Tratarea neutrului in retelele de M.T.

Punctul neutru al infasurarilor transformatoarelor de servicii interne sau a bobinelor trifazice de punct neutru (BPN) reprezinta un punct simetric fata de cele trei faze.In functie de pozitia acestui punct neutru fata de pamint,retelele de MT racordate la barele comune cu infasurarile TSP,sau BPN pot fi : a)-retele cu neutru izolat-la care neutrele nu au nici o legatura voita cu pamintul,solutia se accepta la retele la care curentul capacitiv nu depaseste valoarea de 10A b)-retele cu neutrul legat la pamint-la care neutrul poate fi legat direct la pamint,sau printr-o rezistenta de valoare mica.Aceste retele pot avea toate neutrele legate la pamint,sau numai o parte dintre ele.Solutia nu se intilneste in practica. c)-retele cu neutrul compensat-la care neutrele sunt legate la pamint prin bobine,cu o reactanta comparabila cu reactanta capacitiva a retelei.Acestea se numesc bobine de stingere .
T.S.I.

BSRC

IL

Id

d)-retele cu neutru legat la pamint prin rezistenta
B.P.N.(TSI)

REZISTOR

IR

Id

e)-retele la care neutrul este tratat cu bobina de stingere si rezistenta (tratare mixta a neutrului) Alegerea solutiei de tratare a neutrului retelei de MT are in vedere modul de comportare al acesteia la puneri la pamint.in functie de configuratia si structura sa. Avantaje si dezavantaje ale celor doua solutii : 1. Tratarea cu bobina de stingere: -avantaje :  stingerea rapida a arcului electric de p.l.p. si prevenirea deteriorarii izolatiei si conductoarelor prin efectul termic  reducerea curentului de p.l.p. corespunzator compensarii 1

 tensiuni de atingere si de pas,reduse la locul cu p.l.p.  continuitate in alimentarea consumatorilor,atit la defecte trecatoare cit si la defecte persistente -dezavantaje:  supratensiuni tranzitorii de comutatie mari  tensiuni mari pe fazele sanatoase in cazul p.l.p.  transformarea defectelor monofazate in defecte polifazate in peste 50% din p.l.p.  costul crescut al izolatiei corespunzatoare tensiunilor mari care apar  la retelele in cablu din PVC pierderi active mari in izolatii  mentinerea in permanenta a unui acord la rezonanta a bobinelor de stingere,foarte greoi  greutati in depistarea defectelor si a locului de defect.  relee de protectie de tip Rpp sau Dpp cu selectivitate redusa in functionare si uzate din punct de vedere moral Datorita acestor dezavantaje si utilizarea de retele in cabluri de PVC a caror curenti capacitivi a crescut la peste 100 A,s-a impus trecerea la tratarea neutrului prin rezistenta de limitare. In aceasta situatie,orice punere la pamint este transformata in scurtcircuit monofazat,care este eliminat prin actionarea protectiilor homopolare ale echipamentelor. Descrierea functionarii bobinei de stingere: Retelele (liniile) de MT reprezinta fata de pamint niste niste capacitati,fig.1,prin urmare curentul de punere la pamint in cazul unui defect este de natura capacitiva.Pentru a compensa efectele acestui curent de punere la pamint de natura capacitiva,neutrul retelei de MT,este legat la pamint prin intermediul unei bobine,numita bobina de stingere. Astfel la aparitia unui defect monofazat(punere la pamint),curentul inductiv care circula intre bobina si punctul de defect,neutralizeaza practic componenta capacitiva a curentului de defect(conducind la stingerea arcului electric la locul de defect).In lipsa compensarii neutrului,arcul electric ce ia nastere la locul de defect este intretinut de curentul capacitiv al fazelor sanatoase. Bobina de stingere se racordeaza la reteaua de MT ce se compenseaza, prin intermediul transformatorului de servicii interne ale statiei,intre nulul infasurarii de MT si pamint (daca curentul capacitiv al retelei de MT este mai mare decit curentul debitat de bobina de stingere existenta,atunci se procedeaza la folosirea a doua bobine de stingere legate in paralel pe neutrul TSI).Racordarea bobinei de stingere la borna de nul a TSI se realizeaza prin intermediul unui separator monopolar,numit separator de nul. Reactanta bobinei este reglabila,modificarea valorii acesteia realizindu-se prin deplasarea miezului magnetic in interiorul infasurarii proprii. In regim normal de functionare circuitul L-C format din inductanta bobinei si capacitatea retelei de MT trebuie sa fie in rezonanta,deci reactanta capacitiva a retelei si cea inductiva a bobinei trebuie sa fie aproximativ egale. Regimul de rezonanta al acestui circuit se obtine prin operatia de acordare a bobinei de stingere. In lipsa unui defect in reteaua de MT tensiunea la bornele bobinei de stingere este foarte mica in comparatie cu tensiunea retelei.Fata de aceasta tensiune se poate considera zero.Aceasta tensiune este determinata de asimetria capacitiva a retelei,avind valoarea in jur de citiva volti,determinind un curent foarte mic prin bobina,de circa 1 A. In cazul unei simple puneri la pamint(de exemplu caderea unui conductor de faza la pamint),la bornele bobinei de stingere apare tensiunea de faza.Aceasta tensiune determina prin bobina un curent.Acest curent fiind inductiv,este de sens contrar curentului electric de defect,care este capacitiv.Astfel prin locul de defect va trece numai curentul rezultant din diferenta dintre curentul capacitiv de defect si cel prin bobina. 2

Alegerea acordului bobinei de stingere trebuie sa se faca astfel incit la aparitia unei puneri la pamint in retea arcul electric sa fie stins cu maximum de promtitudine si sa fie diminuate si alte efecte negative ce pot surveni in instalatii la ruperea unui conductor,sau la intreruperea unei faze. Rezultatele cele mai bune se obtin prin functionarea usor supracompensata a bobinei de stingere cu circa 5-10% din valoarea obtinuta la rezonanta. Functionarea bobinei de stingere la aparitia unei puneri la pamint este sesizata de ampermetrul,care indica curentul ce trece prin bobina si de kV-metrul care indica tensiunea pe bobina,este semnalizata optic si acustic. Partile componente ale bobinei de stingere: -bobina de stingere  miezul magnetic mobil  infasurarea electrica de baza  radiatoare de racire  infasurare electrica secundara pentru semnalizarea prezentei tensiunii pe bobina,cu tensiunea nominala de ,Un/100Vamplasata in partea superioara.  transformatorul de curent,cu raportul de transformare In/5 A,acesta oferind posibilitatea masurarii curentului inductiv dat de bobina in timpul functionarii.Este plasat la partea superioara a bobinei,sub capacul cuvei.Din punct de vedere electric este racordat intre sfirsitul infasurarii de baza si izolatorul de legare la pamint.  cuva bobinei  izolatoarele de inalta tensiune pentru racordarea bobinei la TSI si la pamint  izolatoarele de joasa tensiune la care se racordeaza infasurarea secundara de tensiune si transformatorul de curent  conservatorul de ulei  releul de gaze  ansamblul motor-reductor pentru antrenarea miezului magnetic -indicator pozitie miez magnetic  manivela pentru actionare manuala miezului magnetic  panoul de acordare a bobinei de stingere. 2. Tratarea cu rezistor: -avantaje:  nivelul supratensiunilor in caz de defect este mai redus  se evita dublele puneri la pamint  asigura izolarea rapida si eficace a instalatiei cu echipamentul defect,prin actionarea protectiilor  permite utilizarea cablelor cu izolatie din PVC  aplicabilitate universala la orice tip de retele  prezinta independenta fata de lungimea retelei  exploatare usoara  fiabilitate ridicata Dezavantaje:

3

astfel ca orice defect monofazat din reteaua de MT.tip TIRBO 10 kV/100 V STATII DE TRANSFORMARE APARATE DE INALTA TENSIUNE .tip TIRBO 10 kV/100 V b.T.  Reductor de tensiune legat in paralel cu rezistorul-amplasat in cabina rezistorului.600.racordarea realizindu-se prin intermediul unui separator tripolar.se transforma intr-un scurtcircuit monofazat.)-racordat la pod bare trafo  Separatorul de borna al BPN (tip STEN-20 kV)  Bobina de punct neutru BPN  Rezistor  Reductor de curent legat pe circuitul de nul intrare in rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.curentul de defect fiind limitat la valoarea maxima a curentului rezistorului (300.  Reductor de tensiune legat in paralel cu rezistorul-amplasat in cabina rezistorului. b. TRANSFORMATOARE DE PUTERE 4 . Racordarea rezistorului se poate faceastfel: a.numit separator de borna BPN Bobina de punct neutru are conexiunea Zn.la borna de nul a acesteia racordindu-se rezistorul. legarea la pamint de protectie impotriva accidentelor prin atingerea indirecta in P.)-La podul de bare al trafo 110/mt se racordeaza o bobina pentru crearea punctului neutru(BPN).tip CIRS 1000/5 .1000 A).Legatura dintre rezistor si BPN se realizeaza printr-un intreruptor(monopolar) si un separator(cazul retelelor tratate mixt) sau se poate realiza direct(cazul retelelor tratate numai cu rezistor). CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE 1.tip CIRS 100/5 A  Reductor de curent legat pe circuitul de nul iesire din rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.necesita valori ale prizelor de pamint foarte reduse.de aceea este o lucrare laborioasa  exista influiente negative asupra sistemelor de telecomunicatii  circuitele de protectii sunt mai complexe Functionarea rezistorului : In acest caz neutrul retelei de MT este legat la pamint prin intermediul unui rezistor. la retelele in cablu si aeriene.)racordarea rezistorului la punctul neutru al infasurarii de mt al TSI Partile componente ale instalatiei rezistor-bobina punct neutru (BPN) a.)-racordat la TSI  Separatorul de nulal TSI (tip SMEN-20 kV)  Rezistor  Reductor de curent legat pe circuitul de nul intrare in rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.tip CIRS 1000/5 .tip CIRS 100/5 A  Reductor de curent legat pe circuitul de nul iesire din rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.

un curent alternativ.din tole de otel.  capacul cu izolatoarele de trecere.iar celalalt pentru comutatorul de ploturi  indicator de ulei.unul pentru cuva trafo.  Simbolizare : TTUS-NS=transformator trifazat in ulei.in care se introduce ansamblul miez-infasurari  conservatorul de ulei  comutatorul de ploturi. DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A TRANSFORMATORULUI Transformatorul are urmatoarele parti componente:  miezul magnetic.cu ansamblul aferent de comanda electrica si manuala de la fata locului  relee de gaze.acestea se plaseaza pe un miez feromagnetic inchis.dimensiunile infasurarilor ar fi foarte mari.pentru masurarea temperaturii uleiului din transformator  radiatoare pentru racirea naturala a uleiului  ventilatoare.este alimentat de la o sursa de curent alternativ. prin care sunt scoase in afara bornele. Transformatorul are o infasurare primara.montat pe conservator  termometre manometrice.putere primara etc.care trimite energia electrica cu alte caracteristici unei retele sau a unui receptor.cu care se strange miezul si se rigidizeaza infasurarile.care permite trecerea mai usoara a fluxului magnetic.in cazul cand este inchis. ce transforma energia electrica a curentului alternativ.in circuitul secundar se induce o tensiune electromotoare alternativa. frecventa ramanand aceeas.capacul avind si rolul de a inchide cuva. tot in energie electrica. indeosebi alta tensiune si alta intensitate a curentului . avind anumite caracteristici. Pentru marirea actiunii electromagnetice dintre infasurari.care produce in acest circuit.pentru racirea fortata a uleiului din trafo  cofret comanda ventilatoare  robineti pentru luare probe de ulei si pentru umplere sau golire trafo de ulei  filtru cu silicagel.In lipsa acestui miez de otel.montate pe coloanele miezului .realizat din tole de tabla silicioasa  schela.  infasurarile.curent primar.care primeste energia electrica si una sau mai multe infasurari secundare.Sub influienta fluxului electromagnetic alternativ produs de curentul din circuitul primar.Marimile care se refera la infasurarea primara se numesc marimi primare(tensiune primara.realizindu-se astfel legatura rigida intre ansamblul miez-infasusari si capacul transformatorului.cu reglaj al tensiunii in sarcina.iar cele care se refera la infasurarea secundara se numesc marimi secundare.iar transformarea ar fi insotita de pierderi mari.  cuva cu ulei.dintre care unul (primarul). avand in general alte caracteristici.).cu circulatie naturala a uleiului si racire prin suflaj cu aer INFASURARILE TRANSFORMATOARELOR Notarea infasurarilor Extremitatile infasurarilor la transformatoarele trifazate se noteaza astfel:  Infasurarile de inalta tensiune: 5 .prin care se realizeaza “respiratia” transformatorului. Transformatorul functioneaza pe principiul inductiei electromagnetice intre doua circuite fixe.Transformatorul este o masina electrica statica.

Exemplu: conexiunea “ Yod “: Infasurarea de inalta tensiune este conectata in stea si are punctul neutru accesibil (scos) la borne.desemnate prin cifre cuprinse intre 0 si11.deoarece depind de sensul de infasurare al spirelor in bobine.Ele se definesc in corespondenta cu sensul tensiunii electromotoare induse in infasurari. Conexiunile infasurarilor trifazate: Infasurarile trfazate ale transformatoarelor pot fi conectate in:  stea  triunghi  zigzag Conexiunile transformatoarelor se simbolizeaza astfel:  Y sau y. Infasurarile in stea sunt mai ieftine decit cele in triunghi. Conexiunea in zigzag pentru infasurarea de joasa tensiune.la alimentarea infasurarii de inalta tensiune cu un sistem trifazat simetric de tensiuni de succesiune directa(fazele se succed in sens orar).infasurarea corespunzatoare a transformatorului se conecteaza in stea cu punctul de nul scos la borne(Yo).deoarece in primul caz numarul de spire pe faza este de √3 ori mai mic si sectiunea conductorului de bobinaj de √3 ori mai mare decit pentru conexiunea in triunghi (la aceeasi putere a trafo si aceeasi tensiune a retelei) si ca urmare volumul de munca la fabricatie si pretul conductorului de bobinaj sunt mai reduse. Grupe de conexiuni Dupa defazajul dintre tensiunile masurate intre borne omoloage la infasurarea de inalta tensiune si medie(joasa) tensiune.Nm(Om) pentru infasurarea de medie tensiune si n(o) pentru infasurarea de joasa tensiune. Inceputurile si sfirsiturile infasurarilor sunt notiuni relative. Daca o infasurare are punctul de nul scos (legat) la borne la simbolul de mai sus se mai adauga semnul-indice “o”. Alegerea unei anumite conexiuni ale infasurarilor depinde de anumiti factori care se iau in considerare la proiectarea transformatorului : spre exemplu in cazul retelelor cu tensiuni de 110 kV si mai inalte.pentru conexiunea zigzag Litera mare se refera la infasurarea de inalta tensiune.reprezinta defazajul masurat in sens orar. La transformatoarele care au o infasurare conectata in stea si una in triunghi se obtin variatii sinusoidale ale fluxului magnetic.In acest caz rezulta pe faza o tensiune cu √3 ori mai mica decat tensiunea dintre faxe (de linie) ceea ce conduce la o reducere a izolatiei fata de conexiunea in triunghi. Aceste grupe.iar infasurarea de medie(joasa) tensiune este conectata in triunghi.extremitatea legaturii se noteaza cu N(O) pentru infasurarea de inalta tensiune.pentru conexiunea stea  D sau d.pentru conexiunea triunghi  Z sau z.cand cealalta infasurare este conectata in stea.la care una din infasurari este conectata in triunghi.iar litera mica la infasurarea de medie sau joasa tensiune.dintre tensiunea inalta si medie(joasa) masurata intre bornele omoloage.tensiunii electromotoare si tensiunii la borne pe faza-elemente deosebit de importante in functionarea mai economica si mai sigura a trafo.transformatoarele au anumite grupe de conexiuni.asigura o mai buna uniformizare a sarcinii in infasurarile transformatorului in cazul incarcarii nesimetrice.in multiplii de 300 electrice.Acestea sunt motivele care determina folosirea transformatoarelor. inceputurile A B C  sfirsiturile X Y Z Infasurarile de medie tensiune:  inceputurile Am Bm Cm  sfirsiturile Xm Ym Zm Infasurarile de joasa tensiune  inceputurile a b c  sfirsiturile x y z In cazul legaturii de nul a infasurarii. 6 .

astfel incat prin infasurarile primara si secundara sa circule curentii nominali.este raportul dintre tensiunile nominale. Nm-Am-Bm-Cm.primara si secundara.exprimata in V sau kV .in Hz  numarul de faze  schemele si grupa de conexiuni  modul de reglaj al tensiunii  regimul de functionare. n-a-b-c.atunci cind transformatorul lucreaza in gol.in conditii normale de mediu  tensiunea nominala primara .pentru care nu sunt depasite limitele de incalzire admisibile ale elementelor transformatorului.daca primarul unui transformator.este curentul corespunzator valorilor puterii nominale si tensiunii nominale primare.grupa de conexiuni se defineste pentru alimentarea bornelor infasurarii de inalta tensiune cu un sistem trifazat de tensiuni de succesiune directa si este determinata de:  sensul de bobinare al infasurarilor  modul de notare relativa a bornelor  schema de conexiuni a infasurarilor Exemple de scheme si grupe de conexiuni:  “Yod-5”-infasurarea primara conectata in stea cu nulul scos la borne-infasurarea secundara conectata in triunghi-defazajul dintre tensiunile omoloage din primar si secundar este de 5x300=1500 Dispunerea bornelor pe capacul cuvei transformatorului Regula de dispunere a bornelor pe capac este:la transformatorul privit dinspre partea de inalta tensiune bornele sa se succeada de la stinga la dreapta in ordinea N-A-B-C .exprimata in kVA sau MVA.  tensiunea nominala secundara.  frecventa nominala.continuu sau de scurta durata 7 .Pe placuta indicatoare sunt inscriptionate si tensiunile corespunzatoare fiecarei trepte a comutatorului de ploturi.respectiv secundare  tensiunea nominala de scurtcircuit.este tensiunea de linie aplicata la bornele infasurarii primare.in regim nominal de functionare. MARIMILE NOMINALE SI DATELE CARACTERISTICE ALE TRANSFORMATORULUI Marimile nominale si datele caracteristice ale transformatorului sunt inscrise de obicei pe placuta sa indicatoare si acestea sunt:  puterea nominala a transformatorului.este puterea aparenta la bornele circuitului primar.In cazul transformatoarelor trifazate cu doua infasurari.w2 reprezinta numarul de spire a infasurarii primare. la mersul in gol(la infasurarea secundara nu este racordat nici un consumator) k=U1n/U2n=w1/w2 unde w1.iar in circuitul primar se aplica tensiunea nominala  raportul de transformare nominal.cu secundarul legat in scurtcircuit.respectiv secundare  curentul nominal primar sau secundar.este tensiunea care corespunde la bornele secundare.raportul Uk=Ukn/Unx100 defineste tensiunea nominala de scurtcircuit.exprimata in procente din tensiune nominala primara a transformatorului .este alimentat cu o tensiune Ukn.

de pilda toamna sau primavara.care permit obtinerea tensiunii nominale si a treptelor de ±2.repartitia 8 .caz in care solutia reglarii este mai avantajoasa.t. Reglarea tensiunii sub sarcina se face frecvent pentru mentinerea nivelului de tensiune intr-o banda data.prizele fiind strabatute de curenti mai mici si comutatorul mai slab dimensionat.pentru M. In practica modificarea raportului de transformare se face prin comutarea unor prize prevazute pe infasurarea de inalta tensiune.  Selectorul  Mecanismul de actionare Toate acestea sunt introduse in interiorul unei carcase din aluminiu.    modul de racire greutatea totala a transformatorului greutatea uleiului greutatea partii decuvabile a transformatorului REGLAREA TENSIUNII TRANSFORMATORULUI In conditii de exploatare a instalatiilor electrice apare necesitatea mentinerii unei tensiuni cat mai constante la consumatori.se conecteaza la bare comune.respectiv secundare.prin modificarea numarului de transformatoare aflate in functiune corespunzator sarcinii cerute  cresterea rationala a puterii statiilor de transformare pe masura cresterii consumului de energie electrica al receptoarelor alimentate de statie.T/j. Problema fundamentala care apare la functionarea in paralel a mai multor transformatoare. Elemente componente ale comutatorului de ploturi:  ruptorul. La puteri mai mari se prevad cinci prize de reglaj fara tensiune.reglarea tensiunii se realizeaza sub sarcina.proportional cu puterile lor nominale.limitand totodata curentii din circuitele de comutatie.este aceea a repartizarii sarcinii totale intre diferitele transformatoare.In cazul conectarii in paralel a transformatoarelor.prin modificarea numarului de spire.atunci cand se constata o variatie importanta a sarcinii in retea. Schimbarea prizei de reglaj fara tensiune.5% si ±5%.infasurarile primare.cu capac de protectie.prin conectarea in paralel a mai multor transformatoare La functionarea in paralel a transformatoarelor.se face relativ rar. Toate transformatoarele de distributie pina la 1600 kVA sunt prevazute cu reglaj fara tensiune de ±5%. FUNCTIONAREA IN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR Functionarea in paralel a transformatoarelor asigura:  continuitatea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor la deconectarea unor transformatoare pentru revizii sau reparatii  mentinerea unui nivel minim al pierderilor in procesul de transformare.realizat prin trei prize scoase la infasurarea de inalta tensiune. La transformatoarele cu puteri mai mari decat 1600 kVA.Rezolvarea acestei probleme se realizeaza prin reglarea tensiunii transformatorului.identice ca putere si constructie.si ea se efectueaza la o ora cand transformatorul poate fi deconectat pentru scurt timp. Pentru reglarea tensiunii sub sarcina se utilizeaza comutatoare speciale(de reglaj sub sarcina) care comuta prizele in timpul functionarii transformatorului fara a intrerupe curentul in infasurari. Principiul reglarii tensiunii la transformator consta in modificarea raportului de transformare.care le protejeaza impotriva agentilor externi.

.izolarea releelor si a personalului de exploatare de inalta. Parametrii caracteristici sunt urmatorii: 9 .in cazul folosirii lor pentru protectii. In secundarul transformatorului de tensiune se conecteaza o sarcina de impedanta mare. domeniul de masura este intre 30% si 120%. Ca principiu de funtionare si constructie. TRANSFORMATOARE DE MASURA In cadrul Sistemului Energetic National. media sau joasa tensiune din circuitele primare. frecventei.uniforma a sarcinii pe transformatoare se realizeaza de la sine. domeniul de masurat este mult mai larg: pana la dublul tensiunii normale si in cazul curentilor de scurtcircuit pana la 30-40 ori curentul nominal. in conditii normale de functionare. avand in consecinta un curent secundar foarte redus. 2. Pentru aceasta gama extinsa a tensiunilor si curentilor. ordinul de marime al valorilor curentilor si tensiunilor estc foarte variat.sau diferenta de cel mult 10% intre ele  raportul puterilor nominale ale transformatoarelor de cel mult 1/3 pentru cele fabricate inaintede 1972 si cel mult 1/2 pentru cele fabricate dupa 1972 2. nu este justificata din punct de vedere tehnic si economic. . de la zeci de volti la sute de kilovolti pentru tensiuni si de la amperi la zeci de kiloamperi pentru curenti. respectiv 1A sau 5A. adaptarea aparatelor de masurare a tensiunii. Pentru a functiona in paralel doua transformatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:  tensiunile nominale primare si secundare ale transformatoarelor sa fie egale. Transformatorul de tensiune este un transformator de masura la care tensiunea secundara.combinarea in prealabil a marimilor transformate pentru a obtine o marime care sa arate corect o stare de defect sau o functionare anormala. . denumite transformatoare de masura. Functiile pe care le indeplinesc transformatoarele de masura sunt: . fata de parametrul normal. curentului. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE Transformatoarele de tensiune au rolul de a schimba printr-un raport dat valoarea tensiunii aplicate infasurarii primare. Din punct de vedere al schemei de conectare si din punct de vedere constructiv. Infasurarea primara a transformatoarelor de masura se conecteaza in paralel cu circuitul a carei tensiune de transforma.reducerea curentilor la valori admise de aparataj. . Din acest motiv aceste aparate se racordeaza in circuitele electrice in mod indirect.ceea ce atrage egalitatea rapoartelor de transformare  sa aiba aceeasi grupa de conexiuni si sa se conecteze in paralel prin bornele de acelasi nume  sa aiba aceleasi tensiuni de scurtcircuit. transformatorul de tensiune este analog cu transformatorul de forta in regim de mers in gol.In caz general insa se conecteaza in paralel transformatoare care au puteri nominale diferite. si anume prin intermediul transformatoarelor de tensiune si curent.in cazul folosirii lor pentru aparate de masura. puterii. transformatoarele de masura se aseamana cu celelate tipuri de transformatoare existente in instalatiile energetice. reglaj si automatizare. deosebirile fiind in privinta domeniului masurat si anume: . precum si ale aparatelor de protectie. deosebirea constand in valoarea puterii.1. este practic proportionala cu tensiunea primara si defazata in raport cu aceasta cu un unghi apropiat de zero.reducerea tensiunilor din instalatiile de forta la valori convenabile de 100 sau 220 V.

. 6 kV.Clasa de precizie reprezinta notarea conventionala a limitelor erorilor pe care transformatoarele de tensiune trebuie sa le respecte in conditiile date si se exprima in cifre sau in cifre urmate de litera “P” in cazul secundarelor de protectie ale transformatoarelor. exprimata in siemens.inductive cu circuit magnetic inchis.infasurarea secundara (auxiliara) de protectie este infasurarea care alimenteaza circuitele de protectie si semnalizare in cazul punerii la pamant a unei faze. exprimata in VA.Tensiunea maxima de lucru Um este tensiunea cea mai mare (valoare eficace) intre faze la care transformatorul de tensiune poate functiona in regim de lunga durata in conditii normale de exploatare. . 10 kV. incalzirea diferitelor parti ale transformatorului nedepasind limitele admisibile. 0. exprimata in VA. 20 kV.insafurarea secundara (principala) de masura este infasurarea care alimenteaza circuitele de tensiune ale aparatelor de masurat si protectie.100 V sau 100/√3 V pentru infasurarea secundara principala. 20 kV. iar eroare de tensiune fiind maxim de 10 %.monofazate. .Raportul de transformare nominal Kn este raportul dintre tensiunea nominala primara si tensiunea nominala secundara: Kn = U1n/ U2n .380 kV.capacitive. adica inceputul si sfarsitul infasurarii primare izolate corespunzator tensiunii de izolatie.Puterea maxima secundara Smax este puterea aparenta. .380 kV.100 V sau 110/√3 V pentru infasurarea principala.  Transformatoare de tensiune de medie tensiune. e) dupa caracterul izolatiei si al legarii la pamant: . … c) dupa tensiunea secundara nominala: . cu indicarea factorului de putere (inductiv sau capacitiv).cu izolatie plina. 10 kV. 110/√3 kV.Sarcina secundara Y2 este admitanta circuitului secundar. Clasificarea transformatoarelor de tensiune: a) dupa principiul constructiv: . adica un capat al infasurarii primare este legat (constructiv) la masa (de obicei sfarsitul infasurarii). Unele valori standardizate: 0. Tipuri constructive :  Transformatoare de tensiune de joasa tensiune.bifazate.4 kV. . b) dupa tensiunea primara nominala: 0. Din categoria transformatoarelor de tensiune care au sfarsitul infasurarii primare izolat la tensiunea de 2 kV si scos in afara transformatorului. absorbita de sarcina avand cos ϕ = 0.100/3 V sau 100 V pentru infasurarea secundara auxiliara. tensiunea primara avand valoarea tensiunii maxime de lucru.110/3 kV sau 100 V pentru infasurarea auxiliara.Sarcina secundara nominala Y2n este sarcina secundara a infasurarii secundare de masura pentru care sunt garantate conditiile de precizie si functionare. Unele valori standardizate: . Transformatoarele de tensiune se construiesc cu doua feluri de infasurari secundare: .Tensiunea primara nominala U1n este valoarea tensiunii primare care figureaza pe placuta indicatoare a transformatorului. .Tensiunea secundara nominala U2n este valoarea tensiunii inscrisa pe placuta avertizoare a transformatorului. . absorbita de sarcina secundara nominala in regim nominal de functionare. 110/√3 kV.Raportul de transformare efectiv (real) Ke este raportul dintre tensiunea primara masurata si tensiunea secundara corespunzatoare: Ke = U1/ U2 . . . 6 kV.inductive cu circuit magnetic deschis. .Raportul de transformare este raportul dintre tensiunea primara si tensiunea secundara. face parte transformatorul tip TEMU – 110 kV. .cu izolatie degrasiva. . d) dupa numarul fazelor.8 (inductiv).Puterea secundara nominala Ssn este puterea aparenta. . adica dupa numarul infasurarilor de inalta tensiune din transformator: . . - 10 . in cutia de borne a infasurarilor secundare. .

nivelul de ulei. Transformatorul de tensiune de inalta tensiune a) Transformatorul de tensiune tip TEMU . sfarsitul infasurarii fiind legat direct la carcasa metalica.20. 2 . la transformatoarele din fabricatia curenta.filtrul cu silicagel. 6 . carcasa din rasina turnata. Izolatia transformatorului este cufundata in ulei. 35 kV. 20. 25.4 kV.capacul metalic in care este fixata borna infasurarii primare 7. burduf cu compensator 8 5 4 7 3 2 1 Fig. soclul cu cutia de borne. 25 kV.cutia de borne la care sunt aduse bornele infasurarii secundare. 10. sfarsitul infasurarii fiind legat direct la socul metalic la transformatoarele mai vechi.Aceste transformatoare pot fi cu izolatie in rasina sau in ulei.. a) Transformatoarele cu izolatie in rasina sunt de tipul TIRMo. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: miezul magnetic. La transformatoarele tip TIRMo izolatia infasurarii primare este degresiva. sau printr-un izolator de trecere de 2. Transformatorul de tensiune tip TEMU – 110 kV.5.110 kV Este un transformator cu izolatie in ulei.izolatorul din portelan electrotehnic care formeaza cuva transformatorului. 7 . TIRBo: 5. 8 – busonul pe la care se face umplerea cu ulei a transformatorului. infasurarea primara.TEMU 20. infasurarile secundare. ambele borne ale infasurarii fiind izolate corespunzator tensiunii nominale a transformatorului b) Transformatoarele cu izolatia in ulei sunt de tipul: . 4 . 35 kV. 11 . 6 Izolatia infasurarii primare este degresiva. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: 1soclul pe care este fixat miezul magnetic cu infasurarile primara si secundara.. 5 .borna infasurarii primare. 3 . in schimb la transformatoarele tip TIRBo izolatia infasurarii primare este plina. TEBU .

In functie de valoarea tensiunii nominale. .precizia masurarii este mult influentata de regimurile tranzitorii care apar in cazul avariilor in instalatiile electrice.prezinta o rezistenta buna la undele de soc. Dezavantajele transformatoarelor de tensiune capacitive fata de transformatoarele de tensiune inductive: . Practic aceasta repartitie fiind uniforma. Schema electrica de principiu a unui transformator de tensiune Transformatoarele de tensiune capacitive se compun dintr-un divizor de tensiune capacitiv C1 si C2 si dintr-un circuit inductiv de medie tensiune conectat intre priza mediana a divizorului capacitiv si pamant. datorita repartitiei uniforme a tensiunii in lungul divizorului capacitiv de tensiune. defectul nu se extinde la intreg transformatorul. in locul transformatoarelor de tensiune inductive.de la o anumita tensiune in sus pretul transformatorului de tensiune capacitiv este mai mic. datorita prezentei capacitatii. care mareste inductanta transformatorului coborator T obtinand o rezonanta de curent. Circuitul inductiv de masura se compune dintr-un transformator T si o bobina cu fier L. . la variatia temperaturii. ale campurilor magnetice perturbatoare. Fig. divizorul de tensiune capacitiv contine unul sau mai multe condensatoare suprapuse. Transformatoarele de tensiune capacitive au o serie de avantaje fata de transformatoarele de tensiune inductive: .prin defectarea unui element al transformatorului de tensiune capacitiv (exemplu: un condensator sau transformatorul inductiv). . . 12 .permit cuplarea la linia electrica de inalta tensiune a unei instalatii de telecomunicatii de inalta frecventa.puterea secundara a acestor transformatoare este mai mica decat a transformatoarelor inductive.sunt mai sensibile. izolatia divizorului capacitiv de tensiune poate fi usor realizata. la variatii ale frecventei.6.110 kV. Transformatoarele de tensiune capacitive se folosesc la inalta si foarte inalta tensiune.b) Transformatoarele de tensiune capacitive tip TECU . .

8 .buson golire ulei.cuva metalica.ecran. 5 .borna pentru telefonia prin inalta frecventa.vizor nivel ulei. Transfortnatorul de tensiune tip TECU – 110 kV: 1 .borna de inalta tensiune. 4 . TRANSFORMATOARE DE CURENT Transformatoarele de masura de curent (in cele ce urmeaza vor fi numite prescurtat transformatoare de curent) au rolul de a schimba intr-un raport dat. 3 .izolator de portelan.2. 7 . 2 . de sectiune corespunzatoare curentilor care o strabat. valoarea curentului care parcurge infasurarea primara.7.buson de umplere cu ulei. 11 . Aceste sigurante se aleg astfel incat sa se topeasca la depasirea puterii maxime admisibile a infasurarii secundare respective.dispozitiv de ridicare. Protectia transformatoarelor de tensiune contra suprasarcinilor si scurtcircuitelor din circuitul secundar este realizata prin montarea de sigurante fuzibile de joasa tensiune in circuitul secundar. Regimul normal de functionare al unui transformator de curent este regimul de scurtcircuit in 13 . 10 . Infasurarea secudara se compune dintr-un numar mai mare de spire. 2.1 2 3 4 9 10 11 8 5 6 7 Fig.cutia de borne. 6 .cutia terminala. 9 . In acest sens infasurarea primara se conecteaza in serie cu circuitul primar si se compune dintr-un numar mic de spire (uneori este redus la una singura).

cand functioneaza la suprasarcina sau cand in retea exista un regim de avarie. infasurarea primara la unele tipuri (CIS. .secundar. (25). . Literele mici au urmatoarea semnificatie: . infasurarea secundara. CIBo .Clasa de precizie reprezinta notarea conventionala a limitelor erorilor pe care transformatorul de curent trebuie sa le respecte in conditiile date. se inscrie pe placuta indicatoare a transformatorului de curent. ClEo sau din rasina electroizolanta turnata. (60). 15.5). CITu.Curentul primar nominal de saturatie I1sn reprezinta valoarea maxima a curentului primar pentru care eroarea de curent a transformatorului la sarcina nominala si la cos ϕ = 0. 50.i – montaj direct in circuitul primar cu bare dreptunghiulare.o – montaj tip saiba in circuitul primar cu bare rigide plate.Curentul primar nominal I1n este curentul primar pentru care este determinat regimul nominal de functionare. . 30. . 20. Aceste transformatoare sunt de tipul: CIS. CITo. Izolatia acestor transformatoare este realizata din material plastic la tipurile CIS. CIRTo. Transformatoare de curent de medie tensiune.Puterea secundara nominala S2n este puterea absorbita de sarcina secundara nominala in regim nominal de functionare si este data de expresia: S2n = Z2n x In2 . . CITi.Tensiunea maximala de lucru Um reprezinta valoarea efectiva cea mai mare a tensiunii intre faze la care transformatorul de curent poate functiona in regim de lunga durata in conditii normale de exploatare. CIRS. CIRT. Poate avea una din valorile: 5. 75 A.Sarcina secundara nominala Z2n este sarcina secundara pentru care sunt garantate conditiile de precizie si functionare ale transformatorului de curent. 20 kV.Curentul secundar nominal I2n reprezinta curentul secundar pentru care este determinat regimul nominal de functionare si poate avea una din valorile: 1 sau 5 A. . CIRT. carcasa electroizolanta. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: circuitul magnetic.0. Transformatorul de curent poate avea doua regimuri de functionare. Transformatoarele cu izolatia in rasina electroizolanta sunt de tipul: CIRS.5 kV. Literele mici an urmatoarea semnificatie: 14 . si anume: regimul normal de functionare si regimul de supracurent. Acesta. 10. la tipurile CIRS. Aceste transformatoare pot fi cu izolatie in rasina electroizolanta turnata sau in ulei. CITi. Principalele caracteristici tehnice ale transformatoarelor de curent sunt urmatoarele: .Sarcina secundara Z2 este impedanta circuitului secundar cu indicarea factorului de putere. Z2 si Z2n se exprima in ohmi. CIT. . CIBo). Se defineste coeficientul de saturatie n raportul I1sn = I2sn.Curentul secundar nominal de saturatie I2sn este curentul secundar corespunzator curentului primar nominal de saturatie. 35 kV si CIRT – 10. CITu. precum si multiplii zecimali ai acestor valori. 40. CITo. TIPURI CONSTRUCTIVE Transformatoare de curent de joasa tensiune. CIRS. CIRTos.Raportul de transformare nominal Kn este raportul dintre curentul primar nominal si curentul secundar nominal: Kn = I1n / I2n Raportul de transformare nominal este inscris de fabrica constructoare pe placuta indicatoare a transformatorului sub forma de fractie: la numarator curentul primar nominal si la numitor curentul secundar nominal. CIT. ale caror simboluri sunt prezentate mai jos. 20.8 este de 5 % sau 10 %. .u – montaj direct pe cablu de forta. . . CIRTi − 10. (12.

P1. 3 – insafurarea primara cu miezurile magnetice. 15 . Constructiv unele transformatoare de curent de joasa si medie tensiune au infasurarea primara monospirala. 5 – cutia bornelor secundare. Aceste transformatoare au o precizie in masurare mai mare. La aceste tranformatoare conductorul infasurarii primare trece o singura data prin circuitul magnetic. avand o buna stabilitate termica si dinamica. Este un transformator cu izolatie in ulei. cu dimensiuni de gabarit si greutate mica. 8 – carucior. P2 – bornele primare. 6–dispozitiv de comutatie al infasurarilor primare. o bara a instalatiei electrice sau partea conductoare de curent a unui izolator de trecere. Transformatoarele se compun din cate doua infasurari secundare. os – monospiral cu bara de trecere rotunda si picior suport median. Alte transformatoare de curent de joasa si medie tensiune au infasurarea primara multispirala.este reprezentata o sectiune printr-un transformator de curent. Izolatia de inalta tensiune. si din infasurarea primara. Infasurarea primara poate fi o tija care sa fie o parte constructiva a transformatorului de curent.1 – izolator de portelan. iar pentru curentul primar de 1250 A infasurarea este necomutabila. apoi cufundata . cu infasurarea multispirala in cuva de portelan. iar puterile lor secundare au o valoare insemnata.impreuna cu izolatia de joasa tensiune . 7 – izolatoare de trecere. 2 3 1 4 8 5 - - 2 – ulei electroizolant. Aceste transformatoare sunt constructiv simple. fiecare pe cate un miez magnetic. Infasurarea primara este comutabila in raportul 1 : 2 pentru gama standardizata a curentilor de 50…600 A. In fig. i – monospiral cu bara de trecere dreptunghiulara. este uscata si impregnata sub vid. Transformatorul de curent tip CESU 110 kV se compune din: .in ulei electroizolant. Aceste transformatoare au izolatia dintre infasurari precum si cea dintre infasurari si piesele legate la masa din rasina turnata. Transformatorul de curent tip CESU – 110 kV. formata din hartie electroizolanta.este reprezentat mai sus 7 transformatorul CIRS − P2 P1 20 kV.o – monospiral cu bara de trecere rotunda si flansa mediana de fixare. Din categoria 6 acestor transformatoare. Transformatoare de curent de inalta tensiune. 4 – infasurarile secundare. cazul transformatorului tip CESU.

fara ca limitele admisibile de incalzire sa fie depasite si poate avea umatoarele valori :  400 . 3150 . izolatorul de inalta tensiune din portelan electrotehnic. Intreruptorul trebuie sa aiba o putere de rupere suficienta pentru a intrerupe curenti de scurt circuit suficient de mari intr-n timp cat mai scurt. capul transformatorului. Este frecventa de lucru in regim continuu . (10) . 6300.4000 . Intreruptoarele trebuie sa aiba o functionare foarte sigura si fara risc de explozii sau incendii. la noi in tara fiind standardizata frecventa de 50 Hz. Se compun dintr-un miez magnetic pe care se afla infasurarea secundara. i – 110kV. (60) . Rolul important al intreruptoarelor este de a intrerupe automat circuitele electrice in momentul aparitiei curentilor de scurt circuit . 3. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: infasurarea primara. Izolatia infasurarilor este din hartie electroizolanta. cuva sau soclul. 1250 . (35) . INTRERUPATOARE Intreruptoarele sunt aparate electrice de comutatie destinate sa conecteze . 630 . 750 . Astfel transformatorul CIRHi are miezul magnetic taiat. 110 .Transformatoarele de curent de inalta teusiune tip CESU k. iar cele doua jumatati se asambleaza prin suruburi. Sunt transformatoare cu izolatie in rasini electroizolante. (6) . Transformatoarele de curent pentru componenta homopolara. 5000 . Aceste variatii sunt observate prin vizorul dispus pe capacul transformatorului. 20 . care cuprinde sistemul de comutare al infasurarii primare si camera elastica. apoi cufundata in ulei electroizolant. 220 . pentru a pastra stabilitatea sistemului. Datorita acestui fapt transformatorul se poate introduce pe cablurile trifazate dupa realizarea cutiei terminale. CIRHo. in care indicii “i” si “o” simbolizeaza: varianta constructiva demontabila. Transformatorul asigura etanseitatea fata de aerul atmosferic.  Frecventa nominala ( Hz ) . Principalele caracteristici tehnice ale intreruptoarelor de 110 kv si MT: Tensiunea nominala ( KV ) Este tensiunea cea mai mare la care este garantata functionarea intreruptorului in regim nominal si poate avea urmatoarele valori :  (3) . 400 .  Curentul nominal ( A ) Este cel mai mare curent . respectiv varianta constructiva nedemontabila. sub care intreruptorul poate functiona in regim permanent . 2500 . Aceste transformatoare sunt de tipul CIRHi. (15) . miezurile magnetice cu infasurarile secundare. 2000 . sa suporte si sa intrerupa curentii de sarcina si de defect care apar in retea. uscata. Variatiile volumului de ulei datorita temperaturii sunt preluate de camera elastica din cauciuc.1600 . impregnata sub vid. h. 16  . 800 .

