Tratarea neutrului in retelele de M.T.

Punctul neutru al infasurarilor transformatoarelor de servicii interne sau a bobinelor trifazice de punct neutru (BPN) reprezinta un punct simetric fata de cele trei faze.In functie de pozitia acestui punct neutru fata de pamint,retelele de MT racordate la barele comune cu infasurarile TSP,sau BPN pot fi : a)-retele cu neutru izolat-la care neutrele nu au nici o legatura voita cu pamintul,solutia se accepta la retele la care curentul capacitiv nu depaseste valoarea de 10A b)-retele cu neutrul legat la pamint-la care neutrul poate fi legat direct la pamint,sau printr-o rezistenta de valoare mica.Aceste retele pot avea toate neutrele legate la pamint,sau numai o parte dintre ele.Solutia nu se intilneste in practica. c)-retele cu neutrul compensat-la care neutrele sunt legate la pamint prin bobine,cu o reactanta comparabila cu reactanta capacitiva a retelei.Acestea se numesc bobine de stingere .
T.S.I.

BSRC

IL

Id

d)-retele cu neutru legat la pamint prin rezistenta
B.P.N.(TSI)

REZISTOR

IR

Id

e)-retele la care neutrul este tratat cu bobina de stingere si rezistenta (tratare mixta a neutrului) Alegerea solutiei de tratare a neutrului retelei de MT are in vedere modul de comportare al acesteia la puneri la pamint.in functie de configuratia si structura sa. Avantaje si dezavantaje ale celor doua solutii : 1. Tratarea cu bobina de stingere: -avantaje :  stingerea rapida a arcului electric de p.l.p. si prevenirea deteriorarii izolatiei si conductoarelor prin efectul termic  reducerea curentului de p.l.p. corespunzator compensarii 1

 tensiuni de atingere si de pas,reduse la locul cu p.l.p.  continuitate in alimentarea consumatorilor,atit la defecte trecatoare cit si la defecte persistente -dezavantaje:  supratensiuni tranzitorii de comutatie mari  tensiuni mari pe fazele sanatoase in cazul p.l.p.  transformarea defectelor monofazate in defecte polifazate in peste 50% din p.l.p.  costul crescut al izolatiei corespunzatoare tensiunilor mari care apar  la retelele in cablu din PVC pierderi active mari in izolatii  mentinerea in permanenta a unui acord la rezonanta a bobinelor de stingere,foarte greoi  greutati in depistarea defectelor si a locului de defect.  relee de protectie de tip Rpp sau Dpp cu selectivitate redusa in functionare si uzate din punct de vedere moral Datorita acestor dezavantaje si utilizarea de retele in cabluri de PVC a caror curenti capacitivi a crescut la peste 100 A,s-a impus trecerea la tratarea neutrului prin rezistenta de limitare. In aceasta situatie,orice punere la pamint este transformata in scurtcircuit monofazat,care este eliminat prin actionarea protectiilor homopolare ale echipamentelor. Descrierea functionarii bobinei de stingere: Retelele (liniile) de MT reprezinta fata de pamint niste niste capacitati,fig.1,prin urmare curentul de punere la pamint in cazul unui defect este de natura capacitiva.Pentru a compensa efectele acestui curent de punere la pamint de natura capacitiva,neutrul retelei de MT,este legat la pamint prin intermediul unei bobine,numita bobina de stingere. Astfel la aparitia unui defect monofazat(punere la pamint),curentul inductiv care circula intre bobina si punctul de defect,neutralizeaza practic componenta capacitiva a curentului de defect(conducind la stingerea arcului electric la locul de defect).In lipsa compensarii neutrului,arcul electric ce ia nastere la locul de defect este intretinut de curentul capacitiv al fazelor sanatoase. Bobina de stingere se racordeaza la reteaua de MT ce se compenseaza, prin intermediul transformatorului de servicii interne ale statiei,intre nulul infasurarii de MT si pamint (daca curentul capacitiv al retelei de MT este mai mare decit curentul debitat de bobina de stingere existenta,atunci se procedeaza la folosirea a doua bobine de stingere legate in paralel pe neutrul TSI).Racordarea bobinei de stingere la borna de nul a TSI se realizeaza prin intermediul unui separator monopolar,numit separator de nul. Reactanta bobinei este reglabila,modificarea valorii acesteia realizindu-se prin deplasarea miezului magnetic in interiorul infasurarii proprii. In regim normal de functionare circuitul L-C format din inductanta bobinei si capacitatea retelei de MT trebuie sa fie in rezonanta,deci reactanta capacitiva a retelei si cea inductiva a bobinei trebuie sa fie aproximativ egale. Regimul de rezonanta al acestui circuit se obtine prin operatia de acordare a bobinei de stingere. In lipsa unui defect in reteaua de MT tensiunea la bornele bobinei de stingere este foarte mica in comparatie cu tensiunea retelei.Fata de aceasta tensiune se poate considera zero.Aceasta tensiune este determinata de asimetria capacitiva a retelei,avind valoarea in jur de citiva volti,determinind un curent foarte mic prin bobina,de circa 1 A. In cazul unei simple puneri la pamint(de exemplu caderea unui conductor de faza la pamint),la bornele bobinei de stingere apare tensiunea de faza.Aceasta tensiune determina prin bobina un curent.Acest curent fiind inductiv,este de sens contrar curentului electric de defect,care este capacitiv.Astfel prin locul de defect va trece numai curentul rezultant din diferenta dintre curentul capacitiv de defect si cel prin bobina. 2

Alegerea acordului bobinei de stingere trebuie sa se faca astfel incit la aparitia unei puneri la pamint in retea arcul electric sa fie stins cu maximum de promtitudine si sa fie diminuate si alte efecte negative ce pot surveni in instalatii la ruperea unui conductor,sau la intreruperea unei faze. Rezultatele cele mai bune se obtin prin functionarea usor supracompensata a bobinei de stingere cu circa 5-10% din valoarea obtinuta la rezonanta. Functionarea bobinei de stingere la aparitia unei puneri la pamint este sesizata de ampermetrul,care indica curentul ce trece prin bobina si de kV-metrul care indica tensiunea pe bobina,este semnalizata optic si acustic. Partile componente ale bobinei de stingere: -bobina de stingere  miezul magnetic mobil  infasurarea electrica de baza  radiatoare de racire  infasurare electrica secundara pentru semnalizarea prezentei tensiunii pe bobina,cu tensiunea nominala de ,Un/100Vamplasata in partea superioara.  transformatorul de curent,cu raportul de transformare In/5 A,acesta oferind posibilitatea masurarii curentului inductiv dat de bobina in timpul functionarii.Este plasat la partea superioara a bobinei,sub capacul cuvei.Din punct de vedere electric este racordat intre sfirsitul infasurarii de baza si izolatorul de legare la pamint.  cuva bobinei  izolatoarele de inalta tensiune pentru racordarea bobinei la TSI si la pamint  izolatoarele de joasa tensiune la care se racordeaza infasurarea secundara de tensiune si transformatorul de curent  conservatorul de ulei  releul de gaze  ansamblul motor-reductor pentru antrenarea miezului magnetic -indicator pozitie miez magnetic  manivela pentru actionare manuala miezului magnetic  panoul de acordare a bobinei de stingere. 2. Tratarea cu rezistor: -avantaje:  nivelul supratensiunilor in caz de defect este mai redus  se evita dublele puneri la pamint  asigura izolarea rapida si eficace a instalatiei cu echipamentul defect,prin actionarea protectiilor  permite utilizarea cablelor cu izolatie din PVC  aplicabilitate universala la orice tip de retele  prezinta independenta fata de lungimea retelei  exploatare usoara  fiabilitate ridicata Dezavantaje:

3

)racordarea rezistorului la punctul neutru al infasurarii de mt al TSI Partile componente ale instalatiei rezistor-bobina punct neutru (BPN) a.curentul de defect fiind limitat la valoarea maxima a curentului rezistorului (300.)-La podul de bare al trafo 110/mt se racordeaza o bobina pentru crearea punctului neutru(BPN).racordarea realizindu-se prin intermediul unui separator tripolar.se transforma intr-un scurtcircuit monofazat.tip TIRBO 10 kV/100 V b.  Reductor de tensiune legat in paralel cu rezistorul-amplasat in cabina rezistorului.la borna de nul a acesteia racordindu-se rezistorul.necesita valori ale prizelor de pamint foarte reduse.tip CIRS 100/5 A  Reductor de curent legat pe circuitul de nul iesire din rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.T.  Reductor de tensiune legat in paralel cu rezistorul-amplasat in cabina rezistorului.de aceea este o lucrare laborioasa  exista influiente negative asupra sistemelor de telecomunicatii  circuitele de protectii sunt mai complexe Functionarea rezistorului : In acest caz neutrul retelei de MT este legat la pamint prin intermediul unui rezistor.tip CIRS 1000/5 .600.astfel ca orice defect monofazat din reteaua de MT.tip CIRS 1000/5 .)-racordat la TSI  Separatorul de nulal TSI (tip SMEN-20 kV)  Rezistor  Reductor de curent legat pe circuitul de nul intrare in rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.1000 A). la retelele in cablu si aeriene. Racordarea rezistorului se poate faceastfel: a.numit separator de borna BPN Bobina de punct neutru are conexiunea Zn. legarea la pamint de protectie impotriva accidentelor prin atingerea indirecta in P. TRANSFORMATOARE DE PUTERE 4 . CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE 1. b.tip CIRS 100/5 A  Reductor de curent legat pe circuitul de nul iesire din rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.tip TIRBO 10 kV/100 V STATII DE TRANSFORMARE APARATE DE INALTA TENSIUNE .Legatura dintre rezistor si BPN se realizeaza printr-un intreruptor(monopolar) si un separator(cazul retelelor tratate mixt) sau se poate realiza direct(cazul retelelor tratate numai cu rezistor).)-racordat la pod bare trafo  Separatorul de borna al BPN (tip STEN-20 kV)  Bobina de punct neutru BPN  Rezistor  Reductor de curent legat pe circuitul de nul intrare in rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.

care produce in acest circuit.cu reglaj al tensiunii in sarcina.iar transformarea ar fi insotita de pierderi mari.  Simbolizare : TTUS-NS=transformator trifazat in ulei.realizat din tole de tabla silicioasa  schela.).iar cele care se refera la infasurarea secundara se numesc marimi secundare.iar celalalt pentru comutatorul de ploturi  indicator de ulei. Transformatorul functioneaza pe principiul inductiei electromagnetice intre doua circuite fixe.  capacul cu izolatoarele de trecere.un curent alternativ.montate pe coloanele miezului .este alimentat de la o sursa de curent alternativ. frecventa ramanand aceeas.care primeste energia electrica si una sau mai multe infasurari secundare.cu ansamblul aferent de comanda electrica si manuala de la fata locului  relee de gaze.care permite trecerea mai usoara a fluxului magnetic.  infasurarile.cu care se strange miezul si se rigidizeaza infasurarile.  cuva cu ulei. prin care sunt scoase in afara bornele. indeosebi alta tensiune si alta intensitate a curentului .Transformatorul este o masina electrica statica.care trimite energia electrica cu alte caracteristici unei retele sau a unui receptor.curent primar.unul pentru cuva trafo.pentru masurarea temperaturii uleiului din transformator  radiatoare pentru racirea naturala a uleiului  ventilatoare.acestea se plaseaza pe un miez feromagnetic inchis.Marimile care se refera la infasurarea primara se numesc marimi primare(tensiune primara. Transformatorul are o infasurare primara.realizindu-se astfel legatura rigida intre ansamblul miez-infasusari si capacul transformatorului.Sub influienta fluxului electromagnetic alternativ produs de curentul din circuitul primar. ce transforma energia electrica a curentului alternativ.in cazul cand este inchis.in care se introduce ansamblul miez-infasurari  conservatorul de ulei  comutatorul de ploturi.putere primara etc. tot in energie electrica. avind anumite caracteristici. avand in general alte caracteristici.in circuitul secundar se induce o tensiune electromotoare alternativa.capacul avind si rolul de a inchide cuva.dimensiunile infasurarilor ar fi foarte mari.pentru racirea fortata a uleiului din trafo  cofret comanda ventilatoare  robineti pentru luare probe de ulei si pentru umplere sau golire trafo de ulei  filtru cu silicagel.din tole de otel.cu circulatie naturala a uleiului si racire prin suflaj cu aer INFASURARILE TRANSFORMATOARELOR Notarea infasurarilor Extremitatile infasurarilor la transformatoarele trifazate se noteaza astfel:  Infasurarile de inalta tensiune: 5 .montat pe conservator  termometre manometrice. Pentru marirea actiunii electromagnetice dintre infasurari.In lipsa acestui miez de otel.prin care se realizeaza “respiratia” transformatorului.dintre care unul (primarul). DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A TRANSFORMATORULUI Transformatorul are urmatoarele parti componente:  miezul magnetic.

