Tratarea neutrului in retelele de M.T.

Punctul neutru al infasurarilor transformatoarelor de servicii interne sau a bobinelor trifazice de punct neutru (BPN) reprezinta un punct simetric fata de cele trei faze.In functie de pozitia acestui punct neutru fata de pamint,retelele de MT racordate la barele comune cu infasurarile TSP,sau BPN pot fi : a)-retele cu neutru izolat-la care neutrele nu au nici o legatura voita cu pamintul,solutia se accepta la retele la care curentul capacitiv nu depaseste valoarea de 10A b)-retele cu neutrul legat la pamint-la care neutrul poate fi legat direct la pamint,sau printr-o rezistenta de valoare mica.Aceste retele pot avea toate neutrele legate la pamint,sau numai o parte dintre ele.Solutia nu se intilneste in practica. c)-retele cu neutrul compensat-la care neutrele sunt legate la pamint prin bobine,cu o reactanta comparabila cu reactanta capacitiva a retelei.Acestea se numesc bobine de stingere .
T.S.I.

BSRC

IL

Id

d)-retele cu neutru legat la pamint prin rezistenta
B.P.N.(TSI)

REZISTOR

IR

Id

e)-retele la care neutrul este tratat cu bobina de stingere si rezistenta (tratare mixta a neutrului) Alegerea solutiei de tratare a neutrului retelei de MT are in vedere modul de comportare al acesteia la puneri la pamint.in functie de configuratia si structura sa. Avantaje si dezavantaje ale celor doua solutii : 1. Tratarea cu bobina de stingere: -avantaje :  stingerea rapida a arcului electric de p.l.p. si prevenirea deteriorarii izolatiei si conductoarelor prin efectul termic  reducerea curentului de p.l.p. corespunzator compensarii 1

 tensiuni de atingere si de pas,reduse la locul cu p.l.p.  continuitate in alimentarea consumatorilor,atit la defecte trecatoare cit si la defecte persistente -dezavantaje:  supratensiuni tranzitorii de comutatie mari  tensiuni mari pe fazele sanatoase in cazul p.l.p.  transformarea defectelor monofazate in defecte polifazate in peste 50% din p.l.p.  costul crescut al izolatiei corespunzatoare tensiunilor mari care apar  la retelele in cablu din PVC pierderi active mari in izolatii  mentinerea in permanenta a unui acord la rezonanta a bobinelor de stingere,foarte greoi  greutati in depistarea defectelor si a locului de defect.  relee de protectie de tip Rpp sau Dpp cu selectivitate redusa in functionare si uzate din punct de vedere moral Datorita acestor dezavantaje si utilizarea de retele in cabluri de PVC a caror curenti capacitivi a crescut la peste 100 A,s-a impus trecerea la tratarea neutrului prin rezistenta de limitare. In aceasta situatie,orice punere la pamint este transformata in scurtcircuit monofazat,care este eliminat prin actionarea protectiilor homopolare ale echipamentelor. Descrierea functionarii bobinei de stingere: Retelele (liniile) de MT reprezinta fata de pamint niste niste capacitati,fig.1,prin urmare curentul de punere la pamint in cazul unui defect este de natura capacitiva.Pentru a compensa efectele acestui curent de punere la pamint de natura capacitiva,neutrul retelei de MT,este legat la pamint prin intermediul unei bobine,numita bobina de stingere. Astfel la aparitia unui defect monofazat(punere la pamint),curentul inductiv care circula intre bobina si punctul de defect,neutralizeaza practic componenta capacitiva a curentului de defect(conducind la stingerea arcului electric la locul de defect).In lipsa compensarii neutrului,arcul electric ce ia nastere la locul de defect este intretinut de curentul capacitiv al fazelor sanatoase. Bobina de stingere se racordeaza la reteaua de MT ce se compenseaza, prin intermediul transformatorului de servicii interne ale statiei,intre nulul infasurarii de MT si pamint (daca curentul capacitiv al retelei de MT este mai mare decit curentul debitat de bobina de stingere existenta,atunci se procedeaza la folosirea a doua bobine de stingere legate in paralel pe neutrul TSI).Racordarea bobinei de stingere la borna de nul a TSI se realizeaza prin intermediul unui separator monopolar,numit separator de nul. Reactanta bobinei este reglabila,modificarea valorii acesteia realizindu-se prin deplasarea miezului magnetic in interiorul infasurarii proprii. In regim normal de functionare circuitul L-C format din inductanta bobinei si capacitatea retelei de MT trebuie sa fie in rezonanta,deci reactanta capacitiva a retelei si cea inductiva a bobinei trebuie sa fie aproximativ egale. Regimul de rezonanta al acestui circuit se obtine prin operatia de acordare a bobinei de stingere. In lipsa unui defect in reteaua de MT tensiunea la bornele bobinei de stingere este foarte mica in comparatie cu tensiunea retelei.Fata de aceasta tensiune se poate considera zero.Aceasta tensiune este determinata de asimetria capacitiva a retelei,avind valoarea in jur de citiva volti,determinind un curent foarte mic prin bobina,de circa 1 A. In cazul unei simple puneri la pamint(de exemplu caderea unui conductor de faza la pamint),la bornele bobinei de stingere apare tensiunea de faza.Aceasta tensiune determina prin bobina un curent.Acest curent fiind inductiv,este de sens contrar curentului electric de defect,care este capacitiv.Astfel prin locul de defect va trece numai curentul rezultant din diferenta dintre curentul capacitiv de defect si cel prin bobina. 2

Alegerea acordului bobinei de stingere trebuie sa se faca astfel incit la aparitia unei puneri la pamint in retea arcul electric sa fie stins cu maximum de promtitudine si sa fie diminuate si alte efecte negative ce pot surveni in instalatii la ruperea unui conductor,sau la intreruperea unei faze. Rezultatele cele mai bune se obtin prin functionarea usor supracompensata a bobinei de stingere cu circa 5-10% din valoarea obtinuta la rezonanta. Functionarea bobinei de stingere la aparitia unei puneri la pamint este sesizata de ampermetrul,care indica curentul ce trece prin bobina si de kV-metrul care indica tensiunea pe bobina,este semnalizata optic si acustic. Partile componente ale bobinei de stingere: -bobina de stingere  miezul magnetic mobil  infasurarea electrica de baza  radiatoare de racire  infasurare electrica secundara pentru semnalizarea prezentei tensiunii pe bobina,cu tensiunea nominala de ,Un/100Vamplasata in partea superioara.  transformatorul de curent,cu raportul de transformare In/5 A,acesta oferind posibilitatea masurarii curentului inductiv dat de bobina in timpul functionarii.Este plasat la partea superioara a bobinei,sub capacul cuvei.Din punct de vedere electric este racordat intre sfirsitul infasurarii de baza si izolatorul de legare la pamint.  cuva bobinei  izolatoarele de inalta tensiune pentru racordarea bobinei la TSI si la pamint  izolatoarele de joasa tensiune la care se racordeaza infasurarea secundara de tensiune si transformatorul de curent  conservatorul de ulei  releul de gaze  ansamblul motor-reductor pentru antrenarea miezului magnetic -indicator pozitie miez magnetic  manivela pentru actionare manuala miezului magnetic  panoul de acordare a bobinei de stingere. 2. Tratarea cu rezistor: -avantaje:  nivelul supratensiunilor in caz de defect este mai redus  se evita dublele puneri la pamint  asigura izolarea rapida si eficace a instalatiei cu echipamentul defect,prin actionarea protectiilor  permite utilizarea cablelor cu izolatie din PVC  aplicabilitate universala la orice tip de retele  prezinta independenta fata de lungimea retelei  exploatare usoara  fiabilitate ridicata Dezavantaje:

3

necesita valori ale prizelor de pamint foarte reduse. TRANSFORMATOARE DE PUTERE 4 .)-racordat la pod bare trafo  Separatorul de borna al BPN (tip STEN-20 kV)  Bobina de punct neutru BPN  Rezistor  Reductor de curent legat pe circuitul de nul intrare in rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.tip CIRS 100/5 A  Reductor de curent legat pe circuitul de nul iesire din rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului. Racordarea rezistorului se poate faceastfel: a.  Reductor de tensiune legat in paralel cu rezistorul-amplasat in cabina rezistorului.astfel ca orice defect monofazat din reteaua de MT.numit separator de borna BPN Bobina de punct neutru are conexiunea Zn.tip TIRBO 10 kV/100 V STATII DE TRANSFORMARE APARATE DE INALTA TENSIUNE .600.se transforma intr-un scurtcircuit monofazat.Legatura dintre rezistor si BPN se realizeaza printr-un intreruptor(monopolar) si un separator(cazul retelelor tratate mixt) sau se poate realiza direct(cazul retelelor tratate numai cu rezistor).)-racordat la TSI  Separatorul de nulal TSI (tip SMEN-20 kV)  Rezistor  Reductor de curent legat pe circuitul de nul intrare in rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.)-La podul de bare al trafo 110/mt se racordeaza o bobina pentru crearea punctului neutru(BPN).racordarea realizindu-se prin intermediul unui separator tripolar.curentul de defect fiind limitat la valoarea maxima a curentului rezistorului (300. legarea la pamint de protectie impotriva accidentelor prin atingerea indirecta in P.tip CIRS 100/5 A  Reductor de curent legat pe circuitul de nul iesire din rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.  Reductor de tensiune legat in paralel cu rezistorul-amplasat in cabina rezistorului.la borna de nul a acesteia racordindu-se rezistorul. b. la retelele in cablu si aeriene.de aceea este o lucrare laborioasa  exista influiente negative asupra sistemelor de telecomunicatii  circuitele de protectii sunt mai complexe Functionarea rezistorului : In acest caz neutrul retelei de MT este legat la pamint prin intermediul unui rezistor. CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE 1.1000 A).tip TIRBO 10 kV/100 V b.)racordarea rezistorului la punctul neutru al infasurarii de mt al TSI Partile componente ale instalatiei rezistor-bobina punct neutru (BPN) a.T.tip CIRS 1000/5 .tip CIRS 1000/5 .

care produce in acest circuit.  Simbolizare : TTUS-NS=transformator trifazat in ulei.dimensiunile infasurarilor ar fi foarte mari. avind anumite caracteristici.  infasurarile.iar transformarea ar fi insotita de pierderi mari.).cu care se strange miezul si se rigidizeaza infasurarile.In lipsa acestui miez de otel.putere primara etc.cu reglaj al tensiunii in sarcina.capacul avind si rolul de a inchide cuva. prin care sunt scoase in afara bornele.in care se introduce ansamblul miez-infasurari  conservatorul de ulei  comutatorul de ploturi.montate pe coloanele miezului .realizat din tole de tabla silicioasa  schela.Marimile care se refera la infasurarea primara se numesc marimi primare(tensiune primara. tot in energie electrica.din tole de otel.pentru masurarea temperaturii uleiului din transformator  radiatoare pentru racirea naturala a uleiului  ventilatoare.iar cele care se refera la infasurarea secundara se numesc marimi secundare. Pentru marirea actiunii electromagnetice dintre infasurari.care permite trecerea mai usoara a fluxului magnetic. DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A TRANSFORMATORULUI Transformatorul are urmatoarele parti componente:  miezul magnetic.un curent alternativ.care primeste energia electrica si una sau mai multe infasurari secundare. indeosebi alta tensiune si alta intensitate a curentului .  capacul cu izolatoarele de trecere.cu circulatie naturala a uleiului si racire prin suflaj cu aer INFASURARILE TRANSFORMATOARELOR Notarea infasurarilor Extremitatile infasurarilor la transformatoarele trifazate se noteaza astfel:  Infasurarile de inalta tensiune: 5 . avand in general alte caracteristici.realizindu-se astfel legatura rigida intre ansamblul miez-infasusari si capacul transformatorului.dintre care unul (primarul).prin care se realizeaza “respiratia” transformatorului. frecventa ramanand aceeas.iar celalalt pentru comutatorul de ploturi  indicator de ulei.in circuitul secundar se induce o tensiune electromotoare alternativa.unul pentru cuva trafo. Transformatorul functioneaza pe principiul inductiei electromagnetice intre doua circuite fixe. ce transforma energia electrica a curentului alternativ.Sub influienta fluxului electromagnetic alternativ produs de curentul din circuitul primar.in cazul cand este inchis.acestea se plaseaza pe un miez feromagnetic inchis.care trimite energia electrica cu alte caracteristici unei retele sau a unui receptor.Transformatorul este o masina electrica statica. Transformatorul are o infasurare primara.cu ansamblul aferent de comanda electrica si manuala de la fata locului  relee de gaze.curent primar.  cuva cu ulei.este alimentat de la o sursa de curent alternativ.montat pe conservator  termometre manometrice.pentru racirea fortata a uleiului din trafo  cofret comanda ventilatoare  robineti pentru luare probe de ulei si pentru umplere sau golire trafo de ulei  filtru cu silicagel.

pentru conexiunea triunghi  Z sau z.tensiunii electromotoare si tensiunii la borne pe faza-elemente deosebit de importante in functionarea mai economica si mai sigura a trafo. Aceste grupe.la alimentarea infasurarii de inalta tensiune cu un sistem trifazat simetric de tensiuni de succesiune directa(fazele se succed in sens orar).transformatoarele au anumite grupe de conexiuni.In acest caz rezulta pe faza o tensiune cu √3 ori mai mica decat tensiunea dintre faxe (de linie) ceea ce conduce la o reducere a izolatiei fata de conexiunea in triunghi. Grupe de conexiuni Dupa defazajul dintre tensiunile masurate intre borne omoloage la infasurarea de inalta tensiune si medie(joasa) tensiune.iar infasurarea de medie(joasa) tensiune este conectata in triunghi. Conexiunile infasurarilor trifazate: Infasurarile trfazate ale transformatoarelor pot fi conectate in:  stea  triunghi  zigzag Conexiunile transformatoarelor se simbolizeaza astfel:  Y sau y. Infasurarile in stea sunt mai ieftine decit cele in triunghi.asigura o mai buna uniformizare a sarcinii in infasurarile transformatorului in cazul incarcarii nesimetrice. Inceputurile si sfirsiturile infasurarilor sunt notiuni relative.desemnate prin cifre cuprinse intre 0 si11. Daca o infasurare are punctul de nul scos (legat) la borne la simbolul de mai sus se mai adauga semnul-indice “o”.pentru conexiunea zigzag Litera mare se refera la infasurarea de inalta tensiune.Acestea sunt motivele care determina folosirea transformatoarelor.pentru conexiunea stea  D sau d.Ele se definesc in corespondenta cu sensul tensiunii electromotoare induse in infasurari. La transformatoarele care au o infasurare conectata in stea si una in triunghi se obtin variatii sinusoidale ale fluxului magnetic. 6 . Alegerea unei anumite conexiuni ale infasurarilor depinde de anumiti factori care se iau in considerare la proiectarea transformatorului : spre exemplu in cazul retelelor cu tensiuni de 110 kV si mai inalte.deoarece depind de sensul de infasurare al spirelor in bobine.extremitatea legaturii se noteaza cu N(O) pentru infasurarea de inalta tensiune.in multiplii de 300 electrice.Nm(Om) pentru infasurarea de medie tensiune si n(o) pentru infasurarea de joasa tensiune. Conexiunea in zigzag pentru infasurarea de joasa tensiune.deoarece in primul caz numarul de spire pe faza este de √3 ori mai mic si sectiunea conductorului de bobinaj de √3 ori mai mare decit pentru conexiunea in triunghi (la aceeasi putere a trafo si aceeasi tensiune a retelei) si ca urmare volumul de munca la fabricatie si pretul conductorului de bobinaj sunt mai reduse. Exemplu: conexiunea “ Yod “: Infasurarea de inalta tensiune este conectata in stea si are punctul neutru accesibil (scos) la borne. inceputurile A B C  sfirsiturile X Y Z Infasurarile de medie tensiune:  inceputurile Am Bm Cm  sfirsiturile Xm Ym Zm Infasurarile de joasa tensiune  inceputurile a b c  sfirsiturile x y z In cazul legaturii de nul a infasurarii.cand cealalta infasurare este conectata in stea.infasurarea corespunzatoare a transformatorului se conecteaza in stea cu punctul de nul scos la borne(Yo).dintre tensiunea inalta si medie(joasa) masurata intre bornele omoloage.reprezinta defazajul masurat in sens orar.la care una din infasurari este conectata in triunghi.iar litera mica la infasurarea de medie sau joasa tensiune.

