c





 
 c

c

cc

 


 





V
V
V
V

V
c 
 

V
V
V
V

!c"!!#$%&



V

'%("$
%$&'
)$(




V
V
*c c

+,-,
 c


 

 
 c

c

cc

 


 











c 


. 






 







!c"!!#$%&



'%("$
%$&'
)$(


*c c

+,-,
 c 


&$$           3

/(&(
!
0 1 


! !

 
!!!! 2
1.1. Scurt istoric 5
1.2. Obiect de activitate 7
1.3. Structură organizatorică 8
1.3.1. Spaţiul tehnologic şi spaţiul de servire 8
1.3.2. Număr de locuri 9
1.3.3. Dotări tehnologice 9
1.4. Oferta 10
1.5. Furnizori, clienţi, poziţia pe piaţă, concurenţi 11
1.5.1. Furnizori 11
1.5.2. Clienţi 11
1.5.3. Poziţia pe piaţă 12
1.5.4. Concurenţi      12

/(&(

!
 
0






! !

 

!!!!           14
 
2.1. Cifra de afaceri 14
2.2. Veniturile totale 16
2.3. Cheltuielile totale 18
2.4. Profitul net 20
2.5. Rentabilitatea comercială 21

/(&(


!
 c3 
 
c
.   c 
 c
 24

3.1. Identificarea riscurilor 25

3.1.1. Riscurile biologice 25
3.1.2. Riscurile chimice 28
3.1.3. Riscurile fizice 29
3.2. Determinarea punctelor critice de control 30
3.3. Principiile generale de alcătuire a unui plan HACCP 31

/(&(
!
  
. 0 


! !

 
!!!!36

4.1. Prezentarea proiectului de dezvoltare 36

4.1.1. Obiective 37
4.1.2. Puncte forte ale proiectului 38
4.2. Date tehnice ale investiţiei 38
4.3. Identificarea şi analiza riscurilor 40
 4.4. Analiza S.W.O.T. 40

Bibliografie 41
Anexe 42


 
V
 Economia de piaţă a intensificat şi la nivelul ţării noastre dezvoltarea sectorului
terţiar, respectiv al serviciilor, înfăţişând corespondente ale unor nevoi la fel de importante
şi numeroase ca şi nevoile pentru bunuri materiale.
În condiţiile competiţiei acerbe pe piaţă , nu mai este de conceput ca un prestator de
servicii să-şi ignore clienţii, cerinţele acestora şi reacţiile lor ,fie ele pozitive sau negative.
Activitatea de alimentaţie, efectuata ca şi activitate de sine stătătoare sau coroborată
cu serviciul turistic, are diverse implicaţii sociale şi răspunderi privind satisfacerea nevoii
de hrană.Hrana trebuie să asigure în paralel satisfacţia subiectivă şi personală şi necesarul
de substanţe nutritive pentru organism, garantând inocuitatea tuturor produselor
comercializate, indiferent dacă sunt produse proprii sau preluate de la alte sectoare.
Activitatea de alimentaţie, implicit cea legată de serviciul turistic, prezintă un
caracter deosebit de complex prin specificul ei, prin multitudinea factorilor tehnologici
care influenţează oferta de produse şi, în acelaşi timp, prin varietatea cererii exprimate.
Având în vedere însă şi rolul educativ al acestui sector economic, care poate
influenţa şi orienta modul de viaţă al individului , la nivelul actual de dezoltare al ştiinţei şi
tehnologiei specialiştii trebuie să dispună de cunoştinţe care să le permită desfăşurarea unei
activităţi pe baze ştiinţifice din punct de vedere al interdependenţei între necesarul şi
aportul de substanţe nutritive , pentru ofertarea unor produse sigure, corect prelucrate,
atractive şi satisfăcătoare psihosenzorial.
Mecanismele economiei de piaţă impun criteriul eficienţei economice în
organizarea şi desfăşurarea activităţii agenţilor economici. Pentru serviciile de alimentaţie
eficienţa economică constă în satifacerea cerinţelor metabolice ale consumatorilor şi
garantarea produselor din punct de vedere al sănătăţii individului.
În ţara noastră, evoluţia serviciilor a urmat aceeaşi tendinţă care se înregistrează şi pe plan
internaţional.Ca volum de activitate în sfera serviciilor, hotelurile şi restaurantele ocupă
primul loc.
În Europa, piaţa restaurantelor este formată în proporţie de 10% din unităţi
aparţinând lanţurilor de profil, iar aproximativ 90% sunt restaurante şi unităţi
independente.Restaurantele din cadrul lanţurilor dau o nouă dimensiune acestei industrii
care se concepe şi se dezoltă pe baza unor analize socio-economice temeinice pentru a
identifica grupurile ţintă de clienţi.
Din categoria unităţilor de alimentaţie aparţinând lanţurilor de profil, aproximativ
35% sunt lanţuri cu servire rapidă , iar 65% restaurante de categorie medie şi superioară.
 Alimentaţia a devenit o nevoie şi o cerinţă de cultură asociate cu cele mai
diversificate si variate obiceiuri familiale, regionale, religioase, etnie, de care restauratorii
trebuie să ţină cont.
 Capitolul I. PREZENTAREA GENERALĂ A
SOCIETĂŢII S.C. MARIDAN COM S.R.L

Societatea comercială MARIDAN COM SRL este o societate cu raspundere

limitată, înregistrată la data de 21 noiembrie 1995 cu numărul de înmatriculare la
Registrul Comerţului J13/2539/1995, cu sediul în Cernavodă, strada Unirii, bloc R3,
scara B, parter, cod unic de înregistrare 7891963. Sediul este cumpărat în baza
contractului de vânzare- cumpărare nr.A1-98/25.05.1998 .

1.1 Scurt istoric

Societatea Maridan Com a fost înfiinţată la data de 18 august 1995, pentru ca
în 1996 să-şi înceapă funcţionarea propriu-zisă odată cu descoperirea motivaţiei de
a întreprinde în ceva calitativ, în contextul acelor vremuri.Astfel, se naşte ideea
înfiinţării unei florării şi a unui restaurant pe o piaţă care oferea foarte puţin şi a
cărei cerere necesita o orientare în direcţia calităţii, a bunului gust şi, de ce nu, în
direcţia unei valori educaţionale şi culturale.
Numele public sub care această societate se regăseşte a fost iniţial
ÄSamSara´, ca apoi, odată cu dezvoltarea sa, să rămână definitiv numele de ÄCasa
SamSara´.
Astfel, pe data de 26 februarie 1996, ulterior închirierii unui spaţiu comercial
de 155 mp, aparţinând la acea vreme unei societăţi cu capital majoritar de stat
(IIRUC Bucureşti), începe funcţionarea propriu-zisă a Florăriei SamSara , într-un
spaţiu foarte mic (20 mp), cealaltă parte a spaţiului aflându-se în faza de amenajare
a restaurantului cu acelaşi nume.
Datorită momentului deschiderii ( 1-8 martie) afacerea cunoaşte un deosebit
succes, fapt ce concura la finalizarea amenajării restaurantului şi a utilării bucătăriei
într-un timp record, astfel încat pe data de 16 martie 1996 are loc deschiderea
oficială a Restaurantului Casa SamSara.
După doi ani de permanente încercări, se reuşeşte cumpărarea activului de
către SC MARIDAN COM SRL printr-un credit bancar oferit de către BCR
Cernavodă, moment ce va marca începutul unui parteneriat îndelungat şi fructuos
între cele două societăţi.
Până în anul 1999 activitatea societăţii o avea în componenţă pe cea de restaurant
şi cea de florărie şi se desfăşura, ca localizare, în zona centrală a oraşului, având ca
vecini :Băncile, Primaria, Poşta. La sfârşitul anului 1999, societatea cumpără un nou spaţiu
comercial în cealaltă zonă de comerţ a oraşului, situată în apropierea campusului Centralei
Nucleare, şi deschide un nou magazin de cadouri şi o florărie.
La acel moment activitatea societăţii era structurată pe trei domenii : servicii de
restaurant, servicii de florărie, comercializarea de produse de cadou (parfumerie, sticlărie ,
cristal, artă africană, artizanat românesc şi multe altele).
În anul 2003 apare necesitatea măririi capacităţii de servire şi oportunitatea
concesionării unei suprafeţe însemnate de teren perfect situate. Oportunitatea este
fructificată, şi odată cu aceasta se procedează la proiectarea noii părţi a restaurantului şi la
finanţarea investiţiei prin obţinerea unei Linii de credit pentru IMM-uri RO 0007.02.02.02
pentru o finanţare de 80% din valoarea proiectului. Acest maxim de 80% cuprindea un
maxim de 75% credit Phare (85% rambursabil si 15% nerambursabil) şi un minim de credit
BCR de 25%. Diferenţa de 20% fiind finanţată de către Imprumutat. Proiectul s-a
desfăşurat în condiţii perfecte astfel încat suprafaţa de servire creşte cu 100 mp , prin
amenajarea a două noi saloane : unul Rustic (la acea vreme) , unul modern, a unui bar cu o
arhitectură şi un design care îmbină cele două stiluri ale saloanelor şi a unei crame
amenajate în specificul şi tradiţia românească (ce nu-şi va schimba niciodata aspectul), iar
bucătăria cunoaşte o utilare importantă şi esenţială.
La începutul anului 2006, societatea a iniţiat şi finalizat un nou proiect de investiţii,
prin construirea a 250 mp spaţiu comercial, reprezentat printr-o nouă florărie (42mp), un
salon nefumători (21mp), spaţiu depozitare cu temperatura controlată specifică păstrării
produselor de florărie (12mp) şi spaţiu depozitare obiecte inventar servire restaurant
(68mp). Mărirea spaţiului bucătăriei, a vestiarelor pentru personalul de servire şi a biroului
managerului rămânând nefinalizate din cauza imposibilităţii susţinerii materiale a
întregului proiect.
Începutul anului 2007, din punctul de vedere al investiţiilor, a stat sub semnul
finalizării şi punerii în funcţiune a proiectelor anterioare conform condiţiilor contractuale
din proiectul de investiţie demarat prin intermediul unui credit bancar pe termen
lung şi anume cel al noii florări, a noului salon de nefumători, urmând ca, pentru perioada
de vară ce urma, să se construiască şi să se amenajeze viitoarea terasa cu termen de început
de funcţionare 1.06.2007, conform contractului de închiriere încheiat cu Primaria
Cernavodă.
Deasemenea, în anul 2008, fostul spaţiu de florărie va cunoaşte amenajarea unei
cafenele specializate, iar spaţiile auxiliare cu destinaţia grup sanitar vor fi mărite si
reamenajate astfel încat unitatea noastră să obţină o clasificare favorabilă atribuită de
Ministerul Turismului. Şi acest proiect, ca şi celelalte, a fost caracterizat de eleganţa
caracteristică firmei şi a reprezentat o bună investiţie financiară ce a perpetuat ideea de
dezvoltare permanentă, onestă şi sănătoasă.

1.2 Obiect de activitate

Obiectul principal de activitate îl constituie ³restaurante´, conform codului CAEN
5610. Capitalul social este de 18.500 RON , fiind deţinut de unicul asociat Mariana
Iofcea.Pe lângă obiectul central de activitate, care îl constituie ³restaurante´, societatea mai
oferă servicii de florărie şi comercializarea de produse de cadou.
În cazul serviciilor de restaurant, ³Casa SamSara´ se încadrează la nivelul unui restaurant
clasic µa la carte¶, în care se îmbină activitatea de producţie culinară de preparate de
bucătărie ( gustări, supe,ciorbe,preparate de bază,salate gustări sau simple ), de preparate
de cofetărie şi patiserie cu specific naţional şi internaţional cu cea a servirii consumatorilor,
toate acestea de către un personal calificat.
VServiciile de florărie constau în comercializarea de flori tăiate în buchete aranjate
la cererea clientului, plante de ornament, pământ de flori şi absolut toată gama de substanţe
şi materiale necesare floriculturii. Deasemenea, se pot realizeaza aranjamente florale
pentru ocazii festive , atât la sediul florăriei, cât şi la adresa la care se desfăşoară
evenimentul .
Comercializarea de obiecte pentru cadouri şi nu numai, a adus în oraşul Cernavodă,
în primul rând un concept nou, împrumutat din experienţa altor ţări mult mai dezvoltate,
obiectiv care datorită unui management corect, bazat pe regulile economiei de piaţă şi
cererii pieţei, devine din ce în ce mai profitabil.
Activitatea de restaurant devine principală datorită faptului că ea se realizează cu
un numar mult mai mare de persoane angajate, cu o calificare deosebită celei de simplu
comerciant, ocupă cea mai însemnată suprafaţă (130 mp sala de restaurant, 30 mp
bucătăria, 40 mp spaţii de depozitare şi recepţie), o logistică mult mai complexă din punct
de vedere al dotării bucătăriei, restaurantului, stocurilor, inventarului de servire şi nu în
ultimul rând al circuitului informaţional.
Ponderea activităţii de restaurant în ansamblul activităţii societăţii este de 80% , iar
cea a bucătăriei în acelaşi ansamblu este de 40% , activitatea de restaurant cuprinzând-o pe
cea de bucătărie şi pe cea de bar, într-o proporţie egală.

1.3 Structură organizatorică

1.3.1 Spaţiul tehnologic şi spaţiul de servire

Spaţiul este organizat în spaţiu tehnologic, format dintr-o bucătărie şi depozit,

spaţiu de servire, format din 3 saloane: salon exterior (nefumători), salon interior
(fumători), salon diplomatic (nefumători), o cafenea (fumători) şi o terasă de vară şi spaţiu
auxiliar, compus din grupuri sanitare. Toate aceste spaţii mai sus menţionate formează o
suprafaţă totală de 365 mp, dispusă astfel : 170 mp spaţiu de servire interior ( salon interior
fumători 50 mp, salon exterior nefumători 80 mp, salon diplomatic nefumători 20 mp,
cafenea fumători 20 mp ), 100 mp terasa de vară, 40 mp bucătăria, depozit 20 mp, grupuri
sanitare 15 mp.
Spaţiile au suferit modificări în decursul anilor, ajungând în acest stadiu să fie
împărţit în 3 saloane, o terasă, o bucătărie, un spaţiu de depozitare şi spaţiu auxiliar.
În prezent, se doreşte modernizarea bucătăriei existente, construirea unor noi spaţii
de depozitare proprii în exclusivitate bucătăriei, vestiare pentru personal şi birou manager.
Suprafaţa nou construită va avea aproximativ 80 mp, având ca obiectiv realizarea creşterii
volumului activităţii, a creşterii calităţii, a diversificării serviciilor, a creşterii atractivităţii
lor şi implicit a creşterii profitabilităţii. Pentru ca activitatea restaurantului să vină cât mai
bine în întâmpinarea clienţilor, mediul tehnologic trebuie să fie la cele mai înalte standarde
şi unul dintre factorii cu implicare mare în activitate, demn de avut în vedere.
 1.3.2 Număr de locuri

Numărul total de locuri este de 176, inclusiv terasa de vară. Salonul interior şi cel
exterior dispun de 8 mese de 4 persoane fiecare ( 96 locuri), salonul diplomatic are 2 mese
de 8 persoane (16 locuri) , iar cafeneaua dispune de 20 de locuri. Terasa de vară are o
capacitate de 44 de persoane, având 11 mese de 4 persoane.

1.3.3 Dotări tehnologice

Dotările din bucătărie sunt următoarele :

UV Maşină cuburi gheaţă
UV Grup multiplu pentru bar
UV Cuptor pentru gastronomie
UV Robot de bucătărie
UV Gheridon servire
UV Salamandră
UV Cântar electronic
UV Plită electrică simplă netedă
UV Plită electrică dublă striată
UV Cabinet frigorific 2 în 1
UV Vitrină de vinuri
UV Masă dulap 1400*700*850
UV Masă dulap 1600*700*850
UV Masă dulap 1800*700*850
UV Masă dulap 1000*700*850
UV Masă dulap 1100*700*850
UV Două fripteoze
UV Maşină de spălat pahare
UV Maşină de spălat vase
UV Rafturi suspendate
UV Încălzitor farfurii
UV Feliator electric
UV Răzuitoare electrică
 UV Sistem casă marcaj
UV Imprimantă

1.4 Oferta

Restaurantul Casa SamSara se încadrează la nivelul unui restaurant clasic `a la

carte` în care se servesc atât preparate de bucătărie, cât şi preparate de cofetărie şi patiserie
naţionale şi internaţionale.
Pe lângă serviciile de restaurant, oferta se mai remarcă şi printr-un magazin de
cadouri şi o florărie.
Meniul este schimbat frecvent, deoarece se încearcă şi se doreşte diversificarea
periodică a gamei de produse pentru satisfacerea cererii în continuă schimbare.
Restaurantul s-a adaptat tot timpul la piaţa capricioasă, îmbunătăţind tot ce este posibil.
Meniul este repartizat pe următoarele grupe de produse :

UV Mic dejun
UV Gustări reci
UV Gustări calde
UV Salate-gustări
UV Ciorbe,Supe
UV Peşte
UV Grătar
UV Mâncăruri gătite cu specific românesc
UV Preparate internaţionale
UV Salate
UV Specialităţi vânătoreşti
UV Dulciuri bucătărie-patiserie
UV Preparate pentru copii

Restaurantul Casa SamSara este recunoscut în oraşul Cernavodă pentru

organizarea de mese festive, nunţi, botezuri şi mese de protocol.Deasemenea,
restaurantul face şi livrări la domiciliu.
1.5 Furnizori, Clienţi, Poziţia pe piaţă, Concurenţi

1.5.1 Furnizori

Materiile prime pentru bucătărie sunt furnizate de către Metro Constanţa şi

reprezintă 50% din produsele furnizate, modalitatea de plată fiind cash.Produsele
alcoolice sunt asigurate de către S.C Sorla S.R.L, termenul limită de plată fiind de 7
zile.Băuturile răcoritoare sunt furnizate de către S.C Quadrant S.R.L, iar berea este
furnizată de S.C Ada Holding S.R.L.

1.5.2 Clienţi

Concentraţia majoră a actualei pieţe a restaurantului este amplasată geografic

la nivelul oraşului Cernavodă, însă există şi o porţiune mai dispersată pe o arie
destul de mare, ce include oraşele Feteşti, Medgidia, Constanţa şi Bucureşti, piaţă
ce se doreşte extinsă.
Tronsonul de clienţi este destul de vast datorită multitudinii de servicii oferite, însă,
ca şi delimitare socială, se poate spune că este constituit din pătura medie şi bogată a
societăţii. Cernavodă este un oraş care dispune sub acest aspect de o pătură medie
importantă faţă de alte localităţi ale ţării noastre. Deasemenea, o altă prezentare a
tronsonului de clienţi este aceea în funcţie de vârstă, el fiind reprezentat de persoane de
orice vârstă.
Deasemenea, cererea turistică în scop de afaceri este una destul de mare şi
semnifiativă datorită existenţei în imediata apropiere a Centralei Nucleare. Desfăşurarea
activităţii într-un astfel de loc implică deplasarea permanentă în interes de afaceri şi a
multor persoane de origine română şi mai ales de origine străină, pentru perioade ce pot
varia între câteva zile, câteva luni, sau în cazul contractelor permanente, chiar ani.
Standardul de viaţă al acestor persoane este unul ridicat, la fel ca şi pregătirea profesională.
Deşi situat într-o localitate cu 21.000 locuitori, acest restaurant îşi are recunoaşterea
lui în toată ţara şi în străinătate. Au onorat cu prezenţa lor aici oameni cu înalte funcţii
diplomatice străine sau naţionale, artişti şi oameni de cultură importanţi şi, deasemenea, a
fost gazda unor emisiuni turistice televizate româneşti şi internaţionale. Deasemenea, s-a
scris despre Casa SamSara în reviste de specialitate, cu efect turistic.
 1.5.3 Poziţia pe piaţă

La momentul iniţial, restaurantul a fost o necesitate pentru oraş, ulterior, în urma

apariţiei altor restaurante, a fost necesară păstrarea poziţiei fruntaşe pe care a avut-o de la
început, acest fapt realizându-se prin permanenta îmbunătăţire a amenajărilor interioare (la
fiecare doi ani s-au facut modificări), a meniului şi a modului de servire.
Deşi mai există câteva restaurante în oraşul Cernavodă, Casa SamSara ocupă de
departe locul I, distingându-se prin eleganţă, competenţă, atmosfera primitoare, unicitatea
servirii şi a ofertei şi nu în ultimul rând prin calitate.Aceste aspecte fac restaurantul să
concureze cu pieţe precum Constanţa sau chiar Bucureşti.

1.5.4 Concurenţi

Companiile concurente, din punct de vedere al domeniului de activitate, şi-au

crescut numărul într-o măsură însemnată în decursul anilor.Astfel, la începutul înfiinţării
restaurantului Casa SamSara existau numai trei restaurante, iar acum piaţa ofertei cunoaşte
un număr de 10 restaurante, însă cele mai meritorii rămân cele vechi, si am putea vorbi
despre: S.C. SUPERPANISTAR S.R.L. şi S.C. HOLLYWOOD S.R.L.
S.C. SUPERPANISTAR S.R.L. devine concurent cu precădere în perioada de vară
datorită deţinerii unei terase descoperite cu o poziţie buna.Punctele slabe al acestui
concurent constau în inconsecvenţa lor în ceea ce priveşte calitatea produselor, lipsa unei
politici de asimilare permanentă de cunoştiinţe ale salariaţilor din punct de vedere
profesional, menţinerea ofertei la aceeaşi formă pe parcursul multor ani, nemotivarea
personalului şi lipsa unor noi investiţii în redecorări sau reamenajări ale restaurantului.
S.C. HOLLYWOOD S.R.L. devine concurent în cazul organizării în local de
petreceri mai mici de 40 locuri, restaurantul Casa SamSara neputând oferi o petrecere ce se
doreşte a se desfăşura în aceeaşi încăpere cu mai mult de 40 de persoane, luând în calcul şi
necesitatea unor spaţii de servire şi dans .
ö V Restaurantul Casa SamSara se doreşte a fi un restaurant de calitate, primitor,
cu servicii ireproşabile şi servire la standard înalt, care să atragă atât clienţi
locali, cât şi turişti din ţară sau din străinătate.
ö V Serviciile restaurantului sunt variate şi satisfac orice tipologie de client,
aparţinând oricărei clase sociale sau oricărei grupe de vârstă.
ö V Restaurantul Casa SamSara nu este un restaurant care nu a stagnat în
decursul anilor, ci dimpotrivă, s-a dorit evoluţia continuă a acestuia, atât din
punct de vedere tehnologic, cât şi din punct de vedere al decoraţiunilor
interioare şi al personalului. Aceste lucruri i-au asigurat o poziţie înaltă pe
piaţă şi i-au conferit un renume foarte bun.
ö V Restaurantul Casa SamSara a reuşit să îşi pastreze poziţia pe piaţă şi
renumele prin atmosfera primitoare şi destinsă, prin oferta variată şi
serviciile de calitate, prin îmbinarea dintre frumos şi calitativ şi nu în ultimul
rând prin competenţă şi rigurozitatea angajaţilor.Respectul pentru client este
foarte important în colectivul angajaţilor, aceştia fiind permanent motivaţi şi
recompensaţi pe măsură.
ö V În continuare, restaurantul are perspective de viitor măreţe şi este în continuă
schimbare.
Capitolul II. ANALIZA EONOMICO-FINANCIARĂ
A SOCIETĂŢII S.C MARIDAN COM S.R.L.

(4 $5 - # este o necesitate stringentă, iar prin metodele şi

tehnicile utilizate duce la stabilirea unui diagnostic privind activitatea firmei, iar pe baza
acesteia se pot elabora programe şi strategii care duc la îmbunătăţirea activităţii societăţii
pe viitor.
(4 economică şi #, prin modelele şi procedeele sale, constituie un
element indispensabil activităţii manageriale a societăţilor comerciale , întrucât oferă
soluţii practice în vederea prevenirii şi înlăturării factorilor cu acţiune distructivă şi crearea
pe această bază a condiţiilor manifestării neîngrădite a factorilor cu influenţă pozitivă.
Astfel, pentru analiza economico-financiară a contului de profit şi pierderi a
societăţii comerciale MARIDAN COM S.R.L, se vor analiza şi intrepreta următorii
indicatori financiari : cifra de afacer, veniturile totale, cheltuielile totale şi profitul net şi
rentabilitatea comercială, în perioada 2004-2008, pe baza bilanţului prescurtat.

2.1 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri (CA) reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul
unui exerciţiu fiscal. Cifra nu include TVA-ul facturat.
Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operaţiunile comerciale
efectuate de firmã, respectiv vânzarea de mărfuri şi produse într-o perioadă de timp
determinată.În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare şi veniturile
exceptionale. În termeni corecţi, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente
bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum şi a altor venituri din
exploatare,mai puţin rabaturile,remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. Notiunea de
cifră de afaceri poate fi abordată pe mai multe categorii:cifra de afaceri totală, cifra de
afaceri medie, cifra de afaceri marginală şi cifra de afaceri critică, fiecare dintre acestea
evidenţiind câte un aspect referitor la activitatea firmei Cifra de afaceri
totală(CA)reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la preţurile pieţei,
respectiv încasările totale.Ea cuprinde totaliatea veniturilor din vânzarea mărfurilor şi
produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor într-o perioadă de timp.

Tabel nr. 2.1

Cifra de afaceri în periaoda 2004-2008

An 2004 2005 2006 2007 2008

Valoare 265695 448445 478898 571295 569548
-lei-

Sursa : www.mfinante.ro

Calculul Indicelui de dinamică cu bază fixă :

Ibf 2005/2004 = ( 448 445 ÷ 265 695 ) × 100 = 168,78 R = 168,78 í 100 = 68,78%
Ibf 2006/2004 = ( 478 898 ÷ 265 695 ) × 100 = 180,24 R = 180,24 í 100 = 80,24%
Ibf 2007/2004 = ( 571 295 ÷ 265 695 ) × 100 = 215,02 R = 215,02 í 100 = 115,02%
Ibf 2008/2004 = ( 569 548 ÷ 265 695 ) × 100 = 214,36 R = 214,36 í 100 = 114,36%

Calculul Indicelui de dinamică cu bază în lanţ :

Ibl 2005/2004 = ( 448 445 ÷ 265 695 ) × 100 = 168,78 R = 168,78 í 100 = 68,78%
Ibl 2006/2005 = ( 478 898 ÷ 448 445 ) × 100 = 106,79 R = 106,79 í 100 = 6,79%
Ibl 2007/2006 = ( 571 295 ÷ 478 898 ) × 100 = 119,29 R = 119,29 í 100 = 19,29%
Ibl 2008/2007 = ( 569 548 ÷ 571 295 ) × 100 = 99,69 R = 99,69 ± 100 = - 0,31%

Interpretarea tabelului :

Cifra de afaceri a crescut considerabil din anul 2004 până în 2005, aproape
dublându-se. Prin această creştere se poate remarca faptul că societatea a avut un an
prosper şi favorabil dezvoltării ulterioare şi a investiţiilor viitoare. În anii 2006 şi 2007,
cifra de afaceri a continuat să crească treptat, iar în anul 2008 a scăzut ,ca urmare a crizei
economice mondiale ,chiar dacă declinul nu a fost unul foarte simţit şi cu efecte negative
semnificative asupra societăţii.
V
V
V
V


Ä




 




 Ä


Ä




Ä Ä
Ä Ä Ä

   

i V:VCi
VV 
iVî
V


iVV VV

VVit
ilVt tlV

it
ilV t tlV


it V V ii t
V i i
V

iV 
V V îţlV t tV
it
ilVi
ilV tViV lVi
ilV
V

iViVV l
iti V
it
ilV ttlV lV

l
V j
ii V


it V î 
ilV ttlV ţitV V
 tViV
V

 ţiiV
litVl

il
V ttVi/V
i iil
V

ttVV
VV
V
lV
VVV
it
ilVttlVîV

iVV
V
V V  V !V "V V
l
V ! "#V ##V "##V "$V !!"V
liV
V
%
V:V&&&'it
 V
Cl llV(i liVVi'i V VViV:V
V
(V /V)V*V##V+V! "#V,V-VV)V!#$V V RV)V!#$V.VV)V!#$/V
(V!/V)V*V"##V+V! "#V,V-VV)VV V RV)VV.VV)V/VV
(V"/V)V* "$V+V! "#V,V-VV)V V V RV)V V.VV)V /V
(V/V)V*!!"V+V! "#V,V-VV)V!! V V RV)V!! V.VV)V!! /V
V
Cl llV(i liVVi'i VîVlţV:V
V
(lV /V)V*V##V+V! "#V,V-VV)V!#$V V RV)V!#$V VV)VV!#$/V
(lV!/ V)V*V"##V+V##V,V-VV)V! VV RV)V! V VV)VV! /V
(lV"/!V)V*V "$V+V"##V,V-VV)V#$V V RV)V#$V VV)V#$/V
(lV/"V)V*V!!"V+V "$V,V-VV)V V V RV)V V VV)V /V
V
(t


t
VtlliV:VV
V
it
ilVttlVlV itţiiV 
VtVlitVV
 tV
tVîV

iV
îV V 'iV '
V 'j

V V 
V V iV îV lV  V itlV ttlV
 V V
# VR V0VVî
it
tV'i 

iVlVii t
liVi i
VîV tV

iV
V

VV VliV tVl
V
iV

itlV itţiiV
V VVVVVVV


ÄÄ 



 Ä




 Ä


Ä




Ä Ä
Ä Ä Ä



  

i VV:Vit
iVttlVîV

iVV
2.3 Cheltuielile totale

÷


V V 




V 
V  
V
 V
  
V 
V



V  V 

V V 
V V V V V  V

V 
VVV V 
V VV
V

 V

V 
V
V
V
VV 

V
V
V  V

V
V

V
 V

p
VVVV

÷


V 
VV
 V !V

"V V #V $V %V !V

& 
V #'##V '(!%V %$#V #$'#V #'!%%V


 V

Sursa : www.mfinante.ro

Calculul Indicelui de dinamică cu bază fixă :

Ibf 2005/2004 = ( 449187 ÷ 259055 ) × 100 = 173,4 R = 173,4 ± 100 = 73,4%

Ibf 2006/2004 = ( 476353 ÷ 259055 ) × 100 = 183,9 R = 183,9 ± 100 = 83,9%
Ibf 2007/2004 = ( 569252 ÷ 259055 ) × 100 = 219,7 R = 219,7 ± 100 = 119,7%
Ibf 2008/2004 = ( 598747 ÷ 259055 ) × 100 = 231,1 R = 231,1 ± 100 = 131,1%

Calculul Indicelui de dinamică cu bază în lanţ :

Ibl 2005/2004 = ( 449187 ÷ 259055 ) × 100 = 173,4 R = 173,4 ± 100 = 73,4%

Ibl 2006/2005 = ( 476353 ÷ 449187 ) × 100 = 106 R = 106 ± 100 = 6%
Ibl 2007/2006 = ( 569252 ÷ 476353 ) × 100 = 119,5 R = 119,5 ± 100 = 19,5%
Ibl 2008/2007 = ( 598747 ÷ 569252 ) × 100 = 105,2 R = 105,2 ± 100 = 5,2%
V
V
V
(t


t
VtlliV:VV
V
% ittV V ititV îV 'V ttV ttV îV '
i
V
t
tliV iV V
t
il
V tViVîV

lV
t
VVi
VViV VîV V'iVVi'iViV

tţVîV
ţV
iţiVţitV tVitiţiiVV
l tVîV
t
V 1ltilil
VttlVVlVVlVV
V'iV'
V'j

Vî
it
Vît
ViiV 2V 
VVViV 1ltililV
ttlV

 ti VV ltV
 V
t
tlVV tV '
itV
tV
'jtV V
lV V lV V 3V '
lV îV lV $V  ittV  iV V 

ţV V t
V
'ii tiV
t
V

i t
V iV iV

ţiV V
t
tliV itiţiV iiV iţtV

iV ţi
V iV liiiV V
itV

t
V (MM
iV iţ
V 
V 
V /V iV l
V
ttlVV

i tliRtlVV/VVtViţtVV t
Vî'

'tt2V
'VitiţiiV


ţV
t
tliV
tV V'
V3V'VîVlV!V ittVViiţitViV
ilitV V V

i tV V itiţiiV

iV t
i
V V  '
V 
ţiV '
ilV  tV
itiţiiV '
i
iV
'j
iV tiV V
l tV îV
t
V lV V 1ltilil
V
ttlV
V
V





Ä
Ä

  





 Ä


Ä




Ä Ä
Ä Ä Ä



 
V
V
Grafic 2.3 : Cheltuielile totale în perioada 2004 -2008

2.4 Profitul net

Profitul net reprezintă partea din profitul brut din care se scad valoarea impozitului
pe profit şi dividendele cuvenite societăţilor şi acţionarilor, dacă aceştia există.Profitul net
este indicatorul cel mai eficient pentru a aprecia modul de folosire a resurselor în cadrul
activităţii.

Tabel nr. 2.4

Profitul net în perioada 2004-2008

An 2004 2005 2006 2007 2008

Valoare 4436 67 1188 1387 2461
-lei-

Sursa : www.mfinante.ro

Calculul Indicelui de dinamică cu bază fixă :

Ibf 2005/2004 = ( 67 ÷ 4436 ) × 100 = 1,5 R = 1,5 ± 100 = í98,5%

Ibf 2006/2004 = ( 1188 ÷ 4436 ) × 100 = 26,8 R = 26,8 ± 100 = í73,2%
Ibf 2007/2004 = ( 1387 ÷ 4436 ) × 100 = 31,3 R = 31,3 ± 100 = í68,7%
Ibf 2008/2004 = ( 2461 ÷ 4436 ) × 100 = 55,5 R = 55,5 ± 100 = í44,5%

Calculul Indicelui de dinamică cu bază în lanţ :

Ibl 2005/2004 = ( 67 ÷ 4436 ) × 100 = 1,5 R = 1,5 ± 100 = í98,5%

Ibl 2006/2005 = ( 1188 ÷ 67 ) × 100 = 1773 R = 1773 ± 100 = 1673%
Ibl 2007/2006 = ( 1387 ÷ 1188 ) × 100 = 116,75 R = 116,75 ± 100 = 16,75%
Ibl 2008/2007 = ( 2461 ÷ 1387 ) ×100 = 177,4 R = 177,4 ± 100 = 77,4%
V(t


t
VtlliV:V
V
VVVVVVVVVVVVVV4
itlVtVVtV V'iV'
Vl
VîVlVV
V 
VîV VV tV

ti V V$!#Vli2V
't
iiV$ViVVî 
tVV
 Vt

ttVjVlVl
VV
!VîVlVV2V tiVViVVVittVV

itVtV ttV
V









Ä 
Ä

Ä


 





Ä Ä
Ä Ä Ä


 
V

i VV:V4
itlVtVîV

iVV
V

V
V VRtilittV '
ilV
V
VVVVVVVVVVVVVVRtilittV '
ilV
l tV
lttlV tiitţiiV itţiiVîV'llVV
iiVVii t
Vitti V5
'lVV l lV
t
Vl
V
tilitţiiV '
ilVtV

't
V:VV
R V)V*V4V+VCV,V-VV
V
V
V
V
R VV)V*V$!V+V! !# V,V-VV)V!"/V
R V V)V*V!"V+V V,V-VV)V /V
R V!V)V*VV+V"#V,V-VV)V /V
R V"V)V*V$"V+V "# V,V-VV)V/V
R VV)V*V!V+V !# V,V-VV)V$/V
V
V
lV
V VV
RtilittV '
ilVîV

iVV

V
V V  V !V "V V
l
V !"V  V  V V $V
/V
V
%
V:V&&&'it
 V
V
V

  




Ä



 
 

 
Ä
Ä
Ä



Ä Ä
Ä Ä Ä

 

  

V

i V V:VRtilittV '
ilVîV

iVV
V
V(t


t
VtlliV:V
V
VVVVVVVVVVVVVVClV'iV'
V

 tjVVî
it
tVîVlVVi
Vl
V V'iV'i VV
î
it
tVîVlV V
V 
VîV
't
iiViV

 tlVV iltVV
 În final, putem concluziona faptul că orice societate depinde crucial de o analiză
economico-financiară, fiind astfel mult mai capabilă să-şi îmbunătăţească serviciile sau
produsele, să evolueze pe piaţa în continuă schimbare şi să se ridice la aşteptările cererii.
O societate trebuie să fie mereu la curent cu activitatea economico-financiară a sa
şi să ia în calcul indicatorii economici în funcţie de care ştie astfel în ce direcţie să facă
schimbări benefice atât în interes propriu, cât şi pentru satisfacerea cererii.
Din punct de vedere economic şi financiar, societatea S.C. Maridan Com S.R.L. a
avut o activitate intensă şi oscilantă, mai ales dacă vorbim despre cheltuielile totale ,având
în vedere continua dezvoltare, reamenajare şi redecorare a restaurantului. De asemenea,
societatea a investit în programe de training şi în călătorii de tip incentive pentru angajaţii
săi, astfel motivându-i într-o mai bună cooperare şi rezultate mai competente.Aceste
aspecte s-au reflectat în creşterea de la an la an în perioada 2004-2008 a cheltuielilor.
Veniturile totale şi cifra de afaceri au avut o creştere gradată de la an la an,
neînregistrându-se scăderi, însă majorarea cea mai semnificativă a avut loc între anul 2004
şi 2005 la ambii indicatori.
Profitul net a oscilat de la an la an, însă nu a avut valoare negativă.
Societatea a fost analizată din punct de vedere economic şi financiar pe durata a 4
ani calendaristici, şi anume între anii 2004-2008, analiză care permite sintetizarea
activităţilor şi estimarea unor acţiuni din anii analizaţi ale societăţii. Pe de altă parte,
această analiză oferă posibilitatea luării unor decizii cât mai corecte şi cu o acurateţe mai
mare privind modificările de orice fel din cadrul societăţii.
În final, putem spune că o societate nu poate funcţiona la capacitate maximă fără a
lua în considerare analiza economico-financiară în fiecare an, deoarece dacă nu se iau în
calcul valoarea indicatorilor economici şi financiari, este foarte posibil să se ia decizii
eronate şi greşit calculate, rezultatul fiind în defavoarea societăţii.
Capitolul III. CONCEPTUL HACCP ŞI APLICAREA
LUI ÎN PRODUCŢIA CULINARĂ

Conceptul HACCP ( Hazard Analysis Critical Control Points ) este recunoscut de

peste 30 de ani şi îşi are originea în publicaţiile Academiei Naţionale de Ştiinţe a Statelor
Unite ale Americii cu privire la Salmonella.
Sub denumirea de Äsistemul punctelor critice de control´, este aplicat de
Laboratoarele Serviciului de Aprovizionare a Armatei SUA cu scopul particularizării
programului Äzero defecte´ în producţia de alimente.
În 1989, la Bruxelles, conceptul HACCP este consacrat ca fiind cel mai util
instrument practic în asigurarea siguranţei alimentare.
HACCP, acronismul expresiei Hazard Analysis Critical Control Points, este o
metodă sistematică de identificare, evaluare şi control a riscurilor asociate produselor
alimentare.
Legislaţia sanitară europeană şi internaţională privind producţia de alimente
prevede ( cu statut de recomandare ) aplicarea în toate unităţile implicate în producţia,
transportul, depozitarea şi servirea alimentelor, a principiilor unui sistem de asigurare a
calităţii igienice bazate pe evaluarea şi prevenirea riscurilor, deci a unui sistem de tip
HACCP.
Cele mai importante etape ale unui studiu HACCP în producţia şi comercializarea
produselor culianare sunt: descrierea produsului, utilizarea intenţionată a produsului,
identificarea riscurilor, determinarea punctelor critie de control.
Echipa trebuie să examineze produsul şi să identifice caracteristicile acestuia,
precum şi modalităţile de utilizare şi manipulare.Această analiză va ajuta echipa să
determine riscurile care ameninţă inocuitatea produsului sau a consumatorului.În acest sens
vor fi utilizate ca linii directoare următoarele elemente:

öV compoziţia produsului
öV modul de obţinere
öV aciditatea (pH-ul)
öV ambalarea
öV depozitarea la producător
 öV depozitarea la consumator
öV practicile consumatorului
öV termenul de valabilitate
öV instrucţiuni de utilizare

La realizarea studiului, echipa trebuie să ia în considerare posibilitatea ca produsul

să fie consumat de grupuri de populaţie care sunt mai succeptibile la îmbolnăvire.Unele
grupuri de populaţie, precum persoanele în vârstă, copiii, persoanele cu deficienţe
imunitare, sunt mult mai expuse riscurilor ce pot însoţi produsele alimentare decât
populaţia obişnuită.Trebuie de asemenea anticipat modul de utilizare a produsului de către
consumatorul final. De exemplu, copiii se pot expune mult la risc prin faptul că ei înşişi pot
contamina produsul înainte de consum sau pot consuma crud un produs ce ar necesita în
mod normal un tratament termic înainte de utilizare.

3.1 Identificarea riscurilor

Riscul este definit de NACMCF ( National Advisory Commitette on

Microbiological Criteria of Foods ) ca fiind orice element de natură biologică, fizică sau
chimică ce poate constitui o ameninţare la adresa sănătăţii consumatorului¹.
Prin definiţie, unui produs alimentar îi pot fi asociate trei categorii de riscuri :

1.V risc biologic

2.V risc chimic
3.V risc fizic

3.1.1 Riscurile biologice

Riscurile biologice, la rândul lor, pot fi : bacteriene, virale şi parazitologice.

Majoritatea programelor HACCP sunt concepute în mod specific pentru riscurile
microbiologice, respectiv bacteriene.

¹ G.Rotaru, ?



 
 
, Editura Academia, Galati, 1997.
 Majoritatea produselor alimentare sunt un substrat ideal pentru dezvoltarea
microorganismelor, mai ales când acestea sunt păstrate timp îndelungat.
Comisia Internaţională pentru Specificaţii Microbiologice ale Alimentelor
(International Commission of Microbiological Specification of Foods, ICSMF ) a elaborat
în 1986 o clasificare a microorganismelor periculoase în funcţie de severitatea
îmbolnăvirilor pe care le pot provoca ( Tabelul 3.1 ).
Când se elaborează un plan HACCP, vor fi respectate trei cerinţe esenţiale în ceea
ce priveşte riscurile biologice :

1.V distrugerea, eliminarea sau reducerea riscurilor

2.V prevenirea recontaminării
3.V inhibarea dezvoltării microorganismelor şi a producerii de toxine
 Tabel nr.3.1.

Gruparea microorganismelor periculoase şi a paraziţilor în funcţie de severitatea riscului pe care îl

prezintă

Clostridium botulinum, tipurile A,B,E şi I

Shigelia dysenteria
Salmonella typhi.Salmonella paratyphi A,
B
Grupa I : Riscuri severe Virusul hepatic A şi E
Brucela abortis, Brucela suiş
Vibro Cholerae 01
Vibro vulnificus
Taenia soiium
Trichinela spiralis
Listeria monocytogenes
Salmonella sp
Shigelia sp
Grupa II : Riscuri moderate ca răspândire Escherichia coli enterovirulentă
extinsă Streptococcus pyogenes
Rotavirusul
Entamoela Histolytica
Ascaris lumbricoides
Criptosporidium parvum
Bacillus cereus
Campylobacter jejuni
Clostridium perfrigens
Grupa III : Riscuri moderate cu răspândire Staphylococcus aurens
limitată Vibro cholerare non ± 01
Yersinia enterocolitică
Giardia lamblia
Taenia saginita

Sursa : Gabriela Rotaru, ?




 
 
 , Editura Academică, 1997
 Miroorganismele pot fi distruse prin tratament termic ( pasteurizare sau sterilizare )
sau inhibate prin refrigerare, congelare, uscare, adăugarea unor conservanţi ( NaCl, acizi ).
După eliminarea microorganismelor, trebuie luate măsuri pentru prevenirea
recontaminării.Atunci când microorganismele nu pot fi total eliminate din produsele
alimentare, vor fi luate măsuri de inhibare a dezvoltării microorganismelor remanente şi a
producerii de toxine. Inhibarea se poate realiza prin caracteristicile intrinseci ale produselor
( pH, etc.) sau prin adăugarea de sare sau alţi conservanţi. O altă metodă de inhibare o
constituie alegerea unor metode de ambalare şi temperatură de depozitare corespunzătoare
( refrigerare sau congelare ).

3.1.2 Riscurile chimice

Producţia modernă de alimente nu poate fi concepută fără utilizarea substanţelor

chimice. Datorită toxicităţii lor, o serie de substanţe chimice nu poate fi admisă în alimente
de legislaţia sanitară a anumitor ţări, iar pentru altele au fost stabilite limite maxime
admisibile.
În 1984, Bryan a realizat clasificarea substanţelor chimice prezente în produsele
alimentare care pot reprezenta un risc la adresa sănătăţii consumatorilor.
Conform acestei clasificări, substanţele chimice prezente în alimente pot fi :
substanţe chimice naturale şi substanţe chimice adăugate.

öV Substanţele chimice naturale ( micotoxinele, histamina, ciguatoxina, toxine din

ciuperci, toxine din crustacei, alcaloizi pirolizidinici, fetohemaglutinine, fenoli
policloruraţi )
öV Substanţe chimice adăugate ( substanţe chimice agricole; substanţe interzise;
metale toxice şi combinaţii ale acestora : Pb, Zn, Hg, cianuri; aditivi alimentari
adăugaţi direct : conservanţi, coloranţi, aditivi nutriţionali; aditivi alimentari
sub forma substanţelor provenite de la utilaje cum ar fi : agenţi de curăţare,
substanţe de acoperire, vopseluri; substanţe chimice adăugate intenţionat )

Aceste substanţe chimice determină fie îmbolnăvirea sau chiar moartea prin
ingerarea unei doze periculoase. Prin aplicarea unui plan HACCP, trebuie urmărită
menţinerea sub control a acestor riscuri şi prevenirea acestora. Principalele modalităţi de
prevenire a apariţiei riscurilor chimice la fabricarea produselor alimentare sunt următoarele
:
 öV Control înainte de recepţie ( specificarea compoziţiei materiilor prime;
certificate de calitate emise de furnizor; verificări inopinate )
öV Control înainte de utilizare ( stabilirea scopului în care vor fi utilizate
substanţele chimice; asigurarea purităţii, a formulei şi a etichetării
corespunzatoare a substanţelor utilizate, verificarea calităţii utilizate )
öV Control de depozitare şi manipulare ( evitarea condiţiilor ce favorizează
producerea de substanţe toxice naturale )
öV Inventarierea substanţelor chimice existente, revizuirea substanţelor chimice
necesare, înregistrarea substanţelor, a dozelor şi a modului de utilizare a
acestora

3.1.3 Riscurile fizice

Risc fizic reprezintă orice particulă sau corp fizic ce nu se găseşte în mod normal
într-un aliment şi care poate provoca îmbolnăvirea ( inclusiv traume psihologice ) sau
rănirea unor persoane.
Cele mai răspândite corupuri ce produc îmbolnăviri sau răni sunt : sticla, lemnul,
pietrele, aşchiile metalice, insectele, particulele de mizerie, oasele, vasele, plasticul,
efectele personale.
În general, prin practici bine puse la punct, aceste riscuri fizice pot fi prevenite cu
uşurinţă.
Există mai multe moduri de identificare a riscurilor potenţiale. Un punct de pornire
l-ar putea constitui culegerea informaţiilor privind îmbolnăvirile generate de produsul
analizat ( date epidemiologice, care furnizează informaţii despre factorii cunoscuţi că ar fi
determinat izbucnirea unei boli de origine alimentară ). În absenţa informaţiilor
epidemiologice, trebuie colectate informaţii despre toate aspectele producţiei, preluării,
depozitării, distribuţiei şi ale utilizării produsului. Acestea trebuie să inducă aspecte ale
igienei echipamentelor, ale procedurilor de curăţare şi dezinfecţie din unitate şi ale
sănătăţii şi igienei personalului.
Analiza riscurilor trebuie să fie cantitativă, pentru a oferi informaţii utile, şi implică
evaluarea probabilităţii de apariţie şi a severităţii acestora.
Probabilitatea exprimă şansa de apariţie a riscului. Cât de des se va întâmpla?
Severitatea se referă la mărimea riscului. Reprezintă aceasta o ameninţare a vieţii? Câţi
oameni s-ar putea îmbolnăvi? Se va produce o alterare extensivă şi serioasă a produsului?
Cât de serioase ar putea fi consecinţele îmbolnăvirilor produse?
Resursele alocate pentru ţinerea sub control a riscurilor vor fi dependente de aceşti
factori. Pentru evaluarea corectă a riscurilor se va avea în vedere în primul rând tipul de
produs analizat, deoarece nu toate produsele alimentare sunt expuse în mod egal diferitelor
categorii de riscuri.

3.2 Determinarea punctelor critice de control

Pentru determinarea punctelor critice de control, se vor studia pe rând toate etapele
procesului tehnologic, începând cu obţinerea materiei prime şi terminând cu depozitarea şi
distribuirea produsului finit, din punct de vedere al riscurilor identificate. Echipa trebuie să
determine dacă în această etapă riscul creşte, scade, dacă poate fi prevenit sau eliminat.
Dacă riscul poate fi redus, prevenit sau eliminat prin exercitarea unei anumite
forme de control în etapa respectivă, acesta este un Punct Critic de Control ± CCP (
Critical Control Point ). În practica HACCP, unii specialişti fac referire la două tipuri de
puncte critice de control :

öV CPP 1, care asigură eliminarea riscului

öV CCP 2, care reduce riscul, dar nu îl elimină complet

Ambele tipuri de puncte critice de control sunt importante şi trebuie să fie ţinute
sub control. În unele procese, o singură operaţie poate elimina complet un risc. Când se
decide modul în care un punct critic de control va fi monitorizat, fiecărui risc i se va atribui
un anumit nivel de preocupare. Literatura de specialitate face apel la patru niveluri de
preocupare :

öV preocuparea majoră - când experţii apreciază că, dacă riscul nu este controlat,
va reprezenta o ameninţare a vieţii
öV preocuparea medie - când experţii apreciază că există doar o ameninţare
minoră la adresa consumatorilor sau a produsului este însă recomandabil ca
riscul să fie controlat
öV fără motiv de preocupare - când experţii apreciază că nu exista niciun fel de
ameninţare pentru consumator
 Punctele în care se poate exercita control, dar care nu sunt critice datorită nivelului
de risc sau a severităţii acestuia, se numesc puncte de control ( PC ) şi necesită mai puţină
preocupare pentru control şi monitorizare.

3.3 Principiile generale de alcătuire a unui plan HACCP

Pentru o unitate cu profil de alimentaţie, se referă la :

öV analiza de ansamblu a unităţii care include simultan aspecte multiple (structură,

circuite, funcţionalitate, depozitare, dotare, etc.)
öV examinarea senzorială a preparatelor în diferite faze ale procesului tehnologic,
începând cu recepţia materiilor prime, prelucrare, condiţionare şi finalizând cu
distribuţia şi consumul; măsurarea şi supravegherea temperaturii în punctele
esenţiale ale proceselor tehnologice
öV testarea şi atestarea HACCP-ului la personalul unităţii conform nivelului de
responsabilitate şi al profilului de activitate
öV stabilirea punctelor critice cu potenţial de risc ce urmează să fie supuse
controlului sanitar şi autocontrolului managerial permanent, stabilirea
responsabilităţilor directe pentru personalul activ şi de specialitate al unităţii
öV investigaţiile de laborator asupra punctelor critice cu potenţial de risc,
stabilirea indicatorilor şi periodicitatea de efectuare a determinărilor

Obiectivele controlului HACCP pornesc de la premiza că planul HACCP al unităţii

este componentă integrantă a întregii activităţi productive şi a eficienţei finale.
În cadrul strategiei generale, planul HACCP urmăreşte calitatea generală şi specifică
produselor, protecţia sănătăţii consumatorilor, salariaţilor şi a mediului înconjurător.
Controlul managerial permanent pe direcţia igienico-sanitară are la bază experienţa
unui plan HACCP realizat pe ansamblul procesului în flux continuu, precum şi pe fiecare
fază de producţie, în timp şi spaţiu, întocmit prin colaborarea factorilor tehnico-economici
ai întreprinderii de alimentaţie, avizat de organele competente.
Existenţa, aplicarea şi urmărirea planului HACCP constituie responsabilităţi
manageriale directe şi presupun :

a)V autocontrolul managerial desfăşurat pe întregul flux, de la aprovizionarea cu

materii prime, până la desfacerea produselor tip catering.
b)V autocontrolul managerial se bazează şi pe respectarea unor responsabilităţi
directe şi concrete la nivelul fiecărui proces, respectiv sector de activitate.
c)V aceste forme de autocontrol ( managerial şi sectorial ) trebuie armonizate
funcţional în scopul obţinerii unei eficienţe maxime privind informarea,
decizia, remedierea, respectiv prevenirea.
d)V autocontrolul impune, pe lângă cunoaşterea tehnologiei specifice, însuşirea
corectă a normativelor, a instrucţiunilor şi a prescripţiilor igienico-sanitare pe
profilul activităţii respective.
e)V autocontrolul urmăreşte atât condiţiile igienico-sanitare generale ( curăţenie,
spălare, dezinfecţie, evacuarea reziduurilor, canalizarea, microclimatul, ţinuta,
starea de sănătate şi nivelul de instruire al personalului, prevenirea şi
combaterea agenţilor vectori în speţă artropode şi rozătoare ), cât şi activitatea
specifică a fiecărui sector ( recepţie, depozitare, operaţii preliminare, etc.)
f)V autocontrolul unei anumite faze de lucru, respectiv sector de activitate
(autocontrolul sectorial ), impune cunoaşterea proceselor ce se desfăşoară
anterior şi posterior punctului analizat.
g)V atât autocontrolul general cât şi cel sectorial necesită cunoaşterea parametrilor
fizici, chimici, şi biologici de supraveghere, măsurarea acestora şi valorile
limită de risc. Această interpretare corectă a datelor în situaţii de risc trebuie să
conducă la remedieri operative sau, după caz, la oprirea temporară a activităţii.
h)V introducerea oricăror tehnologii noi, utilaje sau game sortimentale se face
numai cu avizul organelor sanitare competente şi reconsiderarea planului
HACCP.
 Tabel nr. 3.3

DATE ESENŢIALE DESTINATE LUCRĂTORILOR DIN ALIMENTAŢIA

PUBLICĂ ( Adaptare după I Washington State. Department of Social Health Service
U.S.A )
1.Calitatea, caracteristicile materiilor prime, a produselor intermediare/finite în
corelaţie cu potenţialul de risc prezentat.
2.Răciţi corect preparatele culinare lichide ( creme, sucuri, dresinguri, sosuri, etc.).
3.Răciţi corect şi celelalte alimente.
4.Răciţi în prealabil ingredientele care reprezintă un factor de risc în preparate culinare
crude ( salate, aperitive, etc.).
5.Temperatura de menţinere a mâncărurilor gătite este de minimum 60°C.
6.Temperatura corectă de reîncălzire a preparatelor culinare susceptibile de a prezenta
un factor de risc este de minimum 70°C ( în toată masa corpului ).
7.Temperatura corectă de pregătire a cărnii este de minimum 70°C în toată masa
prodsului.
8.Utilizarea termometrelor pentru a determina temperatura unui aliment în timpul
pregătirii, depozitării la frigider sau a reîncălzirii.
9.Obligaţia de a nu păstra la temperatura camerei alimentele supuse riscului.
10.Temperatura corectă de conservare prin frig a unui aliment este de maxim 4°C.
11.Utilizarea corectă a gheţii pentru conservarea, respectiv răcirea unor alimente.
12.Cunoaşterea riscurilor care se asociază consumului unor preparate culinare pregătite
în avans.
13.Pericolul încrucişării fazelor salubre cu cele insalubre.
14.Obligativitatea spălării corecte a mâinilor după folosirea grupurilor sanitare sau
după manipularea unor materii prime/materiale insalubre.
15.Depozitarea şi etichetarea corectă a produselor chimice.
16.Importanţa scoaterii din circuitul alimentelor a personalului suferind de afecţiuni
susceptibile de a fi transmise prin alimente.
17.Utilizarea de ustensile corespunzătoare pentru suprimarea sau limitarea contactului
manual cu produsele.
18.Dezinfecţia corectă a ustensilelor, utilajelor, suprafeţelor de lucru, planşetelor şi
recipienţilor.
19.Cunoaşterea germenilor patogeni şi condiţionat patogeni care pot reprezenta un
 factor de risc în procesul respectiv de producţie/prelucrare.
20.Importanţa igienei personale.
21.Defecţiuni posibile ale utilajelor şi conduita în situaţiile date.
22.Spălarea-dezinfecţia-clătirea.
23.Utilizarea corectă a cârpelor de şters şi a altor materiale textile.
24.Protejaţi alimentele împotriva oricărui tip de contaminare.
CELE 10 REGULI DE AUR PENTRU LUCRĂTORII DIN ALIMENTAŢIE
ADAPTABILE SITUAŢIILOR CONCRETE ÎN FORMULAREA ORGANIZAŢIEI
MONDIALE A SĂNĂTĂŢII.
1.Selectaţi judicios materiile prime înainte de a fi supuse operaţiilor culinare în măsură
să le asigure inocuitatea.
2.Pentru pregătirea alimentelor utilizaţi procedee termice corecte.
3.Serviţi preparatele culinare imediat după pregătire.
4.Conservaţi corespunzător produsele culinare finite.
5.Încălziţi corespunzător preparatele culinare.
6.Evitaţi contactul între materiile prime şi preparatele culinare finite.
7.Spălaţi-vă frecvent pe mâini.
8.Luaţi toate măsurile ca în bucătării să fie permanent curăţenie.
9.Protejaţi alimentele de insecte, rozătoare şi alte animale.
10.Utilizaţi numai apă potabilă.

În anul 2001, prin grija Federaţiei Industriei Hoteliere din România, s-a publicat
ghidul ³S.A.F.E.´- Systematic Assessment of the Food Environment ( evaluarea
sistematică a mediului alimentar ), un ghid practic pentru analiza punctelor critice de
control în circuitul alimentelor, adaptat după normele HACCP. Acesta este recomandat
tuturor celor care lucrează în industria ospitalităţii : hoteluri, restaurante, baruri, fast food,
şi care au contact direct cu alimentele, cu preparatele culinare şi cu clienţii.
El se bazează pe ghidul S.A.F.E. elaborat şi editat de National Restaurant
Association ( în 1991 şi respectiv 1995 ).
Indicaţiile oferite în acest ghid se bazează pe cele mai bune practici în domeniu, în
Marea Britanie şi SUA, ţări cu un control foarte sever al aplicării normelor HACCP, al
igienei şi securităţii alimentare.
 Din anul 2006, certificarea calităţii în serviciile de alimentaţie se face pe baza
standardului internaţional ISO 22000 privind siguranţa alimentelor, în care se regăsesc
majoritatea principiilor conceptului HACCP.
 CAPITOLUL IV. PERSPECTIVE ÎN
DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII S.C.MARIDAN
COM.S.R.L.

Societatea comercială MARIDAN COM SRL este o societate cu raspundere

limitată, înfiinţată în anul 1995 cu sediul în Cernavoda, str. Unirii, bloc R3, sc. B,
Parter. Sediul este cumpărat în baza contractului de vânzare- cumpărare nr.A1-
98/25.05.1998 .Obiectul principal de activitate îl constituie ³restaurante´ conform codului
CAEN 5610.
Înfiinţată la data de 18.08.1995, societatea a evoluat de-a lungul anilor şi s-a
extins, atât ca spaţii, cât şi ca servicii şi personal. S-a investit aproape an de an în
îmbunătăţirile dotărilor, a serviciilor, a spaţiilor tehnologice şi în instruirea
personalului.
Societatea are deja în derulare un proiect de dezvoltare pentru care a solicitat
finanţare şi a elaborat în acest sens o analiza tehnico-materială a societăţii. Proiectul
are în vedere extinderea spaţiului tehnologic şi a bazei tehnologice şi este detaliat
mai jos.

4.1 Prezentarea proiectului de dezvoltare

Societatea doreşte obţinerea unei finanţări pentru investiţii în imobilizări

corporale destinate realizării activităţii de restaurant.
Destinaţia finanţării este finalizarea unui proiect de construcţii realizat în proporţie
de 75% şi utilarea acestei părţi cu mobilierul, aparatele şi echipamentele tehnologice
specifice: pentru mărirea şi modernizarea bucătăriei existente, construirea unor noi spaţii
de depozitare proprii în exclusivitate bucătăriei , vestiare personal şi birou manager.
Obiectivul general al companiei prin derularea acestui proiect este de realizare a creşterii
volumului activităţii, a creşterii calităţii, a diversificării serviciilor, a creşterii atractivităţii
lor şi implicit a creşterii profitabilităţii. Pe baza cunoştinţelor dobândite, succeselor
anterioare şi tipului de servicii oferite, strategia viitoare a afacerii va fi una de diferenţiere
calitativă şi creativă.V . Astfel, un deziderat foarte important pentru această societate este
pregătirea şi clasificarea unităţii ca structură de primire turistică cu funcţiune de
alimentaţie publică şi introducerea ei în circuitul turistic intern şi internaţional ca un
element frumos al patrimoniului nostru turistic.
Societatea îşi propune să se evidenţieze ca exponent de marcă pentru tipul de
servicii oferit. Recunoaşterea acestei poziţii se va face prin atingerea în interval de 3 ani a
unui volum al cifrei de afaceri de aproximativ 470 000 EUR.
Acest scop va fi atins prin urmarirea unui set de şapte obiective principale în condiţii de
eficienţă şi randament.

4.1.1 Obiective

öV construirea imobilului: spaţii depozitare, bucătărie, vestiar, grup sanitar personal,

birou manager;
öV achiziţionarea mobilierului, aparatelor şi a echipamentelor tehnologice, parte
componentă a cererii de finanţare, condiţie necesară în obţinerea certificatului de
clasificare a restaurantului Casa SamSara;
öV reamenajarea fluxului tehnologic din cadrul bucătăriei printr-o amplasare corectă
şi eficientă a tuturor utilajelor, condiţie necesară în obţinerea certificatului de
clasificare a restaurantului Casa SamSara;
öV întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii certificatului de clasificare şi
depunerea acesteia la Direcţia Generală Autorizare şi Post Privatizare (DGAP) din
cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi
Profesii Liberale;
öV îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite clienţilor prin: acoperirea nevoilor de
pregătire şi de perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului deservent,
urmărirea aplicării lor, studierea, experimentarea şi aplicarea unor forme adecvate
de salarizare conform teoriilor motivaţionale moderne, eliminarea timpilor de
întârziere prin aportul eficient al noilor aparate şi echipamente tehnologice,
amenajări permanente în spiritul elaganţei şi al rafinamentului;
öV diversificarea serviciilor oferite clienţilor prin introducerea meniului de prânz
zilnic, la un preţ atrăgător precum şi a serviciului de livrare a mesei de prânz la
destinaţia clientului;
 öV înfiinţarea unei agenţii de turism pentru crearea unui produs turistic pe ruta
Cernavoda-Constanţa prin localităţile istorice Cernavoda(Axiopolis)-Capidava-
Hârşova(Carsium)-Histria-Constanţa(Tomis), traseu de mare frumuseţe turistică
foarte puţin cunoscut şi neexploatat, cu un potenţial important;

4.1.2 Puncte forte ale proiectului

öV calitatea superioară a preparatelor, micşorarea timpului de servire prin facilităţile

oferite de noile utilaje, precum şi a sistemului de preluare şi transmitere a comenzii
direct de la masa clientului;
öV respectarea standardelor sanitar-veterinare şi, deci, amenajarea spaţiilor şi a
fluxurilor tehnologice conform cu regulile profesionale acreditate;
öV îmbunătăţirea în mod general a serviciilor şi a servirii clienţilor;
öV flux tehnologic conform standardelor internaţionale de calitate;
öV servicii, personal, bază materială tehnologică, dotări tehnologice, spaţii de
depozitare conform standardelor internaţionale de calitate;

4.2 Date tehnice ale investiţiei

Construcţia ce face obiectul investiţiei este structurată astfel:

Tabel nr. 4.2.1

Destinaţie spaţiu Suprafaţă construită Volum

Subsol- spaţiu depozitare 24mp H=2.5m V=60mc
Parter- Bucătărie 28mp H=3m V=84mc
Etaj- Birou 28mp H=2.5m V=70mc
Total 80mp 214mc
 Tabel nr. 4.2.2

Echipamente tehnologice

Nr. Denumire/Tip Nr. Preţ unitar fără TVA Valoare fără TVA
crt Buc. ± LEI-
Utilaj/echipament -LEI-

1 Spălător inox dulap 700*700 1 1.690 1.690

2 Masă-butuc bătut carne 1 1.520 1.520

500*500*850

3 Hota1200*1100*400 1 2.040 2.040

4 Maşina spălat farfurii şi pahare 2 7.022 14.044

5 Salamandră electrică 1 3.090 3.090

6 Gueridon 1 15.655 15.655

7 Malaxor 1 4.020 4.020

8 Maşina tăiat zarzavaturi cu 5 1 5.912 5.912

discuri feliere

9 Masă simplă inox 1600*600*850 1 1.795 1.795

10 Masă simplă inox 1100*400*850 1 1.668 1.668

11 Masă simplă inox 1800*600*850 1 1.943 1.943

12 Rafturi depozitare inox 8 3.505 28.040

1450*450*1800

13 Cameră frigorifică 1 18.995 18.995

2200*1500*2100

14 Sistem de ventilaţie şi climatizare 1 42.222 42.222

15 Sistem cu PDA pentru preluarea şi 1 7.366 7.366

transmiterea electronică a
comenzii în restaurant

TOTAL 150.000
4.3 Identificarea şi analiza riscurilor
Elemente de risc care ar putea ameninţa şi afecta evoluţia societăţii:

öV calitatea conducerii şi a personalului ± risc scăzut

öV dinamica afacerii - (
  
      
 (
 
 


 

 

 :
 
    


 (: (  
 





:



:
 




öV situaţia financiară ± risc mediu

öV extinderea unor lanţuri tip fast food care ar putea ameninţa activitatea
restaurantului Casa SamSara ± risc ridicat

4.4 Analiza S.W.O.T.

Tabel nr. 4.4

Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses)

-experienţă în domeniu -lipsa spaţiilor de parcare proprii
-imagine foarte bună pe piaţă -suprasolicitarea personalului
-echipă de lucru experimentată, creativă şi -capacitate insuficientă de servire la ore de
unită vârf (prânz)
-amplasament central favorabil -trafic intens în vecinătatea restaurantului
restaurantului
-existenţa în imediata vecinătate a Muzeului
de Istorie
-strategie de marketing eficientă
-servicii de calitate şi diversificate
-respect pentru clienţi, muncă, colegi
-raport bun calitate/preţ
 Oportunităţi (Opportunities) Ameninţări (Threats)
à

   
  -extinderea unor lanţuri de restaurante cu
renume internaţional


   

-deschiderea unor restaurant similar în

     
 centre de afaceri
  V -creşterea preţurilor materiilor prime, a
materialelor auxiliare, creştere care se
-posibilitatea înfiinşării unei agenţii de voiaj reflect în costul produsului finit
şi a unor trasee turistice care să includă -majorarea taxelor locale şi a contribuţiilor
Casa SamSara ca loc de popas şi servirea sociale
mesei
-creştere macroeconomică prognozată
- importante investiţii locale cu importantă
concentrare de forţă de muncă: Centrala
Nucleară, Autostrada Cernavoda-Constanţa
-construirea unui centru d afaceri în
apropierea restaurantului

 


 
 

  
 



 
     (
  
: 


 



   
   


 





*'(6$

1.V #$%&!, Particularităţi tehnologice în serviciile de alimentaţie, Editura

Universitară, Bucureşti, 2007
2.V www.mfinante.ro
3.V Studiu tehnico-material pentru proiectul ³Mărirea şi modernizarea capacităţii de
producţie în activitatea de restaurant
$7$

5'(&(&$/&%/$&(+,,86$&(&
$5&&(&$$$9:;-;<=

Tip situatii financiare depuse SIMPLIFICATE

*
  mii lei
Active imobilizate TOTAL 2960689
Active circulante TOTAL, din care 979991
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri
859849
etc.)
Disponibilitati banesti 33287
Creante 86855
Capitaluri - Total, din care 833029
Capital social subscris si varsat 669200
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii Total 3147651

 c  



Cifra de afaceri 2656951
Venituri totale 2657193
Cheltuieli totale 2590556
Profitul brut al exercitiului 66637
Pierderea bruta a exercitiului
Profitul net al exercitiului 44365
Pierderea neta a exercitiului


 


Numar mediu de salariati 9
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Restaurante
 

5'(&(&$/&%/$&(+,,26$&(&$5&
&(&$$$9:;-;<=

ANAF|
Tip situatii financiare depuse SIMPLIFICATE

*
  lei
Active imobilizate TOTAL 319793
Active circulante TOTAL, din care 113218
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 97252
Disponibilitati banesti 15954
Creante 12
Capitaluri - Total, din care 89948
Capital social subscris si varsat 73500
Patrimoniul regiei 0
Patrimoniul public 0
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0
Datorii Total 343870

 c  



Cifra de afaceri 448445
Venituri totale 449914
Cheltuieli totale 449187
Profitul brut al exercitiului 727
Pierderea bruta a exercitiului 0
Profitul net al exercitiului 67
Pierderea neta a exercitiului 0


 


Numar mediu de salariati 10
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Restaurante

5'(&(&$/&%/$&(+,,<6$&(&
$5&&(&$$$9:;-;<=

BILANT SCURT
CONFORM
Tip situatii financiare depuse
ORDINULUI
1752/2005

*
  lei
Active imobilizate TOTAL 540701
Active circulante TOTAL, din care 102328
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 79358
Casa si conturi la banci 4419
Creante 18551
Capitaluri - Total, din care 112137
Capital social subscris si varsat 94500
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii Total 531171

 c  



Cifra de afaceri 478898
Venituri totale 478929
Cheltuieli totale 476353
Profitul brut al exercitiului 2576
Pierderea bruta a exercitiului
Profitul net al exercitiului 1188
Pierderea neta a exercitiului


 


Numar mediu de salariati 11

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Restaurante


5'(&(&$/&%/$&(+,,96$&(&$5&
&(&$$$9:;-;<=

BILANT SCURT
CONFORM
Tip situatii financiare depuse
ORDINULUI
1752/2005

*
  lei
Active imobilizate TOTAL 618576
Active circulante TOTAL, din care 94169
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri
79056
etc.)
Casa si conturi la banci 5937
Creante 9176
Capitaluri - Total, din care 113524
Capital social subscris si varsat 94500
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii Total 599221

 c  



Cifra de afaceri 571295
Venituri totale 571301
Cheltuieli totale 569252
Profitul brut al exercitiului 2049
Pierderea bruta a exercitiului
Profitul net al exercitiului 1387
Pierderea neta a exercitiului


 


Numar mediu de salariati 11
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Restaurante
 V
V

5'(&(&$/&%/$&(+,,:6$&(&$5&
&(&$$$9:;-;<=

BILANT SCURT
CONFORM
Tip situatii financiare depuse
ORDINULUI
1752/2005

*
  lei
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 730450
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 116158
Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri
112551
etc.)
Creante 1619
Casa si conturi la banci 1988
CHELTUIELI IN AVANS 22380
DATORII - TOTAL 753003
VENITURI IN AVANS
PROVIZIOANE
CAPITALURI - TOTAL, din care: 115985
Capital social subscris varsat 94500
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public

 c  



Cifra de afaceri neta 569548
VENITURI TOTALE 602267
CHELTUIELI TOTALE 598747
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 3520
-Pierdere
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit 2461
-Pierdere


 


Numar mediu de salariati 17
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Restaurante
V
 V
Restaurantul la momentul iniţial, 1996
Florăria la momentul iniţial, 1996
Crama după amenajarea din 2003
Salonul Rustic, 2003

Salonul Modern, 2003

Bar construit şi amenajat în 2003

Utilitate bucătărie, anul 2003

 V V

V V

Etapele proiectului de construcţii cu începere în anul 2006 şi finalizare parţială în anul

2007
Noua construcţie şi amenajare a salonului de nefumători, anul 2008
Terasa de vară, înaintea construirii, 2006

Terasa de vară după amenajare, 2008

Salonul de servire a cafelei, 2008

Salonul clasic, 2009