Argintul

Bijuterii din argint Monede din argint Argint viu

Cercei Foi de argint

Primele mine de argint au aparut mai inainte de

perioada 3000 i.Hr. Argintul a fost un metal cunoscut de
toate civilizatiile antice, insa spre deosebire de aur, este
foarte rar gasit in stare naturala, lucru care explica faptul
ca daca ar fi mai abundent, tot nu ar putea fi folosit
decat mai tarziu. Cu toate acestea, cand a aparut prima
oara in Egipt, a fost mult mai valoros decat aurul.
Argintul a fost rafinat prin cupelatie, proces inventat de
chaldeeni in jurul lui 2500 i.Hr si descris in Biblie
(Ezekiel 22: 17-22). Acest proces consta in incalzirea
metalului topit intr-o cupa poroasa si ingusta numita
cupel, peste care se aplica un jet puternic de aer. Acesta
oxida celelalte metale, precum plumb, cupru si fier,
lasand doar argintul (si aurul daca era prezent) in stare
globulara de metal topit
Dezvoltarea Atenei si a civilizatiei sale remarcabile a
fost posibila datorita exploatarii minelor locale de argint
de catre localnici in zona Laurium, unde au operat din
perioada 600-300 i.Hr, producand in jur de 30 de tone
de metal pe an. Minereul era in principal galena, insa cu
un continut de argint de cateva procente; acesta era usor
de extras prin cupelatie.
Minele ateniene au continuat sa fie operate si de catre
Imperiul Roman, desi cea mai mare cantitate de argint
roman provenea din Spania. In Evul Mediu, minele
germanice au devenit cel mai important furnizor de
argint in Europa.
Si civilizatiile antice ale Americii Centrale si Sudice au
exploatat argintul, insa schimbul cu acest metal s-a facut
dupa cucerirea spaniola. Depozite importante s-au
descoperit in anul 1535 la Charcas (Peru), Potosi
(Bolivia) in anul 1545 si la Zacatenas (Mexic) in 1548.
Productia din aceste surse era in total de peste 500 de
tone pe an.
In secolul al XIX-lea, argintul a fost descoperit in SUA
in Nevada, iar in anul 1870 productia mondiala a ajuns
la 3000 de tone pe an.
Argintul :este un element chimic.In tabelul periodic
are simbolul Ag și numărul atomic 47. Este un metal
tranzițional, având configurația electronică a
kriptonului, al patrulea gaz rar (1s2, 2s2 2p6, 3s2 3p6, 4s2
3d10 4p6) la care se adaugă un electron s pe stratul al
cincilea (5s1) și substratul 4d complet (4d10).

Întrebuințări: Fiind un bun conducător de

electricitate, este folosit în electrotehnică și
electronică, fie ca atare, fie sub formă de depuneri
galvanice. Deoarece este foarte ductil, se pot realiza
prin tragere fire extrem de subțiri, iar prin turnare
și ambutisare, conectori și pastile pentru contacte
electrice. Desi se oxidează cu ușurință, stratul de
oxid nu este aderent, drept pentru care mulți ani a
fost principalul metal folosit în conectică. Cu toate
acestea, odată cu progresul tehnologic din ultimii
ani, conectica de înaltă calitate se realizează din aur
sau argint aurit.
Se mai întrebuințează la baterea monedelor, în
giuvaergerie, precum și în medicină. Deoarece
eliberează spontan ioni negativi (care au acțiune
germicida), multe decenii a fost întrebuințat la
confecționarea de instrumente medicale și proteze. În
stomatologie, din argint se realizează cu succes pivoți
endodontici. Nu poate fi folosit ca atare la
confecționarea de proteze dentare, ci numai în aliaje,
împreună cu celelalte metale nobile.