochiul de azi. Valoros, cum
am putut constata, in sine insusi, prin piesele cele mai izbutite, teatrul lui Alecsandri se
cune apreciat si ca un puternic stimulent pentru creatia dramatica ulterioara. Totalitatea
creatiei dramatice a lui Alecsandri ni se infatiseaza, dupa peste un veac, de la aparitie, ca
o roca imensa si generoasa din care s-au it diademele ulterioare ale dramaturgiei
nationale.