Nm-Am-Bm-Cm.atunci cind transformatorul lucreaza in gol.daca primarul unui transformator.pentru care nu sunt depasite limitele de incalzire admisibile ale elementelor transformatorului.este raportul dintre tensiunile nominale.este curentul corespunzator valorilor puterii nominale si tensiunii nominale primare.  tensiunea nominala secundara.respectiv secundare  tensiunea nominala de scurtcircuit.exprimata in procente din tensiune nominala primara a transformatorului .primara si secundara.continuu sau de scurta durata 7 . la mersul in gol(la infasurarea secundara nu este racordat nici un consumator) k=U1n/U2n=w1/w2 unde w1.iar in circuitul primar se aplica tensiunea nominala  raportul de transformare nominal.este alimentat cu o tensiune Ukn. MARIMILE NOMINALE SI DATELE CARACTERISTICE ALE TRANSFORMATORULUI Marimile nominale si datele caracteristice ale transformatorului sunt inscrise de obicei pe placuta sa indicatoare si acestea sunt:  puterea nominala a transformatorului.in regim nominal de functionare.in Hz  numarul de faze  schemele si grupa de conexiuni  modul de reglaj al tensiunii  regimul de functionare. n-a-b-c.In cazul transformatoarelor trifazate cu doua infasurari.exprimata in kVA sau MVA.este tensiunea de linie aplicata la bornele infasurarii primare.cu secundarul legat in scurtcircuit.raportul Uk=Ukn/Unx100 defineste tensiunea nominala de scurtcircuit.in conditii normale de mediu  tensiunea nominala primara .grupa de conexiuni se defineste pentru alimentarea bornelor infasurarii de inalta tensiune cu un sistem trifazat de tensiuni de succesiune directa si este determinata de:  sensul de bobinare al infasurarilor  modul de notare relativa a bornelor  schema de conexiuni a infasurarilor Exemple de scheme si grupe de conexiuni:  “Yod-5”-infasurarea primara conectata in stea cu nulul scos la borne-infasurarea secundara conectata in triunghi-defazajul dintre tensiunile omoloage din primar si secundar este de 5x300=1500 Dispunerea bornelor pe capacul cuvei transformatorului Regula de dispunere a bornelor pe capac este:la transformatorul privit dinspre partea de inalta tensiune bornele sa se succeada de la stinga la dreapta in ordinea N-A-B-C .  frecventa nominala.respectiv secundare  curentul nominal primar sau secundar.exprimata in V sau kV .este tensiunea care corespunde la bornele secundare.Pe placuta indicatoare sunt inscriptionate si tensiunile corespunzatoare fiecarei trepte a comutatorului de ploturi.w2 reprezinta numarul de spire a infasurarii primare.este puterea aparenta la bornele circuitului primar.astfel incat prin infasurarile primara si secundara sa circule curentii nominali.

La puteri mai mari se prevad cinci prize de reglaj fara tensiune. Elemente componente ale comutatorului de ploturi:  ruptorul.t. Principiul reglarii tensiunii la transformator consta in modificarea raportului de transformare.care permit obtinerea tensiunii nominale si a treptelor de ±2.de pilda toamna sau primavara.prin modificarea numarului de transformatoare aflate in functiune corespunzator sarcinii cerute  cresterea rationala a puterii statiilor de transformare pe masura cresterii consumului de energie electrica al receptoarelor alimentate de statie. In practica modificarea raportului de transformare se face prin comutarea unor prize prevazute pe infasurarea de inalta tensiune.cu capac de protectie.prizele fiind strabatute de curenti mai mici si comutatorul mai slab dimensionat. Reglarea tensiunii sub sarcina se face frecvent pentru mentinerea nivelului de tensiune intr-o banda data.5% si ±5%. FUNCTIONAREA IN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR Functionarea in paralel a transformatoarelor asigura:  continuitatea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor la deconectarea unor transformatoare pentru revizii sau reparatii  mentinerea unui nivel minim al pierderilor in procesul de transformare. Pentru reglarea tensiunii sub sarcina se utilizeaza comutatoare speciale(de reglaj sub sarcina) care comuta prizele in timpul functionarii transformatorului fara a intrerupe curentul in infasurari.T/j.prin conectarea in paralel a mai multor transformatoare La functionarea in paralel a transformatoarelor. La transformatoarele cu puteri mai mari decat 1600 kVA.realizat prin trei prize scoase la infasurarea de inalta tensiune.  Selectorul  Mecanismul de actionare Toate acestea sunt introduse in interiorul unei carcase din aluminiu. Problema fundamentala care apare la functionarea in paralel a mai multor transformatoare. Toate transformatoarele de distributie pina la 1600 kVA sunt prevazute cu reglaj fara tensiune de ±5%.infasurarile primare. Schimbarea prizei de reglaj fara tensiune.se face relativ rar.se conecteaza la bare comune.este aceea a repartizarii sarcinii totale intre diferitele transformatoare.    modul de racire greutatea totala a transformatorului greutatea uleiului greutatea partii decuvabile a transformatorului REGLAREA TENSIUNII TRANSFORMATORULUI In conditii de exploatare a instalatiilor electrice apare necesitatea mentinerii unei tensiuni cat mai constante la consumatori.care le protejeaza impotriva agentilor externi.atunci cand se constata o variatie importanta a sarcinii in retea.si ea se efectueaza la o ora cand transformatorul poate fi deconectat pentru scurt timp.identice ca putere si constructie.respectiv secundare.prin modificarea numarului de spire.repartitia 8 .pentru M.In cazul conectarii in paralel a transformatoarelor.proportional cu puterile lor nominale.limitand totodata curentii din circuitele de comutatie.Rezolvarea acestei probleme se realizeaza prin reglarea tensiunii transformatorului.reglarea tensiunii se realizeaza sub sarcina.caz in care solutia reglarii este mai avantajoasa.

Infasurarea primara a transformatoarelor de masura se conecteaza in paralel cu circuitul a carei tensiune de transforma. este practic proportionala cu tensiunea primara si defazata in raport cu aceasta cu un unghi apropiat de zero. respectiv 1A sau 5A. si anume prin intermediul transformatoarelor de tensiune si curent. Din acest motiv aceste aparate se racordeaza in circuitele electrice in mod indirect. .In caz general insa se conecteaza in paralel transformatoare care au puteri nominale diferite. reglaj si automatizare.1. transformatorul de tensiune este analog cu transformatorul de forta in regim de mers in gol. transformatoarele de masura se aseamana cu celelate tipuri de transformatoare existente in instalatiile energetice. Pentru a functiona in paralel doua transformatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:  tensiunile nominale primare si secundare ale transformatoarelor sa fie egale. ordinul de marime al valorilor curentilor si tensiunilor estc foarte variat. In secundarul transformatorului de tensiune se conecteaza o sarcina de impedanta mare.in cazul folosirii lor pentru aparate de masura. .ceea ce atrage egalitatea rapoartelor de transformare  sa aiba aceeasi grupa de conexiuni si sa se conecteze in paralel prin bornele de acelasi nume  sa aiba aceleasi tensiuni de scurtcircuit.reducerea tensiunilor din instalatiile de forta la valori convenabile de 100 sau 220 V. de la zeci de volti la sute de kilovolti pentru tensiuni si de la amperi la zeci de kiloamperi pentru curenti. TRANSFORMATOARE DE MASURA In cadrul Sistemului Energetic National. fata de parametrul normal.sau diferenta de cel mult 10% intre ele  raportul puterilor nominale ale transformatoarelor de cel mult 1/3 pentru cele fabricate inaintede 1972 si cel mult 1/2 pentru cele fabricate dupa 1972 2. deosebirea constand in valoarea puterii. curentului. denumite transformatoare de masura. puterii. precum si ale aparatelor de protectie. media sau joasa tensiune din circuitele primare. . frecventei. Functiile pe care le indeplinesc transformatoarele de masura sunt: . Din punct de vedere al schemei de conectare si din punct de vedere constructiv. adaptarea aparatelor de masurare a tensiunii. deosebirile fiind in privinta domeniului masurat si anume: .combinarea in prealabil a marimilor transformate pentru a obtine o marime care sa arate corect o stare de defect sau o functionare anormala. domeniul de masurat este mult mai larg: pana la dublul tensiunii normale si in cazul curentilor de scurtcircuit pana la 30-40 ori curentul nominal. Transformatorul de tensiune este un transformator de masura la care tensiunea secundara. Pentru aceasta gama extinsa a tensiunilor si curentilor. in conditii normale de functionare. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE Transformatoarele de tensiune au rolul de a schimba printr-un raport dat valoarea tensiunii aplicate infasurarii primare. domeniul de masura este intre 30% si 120%.uniforma a sarcinii pe transformatoare se realizeaza de la sine. nu este justificata din punct de vedere tehnic si economic. Ca principiu de funtionare si constructie. avand in consecinta un curent secundar foarte redus.in cazul folosirii lor pentru protectii. . Parametrii caracteristici sunt urmatorii: 9 . 2.reducerea curentilor la valori admise de aparataj.izolarea releelor si a personalului de exploatare de inalta.

. - 10 . . 10 kV.Puterea secundara nominala Ssn este puterea aparenta.inductive cu circuit magnetic deschis.insafurarea secundara (principala) de masura este infasurarea care alimenteaza circuitele de tensiune ale aparatelor de masurat si protectie. 0. cu indicarea factorului de putere (inductiv sau capacitiv). . . exprimata in VA.100 V sau 110/√3 V pentru infasurarea principala.Raportul de transformare efectiv (real) Ke este raportul dintre tensiunea primara masurata si tensiunea secundara corespunzatoare: Ke = U1/ U2 . .infasurarea secundara (auxiliara) de protectie este infasurarea care alimenteaza circuitele de protectie si semnalizare in cazul punerii la pamant a unei faze. absorbita de sarcina avand cos ϕ = 0. Unele valori standardizate: 0. . . face parte transformatorul tip TEMU – 110 kV. adica inceputul si sfarsitul infasurarii primare izolate corespunzator tensiunii de izolatie. . absorbita de sarcina secundara nominala in regim nominal de functionare.monofazate. b) dupa tensiunea primara nominala: 0.Tensiunea primara nominala U1n este valoarea tensiunii primare care figureaza pe placuta indicatoare a transformatorului. adica un capat al infasurarii primare este legat (constructiv) la masa (de obicei sfarsitul infasurarii). d) dupa numarul fazelor. e) dupa caracterul izolatiei si al legarii la pamant: . iar eroare de tensiune fiind maxim de 10 %. Din categoria transformatoarelor de tensiune care au sfarsitul infasurarii primare izolat la tensiunea de 2 kV si scos in afara transformatorului.capacitive. … c) dupa tensiunea secundara nominala: . Clasificarea transformatoarelor de tensiune: a) dupa principiul constructiv: .cu izolatie degrasiva. 20 kV.100 V sau 100/√3 V pentru infasurarea secundara principala. adica dupa numarul infasurarilor de inalta tensiune din transformator: .Sarcina secundara Y2 este admitanta circuitului secundar.Clasa de precizie reprezinta notarea conventionala a limitelor erorilor pe care transformatoarele de tensiune trebuie sa le respecte in conditiile date si se exprima in cifre sau in cifre urmate de litera “P” in cazul secundarelor de protectie ale transformatoarelor. . in cutia de borne a infasurarilor secundare. 10 kV. Tipuri constructive :  Transformatoare de tensiune de joasa tensiune.4 kV. 6 kV. .380 kV. 20 kV.100/3 V sau 100 V pentru infasurarea secundara auxiliara. Transformatoarele de tensiune se construiesc cu doua feluri de infasurari secundare: .inductive cu circuit magnetic inchis.380 kV. 6 kV.  Transformatoare de tensiune de medie tensiune.Raportul de transformare nominal Kn este raportul dintre tensiunea nominala primara si tensiunea nominala secundara: Kn = U1n/ U2n . exprimata in VA. .110/3 kV sau 100 V pentru infasurarea auxiliara. . exprimata in siemens.Puterea maxima secundara Smax este puterea aparenta. 110/√3 kV. . . incalzirea diferitelor parti ale transformatorului nedepasind limitele admisibile. . tensiunea primara avand valoarea tensiunii maxime de lucru.cu izolatie plina.bifazate. Unele valori standardizate: . 110/√3 kV.Tensiunea maxima de lucru Um este tensiunea cea mai mare (valoare eficace) intre faze la care transformatorul de tensiune poate functiona in regim de lunga durata in conditii normale de exploatare.8 (inductiv).Tensiunea secundara nominala U2n este valoarea tensiunii inscrisa pe placuta avertizoare a transformatorului.Sarcina secundara nominala Y2n este sarcina secundara a infasurarii secundare de masura pentru care sunt garantate conditiile de precizie si functionare.Raportul de transformare este raportul dintre tensiunea primara si tensiunea secundara.