Conexiunile infasurarilor trifazate: Infasurarile trfazate ale transformatoarelor pot fi conectate in:  stea  triunghi  zigzag Conexiunile transformatoarelor se simbolizeaza astfel:  Y sau y.reprezinta defazajul masurat in sens orar. La transformatoarele care au o infasurare conectata in stea si una in triunghi se obtin variatii sinusoidale ale fluxului magnetic. Exemplu: conexiunea “ Yod “: Infasurarea de inalta tensiune este conectata in stea si are punctul neutru accesibil (scos) la borne.pentru conexiunea triunghi  Z sau z. Aceste grupe. 6 .deoarece depind de sensul de infasurare al spirelor in bobine.Acestea sunt motivele care determina folosirea transformatoarelor.desemnate prin cifre cuprinse intre 0 si11.asigura o mai buna uniformizare a sarcinii in infasurarile transformatorului in cazul incarcarii nesimetrice.dintre tensiunea inalta si medie(joasa) masurata intre bornele omoloage.transformatoarele au anumite grupe de conexiuni. inceputurile A B C  sfirsiturile X Y Z Infasurarile de medie tensiune:  inceputurile Am Bm Cm  sfirsiturile Xm Ym Zm Infasurarile de joasa tensiune  inceputurile a b c  sfirsiturile x y z In cazul legaturii de nul a infasurarii. Inceputurile si sfirsiturile infasurarilor sunt notiuni relative.iar litera mica la infasurarea de medie sau joasa tensiune. Daca o infasurare are punctul de nul scos (legat) la borne la simbolul de mai sus se mai adauga semnul-indice “o”.infasurarea corespunzatoare a transformatorului se conecteaza in stea cu punctul de nul scos la borne(Yo).Ele se definesc in corespondenta cu sensul tensiunii electromotoare induse in infasurari.pentru conexiunea stea  D sau d.la care una din infasurari este conectata in triunghi.cand cealalta infasurare este conectata in stea. Alegerea unei anumite conexiuni ale infasurarilor depinde de anumiti factori care se iau in considerare la proiectarea transformatorului : spre exemplu in cazul retelelor cu tensiuni de 110 kV si mai inalte. Grupe de conexiuni Dupa defazajul dintre tensiunile masurate intre borne omoloage la infasurarea de inalta tensiune si medie(joasa) tensiune.tensiunii electromotoare si tensiunii la borne pe faza-elemente deosebit de importante in functionarea mai economica si mai sigura a trafo.deoarece in primul caz numarul de spire pe faza este de √3 ori mai mic si sectiunea conductorului de bobinaj de √3 ori mai mare decit pentru conexiunea in triunghi (la aceeasi putere a trafo si aceeasi tensiune a retelei) si ca urmare volumul de munca la fabricatie si pretul conductorului de bobinaj sunt mai reduse.iar infasurarea de medie(joasa) tensiune este conectata in triunghi. Conexiunea in zigzag pentru infasurarea de joasa tensiune.extremitatea legaturii se noteaza cu N(O) pentru infasurarea de inalta tensiune.pentru conexiunea zigzag Litera mare se refera la infasurarea de inalta tensiune. Infasurarile in stea sunt mai ieftine decit cele in triunghi.Nm(Om) pentru infasurarea de medie tensiune si n(o) pentru infasurarea de joasa tensiune.in multiplii de 300 electrice.In acest caz rezulta pe faza o tensiune cu √3 ori mai mica decat tensiunea dintre faxe (de linie) ceea ce conduce la o reducere a izolatiei fata de conexiunea in triunghi.la alimentarea infasurarii de inalta tensiune cu un sistem trifazat simetric de tensiuni de succesiune directa(fazele se succed in sens orar).

w2 reprezinta numarul de spire a infasurarii primare.este raportul dintre tensiunile nominale.este tensiunea care corespunde la bornele secundare.In cazul transformatoarelor trifazate cu doua infasurari.este puterea aparenta la bornele circuitului primar.cu secundarul legat in scurtcircuit. n-a-b-c.este alimentat cu o tensiune Ukn.  tensiunea nominala secundara. Nm-Am-Bm-Cm. la mersul in gol(la infasurarea secundara nu este racordat nici un consumator) k=U1n/U2n=w1/w2 unde w1.exprimata in V sau kV .este curentul corespunzator valorilor puterii nominale si tensiunii nominale primare.Pe placuta indicatoare sunt inscriptionate si tensiunile corespunzatoare fiecarei trepte a comutatorului de ploturi.respectiv secundare  tensiunea nominala de scurtcircuit.atunci cind transformatorul lucreaza in gol.respectiv secundare  curentul nominal primar sau secundar.  frecventa nominala.daca primarul unui transformator.continuu sau de scurta durata 7 .in regim nominal de functionare.exprimata in procente din tensiune nominala primara a transformatorului .primara si secundara.exprimata in kVA sau MVA. MARIMILE NOMINALE SI DATELE CARACTERISTICE ALE TRANSFORMATORULUI Marimile nominale si datele caracteristice ale transformatorului sunt inscrise de obicei pe placuta sa indicatoare si acestea sunt:  puterea nominala a transformatorului.in Hz  numarul de faze  schemele si grupa de conexiuni  modul de reglaj al tensiunii  regimul de functionare.astfel incat prin infasurarile primara si secundara sa circule curentii nominali.iar in circuitul primar se aplica tensiunea nominala  raportul de transformare nominal.grupa de conexiuni se defineste pentru alimentarea bornelor infasurarii de inalta tensiune cu un sistem trifazat de tensiuni de succesiune directa si este determinata de:  sensul de bobinare al infasurarilor  modul de notare relativa a bornelor  schema de conexiuni a infasurarilor Exemple de scheme si grupe de conexiuni:  “Yod-5”-infasurarea primara conectata in stea cu nulul scos la borne-infasurarea secundara conectata in triunghi-defazajul dintre tensiunile omoloage din primar si secundar este de 5x300=1500 Dispunerea bornelor pe capacul cuvei transformatorului Regula de dispunere a bornelor pe capac este:la transformatorul privit dinspre partea de inalta tensiune bornele sa se succeada de la stinga la dreapta in ordinea N-A-B-C .in conditii normale de mediu  tensiunea nominala primara .raportul Uk=Ukn/Unx100 defineste tensiunea nominala de scurtcircuit.pentru care nu sunt depasite limitele de incalzire admisibile ale elementelor transformatorului.este tensiunea de linie aplicata la bornele infasurarii primare.

se face relativ rar. Elemente componente ale comutatorului de ploturi:  ruptorul.Rezolvarea acestei probleme se realizeaza prin reglarea tensiunii transformatorului.este aceea a repartizarii sarcinii totale intre diferitele transformatoare.In cazul conectarii in paralel a transformatoarelor.de pilda toamna sau primavara.infasurarile primare. FUNCTIONAREA IN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR Functionarea in paralel a transformatoarelor asigura:  continuitatea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor la deconectarea unor transformatoare pentru revizii sau reparatii  mentinerea unui nivel minim al pierderilor in procesul de transformare.t. Reglarea tensiunii sub sarcina se face frecvent pentru mentinerea nivelului de tensiune intr-o banda data.prizele fiind strabatute de curenti mai mici si comutatorul mai slab dimensionat. Principiul reglarii tensiunii la transformator consta in modificarea raportului de transformare. Problema fundamentala care apare la functionarea in paralel a mai multor transformatoare.5% si ±5%.T/j.    modul de racire greutatea totala a transformatorului greutatea uleiului greutatea partii decuvabile a transformatorului REGLAREA TENSIUNII TRANSFORMATORULUI In conditii de exploatare a instalatiilor electrice apare necesitatea mentinerii unei tensiuni cat mai constante la consumatori. La puteri mai mari se prevad cinci prize de reglaj fara tensiune.prin conectarea in paralel a mai multor transformatoare La functionarea in paralel a transformatoarelor.realizat prin trei prize scoase la infasurarea de inalta tensiune.proportional cu puterile lor nominale.caz in care solutia reglarii este mai avantajoasa. La transformatoarele cu puteri mai mari decat 1600 kVA.repartitia 8 .care permit obtinerea tensiunii nominale si a treptelor de ±2.se conecteaza la bare comune.prin modificarea numarului de spire.reglarea tensiunii se realizeaza sub sarcina.pentru M.prin modificarea numarului de transformatoare aflate in functiune corespunzator sarcinii cerute  cresterea rationala a puterii statiilor de transformare pe masura cresterii consumului de energie electrica al receptoarelor alimentate de statie. Schimbarea prizei de reglaj fara tensiune.atunci cand se constata o variatie importanta a sarcinii in retea.identice ca putere si constructie.cu capac de protectie.si ea se efectueaza la o ora cand transformatorul poate fi deconectat pentru scurt timp.limitand totodata curentii din circuitele de comutatie.respectiv secundare.  Selectorul  Mecanismul de actionare Toate acestea sunt introduse in interiorul unei carcase din aluminiu.care le protejeaza impotriva agentilor externi. Pentru reglarea tensiunii sub sarcina se utilizeaza comutatoare speciale(de reglaj sub sarcina) care comuta prizele in timpul functionarii transformatorului fara a intrerupe curentul in infasurari. In practica modificarea raportului de transformare se face prin comutarea unor prize prevazute pe infasurarea de inalta tensiune. Toate transformatoarele de distributie pina la 1600 kVA sunt prevazute cu reglaj fara tensiune de ±5%.

Transformatorul de tensiune este un transformator de masura la care tensiunea secundara. de la zeci de volti la sute de kilovolti pentru tensiuni si de la amperi la zeci de kiloamperi pentru curenti. . ordinul de marime al valorilor curentilor si tensiunilor estc foarte variat. reglaj si automatizare. domeniul de masura este intre 30% si 120%. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE Transformatoarele de tensiune au rolul de a schimba printr-un raport dat valoarea tensiunii aplicate infasurarii primare. Pentru aceasta gama extinsa a tensiunilor si curentilor. transformatoarele de masura se aseamana cu celelate tipuri de transformatoare existente in instalatiile energetice.in cazul folosirii lor pentru protectii.reducerea tensiunilor din instalatiile de forta la valori convenabile de 100 sau 220 V. respectiv 1A sau 5A.ceea ce atrage egalitatea rapoartelor de transformare  sa aiba aceeasi grupa de conexiuni si sa se conecteze in paralel prin bornele de acelasi nume  sa aiba aceleasi tensiuni de scurtcircuit. denumite transformatoare de masura. avand in consecinta un curent secundar foarte redus. Ca principiu de funtionare si constructie.1. adaptarea aparatelor de masurare a tensiunii. este practic proportionala cu tensiunea primara si defazata in raport cu aceasta cu un unghi apropiat de zero.in cazul folosirii lor pentru aparate de masura. . Pentru a functiona in paralel doua transformatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:  tensiunile nominale primare si secundare ale transformatoarelor sa fie egale. . deosebirea constand in valoarea puterii.In caz general insa se conecteaza in paralel transformatoare care au puteri nominale diferite. Infasurarea primara a transformatoarelor de masura se conecteaza in paralel cu circuitul a carei tensiune de transforma.reducerea curentilor la valori admise de aparataj. si anume prin intermediul transformatoarelor de tensiune si curent.uniforma a sarcinii pe transformatoare se realizeaza de la sine. nu este justificata din punct de vedere tehnic si economic. fata de parametrul normal. transformatorul de tensiune este analog cu transformatorul de forta in regim de mers in gol. puterii. curentului. frecventei. Din acest motiv aceste aparate se racordeaza in circuitele electrice in mod indirect.sau diferenta de cel mult 10% intre ele  raportul puterilor nominale ale transformatoarelor de cel mult 1/3 pentru cele fabricate inaintede 1972 si cel mult 1/2 pentru cele fabricate dupa 1972 2.izolarea releelor si a personalului de exploatare de inalta. Din punct de vedere al schemei de conectare si din punct de vedere constructiv. Parametrii caracteristici sunt urmatorii: 9 .combinarea in prealabil a marimilor transformate pentru a obtine o marime care sa arate corect o stare de defect sau o functionare anormala. Functiile pe care le indeplinesc transformatoarele de masura sunt: . in conditii normale de functionare. media sau joasa tensiune din circuitele primare. . domeniul de masurat este mult mai larg: pana la dublul tensiunii normale si in cazul curentilor de scurtcircuit pana la 30-40 ori curentul nominal. precum si ale aparatelor de protectie. deosebirile fiind in privinta domeniului masurat si anume: . 2. TRANSFORMATOARE DE MASURA In cadrul Sistemului Energetic National. In secundarul transformatorului de tensiune se conecteaza o sarcina de impedanta mare.

Puterea maxima secundara Smax este puterea aparenta.380 kV. 110/√3 kV. e) dupa caracterul izolatiei si al legarii la pamant: . adica dupa numarul infasurarilor de inalta tensiune din transformator: . .380 kV. .inductive cu circuit magnetic inchis. Transformatoarele de tensiune se construiesc cu doua feluri de infasurari secundare: .8 (inductiv). . face parte transformatorul tip TEMU – 110 kV. 110/√3 kV.Tensiunea primara nominala U1n este valoarea tensiunii primare care figureaza pe placuta indicatoare a transformatorului. . Unele valori standardizate: 0. 6 kV.Sarcina secundara nominala Y2n este sarcina secundara a infasurarii secundare de masura pentru care sunt garantate conditiile de precizie si functionare. adica un capat al infasurarii primare este legat (constructiv) la masa (de obicei sfarsitul infasurarii). exprimata in VA. Unele valori standardizate: .bifazate.capacitive. d) dupa numarul fazelor. … c) dupa tensiunea secundara nominala: .infasurarea secundara (auxiliara) de protectie este infasurarea care alimenteaza circuitele de protectie si semnalizare in cazul punerii la pamant a unei faze. Din categoria transformatoarelor de tensiune care au sfarsitul infasurarii primare izolat la tensiunea de 2 kV si scos in afara transformatorului.Tensiunea maxima de lucru Um este tensiunea cea mai mare (valoare eficace) intre faze la care transformatorul de tensiune poate functiona in regim de lunga durata in conditii normale de exploatare.110/3 kV sau 100 V pentru infasurarea auxiliara. cu indicarea factorului de putere (inductiv sau capacitiv). absorbita de sarcina secundara nominala in regim nominal de functionare. 10 kV. .Puterea secundara nominala Ssn este puterea aparenta.cu izolatie degrasiva. .100 V sau 110/√3 V pentru infasurarea principala.monofazate. . . b) dupa tensiunea primara nominala: 0.Tensiunea secundara nominala U2n este valoarea tensiunii inscrisa pe placuta avertizoare a transformatorului. .4 kV. 20 kV.cu izolatie plina.Raportul de transformare este raportul dintre tensiunea primara si tensiunea secundara. . . 0. Tipuri constructive :  Transformatoare de tensiune de joasa tensiune.inductive cu circuit magnetic deschis. 10 kV. exprimata in siemens.  Transformatoare de tensiune de medie tensiune.100 V sau 100/√3 V pentru infasurarea secundara principala. in cutia de borne a infasurarilor secundare. tensiunea primara avand valoarea tensiunii maxime de lucru.Clasa de precizie reprezinta notarea conventionala a limitelor erorilor pe care transformatoarele de tensiune trebuie sa le respecte in conditiile date si se exprima in cifre sau in cifre urmate de litera “P” in cazul secundarelor de protectie ale transformatoarelor. . adica inceputul si sfarsitul infasurarii primare izolate corespunzator tensiunii de izolatie. iar eroare de tensiune fiind maxim de 10 %. 20 kV.insafurarea secundara (principala) de masura este infasurarea care alimenteaza circuitele de tensiune ale aparatelor de masurat si protectie. absorbita de sarcina avand cos ϕ = 0.Raportul de transformare nominal Kn este raportul dintre tensiunea nominala primara si tensiunea nominala secundara: Kn = U1n/ U2n . - 10 . . .100/3 V sau 100 V pentru infasurarea secundara auxiliara. 6 kV.Raportul de transformare efectiv (real) Ke este raportul dintre tensiunea primara masurata si tensiunea secundara corespunzatoare: Ke = U1/ U2 .Sarcina secundara Y2 este admitanta circuitului secundar. incalzirea diferitelor parti ale transformatorului nedepasind limitele admisibile. exprimata in VA. . Clasificarea transformatoarelor de tensiune: a) dupa principiul constructiv: .

carcasa din rasina turnata. infasurarea primara. ambele borne ale infasurarii fiind izolate corespunzator tensiunii nominale a transformatorului b) Transformatoarele cu izolatia in ulei sunt de tipul: . TIRBo: 5. 7 . TEBU .izolatorul din portelan electrotehnic care formeaza cuva transformatorului. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: 1soclul pe care este fixat miezul magnetic cu infasurarile primara si secundara. sfarsitul infasurarii fiind legat direct la carcasa metalica. sfarsitul infasurarii fiind legat direct la socul metalic la transformatoarele mai vechi.20.. 35 kV. 3 . in schimb la transformatoarele tip TIRBo izolatia infasurarii primare este plina. 11 ..capacul metalic in care este fixata borna infasurarii primare 7. Transformatorul de tensiune de inalta tensiune a) Transformatorul de tensiune tip TEMU . 6 Izolatia infasurarii primare este degresiva. infasurarile secundare. burduf cu compensator 8 5 4 7 3 2 1 Fig.4 kV. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: miezul magnetic.5. 8 – busonul pe la care se face umplerea cu ulei a transformatorului. 25 kV.nivelul de ulei. soclul cu cutia de borne.filtrul cu silicagel. 25. sau printr-un izolator de trecere de 2.cutia de borne la care sunt aduse bornele infasurarii secundare. 5 . Izolatia transformatorului este cufundata in ulei. la transformatoarele din fabricatia curenta. 20.TEMU 20. 2 . La transformatoarele tip TIRMo izolatia infasurarii primare este degresiva. 35 kV. 4 . 10.110 kV Este un transformator cu izolatie in ulei. Transformatorul de tensiune tip TEMU – 110 kV. a) Transformatoarele cu izolatie in rasina sunt de tipul TIRMo.Aceste transformatoare pot fi cu izolatie in rasina sau in ulei. 6 .borna infasurarii primare.

permit cuplarea la linia electrica de inalta tensiune a unei instalatii de telecomunicatii de inalta frecventa. datorita repartitiei uniforme a tensiunii in lungul divizorului capacitiv de tensiune.sunt mai sensibile. Fig. . ale campurilor magnetice perturbatoare.b) Transformatoarele de tensiune capacitive tip TECU . .prin defectarea unui element al transformatorului de tensiune capacitiv (exemplu: un condensator sau transformatorul inductiv). care mareste inductanta transformatorului coborator T obtinand o rezonanta de curent.110 kV. defectul nu se extinde la intreg transformatorul. divizorul de tensiune capacitiv contine unul sau mai multe condensatoare suprapuse. . Schema electrica de principiu a unui transformator de tensiune Transformatoarele de tensiune capacitive se compun dintr-un divizor de tensiune capacitiv C1 si C2 si dintr-un circuit inductiv de medie tensiune conectat intre priza mediana a divizorului capacitiv si pamant. in locul transformatoarelor de tensiune inductive. In functie de valoarea tensiunii nominale.prezinta o rezistenta buna la undele de soc. Practic aceasta repartitie fiind uniforma. Transformatoarele de tensiune capacitive se folosesc la inalta si foarte inalta tensiune. datorita prezentei capacitatii.puterea secundara a acestor transformatoare este mai mica decat a transformatoarelor inductive. Dezavantajele transformatoarelor de tensiune capacitive fata de transformatoarele de tensiune inductive: . Transformatoarele de tensiune capacitive au o serie de avantaje fata de transformatoarele de tensiune inductive: .precizia masurarii este mult influentata de regimurile tranzitorii care apar in cazul avariilor in instalatiile electrice. 12 .6. izolatia divizorului capacitiv de tensiune poate fi usor realizata. la variatii ale frecventei. . .de la o anumita tensiune in sus pretul transformatorului de tensiune capacitiv este mai mic. Circuitul inductiv de masura se compune dintr-un transformator T si o bobina cu fier L. la variatia temperaturii.

Regimul normal de functionare al unui transformator de curent este regimul de scurtcircuit in 13 . 11 .borna pentru telefonia prin inalta frecventa.1 2 3 4 9 10 11 8 5 6 7 Fig.buson de umplere cu ulei.borna de inalta tensiune. In acest sens infasurarea primara se conecteaza in serie cu circuitul primar si se compune dintr-un numar mic de spire (uneori este redus la una singura). 10 . de sectiune corespunzatoare curentilor care o strabat. TRANSFORMATOARE DE CURENT Transformatoarele de masura de curent (in cele ce urmeaza vor fi numite prescurtat transformatoare de curent) au rolul de a schimba intr-un raport dat.buson golire ulei. 5 .izolator de portelan. Infasurarea secudara se compune dintr-un numar mai mare de spire. Transfortnatorul de tensiune tip TECU – 110 kV: 1 . 7 .ecran.cutia terminala.cutia de borne.vizor nivel ulei. 4 . 8 . Protectia transformatoarelor de tensiune contra suprasarcinilor si scurtcircuitelor din circuitul secundar este realizata prin montarea de sigurante fuzibile de joasa tensiune in circuitul secundar. 6 .2. 9 .cuva metalica.dispozitiv de ridicare. 3 . 2 .7. Aceste sigurante se aleg astfel incat sa se topeasca la depasirea puterii maxime admisibile a infasurarii secundare respective. valoarea curentului care parcurge infasurarea primara. 2.

la tipurile CIRS. se inscrie pe placuta indicatoare a transformatorului de curent. CIT. 30. CITi. Principalele caracteristici tehnice ale transformatoarelor de curent sunt urmatoarele: . . Se defineste coeficientul de saturatie n raportul I1sn = I2sn. Literele mici au urmatoarea semnificatie: .Tensiunea maximala de lucru Um reprezinta valoarea efectiva cea mai mare a tensiunii intre faze la care transformatorul de curent poate functiona in regim de lunga durata in conditii normale de exploatare.Sarcina secundara nominala Z2n este sarcina secundara pentru care sunt garantate conditiile de precizie si functionare ale transformatorului de curent.8 este de 5 % sau 10 %. TIPURI CONSTRUCTIVE Transformatoare de curent de joasa tensiune. infasurarea secundara. CIBo). 20. CITo. (12. 20 kV. Transformatorul de curent poate avea doua regimuri de functionare. CITu. . . Izolatia acestor transformatoare este realizata din material plastic la tipurile CIS. CIRTi − 10. ale caror simboluri sunt prezentate mai jos. cand functioneaza la suprasarcina sau cand in retea exista un regim de avarie. .o – montaj tip saiba in circuitul primar cu bare rigide plate. infasurarea primara la unele tipuri (CIS.0. 15.Raportul de transformare nominal Kn este raportul dintre curentul primar nominal si curentul secundar nominal: Kn = I1n / I2n Raportul de transformare nominal este inscris de fabrica constructoare pe placuta indicatoare a transformatorului sub forma de fractie: la numarator curentul primar nominal si la numitor curentul secundar nominal. Poate avea una din valorile: 5. 75 A. Aceste transformatoare sunt de tipul: CIS. Aceste transformatoare pot fi cu izolatie in rasina electroizolanta turnata sau in ulei. carcasa electroizolanta. (25).Curentul secundar nominal de saturatie I2sn este curentul secundar corespunzator curentului primar nominal de saturatie. Acesta. . CIRS. ClEo sau din rasina electroizolanta turnata. Transformatoare de curent de medie tensiune. CITi. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: circuitul magnetic.Clasa de precizie reprezinta notarea conventionala a limitelor erorilor pe care transformatorul de curent trebuie sa le respecte in conditiile date. CIRS.u – montaj direct pe cablu de forta. . CITo. 10. CIRT. precum si multiplii zecimali ai acestor valori. (60).5 kV. si anume: regimul normal de functionare si regimul de supracurent. CIRTos.i – montaj direct in circuitul primar cu bare dreptunghiulare.secundar. Literele mici an urmatoarea semnificatie: 14 . 20. Transformatoarele cu izolatia in rasina electroizolanta sunt de tipul: CIRS.Curentul primar nominal I1n este curentul primar pentru care este determinat regimul nominal de functionare. .Puterea secundara nominala S2n este puterea absorbita de sarcina secundara nominala in regim nominal de functionare si este data de expresia: S2n = Z2n x In2 . 40. CIRT. Z2 si Z2n se exprima in ohmi.5). .Curentul primar nominal de saturatie I1sn reprezinta valoarea maxima a curentului primar pentru care eroarea de curent a transformatorului la sarcina nominala si la cos ϕ = 0. CITu. 50. . CIBo .Curentul secundar nominal I2n reprezinta curentul secundar pentru care este determinat regimul nominal de functionare si poate avea una din valorile: 1 sau 5 A.Sarcina secundara Z2 este impedanta circuitului secundar cu indicarea factorului de putere. CIT. . CIRTo. 35 kV si CIRT – 10.

La aceste tranformatoare conductorul infasurarii primare trece o singura data prin circuitul magnetic. P1. 6–dispozitiv de comutatie al infasurarilor primare. Este un transformator cu izolatie in ulei. Transformatorul de curent tip CESU – 110 kV. Aceste transformatoare au o precizie in masurare mai mare. 7 – izolatoare de trecere. cu dimensiuni de gabarit si greutate mica. cu infasurarea multispirala in cuva de portelan. fiecare pe cate un miez magnetic. este uscata si impregnata sub vid. si din infasurarea primara. Transformatorul de curent tip CESU 110 kV se compune din: . iar puterile lor secundare au o valoare insemnata. Din categoria 6 acestor transformatoare. Aceste transformatoare au izolatia dintre infasurari precum si cea dintre infasurari si piesele legate la masa din rasina turnata. avand o buna stabilitate termica si dinamica. 4 – infasurarile secundare.in ulei electroizolant. formata din hartie electroizolanta. 3 – insafurarea primara cu miezurile magnetice. cazul transformatorului tip CESU.impreuna cu izolatia de joasa tensiune . os – monospiral cu bara de trecere rotunda si picior suport median. Infasurarea primara este comutabila in raportul 1 : 2 pentru gama standardizata a curentilor de 50…600 A.o – monospiral cu bara de trecere rotunda si flansa mediana de fixare. Transformatoarele se compun din cate doua infasurari secundare. Constructiv unele transformatoare de curent de joasa si medie tensiune au infasurarea primara monospirala. P2 – bornele primare.este reprezentata o sectiune printr-un transformator de curent. Alte transformatoare de curent de joasa si medie tensiune au infasurarea primara multispirala. Infasurarea primara poate fi o tija care sa fie o parte constructiva a transformatorului de curent. 2 3 1 4 8 5 - - 2 – ulei electroizolant. i – monospiral cu bara de trecere dreptunghiulara. o bara a instalatiei electrice sau partea conductoare de curent a unui izolator de trecere. In fig. Transformatoare de curent de inalta tensiune. 5 – cutia bornelor secundare.este reprezentat mai sus 7 transformatorul CIRS − P2 P1 20 kV.1 – izolator de portelan. Aceste transformatoare sunt constructiv simple. iar pentru curentul primar de 1250 A infasurarea este necomutabila. Izolatia de inalta tensiune. 15 . 8 – carucior. apoi cufundata .

(60) . 800 . fara ca limitele admisibile de incalzire sa fie depasite si poate avea umatoarele valori :  400 . (6) . Este frecventa de lucru in regim continuu . Izolatia infasurarilor este din hartie electroizolanta. miezurile magnetice cu infasurarile secundare. 1250 . (15) . 3. 6300. Astfel transformatorul CIRHi are miezul magnetic taiat. Aceste variatii sunt observate prin vizorul dispus pe capacul transformatorului. apoi cufundata in ulei electroizolant. CIRHo.  Frecventa nominala ( Hz ) . Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: infasurarea primara. Se compun dintr-un miez magnetic pe care se afla infasurarea secundara. 20 . Datorita acestui fapt transformatorul se poate introduce pe cablurile trifazate dupa realizarea cutiei terminale.  Curentul nominal ( A ) Este cel mai mare curent . care cuprinde sistemul de comutare al infasurarii primare si camera elastica. Rolul important al intreruptoarelor este de a intrerupe automat circuitele electrice in momentul aparitiei curentilor de scurt circuit . Sunt transformatoare cu izolatie in rasini electroizolante. respectiv varianta constructiva nedemontabila.Transformatoarele de curent de inalta teusiune tip CESU k. 2500 .4000 . Principalele caracteristici tehnice ale intreruptoarelor de 110 kv si MT: Tensiunea nominala ( KV ) Este tensiunea cea mai mare la care este garantata functionarea intreruptorului in regim nominal si poate avea urmatoarele valori :  (3) . Intreruptoarele trebuie sa aiba o functionare foarte sigura si fara risc de explozii sau incendii. impregnata sub vid. INTRERUPATOARE Intreruptoarele sunt aparate electrice de comutatie destinate sa conecteze . 3150 . cuva sau soclul. (35) . 16  . pentru a pastra stabilitatea sistemului. capul transformatorului. Variatiile volumului de ulei datorita temperaturii sunt preluate de camera elastica din cauciuc. 2000 . Transformatoarele de curent pentru componenta homopolara. la noi in tara fiind standardizata frecventa de 50 Hz. Aceste transformatoare sunt de tipul CIRHi. sub care intreruptorul poate functiona in regim permanent . uscata.1600 . 110 . iar cele doua jumatati se asambleaza prin suruburi. izolatorul de inalta tensiune din portelan electrotehnic. h. in care indicii “i” si “o” simbolizeaza: varianta constructiva demontabila. Transformatorul asigura etanseitatea fata de aerul atmosferic. (10) . i – 110kV. 630 . Intreruptorul trebuie sa aiba o putere de rupere suficienta pentru a intrerupe curenti de scurt circuit suficient de mari intr-n timp cat mai scurt. 220 . sa suporte si sa intrerupa curentii de sarcina si de defect care apar in retea. 5000 . 750 . 400 .

tripolare  Dupa felul instalatiei  Intreruptoare de interior sau de exterior  Dupa nivelul de izolatie  Intreruptoare cu izolatie normala sau cu izolatie marita  Dupa modul de actionare  Cu actionare monofazica sau cu actionare trifazica  Dupa mediul de stingere a arcului electric  Cu mediu de stingere lichid (ulei.  SIMBOLIZAREA INTRERUPTOARELOR  I (S) = intreruptor  O = ortojector  UP = cu ulei putin  M (m) = modernizat  H (B) = hexaflorura ( SF6)  14 (6) = cantitatea de SF 6 (kg) CLASIFICAREA INTRERUPTOARELOR:  Dupa numarul de poli  Intreruptoare monopolare. Reprezinta de 2.1. apa )  Cu mediu de stingere gazos (hexafluorura de sulf. Reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii impulsului de inchidere asupra dispozitivului de actionare si momentul in care s-au inchis contactele la toti polii intreruptorului. bipolare .Reprezinta curentul de scurt circuit cel mai mare pe care intreruptorul este capabil sa-l intrerupa si are doua componente si anume:  Capacitatea nominala de inchidere la scurtcircuit.CMR-2B) 17 . Reprezinta posibilitatile de actiune ale intreruptorului in caz de defect si sunt adoptate de regula urmatoarele secvente nominale:  D – 3min – ID –3min – ID . pana in momentul stingerii arcului electric la toate fazele intreruptorului. Reprezinta intervalul de timp dintre momentul inceperii separarii contactelor . aer comprit )  Intreruptoare cu vid  Cu suflaj magnetic 3. Reprezinta valoarea tensiunii de tinere la impuls normalizat pozitiv si negativ timp de 1 minut la frecventa de 50 Hz pe care trebuie sa o suporte izolatia unui intreruptor expus la supratensiuni de origine atmosferica.3. INTRERUPTOARE DE 110 KV CU ULEI PUTIN ( IUP ) ACTIONATE CU DISPOZITIVE CU RESOART (MR-4.sec – ID – 3 min – ID.Nivelul de izolatie nominal .  Durata nominala de intrerupere .  Capacitatea nominala de rupere a curentilor de scurtcircuit . pentru intreruptoarele ce vor functiona in regim de RAR  ID – 15 sec – ID pentru comanda manuala sau AAR OBS D = reprezinta operatia de deschidere ID = reprezinta operatia de inchidere urmata imediat de operatia de deschidere  Durata nominala de inchidere . Reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii impulsului de deschidere asupra dispozitivului de actionare si momentul in care s-au deschis contactele la toti polii intreruptorului.  Secventa nominala de manevra.  Durata nominala de deschidere .5 ori valoarea eficace a componentei periodice a capacitatii de rupere nominale la scurtcircuit. pentru intreruptoarele ce nu vor functiona in regim de RAR  D – 0.

FUNCTIONAREA INTRERUPTORULUI 110 KV ACTIONAT CU DISPOZITIV cu resoarte Pentru comanda intreruptorului se utilizeaza energia acumulata in resoarte in forma de spirala (elicoidale ) care sunt armate prin servomotor electric alimentat in c. Comanda de deschidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare . 3. In aceasta pozitie dispozitivul de actionare are sistemul de biele contact mobil blocat in pozitia inchis de clichetul de deschidere. Intergul ansamblu superior este umplut cu ulei electroizolant . CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA INTRERUPTOARELOR DE 110 KV CU ULEI PUTIN (IUP) ACTIONATE CU DISPOZITIVE CU RESOART (MR-4) O faza a intreruptorului este constituita din ansamblul izolator superior . realizand pe langa functia de legatura intre mecanism si ansamblul superior si izolatia circuitului erlectric fata de masa.a. Camera destingere are rolul de a stinge arcul electric dintre contactele intreruptorului printr-un suflaj transversal-axial. Baraj .camera de stingere Este compus dintru-n izolator din ceramica in interiorul caruia se gaseste un cilindru izolant din pertinax . care contine camera de stingere . Sovata…. Ansamblul carter-izolator inferior Este compus tot dintr-un izolator ceramic fixat de caterul superior si de cel inferior prin care trece tija mobila a contactului mobil. Comanda de inchidere a intreruptorului : Se face electric din sala de comanda (cutia de cleme) . In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de inchidere actioneaza asupra clichetului de inchidere .c.) .2.Ansamblul carter –izolator inferior face legatura intre camera de stingere si mecanismul de actionare. CIC). (c.care are rolul atat ca izolant cat si in procesul de stingere a arcului electric la comenzile de conectare –deconectare. ansamblul carter cu izolatorul inferior si dispozitivul de actionare. Acest tip de dispozitiv de actionare este astfel conceput ca intreruptorul sa aiba posibilitatea sa execute secventa nominala de manevra . destinate a functiona in statii electrice exterioare la tensiunea de 110 kV . Cilindrul izolant din pertinax este montat in vederea protejarii izolatorului ceramic impotriva supratensiunilor ce iau nastere in momentul ruperii arcului electric in camera de stingere. Resortul armat prin intindere (comprimare la cel elicoidal) acumuleaza energia necesara efectuarii operatiei de inchidere si ramane in aceasta pozitie cu ajutorul clicetelor din sistemul cinematic. iar in interiorul cilindrulu se gaseste camera de stingere din sticlotextolit. In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de dechidere . sau manual. Ansamblul izolator superior .Sunt intreruptore din clasa cu ulei putin .Actionarea se face cu dispozitive de actionare cu resort tip MR-4 ( st.) sau CMR-2B (st. Comanda de deschidere este posibila chiar daca resoartele de inchidere sunt destinse. pregatind dispozitivul pentru comanda de deconectare. deblocheaza clicetul de deschidere . Resortul armat se destinde antrenand contactul mobil spre inchidere si totodata comprima resortul de deschidere . INTRERUPTORUL DE 110 KV ACTIONAT CU DISPOZITIV PNEUMATIC (DPE) 18 . ca urmare a acestui fapt . Ludus. sau mecanic de la dispozitivul de actionare montat pentru fiecare faza .Ansamblul carter-izolator inferior este de asemeni plin cu ulei electroizolant . care este racordat la sistemul cinematic . In partea superioara a carterului se afla o sticla de nivel care indica nivelul uleiului in ansamblul carter inferior superior. resortul de deschidere (comprimat la faza anterioara) se destinde cu mare viteza producand prin sistemul cinematic al mecanismului ( biele contact mobil) deschiderea intreruptorului .

Pentru acest lucru dispozitivul este prevazut pe fiecare faza cu cate un rezervor de aer cu supapa de retur cu un volum de aer suficient pentru aceste manevre . cuplate hidraulic intre ele . resortul de deschidere (comprimat la faza anterioara) se destinde cu mare viteza producand prin sistemul cinematic al mecanismului ( biele contact mobil) deschiderea intreruptorului .5 atm. Camerele de stingere sunt grupate cate doua pentru fiecare faza formand un “V” .dar sincronizata pentru cele trei faze . ca urmare a acestui fapt .Resortul armat prin comprimare acumuleaza energia necesara efectuarii operatiei de deschidere si ramane in aceasta pozitie cu ajutorul clicetelor din sistemul cinematic. 19 . Comanda de inchidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare tip DPE ( montat pentru fiecare faza cate un dispozitiv) .Coloana izolanta nu comunica direct cu ansamblul mecanism-camere de stingere.fiind astfel conceput incat intreruptorul inchis sa aiba posibilitatea de descchidere . care da posibilitattea aerului comprimat inmagazinat in rezervoarele tampon sa actioneze asupra unui piston . 3. care este racordat la sistemul de biele si clicheti antrenand contactul mobil spre inchidere . cu rol izolant si in procesul de stingere a arcului electric . In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de inchidere deschide un ventil . In carter se afla ulei de transformator cu rol izolant si de protectie a ansamblului hidralic. avand la partea superioara un carter superior . In aceasta pozitie dispozitivul de actionare are sistemul de biele contact mobil blocat de clichetul de deschidere in pozitia inchis fara ca aerul comprimat sa mai aiba actiune asupra sistemului . Aceasta comanda nu este conditionata de existenta aerului comprimat in instalatie . Comanda de deschidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare tip DPE . Ansablul mecanism – camere de stingere nu comunica direct . iar prin comprimarea resortului de deschidere pregatind dispozitivul pentru comanda de deconectare. avand la partea superioara vizor pentru nivel .Fiecare camera de stingere este umpluta cu ulei electroizolant . Ansamblul mecanism superior se afla sub tensiune .Comanda de inchidere este posibila atat timp cat presiunea aerului in instalatia de aer comprimat este la o presiune corespunzatoare ( 5.astfel ca un singur mecanism sa comande ambele contacte ale ansamblului.Coloana izolanta este umpluta cu ulei de transformator cu rol izolant . are rol de sustinere pentru camerele de stingere in “V” si cuprinde mecanismul hidraulic de comanda. Prin colana izolanta traverseaza conductele izolante pentru transmisia hidraulica .Aceste resoarte sunt armate prin destiderea presiunii aerului comprimat in momentul comenzii de inchidere . cu ulei putin sunt construite pentru utilizare in instalatii exterioare avand inseriate doua camere de stingere identice pentru fiecare faza. In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de dechidere deblocheaza clicetul de deschidere . Mecanismul de actionare poate fi unul singur tip MOP-1 pentru toate cele trei faze . cu indicator de nivel de ulei.5 atm).INTRERUPTOARE DE 110 KV DE TIP ORTOJECTOR ( IO ) ACTIONATE CU DISPOZITIVE TIP MOP-1 (MOP-3) Intreruptoarele IO 110 KV de tip “ortojector” rapide . Nivelul acestui ulei se poate verifica la sticla de nivel fixata pe carter. Coloana izolanta are rolul de sustinere a ansamblului mecanism-camera de stingere si de a realiza izolatia corespunzatoare intre partea sub tensiune si masa .3. sau cate unul pentru fiecare faza (MOP-3) cu comanda monofazata .cu comanda trifazata . iar pentru deschidere energia acumulata in resoarte in forma de spirala . Acest tip de dispozitiv de actionare este astfel conceput ca intreruptorul sa aiba posibilitatea sa execute”secventa nominala de manevra “avand o presiune de aer in instalatie de minim 5.Pentru comanda intreruptorului se utilizeaza aerul comprimat la inchidere .

Comanda asupra electrovalvelor de inchidere determina deschiderea acestora si energia oleopneumatica inmagazinata in acumulator . antrenand sistemul cinematic spre deschidere.Aceasta energie este in prealabil inmagazinata sub forma “oleopneumatica” in acumulatorul mecanismului de actionare MOP . 20 . antrenand sistemul cinematic spre inchidere. care este stins. montat in carterul superior al intreruptorului. deschizand contactul.din cutia de cleme sau de la dispozitivul MOP) sau mecanic din cutia dispozitivuli de actionare. Dupa comanda . sau mecanica de la butonul din cutia MOP . realizeaza comanda de inchidere. sub forma gaz comprimat (azot) . Comanda de inchidere a intreruptorului Inchiderea intreruptorului se face electric (din sala de comanda . intre 390-410 Atm  la inchidere . actioneaza aupra uneia din fetele pistonului cu dublu efect . intr-un ansamblu compus din acumulator si o butelie . este transmisa hidraulic la dispozitivul cu piston cu dublu efect prin cele doua tevi izolante care traverseaza coloana izolanta. patrunzand in contactele fixe superioare . Energia eliberata de azotul comprimat este transmisa hidraulic la mecanismul cu piston cu dublu efect. care actionand asupra sistemul cinematic din carterul superior . Tijele contactului mobil ale celor doua camere de stingere se deplaseaza brusc in jos . fiind pregatit pentru o noua comanda. montate in cutia dispozitivului. determinand vaporizarea acestuia .Tija contactului mobil deplasandu-se in jos .3 Atm  presiunea de lucru a supapei de siguranta  la deschidere . Arcul electric format se dezvolta in uleiul din camera de stingere . In acelas timp dispozitivul anticavitational se umple cu ulei. Comanda de deschidere a intreruptorului Comanda asupra electrovalvei de deschidere determina deschiderea acesteia si energia oleopneumatica actioneaza pe cealalta fata a pistonului cu dublu efect .300Atm  presiunea minima de inchidere 270Atm  presiunea minima de deschidere 260 Atm  presiunea de precomprimare a azotului in acumulator 250 Atm  presiunea de mentinere a uleiului in conductele de comsnda 1…… 2. apasa asupra valvei de inchidere din sistemul hidraulic .Functionarea intreruptoarelor IO 110 KV: Energia mecanica necesara functionarii celor doua tije de contact mobil ale ansamblului camere de stingere dispuse in “V” . electrovalvele se inchid . cu acumulare de energie . In acelas timp dispozitivul anticavitational se umple cu ulei. stabilind contactul. care este mentinut sub presiune cu un grup motorpompa . permite uleiului sub presiune sa ajunga la una din fetele pistonului cu dublu efect . Dispozitivul de actionare tip MOP Mecanismul de actionare MOP-1(3) este un dispozitiv de manevra . sistemul revenind la pozitia de repaus . Dispozitivul MOP are in componenta sa echipamente electrice si hidraulice . Prin vaporizare uleiul produce suflajul arcului . Carcteristici tehnice ale dispozitivului MOP:  presiunea de serviciu 260….mai mare de 335 Atm  presunea de lucru a presostatului:  contacte deschise ferm la 255 Atm  contacte inchise ferm la 225 Atm Functionarea dispozitivului MOP: Comanda electrica asupra bobinei de inchidere . dispozitivul anticavitational va trimite uleiul proaspat in camera de stingere grabind prin aceasta stingerea arcului electric. care se pot vedea in schemele de mai jos. Tijele contactului mobil ale celor doua camere de stingere se deplaseaza in sus . Pozitia inchisa a contactului este mentinuta cu ajutorul dispozitivului de zavorare.

Antipompajul (protectia contra sariturilor) este realizat cu releul “RAP” . 21 . prin intermediul tijei izolante la contactul mobil . 3.Comanda electrica asupra bobinei de deschidere . In pozitia deschis suflajul inceteaza . In pozitia inchis circuitul este stabilit prin contactele principale de regim permanent . Functionarea intreruptoarelor 110 kv H14 cu SF6 cu MOP 2A Comanda de deschidere Functionarea camerei de stingere (rupere). Dupa separarea contactelor de arc .Gazul SF6 sub presiune asigurand un suflaj dublu axial puternic . Contactele principale se separa si curentul este comutat pe contactele de arc. care actionand asupra sistemul cinematic din carterul superior .4. in final arcul fiind stins. iar presiunea de serviciu nominala a gazului SF6 asigura rigiditatea dielectrica dintre contacte. La baza polilor se cupleaza presostatele compensate cu temperatura care controleaza presiunea SF6 din intreruptor.din cutia de cleme sau de la dispozitivul MOP) sau mecanic din cutia dispozitivuli de actionare. Polii se cupleaza cu mecanismul hidraulic de actionare tip MOP-2A prin intermediul conductelor de inalta presiune Fiecare pol este construit din:  1 camera de stigere  1 coloana suport care include si tija izolanta de actionare  1 piston hidraulic de inchidere – deschidere Camera de stingere (rupere) se compune din :  capacu cu borna superioara  ansamblul izolator suport  portcontactul intermediar  ansamblu filtru  ansamblu contact superior  ansamblu contact mobil  ansamblu contact inferior Cuplarea pistonului hidraulic cu ansamblu contact mobil se face prin intermediul unei tije izolante de actionare.INTRERUPTOARE DE 110 KV CU SF6 TIP H14-145 ACTIONATE CU DISPOZITIVE OLEOPNEUMATICE TIP MOP-2A sau cu resoarte: DESCRIERE : Intreruptoarele tip H14 de 110 KV sunt formate din trei poli identici si un mecanism de actionare hidraulic de tip MOP-2A. arcul se stabileste intre acestea in interiorul diuzei . Comanda de inchidere a intreruptorului Inchiderea intreruptorului se face electric (din sala de comanda .4. Aceasta energie este in prealabil inmagazinata sub forma “oleopneumatica” in acumulatorul mecanismului de actionare MOP . permite uleiului sub presiune sa ajunga la cealalta fata a pistonului cu dublu efect .Gazul SF6 este comprimat intre cilindrul mobil si si contactul fix inferior. care elimina comanda de inchidere in timpul manevrei de deschidere. realizeaza comanda de deschidere. La comanda de deschidere forta activa a dispozitivului MOP este transmisa la mecanismul hidraulic liniar cu piston diferential cu tija unilaterala . iar intregul volum al intreruptorului este supus la aceasi presiune a gazului SF6.Polii intreruptorului sunt de tip monocoloana fixati pe suporti metalici . 3. sau mecanica de la butonul din cutia MOP apasa asupra valvei de deschidere din sistemul hidraulic .1. care este mentinut sub presiune cu un grup motorpompa .

5-4. Odata ce comanda de inchidere a fost executata indicatorul de pozitie arata pozitia “intreruptor inchis” iar carligul de deschidere “13” mentine pozitia inchis. fiind pregatit pentru o noua comanda. Controlul si supravegherea presiunii gazului SF6 Presiunea gazului SF6 din polii interruptorului este controlata permanent si automat de catre “presostatul compensat”cu temperatura .1.0.  Deschiderea intreruptorului. la o anumita temperatura este indicata de un manometru special cu contacte in lichid antianghet. sau excitand bobina de anclansare “16” . se poate face manual sau electric . 22 . Functionare intr. este similara cu cea manuala . de actionare inteligente Intreruptorul in vid produs de firma TAVRIDA ELECTRIC este compus din doua module de baza:  Modulul de comutatie ISM/TEL cu rol de inchidere – deschidere a circuitelor primare.5 atm +0.7-7 atm.INTRERUPTOARE DE MEDIE TENSIUNE IN “VID” 3.1% la o temperatura a mediului ambiant de 20 grade C. se poate face manual sau electric .5..La aceasta comanda axul principal “1” si resortele de inchidere “5” .  Culoarea “galben” indica o presiune de atentionare a gazului SF6 si este cuprinsa intre valorile 4. Presiunea de umplere a polilor intreruptorului este de 6.Dupa comanda electrovalvele se inchid sistemul revenind la pozitia de repaus .confirmarea “resoarte intinse:” este data de indicatorul de stare “18”.2. cilindrul mobil se deplaseaza in sus . Presiunea la un moment dat . 3. indicatorul de stare al resoartelor “18 “ nu se misca. care se roteste alternativ in sensul acelor de ceasornic comprimand resoartele de inchidere “5” . se realizeaza cu ajutorul unei manivele fixata in axul principal “ 1 “.7 atm. FABRICATIE TAVRIDA ELECTRIC cu disp.5 atm 3.Rasucind butonul de comanda manuala “14” in sens invers acelor de ceasornic .  Armarea manuala .2.Rasucind butonul de comanda manuala “14” in sensul acelor de ceasornic sau excitand bobina de deschidere “17” se elibereaza cclichetul de deschidere “13” eliberand axul auxiliar “2” Momentul de torsiune de la resortul de deschidere “6” realizeaza deschiderea intreruptorului si totodata confirma pozitia de “intreruptor deschis”. spre inchidere. Cu Sf 6 si resoarte: Resoartele de inchidere pot fi armate manual sau electric.  Inchiderea intreruptorului.5.4.Resoartele sunt tinute in pozitia comprimat de catre clichetul de inchidere .  Armarea electrica.axul principal “1” este rotit de motoarele de armare “10” . mecanismul de armare “9” .  Culoarea “rosu”indica o presiune periculoasa din punct de vedere al stingerii arcului electric si asigurarea izolatiei la comanda intreruptorului si este cuprinsa sub valoarea de 4.iar contactul auxiliar de pozitie “21” opreste motorul cand resoartele de inchidere au fost armate.Comanda asupra electrovalvelor de inchidere determina deschiderea acestora si energia oleopneumatica actioneaza aupra pistonului hidraulic . marcat cu trei culori astfel:  Culoarea “verde” indica o presiune normala a gazului SF6 si este cuprinsa intre valorile 4.

Forta arcului de deschidere ajunge sa invinga forta magnetului si armatura eliberata incepe sa se miste accelerat. La capatul inferior al cursei armaturii. armatura mobila se zavoreste magnetic de armatura fixa. (pentru modulul CMfTEL -100/220-12 -03A) Constructia modulului de comanda Modulul de comanda actioneaza asupra actuatorului folosind energia inmagazinata in condensatoarele de inchidere. Modulul are ca piesa de baza un microprocesor care asigura controlul actuatorului magnetic. La capatul cursei. 0 tija de sincronizare leaga cele trei actuatoare si asigura urmatoarele functii:  Sincronizeaza deschiderea polilor  Actioneaza contactele auxiliare  Actioneaza interblocajele celulei Actuatorul este mentinut In cele doua pozitii limita fara a fi utilizate sisteme de zavorare mecanica. Armatura mobila este mentinuta in pozitia DESCHIS de arcul de deschidere iar in pozitia INCHIS de catre fluxul magnetic produs de magnetul in forma de inel. Modulul include componente care supravegheaza continuitatea circuitului bobinei actuatorului si monitorizeaza propria functionare. Modulul de comanda este inchis intr-o carcasa din polimer cu suprafata de asezare plana si cu patru gauri de montaj. Pentru deschiderea intreruptorului se trece prin bobina actuatorului un curent de sens opus. cate unul pe fiecare pol. asigurand o capacitate de rupere mare. intreruptoarele brevetate de firma TAVRIDA inglobeaza trei actuatoare magnetice independente.  Constructia modulului de comutatie Spre deosebire de majoritatea intreruptoarelor conventionale care utilizeaza mecanisme de actionare cu resort si motor. Efectul este eliminarea activitatii de intretinere a modulelor de comutatie si exploatare de durata. masa acestora este mica si sunt amplasate simetric fata de axa polului.Modulul de comanda CM/TEL cu rol de control al operatiilor de inchidere – deschidere si de adaptare la echipamentul de protectie si semnalizare. care demagnetizeaza magnetul inelar. Armatura mobila a actuatorului este solidara cu contactul mobil prin intermediul unui izolator tija aflat in interiorul carcasei izolante. asa cum se arata in figura alaturata. In lipsa tensiunii de comanda se utilizeaza o baterie de 12-30 V cc. fara incidente. Acest fapt asigura miscarea liniara in ambele sensuri si elimina mecanismele care transforma miscarea de rotatie in miscare rectilinie. Aceste actuatoare au un numar redus de piese in miscare. Mod de operare: Pentru inchiderea contactelor intreruptorului se injecteaza in bobina actuatorului un curent rezultat din descarcarea condensatorului de inchidere. indiferent de tensiune si de factorii externi. izolatorul tija si contactul mobil se pun in miscare datorita atractiei electromagnetice. comprimand in acelasi timp arcul de deschidere. Contactul mobil se opreste in momentul inchiderii contactului principal insa cursa armaturii mobile continua inca 2 mm comprimand arcul de presare a contactului. Actuatoarele magnetice sunt situate in interior. Armatura mobila. Camera de stingere in vid si actuatorul magnetic sunt amplasate la capetele opuse ale carcasei izolante. 23 . Curentul care trece prin bobina actuatorului satureaza magnetul inelar crescandu-i puterea astfel incat fluxul acestuia mentine armatura si contactul in pozitia INCHIS si dupa intreruperea curentului. Acest curent produce un flux magnetic in intrefierul dintre armatura fixa superioara si armatura mobila a actuatorului. respectiv de deschidere. generat prin descarcarea condensatorului de deschidere.  Declansarea intreruptorului se poate realiza atat electric cat si manual  Anclansarea se realizeaza numai electric.

ITRERUPTOARE DE MT TIP IO CU MECANISM DE ACTIONARE CU RESORT 24 . care actioneaza asupra sistemului cinematic . care se introduce in locasul respectiv Armarea sau detensionarea resortului de inchidere este indicata de un indicator pe panoul frontal al dispozitivului . Pentru deschiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “O” de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . cicluri de functionare astfel:  Cicluri de functionare mecanica este de 10.2 traverse de fixare pentru izolatori  28. indicand pozitia intreruptorului. 3.3 sustinatori  48. de interior .16.28. actionarea contactelor auxiliare si a interblocajului mecanic.2. Functionarea intreruptorului vu vid tip AH1 Pentru inchiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “I” de pe partea frontala a dispozitivului de actionare .14. din cheia de comanda .  19.000  Numar maxim de cicluri de functionare ca si functie a extracurentului de rupere este indicat in cartea tehnica si este in functie de valoarea curentului de scurt circuit pe barele de MT a statiei unde se monteaza aceste intreruptoare.1.iar prin intermediul unei parghii de operare din plastic modulare se realizeaza inchiderea contactelor. Camera cu vid  16.2-24 kV. sau se comanda electric bobina de anclansare . Parghie de operare  Elmente de control Carcasa mecanismului cuprinde toate elementele mecanice si electrice necesare pentru inchiderea si deschiderea intreruptorului . care actioneaza asupra sistemului cinematic .intregul ansamblu al contactului mobil este mentinut in pozitia DESCHIS de forta arcului de deschidere.Resortul de inchidere poate fi armat si cu manivela . INTRERUPTOARE DE MT CU VID TIP 3AH FABRICATIE SIEMENS Intreruptorul cu vid tip 3AH1 este de tip tripolar .Carcasa are un capac detasabil pe care sunt decupaje pentru echipamentele de indicatie si actionare. Ansamblu 3 poli  30.5. pregatind intreruptorul pentru comanda. Tija de sincronizare este rotita in timpul manevrei.1. Camerele cu vid Camera de stingere este fixata la suportul superioar al camerei de stingere in vid . Piesa de contact mobila este fixata la piesa terminala si este localizata central in ghidaj.Piesa de contact fix este conectata direct la carcasa camerei de stingere . Intreruptorul poate fi deschis manual prin rotirea tijei de sincronizare. sau se comanda electric bobina de declansare . De burduful de metal se fixseaza conexiunea rezistenta si izolanta a camerei de stingere. 3.2. Resortul de incidere se dezarmeaza .iar prin intermediul aceleasi parghii de operare din plastic modulare se realizeaza deschiderea contactelor. Carcasa mecanismului si mecanismul de stocare a energiei de actionare.Resortul de descidere se armeaza in timpul inchiderii .6.iar motorul electric rearmeaza acest resort pregatind intreruptorul pentru o noua comanda. Durata de viata a intreruptorului cu vid este data de numarul maxim de comenzi . Intreruptorul contine  60.de deschidere.2Izolatorii in rasina uscata pentru sustinere poli  14.din cheia de comanda .pentru tensiuni de la 7.

Resortul de descidere se armeaza in timpul inchiderii . este intrerupt (sau stabilit) sau atunci cand nu se produce nici o schimbare de tensiune la bornele fiecarui pol al separatorului. Pentru inchiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “rosu” (sau a parghiei ) de pe partea frontala a dispozitivului de actionare .2.2500. SEPARATOARE Separatorul este un aparat mecanic de conectare. care actioneaza asupra sistemului cinematic . Resortul de incidere se dezarmeaza . la sistemul cinematic spre resoartele de inchidere  Mecanismul de zavorare in pozitia armat  Mecanismul de zavorare in pozitia inchis  Mecanismul de blocaj la inchidere 4. Odata cu inchiderea intreruptorului .4000 A Constructia intreruptoarelor tip IO MT:  Polii intreruptorului cuprind  Carterul inferior  Mecanismul de actionare  Sistemul de rulare tip carucior Functionarea intreruptorului IO de MT Contactele mobile ale celor 3 faze sunt legate intre ele prin intermediul unor biele actionate simultan de mecanismul cu resort.iar prin intermediul bilelor si parghiilor de legatura cu contactele mobile ale polilor intreruptorului se realizeaza inchiderea contactelor. care pentru motive de securitate. Intreruptorul conectat poate fi deconectat indiferent de starea resoartelor de inchidere. sau se comanda electric bobina de declansare . Dispozitivul MRI cuprinde mai multe subansamble si anume:  Mecanismul de transmitere a miscarii de la motorul de armare (sau manual) prin curele trapezoidale sau lant . prin destinderea resoartelor de inchidere se armeaza resoartele de deschidere.Sunt intreruptoare tripolare de interior construite pentru tensiuni de 10. Armarea resoartelor de inchidere se poate face fie manual cu ajutorul unei manivele fie electric cu un motor.iar motorul electric rearmeaza acest resort pregatind intreruptorul pentru o noua comanda.3 Mecanismele de tip MRI sunt destinate pentru comanda intreruptoarelor de MT folosind pentru inchidere energia inmagazinata in resoarte de tractiune in prealabil tensionate. de la polul din mijloc al intreruptorului. Resoartele armate asigura inchiderea rapida a intreruptorului . pregatind intreruptorul pentru comanda. sau se comanda electric bobina de anclansare . care actioneaza asupra sistemului cinematic .iar prin intermediul aceluiasi sistem biele-parghii se realizeaza deschiderea contactelor. Armarea sau detensionarea resortului de inchidere este indicata de un indicator pe panoul frontal al dispozitivului . Dupa comanda de inchidere .din cheia de comanda . 25 .1250. Pentru deschiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “verde” (sau a parghiei) de pe partea frontala a dispozitivului de actionare .. aceste resoarte se armeaza automat . asigura in pozitia deschis o distanta de izolare predeterminata intre bornele fiecarui pol.de deschidere.20 kv si curenti de 630. din cheia de comanda . Separatorul este utilizat pentru a deschide sau inchide circuitele electrice atunci cand un curent de intensitate neglijabila pentru separatoarele normale si de o anumita valoare pentru cele de sarcina. Mecanismul de actionare tip MRI ( TM ) 1.

Separatoarele echipate cu sigurante fuzibile au cadrul prelungit.  E = de exterior.  separatoare monopolare de pamintare de 123kv si 245kv. . 123.  F = cu sigurante fuzibile pe cadru comun.  i = inversat (referitor la P).  n = tip nou. Pe cadrul separatorului sunt montati izolatorii suport cu bornele de legatura cu contactu1fix. .  S = (la inceputul simbolizarii). si 245 kv. Constructia acestor aparate este formata dintr-un cadru metalic comun pentru cele trei faze pe care sunt montati izolatorii suport de tip nestrapungibil si axul cu manivela si bielele de actionare.  O= pentru montaj in plan orizontal.  M= monopolar. Separatoarele de sarcina sunt utilizate pentru inchiderea sau deschiderea sub sarcina nominala a circuitelor electrice.  –separatoare tripolare de 12 si 24 kv basculante. .separator.Separatorul trebuie sa poata suporta curentul de lunga durata in conditii normale ale circuitului si de asemenea sa suporte curentul pe timpul unei durate specifice in conditii anormale.  L = pentru montarea in linie a fazelor.cifra dupa “P” – indica numarul cutitelor de punere la pamint. .  P = cu cutite de punere la pamint. cum sunt acelea de scurtcircuit. si axul de actionare cu izolatorul basculant pe care se gaseste montat contactul mobil al separatului.  pentru montaj cu cadrul in plan vertical.  –separatoare de 42. Separatoarele de scurtcircuitare se utilizeaza pentru punerea la pamant a circuitelor electrice aflate sub sarcina. Manivela de actionare se poate monta fie 1a capete1e axului fie intre faze.  m = pentru actionare cu motor electric. Legatura electrica intre contactul 26 .  Sc = de scurtcircuitare. .5. se face numai manual cu dispozitivul tip AME-I.  T = tripolar. 72. 145. Se impart in urmatoarele grupe de produse:  -separatoare tripolare de 12si 24 kv tip cutit. Separatoarele basculante : sunt formate dintr-un cadru metalic prevazut cu un suport care permite montarea separatorului numai cu cadrul in pozitie orizonta1a pe sti1pi de beton de sectiune patrata. Izolatorii suport si biele sunt montate caile de curent ale separatorului.cifra dupa “m” – indica numarul dispozitivelor de actionare.  separatoare de scurtcircuitare de 123kv. Caracteristicile sigurantelor fuzibile folosite sunt indicate in tabelul 2. Actionarea acestor separatoare. Sparatore1e se executa in mai multe variante si anume :  pentru montaj cu cadru in plan orizontal . iar sigurantele fuzilbile sunt montate cu un capat pe izolatorii folositi special in acest scop si un capat pe izolatorul contactului fix a1 separatorului. formate din bornele de legatura cu cutitele separatorului.al treilea grup – indica puterea de rupere in MVA . Simbolizarea acestor separatoare este. Separatoarele pentru montaj cu cadru in plan orizontal se livreaza impreuna cu piesele necesare de fixare pe stilpi de lemn sau beton. si se refera numai la separatoarele de sarcina.al doilea grup de cifre indica curentul nominal in A.  –separatoare monopolare de 420kv.primul grup de cifre indica tensiunea nominala in kv.

Separatoare de pamantare (clp)110 kV Aceste separatoare se executa numai in constructie monopolara. numai pentru variantele de 35 si 110KV. unul prin contactele principale mobile si fixe. 27 .fie numai cu dispozitivul AME-5. Succesiunea fazelor la inchiderea separatorului este urrnatoarea :  in cursa lor de inchidere cutitele principale se cupleaza prin intermediul pirghiei cu cutitul interniediar. se inchide rapid cutitul de rupere. In cazul actionarii cu dispozitiv cu motor tip. se foloseste cite un dispozitiv pentru fiecare sistem de cutite. sau cu cutit de legare la pamint. Aceste separatoare se actioneaza numai manual cu ajutorul dispozitivului tip AME-5.In cazul actionarii manuale sau cu ASE. constructia lor fiind indicata in fig 17 si 18. separatoarele sunt prevazute numai cu posibilitatea cuplarii lor cu aceste dispositive. sau cu dispozitivul cu motor electric tip. Arcul electric care se amorseaza intre cutitul si contactul de rupere. pentru separatoarele prevazute cu cutite de punere la pamint. iar spre sfarsitul cursei ( cind s-a realizat o distanta de izolatie suficienta intre contactele principale). sunt doua distante de izolatie ( una in interiorul camerei de stingere intre cutitul si contactul de rupere si alta in exteriorul ei. axul. fie in linie. se desface mecanismul de zavorire si sub actiunea resortulul se deschide rapid cutitul de rupere. Pentru a forma constructii tripolare. se declicheteaza sistemul de zavorire a cutitului de rupere si sub actiunea resortului armat. Toate aceste separatoare pot fi actionate fie pneumatic . La sfirsitul cursei de inchidere. fazele se upleaza mecanic intre ele cu tija de legatura. Aceste separatoare se actioneaza numai cu dispozitiv tip A ME -1. fiind in contact. prevazuta la partea superioara cu borna de racord cu linia si contactul principal. un sistem de cutite de pamintare. Spre sfirsitul cursei de inchidere. Separatoarele de 35KV se executa in variantele fara . manivela si cutitul de pamantare si borna de legatura la pamant. sistemul cinematic se zavoreste astfel incit la deschidere. in exterior cu tubul iar in interior cu tija din material generator de gaze este rupt datorita presiunii gazelor formate si vitezei de deschidere a cutitului de rupere. intre cutitul intermediar si pirghia de actionare de pe contactul mobil). a cutitului intermediar si a axului camerei de stingere se armeaza resortul ( 21 ) . pun in miscare axul camerei de stingere si armeaza resortul ( 21). Ele sunt formate dintr-un cadru metalic pe care este montata o coloana izolanta. Separatoare de 110 kV Aceste separatoare se executa numai in constructie monopolara. se pot actiona electric cutitele principale si manual prin intermediul dispozitivului. altul prin contactul si cutitul de rupere. Dupa ce a fost rupt areul electric in continuarea cursei de deschidere a separatorului se desprinde pirghia de actionare de cutitul intermediar. astfel incit la sfirsitul cursei. Pe axul separatorului este montata manivela de actionare si un limitator de cursa reglabil. in acelasi timp prin intermediul pirghiei de actionare. cele de 110 KV se executa si in variante cu doua cutite de punere la pamint. cu ajutorul dispozitivului tip AP-4 pentru 35 KVsi AP-5 pentru cele de 110 KV. Pe cadru se mai gasesc montate: axul cu manivela si tijele de actionare. In cazul actionarii pneomatice la cerere. cutitul de rupere sa nu inceapa sa se deschida decit dupa ce a fost armat resortul (21).mobil si una din borne este facuta cu un conductor flexibil montat pe niste suporti de sustinere format din bare articulate. ASE. ASE executat in varianta cu doua axe . Separatoarele tripolare de sarcina de 10 si 20 kV Sunt executate pe constructia separatoarelor basculante Cind separatorul este inchis sunt realizate doua circuite electrice in paralel. In cazul actionarii pneumatice sau manuale. separatoarele se pot livra cuplate impreuna cu dispozitivul de actionare afferent. curentul electric trecind numai prin a doua cale descrisa mai sus. Aceste separatoare sunt de tip rotativ cu deschiderea cutitelor in plan orizontal. cutitul intermediar si pirghia de actionare. Montarea fazelor se poate face fie alaturat . La deschiderea separatorului se desprind mai intai contactele principale. Tijele de legatura pentru cele doua montaje fiind diferite ca lungime.

eroziune şi descompunere a materialelor izolante prin alterarea in timp a proprietăţilor electrice iniţiale. ca .  supratensiuniatmosferice. iar personalul de exploatare trebuie să asigure ca acest plafon să nu fie depăşit. SOLICITARILE IZOLATIEI ECHIPAMENTELOR SI APARATELOR DIN STATIILE ELECTRICE. Un alt factor general ce trebuie luat în consideraţie la examinarea comportării in exploatare a echipamentelor şi aparatelor electrice. etc.  compensarea liniilor de foarte înaltă tensiune. acţiunea supratensiunilor). care reprezintă o solicitare de lungă durată şi este tensiunea maximă de serviciu din instalatie. Izolaţia internă şi externă a echipamentelor şi aparatelor electrice din staţii în condiţiile exploatării este supusă in primul rînd la solicitări electrice.1. vîntul. 28 . In condiţiile exploatării izolaţia echipamentelor şi aparatelor electrice in special a celor de inaltă tensiune (IT) este supusă unor solicitări complexe. care apar în instalaţii datorită comutaţiilor. Fiind de durată nelimitată această formă de solicitare are o mare importanţă pentru izolaţia solidă în ansamblu.1.care iau nastere datorită descărcărilor atmosferice în natură şi care au o durată foarte scurtă şi o formă foarte puternic amortizată. vibraţiile.umiditatea. prin luarea unor măsuri corespunzătoare ca:  reglaj al tensiunii prin comutatoarele de ploturi sub sarcină şi fără sarcină.tensiunii de serviciu) sau accidentala (ca de exemplu. determinate de factori interni şi externi. Aceste separatoare functioneaza in acelasi mod ca si cutitele de punere la pamant ale separatoarelor de 110. caracterizate prin următoarele mărimi:  tensiunea maxima de serviciu. 5. conduc direct sau indirect la degradarea (îmbătrinirea izolaţiei) sau chiar deteriorarea (distrugerea prin conturnare sau străpungere) a izolaţiei. ce condiţionează funcţionarea normala şi fiabilitatea acestora in exploatare. care inglobează creşterile de tensiune şi supratensiunile avînd o durată relativ lungă şi un caracter neamortizat sau slab amortizat. 5. Factorii enumeraţi. . precipitaţiile. Tensiunea maximă de serviciu .  supratensiuni temporare. a unor parti din retelele electrice care au fost in prealabil deconectate din sistemul energetic.Aceste separatoare se folosesc numai pentru punerea la pamant. PROTECTIA STATIILOR ELECTRRICE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR 5. radiaţiile solare. 220 kV descrise anterior. Solicitările datorită factorilor externi.1. Acţiunile aşa namitor factori interni. Este impusă prin prescripţii . mai ales în condiţii de exploatare nefavorabile .  supratensiuni de comutaţie.). pot să aibă caracter permauent (ca de exemplu acţiunea .  folosirea unor scheme de protecţie şi automatizare pentru încadrarea tensiunii de serviciu in limitele tolerate de echipamente şi aparate. In cele ce urmează se analizează diferite moduri de manifestare a acestor solicitări în exploatare şi metodele aplicate în staţii electrice pentru limitarea lor la valori convenabile din punct de vedere tehnic şi economic. standarde şi recomandări internaţionale ce trebuie să fie suportată de izolaţie in timp nelimitat. poluarea aerosolii. sint determinate de caracteristicile climei şi ale mediului ambiant (ca de exemplu.defectelor sau altor cauze şi care sint de durată scurtă şi de formă puternic amortizată. este factorul timp care reflectă gradul de oboseala . care sint condiţionate de "reacţia" echipamentelor şi aparatelor la "acţiunea" instalaţiei electrice din care face parte. in vederea protectiei personalului. Ele se inchid si se deschid numai cand circuitul in care sunt legate este fara tensiune si curent. temperatara.

particole volante.  poluare cu agenţi chimici şi particole volante . tensiunea fazelor urmare a deplasării neutrului. sau in procesul de sincronizare a unei porţiuni a sistemului energetic interconectat. mai ales în zonele poluate cu agenţi chimic. Creşterile de tensiune în acest caz pot atinge valori periculoase mai ales dacă infăşurarea terţiară la autotransformatoare lipseşte şi dacă lungimea liniei depăşeşte 400 km.2. cînd poate conduce la conturnari şi străpungeri de izolaţie.  la conectarea liniilor lungi in gol pe partea de tensiune mai joasă a transforma torilor. ca urmare a fenomenului tranzitoriu ce ere loc în acest caz. Pot atinge valori periculoase pentru echipamentele şi aparatele din staţii electrice în următoarele cazuri mai importante:  la descărcarea automată a sarcinii (DASf).  zăpadă in curs de topire . In acest caz izolaţia aparatului (în special izolaţia întreruptorului) între contactele deschise.2.3) Uf.3. cu neutrul izolat sau compensat prin bobina de stingere. combinate cu ceaţă intensă şi persistentă. Supratensiuni de comutatie . Solicitarea este deosebit de periculoasă pentru izolaţie datorită duratei lungi de acţionare. 29 .  la ieşirea din sincronism .  incărcarea corespunzătoare a transformatorului sau înfăşurării terţiare a autotransformatorului.creşte de √3 ori. 5. care se suprapun supratensiunilor tranzitorii ce se datoresc arcului intermitent de la locul defect. Ele depind de felul intreruptorului şi acţionarea lui corectă.  în cazul punerii la pămînt a unei faze în reţeaua de medie tensiune .  deconectarea bobinelor de compensare (întreruperea curenţilor mici inductivi). Valorile cele mai periculoase se obţin la :  deconectarea liniilor în gol (întreruperea curenţilor.1. respectiv în procesul sincronizării. In regim dinamic (la deconectarea în opoziţie de fază). poate să fie solicitată un timp oarecare la (1. ceaţă intensă şi persistentă.1. O solicitare foarte intensă de durată relativ lungă.8 . poate să apară între polii aparatelor de comutaţie primară la ieşirea din sincronism a unei porţiuni a sistemului . Supra tensiunile de comutaţie (de conectare şi de deconectare) reprezintă o solicitare cu atîta mai importantă cu cît tensiunea nominală a reţelei creşte. oscilaţiile libere se suprapun peste aceste valori ducînd la solicitări extrem de intense ale izolaţiei camerelor de stingere. efectele ei fiind limitate prin tratarea corectă a neutrului prin bobine de stingere sau rezistenţe. Valoarea acestor supratensiuni se limitează prin:  utilizarea unei automatizări care să asigure deconectarea intreruptorului de MT cu citeva semiperioade inaintea întreruptorului pe IT la transformatoare. Supratensiunile analizate cu o importanţă deosebită în exploatarea staţiilor electrice. 5. deoarece pot conduce la avarii grave . Supratensiunile temporare . In cazul punerii la pămînt a unei faze in retelele de medie tensiune cu neutrul izolat .mici capacitivi)  deconectarea transformatoarelor in gol. precum şi de parametrii reţelei (în amonte şi aval de locul de montare a acestuia). prin durata lor relativ mare.

înălţindu-se mult deasupra solului . datorită inducţiei prin care apar unde de supra tensiune deosebit de periculoase pentru izolaţia tuturor instalaţiilor. Acest lucru favorizează formarea unui canal de descărcare dinspre paratrăsnet spre nor. propagate pină la echipamentul electric din staţii.2. ambele tipuri reprezentind aparate pasive. In funcţie de tensiunea nominală şi de suprafaţă ocupată. pentru paratrăsnete a căror înălţime nu depăşeşte 30 m . 5. elemente de coborare si elemente de legare la pamant.hx » Alegerea locului şi numărului paratrăsnetelor se face prin calcul în funcţie de „ x” raza zonei de protectie. intensitatea cimpului electric în această zonă va fi foarte mare. Supratensiuni atmosferice . paratrăsnetul. a două paratrăsnete verticale de aceeaşi înălţime precum şi a două conductoare de protecţie .6/(1+hx/h) 30 . care va întilnii canalul ionizat ce coboară dinspre nor spre pămînt.Limitarea supra tensiunilor de comuta ţie este realizată prin următoarele căi principale:  prin folosirea unor întreruptoare cu rezistenţe de şuntare a camerelor de stingere ( la tensini mai mari de 110 kV). avind potenţialul pămîntului (considerat zero). PROTECTIA TERITORIULUI STATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA LOVITURILOR DIRECTE DE TRASNET 5. datorită inducţiei conductorului de coborire şi a instalaţiei de legare la pămînt.1. cu sarcină pozitivă . Zona de protecţie. poate duce la solicitări la fel de periculoase. Efectele descărcărilor atmosferice asupra instalaţiillor electrice se pot grupa în efecte primare datorita loviturilor directe de trasnet si efecte secundare . ele se reflectă parţial sau total (cu păstrarea sau schimbarea semnului) la noduri. La trecerea deasupra acestora a unui nor cu sarcină electrică negativă. In cursul propagării in reţea. Datorită virfului ascuţit.4. este in functie de parametri « X.se calculează cu reIatia : X = ha*1.hx) şi „hx" înăltimea pe care paratrasnetul este capabil să o protezejeze la distanţa (x) de el. cu o durată de ordinul microsecundelor deplasindu-se pe LEA. Cercetările dovedesc că şi lovitura de trăsnet inversă in stîlpii LEA.  prin racordarea unor condensatoare de înaltă tensiune la barele staţiei sau la bornele transformatoarelor (au totransformatoarelor).ha.staţiile sînt protejate impotriva loviturilor directe de trăsnet. Zona de protecţie a unui paratrăsnet vertical. capetele circuitelor şi se amortizeaza datorită pierderilor (inclusiv descărcărilor corone pe care le produc). Panta de tensiune a undelor incidente care ajunge in statii poate ajunge la 500 kV/ µ s la LEA protejate efectiv si 1000 kV/ µ s la cele neprotejate efectiv. joncţiuni. Paratrasnetul . Paratrasnetul este un dispozitiv de protectie a constructiilor impotriva loviturilor directe de trasnet . Acestea pot fi verticale (de tip Franklin) sau orizontale (conductoare de protepţie). 5.2. se va îrcărca prin inducţie electrostatică.1. orientînd în acest fel lovitura de trăsnet inspre paratrăsnet. care este alcatuit din elemente de captare amplasate deasupra constructiilor protejate . „ha” înălţimea activa a paratrăsnetului (ha = h . Undele de supra tensiune au forma unor unde de impuls cu o amplitudine de sute de mii de kV.prin paratrăsnete.  prin utilizarea unor descărcătoare.

DRVL. Lucrarile de exploatare a paratrasnetelor constau in supravegherea si executarea controlului curent pe care il executa personalul de servire operativa. In cazul unei lovituri directede trăsnet pe conductoarele unei lnii alimentate din staţii. Legarea la pămînt se realizează la priza de pămînt a staţiei sau la o priză specială pentru paratrăsnete. In cazul staţiilor mari. Fiecare paratrăsnet se leagă la pămînt printr-un conductor special. APARA'l'E SI DISPOZITIVE DE PROTECTIE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR 31 . sau pe suportul portal al barelor colectoare. se va utiliza bandă de OL 30x4 mm sau funie de OL 50 mmp pe un traseu cit mai scurt posibil. Protecţia de bază a staţiilor o formează descărcătoarele cu rezistenţă variabilă sau varistoare cu oxid de zinc montate pe barele staţiilor sau la bornele transformatoarelor. se coordonează cu caracteristicile echipamentului din staţii. Acest lucru este necesar pentru ca supra tensiunea care s-ar transmite in infasurare să nu poată conduce la străpungerea izolaţiei. in vederea loviturilor directe de trăsnet pe linie în apropierea staţiei. PROTECTIA STATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA UNDELOR DE SUPRATENSIUNE Protecţia staţiilor împotriva undelor de supratensiune este realizată în general prin descărcătoare de tip ventil (DRV . Prin calcul sau modelare fizică se alege locul optim de amplasare al descărcătoarelor. Amorsarea descărcătoarelor în cazul unei supratesiuni conduce la procese oscilante complexe in staţie şi la nivele de supra tensiune diferite in diversele puncte ale ei. ZnO cu izolatie siliconica sau ceramica) eclatoare şi conductoare de protecţie pe ieşirile în LEA.DRVS. 5.prin dublarea ei în cazul în care întreruptorul sau separatorul sînt deschişi.Din punct de vedere constructiv paratrăsnetele pot fi montate pe suport independent din beton centrifugat. cu distanţe apreciabile între transformatoare şi autotransformatoare.4. care au o izolaţie mai scăzută decat LEA. se instalează descărcătoare cu rezistenţă variabilă sau cu varistoare cu oxid de zinc .3. asigurînd o rezervă convenabilă din punct de vedere tehnic şi economic. Cu ajutorul descărcătoarelor moderne pot fi asigurate concomitent nivele de protecţie convenabile. pe suport independent din lemn (în instalaţii provizorii). este necesară o foarte bună ecranizare a porţiunii de intrare a LEA. Această protecţie se realizează cu descarcator montat între neutrul transformatorului si pămant. ea va pătrunde şi in staţie putind deteriora in special izolaţia înfăşurărilor transformatoarelor şi al autotransformatoarelor. La capetele liniilor se prevăd descărcătoare tubulare sau eclatoare pentru a evita conturnările izolaţiei separatorului sau transformatoare lor de tensiune in cazul cînd separatorul sau întreruptorul sint deschişi şi unda de supra tensiune are tendinţa de dublare la capătul deschis al liniei. atît în cazul supratensiunilor externe (datorita descărcărilor atmosferice) cît şi a supretensiunilor de comutaţie. Pentru protecţia echipamentelor din staţii. 5. Pentru transformatoarele cu izolatie degresiva in instalatiile cu neutrl legat efectiv la pamant se prevede protectia corespanzătoare funcţionării transformatorului cu neutru1 izolat. astfel încit nu este suficientă montarea unui set de descarcători. panta undei de supratensiune depinde de valoarea curentului de trăsnet şi poate atinge valori deosebit de mari. Caracteristicile acestora. este necesară protejarea pe o porţiune în faţa staţiei a sosirii acestora cu conductoare de protecţie sau paratrăsnete independente. Pentru a nu supune izolaţia staţiilor unor unde de amplitudine mare şi front abrupt. se impune montarea descărcătoarelor şi la bornele acestora. Dacă proiectul nu prevede altfel. In cazul liniilor neprotejate pe întreagă lungime cu conductoare de protecţie.

descărcătoarele au capacitatea termică suficientă pentru a face faţă şi supratensiunilor de comutaţie. produce amorsarea tuturor eclatoarelor serie ale acestuia. care aplicata la bornele descarcatorului provoaca amorsarea de fiecare data a acestuia. În stadiul actual. formată din înserierea mai multor discuri realizate dincarbură de siliciu sau oxid metalic.2. În principiu într-o instalaţie echipată cu descărcătoare corect amplasate nu apar tensiuni periculoase.4. 32 .1. poate fi posibilă prin practicarea de măsuri tehnice. un descărcător este alcătuit din : 1. superioare nivelului de protecţie.  Tensiunea de amorsare 100% la impuls normalizat 1. Principalele caracteristici ale descarcatoarelor sunt:  Tensiunea nominala : este tensiunea pentru care a fost dimensionat descarcatorul si reteaua electrica si la care sunt raportate proprietatile de exploatare a descarcatoarelor. – anvelopă de porţelan. ca şi fenomenelor conexe privind propagarea şi reflexia simplă sau multiplă a undelor de supratensiune.  Tensiunea reziduala : este tensiunea care apare la bornele descarcatorului in timpul trecerii curentului de descarcare.  Tensiunea de amorsare la frecventa industriala: este tensiunea de frecventa industriala care aplicata la bornele descarcatorului . Descărcătoarele electrice au fost concepute iniţial pentru a face faţă supratensiunilor de origine atmosferică.2/50 µ s : este cea mai mica valoare de varf a unei unde de impuls de tensiune normalizata .4. Din punct de vedere constructiv. elemente componente: Limitarea supratensiunilor care pot apărea într-o instalaţie electrică. – coloana de eclatoare. – rezistenţe neliniare care asigură repartizarea tensiunii în mod uniform pe spaţii disruptive. Funcţionarea descărcătorului se iniţiază prin amorsarea eclatorului la apariţia unei supratensiuni. în puncte în care linia îşi modifică impedanţa caracteristică (cablu – linie aeriană.  Tensiunea de stingere: este tensiunea de frecventa industriala la care descarcatorul asigura intreruperea curentului de insotire.5. sfîrşit de linie). Constructie. 5. 4. 5. B bornele aparatului. 2. 3. Numărul acestora depinde de tensiunea nominală a reţelei. Una din măsurile tehnice este introducerea de descărcătoare electrice. – A. – rezistenţă neliniară principală.

Etanşarea descărcătorului este asigurată prin garnituri de cauciuc supraelastce iar presiunea elementelor active prin arcuri conice. eclator 2. Discurile eclatoare montate sub formă de coloană.5. DESCARCATOARE .  limiteaza datorită valorii ei mari in domeniul tensiunii de serviciu. Pentru a se facilita stingerea curentului de însoţire. cat şi întreruperea curentilor de insoţire. . izolator din portelan 5.  Curentul de conductivitate : este curentul care trece prin descarcator la aplicarea unei tensiuni date . cu o distanţă între electrozi de circa 1 mm. TIPURI CONSTRUCTIVE 5. 6) kV pe fiecare eclator.5. rezistenta de suntare 3. amorsarea la un nivel nepericulos pentru echipament. tensiunii de amorsare sa fie de (3. asigură in regim normal de functionare separarea fata de pămînt a bornei aflate sub tensiune. intervalul disruptiv trebuie să fie divizat în cat mai multe intervale parţiale. iar la apariţia undei de supratensiune . rezistenta neliniara 4.1. inferioara sau cel mult egala cu tensiunea nominala a descarcatorului. discurile de eclatoare din alama puse in paralel cu rezistentele de şuntare şi discurile serii confectionate din rezistenţe neliniare .  Curentul de insotire : este curentul care trece prin descarcator dupa trecerea curentului de descarcare datorita tensiunii de frecventa industriala a retelei. la tensiuni inalte efectul acestora fiind completat prin inele de ecranare şi in unele cazuri de capacitati. intensitatea curentului de insotire pana la valori ce pot fi intrerupte de eclatoare. Distanţa disruptivă trebuie realizată in asa fel încat valoarea de virf a.. Rezistenţa variabila înindeplineste urmatoarele funcţii principale :  asigura datorită valorii ei mici in domeniul supratensiunilor o valoare coborata a tensiunii reziduale in timpul procesului de descarcare. Eclatoarele clasice sunt realizate dintr-o serie de discuri de alamă separate intre ele prin şaibe de mică sau cilindrii distantori ceramici. 33 . Repartitia uniforma a tensiunii pe eclatoare este realizată la majoritatea tipurilor de DRV prin rezistenţe de şuntare. Descărcătoare cu rezistentă variabilă si rezistenta de suntare 1. Rezistenţele variabile constau din mai multe discuri din corborundum cu obligativitatea ca toate să aibă acelaşi coeficient de nelinearitate. pentru care este dimensionat descarcatorul. Curentul nominal de descarcare : este curentul de impuls normalizat 8/20 µ s care trece prin descarcator dupa amorsarea eclatoarelor serie . 5. nit Constructiv constau dintru-n izolator în care se introduc elementele active ale descarcatorului . piese speciale cu permisivitate mare 6..

punand astfel instalatia la pamant . 5. rezistenţele de lucru îşi măresc valoarea. limitand curentul debitat de reţea prin descărcător pană la o valoare care poate fi întreruptă de eclatoare prin alungirea arcului prin efect dinamic. formate din doua eclatoare metalice pe un izolator. se răceşte în spaţiul dintre eclatoare. In functionarea normala eclatoarele asigura separarea fata de pamant a bornei aflate sub tensiune . ramane in continuare si dupa disparitia curentului de impuls . Functionarea descarcatoarelor cu coarne se bazeaza pe strapungerea spatiului disruptiv (distanta intre coarne) de unda de supratensiune si prin arcul electric ce se formeaza este dirijata spre pamant. Arcul se subţiază . astfel încat la prima trecere a curentului prin zero.in special linii electrice aeriene . Descarcatoare cu coarne : Sunt dispozitive simple de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice . La apariţia unei unde de supratensiune Uo de amplitudine mai mare decat tensiunea de amorsare a DRV. 34 . se stinge.In exploatare se interzice a se monta din această cauză discurile de la un descarcător la altul. pana la tensiunea de 220 kV . eclatoarele amorsează la tensiunea « Ua » şi prin descărcător începe să treacă curentul de descărcare « Id' » .5. în interior după montaj fiind introduse substanţe higroscopice (clorura de calciu) pentru a asigura o atmosferă uscată in interior.Anvelopa de porţelan protejează eclatoarele şi rezistenţele variabile împotriva agentilor atmosferici (discurile de carborundum fiind higroscopice) şi este construită etanş. iar cu ocazia aparitiei undei de supratensiune asigura amorsarea la tensiunea reglata. După tăierea undei de supratensiune descărcătorul este supus tensiunii de lucru a instalaţiei. Rezistenţele de lucru îşi micşorează valoarea astfel incat tensiunea reziduală « Ur » nu depăşeşte in amplitudine tensiunea de amorsare « U » .3. Se utilizeaza pentru protectia instalatiilor . Curentul de insotire de frecventa industriala .

fiind cuprins intre zero si unu.distributia si consumul puterii active.ne intereseaza ca factorul de putere sa fie cat mai mare.ale unui aparat sau masina electrica. Daca reteaua are neutrul izolat sau tratat prin bobina de stingere .linii electriceaeriene.Daca reteaua are neutrul legat direct la pamant (instalatii de 110 .puterea activa corespunde unui transport de energie de la sursa la consumator. Factorul de putere este intotdeauna subunitar.care consuma energie reactiva necesara producerii campurilor magnetice proprii (motoare asincrone.220 kV sau MT cu neutrul tratat prin rezistenta). 6.Puterea reactiva poate fi pozitiva sau negativa dupa cum in circuit predomina reactanta inductiva sau cea capacitiva.echipamente electronice de mare putere.din expresia puterii active.se numeste factor de putere. P=Uicos  [W] Q=UIsin  [VAR] S=UI [VA] Unde:-U-tensiunea la bornele circuitului I-curentul din circuit  -unghiul de defazaj dintre tensiune si curent -relatiile de mai sus sunt valabile pentru un circuit electric monofazat -intr-un circuit electric trifazat relatiile respective se inmultesc cu √3 Termenul “cos”.etc. punerea la pamant formata de descarcare este rezolvata de bobina de stingere . intr-un circuit electric monofazat de curent alternativ sinusoidal apar trei componente si anume: -puterea aparenta “S”-este componenta care permite sa se determine limitele de utilizare ale unei instalatii.adica sa existe un consum cat mai mic de energie reactiva. 35 .cuptoare cu arc. -puterea reactiva “Q”-este componenta care insoteste producerea. Baterii de condensatoare Din prezentarea teoretica a triunghiului puterilor .Ca surse specializate in producerea puterii reactive se folosesc in principal bateriile de condensatoare si compensatoare sincrone. atunci descarcarea reprezinta scurtcircuit monofazat care este lichidat prin functionarea protectiilor.transformatoare. Cauza reducerii factorului de putere: -receptoare inductive.in mod special in punctele de consum ale acestuia. ca punere la pamant trecatoare. In activitatea de distributie a energiei electrice.transportul. Intre puterile activa si reactiva exista o deosebire esentiala care consta in faptul ca in timp ce.) Consecinte ale factorului de putere cu valori mut subunitar: -cresterea pierderilor de putere activa -cresterea pierderilor de tensiune in retea -reducerea capacitatii instalatiilor energetice -investitii suplimentare -perturbatii pe liniile telefonice Imbunatatirea factorului de putere Pentru a evita efectele existentei unui factor de putere cu valoare redusa sunt necesare surse de putere reactiva in diverse puncte din sistemul energetic.In consecinta un circuit absoarbe putere reactiva daca este inductiv si furnizeaza putere reactiva daca este capacitiv.puterea reactiva este doar o marime determinata de cantitatea de energie inmagazinata in bobinele respectiv condensatoarele din circuit.deoarece dimensiunile acestora depind aproape exclusiv de tensiunea de serviciu si de curentul admisibil. -puterea activa “P”-este componenta care permite transformarea energiei electrice intr-o alta forma de energie utila.

Fiecare stativ este prevazut cu CLP cu actionare din afara îngradirii. etc. măsurători. 36 .1. de deficienţele constatate în urma controalelor periodice. Bateria trebuie sa suporte continuu max.cu o singura treapta.Instructiunea se refera la bateriile de condensatoare trifazate în conexiune stea.Condensatoarele sunt montate pe suporturi metalice fixate în fundatii de beton.montate în exterior în statiile de transformare folosite pentru îmbunatatirea factorului de putere a energiei vehiculate prin transformatoarele de 110 kV/mt.3 kV). La montarea condensatoarelor. Bateriile sunt realizate în dubla stea cu neutrul legat între ele printr-un transformator de curent tip CESU 20/5/5 A cu care se realizeaza o protectie diferentiala de curent.Pentru obtinerea puterii necesare a bateriei se leaga în paralel mai multe elemente stea. de prevederile furnizorilor.3 kV pe faza. înlocuirea unor piese şi subansamble.3In. Acestea se pot utiliza numai în zonele cu grad 1 si 2 de poluare. stativului dîndu-i-se potentialul median (între cele doua elemente ale fazei). reglaje. de normele de electrosecuritate.1 kV legate în “V” la bornele bateriei. curăţire şi vopsitorie corectivă. de rezultatele metodelor moderne de diagnosticare şi/sau de interpretarea unor măsurători ale mărimilor electrice. În cazul bateriilor de 20 kV este obligatorie montarea elementelor de condensator pe stative izolate fata de pamînt (prin izolatoare de portelan). un condensator avînd 100 kVA.Lucrarile care se executa in instalatiile de distributie a energiei electrice sunt cuprinse in urmatoarele categorii principale de mentenanta :  Mentenanta preventiva  Mentenanta predictiva  Mentenanta corectiva  Mentenanta bazata pe fiabilitate MENTENANTA PREVENTIVA Sunt lucrari care se efectueaza la intervale de timp bine determinate . Celula de MT.si 5% peste 3 MVAr.iar tinand cont de toleranta capacitatii max. Periodicitatea este determinată de categoria şi starea tehnică a echipamentelor. etc. Scopul principal al mentenantei preventive este prevenirea intreruperilor si asigurarea duratei de viata in conditiile unor strategii de mentenanta preventiva justificate din punct de vedere tehnic si economic. Bateriile cu tensiune nominala de 6 kV si 10 kV sunt realizate cu un element în serie pe faza (de 3.1Un. 7.1. Pentru descarcarea bateriei sunt prevazute doua transformatoare de tensiune tip TEBU 20/0.acestea se sorteaza astfel ca abaterea maxima a capacitatii sa nu depaseasca 10% pîna la 3 MVAr.La restul bateriilor nu este obligatorie izolarea stativelor fata de pamînt.factorul deformant al undei de tensiune în modul neputînd depasi valoarea de 5%.Bateria trebuie sa suporte continuu 1. încercări. In categoria lucrarilor de “mentenanta preventiva” se include urmatoarele:  Reviziile tehnice ( RT ) Cuprind ansamblul de lucrări care se execută periodic în scopul asigurării continuităţii în funcţionarea instalaţiilor prin verificări.64 kV respectiv 6.43In.cu neutrul izolat fata de pamînt. Toate bateriile de condensatoare sunt din elemente tip. pentru prevenirea defectarii unor elemente componente si reducerea probabilitatii de aparitie in timp a unor defectiuni.aferenta este de tip prefabricat pentru LEA.La tensiunea de 20 kV se folosesc doua unitati în serie de 6.MENTENANTA Prin “mentenanta” se intelege ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra SISC aflate în exploatare şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate .

activităţi gospodăreşti. realizate. de genul: instructaj. 37 . MENTENANTA CORECTIVA : Lucrările încadrate în această categorie sunt cele executate ca urmare a producerii unui incident sau deranjament Ansamblul lucrărilor de mentenanţă care se efectuează în scopul readucerii SISC în stare de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate:  după producerea unui defect. în conformitate cu cerinţele. lucrările suplimentare rezultate vor fi incluse pe o comandă separată care se va încadra ca RA. DMS şi monitorizează parametrii energetici din instalaţiile de distribuţie. etc.  utilizarea de sisteme acustice pentru detectarea regimurilor de funcţionare anormale (descărcări parţiale). precum şi alte activităţi executate de personalul de exploatare.De regulă acestea sunt efectuate de către personalul de exploatare . subansamble componente şi confecţii metalice.  observaţii în spectrul infraroşu (termografie) asupra echipamentelor care emit căldură (transformatoare. recuperarea materialelor din demontări. Activitate de “supraveghere” prin care se întreprind acţiunile necesare pentru a stabili dacă SISC continuă să funcţioneze. după caz. el furnizează informaţiile necesare pentru pregătirea lucrărilor de mentenanţă preventivă (RT şi R). atunci când acestea devin necesare în baza concluziilor rezultate în urma unei vizite curente. separatoare.  Inspecţii periodice ( Ip ) Includ de la vizite curente în instalaţii făcute de către conducerea obiectivului energetic până la inspecţii multidisciplinare. recondiţionări piese. MENTENANTA PREDICTIVA Cuprinde activităţi de monitorizare şi analiză privind reducerea performanţelor sau apariţia iminentă a incidentelor şi deranjamentelor prin:  informaţii primite de la sistemele bazate pe inteligenţa artificială. care le determină. în cel de supraveghere. Programul de implementare a “inspecţiilor periodice” se încorporează. de către personalul de exploatare sau de către personalul de mentenanţă cu suportul personalului din compartimentele tehnice. în care primul este preponderent. probe funcţionale.  monitorizarea apei şi hidrogenului la uleiurile de transformator. cleme de legătură etc. recepţii şi puneri în funcţiune. testări.  după o întrerupere voită a misiunii SISC atunci când este iminentă producerea unui defect a cărui apariţie nu a putut fi prevăzută.  Supravegherea si testarea Se va realiza printr-o combinaţie de activităţi programate de monitorizare şi testare. de asemenea. recepţii şi puneri în funcţiune.  cromatografiere uleiuri din exploatare. în principal. Include atât lucrările de mentenanţă propriu-zise.  Lucrările operative (LO) Reprezintă un ansamblul de activităţi incluzând lucrări de mentenanţă minoră – lucrări curente şi lucrări minore. urmărirea şi supravegherea calităţii lucrărilor conform prevederilor sistemului de management al calităţii. functionează în limitele admise sau că sunt pregătite să-şi îndeplinească la cerere funcţia.Dacă cu ocazia lucrărilor se constată necesitatea înlocuirii unor piese şi subansamble uzate (altele decât cele standard prevăzute în lucrare ca obligatorii). care integrează funcţiile de SCADA.  Controlul periodic (CP) In instalaţii controlul periodic (Cp) se execută de către personalul de exploatare (de regulă fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor) şi în scopul depistării defectelor incipiente din instalaţii dar. întreruptoare.) pentru a detecta zonele defecte. monitorizări. urmărirea lucrărilor de mentenanţă şi dezvoltare/modernizare executate de SISE şi terţi. aparţinând “mentenanţei corective”. evidenţiind abaterile faţă de cei nominali. Controlul efectuat ca urmare a unor incidente sau deranjamente va fi inclus în cadrul lucrărilor de mentenanţă corectivă.

fără a interveni asupra tehnologiilor utilizate în cadrul SISC. analize de criticitate etc.  Performanţele la care face referire definiţia pot fi. MENTENANTA BAZATA PE FIABILITATE : Ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu scopul de a stabili programul şi conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce trebuie executate pentru a menţine şi eventual restabili. durata de viaţă. Se programează în funcţie de starea tehnică a instalaţiei. la necesitate. Ele se mai pot executa şi pentru remedierea în soluţie definitivă după o IA. Ele sunt similare celor definite ca reparaţii (R) în cadrul mentenanţei preventive Ele se execută după apariţia unui incident sau deranjament sau în scopul prevenirii acestora urmărind readucerea instalaţiilor în starea de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate.  Reparaţiile (R) Sunt lucrări care restabilesc starea tehnică iniţială a mijlocului fix prin înlocuirea sau repararea componentelor uzate. 38 . analize funcţionale. de exemplu calitatea şi capacitatea producţiei. eficienţa energetică. cu performanţe superioare sau se adaugă astfel de elemente cu scopul de a creşte performanţele şi rentabilitatea SISC peste nivelul iniţial precizat în proiectul aprobat. MODERNIZARE : Ansamblu de lucrări prin care. gradul de izolare termică. starea tehnică a SISC.  Reparaţiile accidentale (RA) Sunt lucrări care restabilesc starea tehnică iniţială a mijlocului fix prin înlocuirea sau repararea componentelor uzate. costurile de exploatare.  Intervenţiile accidentale (IA) Sunt lucrările minime necesare pentru repunerea în funcţiune a instalaţiilor scoase din funcţiune ca urmare a incidentelor şi deranjamentelor. În funcţie de tipul şi complexitatea defecţiunilor.  conduc la majorarea valorii contabile a mijloacelor fixe.  Lucrările de modernizare nu constituie lucrări de mentenanţă întrucât. atunci când este necesar.Notă: Mentenanţa corectivă presupune lucrări de reparaţii şi intervenţii accidentale. analize de siguranţă. Componentele iniţiale uzate care nu se mai fabrică se vor înlocui cu componente similare. acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparaţie accidentală. utilizând analize ale modurilor de defectare. spre deosebire de acestea. Ele nu au periodicitate prestabilită şi plafon valoric.  reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă . se înlocuiesc elementele uzate moral şi/sau fizic cu elemente noi. lucrările de mentenanţă corectivă pot cuprinde oricare din operaţiile care se executa în cadrul celorlaltor tipuri de mentenanţă. Caracteristica intervenţiilor accidentale este legată de faptul că ele trebuie să asigure alimentarea cu energie electrică a consumatorilor conform prevederilor din standardul de performanţă pentru activitatea de distribuţie. iar pentru construcţii – gradul de confort şi ambient. aflate în producţie curenta. Lucrările de intervenţie accidentală sunt urgente şi nu se pot amâna.  asigură obţinerea de venituri suplimentare substanţiale faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale. Atunci când nu se poate realiza remedierea în soluţie definitivă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful