Sunteți pe pagina 1din 3

Formarea constiintei istorice

Incepand cu secolul al XVII-lea,destinul culturii ormanesti nu mai tine exclusive de viata


religioasa si de activitatea mitropolitilor,a preotilor sau a calugarilor.Atat in Moldova,cat
si in Muntenia,actul de cultura inceteaza a mai fi concentrate exclusive in jurul
manastirilor si al bisericilor.Prin influenta ideilor umaniste,boieri luminati incearca sa
recupereze trecutul istoric,pentru a nu fi inecat in uitare.In operele lor istoriografice,ei vor
demonstra,pentru prima data,idea unitatii de neam si de limba a romanilor.
Formarea constiintei istorice se refera la incercarea de a construe identitatea unui popor
prin raportarea la alte popoare.
Primele preocupari istorice apar in cazul romanilor,incepand cu sec XVI,datorandu-se
cresterii interesului carturarilor si eruditilor pt contacte cu alte civilizatii.
Prima lucrare scrisa despre originea poporului roman si despre unitatea acestuia este
“Hungaria” ,scrisa de Nicolaus Olahus in 1536 in limba Latina.
In general,precursorii literaturii romane sunt considerati cronicarii Grigore Ureche,Miron
Costin si Ion Neculce,insa inaintea lor s-au facut cunoscuti si alti umanisti romani.
Temele fundamentale abordate de cronicari,dar si de ceilalti literati,preocupati de
constiinta istorica a romanilor sunt:originile poporului roman,limba romana,continuitatea
evenimentelor istorice,institutia domniei.
Recuperand prin opera lor istoria romanilor de la inceputuri,cronicarii moldoveni si
munteni au pus,pentru prima oara,problema originii latine a poporului roman.Afirmatia
facute de Grigore Ureche,potrivit careia toti romanii de la Ram se trag,a fost reluata de
Miron Costin in opera sa si dezvoltata in tratatul De neamul moldovenilor.Ideea
romanitatii poporului roman,pusa de cronicari in legatura cu aceea a latinitatii
lb.romane,a contribuit la formarea constiintei nationale.
Letopisetul sau cronica este o lucrare in care sunt consemnate in ordine
cronologica,evenimentele sociale,economice,politice ale unei anumite perioade.Ea
seamana cu un jurnal,nu poate fi considerat un document absolute,deoarece obiectivitatea
cronicarului tine de propria sa constiinta,dar si de scop.Dincolo de aspectul pur
istoric,cronicile au si o valoare literara.Aici se intalnesc,intr-o forma incipienta,procedee
ale prozei artistice:naratiunea,portretul,descrierea,dialogul.In Muntenia letopisetele au
fost realizate in general la indemnul unor mari fam boieresti,aflate intr-o continua disputa
pt dobandirea puterii.
Primele noastre letopisete au fost redactate in limba slavona.Ele consemneaza istoria
Moldovei de la intemeiere pana la inceputul secolului XV.Cele mai cunoscute si
valoroase sunt letopisetele cronicarilor moldoveni Grigore Ureche,Miron Costin si Ion
Neculce scrise in limba romana.
Primul dintre cronicarii importanti este Grigore Ureche,cronicar moldovean.Prima parte a
vietii si-o petrece in Polonia,unde pleaca in pribegie alaturi de tatal sau,unde studiaza
Latina,gramatica,retorica,poetica.Intre anii 1642-1647 redacteaza Letopisetul Tarii
Moldovei ,singura sa lucrare cunoscuta,dar neterminata.Aceasta marcheaza inceputul
istoriografiei in limba romana.Cuprinde evenimente petrecute in istoria Moldovei din
anul 1359 pana in 1594.Originalul s-a pierdut,dar textul s-a transmis in copii cu
adaosurile a 3 copisti:Simion Dascalul,Misail Calugarul,Axinte Uricariul.
Grigore Ureche scrie aceasta cronica pt a lasa ca mostenire generatilor viitoare mai multe
sfaturi si intamplari care au marcat Moldova si pentru ca si alti invatati au scris despre
istoria tarii lor.Sursele folosite de el sunt cartile,invataturile romanesti si straine.
Al doilea cronicar moldovean,in ordine cronologica,este Miron Costin,care face studii in
Polonia,iar dupa intoarcerea in tara are functii militare si diplomatice importante.
Scrie Letopisetul Tarii Moldovei,reconstituind evenimentele petrecute intre 1595 si
1661,poemul filozofic Viata lumii.Alta opera importanta este De neamul
moldovenilor,din ce tara au iesit stramosii lor,lucrare cu character profound istoric,
lucrare in care demonstreaza originea Latina a romanilor, scrisa pentru a suplini lipsa de
stiinta inceputului acestei tari si de a combate scornelile,relatariile neadevarate,ale celor
care au facut adaosuri cronicii lui Grigore Ureche.Este cea mai riguroasa carte scrisa in
evul mediu romanesc.
In operele sale scrie despre lucruri ce le poate dovedi,declara ca nu scrie lucruri rele
despre un neam,deoarece va ramane vesnic in istorie si este greu sa traiesti cu rusinea
intreaga viata,dovedind patriotism.
Acesta acorda o importanta majora cartii in formarea unui om.
Ion Neculce,ultimul in ordine cronologica dintre cronicarii moldoveni continua
letopisetul lui Miron Costin de la 1661 pana la 1743.Consemneaza in mare parte
intamplari pe care le-a trait si pentru care este martor.
Cronicarul se dovedeste critic prin letopisetele scrise inaintea lui,aratand ca e de accord
cu unele informatii,dar le dezaproba pe altele.

Atitudinile pe care le au in comun cronicarii sunt:patriotismul,preocuparea pentru


originea noastra romanica,convingerea ca romanii trebuie sa iasa din intunericul
nestiintei,constiinta ca scrisul e dator sa slujeasca adevarul,fiind un act de responsabilitate
istorica,sentimental unei continuitati a efortului de a scoate la stirea tuturor istoria
poporului roman.
Cronicile ne dau o imagine a propriului nostru trecut si ne ajuta sa intelegem cine
suntem;ne arata evolutia limbii,cuprind primele figure de stil;sunt sursa de inspiratie pt
operele literare culte;sunt primele texte cu caracter subiectiv.

Printre autorii contemporani care au scris despre poporul roman se numara Lucian Boia
si Neagu Djuvara- “Aromânii: istorie, limbă, destin,”
“O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”
“Cum s-a născut poporul roman”
“Mircea cel Bătrân și luptele cu turcii”

Printre operele literare inspirate de cronici se numara:”Alexandru Lapusneanu”-Costache


Negruzzi,poemul “Dumbrava rosie”-Vasile Alecsandri,”Apus de soare”,”Viforul”-Barbu
Stefanescu Delavrancea,”Fratii jderi”,”Nicoara Potcoava”-Mihail Sadoveanu,acestea
fiind inspirate din cronicile lui Grigore Ureche; “Razvan si Vidra”,”Monografia”,”Ion
Voda cel cumplit”-Bogdan Petricei…,”Neamul soimarestilor”,”Neamul domnitei
Ruxandra”-M Sadoveanu-opere inspirate din cronicile lui Miron Costin,iar opere
inspirate din cronicile lui Ion Neculce se numara cele scrise de V Alecsandri,Dimitrie
B.”Mama lui Stefan cel Mare”.
Scriitori au descoperit in cronici temeliile culturii noastre,pct de la care se poate vorbi de
o constiinta culturala romaneasca.