sfarsitul infasurarii fiind legat direct la carcasa metalica. 2 . soclul cu cutia de borne.5.nivelul de ulei. 35 kV. a) Transformatoarele cu izolatie in rasina sunt de tipul TIRMo. burduf cu compensator 8 5 4 7 3 2 1 Fig. in schimb la transformatoarele tip TIRBo izolatia infasurarii primare este plina.borna infasurarii primare. TEBU .filtrul cu silicagel. Transformatorul de tensiune de inalta tensiune a) Transformatorul de tensiune tip TEMU . sau printr-un izolator de trecere de 2. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: miezul magnetic. La transformatoarele tip TIRMo izolatia infasurarii primare este degresiva. Izolatia transformatorului este cufundata in ulei. infasurarea primara.TEMU 20.capacul metalic in care este fixata borna infasurarii primare 7.. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: 1soclul pe care este fixat miezul magnetic cu infasurarile primara si secundara. 3 . 35 kV. 4 . 10.cutia de borne la care sunt aduse bornele infasurarii secundare. 7 . Transformatorul de tensiune tip TEMU – 110 kV. 25.4 kV. 6 Izolatia infasurarii primare este degresiva. la transformatoarele din fabricatia curenta. 8 – busonul pe la care se face umplerea cu ulei a transformatorului. ambele borne ale infasurarii fiind izolate corespunzator tensiunii nominale a transformatorului b) Transformatoarele cu izolatia in ulei sunt de tipul: . 25 kV.110 kV Este un transformator cu izolatie in ulei. TIRBo: 5.izolatorul din portelan electrotehnic care formeaza cuva transformatorului. carcasa din rasina turnata. infasurarile secundare.. 6 . 11 . sfarsitul infasurarii fiind legat direct la socul metalic la transformatoarele mai vechi. 20.Aceste transformatoare pot fi cu izolatie in rasina sau in ulei. 5 .20.

. datorita prezentei capacitatii. divizorul de tensiune capacitiv contine unul sau mai multe condensatoare suprapuse. datorita repartitiei uniforme a tensiunii in lungul divizorului capacitiv de tensiune. Schema electrica de principiu a unui transformator de tensiune Transformatoarele de tensiune capacitive se compun dintr-un divizor de tensiune capacitiv C1 si C2 si dintr-un circuit inductiv de medie tensiune conectat intre priza mediana a divizorului capacitiv si pamant. ale campurilor magnetice perturbatoare.precizia masurarii este mult influentata de regimurile tranzitorii care apar in cazul avariilor in instalatiile electrice. defectul nu se extinde la intreg transformatorul. In functie de valoarea tensiunii nominale. .permit cuplarea la linia electrica de inalta tensiune a unei instalatii de telecomunicatii de inalta frecventa.puterea secundara a acestor transformatoare este mai mica decat a transformatoarelor inductive. .110 kV.b) Transformatoarele de tensiune capacitive tip TECU . 12 . la variatii ale frecventei. . Practic aceasta repartitie fiind uniforma. izolatia divizorului capacitiv de tensiune poate fi usor realizata. Transformatoarele de tensiune capacitive se folosesc la inalta si foarte inalta tensiune.de la o anumita tensiune in sus pretul transformatorului de tensiune capacitiv este mai mic.6. in locul transformatoarelor de tensiune inductive. la variatia temperaturii. Fig.sunt mai sensibile. Transformatoarele de tensiune capacitive au o serie de avantaje fata de transformatoarele de tensiune inductive: .prin defectarea unui element al transformatorului de tensiune capacitiv (exemplu: un condensator sau transformatorul inductiv). Dezavantajele transformatoarelor de tensiune capacitive fata de transformatoarele de tensiune inductive: .prezinta o rezistenta buna la undele de soc. care mareste inductanta transformatorului coborator T obtinand o rezonanta de curent. . Circuitul inductiv de masura se compune dintr-un transformator T si o bobina cu fier L.

Regimul normal de functionare al unui transformator de curent este regimul de scurtcircuit in 13 . Protectia transformatoarelor de tensiune contra suprasarcinilor si scurtcircuitelor din circuitul secundar este realizata prin montarea de sigurante fuzibile de joasa tensiune in circuitul secundar. valoarea curentului care parcurge infasurarea primara.borna de inalta tensiune.buson golire ulei. 7 . 6 . 8 . 4 . 2 . 11 . In acest sens infasurarea primara se conecteaza in serie cu circuitul primar si se compune dintr-un numar mic de spire (uneori este redus la una singura). Aceste sigurante se aleg astfel incat sa se topeasca la depasirea puterii maxime admisibile a infasurarii secundare respective. Infasurarea secudara se compune dintr-un numar mai mare de spire. TRANSFORMATOARE DE CURENT Transformatoarele de masura de curent (in cele ce urmeaza vor fi numite prescurtat transformatoare de curent) au rolul de a schimba intr-un raport dat.2. 2.cutia terminala.cutia de borne. de sectiune corespunzatoare curentilor care o strabat. 10 . 9 .7.buson de umplere cu ulei. 5 .vizor nivel ulei.izolator de portelan.dispozitiv de ridicare.ecran.cuva metalica. 3 .1 2 3 4 9 10 11 8 5 6 7 Fig.borna pentru telefonia prin inalta frecventa. Transfortnatorul de tensiune tip TECU – 110 kV: 1 .

.Curentul primar nominal I1n este curentul primar pentru care este determinat regimul nominal de functionare. 35 kV si CIRT – 10. precum si multiplii zecimali ai acestor valori. CIRTos. 40.i – montaj direct in circuitul primar cu bare dreptunghiulare.Curentul primar nominal de saturatie I1sn reprezinta valoarea maxima a curentului primar pentru care eroarea de curent a transformatorului la sarcina nominala si la cos ϕ = 0. Izolatia acestor transformatoare este realizata din material plastic la tipurile CIS. CIRTi − 10.Clasa de precizie reprezinta notarea conventionala a limitelor erorilor pe care transformatorul de curent trebuie sa le respecte in conditiile date. Acesta. Transformatorul de curent poate avea doua regimuri de functionare. Transformatoare de curent de medie tensiune.Curentul secundar nominal I2n reprezinta curentul secundar pentru care este determinat regimul nominal de functionare si poate avea una din valorile: 1 sau 5 A. carcasa electroizolanta. ClEo sau din rasina electroizolanta turnata. Aceste transformatoare pot fi cu izolatie in rasina electroizolanta turnata sau in ulei. Poate avea una din valorile: 5. se inscrie pe placuta indicatoare a transformatorului de curent. si anume: regimul normal de functionare si regimul de supracurent. Principalele caracteristici tehnice ale transformatoarelor de curent sunt urmatoarele: . ale caror simboluri sunt prezentate mai jos. CIRS. . la tipurile CIRS.Curentul secundar nominal de saturatie I2sn este curentul secundar corespunzator curentului primar nominal de saturatie. 30. Aceste transformatoare sunt de tipul: CIS. . CIRS.o – montaj tip saiba in circuitul primar cu bare rigide plate. . Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: circuitul magnetic.u – montaj direct pe cablu de forta. CIT. CITi. Z2 si Z2n se exprima in ohmi. CIRTo. (12. Literele mici au urmatoarea semnificatie: . CIT.8 este de 5 % sau 10 %.5 kV. 75 A. 15.0. Transformatoarele cu izolatia in rasina electroizolanta sunt de tipul: CIRS. (25). 10.5). CIBo). (60). CITo. infasurarea primara la unele tipuri (CIS.Raportul de transformare nominal Kn este raportul dintre curentul primar nominal si curentul secundar nominal: Kn = I1n / I2n Raportul de transformare nominal este inscris de fabrica constructoare pe placuta indicatoare a transformatorului sub forma de fractie: la numarator curentul primar nominal si la numitor curentul secundar nominal. 20 kV. CIRT. 20.Puterea secundara nominala S2n este puterea absorbita de sarcina secundara nominala in regim nominal de functionare si este data de expresia: S2n = Z2n x In2 . .Sarcina secundara Z2 este impedanta circuitului secundar cu indicarea factorului de putere.Tensiunea maximala de lucru Um reprezinta valoarea efectiva cea mai mare a tensiunii intre faze la care transformatorul de curent poate functiona in regim de lunga durata in conditii normale de exploatare. CITi. TIPURI CONSTRUCTIVE Transformatoare de curent de joasa tensiune.Sarcina secundara nominala Z2n este sarcina secundara pentru care sunt garantate conditiile de precizie si functionare ale transformatorului de curent. 50. . . Se defineste coeficientul de saturatie n raportul I1sn = I2sn. . . CIBo .secundar. CITu. cand functioneaza la suprasarcina sau cand in retea exista un regim de avarie. 20. Literele mici an urmatoarea semnificatie: 14 . CITo. CITu. infasurarea secundara. . CIRT.

Izolatia de inalta tensiune. Transformatoarele se compun din cate doua infasurari secundare. iar puterile lor secundare au o valoare insemnata. cu dimensiuni de gabarit si greutate mica. 6–dispozitiv de comutatie al infasurarilor primare. apoi cufundata . fiecare pe cate un miez magnetic. 5 – cutia bornelor secundare. Din categoria 6 acestor transformatoare.impreuna cu izolatia de joasa tensiune . i – monospiral cu bara de trecere dreptunghiulara. iar pentru curentul primar de 1250 A infasurarea este necomutabila. 2 3 1 4 8 5 - - 2 – ulei electroizolant. Transformatorul de curent tip CESU – 110 kV. 8 – carucior.1 – izolator de portelan. P1.este reprezentat mai sus 7 transformatorul CIRS − P2 P1 20 kV. P2 – bornele primare. si din infasurarea primara. Infasurarea primara poate fi o tija care sa fie o parte constructiva a transformatorului de curent. Aceste transformatoare au o precizie in masurare mai mare. 15 . avand o buna stabilitate termica si dinamica.in ulei electroizolant. Transformatoare de curent de inalta tensiune. Alte transformatoare de curent de joasa si medie tensiune au infasurarea primara multispirala. o bara a instalatiei electrice sau partea conductoare de curent a unui izolator de trecere. este uscata si impregnata sub vid. Aceste transformatoare au izolatia dintre infasurari precum si cea dintre infasurari si piesele legate la masa din rasina turnata. Infasurarea primara este comutabila in raportul 1 : 2 pentru gama standardizata a curentilor de 50…600 A. formata din hartie electroizolanta. Este un transformator cu izolatie in ulei. In fig. 3 – insafurarea primara cu miezurile magnetice. 7 – izolatoare de trecere. 4 – infasurarile secundare.este reprezentata o sectiune printr-un transformator de curent. Constructiv unele transformatoare de curent de joasa si medie tensiune au infasurarea primara monospirala. Transformatorul de curent tip CESU 110 kV se compune din: . cu infasurarea multispirala in cuva de portelan. os – monospiral cu bara de trecere rotunda si picior suport median. cazul transformatorului tip CESU. La aceste tranformatoare conductorul infasurarii primare trece o singura data prin circuitul magnetic.o – monospiral cu bara de trecere rotunda si flansa mediana de fixare. Aceste transformatoare sunt constructiv simple.

3.  Frecventa nominala ( Hz ) . Izolatia infasurarilor este din hartie electroizolanta. cuva sau soclul. Este frecventa de lucru in regim continuu . Intreruptoarele trebuie sa aiba o functionare foarte sigura si fara risc de explozii sau incendii.1600 . sub care intreruptorul poate functiona in regim permanent . 16  . capul transformatorului. (35) . h. Datorita acestui fapt transformatorul se poate introduce pe cablurile trifazate dupa realizarea cutiei terminale. la noi in tara fiind standardizata frecventa de 50 Hz. pentru a pastra stabilitatea sistemului. i – 110kV. Aceste transformatoare sunt de tipul CIRHi. izolatorul de inalta tensiune din portelan electrotehnic. 6300. 750 . Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: infasurarea primara. 20 . in care indicii “i” si “o” simbolizeaza: varianta constructiva demontabila. CIRHo. Transformatorul asigura etanseitatea fata de aerul atmosferic. fara ca limitele admisibile de incalzire sa fie depasite si poate avea umatoarele valori :  400 . uscata. 2500 . (6) .4000 . iar cele doua jumatati se asambleaza prin suruburi. Rolul important al intreruptoarelor este de a intrerupe automat circuitele electrice in momentul aparitiei curentilor de scurt circuit . (15) . 3150 . impregnata sub vid. (10) . apoi cufundata in ulei electroizolant. Principalele caracteristici tehnice ale intreruptoarelor de 110 kv si MT: Tensiunea nominala ( KV ) Este tensiunea cea mai mare la care este garantata functionarea intreruptorului in regim nominal si poate avea urmatoarele valori :  (3) . Transformatoarele de curent pentru componenta homopolara. 630 . Sunt transformatoare cu izolatie in rasini electroizolante. care cuprinde sistemul de comutare al infasurarii primare si camera elastica.Transformatoarele de curent de inalta teusiune tip CESU k. 220 . INTRERUPATOARE Intreruptoarele sunt aparate electrice de comutatie destinate sa conecteze . respectiv varianta constructiva nedemontabila. Intreruptorul trebuie sa aiba o putere de rupere suficienta pentru a intrerupe curenti de scurt circuit suficient de mari intr-n timp cat mai scurt. 5000 . Se compun dintr-un miez magnetic pe care se afla infasurarea secundara. Variatiile volumului de ulei datorita temperaturii sunt preluate de camera elastica din cauciuc. 400 . sa suporte si sa intrerupa curentii de sarcina si de defect care apar in retea. 1250 . miezurile magnetice cu infasurarile secundare. 2000 . Astfel transformatorul CIRHi are miezul magnetic taiat. 110 . Aceste variatii sunt observate prin vizorul dispus pe capacul transformatorului. (60) .  Curentul nominal ( A ) Este cel mai mare curent . 800 .