 SIMBOLIZAREA INTRERUPTOARELOR  I (S) = intreruptor  O = ortojector  UP = cu ulei putin  M (m) = modernizat  H (B) = hexaflorura ( SF6)  14 (6) = cantitatea de SF 6 (kg) CLASIFICAREA INTRERUPTOARELOR:  Dupa numarul de poli  Intreruptoare monopolare.  Secventa nominala de manevra.sec – ID – 3 min – ID. tripolare  Dupa felul instalatiei  Intreruptoare de interior sau de exterior  Dupa nivelul de izolatie  Intreruptoare cu izolatie normala sau cu izolatie marita  Dupa modul de actionare  Cu actionare monofazica sau cu actionare trifazica  Dupa mediul de stingere a arcului electric  Cu mediu de stingere lichid (ulei. Reprezinta posibilitatile de actiune ale intreruptorului in caz de defect si sunt adoptate de regula urmatoarele secvente nominale:  D – 3min – ID –3min – ID . Reprezinta intervalul de timp dintre momentul inceperii separarii contactelor . pentru intreruptoarele ce nu vor functiona in regim de RAR  D – 0.3. pentru intreruptoarele ce vor functiona in regim de RAR  ID – 15 sec – ID pentru comanda manuala sau AAR OBS D = reprezinta operatia de deschidere ID = reprezinta operatia de inchidere urmata imediat de operatia de deschidere  Durata nominala de inchidere .5 ori valoarea eficace a componentei periodice a capacitatii de rupere nominale la scurtcircuit. Reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii impulsului de inchidere asupra dispozitivului de actionare si momentul in care s-au inchis contactele la toti polii intreruptorului.Reprezinta curentul de scurt circuit cel mai mare pe care intreruptorul este capabil sa-l intrerupa si are doua componente si anume:  Capacitatea nominala de inchidere la scurtcircuit.1.  Durata nominala de deschidere . pana in momentul stingerii arcului electric la toate fazele intreruptorului.Nivelul de izolatie nominal .  Durata nominala de intrerupere . Reprezinta valoarea tensiunii de tinere la impuls normalizat pozitiv si negativ timp de 1 minut la frecventa de 50 Hz pe care trebuie sa o suporte izolatia unui intreruptor expus la supratensiuni de origine atmosferica. aer comprit )  Intreruptoare cu vid  Cu suflaj magnetic 3. INTRERUPTOARE DE 110 KV CU ULEI PUTIN ( IUP ) ACTIONATE CU DISPOZITIVE CU RESOART (MR-4. bipolare .  Capacitatea nominala de rupere a curentilor de scurtcircuit . Reprezinta de 2. Reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii impulsului de deschidere asupra dispozitivului de actionare si momentul in care s-au deschis contactele la toti polii intreruptorului.CMR-2B) 17 . apa )  Cu mediu de stingere gazos (hexafluorura de sulf.

Ludus. (c. Camera destingere are rolul de a stinge arcul electric dintre contactele intreruptorului printr-un suflaj transversal-axial. Ansamblul izolator superior . In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de inchidere actioneaza asupra clichetului de inchidere .camera de stingere Este compus dintru-n izolator din ceramica in interiorul caruia se gaseste un cilindru izolant din pertinax . Comanda de deschidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare . ca urmare a acestui fapt . INTRERUPTORUL DE 110 KV ACTIONAT CU DISPOZITIV PNEUMATIC (DPE) 18 . Resortul armat se destinde antrenand contactul mobil spre inchidere si totodata comprima resortul de deschidere .Ansamblul carter-izolator inferior este de asemeni plin cu ulei electroizolant . iar in interiorul cilindrulu se gaseste camera de stingere din sticlotextolit. Cilindrul izolant din pertinax este montat in vederea protejarii izolatorului ceramic impotriva supratensiunilor ce iau nastere in momentul ruperii arcului electric in camera de stingere. FUNCTIONAREA INTRERUPTORULUI 110 KV ACTIONAT CU DISPOZITIV cu resoarte Pentru comanda intreruptorului se utilizeaza energia acumulata in resoarte in forma de spirala (elicoidale ) care sunt armate prin servomotor electric alimentat in c. CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA INTRERUPTOARELOR DE 110 KV CU ULEI PUTIN (IUP) ACTIONATE CU DISPOZITIVE CU RESOART (MR-4) O faza a intreruptorului este constituita din ansamblul izolator superior . 3.2. deblocheaza clicetul de deschidere .) sau CMR-2B (st. Baraj . Intergul ansamblu superior este umplut cu ulei electroizolant . pregatind dispozitivul pentru comanda de deconectare. Acest tip de dispozitiv de actionare este astfel conceput ca intreruptorul sa aiba posibilitatea sa execute secventa nominala de manevra .a. sau mecanic de la dispozitivul de actionare montat pentru fiecare faza . sau manual.care are rolul atat ca izolant cat si in procesul de stingere a arcului electric la comenzile de conectare –deconectare. destinate a functiona in statii electrice exterioare la tensiunea de 110 kV . Comanda de deschidere este posibila chiar daca resoartele de inchidere sunt destinse. realizand pe langa functia de legatura intre mecanism si ansamblul superior si izolatia circuitului erlectric fata de masa. resortul de deschidere (comprimat la faza anterioara) se destinde cu mare viteza producand prin sistemul cinematic al mecanismului ( biele contact mobil) deschiderea intreruptorului . CIC). In aceasta pozitie dispozitivul de actionare are sistemul de biele contact mobil blocat in pozitia inchis de clichetul de deschidere.Actionarea se face cu dispozitive de actionare cu resort tip MR-4 ( st. In partea superioara a carterului se afla o sticla de nivel care indica nivelul uleiului in ansamblul carter inferior superior.c.Sunt intreruptore din clasa cu ulei putin . Ansamblul carter-izolator inferior Este compus tot dintr-un izolator ceramic fixat de caterul superior si de cel inferior prin care trece tija mobila a contactului mobil. In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de dechidere . care contine camera de stingere .Ansamblul carter –izolator inferior face legatura intre camera de stingere si mecanismul de actionare.) . Comanda de inchidere a intreruptorului : Se face electric din sala de comanda (cutia de cleme) . Sovata…. Resortul armat prin intindere (comprimare la cel elicoidal) acumuleaza energia necesara efectuarii operatiei de inchidere si ramane in aceasta pozitie cu ajutorul clicetelor din sistemul cinematic. care este racordat la sistemul cinematic . ansamblul carter cu izolatorul inferior si dispozitivul de actionare.

Nivelul acestui ulei se poate verifica la sticla de nivel fixata pe carter. Ansablul mecanism – camere de stingere nu comunica direct . care este racordat la sistemul de biele si clicheti antrenand contactul mobil spre inchidere .Coloana izolanta este umpluta cu ulei de transformator cu rol izolant . In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de inchidere deschide un ventil . Camerele de stingere sunt grupate cate doua pentru fiecare faza formand un “V” .Resortul armat prin comprimare acumuleaza energia necesara efectuarii operatiei de deschidere si ramane in aceasta pozitie cu ajutorul clicetelor din sistemul cinematic.3.Pentru comanda intreruptorului se utilizeaza aerul comprimat la inchidere . 3.Coloana izolanta nu comunica direct cu ansamblul mecanism-camere de stingere. Ansamblul mecanism superior se afla sub tensiune . Coloana izolanta are rolul de sustinere a ansamblului mecanism-camera de stingere si de a realiza izolatia corespunzatoare intre partea sub tensiune si masa . cuplate hidraulic intre ele .5 atm. avand la partea superioara vizor pentru nivel . Comanda de deschidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare tip DPE .dar sincronizata pentru cele trei faze . avand la partea superioara un carter superior .Comanda de inchidere este posibila atat timp cat presiunea aerului in instalatia de aer comprimat este la o presiune corespunzatoare ( 5.fiind astfel conceput incat intreruptorul inchis sa aiba posibilitatea de descchidere . Aceasta comanda nu este conditionata de existenta aerului comprimat in instalatie . sau cate unul pentru fiecare faza (MOP-3) cu comanda monofazata . Comanda de inchidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare tip DPE ( montat pentru fiecare faza cate un dispozitiv) . iar prin comprimarea resortului de deschidere pregatind dispozitivul pentru comanda de deconectare.cu comanda trifazata .Aceste resoarte sunt armate prin destiderea presiunii aerului comprimat in momentul comenzii de inchidere . In aceasta pozitie dispozitivul de actionare are sistemul de biele contact mobil blocat de clichetul de deschidere in pozitia inchis fara ca aerul comprimat sa mai aiba actiune asupra sistemului . are rol de sustinere pentru camerele de stingere in “V” si cuprinde mecanismul hidraulic de comanda. In carter se afla ulei de transformator cu rol izolant si de protectie a ansamblului hidralic. care da posibilitattea aerului comprimat inmagazinat in rezervoarele tampon sa actioneze asupra unui piston . iar pentru deschidere energia acumulata in resoarte in forma de spirala . cu ulei putin sunt construite pentru utilizare in instalatii exterioare avand inseriate doua camere de stingere identice pentru fiecare faza. cu indicator de nivel de ulei. ca urmare a acestui fapt . resortul de deschidere (comprimat la faza anterioara) se destinde cu mare viteza producand prin sistemul cinematic al mecanismului ( biele contact mobil) deschiderea intreruptorului . Acest tip de dispozitiv de actionare este astfel conceput ca intreruptorul sa aiba posibilitatea sa execute”secventa nominala de manevra “avand o presiune de aer in instalatie de minim 5. In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de dechidere deblocheaza clicetul de deschidere . 19 .Fiecare camera de stingere este umpluta cu ulei electroizolant . cu rol izolant si in procesul de stingere a arcului electric .5 atm).Pentru acest lucru dispozitivul este prevazut pe fiecare faza cu cate un rezervor de aer cu supapa de retur cu un volum de aer suficient pentru aceste manevre . Prin colana izolanta traverseaza conductele izolante pentru transmisia hidraulica . Mecanismul de actionare poate fi unul singur tip MOP-1 pentru toate cele trei faze .INTRERUPTOARE DE 110 KV DE TIP ORTOJECTOR ( IO ) ACTIONATE CU DISPOZITIVE TIP MOP-1 (MOP-3) Intreruptoarele IO 110 KV de tip “ortojector” rapide .astfel ca un singur mecanism sa comande ambele contacte ale ansamblului.

Arcul electric format se dezvolta in uleiul din camera de stingere .Tija contactului mobil deplasandu-se in jos .mai mare de 335 Atm  presunea de lucru a presostatului:  contacte deschise ferm la 255 Atm  contacte inchise ferm la 225 Atm Functionarea dispozitivului MOP: Comanda electrica asupra bobinei de inchidere . In acelas timp dispozitivul anticavitational se umple cu ulei. care se pot vedea in schemele de mai jos. montat in carterul superior al intreruptorului. antrenand sistemul cinematic spre inchidere. electrovalvele se inchid . Dupa comanda . realizeaza comanda de inchidere.300Atm  presiunea minima de inchidere 270Atm  presiunea minima de deschidere 260 Atm  presiunea de precomprimare a azotului in acumulator 250 Atm  presiunea de mentinere a uleiului in conductele de comsnda 1…… 2. Dispozitivul MOP are in componenta sa echipamente electrice si hidraulice . intre 390-410 Atm  la inchidere . Tijele contactului mobil ale celor doua camere de stingere se deplaseaza in sus . sistemul revenind la pozitia de repaus . Comanda asupra electrovalvelor de inchidere determina deschiderea acestora si energia oleopneumatica inmagazinata in acumulator . determinand vaporizarea acestuia . patrunzand in contactele fixe superioare .3 Atm  presiunea de lucru a supapei de siguranta  la deschidere . deschizand contactul. actioneaza aupra uneia din fetele pistonului cu dublu efect . montate in cutia dispozitivului. antrenand sistemul cinematic spre deschidere. Comanda de deschidere a intreruptorului Comanda asupra electrovalvei de deschidere determina deschiderea acesteia si energia oleopneumatica actioneaza pe cealalta fata a pistonului cu dublu efect . intr-un ansamblu compus din acumulator si o butelie . care este mentinut sub presiune cu un grup motorpompa .Aceasta energie este in prealabil inmagazinata sub forma “oleopneumatica” in acumulatorul mecanismului de actionare MOP . 20 . apasa asupra valvei de inchidere din sistemul hidraulic . dispozitivul anticavitational va trimite uleiul proaspat in camera de stingere grabind prin aceasta stingerea arcului electric. care este stins. Pozitia inchisa a contactului este mentinuta cu ajutorul dispozitivului de zavorare. Energia eliberata de azotul comprimat este transmisa hidraulic la mecanismul cu piston cu dublu efect. Prin vaporizare uleiul produce suflajul arcului .din cutia de cleme sau de la dispozitivul MOP) sau mecanic din cutia dispozitivuli de actionare. stabilind contactul. cu acumulare de energie . Tijele contactului mobil ale celor doua camere de stingere se deplaseaza brusc in jos . In acelas timp dispozitivul anticavitational se umple cu ulei. Comanda de inchidere a intreruptorului Inchiderea intreruptorului se face electric (din sala de comanda . care actionand asupra sistemul cinematic din carterul superior . permite uleiului sub presiune sa ajunga la una din fetele pistonului cu dublu efect . fiind pregatit pentru o noua comanda.Functionarea intreruptoarelor IO 110 KV: Energia mecanica necesara functionarii celor doua tije de contact mobil ale ansamblului camere de stingere dispuse in “V” . este transmisa hidraulic la dispozitivul cu piston cu dublu efect prin cele doua tevi izolante care traverseaza coloana izolanta. Carcteristici tehnice ale dispozitivului MOP:  presiunea de serviciu 260…. Dispozitivul de actionare tip MOP Mecanismul de actionare MOP-1(3) este un dispozitiv de manevra . sub forma gaz comprimat (azot) . sau mecanica de la butonul din cutia MOP .

In pozitia inchis circuitul este stabilit prin contactele principale de regim permanent . Contactele principale se separa si curentul este comutat pe contactele de arc. La baza polilor se cupleaza presostatele compensate cu temperatura care controleaza presiunea SF6 din intreruptor. Aceasta energie este in prealabil inmagazinata sub forma “oleopneumatica” in acumulatorul mecanismului de actionare MOP . Dupa separarea contactelor de arc .1.Gazul SF6 sub presiune asigurand un suflaj dublu axial puternic . La comanda de deschidere forta activa a dispozitivului MOP este transmisa la mecanismul hidraulic liniar cu piston diferential cu tija unilaterala . Polii se cupleaza cu mecanismul hidraulic de actionare tip MOP-2A prin intermediul conductelor de inalta presiune Fiecare pol este construit din:  1 camera de stigere  1 coloana suport care include si tija izolanta de actionare  1 piston hidraulic de inchidere – deschidere Camera de stingere (rupere) se compune din :  capacu cu borna superioara  ansamblul izolator suport  portcontactul intermediar  ansamblu filtru  ansamblu contact superior  ansamblu contact mobil  ansamblu contact inferior Cuplarea pistonului hidraulic cu ansamblu contact mobil se face prin intermediul unei tije izolante de actionare. 3. Antipompajul (protectia contra sariturilor) este realizat cu releul “RAP” .Gazul SF6 este comprimat intre cilindrul mobil si si contactul fix inferior.4. iar intregul volum al intreruptorului este supus la aceasi presiune a gazului SF6. arcul se stabileste intre acestea in interiorul diuzei . care actionand asupra sistemul cinematic din carterul superior . 3. Functionarea intreruptoarelor 110 kv H14 cu SF6 cu MOP 2A Comanda de deschidere Functionarea camerei de stingere (rupere). realizeaza comanda de deschidere. care este mentinut sub presiune cu un grup motorpompa .INTRERUPTOARE DE 110 KV CU SF6 TIP H14-145 ACTIONATE CU DISPOZITIVE OLEOPNEUMATICE TIP MOP-2A sau cu resoarte: DESCRIERE : Intreruptoarele tip H14 de 110 KV sunt formate din trei poli identici si un mecanism de actionare hidraulic de tip MOP-2A.Polii intreruptorului sunt de tip monocoloana fixati pe suporti metalici . iar presiunea de serviciu nominala a gazului SF6 asigura rigiditatea dielectrica dintre contacte.Comanda electrica asupra bobinei de deschidere . sau mecanica de la butonul din cutia MOP apasa asupra valvei de deschidere din sistemul hidraulic . permite uleiului sub presiune sa ajunga la cealalta fata a pistonului cu dublu efect . prin intermediul tijei izolante la contactul mobil . 21 . Comanda de inchidere a intreruptorului Inchiderea intreruptorului se face electric (din sala de comanda .4. in final arcul fiind stins. In pozitia deschis suflajul inceteaza . care elimina comanda de inchidere in timpul manevrei de deschidere.din cutia de cleme sau de la dispozitivul MOP) sau mecanic din cutia dispozitivuli de actionare.

 Armarea manuala .La aceasta comanda axul principal “1” si resortele de inchidere “5” .5.5 atm +0.  Armarea electrica. indicatorul de stare al resoartelor “18 “ nu se misca. Presiunea la un moment dat . este similara cu cea manuala .  Deschiderea intreruptorului.Rasucind butonul de comanda manuala “14” in sensul acelor de ceasornic sau excitand bobina de deschidere “17” se elibereaza cclichetul de deschidere “13” eliberand axul auxiliar “2” Momentul de torsiune de la resortul de deschidere “6” realizeaza deschiderea intreruptorului si totodata confirma pozitia de “intreruptor deschis”.  Culoarea “rosu”indica o presiune periculoasa din punct de vedere al stingerii arcului electric si asigurarea izolatiei la comanda intreruptorului si este cuprinsa sub valoarea de 4.0. fiind pregatit pentru o noua comanda. se poate face manual sau electric .7 atm.iar contactul auxiliar de pozitie “21” opreste motorul cand resoartele de inchidere au fost armate.2. Controlul si supravegherea presiunii gazului SF6 Presiunea gazului SF6 din polii interruptorului este controlata permanent si automat de catre “presostatul compensat”cu temperatura .Comanda asupra electrovalvelor de inchidere determina deschiderea acestora si energia oleopneumatica actioneaza aupra pistonului hidraulic .confirmarea “resoarte intinse:” este data de indicatorul de stare “18”. FABRICATIE TAVRIDA ELECTRIC cu disp.1.1% la o temperatura a mediului ambiant de 20 grade C. se realizeaza cu ajutorul unei manivele fixata in axul principal “ 1 “. la o anumita temperatura este indicata de un manometru special cu contacte in lichid antianghet. Presiunea de umplere a polilor intreruptorului este de 6.5-4. 3. Functionare intr. mecanismul de armare “9” .. care se roteste alternativ in sensul acelor de ceasornic comprimand resoartele de inchidere “5” .5 atm 3. cilindrul mobil se deplaseaza in sus .  Inchiderea intreruptorului.Rasucind butonul de comanda manuala “14” in sens invers acelor de ceasornic .Dupa comanda electrovalvele se inchid sistemul revenind la pozitia de repaus . de actionare inteligente Intreruptorul in vid produs de firma TAVRIDA ELECTRIC este compus din doua module de baza:  Modulul de comutatie ISM/TEL cu rol de inchidere – deschidere a circuitelor primare. sau excitand bobina de anclansare “16” .7-7 atm. se poate face manual sau electric . 22 . spre inchidere.2.  Culoarea “galben” indica o presiune de atentionare a gazului SF6 si este cuprinsa intre valorile 4.INTRERUPTOARE DE MEDIE TENSIUNE IN “VID” 3. marcat cu trei culori astfel:  Culoarea “verde” indica o presiune normala a gazului SF6 si este cuprinsa intre valorile 4. Odata ce comanda de inchidere a fost executata indicatorul de pozitie arata pozitia “intreruptor inchis” iar carligul de deschidere “13” mentine pozitia inchis.axul principal “1” este rotit de motoarele de armare “10” .4. Cu Sf 6 si resoarte: Resoartele de inchidere pot fi armate manual sau electric.Resoartele sunt tinute in pozitia comprimat de catre clichetul de inchidere .5.

 Declansarea intreruptorului se poate realiza atat electric cat si manual  Anclansarea se realizeaza numai electric. La capatul cursei. intreruptoarele brevetate de firma TAVRIDA inglobeaza trei actuatoare magnetice independente. Mod de operare: Pentru inchiderea contactelor intreruptorului se injecteaza in bobina actuatorului un curent rezultat din descarcarea condensatorului de inchidere. Modulul de comanda este inchis intr-o carcasa din polimer cu suprafata de asezare plana si cu patru gauri de montaj. indiferent de tensiune si de factorii externi.Modulul de comanda CM/TEL cu rol de control al operatiilor de inchidere – deschidere si de adaptare la echipamentul de protectie si semnalizare. In lipsa tensiunii de comanda se utilizeaza o baterie de 12-30 V cc. Contactul mobil se opreste in momentul inchiderii contactului principal insa cursa armaturii mobile continua inca 2 mm comprimand arcul de presare a contactului. Pentru deschiderea intreruptorului se trece prin bobina actuatorului un curent de sens opus. Armatura mobila a actuatorului este solidara cu contactul mobil prin intermediul unui izolator tija aflat in interiorul carcasei izolante. cate unul pe fiecare pol. Armatura mobila este mentinuta in pozitia DESCHIS de arcul de deschidere iar in pozitia INCHIS de catre fluxul magnetic produs de magnetul in forma de inel. izolatorul tija si contactul mobil se pun in miscare datorita atractiei electromagnetice. comprimand in acelasi timp arcul de deschidere. Curentul care trece prin bobina actuatorului satureaza magnetul inelar crescandu-i puterea astfel incat fluxul acestuia mentine armatura si contactul in pozitia INCHIS si dupa intreruperea curentului. 23 .  Constructia modulului de comutatie Spre deosebire de majoritatea intreruptoarelor conventionale care utilizeaza mecanisme de actionare cu resort si motor. care demagnetizeaza magnetul inelar. fara incidente. Modulul include componente care supravegheaza continuitatea circuitului bobinei actuatorului si monitorizeaza propria functionare. respectiv de deschidere. Efectul este eliminarea activitatii de intretinere a modulelor de comutatie si exploatare de durata. 0 tija de sincronizare leaga cele trei actuatoare si asigura urmatoarele functii:  Sincronizeaza deschiderea polilor  Actioneaza contactele auxiliare  Actioneaza interblocajele celulei Actuatorul este mentinut In cele doua pozitii limita fara a fi utilizate sisteme de zavorare mecanica. masa acestora este mica si sunt amplasate simetric fata de axa polului. Acest fapt asigura miscarea liniara in ambele sensuri si elimina mecanismele care transforma miscarea de rotatie in miscare rectilinie. asa cum se arata in figura alaturata. Acest curent produce un flux magnetic in intrefierul dintre armatura fixa superioara si armatura mobila a actuatorului. Camera de stingere in vid si actuatorul magnetic sunt amplasate la capetele opuse ale carcasei izolante. armatura mobila se zavoreste magnetic de armatura fixa. Aceste actuatoare au un numar redus de piese in miscare. Modulul are ca piesa de baza un microprocesor care asigura controlul actuatorului magnetic. Forta arcului de deschidere ajunge sa invinga forta magnetului si armatura eliberata incepe sa se miste accelerat. Armatura mobila. La capatul inferior al cursei armaturii. generat prin descarcarea condensatorului de deschidere. (pentru modulul CMfTEL -100/220-12 -03A) Constructia modulului de comanda Modulul de comanda actioneaza asupra actuatorului folosind energia inmagazinata in condensatoarele de inchidere. asigurand o capacitate de rupere mare. Actuatoarele magnetice sunt situate in interior.

14. Camera cu vid  16. Intreruptorul contine  60.Resortul de inchidere poate fi armat si cu manivela .  19. INTRERUPTOARE DE MT CU VID TIP 3AH FABRICATIE SIEMENS Intreruptorul cu vid tip 3AH1 este de tip tripolar .de deschidere.6. care actioneaza asupra sistemului cinematic .3 sustinatori  48.1.iar prin intermediul unei parghii de operare din plastic modulare se realizeaza inchiderea contactelor.din cheia de comanda . ITRERUPTOARE DE MT TIP IO CU MECANISM DE ACTIONARE CU RESORT 24 .2.intregul ansamblu al contactului mobil este mentinut in pozitia DESCHIS de forta arcului de deschidere. Intreruptorul poate fi deschis manual prin rotirea tijei de sincronizare. cicluri de functionare astfel:  Cicluri de functionare mecanica este de 10. Ansamblu 3 poli  30.Resortul de descidere se armeaza in timpul inchiderii .2. Piesa de contact mobila este fixata la piesa terminala si este localizata central in ghidaj.Piesa de contact fix este conectata direct la carcasa camerei de stingere . din cheia de comanda . 3.2-24 kV.iar motorul electric rearmeaza acest resort pregatind intreruptorul pentru o noua comanda. care se introduce in locasul respectiv Armarea sau detensionarea resortului de inchidere este indicata de un indicator pe panoul frontal al dispozitivului . Functionarea intreruptorului vu vid tip AH1 Pentru inchiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “I” de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . Durata de viata a intreruptorului cu vid este data de numarul maxim de comenzi . sau se comanda electric bobina de declansare .2Izolatorii in rasina uscata pentru sustinere poli  14.2 traverse de fixare pentru izolatori  28.pentru tensiuni de la 7. De burduful de metal se fixseaza conexiunea rezistenta si izolanta a camerei de stingere. de interior .28. Tija de sincronizare este rotita in timpul manevrei.16. pregatind intreruptorul pentru comanda. indicand pozitia intreruptorului. actionarea contactelor auxiliare si a interblocajului mecanic. Parghie de operare  Elmente de control Carcasa mecanismului cuprinde toate elementele mecanice si electrice necesare pentru inchiderea si deschiderea intreruptorului .iar prin intermediul aceleasi parghii de operare din plastic modulare se realizeaza deschiderea contactelor.1. sau se comanda electric bobina de anclansare .5.000  Numar maxim de cicluri de functionare ca si functie a extracurentului de rupere este indicat in cartea tehnica si este in functie de valoarea curentului de scurt circuit pe barele de MT a statiei unde se monteaza aceste intreruptoare.Carcasa are un capac detasabil pe care sunt decupaje pentru echipamentele de indicatie si actionare. Carcasa mecanismului si mecanismul de stocare a energiei de actionare. Pentru deschiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “O” de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . care actioneaza asupra sistemului cinematic . Camerele cu vid Camera de stingere este fixata la suportul superioar al camerei de stingere in vid . Resortul de incidere se dezarmeaza . 3.

Mecanismul de actionare tip MRI ( TM ) 1.2. Resoartele armate asigura inchiderea rapida a intreruptorului . Odata cu inchiderea intreruptorului . Pentru inchiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “rosu” (sau a parghiei ) de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . la sistemul cinematic spre resoartele de inchidere  Mecanismul de zavorare in pozitia armat  Mecanismul de zavorare in pozitia inchis  Mecanismul de blocaj la inchidere 4. Intreruptorul conectat poate fi deconectat indiferent de starea resoartelor de inchidere. Separatorul este utilizat pentru a deschide sau inchide circuitele electrice atunci cand un curent de intensitate neglijabila pentru separatoarele normale si de o anumita valoare pentru cele de sarcina.1250.Sunt intreruptoare tripolare de interior construite pentru tensiuni de 10.3 Mecanismele de tip MRI sunt destinate pentru comanda intreruptoarelor de MT folosind pentru inchidere energia inmagazinata in resoarte de tractiune in prealabil tensionate. aceste resoarte se armeaza automat .iar prin intermediul bilelor si parghiilor de legatura cu contactele mobile ale polilor intreruptorului se realizeaza inchiderea contactelor. Dupa comanda de inchidere ..iar prin intermediul aceluiasi sistem biele-parghii se realizeaza deschiderea contactelor. asigura in pozitia deschis o distanta de izolare predeterminata intre bornele fiecarui pol. Resortul de incidere se dezarmeaza . Armarea sau detensionarea resortului de inchidere este indicata de un indicator pe panoul frontal al dispozitivului . Resortul de descidere se armeaza in timpul inchiderii . care actioneaza asupra sistemului cinematic .din cheia de comanda . pregatind intreruptorul pentru comanda. care actioneaza asupra sistemului cinematic . sau se comanda electric bobina de anclansare . Dispozitivul MRI cuprinde mai multe subansamble si anume:  Mecanismul de transmitere a miscarii de la motorul de armare (sau manual) prin curele trapezoidale sau lant . 25 . este intrerupt (sau stabilit) sau atunci cand nu se produce nici o schimbare de tensiune la bornele fiecarui pol al separatorului. SEPARATOARE Separatorul este un aparat mecanic de conectare.2500.20 kv si curenti de 630. prin destinderea resoartelor de inchidere se armeaza resoartele de deschidere.de deschidere. Pentru deschiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “verde” (sau a parghiei) de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . care pentru motive de securitate. din cheia de comanda . de la polul din mijloc al intreruptorului.iar motorul electric rearmeaza acest resort pregatind intreruptorul pentru o noua comanda. Armarea resoartelor de inchidere se poate face fie manual cu ajutorul unei manivele fie electric cu un motor.4000 A Constructia intreruptoarelor tip IO MT:  Polii intreruptorului cuprind  Carterul inferior  Mecanismul de actionare  Sistemul de rulare tip carucior Functionarea intreruptorului IO de MT Contactele mobile ale celor 3 faze sunt legate intre ele prin intermediul unor biele actionate simultan de mecanismul cu resort. sau se comanda electric bobina de declansare .

Izolatorii suport si biele sunt montate caile de curent ale separatorului.  Sc = de scurtcircuitare. .primul grup de cifre indica tensiunea nominala in kv. .  T = tripolar. Constructia acestor aparate este formata dintr-un cadru metalic comun pentru cele trei faze pe care sunt montati izolatorii suport de tip nestrapungibil si axul cu manivela si bielele de actionare.cifra dupa “P” – indica numarul cutitelor de punere la pamint. 72. Caracteristicile sigurantelor fuzibile folosite sunt indicate in tabelul 2.  –separatoare tripolare de 12 si 24 kv basculante.  m = pentru actionare cu motor electric. Separatoarele de sarcina sunt utilizate pentru inchiderea sau deschiderea sub sarcina nominala a circuitelor electrice.Separatorul trebuie sa poata suporta curentul de lunga durata in conditii normale ale circuitului si de asemenea sa suporte curentul pe timpul unei durate specifice in conditii anormale. Separatoarele pentru montaj cu cadru in plan orizontal se livreaza impreuna cu piesele necesare de fixare pe stilpi de lemn sau beton. .  –separatoare de 42. Separatoarele basculante : sunt formate dintr-un cadru metalic prevazut cu un suport care permite montarea separatorului numai cu cadrul in pozitie orizonta1a pe sti1pi de beton de sectiune patrata. 145. Separatoarele echipate cu sigurante fuzibile au cadrul prelungit.  O= pentru montaj in plan orizontal.  M= monopolar. .cifra dupa “m” – indica numarul dispozitivelor de actionare. Se impart in urmatoarele grupe de produse:  -separatoare tripolare de 12si 24 kv tip cutit. si axul de actionare cu izolatorul basculant pe care se gaseste montat contactul mobil al separatului.separator.al treilea grup – indica puterea de rupere in MVA .  L = pentru montarea in linie a fazelor. Simbolizarea acestor separatoare este.  i = inversat (referitor la P). formate din bornele de legatura cu cutitele separatorului.al doilea grup de cifre indica curentul nominal in A.  separatoare monopolare de pamintare de 123kv si 245kv. Actionarea acestor separatoare. se face numai manual cu dispozitivul tip AME-I. 123. Pe cadrul separatorului sunt montati izolatorii suport cu bornele de legatura cu contactu1fix.  P = cu cutite de punere la pamint.  F = cu sigurante fuzibile pe cadru comun.  n = tip nou. Separatoarele de scurtcircuitare se utilizeaza pentru punerea la pamant a circuitelor electrice aflate sub sarcina. . iar sigurantele fuzilbile sunt montate cu un capat pe izolatorii folositi special in acest scop si un capat pe izolatorul contactului fix a1 separatorului. Sparatore1e se executa in mai multe variante si anume :  pentru montaj cu cadru in plan orizontal .  pentru montaj cu cadrul in plan vertical. si se refera numai la separatoarele de sarcina.  E = de exterior. cum sunt acelea de scurtcircuit.  S = (la inceputul simbolizarii).5. si 245 kv. Manivela de actionare se poate monta fie 1a capete1e axului fie intre faze.  separatoare de scurtcircuitare de 123kv. Legatura electrica intre contactul 26 .  –separatoare monopolare de 420kv.

In cazul actionarii cu dispozitiv cu motor tip. Separatoarele de 35KV se executa in variantele fara . fiind in contact. Pe axul separatorului este montata manivela de actionare si un limitator de cursa reglabil. axul. prevazuta la partea superioara cu borna de racord cu linia si contactul principal. separatoarele se pot livra cuplate impreuna cu dispozitivul de actionare afferent. 27 . In cazul actionarii pneumatice sau manuale. Spre sfirsitul cursei de inchidere. Aceste separatoare se actioneaza numai cu dispozitiv tip A ME -1. astfel incit la sfirsitul cursei. manivela si cutitul de pamantare si borna de legatura la pamant. Pentru a forma constructii tripolare. Toate aceste separatoare pot fi actionate fie pneumatic . Succesiunea fazelor la inchiderea separatorului este urrnatoarea :  in cursa lor de inchidere cutitele principale se cupleaza prin intermediul pirghiei cu cutitul interniediar. in exterior cu tubul iar in interior cu tija din material generator de gaze este rupt datorita presiunii gazelor formate si vitezei de deschidere a cutitului de rupere.mobil si una din borne este facuta cu un conductor flexibil montat pe niste suporti de sustinere format din bare articulate. a cutitului intermediar si a axului camerei de stingere se armeaza resortul ( 21 ) . cu ajutorul dispozitivului tip AP-4 pentru 35 KVsi AP-5 pentru cele de 110 KV. fie in linie. Separatoare de 110 kV Aceste separatoare se executa numai in constructie monopolara. constructia lor fiind indicata in fig 17 si 18. intre cutitul intermediar si pirghia de actionare de pe contactul mobil). unul prin contactele principale mobile si fixe. cele de 110 KV se executa si in variante cu doua cutite de punere la pamint. sistemul cinematic se zavoreste astfel incit la deschidere. se pot actiona electric cutitele principale si manual prin intermediul dispozitivului. Ele sunt formate dintr-un cadru metalic pe care este montata o coloana izolanta. se foloseste cite un dispozitiv pentru fiecare sistem de cutite. numai pentru variantele de 35 si 110KV. ASE executat in varianta cu doua axe . se inchide rapid cutitul de rupere. sau cu cutit de legare la pamint. separatoarele sunt prevazute numai cu posibilitatea cuplarii lor cu aceste dispositive. se declicheteaza sistemul de zavorire a cutitului de rupere si sub actiunea resortului armat. pun in miscare axul camerei de stingere si armeaza resortul ( 21). Aceste separatoare sunt de tip rotativ cu deschiderea cutitelor in plan orizontal. curentul electric trecind numai prin a doua cale descrisa mai sus. sau cu dispozitivul cu motor electric tip. Separatoare de pamantare (clp)110 kV Aceste separatoare se executa numai in constructie monopolara. Pe cadru se mai gasesc montate: axul cu manivela si tijele de actionare. se desface mecanismul de zavorire si sub actiunea resortulul se deschide rapid cutitul de rupere. iar spre sfarsitul cursei ( cind s-a realizat o distanta de izolatie suficienta intre contactele principale). Arcul electric care se amorseaza intre cutitul si contactul de rupere. Separatoarele tripolare de sarcina de 10 si 20 kV Sunt executate pe constructia separatoarelor basculante Cind separatorul este inchis sunt realizate doua circuite electrice in paralel. fazele se upleaza mecanic intre ele cu tija de legatura. un sistem de cutite de pamintare. Aceste separatoare se actioneaza numai manual cu ajutorul dispozitivului tip AME-5. sunt doua distante de izolatie ( una in interiorul camerei de stingere intre cutitul si contactul de rupere si alta in exteriorul ei. pentru separatoarele prevazute cu cutite de punere la pamint. Tijele de legatura pentru cele doua montaje fiind diferite ca lungime. cutitul intermediar si pirghia de actionare. Dupa ce a fost rupt areul electric in continuarea cursei de deschidere a separatorului se desprinde pirghia de actionare de cutitul intermediar. Montarea fazelor se poate face fie alaturat . In cazul actionarii pneomatice la cerere. cutitul de rupere sa nu inceapa sa se deschida decit dupa ce a fost armat resortul (21). altul prin contactul si cutitul de rupere. in acelasi timp prin intermediul pirghiei de actionare.In cazul actionarii manuale sau cu ASE.fie numai cu dispozitivul AME-5. La deschiderea separatorului se desprind mai intai contactele principale. La sfirsitul cursei de inchidere. ASE.

 supratensiuniatmosferice.defectelor sau altor cauze şi care sint de durată scurtă şi de formă puternic amortizată. In cele ce urmează se analizează diferite moduri de manifestare a acestor solicitări în exploatare şi metodele aplicate în staţii electrice pentru limitarea lor la valori convenabile din punct de vedere tehnic şi economic.  supratensiuni temporare.umiditatea. Factorii enumeraţi. determinate de factori interni şi externi.1. acţiunea supratensiunilor). eroziune şi descompunere a materialelor izolante prin alterarea in timp a proprietăţilor electrice iniţiale.).  folosirea unor scheme de protecţie şi automatizare pentru încadrarea tensiunii de serviciu in limitele tolerate de echipamente şi aparate. Aceste separatoare functioneaza in acelasi mod ca si cutitele de punere la pamant ale separatoarelor de 110. 5. prin luarea unor măsuri corespunzătoare ca:  reglaj al tensiunii prin comutatoarele de ploturi sub sarcină şi fără sarcină. 28 . caracterizate prin următoarele mărimi:  tensiunea maxima de serviciu.Aceste separatoare se folosesc numai pentru punerea la pamant. standarde şi recomandări internaţionale ce trebuie să fie suportată de izolaţie in timp nelimitat. Tensiunea maximă de serviciu . precipitaţiile. Ele se inchid si se deschid numai cand circuitul in care sunt legate este fara tensiune si curent. mai ales în condiţii de exploatare nefavorabile . temperatara. ca . care inglobează creşterile de tensiune şi supratensiunile avînd o durată relativ lungă şi un caracter neamortizat sau slab amortizat. Solicitările datorită factorilor externi. . vîntul. care apar în instalaţii datorită comutaţiilor. poluarea aerosolii. iar personalul de exploatare trebuie să asigure ca acest plafon să nu fie depăşit.care iau nastere datorită descărcărilor atmosferice în natură şi care au o durată foarte scurtă şi o formă foarte puternic amortizată. care sint condiţionate de "reacţia" echipamentelor şi aparatelor la "acţiunea" instalaţiei electrice din care face parte. vibraţiile. a unor parti din retelele electrice care au fost in prealabil deconectate din sistemul energetic.1. sint determinate de caracteristicile climei şi ale mediului ambiant (ca de exemplu.tensiunii de serviciu) sau accidentala (ca de exemplu. Fiind de durată nelimitată această formă de solicitare are o mare importanţă pentru izolaţia solidă în ansamblu. Un alt factor general ce trebuie luat în consideraţie la examinarea comportării in exploatare a echipamentelor şi aparatelor electrice. etc. PROTECTIA STATIILOR ELECTRRICE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR 5. radiaţiile solare.1.  compensarea liniilor de foarte înaltă tensiune.  supratensiuni de comutaţie. 5. in vederea protectiei personalului. care reprezintă o solicitare de lungă durată şi este tensiunea maximă de serviciu din instalatie. ce condiţionează funcţionarea normala şi fiabilitatea acestora in exploatare. conduc direct sau indirect la degradarea (îmbătrinirea izolaţiei) sau chiar deteriorarea (distrugerea prin conturnare sau străpungere) a izolaţiei. In condiţiile exploatării izolaţia echipamentelor şi aparatelor electrice in special a celor de inaltă tensiune (IT) este supusă unor solicitări complexe. SOLICITARILE IZOLATIEI ECHIPAMENTELOR SI APARATELOR DIN STATIILE ELECTRICE. 220 kV descrise anterior. Este impusă prin prescripţii . pot să aibă caracter permauent (ca de exemplu acţiunea . este factorul timp care reflectă gradul de oboseala . Izolaţia internă şi externă a echipamentelor şi aparatelor electrice din staţii în condiţiile exploatării este supusă in primul rînd la solicitări electrice. Acţiunile aşa namitor factori interni.

cînd poate conduce la conturnari şi străpungeri de izolaţie. prin durata lor relativ mare. deoarece pot conduce la avarii grave . Supratensiuni de comutatie . tensiunea fazelor urmare a deplasării neutrului. 5. cu neutrul izolat sau compensat prin bobina de stingere.  incărcarea corespunzătoare a transformatorului sau înfăşurării terţiare a autotransformatorului. O solicitare foarte intensă de durată relativ lungă.8 . 5. Creşterile de tensiune în acest caz pot atinge valori periculoase mai ales dacă infăşurarea terţiară la autotransformatoare lipseşte şi dacă lungimea liniei depăşeşte 400 km. In cazul punerii la pămînt a unei faze in retelele de medie tensiune cu neutrul izolat .1. care se suprapun supratensiunilor tranzitorii ce se datoresc arcului intermitent de la locul defect. respectiv în procesul sincronizării. combinate cu ceaţă intensă şi persistentă. Valoarea acestor supratensiuni se limitează prin:  utilizarea unei automatizări care să asigure deconectarea intreruptorului de MT cu citeva semiperioade inaintea întreruptorului pe IT la transformatoare. poate să fie solicitată un timp oarecare la (1. sau in procesul de sincronizare a unei porţiuni a sistemului energetic interconectat. oscilaţiile libere se suprapun peste aceste valori ducînd la solicitări extrem de intense ale izolaţiei camerelor de stingere.  la ieşirea din sincronism . particole volante. mai ales în zonele poluate cu agenţi chimic.1.  în cazul punerii la pămînt a unei faze în reţeaua de medie tensiune . Supratensiunile analizate cu o importanţă deosebită în exploatarea staţiilor electrice.2.creşte de √3 ori.mici capacitivi)  deconectarea transformatoarelor in gol. Supra tensiunile de comutaţie (de conectare şi de deconectare) reprezintă o solicitare cu atîta mai importantă cu cît tensiunea nominală a reţelei creşte. precum şi de parametrii reţelei (în amonte şi aval de locul de montare a acestuia). Solicitarea este deosebit de periculoasă pentru izolaţie datorită duratei lungi de acţionare.3) Uf.3.2. Valorile cele mai periculoase se obţin la :  deconectarea liniilor în gol (întreruperea curenţilor. Ele depind de felul intreruptorului şi acţionarea lui corectă. 29 .  la conectarea liniilor lungi in gol pe partea de tensiune mai joasă a transforma torilor.  poluare cu agenţi chimici şi particole volante . In acest caz izolaţia aparatului (în special izolaţia întreruptorului) între contactele deschise.  zăpadă in curs de topire . In regim dinamic (la deconectarea în opoziţie de fază). efectele ei fiind limitate prin tratarea corectă a neutrului prin bobine de stingere sau rezistenţe.  deconectarea bobinelor de compensare (întreruperea curenţilor mici inductivi). Supratensiunile temporare . ca urmare a fenomenului tranzitoriu ce ere loc în acest caz. Pot atinge valori periculoase pentru echipamentele şi aparatele din staţii electrice în următoarele cazuri mai importante:  la descărcarea automată a sarcinii (DASf). poate să apară între polii aparatelor de comutaţie primară la ieşirea din sincronism a unei porţiuni a sistemului . ceaţă intensă şi persistentă.

5. Panta de tensiune a undelor incidente care ajunge in statii poate ajunge la 500 kV/ µ s la LEA protejate efectiv si 1000 kV/ µ s la cele neprotejate efectiv. Supratensiuni atmosferice . PROTECTIA TERITORIULUI STATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA LOVITURILOR DIRECTE DE TRASNET 5.  prin utilizarea unor descărcătoare. intensitatea cimpului electric în această zonă va fi foarte mare. paratrăsnetul. elemente de coborare si elemente de legare la pamant. „ha” înălţimea activa a paratrăsnetului (ha = h . se va îrcărca prin inducţie electrostatică.1. datorită inducţiei prin care apar unde de supra tensiune deosebit de periculoase pentru izolaţia tuturor instalaţiilor. a două paratrăsnete verticale de aceeaşi înălţime precum şi a două conductoare de protecţie . capetele circuitelor şi se amortizeaza datorită pierderilor (inclusiv descărcărilor corone pe care le produc). Datorită virfului ascuţit. La trecerea deasupra acestora a unui nor cu sarcină electrică negativă.2. Paratrasnetul este un dispozitiv de protectie a constructiilor impotriva loviturilor directe de trasnet . Zona de protecţie a unui paratrăsnet vertical.hx » Alegerea locului şi numărului paratrăsnetelor se face prin calcul în funcţie de „ x” raza zonei de protectie. In cursul propagării in reţea. Acest lucru favorizează formarea unui canal de descărcare dinspre paratrăsnet spre nor. ambele tipuri reprezentind aparate pasive. poate duce la solicitări la fel de periculoase. datorită inducţiei conductorului de coborire şi a instalaţiei de legare la pămînt. care este alcatuit din elemente de captare amplasate deasupra constructiilor protejate . Acestea pot fi verticale (de tip Franklin) sau orizontale (conductoare de protepţie). ele se reflectă parţial sau total (cu păstrarea sau schimbarea semnului) la noduri. înălţindu-se mult deasupra solului .hx) şi „hx" înăltimea pe care paratrasnetul este capabil să o protezejeze la distanţa (x) de el.  prin racordarea unor condensatoare de înaltă tensiune la barele staţiei sau la bornele transformatoarelor (au totransformatoarelor).ha. cu o durată de ordinul microsecundelor deplasindu-se pe LEA. avind potenţialul pămîntului (considerat zero). Undele de supra tensiune au forma unor unde de impuls cu o amplitudine de sute de mii de kV. Zona de protecţie.2.Limitarea supra tensiunilor de comuta ţie este realizată prin următoarele căi principale:  prin folosirea unor întreruptoare cu rezistenţe de şuntare a camerelor de stingere ( la tensini mai mari de 110 kV). Cercetările dovedesc că şi lovitura de trăsnet inversă in stîlpii LEA. In funcţie de tensiunea nominală şi de suprafaţă ocupată.1. 5. orientînd în acest fel lovitura de trăsnet inspre paratrăsnet. propagate pină la echipamentul electric din staţii. Paratrasnetul . Efectele descărcărilor atmosferice asupra instalaţiillor electrice se pot grupa în efecte primare datorita loviturilor directe de trasnet si efecte secundare . pentru paratrăsnete a căror înălţime nu depăşeşte 30 m .prin paratrăsnete.se calculează cu reIatia : X = ha*1. joncţiuni.4.6/(1+hx/h) 30 . cu sarcină pozitivă . care va întilnii canalul ionizat ce coboară dinspre nor spre pămînt.staţiile sînt protejate impotriva loviturilor directe de trăsnet. este in functie de parametri « X.

Din punct de vedere constructiv paratrăsnetele pot fi montate pe suport independent din beton centrifugat. se va utiliza bandă de OL 30x4 mm sau funie de OL 50 mmp pe un traseu cit mai scurt posibil. Pentru a nu supune izolaţia staţiilor unor unde de amplitudine mare şi front abrupt.prin dublarea ei în cazul în care întreruptorul sau separatorul sînt deschişi. se instalează descărcătoare cu rezistenţă variabilă sau cu varistoare cu oxid de zinc .4. este necesară protejarea pe o porţiune în faţa staţiei a sosirii acestora cu conductoare de protecţie sau paratrăsnete independente. 5. 5. Pentru protecţia echipamentelor din staţii. ea va pătrunde şi in staţie putind deteriora in special izolaţia înfăşurărilor transformatoarelor şi al autotransformatoarelor. astfel încit nu este suficientă montarea unui set de descarcători. atît în cazul supratensiunilor externe (datorita descărcărilor atmosferice) cît şi a supretensiunilor de comutaţie. este necesară o foarte bună ecranizare a porţiunii de intrare a LEA. panta undei de supratensiune depinde de valoarea curentului de trăsnet şi poate atinge valori deosebit de mari. Prin calcul sau modelare fizică se alege locul optim de amplasare al descărcătoarelor. Cu ajutorul descărcătoarelor moderne pot fi asigurate concomitent nivele de protecţie convenabile. In cazul staţiilor mari.3. asigurînd o rezervă convenabilă din punct de vedere tehnic şi economic. APARA'l'E SI DISPOZITIVE DE PROTECTIE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR 31 . cu distanţe apreciabile între transformatoare şi autotransformatoare. care au o izolaţie mai scăzută decat LEA. ZnO cu izolatie siliconica sau ceramica) eclatoare şi conductoare de protecţie pe ieşirile în LEA. Amorsarea descărcătoarelor în cazul unei supratesiuni conduce la procese oscilante complexe in staţie şi la nivele de supra tensiune diferite in diversele puncte ale ei. Acest lucru este necesar pentru ca supra tensiunea care s-ar transmite in infasurare să nu poată conduce la străpungerea izolaţiei. Dacă proiectul nu prevede altfel. sau pe suportul portal al barelor colectoare. Legarea la pămînt se realizează la priza de pămînt a staţiei sau la o priză specială pentru paratrăsnete. PROTECTIA STATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA UNDELOR DE SUPRATENSIUNE Protecţia staţiilor împotriva undelor de supratensiune este realizată în general prin descărcătoare de tip ventil (DRV .DRVS. se coordonează cu caracteristicile echipamentului din staţii. Caracteristicile acestora. Această protecţie se realizează cu descarcator montat între neutrul transformatorului si pămant. Lucrarile de exploatare a paratrasnetelor constau in supravegherea si executarea controlului curent pe care il executa personalul de servire operativa. Protecţia de bază a staţiilor o formează descărcătoarele cu rezistenţă variabilă sau varistoare cu oxid de zinc montate pe barele staţiilor sau la bornele transformatoarelor. In cazul unei lovituri directede trăsnet pe conductoarele unei lnii alimentate din staţii. Pentru transformatoarele cu izolatie degresiva in instalatiile cu neutrl legat efectiv la pamant se prevede protectia corespanzătoare funcţionării transformatorului cu neutru1 izolat. In cazul liniilor neprotejate pe întreagă lungime cu conductoare de protecţie. Fiecare paratrăsnet se leagă la pămînt printr-un conductor special. La capetele liniilor se prevăd descărcătoare tubulare sau eclatoare pentru a evita conturnările izolaţiei separatorului sau transformatoare lor de tensiune in cazul cînd separatorul sau întreruptorul sint deschişi şi unda de supra tensiune are tendinţa de dublare la capătul deschis al liniei. pe suport independent din lemn (în instalaţii provizorii). se impune montarea descărcătoarelor şi la bornele acestora. in vederea loviturilor directe de trăsnet pe linie în apropierea staţiei.DRVL.

1. În stadiul actual. un descărcător este alcătuit din : 1.4. 5. B bornele aparatului. Funcţionarea descărcătorului se iniţiază prin amorsarea eclatorului la apariţia unei supratensiuni. Principalele caracteristici ale descarcatoarelor sunt:  Tensiunea nominala : este tensiunea pentru care a fost dimensionat descarcatorul si reteaua electrica si la care sunt raportate proprietatile de exploatare a descarcatoarelor. Din punct de vedere constructiv. formată din înserierea mai multor discuri realizate dincarbură de siliciu sau oxid metalic. în puncte în care linia îşi modifică impedanţa caracteristică (cablu – linie aeriană. – anvelopă de porţelan. poate fi posibilă prin practicarea de măsuri tehnice. ca şi fenomenelor conexe privind propagarea şi reflexia simplă sau multiplă a undelor de supratensiune.4.2/50 µ s : este cea mai mica valoare de varf a unei unde de impuls de tensiune normalizata . Descărcătoarele electrice au fost concepute iniţial pentru a face faţă supratensiunilor de origine atmosferică. 3. – rezistenţe neliniare care asigură repartizarea tensiunii în mod uniform pe spaţii disruptive. – rezistenţă neliniară principală. 32 . Una din măsurile tehnice este introducerea de descărcătoare electrice.  Tensiunea de amorsare 100% la impuls normalizat 1. Numărul acestora depinde de tensiunea nominală a reţelei. care aplicata la bornele descarcatorului provoaca amorsarea de fiecare data a acestuia. În principiu într-o instalaţie echipată cu descărcătoare corect amplasate nu apar tensiuni periculoase.  Tensiunea de stingere: este tensiunea de frecventa industriala la care descarcatorul asigura intreruperea curentului de insotire. Constructie. sfîrşit de linie). – coloana de eclatoare.2. elemente componente: Limitarea supratensiunilor care pot apărea într-o instalaţie electrică. 4.  Tensiunea reziduala : este tensiunea care apare la bornele descarcatorului in timpul trecerii curentului de descarcare. produce amorsarea tuturor eclatoarelor serie ale acestuia. 5.5. descărcătoarele au capacitatea termică suficientă pentru a face faţă şi supratensiunilor de comutaţie. 2.  Tensiunea de amorsare la frecventa industriala: este tensiunea de frecventa industriala care aplicata la bornele descarcatorului . superioare nivelului de protecţie. – A.

discurile de eclatoare din alama puse in paralel cu rezistentele de şuntare şi discurile serii confectionate din rezistenţe neliniare . Descărcătoare cu rezistentă variabilă si rezistenta de suntare 1. Repartitia uniforma a tensiunii pe eclatoare este realizată la majoritatea tipurilor de DRV prin rezistenţe de şuntare. Rezistenţa variabila înindeplineste urmatoarele funcţii principale :  asigura datorită valorii ei mici in domeniul supratensiunilor o valoare coborata a tensiunii reziduale in timpul procesului de descarcare. Distanţa disruptivă trebuie realizată in asa fel încat valoarea de virf a. Etanşarea descărcătorului este asigurată prin garnituri de cauciuc supraelastce iar presiunea elementelor active prin arcuri conice. Eclatoarele clasice sunt realizate dintr-o serie de discuri de alamă separate intre ele prin şaibe de mică sau cilindrii distantori ceramici. cu o distanţă între electrozi de circa 1 mm. Curentul nominal de descarcare : este curentul de impuls normalizat 8/20 µ s care trece prin descarcator dupa amorsarea eclatoarelor serie . cat şi întreruperea curentilor de insoţire. amorsarea la un nivel nepericulos pentru echipament. nit Constructiv constau dintru-n izolator în care se introduc elementele active ale descarcatorului .  Curentul de conductivitate : este curentul care trece prin descarcator la aplicarea unei tensiuni date . DESCARCATOARE . rezistenta de suntare 3. tensiunii de amorsare sa fie de (3.  Curentul de insotire : este curentul care trece prin descarcator dupa trecerea curentului de descarcare datorita tensiunii de frecventa industriala a retelei. 33 .1. inferioara sau cel mult egala cu tensiunea nominala a descarcatorului. Discurile eclatoare montate sub formă de coloană. Pentru a se facilita stingerea curentului de însoţire. piese speciale cu permisivitate mare 6.  limiteaza datorită valorii ei mari in domeniul tensiunii de serviciu. . intervalul disruptiv trebuie să fie divizat în cat mai multe intervale parţiale. 5. Rezistenţele variabile constau din mai multe discuri din corborundum cu obligativitatea ca toate să aibă acelaşi coeficient de nelinearitate. asigură in regim normal de functionare separarea fata de pămînt a bornei aflate sub tensiune... pentru care este dimensionat descarcatorul. intensitatea curentului de insotire pana la valori ce pot fi intrerupte de eclatoare. iar la apariţia undei de supratensiune . la tensiuni inalte efectul acestora fiind completat prin inele de ecranare şi in unele cazuri de capacitati. izolator din portelan 5. eclator 2. TIPURI CONSTRUCTIVE 5. rezistenta neliniara 4. 6) kV pe fiecare eclator.5.5.

eclatoarele amorsează la tensiunea « Ua » şi prin descărcător începe să treacă curentul de descărcare « Id' » . se răceşte în spaţiul dintre eclatoare.3. In functionarea normala eclatoarele asigura separarea fata de pamant a bornei aflate sub tensiune . în interior după montaj fiind introduse substanţe higroscopice (clorura de calciu) pentru a asigura o atmosferă uscată in interior. La apariţia unei unde de supratensiune Uo de amplitudine mai mare decat tensiunea de amorsare a DRV. astfel încat la prima trecere a curentului prin zero.in special linii electrice aeriene . formate din doua eclatoare metalice pe un izolator.5. 5. Functionarea descarcatoarelor cu coarne se bazeaza pe strapungerea spatiului disruptiv (distanta intre coarne) de unda de supratensiune si prin arcul electric ce se formeaza este dirijata spre pamant. se stinge. Curentul de insotire de frecventa industriala . rezistenţele de lucru îşi măresc valoarea.Anvelopa de porţelan protejează eclatoarele şi rezistenţele variabile împotriva agentilor atmosferici (discurile de carborundum fiind higroscopice) şi este construită etanş. pana la tensiunea de 220 kV . Arcul se subţiază . Se utilizeaza pentru protectia instalatiilor . punand astfel instalatia la pamant .In exploatare se interzice a se monta din această cauză discurile de la un descarcător la altul. Rezistenţele de lucru îşi micşorează valoarea astfel incat tensiunea reziduală « Ur » nu depăşeşte in amplitudine tensiunea de amorsare « U » . limitand curentul debitat de reţea prin descărcător pană la o valoare care poate fi întreruptă de eclatoare prin alungirea arcului prin efect dinamic. 34 . ramane in continuare si dupa disparitia curentului de impuls . După tăierea undei de supratensiune descărcătorul este supus tensiunii de lucru a instalaţiei. Descarcatoare cu coarne : Sunt dispozitive simple de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice . iar cu ocazia aparitiei undei de supratensiune asigura amorsarea la tensiunea reglata.

In consecinta un circuit absoarbe putere reactiva daca este inductiv si furnizeaza putere reactiva daca este capacitiv. Cauza reducerii factorului de putere: -receptoare inductive. punerea la pamant formata de descarcare este rezolvata de bobina de stingere .transportul.ne intereseaza ca factorul de putere sa fie cat mai mare.echipamente electronice de mare putere. -puterea activa “P”-este componenta care permite transformarea energiei electrice intr-o alta forma de energie utila.) Consecinte ale factorului de putere cu valori mut subunitar: -cresterea pierderilor de putere activa -cresterea pierderilor de tensiune in retea -reducerea capacitatii instalatiilor energetice -investitii suplimentare -perturbatii pe liniile telefonice Imbunatatirea factorului de putere Pentru a evita efectele existentei unui factor de putere cu valoare redusa sunt necesare surse de putere reactiva in diverse puncte din sistemul energetic.ale unui aparat sau masina electrica.se numeste factor de putere. P=Uicos  [W] Q=UIsin  [VAR] S=UI [VA] Unde:-U-tensiunea la bornele circuitului I-curentul din circuit  -unghiul de defazaj dintre tensiune si curent -relatiile de mai sus sunt valabile pentru un circuit electric monofazat -intr-un circuit electric trifazat relatiile respective se inmultesc cu √3 Termenul “cos”.fiind cuprins intre zero si unu. Daca reteaua are neutrul izolat sau tratat prin bobina de stingere . Baterii de condensatoare Din prezentarea teoretica a triunghiului puterilor .puterea activa corespunde unui transport de energie de la sursa la consumator. In activitatea de distributie a energiei electrice.cuptoare cu arc.in mod special in punctele de consum ale acestuia.distributia si consumul puterii active.care consuma energie reactiva necesara producerii campurilor magnetice proprii (motoare asincrone. Factorul de putere este intotdeauna subunitar.Puterea reactiva poate fi pozitiva sau negativa dupa cum in circuit predomina reactanta inductiva sau cea capacitiva. 6. ca punere la pamant trecatoare.220 kV sau MT cu neutrul tratat prin rezistenta).etc.deoarece dimensiunile acestora depind aproape exclusiv de tensiunea de serviciu si de curentul admisibil.adica sa existe un consum cat mai mic de energie reactiva.Ca surse specializate in producerea puterii reactive se folosesc in principal bateriile de condensatoare si compensatoare sincrone.din expresia puterii active.linii electriceaeriene. atunci descarcarea reprezinta scurtcircuit monofazat care este lichidat prin functionarea protectiilor. -puterea reactiva “Q”-este componenta care insoteste producerea. Intre puterile activa si reactiva exista o deosebire esentiala care consta in faptul ca in timp ce. intr-un circuit electric monofazat de curent alternativ sinusoidal apar trei componente si anume: -puterea aparenta “S”-este componenta care permite sa se determine limitele de utilizare ale unei instalatii.puterea reactiva este doar o marime determinata de cantitatea de energie inmagazinata in bobinele respectiv condensatoarele din circuit.Daca reteaua are neutrul legat direct la pamant (instalatii de 110 .transformatoare. 35 .

cu o singura treapta. Celula de MT. Acestea se pot utiliza numai în zonele cu grad 1 si 2 de poluare.montate în exterior în statiile de transformare folosite pentru îmbunatatirea factorului de putere a energiei vehiculate prin transformatoarele de 110 kV/mt.43In. Scopul principal al mentenantei preventive este prevenirea intreruperilor si asigurarea duratei de viata in conditiile unor strategii de mentenanta preventiva justificate din punct de vedere tehnic si economic. reglaje. Bateriile sunt realizate în dubla stea cu neutrul legat între ele printr-un transformator de curent tip CESU 20/5/5 A cu care se realizeaza o protectie diferentiala de curent. înlocuirea unor piese şi subansamble. măsurători.La restul bateriilor nu este obligatorie izolarea stativelor fata de pamînt.La tensiunea de 20 kV se folosesc doua unitati în serie de 6. Bateriile cu tensiune nominala de 6 kV si 10 kV sunt realizate cu un element în serie pe faza (de 3. In categoria lucrarilor de “mentenanta preventiva” se include urmatoarele:  Reviziile tehnice ( RT ) Cuprind ansamblul de lucrări care se execută periodic în scopul asigurării continuităţii în funcţionarea instalaţiilor prin verificări.Bateria trebuie sa suporte continuu 1. În cazul bateriilor de 20 kV este obligatorie montarea elementelor de condensator pe stative izolate fata de pamînt (prin izolatoare de portelan).1Un.aferenta este de tip prefabricat pentru LEA.factorul deformant al undei de tensiune în modul neputînd depasi valoarea de 5%.si 5% peste 3 MVAr. stativului dîndu-i-se potentialul median (între cele doua elemente ale fazei).3In.Pentru obtinerea puterii necesare a bateriei se leaga în paralel mai multe elemente stea. încercări.1. etc. La montarea condensatoarelor. etc. Bateria trebuie sa suporte continuu max.3 kV).Fiecare stativ este prevazut cu CLP cu actionare din afara îngradirii. curăţire şi vopsitorie corectivă. de prevederile furnizorilor.Condensatoarele sunt montate pe suporturi metalice fixate în fundatii de beton. 7.Instructiunea se refera la bateriile de condensatoare trifazate în conexiune stea.64 kV respectiv 6. de normele de electrosecuritate.3 kV pe faza. 36 . Toate bateriile de condensatoare sunt din elemente tip. de rezultatele metodelor moderne de diagnosticare şi/sau de interpretarea unor măsurători ale mărimilor electrice.MENTENANTA Prin “mentenanta” se intelege ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra SISC aflate în exploatare şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate .iar tinand cont de toleranta capacitatii max.1 kV legate în “V” la bornele bateriei. Periodicitatea este determinată de categoria şi starea tehnică a echipamentelor. pentru prevenirea defectarii unor elemente componente si reducerea probabilitatii de aparitie in timp a unor defectiuni.Lucrarile care se executa in instalatiile de distributie a energiei electrice sunt cuprinse in urmatoarele categorii principale de mentenanta :  Mentenanta preventiva  Mentenanta predictiva  Mentenanta corectiva  Mentenanta bazata pe fiabilitate MENTENANTA PREVENTIVA Sunt lucrari care se efectueaza la intervale de timp bine determinate .1.acestea se sorteaza astfel ca abaterea maxima a capacitatii sa nu depaseasca 10% pîna la 3 MVAr. de deficienţele constatate în urma controalelor periodice.cu neutrul izolat fata de pamînt. Pentru descarcarea bateriei sunt prevazute doua transformatoare de tensiune tip TEBU 20/0. un condensator avînd 100 kVA.

în cel de supraveghere.  observaţii în spectrul infraroşu (termografie) asupra echipamentelor care emit căldură (transformatoare. DMS şi monitorizează parametrii energetici din instalaţiile de distribuţie. care le determină.  cromatografiere uleiuri din exploatare. MENTENANTA PREDICTIVA Cuprinde activităţi de monitorizare şi analiză privind reducerea performanţelor sau apariţia iminentă a incidentelor şi deranjamentelor prin:  informaţii primite de la sistemele bazate pe inteligenţa artificială. Include atât lucrările de mentenanţă propriu-zise. evidenţiind abaterile faţă de cei nominali. de către personalul de exploatare sau de către personalul de mentenanţă cu suportul personalului din compartimentele tehnice. după caz. etc. urmărirea şi supravegherea calităţii lucrărilor conform prevederilor sistemului de management al calităţii. 37 . Programul de implementare a “inspecţiilor periodice” se încorporează.  monitorizarea apei şi hidrogenului la uleiurile de transformator.  Lucrările operative (LO) Reprezintă un ansamblul de activităţi incluzând lucrări de mentenanţă minoră – lucrări curente şi lucrări minore. recepţii şi puneri în funcţiune. realizate. functionează în limitele admise sau că sunt pregătite să-şi îndeplinească la cerere funcţia.Dacă cu ocazia lucrărilor se constată necesitatea înlocuirii unor piese şi subansamble uzate (altele decât cele standard prevăzute în lucrare ca obligatorii). întreruptoare. precum şi alte activităţi executate de personalul de exploatare. separatoare. în principal.  Inspecţii periodice ( Ip ) Includ de la vizite curente în instalaţii făcute de către conducerea obiectivului energetic până la inspecţii multidisciplinare. atunci când acestea devin necesare în baza concluziilor rezultate în urma unei vizite curente. recuperarea materialelor din demontări. MENTENANTA CORECTIVA : Lucrările încadrate în această categorie sunt cele executate ca urmare a producerii unui incident sau deranjament Ansamblul lucrărilor de mentenanţă care se efectuează în scopul readucerii SISC în stare de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate:  după producerea unui defect. testări. de asemenea. cleme de legătură etc. activităţi gospodăreşti. monitorizări.De regulă acestea sunt efectuate de către personalul de exploatare . recepţii şi puneri în funcţiune. lucrările suplimentare rezultate vor fi incluse pe o comandă separată care se va încadra ca RA. în care primul este preponderent.) pentru a detecta zonele defecte. subansamble componente şi confecţii metalice. care integrează funcţiile de SCADA.  Controlul periodic (CP) In instalaţii controlul periodic (Cp) se execută de către personalul de exploatare (de regulă fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor) şi în scopul depistării defectelor incipiente din instalaţii dar. recondiţionări piese. probe funcţionale. în conformitate cu cerinţele. Controlul efectuat ca urmare a unor incidente sau deranjamente va fi inclus în cadrul lucrărilor de mentenanţă corectivă. aparţinând “mentenanţei corective”.  utilizarea de sisteme acustice pentru detectarea regimurilor de funcţionare anormale (descărcări parţiale).  după o întrerupere voită a misiunii SISC atunci când este iminentă producerea unui defect a cărui apariţie nu a putut fi prevăzută. urmărirea lucrărilor de mentenanţă şi dezvoltare/modernizare executate de SISE şi terţi. de genul: instructaj. el furnizează informaţiile necesare pentru pregătirea lucrărilor de mentenanţă preventivă (RT şi R).  Supravegherea si testarea Se va realiza printr-o combinaţie de activităţi programate de monitorizare şi testare. Activitate de “supraveghere” prin care se întreprind acţiunile necesare pentru a stabili dacă SISC continuă să funcţioneze.

Ele se mai pot executa şi pentru remedierea în soluţie definitivă după o IA. durata de viaţă.  Intervenţiile accidentale (IA) Sunt lucrările minime necesare pentru repunerea în funcţiune a instalaţiilor scoase din funcţiune ca urmare a incidentelor şi deranjamentelor. Componentele iniţiale uzate care nu se mai fabrică se vor înlocui cu componente similare. Se programează în funcţie de starea tehnică a instalaţiei. iar pentru construcţii – gradul de confort şi ambient. 38 . acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparaţie accidentală. Ele sunt similare celor definite ca reparaţii (R) în cadrul mentenanţei preventive Ele se execută după apariţia unui incident sau deranjament sau în scopul prevenirii acestora urmărind readucerea instalaţiilor în starea de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate.  Lucrările de modernizare nu constituie lucrări de mentenanţă întrucât. utilizând analize ale modurilor de defectare. analize de siguranţă. analize de criticitate etc.  Reparaţiile (R) Sunt lucrări care restabilesc starea tehnică iniţială a mijlocului fix prin înlocuirea sau repararea componentelor uzate. atunci când este necesar. se înlocuiesc elementele uzate moral şi/sau fizic cu elemente noi. costurile de exploatare. MENTENANTA BAZATA PE FIABILITATE : Ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu scopul de a stabili programul şi conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce trebuie executate pentru a menţine şi eventual restabili. Caracteristica intervenţiilor accidentale este legată de faptul că ele trebuie să asigure alimentarea cu energie electrică a consumatorilor conform prevederilor din standardul de performanţă pentru activitatea de distribuţie. lucrările de mentenanţă corectivă pot cuprinde oricare din operaţiile care se executa în cadrul celorlaltor tipuri de mentenanţă. starea tehnică a SISC. fără a interveni asupra tehnologiilor utilizate în cadrul SISC. eficienţa energetică. cu performanţe superioare sau se adaugă astfel de elemente cu scopul de a creşte performanţele şi rentabilitatea SISC peste nivelul iniţial precizat în proiectul aprobat. În funcţie de tipul şi complexitatea defecţiunilor.  reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă . la necesitate. aflate în producţie curenta. analize funcţionale.  Performanţele la care face referire definiţia pot fi.Notă: Mentenanţa corectivă presupune lucrări de reparaţii şi intervenţii accidentale. MODERNIZARE : Ansamblu de lucrări prin care. spre deosebire de acestea.  conduc la majorarea valorii contabile a mijloacelor fixe. Ele nu au periodicitate prestabilită şi plafon valoric. Lucrările de intervenţie accidentală sunt urgente şi nu se pot amâna.  Reparaţiile accidentale (RA) Sunt lucrări care restabilesc starea tehnică iniţială a mijlocului fix prin înlocuirea sau repararea componentelor uzate. Atunci când nu se poate realiza remedierea în soluţie definitivă. gradul de izolare termică.  asigură obţinerea de venituri suplimentare substanţiale faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale. de exemplu calitatea şi capacitatea producţiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful