Tratarea neutrului in retelele de M.T.

Punctul neutru al infasurarilor transformatoarelor de servicii interne sau a bobinelor trifazice de punct neutru (BPN) reprezinta un punct simetric fata de cele trei faze.In functie de pozitia acestui punct neutru fata de pamint,retelele de MT racordate la barele comune cu infasurarile TSP,sau BPN pot fi : a)-retele cu neutru izolat-la care neutrele nu au nici o legatura voita cu pamintul,solutia se accepta la retele la care curentul capacitiv nu depaseste valoarea de 10A b)-retele cu neutrul legat la pamint-la care neutrul poate fi legat direct la pamint,sau printr-o rezistenta de valoare mica.Aceste retele pot avea toate neutrele legate la pamint,sau numai o parte dintre ele.Solutia nu se intilneste in practica. c)-retele cu neutrul compensat-la care neutrele sunt legate la pamint prin bobine,cu o reactanta comparabila cu reactanta capacitiva a retelei.Acestea se numesc bobine de stingere .
T.S.I.

BSRC

IL

Id

d)-retele cu neutru legat la pamint prin rezistenta
B.P.N.(TSI)

REZISTOR

IR

Id

e)-retele la care neutrul este tratat cu bobina de stingere si rezistenta (tratare mixta a neutrului) Alegerea solutiei de tratare a neutrului retelei de MT are in vedere modul de comportare al acesteia la puneri la pamint.in functie de configuratia si structura sa. Avantaje si dezavantaje ale celor doua solutii : 1. Tratarea cu bobina de stingere: -avantaje :  stingerea rapida a arcului electric de p.l.p. si prevenirea deteriorarii izolatiei si conductoarelor prin efectul termic  reducerea curentului de p.l.p. corespunzator compensarii 1

 tensiuni de atingere si de pas,reduse la locul cu p.l.p.  continuitate in alimentarea consumatorilor,atit la defecte trecatoare cit si la defecte persistente -dezavantaje:  supratensiuni tranzitorii de comutatie mari  tensiuni mari pe fazele sanatoase in cazul p.l.p.  transformarea defectelor monofazate in defecte polifazate in peste 50% din p.l.p.  costul crescut al izolatiei corespunzatoare tensiunilor mari care apar  la retelele in cablu din PVC pierderi active mari in izolatii  mentinerea in permanenta a unui acord la rezonanta a bobinelor de stingere,foarte greoi  greutati in depistarea defectelor si a locului de defect.  relee de protectie de tip Rpp sau Dpp cu selectivitate redusa in functionare si uzate din punct de vedere moral Datorita acestor dezavantaje si utilizarea de retele in cabluri de PVC a caror curenti capacitivi a crescut la peste 100 A,s-a impus trecerea la tratarea neutrului prin rezistenta de limitare. In aceasta situatie,orice punere la pamint este transformata in scurtcircuit monofazat,care este eliminat prin actionarea protectiilor homopolare ale echipamentelor. Descrierea functionarii bobinei de stingere: Retelele (liniile) de MT reprezinta fata de pamint niste niste capacitati,fig.1,prin urmare curentul de punere la pamint in cazul unui defect este de natura capacitiva.Pentru a compensa efectele acestui curent de punere la pamint de natura capacitiva,neutrul retelei de MT,este legat la pamint prin intermediul unei bobine,numita bobina de stingere. Astfel la aparitia unui defect monofazat(punere la pamint),curentul inductiv care circula intre bobina si punctul de defect,neutralizeaza practic componenta capacitiva a curentului de defect(conducind la stingerea arcului electric la locul de defect).In lipsa compensarii neutrului,arcul electric ce ia nastere la locul de defect este intretinut de curentul capacitiv al fazelor sanatoase. Bobina de stingere se racordeaza la reteaua de MT ce se compenseaza, prin intermediul transformatorului de servicii interne ale statiei,intre nulul infasurarii de MT si pamint (daca curentul capacitiv al retelei de MT este mai mare decit curentul debitat de bobina de stingere existenta,atunci se procedeaza la folosirea a doua bobine de stingere legate in paralel pe neutrul TSI).Racordarea bobinei de stingere la borna de nul a TSI se realizeaza prin intermediul unui separator monopolar,numit separator de nul. Reactanta bobinei este reglabila,modificarea valorii acesteia realizindu-se prin deplasarea miezului magnetic in interiorul infasurarii proprii. In regim normal de functionare circuitul L-C format din inductanta bobinei si capacitatea retelei de MT trebuie sa fie in rezonanta,deci reactanta capacitiva a retelei si cea inductiva a bobinei trebuie sa fie aproximativ egale. Regimul de rezonanta al acestui circuit se obtine prin operatia de acordare a bobinei de stingere. In lipsa unui defect in reteaua de MT tensiunea la bornele bobinei de stingere este foarte mica in comparatie cu tensiunea retelei.Fata de aceasta tensiune se poate considera zero.Aceasta tensiune este determinata de asimetria capacitiva a retelei,avind valoarea in jur de citiva volti,determinind un curent foarte mic prin bobina,de circa 1 A. In cazul unei simple puneri la pamint(de exemplu caderea unui conductor de faza la pamint),la bornele bobinei de stingere apare tensiunea de faza.Aceasta tensiune determina prin bobina un curent.Acest curent fiind inductiv,este de sens contrar curentului electric de defect,care este capacitiv.Astfel prin locul de defect va trece numai curentul rezultant din diferenta dintre curentul capacitiv de defect si cel prin bobina. 2

Alegerea acordului bobinei de stingere trebuie sa se faca astfel incit la aparitia unei puneri la pamint in retea arcul electric sa fie stins cu maximum de promtitudine si sa fie diminuate si alte efecte negative ce pot surveni in instalatii la ruperea unui conductor,sau la intreruperea unei faze. Rezultatele cele mai bune se obtin prin functionarea usor supracompensata a bobinei de stingere cu circa 5-10% din valoarea obtinuta la rezonanta. Functionarea bobinei de stingere la aparitia unei puneri la pamint este sesizata de ampermetrul,care indica curentul ce trece prin bobina si de kV-metrul care indica tensiunea pe bobina,este semnalizata optic si acustic. Partile componente ale bobinei de stingere: -bobina de stingere  miezul magnetic mobil  infasurarea electrica de baza  radiatoare de racire  infasurare electrica secundara pentru semnalizarea prezentei tensiunii pe bobina,cu tensiunea nominala de ,Un/100Vamplasata in partea superioara.  transformatorul de curent,cu raportul de transformare In/5 A,acesta oferind posibilitatea masurarii curentului inductiv dat de bobina in timpul functionarii.Este plasat la partea superioara a bobinei,sub capacul cuvei.Din punct de vedere electric este racordat intre sfirsitul infasurarii de baza si izolatorul de legare la pamint.  cuva bobinei  izolatoarele de inalta tensiune pentru racordarea bobinei la TSI si la pamint  izolatoarele de joasa tensiune la care se racordeaza infasurarea secundara de tensiune si transformatorul de curent  conservatorul de ulei  releul de gaze  ansamblul motor-reductor pentru antrenarea miezului magnetic -indicator pozitie miez magnetic  manivela pentru actionare manuala miezului magnetic  panoul de acordare a bobinei de stingere. 2. Tratarea cu rezistor: -avantaje:  nivelul supratensiunilor in caz de defect este mai redus  se evita dublele puneri la pamint  asigura izolarea rapida si eficace a instalatiei cu echipamentul defect,prin actionarea protectiilor  permite utilizarea cablelor cu izolatie din PVC  aplicabilitate universala la orice tip de retele  prezinta independenta fata de lungimea retelei  exploatare usoara  fiabilitate ridicata Dezavantaje:

3

TRANSFORMATOARE DE PUTERE 4 .tip CIRS 1000/5 .racordarea realizindu-se prin intermediul unui separator tripolar.1000 A).necesita valori ale prizelor de pamint foarte reduse.)racordarea rezistorului la punctul neutru al infasurarii de mt al TSI Partile componente ale instalatiei rezistor-bobina punct neutru (BPN) a. b.se transforma intr-un scurtcircuit monofazat.tip CIRS 100/5 A  Reductor de curent legat pe circuitul de nul iesire din rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.)-racordat la pod bare trafo  Separatorul de borna al BPN (tip STEN-20 kV)  Bobina de punct neutru BPN  Rezistor  Reductor de curent legat pe circuitul de nul intrare in rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.T.)-racordat la TSI  Separatorul de nulal TSI (tip SMEN-20 kV)  Rezistor  Reductor de curent legat pe circuitul de nul intrare in rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.Legatura dintre rezistor si BPN se realizeaza printr-un intreruptor(monopolar) si un separator(cazul retelelor tratate mixt) sau se poate realiza direct(cazul retelelor tratate numai cu rezistor).de aceea este o lucrare laborioasa  exista influiente negative asupra sistemelor de telecomunicatii  circuitele de protectii sunt mai complexe Functionarea rezistorului : In acest caz neutrul retelei de MT este legat la pamint prin intermediul unui rezistor.tip TIRBO 10 kV/100 V b.tip CIRS 1000/5 .la borna de nul a acesteia racordindu-se rezistorul.numit separator de borna BPN Bobina de punct neutru are conexiunea Zn.astfel ca orice defect monofazat din reteaua de MT.  Reductor de tensiune legat in paralel cu rezistorul-amplasat in cabina rezistorului.tip TIRBO 10 kV/100 V STATII DE TRANSFORMARE APARATE DE INALTA TENSIUNE . CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE 1.tip CIRS 100/5 A  Reductor de curent legat pe circuitul de nul iesire din rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.curentul de defect fiind limitat la valoarea maxima a curentului rezistorului (300.600. legarea la pamint de protectie impotriva accidentelor prin atingerea indirecta in P. la retelele in cablu si aeriene.  Reductor de tensiune legat in paralel cu rezistorul-amplasat in cabina rezistorului. Racordarea rezistorului se poate faceastfel: a.)-La podul de bare al trafo 110/mt se racordeaza o bobina pentru crearea punctului neutru(BPN).

cu ansamblul aferent de comanda electrica si manuala de la fata locului  relee de gaze. frecventa ramanand aceeas.montat pe conservator  termometre manometrice. Pentru marirea actiunii electromagnetice dintre infasurari. DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A TRANSFORMATORULUI Transformatorul are urmatoarele parti componente:  miezul magnetic.in care se introduce ansamblul miez-infasurari  conservatorul de ulei  comutatorul de ploturi.in circuitul secundar se induce o tensiune electromotoare alternativa.iar cele care se refera la infasurarea secundara se numesc marimi secundare. avind anumite caracteristici.curent primar. avand in general alte caracteristici.dimensiunile infasurarilor ar fi foarte mari.este alimentat de la o sursa de curent alternativ.  infasurarile. tot in energie electrica.din tole de otel.cu care se strange miezul si se rigidizeaza infasurarile.pentru masurarea temperaturii uleiului din transformator  radiatoare pentru racirea naturala a uleiului  ventilatoare. ce transforma energia electrica a curentului alternativ.putere primara etc.care trimite energia electrica cu alte caracteristici unei retele sau a unui receptor.Marimile care se refera la infasurarea primara se numesc marimi primare(tensiune primara.prin care se realizeaza “respiratia” transformatorului. indeosebi alta tensiune si alta intensitate a curentului .  cuva cu ulei.montate pe coloanele miezului .unul pentru cuva trafo.pentru racirea fortata a uleiului din trafo  cofret comanda ventilatoare  robineti pentru luare probe de ulei si pentru umplere sau golire trafo de ulei  filtru cu silicagel.cu circulatie naturala a uleiului si racire prin suflaj cu aer INFASURARILE TRANSFORMATOARELOR Notarea infasurarilor Extremitatile infasurarilor la transformatoarele trifazate se noteaza astfel:  Infasurarile de inalta tensiune: 5 .realizat din tole de tabla silicioasa  schela. Transformatorul are o infasurare primara.  Simbolizare : TTUS-NS=transformator trifazat in ulei.Sub influienta fluxului electromagnetic alternativ produs de curentul din circuitul primar.realizindu-se astfel legatura rigida intre ansamblul miez-infasusari si capacul transformatorului.In lipsa acestui miez de otel.iar transformarea ar fi insotita de pierderi mari.Transformatorul este o masina electrica statica.care permite trecerea mai usoara a fluxului magnetic.).iar celalalt pentru comutatorul de ploturi  indicator de ulei.capacul avind si rolul de a inchide cuva.care primeste energia electrica si una sau mai multe infasurari secundare.cu reglaj al tensiunii in sarcina.in cazul cand este inchis.dintre care unul (primarul).acestea se plaseaza pe un miez feromagnetic inchis.un curent alternativ.  capacul cu izolatoarele de trecere. Transformatorul functioneaza pe principiul inductiei electromagnetice intre doua circuite fixe. prin care sunt scoase in afara bornele.care produce in acest circuit.

transformatoarele au anumite grupe de conexiuni.tensiunii electromotoare si tensiunii la borne pe faza-elemente deosebit de importante in functionarea mai economica si mai sigura a trafo. Inceputurile si sfirsiturile infasurarilor sunt notiuni relative.Acestea sunt motivele care determina folosirea transformatoarelor.iar litera mica la infasurarea de medie sau joasa tensiune.pentru conexiunea triunghi  Z sau z.in multiplii de 300 electrice. 6 . Exemplu: conexiunea “ Yod “: Infasurarea de inalta tensiune este conectata in stea si are punctul neutru accesibil (scos) la borne.la alimentarea infasurarii de inalta tensiune cu un sistem trifazat simetric de tensiuni de succesiune directa(fazele se succed in sens orar).pentru conexiunea stea  D sau d.Nm(Om) pentru infasurarea de medie tensiune si n(o) pentru infasurarea de joasa tensiune. Conexiunea in zigzag pentru infasurarea de joasa tensiune.cand cealalta infasurare este conectata in stea.reprezinta defazajul masurat in sens orar.iar infasurarea de medie(joasa) tensiune este conectata in triunghi. Daca o infasurare are punctul de nul scos (legat) la borne la simbolul de mai sus se mai adauga semnul-indice “o”.dintre tensiunea inalta si medie(joasa) masurata intre bornele omoloage.la care una din infasurari este conectata in triunghi. inceputurile A B C  sfirsiturile X Y Z Infasurarile de medie tensiune:  inceputurile Am Bm Cm  sfirsiturile Xm Ym Zm Infasurarile de joasa tensiune  inceputurile a b c  sfirsiturile x y z In cazul legaturii de nul a infasurarii.Ele se definesc in corespondenta cu sensul tensiunii electromotoare induse in infasurari. Aceste grupe. Conexiunile infasurarilor trifazate: Infasurarile trfazate ale transformatoarelor pot fi conectate in:  stea  triunghi  zigzag Conexiunile transformatoarelor se simbolizeaza astfel:  Y sau y.deoarece depind de sensul de infasurare al spirelor in bobine.In acest caz rezulta pe faza o tensiune cu √3 ori mai mica decat tensiunea dintre faxe (de linie) ceea ce conduce la o reducere a izolatiei fata de conexiunea in triunghi.extremitatea legaturii se noteaza cu N(O) pentru infasurarea de inalta tensiune.desemnate prin cifre cuprinse intre 0 si11. Infasurarile in stea sunt mai ieftine decit cele in triunghi. Grupe de conexiuni Dupa defazajul dintre tensiunile masurate intre borne omoloage la infasurarea de inalta tensiune si medie(joasa) tensiune. Alegerea unei anumite conexiuni ale infasurarilor depinde de anumiti factori care se iau in considerare la proiectarea transformatorului : spre exemplu in cazul retelelor cu tensiuni de 110 kV si mai inalte.asigura o mai buna uniformizare a sarcinii in infasurarile transformatorului in cazul incarcarii nesimetrice.deoarece in primul caz numarul de spire pe faza este de √3 ori mai mic si sectiunea conductorului de bobinaj de √3 ori mai mare decit pentru conexiunea in triunghi (la aceeasi putere a trafo si aceeasi tensiune a retelei) si ca urmare volumul de munca la fabricatie si pretul conductorului de bobinaj sunt mai reduse.pentru conexiunea zigzag Litera mare se refera la infasurarea de inalta tensiune.infasurarea corespunzatoare a transformatorului se conecteaza in stea cu punctul de nul scos la borne(Yo). La transformatoarele care au o infasurare conectata in stea si una in triunghi se obtin variatii sinusoidale ale fluxului magnetic.

Pe placuta indicatoare sunt inscriptionate si tensiunile corespunzatoare fiecarei trepte a comutatorului de ploturi. n-a-b-c.atunci cind transformatorul lucreaza in gol.In cazul transformatoarelor trifazate cu doua infasurari.  tensiunea nominala secundara.  frecventa nominala.pentru care nu sunt depasite limitele de incalzire admisibile ale elementelor transformatorului.continuu sau de scurta durata 7 .respectiv secundare  tensiunea nominala de scurtcircuit.respectiv secundare  curentul nominal primar sau secundar. Nm-Am-Bm-Cm.exprimata in kVA sau MVA.primara si secundara.daca primarul unui transformator.in conditii normale de mediu  tensiunea nominala primara .w2 reprezinta numarul de spire a infasurarii primare.astfel incat prin infasurarile primara si secundara sa circule curentii nominali.iar in circuitul primar se aplica tensiunea nominala  raportul de transformare nominal.este tensiunea de linie aplicata la bornele infasurarii primare.este curentul corespunzator valorilor puterii nominale si tensiunii nominale primare.grupa de conexiuni se defineste pentru alimentarea bornelor infasurarii de inalta tensiune cu un sistem trifazat de tensiuni de succesiune directa si este determinata de:  sensul de bobinare al infasurarilor  modul de notare relativa a bornelor  schema de conexiuni a infasurarilor Exemple de scheme si grupe de conexiuni:  “Yod-5”-infasurarea primara conectata in stea cu nulul scos la borne-infasurarea secundara conectata in triunghi-defazajul dintre tensiunile omoloage din primar si secundar este de 5x300=1500 Dispunerea bornelor pe capacul cuvei transformatorului Regula de dispunere a bornelor pe capac este:la transformatorul privit dinspre partea de inalta tensiune bornele sa se succeada de la stinga la dreapta in ordinea N-A-B-C .in regim nominal de functionare.exprimata in V sau kV .exprimata in procente din tensiune nominala primara a transformatorului .este alimentat cu o tensiune Ukn.raportul Uk=Ukn/Unx100 defineste tensiunea nominala de scurtcircuit.in Hz  numarul de faze  schemele si grupa de conexiuni  modul de reglaj al tensiunii  regimul de functionare.este raportul dintre tensiunile nominale. MARIMILE NOMINALE SI DATELE CARACTERISTICE ALE TRANSFORMATORULUI Marimile nominale si datele caracteristice ale transformatorului sunt inscrise de obicei pe placuta sa indicatoare si acestea sunt:  puterea nominala a transformatorului. la mersul in gol(la infasurarea secundara nu este racordat nici un consumator) k=U1n/U2n=w1/w2 unde w1.cu secundarul legat in scurtcircuit.este puterea aparenta la bornele circuitului primar.este tensiunea care corespunde la bornele secundare.

 Selectorul  Mecanismul de actionare Toate acestea sunt introduse in interiorul unei carcase din aluminiu.prin conectarea in paralel a mai multor transformatoare La functionarea in paralel a transformatoarelor.In cazul conectarii in paralel a transformatoarelor. FUNCTIONAREA IN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR Functionarea in paralel a transformatoarelor asigura:  continuitatea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor la deconectarea unor transformatoare pentru revizii sau reparatii  mentinerea unui nivel minim al pierderilor in procesul de transformare.respectiv secundare.5% si ±5%.Rezolvarea acestei probleme se realizeaza prin reglarea tensiunii transformatorului.reglarea tensiunii se realizeaza sub sarcina.prin modificarea numarului de spire.cu capac de protectie.realizat prin trei prize scoase la infasurarea de inalta tensiune.prin modificarea numarului de transformatoare aflate in functiune corespunzator sarcinii cerute  cresterea rationala a puterii statiilor de transformare pe masura cresterii consumului de energie electrica al receptoarelor alimentate de statie.si ea se efectueaza la o ora cand transformatorul poate fi deconectat pentru scurt timp.identice ca putere si constructie.limitand totodata curentii din circuitele de comutatie.de pilda toamna sau primavara. La puteri mai mari se prevad cinci prize de reglaj fara tensiune.se conecteaza la bare comune. Reglarea tensiunii sub sarcina se face frecvent pentru mentinerea nivelului de tensiune intr-o banda data.caz in care solutia reglarii este mai avantajoasa.care le protejeaza impotriva agentilor externi. Pentru reglarea tensiunii sub sarcina se utilizeaza comutatoare speciale(de reglaj sub sarcina) care comuta prizele in timpul functionarii transformatorului fara a intrerupe curentul in infasurari.repartitia 8 . In practica modificarea raportului de transformare se face prin comutarea unor prize prevazute pe infasurarea de inalta tensiune. Schimbarea prizei de reglaj fara tensiune. Problema fundamentala care apare la functionarea in paralel a mai multor transformatoare.t.prizele fiind strabatute de curenti mai mici si comutatorul mai slab dimensionat.proportional cu puterile lor nominale.atunci cand se constata o variatie importanta a sarcinii in retea. Elemente componente ale comutatorului de ploturi:  ruptorul. La transformatoarele cu puteri mai mari decat 1600 kVA.T/j.se face relativ rar.este aceea a repartizarii sarcinii totale intre diferitele transformatoare.pentru M. Toate transformatoarele de distributie pina la 1600 kVA sunt prevazute cu reglaj fara tensiune de ±5%.infasurarile primare. Principiul reglarii tensiunii la transformator consta in modificarea raportului de transformare.care permit obtinerea tensiunii nominale si a treptelor de ±2.    modul de racire greutatea totala a transformatorului greutatea uleiului greutatea partii decuvabile a transformatorului REGLAREA TENSIUNII TRANSFORMATORULUI In conditii de exploatare a instalatiilor electrice apare necesitatea mentinerii unei tensiuni cat mai constante la consumatori.

adaptarea aparatelor de masurare a tensiunii. deosebirile fiind in privinta domeniului masurat si anume: . de la zeci de volti la sute de kilovolti pentru tensiuni si de la amperi la zeci de kiloamperi pentru curenti. reglaj si automatizare. . precum si ale aparatelor de protectie. Functiile pe care le indeplinesc transformatoarele de masura sunt: . . puterii. si anume prin intermediul transformatoarelor de tensiune si curent. nu este justificata din punct de vedere tehnic si economic. denumite transformatoare de masura.uniforma a sarcinii pe transformatoare se realizeaza de la sine. fata de parametrul normal.reducerea curentilor la valori admise de aparataj. curentului. transformatorul de tensiune este analog cu transformatorul de forta in regim de mers in gol.sau diferenta de cel mult 10% intre ele  raportul puterilor nominale ale transformatoarelor de cel mult 1/3 pentru cele fabricate inaintede 1972 si cel mult 1/2 pentru cele fabricate dupa 1972 2. Pentru aceasta gama extinsa a tensiunilor si curentilor. In secundarul transformatorului de tensiune se conecteaza o sarcina de impedanta mare. respectiv 1A sau 5A. Pentru a functiona in paralel doua transformatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:  tensiunile nominale primare si secundare ale transformatoarelor sa fie egale. . in conditii normale de functionare.ceea ce atrage egalitatea rapoartelor de transformare  sa aiba aceeasi grupa de conexiuni si sa se conecteze in paralel prin bornele de acelasi nume  sa aiba aceleasi tensiuni de scurtcircuit. avand in consecinta un curent secundar foarte redus. deosebirea constand in valoarea puterii. domeniul de masura este intre 30% si 120%.izolarea releelor si a personalului de exploatare de inalta. ordinul de marime al valorilor curentilor si tensiunilor estc foarte variat. 2.reducerea tensiunilor din instalatiile de forta la valori convenabile de 100 sau 220 V.in cazul folosirii lor pentru aparate de masura.1. este practic proportionala cu tensiunea primara si defazata in raport cu aceasta cu un unghi apropiat de zero. Din acest motiv aceste aparate se racordeaza in circuitele electrice in mod indirect. transformatoarele de masura se aseamana cu celelate tipuri de transformatoare existente in instalatiile energetice.In caz general insa se conecteaza in paralel transformatoare care au puteri nominale diferite. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE Transformatoarele de tensiune au rolul de a schimba printr-un raport dat valoarea tensiunii aplicate infasurarii primare.combinarea in prealabil a marimilor transformate pentru a obtine o marime care sa arate corect o stare de defect sau o functionare anormala. Infasurarea primara a transformatoarelor de masura se conecteaza in paralel cu circuitul a carei tensiune de transforma. domeniul de masurat este mult mai larg: pana la dublul tensiunii normale si in cazul curentilor de scurtcircuit pana la 30-40 ori curentul nominal. Parametrii caracteristici sunt urmatorii: 9 . media sau joasa tensiune din circuitele primare. TRANSFORMATOARE DE MASURA In cadrul Sistemului Energetic National. Transformatorul de tensiune este un transformator de masura la care tensiunea secundara. Ca principiu de funtionare si constructie.in cazul folosirii lor pentru protectii. Din punct de vedere al schemei de conectare si din punct de vedere constructiv. . frecventei.

Din categoria transformatoarelor de tensiune care au sfarsitul infasurarii primare izolat la tensiunea de 2 kV si scos in afara transformatorului. .cu izolatie plina. .Tensiunea secundara nominala U2n este valoarea tensiunii inscrisa pe placuta avertizoare a transformatorului. adica un capat al infasurarii primare este legat (constructiv) la masa (de obicei sfarsitul infasurarii). . Clasificarea transformatoarelor de tensiune: a) dupa principiul constructiv: . adica inceputul si sfarsitul infasurarii primare izolate corespunzator tensiunii de izolatie. 10 kV.100 V sau 110/√3 V pentru infasurarea principala.100/3 V sau 100 V pentru infasurarea secundara auxiliara. Tipuri constructive :  Transformatoare de tensiune de joasa tensiune. 20 kV. . absorbita de sarcina avand cos ϕ = 0.Puterea maxima secundara Smax este puterea aparenta.inductive cu circuit magnetic inchis.Sarcina secundara nominala Y2n este sarcina secundara a infasurarii secundare de masura pentru care sunt garantate conditiile de precizie si functionare.Raportul de transformare efectiv (real) Ke este raportul dintre tensiunea primara masurata si tensiunea secundara corespunzatoare: Ke = U1/ U2 .capacitive. 10 kV. 0. exprimata in VA. adica dupa numarul infasurarilor de inalta tensiune din transformator: . 6 kV. absorbita de sarcina secundara nominala in regim nominal de functionare.Raportul de transformare este raportul dintre tensiunea primara si tensiunea secundara. . cu indicarea factorului de putere (inductiv sau capacitiv).Tensiunea maxima de lucru Um este tensiunea cea mai mare (valoare eficace) intre faze la care transformatorul de tensiune poate functiona in regim de lunga durata in conditii normale de exploatare. . 110/√3 kV.Sarcina secundara Y2 este admitanta circuitului secundar.4 kV. face parte transformatorul tip TEMU – 110 kV.110/3 kV sau 100 V pentru infasurarea auxiliara. d) dupa numarul fazelor. Unele valori standardizate: . … c) dupa tensiunea secundara nominala: . 20 kV. exprimata in siemens.inductive cu circuit magnetic deschis.380 kV. . .insafurarea secundara (principala) de masura este infasurarea care alimenteaza circuitele de tensiune ale aparatelor de masurat si protectie.monofazate.8 (inductiv).380 kV. . 6 kV.infasurarea secundara (auxiliara) de protectie este infasurarea care alimenteaza circuitele de protectie si semnalizare in cazul punerii la pamant a unei faze. Transformatoarele de tensiune se construiesc cu doua feluri de infasurari secundare: .Tensiunea primara nominala U1n este valoarea tensiunii primare care figureaza pe placuta indicatoare a transformatorului. incalzirea diferitelor parti ale transformatorului nedepasind limitele admisibile.Clasa de precizie reprezinta notarea conventionala a limitelor erorilor pe care transformatoarele de tensiune trebuie sa le respecte in conditiile date si se exprima in cifre sau in cifre urmate de litera “P” in cazul secundarelor de protectie ale transformatoarelor. . in cutia de borne a infasurarilor secundare. - 10 . b) dupa tensiunea primara nominala: 0. .100 V sau 100/√3 V pentru infasurarea secundara principala. .  Transformatoare de tensiune de medie tensiune.Puterea secundara nominala Ssn este puterea aparenta.bifazate. Unele valori standardizate: 0. 110/√3 kV. . iar eroare de tensiune fiind maxim de 10 %. e) dupa caracterul izolatiei si al legarii la pamant: . .Raportul de transformare nominal Kn este raportul dintre tensiunea nominala primara si tensiunea nominala secundara: Kn = U1n/ U2n .cu izolatie degrasiva. tensiunea primara avand valoarea tensiunii maxime de lucru. exprimata in VA. .

sfarsitul infasurarii fiind legat direct la carcasa metalica. infasurarile secundare. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: 1soclul pe care este fixat miezul magnetic cu infasurarile primara si secundara. Transformatorul de tensiune de inalta tensiune a) Transformatorul de tensiune tip TEMU . 11 .izolatorul din portelan electrotehnic care formeaza cuva transformatorului. soclul cu cutia de borne. 35 kV. 6 Izolatia infasurarii primare este degresiva. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: miezul magnetic.Aceste transformatoare pot fi cu izolatie in rasina sau in ulei..cutia de borne la care sunt aduse bornele infasurarii secundare.. 35 kV. 25 kV.5. 4 . 3 . 7 . ambele borne ale infasurarii fiind izolate corespunzator tensiunii nominale a transformatorului b) Transformatoarele cu izolatia in ulei sunt de tipul: .20. Transformatorul de tensiune tip TEMU – 110 kV. 2 . a) Transformatoarele cu izolatie in rasina sunt de tipul TIRMo.nivelul de ulei. in schimb la transformatoarele tip TIRBo izolatia infasurarii primare este plina. la transformatoarele din fabricatia curenta.capacul metalic in care este fixata borna infasurarii primare 7.4 kV. TIRBo: 5.borna infasurarii primare. La transformatoarele tip TIRMo izolatia infasurarii primare este degresiva.110 kV Este un transformator cu izolatie in ulei. sfarsitul infasurarii fiind legat direct la socul metalic la transformatoarele mai vechi. 20. carcasa din rasina turnata. 5 . 8 – busonul pe la care se face umplerea cu ulei a transformatorului. sau printr-un izolator de trecere de 2. 10. Izolatia transformatorului este cufundata in ulei.TEMU 20. infasurarea primara. 25. 6 . TEBU .filtrul cu silicagel. burduf cu compensator 8 5 4 7 3 2 1 Fig.

permit cuplarea la linia electrica de inalta tensiune a unei instalatii de telecomunicatii de inalta frecventa. Practic aceasta repartitie fiind uniforma. ale campurilor magnetice perturbatoare. . . care mareste inductanta transformatorului coborator T obtinand o rezonanta de curent. Dezavantajele transformatoarelor de tensiune capacitive fata de transformatoarele de tensiune inductive: . Transformatoarele de tensiune capacitive se folosesc la inalta si foarte inalta tensiune. defectul nu se extinde la intreg transformatorul. la variatii ale frecventei. 12 . datorita repartitiei uniforme a tensiunii in lungul divizorului capacitiv de tensiune. Circuitul inductiv de masura se compune dintr-un transformator T si o bobina cu fier L. . izolatia divizorului capacitiv de tensiune poate fi usor realizata.puterea secundara a acestor transformatoare este mai mica decat a transformatoarelor inductive.de la o anumita tensiune in sus pretul transformatorului de tensiune capacitiv este mai mic. . datorita prezentei capacitatii.precizia masurarii este mult influentata de regimurile tranzitorii care apar in cazul avariilor in instalatiile electrice.prin defectarea unui element al transformatorului de tensiune capacitiv (exemplu: un condensator sau transformatorul inductiv). in locul transformatoarelor de tensiune inductive. Transformatoarele de tensiune capacitive au o serie de avantaje fata de transformatoarele de tensiune inductive: . Fig. divizorul de tensiune capacitiv contine unul sau mai multe condensatoare suprapuse. Schema electrica de principiu a unui transformator de tensiune Transformatoarele de tensiune capacitive se compun dintr-un divizor de tensiune capacitiv C1 si C2 si dintr-un circuit inductiv de medie tensiune conectat intre priza mediana a divizorului capacitiv si pamant. la variatia temperaturii.prezinta o rezistenta buna la undele de soc.6.sunt mai sensibile.b) Transformatoarele de tensiune capacitive tip TECU .110 kV. In functie de valoarea tensiunii nominale. .

Aceste sigurante se aleg astfel incat sa se topeasca la depasirea puterii maxime admisibile a infasurarii secundare respective. TRANSFORMATOARE DE CURENT Transformatoarele de masura de curent (in cele ce urmeaza vor fi numite prescurtat transformatoare de curent) au rolul de a schimba intr-un raport dat. 5 . Transfortnatorul de tensiune tip TECU – 110 kV: 1 .cuva metalica.7.1 2 3 4 9 10 11 8 5 6 7 Fig.borna pentru telefonia prin inalta frecventa. 6 .2. valoarea curentului care parcurge infasurarea primara. Regimul normal de functionare al unui transformator de curent este regimul de scurtcircuit in 13 . In acest sens infasurarea primara se conecteaza in serie cu circuitul primar si se compune dintr-un numar mic de spire (uneori este redus la una singura). 7 . Protectia transformatoarelor de tensiune contra suprasarcinilor si scurtcircuitelor din circuitul secundar este realizata prin montarea de sigurante fuzibile de joasa tensiune in circuitul secundar. 2 .borna de inalta tensiune.dispozitiv de ridicare. de sectiune corespunzatoare curentilor care o strabat. 9 .cutia de borne. 10 .izolator de portelan.cutia terminala. 4 .buson golire ulei. 2. 11 . 3 . Infasurarea secudara se compune dintr-un numar mai mare de spire. 8 .buson de umplere cu ulei.vizor nivel ulei.ecran.

Transformatoarele cu izolatia in rasina electroizolanta sunt de tipul: CIRS. 20 kV. (25). 20. CIRTos. CITi.Tensiunea maximala de lucru Um reprezinta valoarea efectiva cea mai mare a tensiunii intre faze la care transformatorul de curent poate functiona in regim de lunga durata in conditii normale de exploatare.8 este de 5 % sau 10 %. infasurarea primara la unele tipuri (CIS. CIRTi − 10. CIRS. CITi. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: circuitul magnetic. cand functioneaza la suprasarcina sau cand in retea exista un regim de avarie. 50. Poate avea una din valorile: 5. . .Curentul primar nominal de saturatie I1sn reprezinta valoarea maxima a curentului primar pentru care eroarea de curent a transformatorului la sarcina nominala si la cos ϕ = 0. Aceste transformatoare sunt de tipul: CIS.Sarcina secundara Z2 este impedanta circuitului secundar cu indicarea factorului de putere. Principalele caracteristici tehnice ale transformatoarelor de curent sunt urmatoarele: . CITu.Sarcina secundara nominala Z2n este sarcina secundara pentru care sunt garantate conditiile de precizie si functionare ale transformatorului de curent. CIT. CIRS. CIT. . CIRT.Curentul secundar nominal I2n reprezinta curentul secundar pentru care este determinat regimul nominal de functionare si poate avea una din valorile: 1 sau 5 A.0. 10. (60). Aceste transformatoare pot fi cu izolatie in rasina electroizolanta turnata sau in ulei. .u – montaj direct pe cablu de forta. (12.Puterea secundara nominala S2n este puterea absorbita de sarcina secundara nominala in regim nominal de functionare si este data de expresia: S2n = Z2n x In2 . CIBo).secundar. CIRT. 40. Literele mici an urmatoarea semnificatie: 14 . CITu. 15. Transformatorul de curent poate avea doua regimuri de functionare. Z2 si Z2n se exprima in ohmi. . infasurarea secundara. . si anume: regimul normal de functionare si regimul de supracurent. 20. precum si multiplii zecimali ai acestor valori.5). Transformatoare de curent de medie tensiune. CIBo . Izolatia acestor transformatoare este realizata din material plastic la tipurile CIS.Raportul de transformare nominal Kn este raportul dintre curentul primar nominal si curentul secundar nominal: Kn = I1n / I2n Raportul de transformare nominal este inscris de fabrica constructoare pe placuta indicatoare a transformatorului sub forma de fractie: la numarator curentul primar nominal si la numitor curentul secundar nominal. se inscrie pe placuta indicatoare a transformatorului de curent.Clasa de precizie reprezinta notarea conventionala a limitelor erorilor pe care transformatorul de curent trebuie sa le respecte in conditiile date. CITo. .i – montaj direct in circuitul primar cu bare dreptunghiulare. 30. . ale caror simboluri sunt prezentate mai jos.o – montaj tip saiba in circuitul primar cu bare rigide plate.5 kV. . 35 kV si CIRT – 10. Acesta. . carcasa electroizolanta. 75 A. la tipurile CIRS. TIPURI CONSTRUCTIVE Transformatoare de curent de joasa tensiune. ClEo sau din rasina electroizolanta turnata. Literele mici au urmatoarea semnificatie: . Se defineste coeficientul de saturatie n raportul I1sn = I2sn.Curentul primar nominal I1n este curentul primar pentru care este determinat regimul nominal de functionare. CITo.Curentul secundar nominal de saturatie I2sn este curentul secundar corespunzator curentului primar nominal de saturatie. CIRTo.

7 – izolatoare de trecere. cazul transformatorului tip CESU. os – monospiral cu bara de trecere rotunda si picior suport median. La aceste tranformatoare conductorul infasurarii primare trece o singura data prin circuitul magnetic.este reprezentat mai sus 7 transformatorul CIRS − P2 P1 20 kV. cu dimensiuni de gabarit si greutate mica. Transformatorul de curent tip CESU 110 kV se compune din: .impreuna cu izolatia de joasa tensiune . 4 – infasurarile secundare. P2 – bornele primare. Transformatoarele se compun din cate doua infasurari secundare. Transformatorul de curent tip CESU – 110 kV. In fig. formata din hartie electroizolanta. i – monospiral cu bara de trecere dreptunghiulara. Infasurarea primara este comutabila in raportul 1 : 2 pentru gama standardizata a curentilor de 50…600 A. Aceste transformatoare sunt constructiv simple. avand o buna stabilitate termica si dinamica. apoi cufundata . 2 3 1 4 8 5 - - 2 – ulei electroizolant.o – monospiral cu bara de trecere rotunda si flansa mediana de fixare.este reprezentata o sectiune printr-un transformator de curent. fiecare pe cate un miez magnetic. Este un transformator cu izolatie in ulei. Transformatoare de curent de inalta tensiune. si din infasurarea primara. o bara a instalatiei electrice sau partea conductoare de curent a unui izolator de trecere. cu infasurarea multispirala in cuva de portelan.1 – izolator de portelan. 3 – insafurarea primara cu miezurile magnetice. iar pentru curentul primar de 1250 A infasurarea este necomutabila. 6–dispozitiv de comutatie al infasurarilor primare. 15 . Aceste transformatoare au o precizie in masurare mai mare. Izolatia de inalta tensiune. Constructiv unele transformatoare de curent de joasa si medie tensiune au infasurarea primara monospirala. este uscata si impregnata sub vid. Infasurarea primara poate fi o tija care sa fie o parte constructiva a transformatorului de curent. 5 – cutia bornelor secundare. Aceste transformatoare au izolatia dintre infasurari precum si cea dintre infasurari si piesele legate la masa din rasina turnata. iar puterile lor secundare au o valoare insemnata. Din categoria 6 acestor transformatoare.in ulei electroizolant. Alte transformatoare de curent de joasa si medie tensiune au infasurarea primara multispirala. 8 – carucior. P1.

Sunt transformatoare cu izolatie in rasini electroizolante. in care indicii “i” si “o” simbolizeaza: varianta constructiva demontabila. la noi in tara fiind standardizata frecventa de 50 Hz. sub care intreruptorul poate functiona in regim permanent . 2000 . 400 .1600 . fara ca limitele admisibile de incalzire sa fie depasite si poate avea umatoarele valori :  400 . 6300.  Frecventa nominala ( Hz ) . 220 . 110 . Intreruptorul trebuie sa aiba o putere de rupere suficienta pentru a intrerupe curenti de scurt circuit suficient de mari intr-n timp cat mai scurt. (60) . iar cele doua jumatati se asambleaza prin suruburi. 3. (35) . INTRERUPATOARE Intreruptoarele sunt aparate electrice de comutatie destinate sa conecteze . sa suporte si sa intrerupa curentii de sarcina si de defect care apar in retea. 800 . respectiv varianta constructiva nedemontabila. 16  . care cuprinde sistemul de comutare al infasurarii primare si camera elastica. pentru a pastra stabilitatea sistemului. cuva sau soclul. Aceste variatii sunt observate prin vizorul dispus pe capacul transformatorului. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: infasurarea primara. 630 . Transformatorul asigura etanseitatea fata de aerul atmosferic. h. Transformatoarele de curent pentru componenta homopolara. apoi cufundata in ulei electroizolant. 20 . Intreruptoarele trebuie sa aiba o functionare foarte sigura si fara risc de explozii sau incendii. Este frecventa de lucru in regim continuu . Se compun dintr-un miez magnetic pe care se afla infasurarea secundara. 5000 . Aceste transformatoare sunt de tipul CIRHi. Astfel transformatorul CIRHi are miezul magnetic taiat. izolatorul de inalta tensiune din portelan electrotehnic. uscata.Transformatoarele de curent de inalta teusiune tip CESU k. Rolul important al intreruptoarelor este de a intrerupe automat circuitele electrice in momentul aparitiei curentilor de scurt circuit . impregnata sub vid. 1250 . Principalele caracteristici tehnice ale intreruptoarelor de 110 kv si MT: Tensiunea nominala ( KV ) Este tensiunea cea mai mare la care este garantata functionarea intreruptorului in regim nominal si poate avea urmatoarele valori :  (3) . Datorita acestui fapt transformatorul se poate introduce pe cablurile trifazate dupa realizarea cutiei terminale. 3150 .  Curentul nominal ( A ) Este cel mai mare curent . 750 . (10) . 2500 . (15) .4000 . Izolatia infasurarilor este din hartie electroizolanta. Variatiile volumului de ulei datorita temperaturii sunt preluate de camera elastica din cauciuc. capul transformatorului. miezurile magnetice cu infasurarile secundare. i – 110kV. CIRHo. (6) .

tripolare  Dupa felul instalatiei  Intreruptoare de interior sau de exterior  Dupa nivelul de izolatie  Intreruptoare cu izolatie normala sau cu izolatie marita  Dupa modul de actionare  Cu actionare monofazica sau cu actionare trifazica  Dupa mediul de stingere a arcului electric  Cu mediu de stingere lichid (ulei. bipolare . Reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii impulsului de deschidere asupra dispozitivului de actionare si momentul in care s-au deschis contactele la toti polii intreruptorului.  Durata nominala de deschidere .  Secventa nominala de manevra.Nivelul de izolatie nominal . pentru intreruptoarele ce vor functiona in regim de RAR  ID – 15 sec – ID pentru comanda manuala sau AAR OBS D = reprezinta operatia de deschidere ID = reprezinta operatia de inchidere urmata imediat de operatia de deschidere  Durata nominala de inchidere .5 ori valoarea eficace a componentei periodice a capacitatii de rupere nominale la scurtcircuit. INTRERUPTOARE DE 110 KV CU ULEI PUTIN ( IUP ) ACTIONATE CU DISPOZITIVE CU RESOART (MR-4.  SIMBOLIZAREA INTRERUPTOARELOR  I (S) = intreruptor  O = ortojector  UP = cu ulei putin  M (m) = modernizat  H (B) = hexaflorura ( SF6)  14 (6) = cantitatea de SF 6 (kg) CLASIFICAREA INTRERUPTOARELOR:  Dupa numarul de poli  Intreruptoare monopolare. pana in momentul stingerii arcului electric la toate fazele intreruptorului. pentru intreruptoarele ce nu vor functiona in regim de RAR  D – 0.Reprezinta curentul de scurt circuit cel mai mare pe care intreruptorul este capabil sa-l intrerupa si are doua componente si anume:  Capacitatea nominala de inchidere la scurtcircuit. aer comprit )  Intreruptoare cu vid  Cu suflaj magnetic 3.  Durata nominala de intrerupere . Reprezinta valoarea tensiunii de tinere la impuls normalizat pozitiv si negativ timp de 1 minut la frecventa de 50 Hz pe care trebuie sa o suporte izolatia unui intreruptor expus la supratensiuni de origine atmosferica.3. Reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii impulsului de inchidere asupra dispozitivului de actionare si momentul in care s-au inchis contactele la toti polii intreruptorului. Reprezinta de 2.  Capacitatea nominala de rupere a curentilor de scurtcircuit .sec – ID – 3 min – ID.1. Reprezinta posibilitatile de actiune ale intreruptorului in caz de defect si sunt adoptate de regula urmatoarele secvente nominale:  D – 3min – ID –3min – ID . Reprezinta intervalul de timp dintre momentul inceperii separarii contactelor .CMR-2B) 17 . apa )  Cu mediu de stingere gazos (hexafluorura de sulf.

care are rolul atat ca izolant cat si in procesul de stingere a arcului electric la comenzile de conectare –deconectare. In aceasta pozitie dispozitivul de actionare are sistemul de biele contact mobil blocat in pozitia inchis de clichetul de deschidere. Intergul ansamblu superior este umplut cu ulei electroizolant . Comanda de deschidere este posibila chiar daca resoartele de inchidere sunt destinse. FUNCTIONAREA INTRERUPTORULUI 110 KV ACTIONAT CU DISPOZITIV cu resoarte Pentru comanda intreruptorului se utilizeaza energia acumulata in resoarte in forma de spirala (elicoidale ) care sunt armate prin servomotor electric alimentat in c. Baraj . resortul de deschidere (comprimat la faza anterioara) se destinde cu mare viteza producand prin sistemul cinematic al mecanismului ( biele contact mobil) deschiderea intreruptorului . realizand pe langa functia de legatura intre mecanism si ansamblul superior si izolatia circuitului erlectric fata de masa.) sau CMR-2B (st. CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA INTRERUPTOARELOR DE 110 KV CU ULEI PUTIN (IUP) ACTIONATE CU DISPOZITIVE CU RESOART (MR-4) O faza a intreruptorului este constituita din ansamblul izolator superior . Resortul armat se destinde antrenand contactul mobil spre inchidere si totodata comprima resortul de deschidere .a. sau manual. Resortul armat prin intindere (comprimare la cel elicoidal) acumuleaza energia necesara efectuarii operatiei de inchidere si ramane in aceasta pozitie cu ajutorul clicetelor din sistemul cinematic.Ansamblul carter-izolator inferior este de asemeni plin cu ulei electroizolant . Acest tip de dispozitiv de actionare este astfel conceput ca intreruptorul sa aiba posibilitatea sa execute secventa nominala de manevra . In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de dechidere . Sovata…. sau mecanic de la dispozitivul de actionare montat pentru fiecare faza . Cilindrul izolant din pertinax este montat in vederea protejarii izolatorului ceramic impotriva supratensiunilor ce iau nastere in momentul ruperii arcului electric in camera de stingere. iar in interiorul cilindrulu se gaseste camera de stingere din sticlotextolit. Comanda de inchidere a intreruptorului : Se face electric din sala de comanda (cutia de cleme) . In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de inchidere actioneaza asupra clichetului de inchidere .Ansamblul carter –izolator inferior face legatura intre camera de stingere si mecanismul de actionare. ca urmare a acestui fapt . deblocheaza clicetul de deschidere . CIC). Camera destingere are rolul de a stinge arcul electric dintre contactele intreruptorului printr-un suflaj transversal-axial. (c. In partea superioara a carterului se afla o sticla de nivel care indica nivelul uleiului in ansamblul carter inferior superior. destinate a functiona in statii electrice exterioare la tensiunea de 110 kV . Ansamblul izolator superior .) . ansamblul carter cu izolatorul inferior si dispozitivul de actionare. care este racordat la sistemul cinematic .camera de stingere Este compus dintru-n izolator din ceramica in interiorul caruia se gaseste un cilindru izolant din pertinax . care contine camera de stingere . Ludus. pregatind dispozitivul pentru comanda de deconectare. Comanda de deschidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare . Ansamblul carter-izolator inferior Este compus tot dintr-un izolator ceramic fixat de caterul superior si de cel inferior prin care trece tija mobila a contactului mobil.c.2.Sunt intreruptore din clasa cu ulei putin . INTRERUPTORUL DE 110 KV ACTIONAT CU DISPOZITIV PNEUMATIC (DPE) 18 .Actionarea se face cu dispozitive de actionare cu resort tip MR-4 ( st. 3.

Pentru acest lucru dispozitivul este prevazut pe fiecare faza cu cate un rezervor de aer cu supapa de retur cu un volum de aer suficient pentru aceste manevre .5 atm. care da posibilitattea aerului comprimat inmagazinat in rezervoarele tampon sa actioneze asupra unui piston . Nivelul acestui ulei se poate verifica la sticla de nivel fixata pe carter. cuplate hidraulic intre ele . Mecanismul de actionare poate fi unul singur tip MOP-1 pentru toate cele trei faze . Prin colana izolanta traverseaza conductele izolante pentru transmisia hidraulica . Camerele de stingere sunt grupate cate doua pentru fiecare faza formand un “V” . Acest tip de dispozitiv de actionare este astfel conceput ca intreruptorul sa aiba posibilitatea sa execute”secventa nominala de manevra “avand o presiune de aer in instalatie de minim 5. In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de dechidere deblocheaza clicetul de deschidere .Resortul armat prin comprimare acumuleaza energia necesara efectuarii operatiei de deschidere si ramane in aceasta pozitie cu ajutorul clicetelor din sistemul cinematic. Ansablul mecanism – camere de stingere nu comunica direct . Aceasta comanda nu este conditionata de existenta aerului comprimat in instalatie . Comanda de inchidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare tip DPE ( montat pentru fiecare faza cate un dispozitiv) . Comanda de deschidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare tip DPE . ca urmare a acestui fapt .Fiecare camera de stingere este umpluta cu ulei electroizolant . In aceasta pozitie dispozitivul de actionare are sistemul de biele contact mobil blocat de clichetul de deschidere in pozitia inchis fara ca aerul comprimat sa mai aiba actiune asupra sistemului .Comanda de inchidere este posibila atat timp cat presiunea aerului in instalatia de aer comprimat este la o presiune corespunzatoare ( 5. care este racordat la sistemul de biele si clicheti antrenand contactul mobil spre inchidere .5 atm). iar pentru deschidere energia acumulata in resoarte in forma de spirala . sau cate unul pentru fiecare faza (MOP-3) cu comanda monofazata . Coloana izolanta are rolul de sustinere a ansamblului mecanism-camera de stingere si de a realiza izolatia corespunzatoare intre partea sub tensiune si masa .dar sincronizata pentru cele trei faze .astfel ca un singur mecanism sa comande ambele contacte ale ansamblului. resortul de deschidere (comprimat la faza anterioara) se destinde cu mare viteza producand prin sistemul cinematic al mecanismului ( biele contact mobil) deschiderea intreruptorului . 3.cu comanda trifazata .INTRERUPTOARE DE 110 KV DE TIP ORTOJECTOR ( IO ) ACTIONATE CU DISPOZITIVE TIP MOP-1 (MOP-3) Intreruptoarele IO 110 KV de tip “ortojector” rapide .Aceste resoarte sunt armate prin destiderea presiunii aerului comprimat in momentul comenzii de inchidere . 19 .fiind astfel conceput incat intreruptorul inchis sa aiba posibilitatea de descchidere . Ansamblul mecanism superior se afla sub tensiune .Coloana izolanta este umpluta cu ulei de transformator cu rol izolant .Coloana izolanta nu comunica direct cu ansamblul mecanism-camere de stingere.Pentru comanda intreruptorului se utilizeaza aerul comprimat la inchidere . avand la partea superioara un carter superior . cu indicator de nivel de ulei. iar prin comprimarea resortului de deschidere pregatind dispozitivul pentru comanda de deconectare. In carter se afla ulei de transformator cu rol izolant si de protectie a ansamblului hidralic. avand la partea superioara vizor pentru nivel . cu ulei putin sunt construite pentru utilizare in instalatii exterioare avand inseriate doua camere de stingere identice pentru fiecare faza. cu rol izolant si in procesul de stingere a arcului electric . are rol de sustinere pentru camerele de stingere in “V” si cuprinde mecanismul hidraulic de comanda. In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de inchidere deschide un ventil .3.

Energia eliberata de azotul comprimat este transmisa hidraulic la mecanismul cu piston cu dublu efect. fiind pregatit pentru o noua comanda. antrenand sistemul cinematic spre inchidere. Comanda asupra electrovalvelor de inchidere determina deschiderea acestora si energia oleopneumatica inmagazinata in acumulator . patrunzand in contactele fixe superioare .Tija contactului mobil deplasandu-se in jos .Functionarea intreruptoarelor IO 110 KV: Energia mecanica necesara functionarii celor doua tije de contact mobil ale ansamblului camere de stingere dispuse in “V” . intre 390-410 Atm  la inchidere . care este stins. Carcteristici tehnice ale dispozitivului MOP:  presiunea de serviciu 260…. Arcul electric format se dezvolta in uleiul din camera de stingere . In acelas timp dispozitivul anticavitational se umple cu ulei.Aceasta energie este in prealabil inmagazinata sub forma “oleopneumatica” in acumulatorul mecanismului de actionare MOP . actioneaza aupra uneia din fetele pistonului cu dublu efect . determinand vaporizarea acestuia . Prin vaporizare uleiul produce suflajul arcului . montat in carterul superior al intreruptorului. deschizand contactul. intr-un ansamblu compus din acumulator si o butelie . Comanda de inchidere a intreruptorului Inchiderea intreruptorului se face electric (din sala de comanda . 20 . sau mecanica de la butonul din cutia MOP . Tijele contactului mobil ale celor doua camere de stingere se deplaseaza brusc in jos . Comanda de deschidere a intreruptorului Comanda asupra electrovalvei de deschidere determina deschiderea acesteia si energia oleopneumatica actioneaza pe cealalta fata a pistonului cu dublu efect . realizeaza comanda de inchidere. care este mentinut sub presiune cu un grup motorpompa . electrovalvele se inchid . antrenand sistemul cinematic spre deschidere. Pozitia inchisa a contactului este mentinuta cu ajutorul dispozitivului de zavorare. sistemul revenind la pozitia de repaus . Dispozitivul de actionare tip MOP Mecanismul de actionare MOP-1(3) este un dispozitiv de manevra . apasa asupra valvei de inchidere din sistemul hidraulic . permite uleiului sub presiune sa ajunga la una din fetele pistonului cu dublu efect . montate in cutia dispozitivului. Dispozitivul MOP are in componenta sa echipamente electrice si hidraulice .3 Atm  presiunea de lucru a supapei de siguranta  la deschidere . este transmisa hidraulic la dispozitivul cu piston cu dublu efect prin cele doua tevi izolante care traverseaza coloana izolanta. Tijele contactului mobil ale celor doua camere de stingere se deplaseaza in sus . Dupa comanda . cu acumulare de energie .300Atm  presiunea minima de inchidere 270Atm  presiunea minima de deschidere 260 Atm  presiunea de precomprimare a azotului in acumulator 250 Atm  presiunea de mentinere a uleiului in conductele de comsnda 1…… 2. stabilind contactul.din cutia de cleme sau de la dispozitivul MOP) sau mecanic din cutia dispozitivuli de actionare. care se pot vedea in schemele de mai jos. In acelas timp dispozitivul anticavitational se umple cu ulei. sub forma gaz comprimat (azot) .mai mare de 335 Atm  presunea de lucru a presostatului:  contacte deschise ferm la 255 Atm  contacte inchise ferm la 225 Atm Functionarea dispozitivului MOP: Comanda electrica asupra bobinei de inchidere . dispozitivul anticavitational va trimite uleiul proaspat in camera de stingere grabind prin aceasta stingerea arcului electric. care actionand asupra sistemul cinematic din carterul superior .

Comanda de inchidere a intreruptorului Inchiderea intreruptorului se face electric (din sala de comanda .Polii intreruptorului sunt de tip monocoloana fixati pe suporti metalici . La comanda de deschidere forta activa a dispozitivului MOP este transmisa la mecanismul hidraulic liniar cu piston diferential cu tija unilaterala . care actionand asupra sistemul cinematic din carterul superior . iar presiunea de serviciu nominala a gazului SF6 asigura rigiditatea dielectrica dintre contacte. Antipompajul (protectia contra sariturilor) este realizat cu releul “RAP” . prin intermediul tijei izolante la contactul mobil . Functionarea intreruptoarelor 110 kv H14 cu SF6 cu MOP 2A Comanda de deschidere Functionarea camerei de stingere (rupere). Contactele principale se separa si curentul este comutat pe contactele de arc. permite uleiului sub presiune sa ajunga la cealalta fata a pistonului cu dublu efect . Polii se cupleaza cu mecanismul hidraulic de actionare tip MOP-2A prin intermediul conductelor de inalta presiune Fiecare pol este construit din:  1 camera de stigere  1 coloana suport care include si tija izolanta de actionare  1 piston hidraulic de inchidere – deschidere Camera de stingere (rupere) se compune din :  capacu cu borna superioara  ansamblul izolator suport  portcontactul intermediar  ansamblu filtru  ansamblu contact superior  ansamblu contact mobil  ansamblu contact inferior Cuplarea pistonului hidraulic cu ansamblu contact mobil se face prin intermediul unei tije izolante de actionare. 3. sau mecanica de la butonul din cutia MOP apasa asupra valvei de deschidere din sistemul hidraulic .1. realizeaza comanda de deschidere.Comanda electrica asupra bobinei de deschidere . care elimina comanda de inchidere in timpul manevrei de deschidere.din cutia de cleme sau de la dispozitivul MOP) sau mecanic din cutia dispozitivuli de actionare. Aceasta energie este in prealabil inmagazinata sub forma “oleopneumatica” in acumulatorul mecanismului de actionare MOP .Gazul SF6 sub presiune asigurand un suflaj dublu axial puternic . Dupa separarea contactelor de arc .INTRERUPTOARE DE 110 KV CU SF6 TIP H14-145 ACTIONATE CU DISPOZITIVE OLEOPNEUMATICE TIP MOP-2A sau cu resoarte: DESCRIERE : Intreruptoarele tip H14 de 110 KV sunt formate din trei poli identici si un mecanism de actionare hidraulic de tip MOP-2A. iar intregul volum al intreruptorului este supus la aceasi presiune a gazului SF6. arcul se stabileste intre acestea in interiorul diuzei . In pozitia inchis circuitul este stabilit prin contactele principale de regim permanent .4. in final arcul fiind stins.Gazul SF6 este comprimat intre cilindrul mobil si si contactul fix inferior. 3. care este mentinut sub presiune cu un grup motorpompa .4. La baza polilor se cupleaza presostatele compensate cu temperatura care controleaza presiunea SF6 din intreruptor. 21 . In pozitia deschis suflajul inceteaza .

la o anumita temperatura este indicata de un manometru special cu contacte in lichid antianghet. mecanismul de armare “9” . indicatorul de stare al resoartelor “18 “ nu se misca.Dupa comanda electrovalvele se inchid sistemul revenind la pozitia de repaus .7-7 atm. Cu Sf 6 si resoarte: Resoartele de inchidere pot fi armate manual sau electric.  Deschiderea intreruptorului.Resoartele sunt tinute in pozitia comprimat de catre clichetul de inchidere . FABRICATIE TAVRIDA ELECTRIC cu disp.axul principal “1” este rotit de motoarele de armare “10” . care se roteste alternativ in sensul acelor de ceasornic comprimand resoartele de inchidere “5” . Controlul si supravegherea presiunii gazului SF6 Presiunea gazului SF6 din polii interruptorului este controlata permanent si automat de catre “presostatul compensat”cu temperatura .  Culoarea “rosu”indica o presiune periculoasa din punct de vedere al stingerii arcului electric si asigurarea izolatiei la comanda intreruptorului si este cuprinsa sub valoarea de 4.1. Presiunea de umplere a polilor intreruptorului este de 6. se poate face manual sau electric . cilindrul mobil se deplaseaza in sus .Comanda asupra electrovalvelor de inchidere determina deschiderea acestora si energia oleopneumatica actioneaza aupra pistonului hidraulic .Rasucind butonul de comanda manuala “14” in sens invers acelor de ceasornic . fiind pregatit pentru o noua comanda.0.5 atm 3. spre inchidere.  Armarea electrica.  Armarea manuala . 22 .confirmarea “resoarte intinse:” este data de indicatorul de stare “18”. Presiunea la un moment dat . de actionare inteligente Intreruptorul in vid produs de firma TAVRIDA ELECTRIC este compus din doua module de baza:  Modulul de comutatie ISM/TEL cu rol de inchidere – deschidere a circuitelor primare.7 atm. este similara cu cea manuala .2.  Culoarea “galben” indica o presiune de atentionare a gazului SF6 si este cuprinsa intre valorile 4. Odata ce comanda de inchidere a fost executata indicatorul de pozitie arata pozitia “intreruptor inchis” iar carligul de deschidere “13” mentine pozitia inchis.5. 3. sau excitand bobina de anclansare “16” . marcat cu trei culori astfel:  Culoarea “verde” indica o presiune normala a gazului SF6 si este cuprinsa intre valorile 4. se realizeaza cu ajutorul unei manivele fixata in axul principal “ 1 “.  Inchiderea intreruptorului.Rasucind butonul de comanda manuala “14” in sensul acelor de ceasornic sau excitand bobina de deschidere “17” se elibereaza cclichetul de deschidere “13” eliberand axul auxiliar “2” Momentul de torsiune de la resortul de deschidere “6” realizeaza deschiderea intreruptorului si totodata confirma pozitia de “intreruptor deschis”.5.4.La aceasta comanda axul principal “1” si resortele de inchidere “5” .. se poate face manual sau electric .5-4. Functionare intr.2.iar contactul auxiliar de pozitie “21” opreste motorul cand resoartele de inchidere au fost armate.INTRERUPTOARE DE MEDIE TENSIUNE IN “VID” 3.1% la o temperatura a mediului ambiant de 20 grade C.5 atm +0.

comprimand in acelasi timp arcul de deschidere. armatura mobila se zavoreste magnetic de armatura fixa. Actuatoarele magnetice sunt situate in interior. Armatura mobila este mentinuta in pozitia DESCHIS de arcul de deschidere iar in pozitia INCHIS de catre fluxul magnetic produs de magnetul in forma de inel. La capatul cursei. cate unul pe fiecare pol.  Declansarea intreruptorului se poate realiza atat electric cat si manual  Anclansarea se realizeaza numai electric. 0 tija de sincronizare leaga cele trei actuatoare si asigura urmatoarele functii:  Sincronizeaza deschiderea polilor  Actioneaza contactele auxiliare  Actioneaza interblocajele celulei Actuatorul este mentinut In cele doua pozitii limita fara a fi utilizate sisteme de zavorare mecanica. 23 . Acest fapt asigura miscarea liniara in ambele sensuri si elimina mecanismele care transforma miscarea de rotatie in miscare rectilinie. respectiv de deschidere. (pentru modulul CMfTEL -100/220-12 -03A) Constructia modulului de comanda Modulul de comanda actioneaza asupra actuatorului folosind energia inmagazinata in condensatoarele de inchidere. In lipsa tensiunii de comanda se utilizeaza o baterie de 12-30 V cc. Modulul include componente care supravegheaza continuitatea circuitului bobinei actuatorului si monitorizeaza propria functionare. asa cum se arata in figura alaturata. asigurand o capacitate de rupere mare. indiferent de tensiune si de factorii externi. La capatul inferior al cursei armaturii. Armatura mobila a actuatorului este solidara cu contactul mobil prin intermediul unui izolator tija aflat in interiorul carcasei izolante. intreruptoarele brevetate de firma TAVRIDA inglobeaza trei actuatoare magnetice independente.Modulul de comanda CM/TEL cu rol de control al operatiilor de inchidere – deschidere si de adaptare la echipamentul de protectie si semnalizare. izolatorul tija si contactul mobil se pun in miscare datorita atractiei electromagnetice. Modulul de comanda este inchis intr-o carcasa din polimer cu suprafata de asezare plana si cu patru gauri de montaj. masa acestora este mica si sunt amplasate simetric fata de axa polului. care demagnetizeaza magnetul inelar.  Constructia modulului de comutatie Spre deosebire de majoritatea intreruptoarelor conventionale care utilizeaza mecanisme de actionare cu resort si motor. Acest curent produce un flux magnetic in intrefierul dintre armatura fixa superioara si armatura mobila a actuatorului. Mod de operare: Pentru inchiderea contactelor intreruptorului se injecteaza in bobina actuatorului un curent rezultat din descarcarea condensatorului de inchidere. Modulul are ca piesa de baza un microprocesor care asigura controlul actuatorului magnetic. Forta arcului de deschidere ajunge sa invinga forta magnetului si armatura eliberata incepe sa se miste accelerat. Efectul este eliminarea activitatii de intretinere a modulelor de comutatie si exploatare de durata. Pentru deschiderea intreruptorului se trece prin bobina actuatorului un curent de sens opus. Contactul mobil se opreste in momentul inchiderii contactului principal insa cursa armaturii mobile continua inca 2 mm comprimand arcul de presare a contactului. generat prin descarcarea condensatorului de deschidere. Armatura mobila. Aceste actuatoare au un numar redus de piese in miscare. Curentul care trece prin bobina actuatorului satureaza magnetul inelar crescandu-i puterea astfel incat fluxul acestuia mentine armatura si contactul in pozitia INCHIS si dupa intreruperea curentului. Camera de stingere in vid si actuatorul magnetic sunt amplasate la capetele opuse ale carcasei izolante. fara incidente.

care se introduce in locasul respectiv Armarea sau detensionarea resortului de inchidere este indicata de un indicator pe panoul frontal al dispozitivului . indicand pozitia intreruptorului.Resortul de inchidere poate fi armat si cu manivela . Functionarea intreruptorului vu vid tip AH1 Pentru inchiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “I” de pe partea frontala a dispozitivului de actionare .1. Resortul de incidere se dezarmeaza . pregatind intreruptorul pentru comanda. Camera cu vid  16.1.2Izolatorii in rasina uscata pentru sustinere poli  14.iar motorul electric rearmeaza acest resort pregatind intreruptorul pentru o noua comanda.14.Carcasa are un capac detasabil pe care sunt decupaje pentru echipamentele de indicatie si actionare.2 traverse de fixare pentru izolatori  28.Resortul de descidere se armeaza in timpul inchiderii . De burduful de metal se fixseaza conexiunea rezistenta si izolanta a camerei de stingere.2.5. 3. Intreruptorul poate fi deschis manual prin rotirea tijei de sincronizare. care actioneaza asupra sistemului cinematic . Ansamblu 3 poli  30.2-24 kV.2.000  Numar maxim de cicluri de functionare ca si functie a extracurentului de rupere este indicat in cartea tehnica si este in functie de valoarea curentului de scurt circuit pe barele de MT a statiei unde se monteaza aceste intreruptoare.de deschidere. Durata de viata a intreruptorului cu vid este data de numarul maxim de comenzi .  19. care actioneaza asupra sistemului cinematic .16. cicluri de functionare astfel:  Cicluri de functionare mecanica este de 10.pentru tensiuni de la 7.intregul ansamblu al contactului mobil este mentinut in pozitia DESCHIS de forta arcului de deschidere. 3.din cheia de comanda .6. INTRERUPTOARE DE MT CU VID TIP 3AH FABRICATIE SIEMENS Intreruptorul cu vid tip 3AH1 este de tip tripolar . Carcasa mecanismului si mecanismul de stocare a energiei de actionare. ITRERUPTOARE DE MT TIP IO CU MECANISM DE ACTIONARE CU RESORT 24 . Parghie de operare  Elmente de control Carcasa mecanismului cuprinde toate elementele mecanice si electrice necesare pentru inchiderea si deschiderea intreruptorului . Pentru deschiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “O” de pe partea frontala a dispozitivului de actionare .28. actionarea contactelor auxiliare si a interblocajului mecanic.iar prin intermediul aceleasi parghii de operare din plastic modulare se realizeaza deschiderea contactelor. Piesa de contact mobila este fixata la piesa terminala si este localizata central in ghidaj. sau se comanda electric bobina de declansare . sau se comanda electric bobina de anclansare . de interior .3 sustinatori  48. Tija de sincronizare este rotita in timpul manevrei. Intreruptorul contine  60.iar prin intermediul unei parghii de operare din plastic modulare se realizeaza inchiderea contactelor. Camerele cu vid Camera de stingere este fixata la suportul superioar al camerei de stingere in vid . din cheia de comanda .Piesa de contact fix este conectata direct la carcasa camerei de stingere .

Sunt intreruptoare tripolare de interior construite pentru tensiuni de 10. sau se comanda electric bobina de anclansare . Resortul de descidere se armeaza in timpul inchiderii . Intreruptorul conectat poate fi deconectat indiferent de starea resoartelor de inchidere. este intrerupt (sau stabilit) sau atunci cand nu se produce nici o schimbare de tensiune la bornele fiecarui pol al separatorului. Mecanismul de actionare tip MRI ( TM ) 1. Armarea resoartelor de inchidere se poate face fie manual cu ajutorul unei manivele fie electric cu un motor. aceste resoarte se armeaza automat . care actioneaza asupra sistemului cinematic .2. de la polul din mijloc al intreruptorului.1250. Separatorul este utilizat pentru a deschide sau inchide circuitele electrice atunci cand un curent de intensitate neglijabila pentru separatoarele normale si de o anumita valoare pentru cele de sarcina. Resoartele armate asigura inchiderea rapida a intreruptorului . sau se comanda electric bobina de declansare .din cheia de comanda . Dispozitivul MRI cuprinde mai multe subansamble si anume:  Mecanismul de transmitere a miscarii de la motorul de armare (sau manual) prin curele trapezoidale sau lant .20 kv si curenti de 630. prin destinderea resoartelor de inchidere se armeaza resoartele de deschidere.3 Mecanismele de tip MRI sunt destinate pentru comanda intreruptoarelor de MT folosind pentru inchidere energia inmagazinata in resoarte de tractiune in prealabil tensionate. Pentru deschiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “verde” (sau a parghiei) de pe partea frontala a dispozitivului de actionare .iar prin intermediul aceluiasi sistem biele-parghii se realizeaza deschiderea contactelor.2500. la sistemul cinematic spre resoartele de inchidere  Mecanismul de zavorare in pozitia armat  Mecanismul de zavorare in pozitia inchis  Mecanismul de blocaj la inchidere 4. care pentru motive de securitate.. care actioneaza asupra sistemului cinematic . Dupa comanda de inchidere .de deschidere. 25 .iar motorul electric rearmeaza acest resort pregatind intreruptorul pentru o noua comanda. SEPARATOARE Separatorul este un aparat mecanic de conectare. pregatind intreruptorul pentru comanda.4000 A Constructia intreruptoarelor tip IO MT:  Polii intreruptorului cuprind  Carterul inferior  Mecanismul de actionare  Sistemul de rulare tip carucior Functionarea intreruptorului IO de MT Contactele mobile ale celor 3 faze sunt legate intre ele prin intermediul unor biele actionate simultan de mecanismul cu resort.iar prin intermediul bilelor si parghiilor de legatura cu contactele mobile ale polilor intreruptorului se realizeaza inchiderea contactelor. Odata cu inchiderea intreruptorului . Resortul de incidere se dezarmeaza . asigura in pozitia deschis o distanta de izolare predeterminata intre bornele fiecarui pol. Pentru inchiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “rosu” (sau a parghiei ) de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . Armarea sau detensionarea resortului de inchidere este indicata de un indicator pe panoul frontal al dispozitivului . din cheia de comanda .

Caracteristicile sigurantelor fuzibile folosite sunt indicate in tabelul 2. Manivela de actionare se poate monta fie 1a capete1e axului fie intre faze. Constructia acestor aparate este formata dintr-un cadru metalic comun pentru cele trei faze pe care sunt montati izolatorii suport de tip nestrapungibil si axul cu manivela si bielele de actionare. Separatoarele basculante : sunt formate dintr-un cadru metalic prevazut cu un suport care permite montarea separatorului numai cu cadrul in pozitie orizonta1a pe sti1pi de beton de sectiune patrata. 145.  –separatoare tripolare de 12 si 24 kv basculante.  pentru montaj cu cadrul in plan vertical.  S = (la inceputul simbolizarii).al doilea grup de cifre indica curentul nominal in A.  separatoare monopolare de pamintare de 123kv si 245kv. iar sigurantele fuzilbile sunt montate cu un capat pe izolatorii folositi special in acest scop si un capat pe izolatorul contactului fix a1 separatorului.5. Izolatorii suport si biele sunt montate caile de curent ale separatorului.  T = tripolar.  P = cu cutite de punere la pamint.  Sc = de scurtcircuitare.  L = pentru montarea in linie a fazelor. se face numai manual cu dispozitivul tip AME-I. . . Separatoarele echipate cu sigurante fuzibile au cadrul prelungit. Pe cadrul separatorului sunt montati izolatorii suport cu bornele de legatura cu contactu1fix.cifra dupa “m” – indica numarul dispozitivelor de actionare.  –separatoare de 42.al treilea grup – indica puterea de rupere in MVA .  n = tip nou. Simbolizarea acestor separatoare este.Separatorul trebuie sa poata suporta curentul de lunga durata in conditii normale ale circuitului si de asemenea sa suporte curentul pe timpul unei durate specifice in conditii anormale.  F = cu sigurante fuzibile pe cadru comun. si axul de actionare cu izolatorul basculant pe care se gaseste montat contactul mobil al separatului.  M= monopolar. .cifra dupa “P” – indica numarul cutitelor de punere la pamint. formate din bornele de legatura cu cutitele separatorului. 72. Actionarea acestor separatoare. si se refera numai la separatoarele de sarcina.  –separatoare monopolare de 420kv.primul grup de cifre indica tensiunea nominala in kv. si 245 kv. Separatoarele pentru montaj cu cadru in plan orizontal se livreaza impreuna cu piesele necesare de fixare pe stilpi de lemn sau beton. Se impart in urmatoarele grupe de produse:  -separatoare tripolare de 12si 24 kv tip cutit.  separatoare de scurtcircuitare de 123kv.  m = pentru actionare cu motor electric.  O= pentru montaj in plan orizontal.  i = inversat (referitor la P). Separatoarele de scurtcircuitare se utilizeaza pentru punerea la pamant a circuitelor electrice aflate sub sarcina. .  E = de exterior. Sparatore1e se executa in mai multe variante si anume :  pentru montaj cu cadru in plan orizontal . cum sunt acelea de scurtcircuit. Legatura electrica intre contactul 26 . Separatoarele de sarcina sunt utilizate pentru inchiderea sau deschiderea sub sarcina nominala a circuitelor electrice. 123.separator. .

constructia lor fiind indicata in fig 17 si 18. La sfirsitul cursei de inchidere. Tijele de legatura pentru cele doua montaje fiind diferite ca lungime. Aceste separatoare se actioneaza numai cu dispozitiv tip A ME -1. Ele sunt formate dintr-un cadru metalic pe care este montata o coloana izolanta. se inchide rapid cutitul de rupere. In cazul actionarii pneumatice sau manuale. un sistem de cutite de pamintare. se foloseste cite un dispozitiv pentru fiecare sistem de cutite. se declicheteaza sistemul de zavorire a cutitului de rupere si sub actiunea resortului armat. fiind in contact. cutitul intermediar si pirghia de actionare. iar spre sfarsitul cursei ( cind s-a realizat o distanta de izolatie suficienta intre contactele principale). in exterior cu tubul iar in interior cu tija din material generator de gaze este rupt datorita presiunii gazelor formate si vitezei de deschidere a cutitului de rupere. pentru separatoarele prevazute cu cutite de punere la pamint. se desface mecanismul de zavorire si sub actiunea resortulul se deschide rapid cutitul de rupere. manivela si cutitul de pamantare si borna de legatura la pamant. Toate aceste separatoare pot fi actionate fie pneumatic . fie in linie. pun in miscare axul camerei de stingere si armeaza resortul ( 21). intre cutitul intermediar si pirghia de actionare de pe contactul mobil). sunt doua distante de izolatie ( una in interiorul camerei de stingere intre cutitul si contactul de rupere si alta in exteriorul ei. sau cu dispozitivul cu motor electric tip. sau cu cutit de legare la pamint. Pe cadru se mai gasesc montate: axul cu manivela si tijele de actionare. ASE. cutitul de rupere sa nu inceapa sa se deschida decit dupa ce a fost armat resortul (21). Separatoare de pamantare (clp)110 kV Aceste separatoare se executa numai in constructie monopolara. Montarea fazelor se poate face fie alaturat . unul prin contactele principale mobile si fixe. prevazuta la partea superioara cu borna de racord cu linia si contactul principal. Pentru a forma constructii tripolare. separatoarele sunt prevazute numai cu posibilitatea cuplarii lor cu aceste dispositive. in acelasi timp prin intermediul pirghiei de actionare. ASE executat in varianta cu doua axe . Separatoarele tripolare de sarcina de 10 si 20 kV Sunt executate pe constructia separatoarelor basculante Cind separatorul este inchis sunt realizate doua circuite electrice in paralel. Separatoarele de 35KV se executa in variantele fara . altul prin contactul si cutitul de rupere. 27 .In cazul actionarii manuale sau cu ASE. Succesiunea fazelor la inchiderea separatorului este urrnatoarea :  in cursa lor de inchidere cutitele principale se cupleaza prin intermediul pirghiei cu cutitul interniediar. sistemul cinematic se zavoreste astfel incit la deschidere. Aceste separatoare se actioneaza numai manual cu ajutorul dispozitivului tip AME-5. Dupa ce a fost rupt areul electric in continuarea cursei de deschidere a separatorului se desprinde pirghia de actionare de cutitul intermediar. curentul electric trecind numai prin a doua cale descrisa mai sus. a cutitului intermediar si a axului camerei de stingere se armeaza resortul ( 21 ) . fazele se upleaza mecanic intre ele cu tija de legatura. In cazul actionarii cu dispozitiv cu motor tip.mobil si una din borne este facuta cu un conductor flexibil montat pe niste suporti de sustinere format din bare articulate. Separatoare de 110 kV Aceste separatoare se executa numai in constructie monopolara. Aceste separatoare sunt de tip rotativ cu deschiderea cutitelor in plan orizontal. se pot actiona electric cutitele principale si manual prin intermediul dispozitivului. Spre sfirsitul cursei de inchidere. numai pentru variantele de 35 si 110KV.fie numai cu dispozitivul AME-5. In cazul actionarii pneomatice la cerere. La deschiderea separatorului se desprind mai intai contactele principale. axul. cele de 110 KV se executa si in variante cu doua cutite de punere la pamint. Arcul electric care se amorseaza intre cutitul si contactul de rupere. Pe axul separatorului este montata manivela de actionare si un limitator de cursa reglabil. astfel incit la sfirsitul cursei. cu ajutorul dispozitivului tip AP-4 pentru 35 KVsi AP-5 pentru cele de 110 KV. separatoarele se pot livra cuplate impreuna cu dispozitivul de actionare afferent.

umiditatea. Acţiunile aşa namitor factori interni. acţiunea supratensiunilor). . determinate de factori interni şi externi. prin luarea unor măsuri corespunzătoare ca:  reglaj al tensiunii prin comutatoarele de ploturi sub sarcină şi fără sarcină. Fiind de durată nelimitată această formă de solicitare are o mare importanţă pentru izolaţia solidă în ansamblu. pot să aibă caracter permauent (ca de exemplu acţiunea . Aceste separatoare functioneaza in acelasi mod ca si cutitele de punere la pamant ale separatoarelor de 110. ce condiţionează funcţionarea normala şi fiabilitatea acestora in exploatare. caracterizate prin următoarele mărimi:  tensiunea maxima de serviciu. sint determinate de caracteristicile climei şi ale mediului ambiant (ca de exemplu. temperatara. mai ales în condiţii de exploatare nefavorabile .1.defectelor sau altor cauze şi care sint de durată scurtă şi de formă puternic amortizată. ca . Este impusă prin prescripţii . Un alt factor general ce trebuie luat în consideraţie la examinarea comportării in exploatare a echipamentelor şi aparatelor electrice.  compensarea liniilor de foarte înaltă tensiune. iar personalul de exploatare trebuie să asigure ca acest plafon să nu fie depăşit. eroziune şi descompunere a materialelor izolante prin alterarea in timp a proprietăţilor electrice iniţiale. standarde şi recomandări internaţionale ce trebuie să fie suportată de izolaţie in timp nelimitat.1. Solicitările datorită factorilor externi. In cele ce urmează se analizează diferite moduri de manifestare a acestor solicitări în exploatare şi metodele aplicate în staţii electrice pentru limitarea lor la valori convenabile din punct de vedere tehnic şi economic. 28 . radiaţiile solare. Ele se inchid si se deschid numai cand circuitul in care sunt legate este fara tensiune si curent. a unor parti din retelele electrice care au fost in prealabil deconectate din sistemul energetic. 5. vîntul. este factorul timp care reflectă gradul de oboseala . care reprezintă o solicitare de lungă durată şi este tensiunea maximă de serviciu din instalatie.  supratensiuni temporare.). etc. in vederea protectiei personalului.  folosirea unor scheme de protecţie şi automatizare pentru încadrarea tensiunii de serviciu in limitele tolerate de echipamente şi aparate. Tensiunea maximă de serviciu . In condiţiile exploatării izolaţia echipamentelor şi aparatelor electrice in special a celor de inaltă tensiune (IT) este supusă unor solicitări complexe. SOLICITARILE IZOLATIEI ECHIPAMENTELOR SI APARATELOR DIN STATIILE ELECTRICE.1. vibraţiile. Izolaţia internă şi externă a echipamentelor şi aparatelor electrice din staţii în condiţiile exploatării este supusă in primul rînd la solicitări electrice. Factorii enumeraţi.Aceste separatoare se folosesc numai pentru punerea la pamant. precipitaţiile. conduc direct sau indirect la degradarea (îmbătrinirea izolaţiei) sau chiar deteriorarea (distrugerea prin conturnare sau străpungere) a izolaţiei. PROTECTIA STATIILOR ELECTRRICE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR 5.care iau nastere datorită descărcărilor atmosferice în natură şi care au o durată foarte scurtă şi o formă foarte puternic amortizată. 5.  supratensiuni de comutaţie. care apar în instalaţii datorită comutaţiilor. care inglobează creşterile de tensiune şi supratensiunile avînd o durată relativ lungă şi un caracter neamortizat sau slab amortizat.  supratensiuniatmosferice.tensiunii de serviciu) sau accidentala (ca de exemplu. 220 kV descrise anterior. poluarea aerosolii. care sint condiţionate de "reacţia" echipamentelor şi aparatelor la "acţiunea" instalaţiei electrice din care face parte.

 zăpadă in curs de topire .creşte de √3 ori. Supratensiuni de comutatie .  la ieşirea din sincronism .  la conectarea liniilor lungi in gol pe partea de tensiune mai joasă a transforma torilor. 5. In acest caz izolaţia aparatului (în special izolaţia întreruptorului) între contactele deschise. precum şi de parametrii reţelei (în amonte şi aval de locul de montare a acestuia). combinate cu ceaţă intensă şi persistentă. 29 . cînd poate conduce la conturnari şi străpungeri de izolaţie.1. Supratensiunile analizate cu o importanţă deosebită în exploatarea staţiilor electrice.mici capacitivi)  deconectarea transformatoarelor in gol. Creşterile de tensiune în acest caz pot atinge valori periculoase mai ales dacă infăşurarea terţiară la autotransformatoare lipseşte şi dacă lungimea liniei depăşeşte 400 km. ca urmare a fenomenului tranzitoriu ce ere loc în acest caz.3) Uf.  incărcarea corespunzătoare a transformatorului sau înfăşurării terţiare a autotransformatorului. mai ales în zonele poluate cu agenţi chimic. Valorile cele mai periculoase se obţin la :  deconectarea liniilor în gol (întreruperea curenţilor.  deconectarea bobinelor de compensare (întreruperea curenţilor mici inductivi). deoarece pot conduce la avarii grave . sau in procesul de sincronizare a unei porţiuni a sistemului energetic interconectat. In cazul punerii la pămînt a unei faze in retelele de medie tensiune cu neutrul izolat . cu neutrul izolat sau compensat prin bobina de stingere.  în cazul punerii la pămînt a unei faze în reţeaua de medie tensiune . oscilaţiile libere se suprapun peste aceste valori ducînd la solicitări extrem de intense ale izolaţiei camerelor de stingere.2. respectiv în procesul sincronizării.1. Solicitarea este deosebit de periculoasă pentru izolaţie datorită duratei lungi de acţionare. tensiunea fazelor urmare a deplasării neutrului. Pot atinge valori periculoase pentru echipamentele şi aparatele din staţii electrice în următoarele cazuri mai importante:  la descărcarea automată a sarcinii (DASf). care se suprapun supratensiunilor tranzitorii ce se datoresc arcului intermitent de la locul defect. 5. Supratensiunile temporare .  poluare cu agenţi chimici şi particole volante . prin durata lor relativ mare. In regim dinamic (la deconectarea în opoziţie de fază). Supra tensiunile de comutaţie (de conectare şi de deconectare) reprezintă o solicitare cu atîta mai importantă cu cît tensiunea nominală a reţelei creşte. ceaţă intensă şi persistentă. Ele depind de felul intreruptorului şi acţionarea lui corectă. poate să fie solicitată un timp oarecare la (1.3.2. particole volante. O solicitare foarte intensă de durată relativ lungă. poate să apară între polii aparatelor de comutaţie primară la ieşirea din sincronism a unei porţiuni a sistemului . Valoarea acestor supratensiuni se limitează prin:  utilizarea unei automatizări care să asigure deconectarea intreruptorului de MT cu citeva semiperioade inaintea întreruptorului pe IT la transformatoare. efectele ei fiind limitate prin tratarea corectă a neutrului prin bobine de stingere sau rezistenţe.8 .

avind potenţialul pămîntului (considerat zero). Cercetările dovedesc că şi lovitura de trăsnet inversă in stîlpii LEA. care este alcatuit din elemente de captare amplasate deasupra constructiilor protejate . care va întilnii canalul ionizat ce coboară dinspre nor spre pămînt. propagate pină la echipamentul electric din staţii. In cursul propagării in reţea.staţiile sînt protejate impotriva loviturilor directe de trăsnet. orientînd în acest fel lovitura de trăsnet inspre paratrăsnet. Supratensiuni atmosferice . In funcţie de tensiunea nominală şi de suprafaţă ocupată. 5. capetele circuitelor şi se amortizeaza datorită pierderilor (inclusiv descărcărilor corone pe care le produc). Acestea pot fi verticale (de tip Franklin) sau orizontale (conductoare de protepţie). datorită inducţiei conductorului de coborire şi a instalaţiei de legare la pămînt.  prin racordarea unor condensatoare de înaltă tensiune la barele staţiei sau la bornele transformatoarelor (au totransformatoarelor).hx » Alegerea locului şi numărului paratrăsnetelor se face prin calcul în funcţie de „ x” raza zonei de protectie.hx) şi „hx" înăltimea pe care paratrasnetul este capabil să o protezejeze la distanţa (x) de el. elemente de coborare si elemente de legare la pamant.2.6/(1+hx/h) 30 . Datorită virfului ascuţit. paratrăsnetul. Undele de supra tensiune au forma unor unde de impuls cu o amplitudine de sute de mii de kV. Zona de protecţie a unui paratrăsnet vertical. este in functie de parametri « X. 5. Paratrasnetul .  prin utilizarea unor descărcătoare.2. ambele tipuri reprezentind aparate pasive. poate duce la solicitări la fel de periculoase. Acest lucru favorizează formarea unui canal de descărcare dinspre paratrăsnet spre nor. Efectele descărcărilor atmosferice asupra instalaţiillor electrice se pot grupa în efecte primare datorita loviturilor directe de trasnet si efecte secundare . datorită inducţiei prin care apar unde de supra tensiune deosebit de periculoase pentru izolaţia tuturor instalaţiilor.1. pentru paratrăsnete a căror înălţime nu depăşeşte 30 m . Panta de tensiune a undelor incidente care ajunge in statii poate ajunge la 500 kV/ µ s la LEA protejate efectiv si 1000 kV/ µ s la cele neprotejate efectiv. intensitatea cimpului electric în această zonă va fi foarte mare. PROTECTIA TERITORIULUI STATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA LOVITURILOR DIRECTE DE TRASNET 5. Paratrasnetul este un dispozitiv de protectie a constructiilor impotriva loviturilor directe de trasnet . cu o durată de ordinul microsecundelor deplasindu-se pe LEA.Limitarea supra tensiunilor de comuta ţie este realizată prin următoarele căi principale:  prin folosirea unor întreruptoare cu rezistenţe de şuntare a camerelor de stingere ( la tensini mai mari de 110 kV).se calculează cu reIatia : X = ha*1. cu sarcină pozitivă . „ha” înălţimea activa a paratrăsnetului (ha = h . se va îrcărca prin inducţie electrostatică. înălţindu-se mult deasupra solului .4.ha. a două paratrăsnete verticale de aceeaşi înălţime precum şi a două conductoare de protecţie . La trecerea deasupra acestora a unui nor cu sarcină electrică negativă.prin paratrăsnete.1. Zona de protecţie. joncţiuni. ele se reflectă parţial sau total (cu păstrarea sau schimbarea semnului) la noduri.

Pentru protecţia echipamentelor din staţii. PROTECTIA STATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA UNDELOR DE SUPRATENSIUNE Protecţia staţiilor împotriva undelor de supratensiune este realizată în general prin descărcătoare de tip ventil (DRV . Protecţia de bază a staţiilor o formează descărcătoarele cu rezistenţă variabilă sau varistoare cu oxid de zinc montate pe barele staţiilor sau la bornele transformatoarelor. Pentru a nu supune izolaţia staţiilor unor unde de amplitudine mare şi front abrupt. se va utiliza bandă de OL 30x4 mm sau funie de OL 50 mmp pe un traseu cit mai scurt posibil. ea va pătrunde şi in staţie putind deteriora in special izolaţia înfăşurărilor transformatoarelor şi al autotransformatoarelor. se coordonează cu caracteristicile echipamentului din staţii. se instalează descărcătoare cu rezistenţă variabilă sau cu varistoare cu oxid de zinc . in vederea loviturilor directe de trăsnet pe linie în apropierea staţiei.3. Legarea la pămînt se realizează la priza de pămînt a staţiei sau la o priză specială pentru paratrăsnete. asigurînd o rezervă convenabilă din punct de vedere tehnic şi economic. In cazul liniilor neprotejate pe întreagă lungime cu conductoare de protecţie. Acest lucru este necesar pentru ca supra tensiunea care s-ar transmite in infasurare să nu poată conduce la străpungerea izolaţiei. Această protecţie se realizează cu descarcator montat între neutrul transformatorului si pămant.DRVS.prin dublarea ei în cazul în care întreruptorul sau separatorul sînt deschişi. panta undei de supratensiune depinde de valoarea curentului de trăsnet şi poate atinge valori deosebit de mari. se impune montarea descărcătoarelor şi la bornele acestora. sau pe suportul portal al barelor colectoare. 5. Fiecare paratrăsnet se leagă la pămînt printr-un conductor special. pe suport independent din lemn (în instalaţii provizorii). Caracteristicile acestora. Dacă proiectul nu prevede altfel.4. astfel încit nu este suficientă montarea unui set de descarcători. cu distanţe apreciabile între transformatoare şi autotransformatoare. In cazul staţiilor mari. ZnO cu izolatie siliconica sau ceramica) eclatoare şi conductoare de protecţie pe ieşirile în LEA.Din punct de vedere constructiv paratrăsnetele pot fi montate pe suport independent din beton centrifugat. Amorsarea descărcătoarelor în cazul unei supratesiuni conduce la procese oscilante complexe in staţie şi la nivele de supra tensiune diferite in diversele puncte ale ei. Prin calcul sau modelare fizică se alege locul optim de amplasare al descărcătoarelor. Cu ajutorul descărcătoarelor moderne pot fi asigurate concomitent nivele de protecţie convenabile.DRVL. APARA'l'E SI DISPOZITIVE DE PROTECTIE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR 31 . care au o izolaţie mai scăzută decat LEA. In cazul unei lovituri directede trăsnet pe conductoarele unei lnii alimentate din staţii. atît în cazul supratensiunilor externe (datorita descărcărilor atmosferice) cît şi a supretensiunilor de comutaţie. este necesară o foarte bună ecranizare a porţiunii de intrare a LEA. La capetele liniilor se prevăd descărcătoare tubulare sau eclatoare pentru a evita conturnările izolaţiei separatorului sau transformatoare lor de tensiune in cazul cînd separatorul sau întreruptorul sint deschişi şi unda de supra tensiune are tendinţa de dublare la capătul deschis al liniei. Pentru transformatoarele cu izolatie degresiva in instalatiile cu neutrl legat efectiv la pamant se prevede protectia corespanzătoare funcţionării transformatorului cu neutru1 izolat. Lucrarile de exploatare a paratrasnetelor constau in supravegherea si executarea controlului curent pe care il executa personalul de servire operativa. este necesară protejarea pe o porţiune în faţa staţiei a sosirii acestora cu conductoare de protecţie sau paratrăsnete independente. 5.

– A. 3. Funcţionarea descărcătorului se iniţiază prin amorsarea eclatorului la apariţia unei supratensiuni. 5. care aplicata la bornele descarcatorului provoaca amorsarea de fiecare data a acestuia.1. – rezistenţe neliniare care asigură repartizarea tensiunii în mod uniform pe spaţii disruptive. ca şi fenomenelor conexe privind propagarea şi reflexia simplă sau multiplă a undelor de supratensiune. B bornele aparatului. Numărul acestora depinde de tensiunea nominală a reţelei. – anvelopă de porţelan.4. 32 .  Tensiunea reziduala : este tensiunea care apare la bornele descarcatorului in timpul trecerii curentului de descarcare. Una din măsurile tehnice este introducerea de descărcătoare electrice. formată din înserierea mai multor discuri realizate dincarbură de siliciu sau oxid metalic. în puncte în care linia îşi modifică impedanţa caracteristică (cablu – linie aeriană.  Tensiunea de stingere: este tensiunea de frecventa industriala la care descarcatorul asigura intreruperea curentului de insotire. 5. Descărcătoarele electrice au fost concepute iniţial pentru a face faţă supratensiunilor de origine atmosferică. produce amorsarea tuturor eclatoarelor serie ale acestuia.5.  Tensiunea de amorsare la frecventa industriala: este tensiunea de frecventa industriala care aplicata la bornele descarcatorului .  Tensiunea de amorsare 100% la impuls normalizat 1.2. descărcătoarele au capacitatea termică suficientă pentru a face faţă şi supratensiunilor de comutaţie. elemente componente: Limitarea supratensiunilor care pot apărea într-o instalaţie electrică. – coloana de eclatoare.4. poate fi posibilă prin practicarea de măsuri tehnice. Constructie. Din punct de vedere constructiv. – rezistenţă neliniară principală. 2. În principiu într-o instalaţie echipată cu descărcătoare corect amplasate nu apar tensiuni periculoase. 4. sfîrşit de linie).2/50 µ s : este cea mai mica valoare de varf a unei unde de impuls de tensiune normalizata . un descărcător este alcătuit din : 1. Principalele caracteristici ale descarcatoarelor sunt:  Tensiunea nominala : este tensiunea pentru care a fost dimensionat descarcatorul si reteaua electrica si la care sunt raportate proprietatile de exploatare a descarcatoarelor. În stadiul actual. superioare nivelului de protecţie.

iar la apariţia undei de supratensiune . Eclatoarele clasice sunt realizate dintr-o serie de discuri de alamă separate intre ele prin şaibe de mică sau cilindrii distantori ceramici. cat şi întreruperea curentilor de insoţire.. 33 . Etanşarea descărcătorului este asigurată prin garnituri de cauciuc supraelastce iar presiunea elementelor active prin arcuri conice. cu o distanţă între electrozi de circa 1 mm. nit Constructiv constau dintru-n izolator în care se introduc elementele active ale descarcatorului . rezistenta de suntare 3.. TIPURI CONSTRUCTIVE 5. Rezistenţele variabile constau din mai multe discuri din corborundum cu obligativitatea ca toate să aibă acelaşi coeficient de nelinearitate. asigură in regim normal de functionare separarea fata de pămînt a bornei aflate sub tensiune. piese speciale cu permisivitate mare 6. discurile de eclatoare din alama puse in paralel cu rezistentele de şuntare şi discurile serii confectionate din rezistenţe neliniare . Distanţa disruptivă trebuie realizată in asa fel încat valoarea de virf a.5. . rezistenta neliniara 4. intensitatea curentului de insotire pana la valori ce pot fi intrerupte de eclatoare. Rezistenţa variabila înindeplineste urmatoarele funcţii principale :  asigura datorită valorii ei mici in domeniul supratensiunilor o valoare coborata a tensiunii reziduale in timpul procesului de descarcare.1. la tensiuni inalte efectul acestora fiind completat prin inele de ecranare şi in unele cazuri de capacitati. Repartitia uniforma a tensiunii pe eclatoare este realizată la majoritatea tipurilor de DRV prin rezistenţe de şuntare. 5. amorsarea la un nivel nepericulos pentru echipament. DESCARCATOARE .  limiteaza datorită valorii ei mari in domeniul tensiunii de serviciu. pentru care este dimensionat descarcatorul. Descărcătoare cu rezistentă variabilă si rezistenta de suntare 1. inferioara sau cel mult egala cu tensiunea nominala a descarcatorului.  Curentul de conductivitate : este curentul care trece prin descarcator la aplicarea unei tensiuni date . 6) kV pe fiecare eclator. Curentul nominal de descarcare : este curentul de impuls normalizat 8/20 µ s care trece prin descarcator dupa amorsarea eclatoarelor serie . eclator 2. tensiunii de amorsare sa fie de (3. Discurile eclatoare montate sub formă de coloană.  Curentul de insotire : este curentul care trece prin descarcator dupa trecerea curentului de descarcare datorita tensiunii de frecventa industriala a retelei. izolator din portelan 5. intervalul disruptiv trebuie să fie divizat în cat mai multe intervale parţiale.5. Pentru a se facilita stingerea curentului de însoţire.

iar cu ocazia aparitiei undei de supratensiune asigura amorsarea la tensiunea reglata. Functionarea descarcatoarelor cu coarne se bazeaza pe strapungerea spatiului disruptiv (distanta intre coarne) de unda de supratensiune si prin arcul electric ce se formeaza este dirijata spre pamant. După tăierea undei de supratensiune descărcătorul este supus tensiunii de lucru a instalaţiei. se răceşte în spaţiul dintre eclatoare.5. Rezistenţele de lucru îşi micşorează valoarea astfel incat tensiunea reziduală « Ur » nu depăşeşte in amplitudine tensiunea de amorsare « U » . ramane in continuare si dupa disparitia curentului de impuls . astfel încat la prima trecere a curentului prin zero. Se utilizeaza pentru protectia instalatiilor . formate din doua eclatoare metalice pe un izolator. rezistenţele de lucru îşi măresc valoarea. Arcul se subţiază . pana la tensiunea de 220 kV . Descarcatoare cu coarne : Sunt dispozitive simple de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice . în interior după montaj fiind introduse substanţe higroscopice (clorura de calciu) pentru a asigura o atmosferă uscată in interior. 34 . limitand curentul debitat de reţea prin descărcător pană la o valoare care poate fi întreruptă de eclatoare prin alungirea arcului prin efect dinamic.3.Anvelopa de porţelan protejează eclatoarele şi rezistenţele variabile împotriva agentilor atmosferici (discurile de carborundum fiind higroscopice) şi este construită etanş. La apariţia unei unde de supratensiune Uo de amplitudine mai mare decat tensiunea de amorsare a DRV. 5. punand astfel instalatia la pamant . se stinge.In exploatare se interzice a se monta din această cauză discurile de la un descarcător la altul. In functionarea normala eclatoarele asigura separarea fata de pamant a bornei aflate sub tensiune .in special linii electrice aeriene . Curentul de insotire de frecventa industriala . eclatoarele amorsează la tensiunea « Ua » şi prin descărcător începe să treacă curentul de descărcare « Id' » .

-puterea activa “P”-este componenta care permite transformarea energiei electrice intr-o alta forma de energie utila.se numeste factor de putere.in mod special in punctele de consum ale acestuia.cuptoare cu arc. P=Uicos  [W] Q=UIsin  [VAR] S=UI [VA] Unde:-U-tensiunea la bornele circuitului I-curentul din circuit  -unghiul de defazaj dintre tensiune si curent -relatiile de mai sus sunt valabile pentru un circuit electric monofazat -intr-un circuit electric trifazat relatiile respective se inmultesc cu √3 Termenul “cos”. 35 .puterea activa corespunde unui transport de energie de la sursa la consumator. punerea la pamant formata de descarcare este rezolvata de bobina de stingere .ale unui aparat sau masina electrica.linii electriceaeriene. Daca reteaua are neutrul izolat sau tratat prin bobina de stingere . ca punere la pamant trecatoare. Factorul de putere este intotdeauna subunitar. -puterea reactiva “Q”-este componenta care insoteste producerea. Cauza reducerii factorului de putere: -receptoare inductive.din expresia puterii active.In consecinta un circuit absoarbe putere reactiva daca este inductiv si furnizeaza putere reactiva daca este capacitiv.adica sa existe un consum cat mai mic de energie reactiva.deoarece dimensiunile acestora depind aproape exclusiv de tensiunea de serviciu si de curentul admisibil.) Consecinte ale factorului de putere cu valori mut subunitar: -cresterea pierderilor de putere activa -cresterea pierderilor de tensiune in retea -reducerea capacitatii instalatiilor energetice -investitii suplimentare -perturbatii pe liniile telefonice Imbunatatirea factorului de putere Pentru a evita efectele existentei unui factor de putere cu valoare redusa sunt necesare surse de putere reactiva in diverse puncte din sistemul energetic.puterea reactiva este doar o marime determinata de cantitatea de energie inmagazinata in bobinele respectiv condensatoarele din circuit.fiind cuprins intre zero si unu.etc.distributia si consumul puterii active. 6.220 kV sau MT cu neutrul tratat prin rezistenta). In activitatea de distributie a energiei electrice.Daca reteaua are neutrul legat direct la pamant (instalatii de 110 .transportul.echipamente electronice de mare putere. Intre puterile activa si reactiva exista o deosebire esentiala care consta in faptul ca in timp ce.care consuma energie reactiva necesara producerii campurilor magnetice proprii (motoare asincrone.Puterea reactiva poate fi pozitiva sau negativa dupa cum in circuit predomina reactanta inductiva sau cea capacitiva.ne intereseaza ca factorul de putere sa fie cat mai mare. atunci descarcarea reprezinta scurtcircuit monofazat care este lichidat prin functionarea protectiilor. Baterii de condensatoare Din prezentarea teoretica a triunghiului puterilor .transformatoare. intr-un circuit electric monofazat de curent alternativ sinusoidal apar trei componente si anume: -puterea aparenta “S”-este componenta care permite sa se determine limitele de utilizare ale unei instalatii.Ca surse specializate in producerea puterii reactive se folosesc in principal bateriile de condensatoare si compensatoare sincrone.

înlocuirea unor piese şi subansamble. Periodicitatea este determinată de categoria şi starea tehnică a echipamentelor.La tensiunea de 20 kV se folosesc doua unitati în serie de 6.Pentru obtinerea puterii necesare a bateriei se leaga în paralel mai multe elemente stea.Fiecare stativ este prevazut cu CLP cu actionare din afara îngradirii. Acestea se pot utiliza numai în zonele cu grad 1 si 2 de poluare.1.cu neutrul izolat fata de pamînt. Pentru descarcarea bateriei sunt prevazute doua transformatoare de tensiune tip TEBU 20/0. Bateria trebuie sa suporte continuu max. de prevederile furnizorilor. etc. Bateriile cu tensiune nominala de 6 kV si 10 kV sunt realizate cu un element în serie pe faza (de 3.si 5% peste 3 MVAr.43In.Bateria trebuie sa suporte continuu 1. În cazul bateriilor de 20 kV este obligatorie montarea elementelor de condensator pe stative izolate fata de pamînt (prin izolatoare de portelan). reglaje.acestea se sorteaza astfel ca abaterea maxima a capacitatii sa nu depaseasca 10% pîna la 3 MVAr.3 kV pe faza. de normele de electrosecuritate.1Un. un condensator avînd 100 kVA.Instructiunea se refera la bateriile de condensatoare trifazate în conexiune stea. 7. In categoria lucrarilor de “mentenanta preventiva” se include urmatoarele:  Reviziile tehnice ( RT ) Cuprind ansamblul de lucrări care se execută periodic în scopul asigurării continuităţii în funcţionarea instalaţiilor prin verificări. 36 . Bateriile sunt realizate în dubla stea cu neutrul legat între ele printr-un transformator de curent tip CESU 20/5/5 A cu care se realizeaza o protectie diferentiala de curent.1.montate în exterior în statiile de transformare folosite pentru îmbunatatirea factorului de putere a energiei vehiculate prin transformatoarele de 110 kV/mt.aferenta este de tip prefabricat pentru LEA.La restul bateriilor nu este obligatorie izolarea stativelor fata de pamînt. etc. Toate bateriile de condensatoare sunt din elemente tip.1 kV legate în “V” la bornele bateriei. La montarea condensatoarelor. curăţire şi vopsitorie corectivă. Scopul principal al mentenantei preventive este prevenirea intreruperilor si asigurarea duratei de viata in conditiile unor strategii de mentenanta preventiva justificate din punct de vedere tehnic si economic.3 kV).factorul deformant al undei de tensiune în modul neputînd depasi valoarea de 5%.64 kV respectiv 6.3In.cu o singura treapta. încercări.iar tinand cont de toleranta capacitatii max. măsurători. stativului dîndu-i-se potentialul median (între cele doua elemente ale fazei). de deficienţele constatate în urma controalelor periodice. de rezultatele metodelor moderne de diagnosticare şi/sau de interpretarea unor măsurători ale mărimilor electrice. pentru prevenirea defectarii unor elemente componente si reducerea probabilitatii de aparitie in timp a unor defectiuni.Condensatoarele sunt montate pe suporturi metalice fixate în fundatii de beton.MENTENANTA Prin “mentenanta” se intelege ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra SISC aflate în exploatare şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate .Lucrarile care se executa in instalatiile de distributie a energiei electrice sunt cuprinse in urmatoarele categorii principale de mentenanta :  Mentenanta preventiva  Mentenanta predictiva  Mentenanta corectiva  Mentenanta bazata pe fiabilitate MENTENANTA PREVENTIVA Sunt lucrari care se efectueaza la intervale de timp bine determinate . Celula de MT.

recondiţionări piese. urmărirea şi supravegherea calităţii lucrărilor conform prevederilor sistemului de management al calităţii.  utilizarea de sisteme acustice pentru detectarea regimurilor de funcţionare anormale (descărcări parţiale).Dacă cu ocazia lucrărilor se constată necesitatea înlocuirii unor piese şi subansamble uzate (altele decât cele standard prevăzute în lucrare ca obligatorii).  observaţii în spectrul infraroşu (termografie) asupra echipamentelor care emit căldură (transformatoare. evidenţiind abaterile faţă de cei nominali. MENTENANTA PREDICTIVA Cuprinde activităţi de monitorizare şi analiză privind reducerea performanţelor sau apariţia iminentă a incidentelor şi deranjamentelor prin:  informaţii primite de la sistemele bazate pe inteligenţa artificială. de genul: instructaj.) pentru a detecta zonele defecte. etc. atunci când acestea devin necesare în baza concluziilor rezultate în urma unei vizite curente. probe funcţionale. Programul de implementare a “inspecţiilor periodice” se încorporează. de asemenea. în conformitate cu cerinţele. MENTENANTA CORECTIVA : Lucrările încadrate în această categorie sunt cele executate ca urmare a producerii unui incident sau deranjament Ansamblul lucrărilor de mentenanţă care se efectuează în scopul readucerii SISC în stare de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate:  după producerea unui defect. recepţii şi puneri în funcţiune. Activitate de “supraveghere” prin care se întreprind acţiunile necesare pentru a stabili dacă SISC continuă să funcţioneze. activităţi gospodăreşti.  Lucrările operative (LO) Reprezintă un ansamblul de activităţi incluzând lucrări de mentenanţă minoră – lucrări curente şi lucrări minore. de către personalul de exploatare sau de către personalul de mentenanţă cu suportul personalului din compartimentele tehnice. recepţii şi puneri în funcţiune. care le determină. urmărirea lucrărilor de mentenanţă şi dezvoltare/modernizare executate de SISE şi terţi. întreruptoare. subansamble componente şi confecţii metalice. după caz. Controlul efectuat ca urmare a unor incidente sau deranjamente va fi inclus în cadrul lucrărilor de mentenanţă corectivă.  după o întrerupere voită a misiunii SISC atunci când este iminentă producerea unui defect a cărui apariţie nu a putut fi prevăzută. cleme de legătură etc. recuperarea materialelor din demontări.  Supravegherea si testarea Se va realiza printr-o combinaţie de activităţi programate de monitorizare şi testare.  Controlul periodic (CP) In instalaţii controlul periodic (Cp) se execută de către personalul de exploatare (de regulă fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor) şi în scopul depistării defectelor incipiente din instalaţii dar. 37 . testări.  cromatografiere uleiuri din exploatare.  Inspecţii periodice ( Ip ) Includ de la vizite curente în instalaţii făcute de către conducerea obiectivului energetic până la inspecţii multidisciplinare. în care primul este preponderent. precum şi alte activităţi executate de personalul de exploatare. Include atât lucrările de mentenanţă propriu-zise.  monitorizarea apei şi hidrogenului la uleiurile de transformator. în cel de supraveghere. aparţinând “mentenanţei corective”. separatoare. DMS şi monitorizează parametrii energetici din instalaţiile de distribuţie. lucrările suplimentare rezultate vor fi incluse pe o comandă separată care se va încadra ca RA. el furnizează informaţiile necesare pentru pregătirea lucrărilor de mentenanţă preventivă (RT şi R). realizate. în principal.De regulă acestea sunt efectuate de către personalul de exploatare . functionează în limitele admise sau că sunt pregătite să-şi îndeplinească la cerere funcţia. monitorizări. care integrează funcţiile de SCADA.

analize de criticitate etc. MENTENANTA BAZATA PE FIABILITATE : Ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu scopul de a stabili programul şi conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce trebuie executate pentru a menţine şi eventual restabili.  asigură obţinerea de venituri suplimentare substanţiale faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale. acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparaţie accidentală. spre deosebire de acestea. atunci când este necesar. Componentele iniţiale uzate care nu se mai fabrică se vor înlocui cu componente similare. Lucrările de intervenţie accidentală sunt urgente şi nu se pot amâna. Atunci când nu se poate realiza remedierea în soluţie definitivă. Ele se mai pot executa şi pentru remedierea în soluţie definitivă după o IA. Ele nu au periodicitate prestabilită şi plafon valoric. 38 . se înlocuiesc elementele uzate moral şi/sau fizic cu elemente noi. starea tehnică a SISC. de exemplu calitatea şi capacitatea producţiei. MODERNIZARE : Ansamblu de lucrări prin care. eficienţa energetică. Se programează în funcţie de starea tehnică a instalaţiei.  Intervenţiile accidentale (IA) Sunt lucrările minime necesare pentru repunerea în funcţiune a instalaţiilor scoase din funcţiune ca urmare a incidentelor şi deranjamentelor.  reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă . la necesitate.  conduc la majorarea valorii contabile a mijloacelor fixe.  Reparaţiile (R) Sunt lucrări care restabilesc starea tehnică iniţială a mijlocului fix prin înlocuirea sau repararea componentelor uzate. gradul de izolare termică. costurile de exploatare. lucrările de mentenanţă corectivă pot cuprinde oricare din operaţiile care se executa în cadrul celorlaltor tipuri de mentenanţă. durata de viaţă. aflate în producţie curenta. analize funcţionale. utilizând analize ale modurilor de defectare.  Reparaţiile accidentale (RA) Sunt lucrări care restabilesc starea tehnică iniţială a mijlocului fix prin înlocuirea sau repararea componentelor uzate. În funcţie de tipul şi complexitatea defecţiunilor. Ele sunt similare celor definite ca reparaţii (R) în cadrul mentenanţei preventive Ele se execută după apariţia unui incident sau deranjament sau în scopul prevenirii acestora urmărind readucerea instalaţiilor în starea de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate. iar pentru construcţii – gradul de confort şi ambient.  Performanţele la care face referire definiţia pot fi. analize de siguranţă. fără a interveni asupra tehnologiilor utilizate în cadrul SISC.Notă: Mentenanţa corectivă presupune lucrări de reparaţii şi intervenţii accidentale. cu performanţe superioare sau se adaugă astfel de elemente cu scopul de a creşte performanţele şi rentabilitatea SISC peste nivelul iniţial precizat în proiectul aprobat. Caracteristica intervenţiilor accidentale este legată de faptul că ele trebuie să asigure alimentarea cu energie electrică a consumatorilor conform prevederilor din standardul de performanţă pentru activitatea de distribuţie.  Lucrările de modernizare nu constituie lucrări de mentenanţă întrucât.