INTRERUPTOARE DE 110 KV CU ULEI PUTIN ( IUP ) ACTIONATE CU DISPOZITIVE CU RESOART (MR-4. pana in momentul stingerii arcului electric la toate fazele intreruptorului.  Durata nominala de intrerupere . Reprezinta valoarea tensiunii de tinere la impuls normalizat pozitiv si negativ timp de 1 minut la frecventa de 50 Hz pe care trebuie sa o suporte izolatia unui intreruptor expus la supratensiuni de origine atmosferica.1. pentru intreruptoarele ce nu vor functiona in regim de RAR  D – 0. Reprezinta intervalul de timp dintre momentul inceperii separarii contactelor .Reprezinta curentul de scurt circuit cel mai mare pe care intreruptorul este capabil sa-l intrerupa si are doua componente si anume:  Capacitatea nominala de inchidere la scurtcircuit.3.5 ori valoarea eficace a componentei periodice a capacitatii de rupere nominale la scurtcircuit. tripolare  Dupa felul instalatiei  Intreruptoare de interior sau de exterior  Dupa nivelul de izolatie  Intreruptoare cu izolatie normala sau cu izolatie marita  Dupa modul de actionare  Cu actionare monofazica sau cu actionare trifazica  Dupa mediul de stingere a arcului electric  Cu mediu de stingere lichid (ulei.  Durata nominala de deschidere . aer comprit )  Intreruptoare cu vid  Cu suflaj magnetic 3. Reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii impulsului de inchidere asupra dispozitivului de actionare si momentul in care s-au inchis contactele la toti polii intreruptorului.Nivelul de izolatie nominal .  SIMBOLIZAREA INTRERUPTOARELOR  I (S) = intreruptor  O = ortojector  UP = cu ulei putin  M (m) = modernizat  H (B) = hexaflorura ( SF6)  14 (6) = cantitatea de SF 6 (kg) CLASIFICAREA INTRERUPTOARELOR:  Dupa numarul de poli  Intreruptoare monopolare. Reprezinta de 2.sec – ID – 3 min – ID.  Secventa nominala de manevra. bipolare . Reprezinta posibilitatile de actiune ale intreruptorului in caz de defect si sunt adoptate de regula urmatoarele secvente nominale:  D – 3min – ID –3min – ID . pentru intreruptoarele ce vor functiona in regim de RAR  ID – 15 sec – ID pentru comanda manuala sau AAR OBS D = reprezinta operatia de deschidere ID = reprezinta operatia de inchidere urmata imediat de operatia de deschidere  Durata nominala de inchidere .CMR-2B) 17 . apa )  Cu mediu de stingere gazos (hexafluorura de sulf. Reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii impulsului de deschidere asupra dispozitivului de actionare si momentul in care s-au deschis contactele la toti polii intreruptorului.  Capacitatea nominala de rupere a curentilor de scurtcircuit .

2. Ansamblul carter-izolator inferior Este compus tot dintr-un izolator ceramic fixat de caterul superior si de cel inferior prin care trece tija mobila a contactului mobil. Comanda de inchidere a intreruptorului : Se face electric din sala de comanda (cutia de cleme) .a. Intergul ansamblu superior este umplut cu ulei electroizolant . resortul de deschidere (comprimat la faza anterioara) se destinde cu mare viteza producand prin sistemul cinematic al mecanismului ( biele contact mobil) deschiderea intreruptorului .Ansamblul carter-izolator inferior este de asemeni plin cu ulei electroizolant . deblocheaza clicetul de deschidere .) sau CMR-2B (st. Resortul armat prin intindere (comprimare la cel elicoidal) acumuleaza energia necesara efectuarii operatiei de inchidere si ramane in aceasta pozitie cu ajutorul clicetelor din sistemul cinematic.Ansamblul carter –izolator inferior face legatura intre camera de stingere si mecanismul de actionare.Sunt intreruptore din clasa cu ulei putin . INTRERUPTORUL DE 110 KV ACTIONAT CU DISPOZITIV PNEUMATIC (DPE) 18 .) . iar in interiorul cilindrulu se gaseste camera de stingere din sticlotextolit. Comanda de deschidere este posibila chiar daca resoartele de inchidere sunt destinse. destinate a functiona in statii electrice exterioare la tensiunea de 110 kV . ca urmare a acestui fapt . sau manual. In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de dechidere . Sovata…. CIC). Comanda de deschidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare .camera de stingere Este compus dintru-n izolator din ceramica in interiorul caruia se gaseste un cilindru izolant din pertinax . Camera destingere are rolul de a stinge arcul electric dintre contactele intreruptorului printr-un suflaj transversal-axial. Cilindrul izolant din pertinax este montat in vederea protejarii izolatorului ceramic impotriva supratensiunilor ce iau nastere in momentul ruperii arcului electric in camera de stingere. 3. In partea superioara a carterului se afla o sticla de nivel care indica nivelul uleiului in ansamblul carter inferior superior.c. Ansamblul izolator superior .care are rolul atat ca izolant cat si in procesul de stingere a arcului electric la comenzile de conectare –deconectare. care contine camera de stingere . In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de inchidere actioneaza asupra clichetului de inchidere . Resortul armat se destinde antrenand contactul mobil spre inchidere si totodata comprima resortul de deschidere . sau mecanic de la dispozitivul de actionare montat pentru fiecare faza . Baraj . Ludus. FUNCTIONAREA INTRERUPTORULUI 110 KV ACTIONAT CU DISPOZITIV cu resoarte Pentru comanda intreruptorului se utilizeaza energia acumulata in resoarte in forma de spirala (elicoidale ) care sunt armate prin servomotor electric alimentat in c. ansamblul carter cu izolatorul inferior si dispozitivul de actionare.Actionarea se face cu dispozitive de actionare cu resort tip MR-4 ( st. Acest tip de dispozitiv de actionare este astfel conceput ca intreruptorul sa aiba posibilitatea sa execute secventa nominala de manevra . care este racordat la sistemul cinematic . CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA INTRERUPTOARELOR DE 110 KV CU ULEI PUTIN (IUP) ACTIONATE CU DISPOZITIVE CU RESOART (MR-4) O faza a intreruptorului este constituita din ansamblul izolator superior . pregatind dispozitivul pentru comanda de deconectare. (c. realizand pe langa functia de legatura intre mecanism si ansamblul superior si izolatia circuitului erlectric fata de masa. In aceasta pozitie dispozitivul de actionare are sistemul de biele contact mobil blocat in pozitia inchis de clichetul de deschidere.

Aceasta comanda nu este conditionata de existenta aerului comprimat in instalatie . avand la partea superioara vizor pentru nivel . care da posibilitattea aerului comprimat inmagazinat in rezervoarele tampon sa actioneze asupra unui piston . cu indicator de nivel de ulei.astfel ca un singur mecanism sa comande ambele contacte ale ansamblului.dar sincronizata pentru cele trei faze . Comanda de deschidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare tip DPE . Acest tip de dispozitiv de actionare este astfel conceput ca intreruptorul sa aiba posibilitatea sa execute”secventa nominala de manevra “avand o presiune de aer in instalatie de minim 5. In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de inchidere deschide un ventil .Fiecare camera de stingere este umpluta cu ulei electroizolant .INTRERUPTOARE DE 110 KV DE TIP ORTOJECTOR ( IO ) ACTIONATE CU DISPOZITIVE TIP MOP-1 (MOP-3) Intreruptoarele IO 110 KV de tip “ortojector” rapide . are rol de sustinere pentru camerele de stingere in “V” si cuprinde mecanismul hidraulic de comanda. Mecanismul de actionare poate fi unul singur tip MOP-1 pentru toate cele trei faze . care este racordat la sistemul de biele si clicheti antrenand contactul mobil spre inchidere . 3. iar pentru deschidere energia acumulata in resoarte in forma de spirala . Prin colana izolanta traverseaza conductele izolante pentru transmisia hidraulica . avand la partea superioara un carter superior . In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de dechidere deblocheaza clicetul de deschidere .3.fiind astfel conceput incat intreruptorul inchis sa aiba posibilitatea de descchidere . In aceasta pozitie dispozitivul de actionare are sistemul de biele contact mobil blocat de clichetul de deschidere in pozitia inchis fara ca aerul comprimat sa mai aiba actiune asupra sistemului .Coloana izolanta nu comunica direct cu ansamblul mecanism-camere de stingere.Comanda de inchidere este posibila atat timp cat presiunea aerului in instalatia de aer comprimat este la o presiune corespunzatoare ( 5. Ansablul mecanism – camere de stingere nu comunica direct . Ansamblul mecanism superior se afla sub tensiune . Comanda de inchidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare tip DPE ( montat pentru fiecare faza cate un dispozitiv) .Resortul armat prin comprimare acumuleaza energia necesara efectuarii operatiei de deschidere si ramane in aceasta pozitie cu ajutorul clicetelor din sistemul cinematic. cu ulei putin sunt construite pentru utilizare in instalatii exterioare avand inseriate doua camere de stingere identice pentru fiecare faza. In carter se afla ulei de transformator cu rol izolant si de protectie a ansamblului hidralic. 19 . cu rol izolant si in procesul de stingere a arcului electric . iar prin comprimarea resortului de deschidere pregatind dispozitivul pentru comanda de deconectare. cuplate hidraulic intre ele . sau cate unul pentru fiecare faza (MOP-3) cu comanda monofazata . Nivelul acestui ulei se poate verifica la sticla de nivel fixata pe carter. resortul de deschidere (comprimat la faza anterioara) se destinde cu mare viteza producand prin sistemul cinematic al mecanismului ( biele contact mobil) deschiderea intreruptorului . Camerele de stingere sunt grupate cate doua pentru fiecare faza formand un “V” . ca urmare a acestui fapt .Pentru acest lucru dispozitivul este prevazut pe fiecare faza cu cate un rezervor de aer cu supapa de retur cu un volum de aer suficient pentru aceste manevre .5 atm).Aceste resoarte sunt armate prin destiderea presiunii aerului comprimat in momentul comenzii de inchidere .cu comanda trifazata .Pentru comanda intreruptorului se utilizeaza aerul comprimat la inchidere .5 atm. Coloana izolanta are rolul de sustinere a ansamblului mecanism-camera de stingere si de a realiza izolatia corespunzatoare intre partea sub tensiune si masa .Coloana izolanta este umpluta cu ulei de transformator cu rol izolant .

Tijele contactului mobil ale celor doua camere de stingere se deplaseaza in sus . intr-un ansamblu compus din acumulator si o butelie . montate in cutia dispozitivului. Carcteristici tehnice ale dispozitivului MOP:  presiunea de serviciu 260…. electrovalvele se inchid .Aceasta energie este in prealabil inmagazinata sub forma “oleopneumatica” in acumulatorul mecanismului de actionare MOP . Pozitia inchisa a contactului este mentinuta cu ajutorul dispozitivului de zavorare. permite uleiului sub presiune sa ajunga la una din fetele pistonului cu dublu efect . determinand vaporizarea acestuia .Tija contactului mobil deplasandu-se in jos . apasa asupra valvei de inchidere din sistemul hidraulic . dispozitivul anticavitational va trimite uleiul proaspat in camera de stingere grabind prin aceasta stingerea arcului electric. patrunzand in contactele fixe superioare . Energia eliberata de azotul comprimat este transmisa hidraulic la mecanismul cu piston cu dublu efect. cu acumulare de energie . este transmisa hidraulic la dispozitivul cu piston cu dublu efect prin cele doua tevi izolante care traverseaza coloana izolanta. In acelas timp dispozitivul anticavitational se umple cu ulei. Dupa comanda . Comanda de deschidere a intreruptorului Comanda asupra electrovalvei de deschidere determina deschiderea acesteia si energia oleopneumatica actioneaza pe cealalta fata a pistonului cu dublu efect . Comanda de inchidere a intreruptorului Inchiderea intreruptorului se face electric (din sala de comanda . montat in carterul superior al intreruptorului. Prin vaporizare uleiul produce suflajul arcului . 20 . realizeaza comanda de inchidere. Comanda asupra electrovalvelor de inchidere determina deschiderea acestora si energia oleopneumatica inmagazinata in acumulator . Dispozitivul de actionare tip MOP Mecanismul de actionare MOP-1(3) este un dispozitiv de manevra . Arcul electric format se dezvolta in uleiul din camera de stingere . Tijele contactului mobil ale celor doua camere de stingere se deplaseaza brusc in jos .din cutia de cleme sau de la dispozitivul MOP) sau mecanic din cutia dispozitivuli de actionare.Functionarea intreruptoarelor IO 110 KV: Energia mecanica necesara functionarii celor doua tije de contact mobil ale ansamblului camere de stingere dispuse in “V” . sau mecanica de la butonul din cutia MOP . fiind pregatit pentru o noua comanda.300Atm  presiunea minima de inchidere 270Atm  presiunea minima de deschidere 260 Atm  presiunea de precomprimare a azotului in acumulator 250 Atm  presiunea de mentinere a uleiului in conductele de comsnda 1…… 2. sub forma gaz comprimat (azot) . stabilind contactul. care actionand asupra sistemul cinematic din carterul superior . deschizand contactul.3 Atm  presiunea de lucru a supapei de siguranta  la deschidere . care este mentinut sub presiune cu un grup motorpompa . antrenand sistemul cinematic spre deschidere. intre 390-410 Atm  la inchidere . care este stins.mai mare de 335 Atm  presunea de lucru a presostatului:  contacte deschise ferm la 255 Atm  contacte inchise ferm la 225 Atm Functionarea dispozitivului MOP: Comanda electrica asupra bobinei de inchidere . In acelas timp dispozitivul anticavitational se umple cu ulei. antrenand sistemul cinematic spre inchidere. actioneaza aupra uneia din fetele pistonului cu dublu efect . care se pot vedea in schemele de mai jos. Dispozitivul MOP are in componenta sa echipamente electrice si hidraulice . sistemul revenind la pozitia de repaus .

in final arcul fiind stins. realizeaza comanda de deschidere. Antipompajul (protectia contra sariturilor) este realizat cu releul “RAP” . La baza polilor se cupleaza presostatele compensate cu temperatura care controleaza presiunea SF6 din intreruptor.Gazul SF6 este comprimat intre cilindrul mobil si si contactul fix inferior.Polii intreruptorului sunt de tip monocoloana fixati pe suporti metalici . care elimina comanda de inchidere in timpul manevrei de deschidere.1. 3.4. care este mentinut sub presiune cu un grup motorpompa . 21 . iar intregul volum al intreruptorului este supus la aceasi presiune a gazului SF6.INTRERUPTOARE DE 110 KV CU SF6 TIP H14-145 ACTIONATE CU DISPOZITIVE OLEOPNEUMATICE TIP MOP-2A sau cu resoarte: DESCRIERE : Intreruptoarele tip H14 de 110 KV sunt formate din trei poli identici si un mecanism de actionare hidraulic de tip MOP-2A. prin intermediul tijei izolante la contactul mobil . care actionand asupra sistemul cinematic din carterul superior . In pozitia inchis circuitul este stabilit prin contactele principale de regim permanent .Comanda electrica asupra bobinei de deschidere . In pozitia deschis suflajul inceteaza . iar presiunea de serviciu nominala a gazului SF6 asigura rigiditatea dielectrica dintre contacte. permite uleiului sub presiune sa ajunga la cealalta fata a pistonului cu dublu efect . Aceasta energie este in prealabil inmagazinata sub forma “oleopneumatica” in acumulatorul mecanismului de actionare MOP . Polii se cupleaza cu mecanismul hidraulic de actionare tip MOP-2A prin intermediul conductelor de inalta presiune Fiecare pol este construit din:  1 camera de stigere  1 coloana suport care include si tija izolanta de actionare  1 piston hidraulic de inchidere – deschidere Camera de stingere (rupere) se compune din :  capacu cu borna superioara  ansamblul izolator suport  portcontactul intermediar  ansamblu filtru  ansamblu contact superior  ansamblu contact mobil  ansamblu contact inferior Cuplarea pistonului hidraulic cu ansamblu contact mobil se face prin intermediul unei tije izolante de actionare. arcul se stabileste intre acestea in interiorul diuzei . Dupa separarea contactelor de arc .4. Functionarea intreruptoarelor 110 kv H14 cu SF6 cu MOP 2A Comanda de deschidere Functionarea camerei de stingere (rupere). Comanda de inchidere a intreruptorului Inchiderea intreruptorului se face electric (din sala de comanda . 3. sau mecanica de la butonul din cutia MOP apasa asupra valvei de deschidere din sistemul hidraulic . La comanda de deschidere forta activa a dispozitivului MOP este transmisa la mecanismul hidraulic liniar cu piston diferential cu tija unilaterala . Contactele principale se separa si curentul este comutat pe contactele de arc.din cutia de cleme sau de la dispozitivul MOP) sau mecanic din cutia dispozitivuli de actionare.Gazul SF6 sub presiune asigurand un suflaj dublu axial puternic .

La aceasta comanda axul principal “1” si resortele de inchidere “5” . Cu Sf 6 si resoarte: Resoartele de inchidere pot fi armate manual sau electric.  Armarea electrica.confirmarea “resoarte intinse:” este data de indicatorul de stare “18”. Functionare intr.  Inchiderea intreruptorului.5-4. 22 . fiind pregatit pentru o noua comanda.5 atm 3. se realizeaza cu ajutorul unei manivele fixata in axul principal “ 1 “.Comanda asupra electrovalvelor de inchidere determina deschiderea acestora si energia oleopneumatica actioneaza aupra pistonului hidraulic . indicatorul de stare al resoartelor “18 “ nu se misca.  Armarea manuala .Rasucind butonul de comanda manuala “14” in sensul acelor de ceasornic sau excitand bobina de deschidere “17” se elibereaza cclichetul de deschidere “13” eliberand axul auxiliar “2” Momentul de torsiune de la resortul de deschidere “6” realizeaza deschiderea intreruptorului si totodata confirma pozitia de “intreruptor deschis”. de actionare inteligente Intreruptorul in vid produs de firma TAVRIDA ELECTRIC este compus din doua module de baza:  Modulul de comutatie ISM/TEL cu rol de inchidere – deschidere a circuitelor primare. spre inchidere. Presiunea la un moment dat . Odata ce comanda de inchidere a fost executata indicatorul de pozitie arata pozitia “intreruptor inchis” iar carligul de deschidere “13” mentine pozitia inchis.axul principal “1” este rotit de motoarele de armare “10” . se poate face manual sau electric .iar contactul auxiliar de pozitie “21” opreste motorul cand resoartele de inchidere au fost armate. Controlul si supravegherea presiunii gazului SF6 Presiunea gazului SF6 din polii interruptorului este controlata permanent si automat de catre “presostatul compensat”cu temperatura .5. cilindrul mobil se deplaseaza in sus .  Culoarea “rosu”indica o presiune periculoasa din punct de vedere al stingerii arcului electric si asigurarea izolatiei la comanda intreruptorului si este cuprinsa sub valoarea de 4..Resoartele sunt tinute in pozitia comprimat de catre clichetul de inchidere .5.Dupa comanda electrovalvele se inchid sistemul revenind la pozitia de repaus . la o anumita temperatura este indicata de un manometru special cu contacte in lichid antianghet.1. FABRICATIE TAVRIDA ELECTRIC cu disp.7 atm. marcat cu trei culori astfel:  Culoarea “verde” indica o presiune normala a gazului SF6 si este cuprinsa intre valorile 4.2. 3.4.Rasucind butonul de comanda manuala “14” in sens invers acelor de ceasornic .5 atm +0.  Culoarea “galben” indica o presiune de atentionare a gazului SF6 si este cuprinsa intre valorile 4.0. este similara cu cea manuala . Presiunea de umplere a polilor intreruptorului este de 6. se poate face manual sau electric .2.INTRERUPTOARE DE MEDIE TENSIUNE IN “VID” 3. mecanismul de armare “9” .  Deschiderea intreruptorului.7-7 atm.1% la o temperatura a mediului ambiant de 20 grade C. sau excitand bobina de anclansare “16” . care se roteste alternativ in sensul acelor de ceasornic comprimand resoartele de inchidere “5” .

armatura mobila se zavoreste magnetic de armatura fixa.Modulul de comanda CM/TEL cu rol de control al operatiilor de inchidere – deschidere si de adaptare la echipamentul de protectie si semnalizare. indiferent de tensiune si de factorii externi.  Constructia modulului de comutatie Spre deosebire de majoritatea intreruptoarelor conventionale care utilizeaza mecanisme de actionare cu resort si motor. Modulul de comanda este inchis intr-o carcasa din polimer cu suprafata de asezare plana si cu patru gauri de montaj. respectiv de deschidere. 23 . La capatul cursei. Modulul include componente care supravegheaza continuitatea circuitului bobinei actuatorului si monitorizeaza propria functionare. cate unul pe fiecare pol. care demagnetizeaza magnetul inelar. Camera de stingere in vid si actuatorul magnetic sunt amplasate la capetele opuse ale carcasei izolante. Pentru deschiderea intreruptorului se trece prin bobina actuatorului un curent de sens opus. fara incidente. Armatura mobila. masa acestora este mica si sunt amplasate simetric fata de axa polului. In lipsa tensiunii de comanda se utilizeaza o baterie de 12-30 V cc. Actuatoarele magnetice sunt situate in interior. Forta arcului de deschidere ajunge sa invinga forta magnetului si armatura eliberata incepe sa se miste accelerat. Armatura mobila a actuatorului este solidara cu contactul mobil prin intermediul unui izolator tija aflat in interiorul carcasei izolante. 0 tija de sincronizare leaga cele trei actuatoare si asigura urmatoarele functii:  Sincronizeaza deschiderea polilor  Actioneaza contactele auxiliare  Actioneaza interblocajele celulei Actuatorul este mentinut In cele doua pozitii limita fara a fi utilizate sisteme de zavorare mecanica. Mod de operare: Pentru inchiderea contactelor intreruptorului se injecteaza in bobina actuatorului un curent rezultat din descarcarea condensatorului de inchidere. Contactul mobil se opreste in momentul inchiderii contactului principal insa cursa armaturii mobile continua inca 2 mm comprimand arcul de presare a contactului. Acest curent produce un flux magnetic in intrefierul dintre armatura fixa superioara si armatura mobila a actuatorului. La capatul inferior al cursei armaturii. comprimand in acelasi timp arcul de deschidere. Efectul este eliminarea activitatii de intretinere a modulelor de comutatie si exploatare de durata. asigurand o capacitate de rupere mare. Armatura mobila este mentinuta in pozitia DESCHIS de arcul de deschidere iar in pozitia INCHIS de catre fluxul magnetic produs de magnetul in forma de inel. asa cum se arata in figura alaturata. Curentul care trece prin bobina actuatorului satureaza magnetul inelar crescandu-i puterea astfel incat fluxul acestuia mentine armatura si contactul in pozitia INCHIS si dupa intreruperea curentului. intreruptoarele brevetate de firma TAVRIDA inglobeaza trei actuatoare magnetice independente. Modulul are ca piesa de baza un microprocesor care asigura controlul actuatorului magnetic. izolatorul tija si contactul mobil se pun in miscare datorita atractiei electromagnetice. generat prin descarcarea condensatorului de deschidere. Acest fapt asigura miscarea liniara in ambele sensuri si elimina mecanismele care transforma miscarea de rotatie in miscare rectilinie. (pentru modulul CMfTEL -100/220-12 -03A) Constructia modulului de comanda Modulul de comanda actioneaza asupra actuatorului folosind energia inmagazinata in condensatoarele de inchidere.  Declansarea intreruptorului se poate realiza atat electric cat si manual  Anclansarea se realizeaza numai electric. Aceste actuatoare au un numar redus de piese in miscare.

de interior .1. 3.6.28. care actioneaza asupra sistemului cinematic . Intreruptorul poate fi deschis manual prin rotirea tijei de sincronizare. Carcasa mecanismului si mecanismul de stocare a energiei de actionare. sau se comanda electric bobina de anclansare .pentru tensiuni de la 7. Resortul de incidere se dezarmeaza .5. care actioneaza asupra sistemului cinematic .iar motorul electric rearmeaza acest resort pregatind intreruptorul pentru o noua comanda. actionarea contactelor auxiliare si a interblocajului mecanic. ITRERUPTOARE DE MT TIP IO CU MECANISM DE ACTIONARE CU RESORT 24 . din cheia de comanda .iar prin intermediul aceleasi parghii de operare din plastic modulare se realizeaza deschiderea contactelor. indicand pozitia intreruptorului.2Izolatorii in rasina uscata pentru sustinere poli  14.intregul ansamblu al contactului mobil este mentinut in pozitia DESCHIS de forta arcului de deschidere. Tija de sincronizare este rotita in timpul manevrei.Carcasa are un capac detasabil pe care sunt decupaje pentru echipamentele de indicatie si actionare. Intreruptorul contine  60.  19.iar prin intermediul unei parghii de operare din plastic modulare se realizeaza inchiderea contactelor. Pentru deschiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “O” de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . 3. pregatind intreruptorul pentru comanda.3 sustinatori  48. INTRERUPTOARE DE MT CU VID TIP 3AH FABRICATIE SIEMENS Intreruptorul cu vid tip 3AH1 este de tip tripolar . Piesa de contact mobila este fixata la piesa terminala si este localizata central in ghidaj.din cheia de comanda .14.de deschidere. Camera cu vid  16.2 traverse de fixare pentru izolatori  28.Resortul de inchidere poate fi armat si cu manivela . Ansamblu 3 poli  30. Camerele cu vid Camera de stingere este fixata la suportul superioar al camerei de stingere in vid .16. Durata de viata a intreruptorului cu vid este data de numarul maxim de comenzi . cicluri de functionare astfel:  Cicluri de functionare mecanica este de 10. sau se comanda electric bobina de declansare .1. Functionarea intreruptorului vu vid tip AH1 Pentru inchiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “I” de pe partea frontala a dispozitivului de actionare .000  Numar maxim de cicluri de functionare ca si functie a extracurentului de rupere este indicat in cartea tehnica si este in functie de valoarea curentului de scurt circuit pe barele de MT a statiei unde se monteaza aceste intreruptoare.2.2. De burduful de metal se fixseaza conexiunea rezistenta si izolanta a camerei de stingere. care se introduce in locasul respectiv Armarea sau detensionarea resortului de inchidere este indicata de un indicator pe panoul frontal al dispozitivului .2-24 kV.Piesa de contact fix este conectata direct la carcasa camerei de stingere . Parghie de operare  Elmente de control Carcasa mecanismului cuprinde toate elementele mecanice si electrice necesare pentru inchiderea si deschiderea intreruptorului .Resortul de descidere se armeaza in timpul inchiderii .

4000 A Constructia intreruptoarelor tip IO MT:  Polii intreruptorului cuprind  Carterul inferior  Mecanismul de actionare  Sistemul de rulare tip carucior Functionarea intreruptorului IO de MT Contactele mobile ale celor 3 faze sunt legate intre ele prin intermediul unor biele actionate simultan de mecanismul cu resort.iar prin intermediul aceluiasi sistem biele-parghii se realizeaza deschiderea contactelor.2500. este intrerupt (sau stabilit) sau atunci cand nu se produce nici o schimbare de tensiune la bornele fiecarui pol al separatorului.din cheia de comanda . Resortul de descidere se armeaza in timpul inchiderii . care actioneaza asupra sistemului cinematic . Separatorul este utilizat pentru a deschide sau inchide circuitele electrice atunci cand un curent de intensitate neglijabila pentru separatoarele normale si de o anumita valoare pentru cele de sarcina. din cheia de comanda . Dispozitivul MRI cuprinde mai multe subansamble si anume:  Mecanismul de transmitere a miscarii de la motorul de armare (sau manual) prin curele trapezoidale sau lant . sau se comanda electric bobina de anclansare . asigura in pozitia deschis o distanta de izolare predeterminata intre bornele fiecarui pol.iar prin intermediul bilelor si parghiilor de legatura cu contactele mobile ale polilor intreruptorului se realizeaza inchiderea contactelor. pregatind intreruptorul pentru comanda. aceste resoarte se armeaza automat .20 kv si curenti de 630.. Resortul de incidere se dezarmeaza .2. 25 . Odata cu inchiderea intreruptorului . Pentru deschiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “verde” (sau a parghiei) de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . sau se comanda electric bobina de declansare .3 Mecanismele de tip MRI sunt destinate pentru comanda intreruptoarelor de MT folosind pentru inchidere energia inmagazinata in resoarte de tractiune in prealabil tensionate. SEPARATOARE Separatorul este un aparat mecanic de conectare. Pentru inchiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “rosu” (sau a parghiei ) de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . Resoartele armate asigura inchiderea rapida a intreruptorului .1250.de deschidere. la sistemul cinematic spre resoartele de inchidere  Mecanismul de zavorare in pozitia armat  Mecanismul de zavorare in pozitia inchis  Mecanismul de blocaj la inchidere 4. prin destinderea resoartelor de inchidere se armeaza resoartele de deschidere. de la polul din mijloc al intreruptorului.Sunt intreruptoare tripolare de interior construite pentru tensiuni de 10. Dupa comanda de inchidere . care pentru motive de securitate. care actioneaza asupra sistemului cinematic . Intreruptorul conectat poate fi deconectat indiferent de starea resoartelor de inchidere. Mecanismul de actionare tip MRI ( TM ) 1. Armarea resoartelor de inchidere se poate face fie manual cu ajutorul unei manivele fie electric cu un motor.iar motorul electric rearmeaza acest resort pregatind intreruptorul pentru o noua comanda. Armarea sau detensionarea resortului de inchidere este indicata de un indicator pe panoul frontal al dispozitivului .

 Sc = de scurtcircuitare.  pentru montaj cu cadrul in plan vertical. se face numai manual cu dispozitivul tip AME-I.  O= pentru montaj in plan orizontal. si se refera numai la separatoarele de sarcina. Izolatorii suport si biele sunt montate caile de curent ale separatorului.  n = tip nou. Pe cadrul separatorului sunt montati izolatorii suport cu bornele de legatura cu contactu1fix. Simbolizarea acestor separatoare este. . Constructia acestor aparate este formata dintr-un cadru metalic comun pentru cele trei faze pe care sunt montati izolatorii suport de tip nestrapungibil si axul cu manivela si bielele de actionare.al doilea grup de cifre indica curentul nominal in A.  F = cu sigurante fuzibile pe cadru comun. Se impart in urmatoarele grupe de produse:  -separatoare tripolare de 12si 24 kv tip cutit. Manivela de actionare se poate monta fie 1a capete1e axului fie intre faze. si axul de actionare cu izolatorul basculant pe care se gaseste montat contactul mobil al separatului.Separatorul trebuie sa poata suporta curentul de lunga durata in conditii normale ale circuitului si de asemenea sa suporte curentul pe timpul unei durate specifice in conditii anormale.  T = tripolar.  separatoare de scurtcircuitare de 123kv.5. Legatura electrica intre contactul 26 .  L = pentru montarea in linie a fazelor. si 245 kv.cifra dupa “P” – indica numarul cutitelor de punere la pamint.  S = (la inceputul simbolizarii). . 72. Separatoarele pentru montaj cu cadru in plan orizontal se livreaza impreuna cu piesele necesare de fixare pe stilpi de lemn sau beton. Sparatore1e se executa in mai multe variante si anume :  pentru montaj cu cadru in plan orizontal . cum sunt acelea de scurtcircuit. 145.  M= monopolar.  P = cu cutite de punere la pamint.  i = inversat (referitor la P).  separatoare monopolare de pamintare de 123kv si 245kv.cifra dupa “m” – indica numarul dispozitivelor de actionare. . Separatoarele basculante : sunt formate dintr-un cadru metalic prevazut cu un suport care permite montarea separatorului numai cu cadrul in pozitie orizonta1a pe sti1pi de beton de sectiune patrata.  –separatoare tripolare de 12 si 24 kv basculante. formate din bornele de legatura cu cutitele separatorului. Separatoarele echipate cu sigurante fuzibile au cadrul prelungit.  –separatoare de 42.  m = pentru actionare cu motor electric. . Caracteristicile sigurantelor fuzibile folosite sunt indicate in tabelul 2. Actionarea acestor separatoare.  E = de exterior. iar sigurantele fuzilbile sunt montate cu un capat pe izolatorii folositi special in acest scop si un capat pe izolatorul contactului fix a1 separatorului. .  –separatoare monopolare de 420kv. Separatoarele de sarcina sunt utilizate pentru inchiderea sau deschiderea sub sarcina nominala a circuitelor electrice.separator. 123. Separatoarele de scurtcircuitare se utilizeaza pentru punerea la pamant a circuitelor electrice aflate sub sarcina.primul grup de cifre indica tensiunea nominala in kv.al treilea grup – indica puterea de rupere in MVA .

Separatoarele de 35KV se executa in variantele fara . fiind in contact. numai pentru variantele de 35 si 110KV. Toate aceste separatoare pot fi actionate fie pneumatic . Separatoarele tripolare de sarcina de 10 si 20 kV Sunt executate pe constructia separatoarelor basculante Cind separatorul este inchis sunt realizate doua circuite electrice in paralel. La sfirsitul cursei de inchidere. axul. se declicheteaza sistemul de zavorire a cutitului de rupere si sub actiunea resortului armat. cutitul intermediar si pirghia de actionare. Separatoare de pamantare (clp)110 kV Aceste separatoare se executa numai in constructie monopolara. ASE executat in varianta cu doua axe . curentul electric trecind numai prin a doua cale descrisa mai sus. Succesiunea fazelor la inchiderea separatorului este urrnatoarea :  in cursa lor de inchidere cutitele principale se cupleaza prin intermediul pirghiei cu cutitul interniediar. ASE. fazele se upleaza mecanic intre ele cu tija de legatura. cu ajutorul dispozitivului tip AP-4 pentru 35 KVsi AP-5 pentru cele de 110 KV. In cazul actionarii pneumatice sau manuale. constructia lor fiind indicata in fig 17 si 18.mobil si una din borne este facuta cu un conductor flexibil montat pe niste suporti de sustinere format din bare articulate. sistemul cinematic se zavoreste astfel incit la deschidere. Ele sunt formate dintr-un cadru metalic pe care este montata o coloana izolanta. altul prin contactul si cutitul de rupere.fie numai cu dispozitivul AME-5. a cutitului intermediar si a axului camerei de stingere se armeaza resortul ( 21 ) . in acelasi timp prin intermediul pirghiei de actionare. Pe cadru se mai gasesc montate: axul cu manivela si tijele de actionare. prevazuta la partea superioara cu borna de racord cu linia si contactul principal. manivela si cutitul de pamantare si borna de legatura la pamant. cutitul de rupere sa nu inceapa sa se deschida decit dupa ce a fost armat resortul (21). Dupa ce a fost rupt areul electric in continuarea cursei de deschidere a separatorului se desprinde pirghia de actionare de cutitul intermediar. intre cutitul intermediar si pirghia de actionare de pe contactul mobil). pentru separatoarele prevazute cu cutite de punere la pamint. separatoarele se pot livra cuplate impreuna cu dispozitivul de actionare afferent. pun in miscare axul camerei de stingere si armeaza resortul ( 21). un sistem de cutite de pamintare. In cazul actionarii cu dispozitiv cu motor tip. unul prin contactele principale mobile si fixe. iar spre sfarsitul cursei ( cind s-a realizat o distanta de izolatie suficienta intre contactele principale). sau cu cutit de legare la pamint. Aceste separatoare sunt de tip rotativ cu deschiderea cutitelor in plan orizontal. Aceste separatoare se actioneaza numai cu dispozitiv tip A ME -1. astfel incit la sfirsitul cursei. Pentru a forma constructii tripolare. sau cu dispozitivul cu motor electric tip. separatoarele sunt prevazute numai cu posibilitatea cuplarii lor cu aceste dispositive. Tijele de legatura pentru cele doua montaje fiind diferite ca lungime. Spre sfirsitul cursei de inchidere. fie in linie. Separatoare de 110 kV Aceste separatoare se executa numai in constructie monopolara. sunt doua distante de izolatie ( una in interiorul camerei de stingere intre cutitul si contactul de rupere si alta in exteriorul ei. Aceste separatoare se actioneaza numai manual cu ajutorul dispozitivului tip AME-5. 27 . se pot actiona electric cutitele principale si manual prin intermediul dispozitivului. Pe axul separatorului este montata manivela de actionare si un limitator de cursa reglabil. se foloseste cite un dispozitiv pentru fiecare sistem de cutite. Montarea fazelor se poate face fie alaturat . se inchide rapid cutitul de rupere. in exterior cu tubul iar in interior cu tija din material generator de gaze este rupt datorita presiunii gazelor formate si vitezei de deschidere a cutitului de rupere. se desface mecanismul de zavorire si sub actiunea resortulul se deschide rapid cutitul de rupere. cele de 110 KV se executa si in variante cu doua cutite de punere la pamint. Arcul electric care se amorseaza intre cutitul si contactul de rupere. In cazul actionarii pneomatice la cerere.In cazul actionarii manuale sau cu ASE. La deschiderea separatorului se desprind mai intai contactele principale.

vibraţiile. care reprezintă o solicitare de lungă durată şi este tensiunea maximă de serviciu din instalatie. Solicitările datorită factorilor externi. Aceste separatoare functioneaza in acelasi mod ca si cutitele de punere la pamant ale separatoarelor de 110. pot să aibă caracter permauent (ca de exemplu acţiunea . care inglobează creşterile de tensiune şi supratensiunile avînd o durată relativ lungă şi un caracter neamortizat sau slab amortizat. Un alt factor general ce trebuie luat în consideraţie la examinarea comportării in exploatare a echipamentelor şi aparatelor electrice. poluarea aerosolii. 5. prin luarea unor măsuri corespunzătoare ca:  reglaj al tensiunii prin comutatoarele de ploturi sub sarcină şi fără sarcină.umiditatea. acţiunea supratensiunilor). 28 .  supratensiuni temporare. 220 kV descrise anterior. . etc. determinate de factori interni şi externi.). Fiind de durată nelimitată această formă de solicitare are o mare importanţă pentru izolaţia solidă în ansamblu.1. precipitaţiile. Tensiunea maximă de serviciu .  compensarea liniilor de foarte înaltă tensiune. in vederea protectiei personalului. Factorii enumeraţi. care sint condiţionate de "reacţia" echipamentelor şi aparatelor la "acţiunea" instalaţiei electrice din care face parte.tensiunii de serviciu) sau accidentala (ca de exemplu. standarde şi recomandări internaţionale ce trebuie să fie suportată de izolaţie in timp nelimitat. In condiţiile exploatării izolaţia echipamentelor şi aparatelor electrice in special a celor de inaltă tensiune (IT) este supusă unor solicitări complexe. radiaţiile solare. conduc direct sau indirect la degradarea (îmbătrinirea izolaţiei) sau chiar deteriorarea (distrugerea prin conturnare sau străpungere) a izolaţiei. iar personalul de exploatare trebuie să asigure ca acest plafon să nu fie depăşit. vîntul. caracterizate prin următoarele mărimi:  tensiunea maxima de serviciu. ce condiţionează funcţionarea normala şi fiabilitatea acestora in exploatare. PROTECTIA STATIILOR ELECTRRICE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR 5.Aceste separatoare se folosesc numai pentru punerea la pamant. 5. sint determinate de caracteristicile climei şi ale mediului ambiant (ca de exemplu. a unor parti din retelele electrice care au fost in prealabil deconectate din sistemul energetic. mai ales în condiţii de exploatare nefavorabile .1. SOLICITARILE IZOLATIEI ECHIPAMENTELOR SI APARATELOR DIN STATIILE ELECTRICE. In cele ce urmează se analizează diferite moduri de manifestare a acestor solicitări în exploatare şi metodele aplicate în staţii electrice pentru limitarea lor la valori convenabile din punct de vedere tehnic şi economic. este factorul timp care reflectă gradul de oboseala . Acţiunile aşa namitor factori interni.  supratensiuni de comutaţie. Izolaţia internă şi externă a echipamentelor şi aparatelor electrice din staţii în condiţiile exploatării este supusă in primul rînd la solicitări electrice. Ele se inchid si se deschid numai cand circuitul in care sunt legate este fara tensiune si curent.  supratensiuniatmosferice. Este impusă prin prescripţii .1.defectelor sau altor cauze şi care sint de durată scurtă şi de formă puternic amortizată. ca . care apar în instalaţii datorită comutaţiilor.care iau nastere datorită descărcărilor atmosferice în natură şi care au o durată foarte scurtă şi o formă foarte puternic amortizată. temperatara.  folosirea unor scheme de protecţie şi automatizare pentru încadrarea tensiunii de serviciu in limitele tolerate de echipamente şi aparate. eroziune şi descompunere a materialelor izolante prin alterarea in timp a proprietăţilor electrice iniţiale.

 zăpadă in curs de topire . Valoarea acestor supratensiuni se limitează prin:  utilizarea unei automatizări care să asigure deconectarea intreruptorului de MT cu citeva semiperioade inaintea întreruptorului pe IT la transformatoare. Creşterile de tensiune în acest caz pot atinge valori periculoase mai ales dacă infăşurarea terţiară la autotransformatoare lipseşte şi dacă lungimea liniei depăşeşte 400 km. sau in procesul de sincronizare a unei porţiuni a sistemului energetic interconectat. prin durata lor relativ mare. Pot atinge valori periculoase pentru echipamentele şi aparatele din staţii electrice în următoarele cazuri mai importante:  la descărcarea automată a sarcinii (DASf). In cazul punerii la pămînt a unei faze in retelele de medie tensiune cu neutrul izolat .  la conectarea liniilor lungi in gol pe partea de tensiune mai joasă a transforma torilor.3) Uf. mai ales în zonele poluate cu agenţi chimic. Ele depind de felul intreruptorului şi acţionarea lui corectă. 5.mici capacitivi)  deconectarea transformatoarelor in gol. In acest caz izolaţia aparatului (în special izolaţia întreruptorului) între contactele deschise. In regim dinamic (la deconectarea în opoziţie de fază).2. 5. ceaţă intensă şi persistentă. tensiunea fazelor urmare a deplasării neutrului. Supratensiunile analizate cu o importanţă deosebită în exploatarea staţiilor electrice. combinate cu ceaţă intensă şi persistentă. particole volante. cu neutrul izolat sau compensat prin bobina de stingere.  poluare cu agenţi chimici şi particole volante . poate să apară între polii aparatelor de comutaţie primară la ieşirea din sincronism a unei porţiuni a sistemului . O solicitare foarte intensă de durată relativ lungă. precum şi de parametrii reţelei (în amonte şi aval de locul de montare a acestuia).  deconectarea bobinelor de compensare (întreruperea curenţilor mici inductivi).  incărcarea corespunzătoare a transformatorului sau înfăşurării terţiare a autotransformatorului.  la ieşirea din sincronism .1.2. Valorile cele mai periculoase se obţin la :  deconectarea liniilor în gol (întreruperea curenţilor.creşte de √3 ori. cînd poate conduce la conturnari şi străpungeri de izolaţie. respectiv în procesul sincronizării. efectele ei fiind limitate prin tratarea corectă a neutrului prin bobine de stingere sau rezistenţe. Supra tensiunile de comutaţie (de conectare şi de deconectare) reprezintă o solicitare cu atîta mai importantă cu cît tensiunea nominală a reţelei creşte. 29 . Supratensiunile temporare .1.8 . oscilaţiile libere se suprapun peste aceste valori ducînd la solicitări extrem de intense ale izolaţiei camerelor de stingere. poate să fie solicitată un timp oarecare la (1.  în cazul punerii la pămînt a unei faze în reţeaua de medie tensiune . care se suprapun supratensiunilor tranzitorii ce se datoresc arcului intermitent de la locul defect. ca urmare a fenomenului tranzitoriu ce ere loc în acest caz. deoarece pot conduce la avarii grave .3. Solicitarea este deosebit de periculoasă pentru izolaţie datorită duratei lungi de acţionare. Supratensiuni de comutatie .

care este alcatuit din elemente de captare amplasate deasupra constructiilor protejate . Undele de supra tensiune au forma unor unde de impuls cu o amplitudine de sute de mii de kV. a două paratrăsnete verticale de aceeaşi înălţime precum şi a două conductoare de protecţie . se va îrcărca prin inducţie electrostatică. intensitatea cimpului electric în această zonă va fi foarte mare. ele se reflectă parţial sau total (cu păstrarea sau schimbarea semnului) la noduri.se calculează cu reIatia : X = ha*1.2.1. 5. Acestea pot fi verticale (de tip Franklin) sau orizontale (conductoare de protepţie). Paratrasnetul . Supratensiuni atmosferice .hx) şi „hx" înăltimea pe care paratrasnetul este capabil să o protezejeze la distanţa (x) de el. avind potenţialul pămîntului (considerat zero). 5. PROTECTIA TERITORIULUI STATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA LOVITURILOR DIRECTE DE TRASNET 5. Efectele descărcărilor atmosferice asupra instalaţiillor electrice se pot grupa în efecte primare datorita loviturilor directe de trasnet si efecte secundare . „ha” înălţimea activa a paratrăsnetului (ha = h . Zona de protecţie a unui paratrăsnet vertical. In cursul propagării in reţea.  prin racordarea unor condensatoare de înaltă tensiune la barele staţiei sau la bornele transformatoarelor (au totransformatoarelor).1. paratrăsnetul. joncţiuni. elemente de coborare si elemente de legare la pamant. orientînd în acest fel lovitura de trăsnet inspre paratrăsnet. La trecerea deasupra acestora a unui nor cu sarcină electrică negativă.4. propagate pină la echipamentul electric din staţii.  prin utilizarea unor descărcătoare. înălţindu-se mult deasupra solului . Acest lucru favorizează formarea unui canal de descărcare dinspre paratrăsnet spre nor. datorită inducţiei prin care apar unde de supra tensiune deosebit de periculoase pentru izolaţia tuturor instalaţiilor. cu o durată de ordinul microsecundelor deplasindu-se pe LEA. In funcţie de tensiunea nominală şi de suprafaţă ocupată. Cercetările dovedesc că şi lovitura de trăsnet inversă in stîlpii LEA.Limitarea supra tensiunilor de comuta ţie este realizată prin următoarele căi principale:  prin folosirea unor întreruptoare cu rezistenţe de şuntare a camerelor de stingere ( la tensini mai mari de 110 kV). Zona de protecţie. Panta de tensiune a undelor incidente care ajunge in statii poate ajunge la 500 kV/ µ s la LEA protejate efectiv si 1000 kV/ µ s la cele neprotejate efectiv. este in functie de parametri « X. capetele circuitelor şi se amortizeaza datorită pierderilor (inclusiv descărcărilor corone pe care le produc). pentru paratrăsnete a căror înălţime nu depăşeşte 30 m . ambele tipuri reprezentind aparate pasive. Paratrasnetul este un dispozitiv de protectie a constructiilor impotriva loviturilor directe de trasnet .2.6/(1+hx/h) 30 . care va întilnii canalul ionizat ce coboară dinspre nor spre pămînt. poate duce la solicitări la fel de periculoase. datorită inducţiei conductorului de coborire şi a instalaţiei de legare la pămînt.prin paratrăsnete. cu sarcină pozitivă . Datorită virfului ascuţit.hx » Alegerea locului şi numărului paratrăsnetelor se face prin calcul în funcţie de „ x” raza zonei de protectie.staţiile sînt protejate impotriva loviturilor directe de trăsnet.ha.

Amorsarea descărcătoarelor în cazul unei supratesiuni conduce la procese oscilante complexe in staţie şi la nivele de supra tensiune diferite in diversele puncte ale ei. Pentru protecţia echipamentelor din staţii. Protecţia de bază a staţiilor o formează descărcătoarele cu rezistenţă variabilă sau varistoare cu oxid de zinc montate pe barele staţiilor sau la bornele transformatoarelor. care au o izolaţie mai scăzută decat LEA. in vederea loviturilor directe de trăsnet pe linie în apropierea staţiei. se va utiliza bandă de OL 30x4 mm sau funie de OL 50 mmp pe un traseu cit mai scurt posibil.Din punct de vedere constructiv paratrăsnetele pot fi montate pe suport independent din beton centrifugat.prin dublarea ei în cazul în care întreruptorul sau separatorul sînt deschişi. 5. Pentru transformatoarele cu izolatie degresiva in instalatiile cu neutrl legat efectiv la pamant se prevede protectia corespanzătoare funcţionării transformatorului cu neutru1 izolat.4. Pentru a nu supune izolaţia staţiilor unor unde de amplitudine mare şi front abrupt. se instalează descărcătoare cu rezistenţă variabilă sau cu varistoare cu oxid de zinc . In cazul staţiilor mari. Caracteristicile acestora. Lucrarile de exploatare a paratrasnetelor constau in supravegherea si executarea controlului curent pe care il executa personalul de servire operativa. pe suport independent din lemn (în instalaţii provizorii). atît în cazul supratensiunilor externe (datorita descărcărilor atmosferice) cît şi a supretensiunilor de comutaţie. In cazul liniilor neprotejate pe întreagă lungime cu conductoare de protecţie. se impune montarea descărcătoarelor şi la bornele acestora. astfel încit nu este suficientă montarea unui set de descarcători. sau pe suportul portal al barelor colectoare. Dacă proiectul nu prevede altfel. ea va pătrunde şi in staţie putind deteriora in special izolaţia înfăşurărilor transformatoarelor şi al autotransformatoarelor. cu distanţe apreciabile între transformatoare şi autotransformatoare. se coordonează cu caracteristicile echipamentului din staţii. Această protecţie se realizează cu descarcator montat între neutrul transformatorului si pămant. 5. este necesară protejarea pe o porţiune în faţa staţiei a sosirii acestora cu conductoare de protecţie sau paratrăsnete independente. APARA'l'E SI DISPOZITIVE DE PROTECTIE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR 31 .DRVL. Fiecare paratrăsnet se leagă la pămînt printr-un conductor special. Prin calcul sau modelare fizică se alege locul optim de amplasare al descărcătoarelor. Legarea la pămînt se realizează la priza de pămînt a staţiei sau la o priză specială pentru paratrăsnete. este necesară o foarte bună ecranizare a porţiunii de intrare a LEA. PROTECTIA STATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA UNDELOR DE SUPRATENSIUNE Protecţia staţiilor împotriva undelor de supratensiune este realizată în general prin descărcătoare de tip ventil (DRV . Acest lucru este necesar pentru ca supra tensiunea care s-ar transmite in infasurare să nu poată conduce la străpungerea izolaţiei. ZnO cu izolatie siliconica sau ceramica) eclatoare şi conductoare de protecţie pe ieşirile în LEA.DRVS. La capetele liniilor se prevăd descărcătoare tubulare sau eclatoare pentru a evita conturnările izolaţiei separatorului sau transformatoare lor de tensiune in cazul cînd separatorul sau întreruptorul sint deschişi şi unda de supra tensiune are tendinţa de dublare la capătul deschis al liniei. In cazul unei lovituri directede trăsnet pe conductoarele unei lnii alimentate din staţii. panta undei de supratensiune depinde de valoarea curentului de trăsnet şi poate atinge valori deosebit de mari. asigurînd o rezervă convenabilă din punct de vedere tehnic şi economic.3. Cu ajutorul descărcătoarelor moderne pot fi asigurate concomitent nivele de protecţie convenabile.

2/50 µ s : este cea mai mica valoare de varf a unei unde de impuls de tensiune normalizata . 5. 4. sfîrşit de linie). 3.1. un descărcător este alcătuit din : 1. poate fi posibilă prin practicarea de măsuri tehnice. 32 . – rezistenţă neliniară principală. Numărul acestora depinde de tensiunea nominală a reţelei.4. Descărcătoarele electrice au fost concepute iniţial pentru a face faţă supratensiunilor de origine atmosferică. 2. Principalele caracteristici ale descarcatoarelor sunt:  Tensiunea nominala : este tensiunea pentru care a fost dimensionat descarcatorul si reteaua electrica si la care sunt raportate proprietatile de exploatare a descarcatoarelor. Una din măsurile tehnice este introducerea de descărcătoare electrice. elemente componente: Limitarea supratensiunilor care pot apărea într-o instalaţie electrică.  Tensiunea reziduala : este tensiunea care apare la bornele descarcatorului in timpul trecerii curentului de descarcare.2. Funcţionarea descărcătorului se iniţiază prin amorsarea eclatorului la apariţia unei supratensiuni. formată din înserierea mai multor discuri realizate dincarbură de siliciu sau oxid metalic.5. – A.  Tensiunea de stingere: este tensiunea de frecventa industriala la care descarcatorul asigura intreruperea curentului de insotire. superioare nivelului de protecţie. în puncte în care linia îşi modifică impedanţa caracteristică (cablu – linie aeriană. ca şi fenomenelor conexe privind propagarea şi reflexia simplă sau multiplă a undelor de supratensiune. – rezistenţe neliniare care asigură repartizarea tensiunii în mod uniform pe spaţii disruptive. care aplicata la bornele descarcatorului provoaca amorsarea de fiecare data a acestuia. 5. – anvelopă de porţelan. Din punct de vedere constructiv. – coloana de eclatoare. produce amorsarea tuturor eclatoarelor serie ale acestuia.4. În principiu într-o instalaţie echipată cu descărcătoare corect amplasate nu apar tensiuni periculoase.  Tensiunea de amorsare la frecventa industriala: este tensiunea de frecventa industriala care aplicata la bornele descarcatorului . Constructie. descărcătoarele au capacitatea termică suficientă pentru a face faţă şi supratensiunilor de comutaţie. În stadiul actual. B bornele aparatului.  Tensiunea de amorsare 100% la impuls normalizat 1.

inferioara sau cel mult egala cu tensiunea nominala a descarcatorului. . Curentul nominal de descarcare : este curentul de impuls normalizat 8/20 µ s care trece prin descarcator dupa amorsarea eclatoarelor serie . Etanşarea descărcătorului este asigurată prin garnituri de cauciuc supraelastce iar presiunea elementelor active prin arcuri conice. nit Constructiv constau dintru-n izolator în care se introduc elementele active ale descarcatorului . izolator din portelan 5. Distanţa disruptivă trebuie realizată in asa fel încat valoarea de virf a. Rezistenţele variabile constau din mai multe discuri din corborundum cu obligativitatea ca toate să aibă acelaşi coeficient de nelinearitate.  Curentul de insotire : este curentul care trece prin descarcator dupa trecerea curentului de descarcare datorita tensiunii de frecventa industriala a retelei. intensitatea curentului de insotire pana la valori ce pot fi intrerupte de eclatoare. intervalul disruptiv trebuie să fie divizat în cat mai multe intervale parţiale. amorsarea la un nivel nepericulos pentru echipament.  Curentul de conductivitate : este curentul care trece prin descarcator la aplicarea unei tensiuni date . cu o distanţă între electrozi de circa 1 mm. Pentru a se facilita stingerea curentului de însoţire. 6) kV pe fiecare eclator.1.. Repartitia uniforma a tensiunii pe eclatoare este realizată la majoritatea tipurilor de DRV prin rezistenţe de şuntare. Descărcătoare cu rezistentă variabilă si rezistenta de suntare 1.5. iar la apariţia undei de supratensiune . cat şi întreruperea curentilor de insoţire. DESCARCATOARE .  limiteaza datorită valorii ei mari in domeniul tensiunii de serviciu. rezistenta de suntare 3. piese speciale cu permisivitate mare 6. 5.. Rezistenţa variabila înindeplineste urmatoarele funcţii principale :  asigura datorită valorii ei mici in domeniul supratensiunilor o valoare coborata a tensiunii reziduale in timpul procesului de descarcare. pentru care este dimensionat descarcatorul. discurile de eclatoare din alama puse in paralel cu rezistentele de şuntare şi discurile serii confectionate din rezistenţe neliniare . rezistenta neliniara 4. Eclatoarele clasice sunt realizate dintr-o serie de discuri de alamă separate intre ele prin şaibe de mică sau cilindrii distantori ceramici. eclator 2. la tensiuni inalte efectul acestora fiind completat prin inele de ecranare şi in unele cazuri de capacitati.5. TIPURI CONSTRUCTIVE 5. 33 . Discurile eclatoare montate sub formă de coloană. asigură in regim normal de functionare separarea fata de pămînt a bornei aflate sub tensiune. tensiunii de amorsare sa fie de (3.

Rezistenţele de lucru îşi micşorează valoarea astfel incat tensiunea reziduală « Ur » nu depăşeşte in amplitudine tensiunea de amorsare « U » . Functionarea descarcatoarelor cu coarne se bazeaza pe strapungerea spatiului disruptiv (distanta intre coarne) de unda de supratensiune si prin arcul electric ce se formeaza este dirijata spre pamant. 34 . se răceşte în spaţiul dintre eclatoare.In exploatare se interzice a se monta din această cauză discurile de la un descarcător la altul. Descarcatoare cu coarne : Sunt dispozitive simple de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice . pana la tensiunea de 220 kV . formate din doua eclatoare metalice pe un izolator. în interior după montaj fiind introduse substanţe higroscopice (clorura de calciu) pentru a asigura o atmosferă uscată in interior.in special linii electrice aeriene . Arcul se subţiază . După tăierea undei de supratensiune descărcătorul este supus tensiunii de lucru a instalaţiei. ramane in continuare si dupa disparitia curentului de impuls . In functionarea normala eclatoarele asigura separarea fata de pamant a bornei aflate sub tensiune . Curentul de insotire de frecventa industriala . iar cu ocazia aparitiei undei de supratensiune asigura amorsarea la tensiunea reglata. rezistenţele de lucru îşi măresc valoarea. se stinge. astfel încat la prima trecere a curentului prin zero. Se utilizeaza pentru protectia instalatiilor .3. limitand curentul debitat de reţea prin descărcător pană la o valoare care poate fi întreruptă de eclatoare prin alungirea arcului prin efect dinamic. eclatoarele amorsează la tensiunea « Ua » şi prin descărcător începe să treacă curentul de descărcare « Id' » . La apariţia unei unde de supratensiune Uo de amplitudine mai mare decat tensiunea de amorsare a DRV. 5.Anvelopa de porţelan protejează eclatoarele şi rezistenţele variabile împotriva agentilor atmosferici (discurile de carborundum fiind higroscopice) şi este construită etanş. punand astfel instalatia la pamant .5.

Intre puterile activa si reactiva exista o deosebire esentiala care consta in faptul ca in timp ce. Baterii de condensatoare Din prezentarea teoretica a triunghiului puterilor .ne intereseaza ca factorul de putere sa fie cat mai mare.puterea activa corespunde unui transport de energie de la sursa la consumator.fiind cuprins intre zero si unu.Daca reteaua are neutrul legat direct la pamant (instalatii de 110 .cuptoare cu arc.In consecinta un circuit absoarbe putere reactiva daca este inductiv si furnizeaza putere reactiva daca este capacitiv.ale unui aparat sau masina electrica. 6.care consuma energie reactiva necesara producerii campurilor magnetice proprii (motoare asincrone. Daca reteaua are neutrul izolat sau tratat prin bobina de stingere .transportul.linii electriceaeriene. -puterea reactiva “Q”-este componenta care insoteste producerea.deoarece dimensiunile acestora depind aproape exclusiv de tensiunea de serviciu si de curentul admisibil.transformatoare. P=Uicos  [W] Q=UIsin  [VAR] S=UI [VA] Unde:-U-tensiunea la bornele circuitului I-curentul din circuit  -unghiul de defazaj dintre tensiune si curent -relatiile de mai sus sunt valabile pentru un circuit electric monofazat -intr-un circuit electric trifazat relatiile respective se inmultesc cu √3 Termenul “cos”.echipamente electronice de mare putere.in mod special in punctele de consum ale acestuia. punerea la pamant formata de descarcare este rezolvata de bobina de stingere .Puterea reactiva poate fi pozitiva sau negativa dupa cum in circuit predomina reactanta inductiva sau cea capacitiva.se numeste factor de putere.220 kV sau MT cu neutrul tratat prin rezistenta).Ca surse specializate in producerea puterii reactive se folosesc in principal bateriile de condensatoare si compensatoare sincrone. In activitatea de distributie a energiei electrice. ca punere la pamant trecatoare.puterea reactiva este doar o marime determinata de cantitatea de energie inmagazinata in bobinele respectiv condensatoarele din circuit. intr-un circuit electric monofazat de curent alternativ sinusoidal apar trei componente si anume: -puterea aparenta “S”-este componenta care permite sa se determine limitele de utilizare ale unei instalatii.) Consecinte ale factorului de putere cu valori mut subunitar: -cresterea pierderilor de putere activa -cresterea pierderilor de tensiune in retea -reducerea capacitatii instalatiilor energetice -investitii suplimentare -perturbatii pe liniile telefonice Imbunatatirea factorului de putere Pentru a evita efectele existentei unui factor de putere cu valoare redusa sunt necesare surse de putere reactiva in diverse puncte din sistemul energetic.distributia si consumul puterii active. 35 .etc.adica sa existe un consum cat mai mic de energie reactiva.din expresia puterii active. atunci descarcarea reprezinta scurtcircuit monofazat care este lichidat prin functionarea protectiilor. Cauza reducerii factorului de putere: -receptoare inductive. -puterea activa “P”-este componenta care permite transformarea energiei electrice intr-o alta forma de energie utila. Factorul de putere este intotdeauna subunitar.

cu o singura treapta.1 kV legate în “V” la bornele bateriei. înlocuirea unor piese şi subansamble. Pentru descarcarea bateriei sunt prevazute doua transformatoare de tensiune tip TEBU 20/0. de deficienţele constatate în urma controalelor periodice. etc.MENTENANTA Prin “mentenanta” se intelege ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra SISC aflate în exploatare şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate .Instructiunea se refera la bateriile de condensatoare trifazate în conexiune stea. reglaje. 36 . pentru prevenirea defectarii unor elemente componente si reducerea probabilitatii de aparitie in timp a unor defectiuni. măsurători. La montarea condensatoarelor. Scopul principal al mentenantei preventive este prevenirea intreruperilor si asigurarea duratei de viata in conditiile unor strategii de mentenanta preventiva justificate din punct de vedere tehnic si economic.Lucrarile care se executa in instalatiile de distributie a energiei electrice sunt cuprinse in urmatoarele categorii principale de mentenanta :  Mentenanta preventiva  Mentenanta predictiva  Mentenanta corectiva  Mentenanta bazata pe fiabilitate MENTENANTA PREVENTIVA Sunt lucrari care se efectueaza la intervale de timp bine determinate .3 kV).factorul deformant al undei de tensiune în modul neputînd depasi valoarea de 5%. stativului dîndu-i-se potentialul median (între cele doua elemente ale fazei).Bateria trebuie sa suporte continuu 1. Celula de MT. de prevederile furnizorilor. Acestea se pot utiliza numai în zonele cu grad 1 si 2 de poluare.montate în exterior în statiile de transformare folosite pentru îmbunatatirea factorului de putere a energiei vehiculate prin transformatoarele de 110 kV/mt.aferenta este de tip prefabricat pentru LEA.64 kV respectiv 6.43In.Condensatoarele sunt montate pe suporturi metalice fixate în fundatii de beton. Bateria trebuie sa suporte continuu max. curăţire şi vopsitorie corectivă.iar tinand cont de toleranta capacitatii max. un condensator avînd 100 kVA. 7. Bateriile cu tensiune nominala de 6 kV si 10 kV sunt realizate cu un element în serie pe faza (de 3. de normele de electrosecuritate. In categoria lucrarilor de “mentenanta preventiva” se include urmatoarele:  Reviziile tehnice ( RT ) Cuprind ansamblul de lucrări care se execută periodic în scopul asigurării continuităţii în funcţionarea instalaţiilor prin verificări.Pentru obtinerea puterii necesare a bateriei se leaga în paralel mai multe elemente stea. de rezultatele metodelor moderne de diagnosticare şi/sau de interpretarea unor măsurători ale mărimilor electrice.acestea se sorteaza astfel ca abaterea maxima a capacitatii sa nu depaseasca 10% pîna la 3 MVAr.1.La tensiunea de 20 kV se folosesc doua unitati în serie de 6.1Un. încercări.1.3In.si 5% peste 3 MVAr.Fiecare stativ este prevazut cu CLP cu actionare din afara îngradirii.cu neutrul izolat fata de pamînt. Bateriile sunt realizate în dubla stea cu neutrul legat între ele printr-un transformator de curent tip CESU 20/5/5 A cu care se realizeaza o protectie diferentiala de curent. Toate bateriile de condensatoare sunt din elemente tip. Periodicitatea este determinată de categoria şi starea tehnică a echipamentelor.La restul bateriilor nu este obligatorie izolarea stativelor fata de pamînt. etc.3 kV pe faza. În cazul bateriilor de 20 kV este obligatorie montarea elementelor de condensator pe stative izolate fata de pamînt (prin izolatoare de portelan).

subansamble componente şi confecţii metalice. recondiţionări piese. care integrează funcţiile de SCADA.  observaţii în spectrul infraroşu (termografie) asupra echipamentelor care emit căldură (transformatoare. Controlul efectuat ca urmare a unor incidente sau deranjamente va fi inclus în cadrul lucrărilor de mentenanţă corectivă. el furnizează informaţiile necesare pentru pregătirea lucrărilor de mentenanţă preventivă (RT şi R). în care primul este preponderent. evidenţiind abaterile faţă de cei nominali.  după o întrerupere voită a misiunii SISC atunci când este iminentă producerea unui defect a cărui apariţie nu a putut fi prevăzută. în principal. urmărirea lucrărilor de mentenanţă şi dezvoltare/modernizare executate de SISE şi terţi. întreruptoare.  Lucrările operative (LO) Reprezintă un ansamblul de activităţi incluzând lucrări de mentenanţă minoră – lucrări curente şi lucrări minore. Include atât lucrările de mentenanţă propriu-zise. după caz. MENTENANTA PREDICTIVA Cuprinde activităţi de monitorizare şi analiză privind reducerea performanţelor sau apariţia iminentă a incidentelor şi deranjamentelor prin:  informaţii primite de la sistemele bazate pe inteligenţa artificială. cleme de legătură etc. precum şi alte activităţi executate de personalul de exploatare.  Inspecţii periodice ( Ip ) Includ de la vizite curente în instalaţii făcute de către conducerea obiectivului energetic până la inspecţii multidisciplinare.  Controlul periodic (CP) In instalaţii controlul periodic (Cp) se execută de către personalul de exploatare (de regulă fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor) şi în scopul depistării defectelor incipiente din instalaţii dar. activităţi gospodăreşti. atunci când acestea devin necesare în baza concluziilor rezultate în urma unei vizite curente. de asemenea. DMS şi monitorizează parametrii energetici din instalaţiile de distribuţie.Dacă cu ocazia lucrărilor se constată necesitatea înlocuirii unor piese şi subansamble uzate (altele decât cele standard prevăzute în lucrare ca obligatorii). realizate. de genul: instructaj. functionează în limitele admise sau că sunt pregătite să-şi îndeplinească la cerere funcţia. recuperarea materialelor din demontări. testări. care le determină. 37 . în conformitate cu cerinţele. aparţinând “mentenanţei corective”. în cel de supraveghere. separatoare. probe funcţionale. Activitate de “supraveghere” prin care se întreprind acţiunile necesare pentru a stabili dacă SISC continuă să funcţioneze. de către personalul de exploatare sau de către personalul de mentenanţă cu suportul personalului din compartimentele tehnice.  Supravegherea si testarea Se va realiza printr-o combinaţie de activităţi programate de monitorizare şi testare. lucrările suplimentare rezultate vor fi incluse pe o comandă separată care se va încadra ca RA. recepţii şi puneri în funcţiune. MENTENANTA CORECTIVA : Lucrările încadrate în această categorie sunt cele executate ca urmare a producerii unui incident sau deranjament Ansamblul lucrărilor de mentenanţă care se efectuează în scopul readucerii SISC în stare de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate:  după producerea unui defect. monitorizări.  utilizarea de sisteme acustice pentru detectarea regimurilor de funcţionare anormale (descărcări parţiale). recepţii şi puneri în funcţiune. Programul de implementare a “inspecţiilor periodice” se încorporează. urmărirea şi supravegherea calităţii lucrărilor conform prevederilor sistemului de management al calităţii.De regulă acestea sunt efectuate de către personalul de exploatare .) pentru a detecta zonele defecte.  monitorizarea apei şi hidrogenului la uleiurile de transformator.  cromatografiere uleiuri din exploatare. etc.

 Reparaţiile (R) Sunt lucrări care restabilesc starea tehnică iniţială a mijlocului fix prin înlocuirea sau repararea componentelor uzate.  conduc la majorarea valorii contabile a mijloacelor fixe. gradul de izolare termică. MODERNIZARE : Ansamblu de lucrări prin care. Ele se mai pot executa şi pentru remedierea în soluţie definitivă după o IA. Atunci când nu se poate realiza remedierea în soluţie definitivă. durata de viaţă. eficienţa energetică. analize de siguranţă. lucrările de mentenanţă corectivă pot cuprinde oricare din operaţiile care se executa în cadrul celorlaltor tipuri de mentenanţă. Caracteristica intervenţiilor accidentale este legată de faptul că ele trebuie să asigure alimentarea cu energie electrică a consumatorilor conform prevederilor din standardul de performanţă pentru activitatea de distribuţie. MENTENANTA BAZATA PE FIABILITATE : Ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu scopul de a stabili programul şi conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce trebuie executate pentru a menţine şi eventual restabili. 38 . la necesitate. atunci când este necesar. Componentele iniţiale uzate care nu se mai fabrică se vor înlocui cu componente similare. Se programează în funcţie de starea tehnică a instalaţiei. costurile de exploatare. spre deosebire de acestea. iar pentru construcţii – gradul de confort şi ambient. cu performanţe superioare sau se adaugă astfel de elemente cu scopul de a creşte performanţele şi rentabilitatea SISC peste nivelul iniţial precizat în proiectul aprobat.  reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă . Ele sunt similare celor definite ca reparaţii (R) în cadrul mentenanţei preventive Ele se execută după apariţia unui incident sau deranjament sau în scopul prevenirii acestora urmărind readucerea instalaţiilor în starea de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate. utilizând analize ale modurilor de defectare. analize funcţionale. de exemplu calitatea şi capacitatea producţiei. Ele nu au periodicitate prestabilită şi plafon valoric. analize de criticitate etc. Lucrările de intervenţie accidentală sunt urgente şi nu se pot amâna.Notă: Mentenanţa corectivă presupune lucrări de reparaţii şi intervenţii accidentale.  Lucrările de modernizare nu constituie lucrări de mentenanţă întrucât. fără a interveni asupra tehnologiilor utilizate în cadrul SISC.  Reparaţiile accidentale (RA) Sunt lucrări care restabilesc starea tehnică iniţială a mijlocului fix prin înlocuirea sau repararea componentelor uzate. În funcţie de tipul şi complexitatea defecţiunilor.  asigură obţinerea de venituri suplimentare substanţiale faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale.  Performanţele la care face referire definiţia pot fi. acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparaţie accidentală.  Intervenţiile accidentale (IA) Sunt lucrările minime necesare pentru repunerea în funcţiune a instalaţiilor scoase din funcţiune ca urmare a incidentelor şi deranjamentelor. starea tehnică a SISC. aflate în producţie curenta. se înlocuiesc elementele uzate moral şi/sau fizic cu elemente noi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful