P. 1
Curs Statii

Curs Statii

|Views: 5,280|Likes:
Published by friciuu

More info:

Published by: friciuu on Nov 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/20/2013

pdf

text

original

Tratarea neutrului in retelele de M.T.

Punctul neutru al infasurarilor transformatoarelor de servicii interne sau a bobinelor trifazice de punct neutru (BPN) reprezinta un punct simetric fata de cele trei faze.In functie de pozitia acestui punct neutru fata de pamint,retelele de MT racordate la barele comune cu infasurarile TSP,sau BPN pot fi : a)-retele cu neutru izolat-la care neutrele nu au nici o legatura voita cu pamintul,solutia se accepta la retele la care curentul capacitiv nu depaseste valoarea de 10A b)-retele cu neutrul legat la pamint-la care neutrul poate fi legat direct la pamint,sau printr-o rezistenta de valoare mica.Aceste retele pot avea toate neutrele legate la pamint,sau numai o parte dintre ele.Solutia nu se intilneste in practica. c)-retele cu neutrul compensat-la care neutrele sunt legate la pamint prin bobine,cu o reactanta comparabila cu reactanta capacitiva a retelei.Acestea se numesc bobine de stingere .
T.S.I.

BSRC

IL

Id

d)-retele cu neutru legat la pamint prin rezistenta
B.P.N.(TSI)

REZISTOR

IR

Id

e)-retele la care neutrul este tratat cu bobina de stingere si rezistenta (tratare mixta a neutrului) Alegerea solutiei de tratare a neutrului retelei de MT are in vedere modul de comportare al acesteia la puneri la pamint.in functie de configuratia si structura sa. Avantaje si dezavantaje ale celor doua solutii : 1. Tratarea cu bobina de stingere: -avantaje :  stingerea rapida a arcului electric de p.l.p. si prevenirea deteriorarii izolatiei si conductoarelor prin efectul termic  reducerea curentului de p.l.p. corespunzator compensarii 1

 tensiuni de atingere si de pas,reduse la locul cu p.l.p.  continuitate in alimentarea consumatorilor,atit la defecte trecatoare cit si la defecte persistente -dezavantaje:  supratensiuni tranzitorii de comutatie mari  tensiuni mari pe fazele sanatoase in cazul p.l.p.  transformarea defectelor monofazate in defecte polifazate in peste 50% din p.l.p.  costul crescut al izolatiei corespunzatoare tensiunilor mari care apar  la retelele in cablu din PVC pierderi active mari in izolatii  mentinerea in permanenta a unui acord la rezonanta a bobinelor de stingere,foarte greoi  greutati in depistarea defectelor si a locului de defect.  relee de protectie de tip Rpp sau Dpp cu selectivitate redusa in functionare si uzate din punct de vedere moral Datorita acestor dezavantaje si utilizarea de retele in cabluri de PVC a caror curenti capacitivi a crescut la peste 100 A,s-a impus trecerea la tratarea neutrului prin rezistenta de limitare. In aceasta situatie,orice punere la pamint este transformata in scurtcircuit monofazat,care este eliminat prin actionarea protectiilor homopolare ale echipamentelor. Descrierea functionarii bobinei de stingere: Retelele (liniile) de MT reprezinta fata de pamint niste niste capacitati,fig.1,prin urmare curentul de punere la pamint in cazul unui defect este de natura capacitiva.Pentru a compensa efectele acestui curent de punere la pamint de natura capacitiva,neutrul retelei de MT,este legat la pamint prin intermediul unei bobine,numita bobina de stingere. Astfel la aparitia unui defect monofazat(punere la pamint),curentul inductiv care circula intre bobina si punctul de defect,neutralizeaza practic componenta capacitiva a curentului de defect(conducind la stingerea arcului electric la locul de defect).In lipsa compensarii neutrului,arcul electric ce ia nastere la locul de defect este intretinut de curentul capacitiv al fazelor sanatoase. Bobina de stingere se racordeaza la reteaua de MT ce se compenseaza, prin intermediul transformatorului de servicii interne ale statiei,intre nulul infasurarii de MT si pamint (daca curentul capacitiv al retelei de MT este mai mare decit curentul debitat de bobina de stingere existenta,atunci se procedeaza la folosirea a doua bobine de stingere legate in paralel pe neutrul TSI).Racordarea bobinei de stingere la borna de nul a TSI se realizeaza prin intermediul unui separator monopolar,numit separator de nul. Reactanta bobinei este reglabila,modificarea valorii acesteia realizindu-se prin deplasarea miezului magnetic in interiorul infasurarii proprii. In regim normal de functionare circuitul L-C format din inductanta bobinei si capacitatea retelei de MT trebuie sa fie in rezonanta,deci reactanta capacitiva a retelei si cea inductiva a bobinei trebuie sa fie aproximativ egale. Regimul de rezonanta al acestui circuit se obtine prin operatia de acordare a bobinei de stingere. In lipsa unui defect in reteaua de MT tensiunea la bornele bobinei de stingere este foarte mica in comparatie cu tensiunea retelei.Fata de aceasta tensiune se poate considera zero.Aceasta tensiune este determinata de asimetria capacitiva a retelei,avind valoarea in jur de citiva volti,determinind un curent foarte mic prin bobina,de circa 1 A. In cazul unei simple puneri la pamint(de exemplu caderea unui conductor de faza la pamint),la bornele bobinei de stingere apare tensiunea de faza.Aceasta tensiune determina prin bobina un curent.Acest curent fiind inductiv,este de sens contrar curentului electric de defect,care este capacitiv.Astfel prin locul de defect va trece numai curentul rezultant din diferenta dintre curentul capacitiv de defect si cel prin bobina. 2

Alegerea acordului bobinei de stingere trebuie sa se faca astfel incit la aparitia unei puneri la pamint in retea arcul electric sa fie stins cu maximum de promtitudine si sa fie diminuate si alte efecte negative ce pot surveni in instalatii la ruperea unui conductor,sau la intreruperea unei faze. Rezultatele cele mai bune se obtin prin functionarea usor supracompensata a bobinei de stingere cu circa 5-10% din valoarea obtinuta la rezonanta. Functionarea bobinei de stingere la aparitia unei puneri la pamint este sesizata de ampermetrul,care indica curentul ce trece prin bobina si de kV-metrul care indica tensiunea pe bobina,este semnalizata optic si acustic. Partile componente ale bobinei de stingere: -bobina de stingere  miezul magnetic mobil  infasurarea electrica de baza  radiatoare de racire  infasurare electrica secundara pentru semnalizarea prezentei tensiunii pe bobina,cu tensiunea nominala de ,Un/100Vamplasata in partea superioara.  transformatorul de curent,cu raportul de transformare In/5 A,acesta oferind posibilitatea masurarii curentului inductiv dat de bobina in timpul functionarii.Este plasat la partea superioara a bobinei,sub capacul cuvei.Din punct de vedere electric este racordat intre sfirsitul infasurarii de baza si izolatorul de legare la pamint.  cuva bobinei  izolatoarele de inalta tensiune pentru racordarea bobinei la TSI si la pamint  izolatoarele de joasa tensiune la care se racordeaza infasurarea secundara de tensiune si transformatorul de curent  conservatorul de ulei  releul de gaze  ansamblul motor-reductor pentru antrenarea miezului magnetic -indicator pozitie miez magnetic  manivela pentru actionare manuala miezului magnetic  panoul de acordare a bobinei de stingere. 2. Tratarea cu rezistor: -avantaje:  nivelul supratensiunilor in caz de defect este mai redus  se evita dublele puneri la pamint  asigura izolarea rapida si eficace a instalatiei cu echipamentul defect,prin actionarea protectiilor  permite utilizarea cablelor cu izolatie din PVC  aplicabilitate universala la orice tip de retele  prezinta independenta fata de lungimea retelei  exploatare usoara  fiabilitate ridicata Dezavantaje:

3

TRANSFORMATOARE DE PUTERE 4 . la retelele in cablu si aeriene.1000 A).astfel ca orice defect monofazat din reteaua de MT.tip TIRBO 10 kV/100 V STATII DE TRANSFORMARE APARATE DE INALTA TENSIUNE . legarea la pamint de protectie impotriva accidentelor prin atingerea indirecta in P.600.la borna de nul a acesteia racordindu-se rezistorul.necesita valori ale prizelor de pamint foarte reduse.)-La podul de bare al trafo 110/mt se racordeaza o bobina pentru crearea punctului neutru(BPN).numit separator de borna BPN Bobina de punct neutru are conexiunea Zn.tip CIRS 100/5 A  Reductor de curent legat pe circuitul de nul iesire din rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.se transforma intr-un scurtcircuit monofazat. Racordarea rezistorului se poate faceastfel: a.racordarea realizindu-se prin intermediul unui separator tripolar.tip CIRS 100/5 A  Reductor de curent legat pe circuitul de nul iesire din rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.curentul de defect fiind limitat la valoarea maxima a curentului rezistorului (300.de aceea este o lucrare laborioasa  exista influiente negative asupra sistemelor de telecomunicatii  circuitele de protectii sunt mai complexe Functionarea rezistorului : In acest caz neutrul retelei de MT este legat la pamint prin intermediul unui rezistor.Legatura dintre rezistor si BPN se realizeaza printr-un intreruptor(monopolar) si un separator(cazul retelelor tratate mixt) sau se poate realiza direct(cazul retelelor tratate numai cu rezistor).tip CIRS 1000/5 . b.)-racordat la TSI  Separatorul de nulal TSI (tip SMEN-20 kV)  Rezistor  Reductor de curent legat pe circuitul de nul intrare in rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.tip CIRS 1000/5 .)racordarea rezistorului la punctul neutru al infasurarii de mt al TSI Partile componente ale instalatiei rezistor-bobina punct neutru (BPN) a.T.)-racordat la pod bare trafo  Separatorul de borna al BPN (tip STEN-20 kV)  Bobina de punct neutru BPN  Rezistor  Reductor de curent legat pe circuitul de nul intrare in rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului. CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE 1.  Reductor de tensiune legat in paralel cu rezistorul-amplasat in cabina rezistorului.  Reductor de tensiune legat in paralel cu rezistorul-amplasat in cabina rezistorului.tip TIRBO 10 kV/100 V b.

montat pe conservator  termometre manometrice. Pentru marirea actiunii electromagnetice dintre infasurari.iar cele care se refera la infasurarea secundara se numesc marimi secundare. DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A TRANSFORMATORULUI Transformatorul are urmatoarele parti componente:  miezul magnetic.iar transformarea ar fi insotita de pierderi mari.realizat din tole de tabla silicioasa  schela.care primeste energia electrica si una sau mai multe infasurari secundare.  capacul cu izolatoarele de trecere.montate pe coloanele miezului .este alimentat de la o sursa de curent alternativ.Marimile care se refera la infasurarea primara se numesc marimi primare(tensiune primara.realizindu-se astfel legatura rigida intre ansamblul miez-infasusari si capacul transformatorului.pentru racirea fortata a uleiului din trafo  cofret comanda ventilatoare  robineti pentru luare probe de ulei si pentru umplere sau golire trafo de ulei  filtru cu silicagel.un curent alternativ.putere primara etc.dimensiunile infasurarilor ar fi foarte mari.in cazul cand este inchis.cu ansamblul aferent de comanda electrica si manuala de la fata locului  relee de gaze.capacul avind si rolul de a inchide cuva.unul pentru cuva trafo.). avind anumite caracteristici.prin care se realizeaza “respiratia” transformatorului. frecventa ramanand aceeas.din tole de otel. prin care sunt scoase in afara bornele.cu circulatie naturala a uleiului si racire prin suflaj cu aer INFASURARILE TRANSFORMATOARELOR Notarea infasurarilor Extremitatile infasurarilor la transformatoarele trifazate se noteaza astfel:  Infasurarile de inalta tensiune: 5 . ce transforma energia electrica a curentului alternativ.  Simbolizare : TTUS-NS=transformator trifazat in ulei. avand in general alte caracteristici.  infasurarile.  cuva cu ulei.pentru masurarea temperaturii uleiului din transformator  radiatoare pentru racirea naturala a uleiului  ventilatoare.Sub influienta fluxului electromagnetic alternativ produs de curentul din circuitul primar. tot in energie electrica. indeosebi alta tensiune si alta intensitate a curentului .acestea se plaseaza pe un miez feromagnetic inchis.care permite trecerea mai usoara a fluxului magnetic.care produce in acest circuit.curent primar.care trimite energia electrica cu alte caracteristici unei retele sau a unui receptor.In lipsa acestui miez de otel.in circuitul secundar se induce o tensiune electromotoare alternativa.in care se introduce ansamblul miez-infasurari  conservatorul de ulei  comutatorul de ploturi.Transformatorul este o masina electrica statica.cu care se strange miezul si se rigidizeaza infasurarile.dintre care unul (primarul). Transformatorul functioneaza pe principiul inductiei electromagnetice intre doua circuite fixe.cu reglaj al tensiunii in sarcina. Transformatorul are o infasurare primara.iar celalalt pentru comutatorul de ploturi  indicator de ulei.

Aceste grupe. La transformatoarele care au o infasurare conectata in stea si una in triunghi se obtin variatii sinusoidale ale fluxului magnetic.pentru conexiunea stea  D sau d. inceputurile A B C  sfirsiturile X Y Z Infasurarile de medie tensiune:  inceputurile Am Bm Cm  sfirsiturile Xm Ym Zm Infasurarile de joasa tensiune  inceputurile a b c  sfirsiturile x y z In cazul legaturii de nul a infasurarii. Alegerea unei anumite conexiuni ale infasurarilor depinde de anumiti factori care se iau in considerare la proiectarea transformatorului : spre exemplu in cazul retelelor cu tensiuni de 110 kV si mai inalte. Grupe de conexiuni Dupa defazajul dintre tensiunile masurate intre borne omoloage la infasurarea de inalta tensiune si medie(joasa) tensiune.extremitatea legaturii se noteaza cu N(O) pentru infasurarea de inalta tensiune.transformatoarele au anumite grupe de conexiuni. Conexiunea in zigzag pentru infasurarea de joasa tensiune. Daca o infasurare are punctul de nul scos (legat) la borne la simbolul de mai sus se mai adauga semnul-indice “o”.deoarece in primul caz numarul de spire pe faza este de √3 ori mai mic si sectiunea conductorului de bobinaj de √3 ori mai mare decit pentru conexiunea in triunghi (la aceeasi putere a trafo si aceeasi tensiune a retelei) si ca urmare volumul de munca la fabricatie si pretul conductorului de bobinaj sunt mai reduse.cand cealalta infasurare este conectata in stea.in multiplii de 300 electrice. Infasurarile in stea sunt mai ieftine decit cele in triunghi.reprezinta defazajul masurat in sens orar.infasurarea corespunzatoare a transformatorului se conecteaza in stea cu punctul de nul scos la borne(Yo).iar infasurarea de medie(joasa) tensiune este conectata in triunghi.desemnate prin cifre cuprinse intre 0 si11.tensiunii electromotoare si tensiunii la borne pe faza-elemente deosebit de importante in functionarea mai economica si mai sigura a trafo.deoarece depind de sensul de infasurare al spirelor in bobine.Nm(Om) pentru infasurarea de medie tensiune si n(o) pentru infasurarea de joasa tensiune.asigura o mai buna uniformizare a sarcinii in infasurarile transformatorului in cazul incarcarii nesimetrice.la care una din infasurari este conectata in triunghi.In acest caz rezulta pe faza o tensiune cu √3 ori mai mica decat tensiunea dintre faxe (de linie) ceea ce conduce la o reducere a izolatiei fata de conexiunea in triunghi. Exemplu: conexiunea “ Yod “: Infasurarea de inalta tensiune este conectata in stea si are punctul neutru accesibil (scos) la borne.pentru conexiunea triunghi  Z sau z.la alimentarea infasurarii de inalta tensiune cu un sistem trifazat simetric de tensiuni de succesiune directa(fazele se succed in sens orar).pentru conexiunea zigzag Litera mare se refera la infasurarea de inalta tensiune.dintre tensiunea inalta si medie(joasa) masurata intre bornele omoloage.Acestea sunt motivele care determina folosirea transformatoarelor. Conexiunile infasurarilor trifazate: Infasurarile trfazate ale transformatoarelor pot fi conectate in:  stea  triunghi  zigzag Conexiunile transformatoarelor se simbolizeaza astfel:  Y sau y. Inceputurile si sfirsiturile infasurarilor sunt notiuni relative.iar litera mica la infasurarea de medie sau joasa tensiune. 6 .Ele se definesc in corespondenta cu sensul tensiunii electromotoare induse in infasurari.

 frecventa nominala.iar in circuitul primar se aplica tensiunea nominala  raportul de transformare nominal.este tensiunea care corespunde la bornele secundare.grupa de conexiuni se defineste pentru alimentarea bornelor infasurarii de inalta tensiune cu un sistem trifazat de tensiuni de succesiune directa si este determinata de:  sensul de bobinare al infasurarilor  modul de notare relativa a bornelor  schema de conexiuni a infasurarilor Exemple de scheme si grupe de conexiuni:  “Yod-5”-infasurarea primara conectata in stea cu nulul scos la borne-infasurarea secundara conectata in triunghi-defazajul dintre tensiunile omoloage din primar si secundar este de 5x300=1500 Dispunerea bornelor pe capacul cuvei transformatorului Regula de dispunere a bornelor pe capac este:la transformatorul privit dinspre partea de inalta tensiune bornele sa se succeada de la stinga la dreapta in ordinea N-A-B-C .atunci cind transformatorul lucreaza in gol. Nm-Am-Bm-Cm.este alimentat cu o tensiune Ukn.raportul Uk=Ukn/Unx100 defineste tensiunea nominala de scurtcircuit. MARIMILE NOMINALE SI DATELE CARACTERISTICE ALE TRANSFORMATORULUI Marimile nominale si datele caracteristice ale transformatorului sunt inscrise de obicei pe placuta sa indicatoare si acestea sunt:  puterea nominala a transformatorului.In cazul transformatoarelor trifazate cu doua infasurari.Pe placuta indicatoare sunt inscriptionate si tensiunile corespunzatoare fiecarei trepte a comutatorului de ploturi.in Hz  numarul de faze  schemele si grupa de conexiuni  modul de reglaj al tensiunii  regimul de functionare.respectiv secundare  curentul nominal primar sau secundar.w2 reprezinta numarul de spire a infasurarii primare. la mersul in gol(la infasurarea secundara nu este racordat nici un consumator) k=U1n/U2n=w1/w2 unde w1.primara si secundara.cu secundarul legat in scurtcircuit.continuu sau de scurta durata 7 .in conditii normale de mediu  tensiunea nominala primara .pentru care nu sunt depasite limitele de incalzire admisibile ale elementelor transformatorului.este curentul corespunzator valorilor puterii nominale si tensiunii nominale primare.respectiv secundare  tensiunea nominala de scurtcircuit.  tensiunea nominala secundara.este raportul dintre tensiunile nominale.este tensiunea de linie aplicata la bornele infasurarii primare.exprimata in V sau kV .este puterea aparenta la bornele circuitului primar.exprimata in procente din tensiune nominala primara a transformatorului .astfel incat prin infasurarile primara si secundara sa circule curentii nominali. n-a-b-c.daca primarul unui transformator.exprimata in kVA sau MVA.in regim nominal de functionare.

se face relativ rar.caz in care solutia reglarii este mai avantajoasa.    modul de racire greutatea totala a transformatorului greutatea uleiului greutatea partii decuvabile a transformatorului REGLAREA TENSIUNII TRANSFORMATORULUI In conditii de exploatare a instalatiilor electrice apare necesitatea mentinerii unei tensiuni cat mai constante la consumatori.limitand totodata curentii din circuitele de comutatie.si ea se efectueaza la o ora cand transformatorul poate fi deconectat pentru scurt timp. Problema fundamentala care apare la functionarea in paralel a mai multor transformatoare.infasurarile primare. La transformatoarele cu puteri mai mari decat 1600 kVA.In cazul conectarii in paralel a transformatoarelor.care le protejeaza impotriva agentilor externi.reglarea tensiunii se realizeaza sub sarcina.prizele fiind strabatute de curenti mai mici si comutatorul mai slab dimensionat. Reglarea tensiunii sub sarcina se face frecvent pentru mentinerea nivelului de tensiune intr-o banda data.5% si ±5%.proportional cu puterile lor nominale. Pentru reglarea tensiunii sub sarcina se utilizeaza comutatoare speciale(de reglaj sub sarcina) care comuta prizele in timpul functionarii transformatorului fara a intrerupe curentul in infasurari.cu capac de protectie. Elemente componente ale comutatorului de ploturi:  ruptorul.t.repartitia 8 .prin modificarea numarului de spire. In practica modificarea raportului de transformare se face prin comutarea unor prize prevazute pe infasurarea de inalta tensiune.este aceea a repartizarii sarcinii totale intre diferitele transformatoare.Rezolvarea acestei probleme se realizeaza prin reglarea tensiunii transformatorului.T/j.  Selectorul  Mecanismul de actionare Toate acestea sunt introduse in interiorul unei carcase din aluminiu. La puteri mai mari se prevad cinci prize de reglaj fara tensiune.prin conectarea in paralel a mai multor transformatoare La functionarea in paralel a transformatoarelor.atunci cand se constata o variatie importanta a sarcinii in retea. Toate transformatoarele de distributie pina la 1600 kVA sunt prevazute cu reglaj fara tensiune de ±5%. FUNCTIONAREA IN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR Functionarea in paralel a transformatoarelor asigura:  continuitatea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor la deconectarea unor transformatoare pentru revizii sau reparatii  mentinerea unui nivel minim al pierderilor in procesul de transformare.care permit obtinerea tensiunii nominale si a treptelor de ±2.respectiv secundare.prin modificarea numarului de transformatoare aflate in functiune corespunzator sarcinii cerute  cresterea rationala a puterii statiilor de transformare pe masura cresterii consumului de energie electrica al receptoarelor alimentate de statie.pentru M.identice ca putere si constructie.se conecteaza la bare comune.realizat prin trei prize scoase la infasurarea de inalta tensiune.de pilda toamna sau primavara. Schimbarea prizei de reglaj fara tensiune. Principiul reglarii tensiunii la transformator consta in modificarea raportului de transformare.

media sau joasa tensiune din circuitele primare. Pentru a functiona in paralel doua transformatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:  tensiunile nominale primare si secundare ale transformatoarelor sa fie egale. .ceea ce atrage egalitatea rapoartelor de transformare  sa aiba aceeasi grupa de conexiuni si sa se conecteze in paralel prin bornele de acelasi nume  sa aiba aceleasi tensiuni de scurtcircuit.In caz general insa se conecteaza in paralel transformatoare care au puteri nominale diferite.combinarea in prealabil a marimilor transformate pentru a obtine o marime care sa arate corect o stare de defect sau o functionare anormala. si anume prin intermediul transformatoarelor de tensiune si curent.in cazul folosirii lor pentru protectii.uniforma a sarcinii pe transformatoare se realizeaza de la sine. transformatorul de tensiune este analog cu transformatorul de forta in regim de mers in gol. Din acest motiv aceste aparate se racordeaza in circuitele electrice in mod indirect. in conditii normale de functionare. fata de parametrul normal. deosebirea constand in valoarea puterii. Transformatorul de tensiune este un transformator de masura la care tensiunea secundara. denumite transformatoare de masura. ordinul de marime al valorilor curentilor si tensiunilor estc foarte variat. adaptarea aparatelor de masurare a tensiunii. domeniul de masurat este mult mai larg: pana la dublul tensiunii normale si in cazul curentilor de scurtcircuit pana la 30-40 ori curentul nominal. de la zeci de volti la sute de kilovolti pentru tensiuni si de la amperi la zeci de kiloamperi pentru curenti.in cazul folosirii lor pentru aparate de masura. Infasurarea primara a transformatoarelor de masura se conecteaza in paralel cu circuitul a carei tensiune de transforma. precum si ale aparatelor de protectie. Parametrii caracteristici sunt urmatorii: 9 . . deosebirile fiind in privinta domeniului masurat si anume: . 2.sau diferenta de cel mult 10% intre ele  raportul puterilor nominale ale transformatoarelor de cel mult 1/3 pentru cele fabricate inaintede 1972 si cel mult 1/2 pentru cele fabricate dupa 1972 2. Pentru aceasta gama extinsa a tensiunilor si curentilor. TRANSFORMATOARE DE MASURA In cadrul Sistemului Energetic National. curentului. frecventei. In secundarul transformatorului de tensiune se conecteaza o sarcina de impedanta mare. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE Transformatoarele de tensiune au rolul de a schimba printr-un raport dat valoarea tensiunii aplicate infasurarii primare. Functiile pe care le indeplinesc transformatoarele de masura sunt: . .reducerea curentilor la valori admise de aparataj. respectiv 1A sau 5A. reglaj si automatizare. . este practic proportionala cu tensiunea primara si defazata in raport cu aceasta cu un unghi apropiat de zero. avand in consecinta un curent secundar foarte redus. domeniul de masura este intre 30% si 120%. transformatoarele de masura se aseamana cu celelate tipuri de transformatoare existente in instalatiile energetice.reducerea tensiunilor din instalatiile de forta la valori convenabile de 100 sau 220 V. Ca principiu de funtionare si constructie. puterii. Din punct de vedere al schemei de conectare si din punct de vedere constructiv.izolarea releelor si a personalului de exploatare de inalta. nu este justificata din punct de vedere tehnic si economic.1.

exprimata in siemens. . . . . tensiunea primara avand valoarea tensiunii maxime de lucru. 10 kV.Puterea maxima secundara Smax este puterea aparenta. .monofazate.380 kV.Tensiunea primara nominala U1n este valoarea tensiunii primare care figureaza pe placuta indicatoare a transformatorului. .cu izolatie plina. adica inceputul si sfarsitul infasurarii primare izolate corespunzator tensiunii de izolatie. 20 kV. 6 kV. . . exprimata in VA. - 10 . Unele valori standardizate: 0.Raportul de transformare este raportul dintre tensiunea primara si tensiunea secundara. 110/√3 kV. absorbita de sarcina secundara nominala in regim nominal de functionare. 6 kV.insafurarea secundara (principala) de masura este infasurarea care alimenteaza circuitele de tensiune ale aparatelor de masurat si protectie.cu izolatie degrasiva.inductive cu circuit magnetic deschis.capacitive.Sarcina secundara Y2 este admitanta circuitului secundar. . absorbita de sarcina avand cos ϕ = 0. incalzirea diferitelor parti ale transformatorului nedepasind limitele admisibile. .Puterea secundara nominala Ssn este puterea aparenta. … c) dupa tensiunea secundara nominala: .Sarcina secundara nominala Y2n este sarcina secundara a infasurarii secundare de masura pentru care sunt garantate conditiile de precizie si functionare. adica dupa numarul infasurarilor de inalta tensiune din transformator: .Raportul de transformare nominal Kn este raportul dintre tensiunea nominala primara si tensiunea nominala secundara: Kn = U1n/ U2n . Unele valori standardizate: . .inductive cu circuit magnetic inchis. Tipuri constructive :  Transformatoare de tensiune de joasa tensiune.4 kV. .380 kV.Clasa de precizie reprezinta notarea conventionala a limitelor erorilor pe care transformatoarele de tensiune trebuie sa le respecte in conditiile date si se exprima in cifre sau in cifre urmate de litera “P” in cazul secundarelor de protectie ale transformatoarelor. Din categoria transformatoarelor de tensiune care au sfarsitul infasurarii primare izolat la tensiunea de 2 kV si scos in afara transformatorului. . adica un capat al infasurarii primare este legat (constructiv) la masa (de obicei sfarsitul infasurarii). Clasificarea transformatoarelor de tensiune: a) dupa principiul constructiv: . Transformatoarele de tensiune se construiesc cu doua feluri de infasurari secundare: .100 V sau 100/√3 V pentru infasurarea secundara principala.Tensiunea secundara nominala U2n este valoarea tensiunii inscrisa pe placuta avertizoare a transformatorului. 10 kV. .Tensiunea maxima de lucru Um este tensiunea cea mai mare (valoare eficace) intre faze la care transformatorul de tensiune poate functiona in regim de lunga durata in conditii normale de exploatare. exprimata in VA. 0. e) dupa caracterul izolatiei si al legarii la pamant: .bifazate.infasurarea secundara (auxiliara) de protectie este infasurarea care alimenteaza circuitele de protectie si semnalizare in cazul punerii la pamant a unei faze.Raportul de transformare efectiv (real) Ke este raportul dintre tensiunea primara masurata si tensiunea secundara corespunzatoare: Ke = U1/ U2 . in cutia de borne a infasurarilor secundare. face parte transformatorul tip TEMU – 110 kV. .110/3 kV sau 100 V pentru infasurarea auxiliara.100/3 V sau 100 V pentru infasurarea secundara auxiliara.8 (inductiv). 110/√3 kV. d) dupa numarul fazelor.  Transformatoare de tensiune de medie tensiune.100 V sau 110/√3 V pentru infasurarea principala. iar eroare de tensiune fiind maxim de 10 %. b) dupa tensiunea primara nominala: 0. 20 kV. cu indicarea factorului de putere (inductiv sau capacitiv).

5 . Transformatorul de tensiune de inalta tensiune a) Transformatorul de tensiune tip TEMU . soclul cu cutia de borne. 35 kV.110 kV Este un transformator cu izolatie in ulei. sau printr-un izolator de trecere de 2.20. TEBU . sfarsitul infasurarii fiind legat direct la socul metalic la transformatoarele mai vechi. 4 . a) Transformatoarele cu izolatie in rasina sunt de tipul TIRMo. infasurarea primara.filtrul cu silicagel. carcasa din rasina turnata. in schimb la transformatoarele tip TIRBo izolatia infasurarii primare este plina.Aceste transformatoare pot fi cu izolatie in rasina sau in ulei. 8 – busonul pe la care se face umplerea cu ulei a transformatorului. 6 Izolatia infasurarii primare este degresiva. La transformatoarele tip TIRMo izolatia infasurarii primare este degresiva. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: 1soclul pe care este fixat miezul magnetic cu infasurarile primara si secundara. 6 . 35 kV. Izolatia transformatorului este cufundata in ulei. 10. infasurarile secundare. la transformatoarele din fabricatia curenta. 20. sfarsitul infasurarii fiind legat direct la carcasa metalica.5. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: miezul magnetic. 25 kV. 25.TEMU 20. 11 .izolatorul din portelan electrotehnic care formeaza cuva transformatorului..nivelul de ulei. 2 . TIRBo: 5.. ambele borne ale infasurarii fiind izolate corespunzator tensiunii nominale a transformatorului b) Transformatoarele cu izolatia in ulei sunt de tipul: .capacul metalic in care este fixata borna infasurarii primare 7. burduf cu compensator 8 5 4 7 3 2 1 Fig.4 kV. Transformatorul de tensiune tip TEMU – 110 kV. 3 . 7 .cutia de borne la care sunt aduse bornele infasurarii secundare.borna infasurarii primare.

defectul nu se extinde la intreg transformatorul. Dezavantajele transformatoarelor de tensiune capacitive fata de transformatoarele de tensiune inductive: . In functie de valoarea tensiunii nominale.prin defectarea unui element al transformatorului de tensiune capacitiv (exemplu: un condensator sau transformatorul inductiv).puterea secundara a acestor transformatoare este mai mica decat a transformatoarelor inductive.b) Transformatoarele de tensiune capacitive tip TECU . Transformatoarele de tensiune capacitive se folosesc la inalta si foarte inalta tensiune.sunt mai sensibile. in locul transformatoarelor de tensiune inductive. Circuitul inductiv de masura se compune dintr-un transformator T si o bobina cu fier L. la variatii ale frecventei.prezinta o rezistenta buna la undele de soc. Fig.permit cuplarea la linia electrica de inalta tensiune a unei instalatii de telecomunicatii de inalta frecventa. la variatia temperaturii.de la o anumita tensiune in sus pretul transformatorului de tensiune capacitiv este mai mic. . Practic aceasta repartitie fiind uniforma. care mareste inductanta transformatorului coborator T obtinand o rezonanta de curent. divizorul de tensiune capacitiv contine unul sau mai multe condensatoare suprapuse. datorita repartitiei uniforme a tensiunii in lungul divizorului capacitiv de tensiune. . Transformatoarele de tensiune capacitive au o serie de avantaje fata de transformatoarele de tensiune inductive: . izolatia divizorului capacitiv de tensiune poate fi usor realizata. . Schema electrica de principiu a unui transformator de tensiune Transformatoarele de tensiune capacitive se compun dintr-un divizor de tensiune capacitiv C1 si C2 si dintr-un circuit inductiv de medie tensiune conectat intre priza mediana a divizorului capacitiv si pamant.6. ale campurilor magnetice perturbatoare. . .precizia masurarii este mult influentata de regimurile tranzitorii care apar in cazul avariilor in instalatiile electrice. 12 .110 kV. datorita prezentei capacitatii.

borna pentru telefonia prin inalta frecventa. Regimul normal de functionare al unui transformator de curent este regimul de scurtcircuit in 13 . 11 .cutia terminala. Transfortnatorul de tensiune tip TECU – 110 kV: 1 .dispozitiv de ridicare. In acest sens infasurarea primara se conecteaza in serie cu circuitul primar si se compune dintr-un numar mic de spire (uneori este redus la una singura). 5 . 6 . de sectiune corespunzatoare curentilor care o strabat.2. TRANSFORMATOARE DE CURENT Transformatoarele de masura de curent (in cele ce urmeaza vor fi numite prescurtat transformatoare de curent) au rolul de a schimba intr-un raport dat.7.izolator de portelan. valoarea curentului care parcurge infasurarea primara.vizor nivel ulei.1 2 3 4 9 10 11 8 5 6 7 Fig.ecran. 2. 9 . 3 . 10 . Protectia transformatoarelor de tensiune contra suprasarcinilor si scurtcircuitelor din circuitul secundar este realizata prin montarea de sigurante fuzibile de joasa tensiune in circuitul secundar. 8 . 7 .cutia de borne. Aceste sigurante se aleg astfel incat sa se topeasca la depasirea puterii maxime admisibile a infasurarii secundare respective. Infasurarea secudara se compune dintr-un numar mai mare de spire.cuva metalica.buson golire ulei. 2 . 4 .borna de inalta tensiune.buson de umplere cu ulei.

CIBo). Literele mici an urmatoarea semnificatie: 14 .0. CIT. . . TIPURI CONSTRUCTIVE Transformatoare de curent de joasa tensiune. 20. Transformatoare de curent de medie tensiune. 20. CITu. CITi. (60).u – montaj direct pe cablu de forta. 50. .Sarcina secundara nominala Z2n este sarcina secundara pentru care sunt garantate conditiile de precizie si functionare ale transformatorului de curent. CIRTos.o – montaj tip saiba in circuitul primar cu bare rigide plate.Puterea secundara nominala S2n este puterea absorbita de sarcina secundara nominala in regim nominal de functionare si este data de expresia: S2n = Z2n x In2 .Curentul primar nominal de saturatie I1sn reprezinta valoarea maxima a curentului primar pentru care eroarea de curent a transformatorului la sarcina nominala si la cos ϕ = 0. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: circuitul magnetic. (12. Principalele caracteristici tehnice ale transformatoarelor de curent sunt urmatoarele: . CIRTo. . Transformatoarele cu izolatia in rasina electroizolanta sunt de tipul: CIRS.5). la tipurile CIRS. infasurarea primara la unele tipuri (CIS.Curentul secundar nominal I2n reprezinta curentul secundar pentru care este determinat regimul nominal de functionare si poate avea una din valorile: 1 sau 5 A. 10. CITi. CIRTi − 10. precum si multiplii zecimali ai acestor valori. Literele mici au urmatoarea semnificatie: .Curentul secundar nominal de saturatie I2sn este curentul secundar corespunzator curentului primar nominal de saturatie. ale caror simboluri sunt prezentate mai jos. CITo. . CIRS. Z2 si Z2n se exprima in ohmi. Se defineste coeficientul de saturatie n raportul I1sn = I2sn.5 kV.Clasa de precizie reprezinta notarea conventionala a limitelor erorilor pe care transformatorul de curent trebuie sa le respecte in conditiile date. 20 kV. CIT. CIRT. CITu. Izolatia acestor transformatoare este realizata din material plastic la tipurile CIS. 35 kV si CIRT – 10. 30. 75 A. . infasurarea secundara. Aceste transformatoare pot fi cu izolatie in rasina electroizolanta turnata sau in ulei. 15.Raportul de transformare nominal Kn este raportul dintre curentul primar nominal si curentul secundar nominal: Kn = I1n / I2n Raportul de transformare nominal este inscris de fabrica constructoare pe placuta indicatoare a transformatorului sub forma de fractie: la numarator curentul primar nominal si la numitor curentul secundar nominal. CIRT.secundar. CIBo . Poate avea una din valorile: 5.Tensiunea maximala de lucru Um reprezinta valoarea efectiva cea mai mare a tensiunii intre faze la care transformatorul de curent poate functiona in regim de lunga durata in conditii normale de exploatare. . carcasa electroizolanta. Transformatorul de curent poate avea doua regimuri de functionare. 40. .Sarcina secundara Z2 este impedanta circuitului secundar cu indicarea factorului de putere. ClEo sau din rasina electroizolanta turnata. Acesta. . (25). cand functioneaza la suprasarcina sau cand in retea exista un regim de avarie. CIRS. Aceste transformatoare sunt de tipul: CIS. se inscrie pe placuta indicatoare a transformatorului de curent.Curentul primar nominal I1n este curentul primar pentru care este determinat regimul nominal de functionare.8 este de 5 % sau 10 %. CITo. si anume: regimul normal de functionare si regimul de supracurent.i – montaj direct in circuitul primar cu bare dreptunghiulare. .

5 – cutia bornelor secundare. o bara a instalatiei electrice sau partea conductoare de curent a unui izolator de trecere. Alte transformatoare de curent de joasa si medie tensiune au infasurarea primara multispirala. i – monospiral cu bara de trecere dreptunghiulara. formata din hartie electroizolanta. 7 – izolatoare de trecere. Infasurarea primara este comutabila in raportul 1 : 2 pentru gama standardizata a curentilor de 50…600 A. 2 3 1 4 8 5 - - 2 – ulei electroizolant. 3 – insafurarea primara cu miezurile magnetice. Transformatoare de curent de inalta tensiune. 6–dispozitiv de comutatie al infasurarilor primare. Infasurarea primara poate fi o tija care sa fie o parte constructiva a transformatorului de curent. Transformatorul de curent tip CESU 110 kV se compune din: .este reprezentata o sectiune printr-un transformator de curent. si din infasurarea primara.impreuna cu izolatia de joasa tensiune . Transformatorul de curent tip CESU – 110 kV.este reprezentat mai sus 7 transformatorul CIRS − P2 P1 20 kV. avand o buna stabilitate termica si dinamica. Este un transformator cu izolatie in ulei. 4 – infasurarile secundare. apoi cufundata . Transformatoarele se compun din cate doua infasurari secundare. este uscata si impregnata sub vid. Din categoria 6 acestor transformatoare. os – monospiral cu bara de trecere rotunda si picior suport median.1 – izolator de portelan. Izolatia de inalta tensiune. In fig. iar pentru curentul primar de 1250 A infasurarea este necomutabila. 15 . La aceste tranformatoare conductorul infasurarii primare trece o singura data prin circuitul magnetic.o – monospiral cu bara de trecere rotunda si flansa mediana de fixare. fiecare pe cate un miez magnetic. iar puterile lor secundare au o valoare insemnata. 8 – carucior.in ulei electroizolant. Aceste transformatoare au o precizie in masurare mai mare. P2 – bornele primare. Aceste transformatoare sunt constructiv simple. cu infasurarea multispirala in cuva de portelan. Aceste transformatoare au izolatia dintre infasurari precum si cea dintre infasurari si piesele legate la masa din rasina turnata. P1. cu dimensiuni de gabarit si greutate mica. Constructiv unele transformatoare de curent de joasa si medie tensiune au infasurarea primara monospirala. cazul transformatorului tip CESU.

Principalele caracteristici tehnice ale intreruptoarelor de 110 kv si MT: Tensiunea nominala ( KV ) Este tensiunea cea mai mare la care este garantata functionarea intreruptorului in regim nominal si poate avea urmatoarele valori :  (3) . Variatiile volumului de ulei datorita temperaturii sunt preluate de camera elastica din cauciuc. i – 110kV.  Curentul nominal ( A ) Este cel mai mare curent . Datorita acestui fapt transformatorul se poate introduce pe cablurile trifazate dupa realizarea cutiei terminale. Aceste variatii sunt observate prin vizorul dispus pe capacul transformatorului. Sunt transformatoare cu izolatie in rasini electroizolante. cuva sau soclul. in care indicii “i” si “o” simbolizeaza: varianta constructiva demontabila. fara ca limitele admisibile de incalzire sa fie depasite si poate avea umatoarele valori :  400 . 110 . 630 . Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: infasurarea primara. Se compun dintr-un miez magnetic pe care se afla infasurarea secundara. sub care intreruptorul poate functiona in regim permanent . (10) . izolatorul de inalta tensiune din portelan electrotehnic. capul transformatorului. 1250 . Intreruptoarele trebuie sa aiba o functionare foarte sigura si fara risc de explozii sau incendii. Transformatoarele de curent pentru componenta homopolara. miezurile magnetice cu infasurarile secundare. 3150 . 2000 . 16  . impregnata sub vid. Este frecventa de lucru in regim continuu .4000 . 20 . (15) . h. Aceste transformatoare sunt de tipul CIRHi. la noi in tara fiind standardizata frecventa de 50 Hz. 6300.Transformatoarele de curent de inalta teusiune tip CESU k. Transformatorul asigura etanseitatea fata de aerul atmosferic. CIRHo. sa suporte si sa intrerupa curentii de sarcina si de defect care apar in retea. 800 . respectiv varianta constructiva nedemontabila. Intreruptorul trebuie sa aiba o putere de rupere suficienta pentru a intrerupe curenti de scurt circuit suficient de mari intr-n timp cat mai scurt.1600 . 2500 . 5000 . Izolatia infasurarilor este din hartie electroizolanta. pentru a pastra stabilitatea sistemului. 220 . Rolul important al intreruptoarelor este de a intrerupe automat circuitele electrice in momentul aparitiei curentilor de scurt circuit . (6) . Astfel transformatorul CIRHi are miezul magnetic taiat. INTRERUPATOARE Intreruptoarele sunt aparate electrice de comutatie destinate sa conecteze . 400 .  Frecventa nominala ( Hz ) . 750 . 3. apoi cufundata in ulei electroizolant. (60) . uscata. (35) . iar cele doua jumatati se asambleaza prin suruburi. care cuprinde sistemul de comutare al infasurarii primare si camera elastica.

Reprezinta posibilitatile de actiune ale intreruptorului in caz de defect si sunt adoptate de regula urmatoarele secvente nominale:  D – 3min – ID –3min – ID .  SIMBOLIZAREA INTRERUPTOARELOR  I (S) = intreruptor  O = ortojector  UP = cu ulei putin  M (m) = modernizat  H (B) = hexaflorura ( SF6)  14 (6) = cantitatea de SF 6 (kg) CLASIFICAREA INTRERUPTOARELOR:  Dupa numarul de poli  Intreruptoare monopolare. INTRERUPTOARE DE 110 KV CU ULEI PUTIN ( IUP ) ACTIONATE CU DISPOZITIVE CU RESOART (MR-4.sec – ID – 3 min – ID.  Secventa nominala de manevra.  Durata nominala de deschidere . pentru intreruptoarele ce vor functiona in regim de RAR  ID – 15 sec – ID pentru comanda manuala sau AAR OBS D = reprezinta operatia de deschidere ID = reprezinta operatia de inchidere urmata imediat de operatia de deschidere  Durata nominala de inchidere .5 ori valoarea eficace a componentei periodice a capacitatii de rupere nominale la scurtcircuit.  Capacitatea nominala de rupere a curentilor de scurtcircuit .CMR-2B) 17 . aer comprit )  Intreruptoare cu vid  Cu suflaj magnetic 3. pentru intreruptoarele ce nu vor functiona in regim de RAR  D – 0.Reprezinta curentul de scurt circuit cel mai mare pe care intreruptorul este capabil sa-l intrerupa si are doua componente si anume:  Capacitatea nominala de inchidere la scurtcircuit. bipolare . Reprezinta valoarea tensiunii de tinere la impuls normalizat pozitiv si negativ timp de 1 minut la frecventa de 50 Hz pe care trebuie sa o suporte izolatia unui intreruptor expus la supratensiuni de origine atmosferica. Reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii impulsului de inchidere asupra dispozitivului de actionare si momentul in care s-au inchis contactele la toti polii intreruptorului. apa )  Cu mediu de stingere gazos (hexafluorura de sulf.3. Reprezinta de 2. tripolare  Dupa felul instalatiei  Intreruptoare de interior sau de exterior  Dupa nivelul de izolatie  Intreruptoare cu izolatie normala sau cu izolatie marita  Dupa modul de actionare  Cu actionare monofazica sau cu actionare trifazica  Dupa mediul de stingere a arcului electric  Cu mediu de stingere lichid (ulei. Reprezinta intervalul de timp dintre momentul inceperii separarii contactelor .1. pana in momentul stingerii arcului electric la toate fazele intreruptorului.  Durata nominala de intrerupere . Reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii impulsului de deschidere asupra dispozitivului de actionare si momentul in care s-au deschis contactele la toti polii intreruptorului.Nivelul de izolatie nominal .

Camera destingere are rolul de a stinge arcul electric dintre contactele intreruptorului printr-un suflaj transversal-axial. Ansamblul izolator superior . Acest tip de dispozitiv de actionare este astfel conceput ca intreruptorul sa aiba posibilitatea sa execute secventa nominala de manevra . sau mecanic de la dispozitivul de actionare montat pentru fiecare faza . Sovata…. deblocheaza clicetul de deschidere . INTRERUPTORUL DE 110 KV ACTIONAT CU DISPOZITIV PNEUMATIC (DPE) 18 .camera de stingere Este compus dintru-n izolator din ceramica in interiorul caruia se gaseste un cilindru izolant din pertinax . Cilindrul izolant din pertinax este montat in vederea protejarii izolatorului ceramic impotriva supratensiunilor ce iau nastere in momentul ruperii arcului electric in camera de stingere.a. In partea superioara a carterului se afla o sticla de nivel care indica nivelul uleiului in ansamblul carter inferior superior.Ansamblul carter –izolator inferior face legatura intre camera de stingere si mecanismul de actionare. Ludus.2. Resortul armat prin intindere (comprimare la cel elicoidal) acumuleaza energia necesara efectuarii operatiei de inchidere si ramane in aceasta pozitie cu ajutorul clicetelor din sistemul cinematic. Baraj . ansamblul carter cu izolatorul inferior si dispozitivul de actionare. care este racordat la sistemul cinematic . CIC). Comanda de inchidere a intreruptorului : Se face electric din sala de comanda (cutia de cleme) . In aceasta pozitie dispozitivul de actionare are sistemul de biele contact mobil blocat in pozitia inchis de clichetul de deschidere. Comanda de deschidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare . 3. care contine camera de stingere . realizand pe langa functia de legatura intre mecanism si ansamblul superior si izolatia circuitului erlectric fata de masa.Sunt intreruptore din clasa cu ulei putin . In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de dechidere . Intergul ansamblu superior este umplut cu ulei electroizolant . FUNCTIONAREA INTRERUPTORULUI 110 KV ACTIONAT CU DISPOZITIV cu resoarte Pentru comanda intreruptorului se utilizeaza energia acumulata in resoarte in forma de spirala (elicoidale ) care sunt armate prin servomotor electric alimentat in c. Ansamblul carter-izolator inferior Este compus tot dintr-un izolator ceramic fixat de caterul superior si de cel inferior prin care trece tija mobila a contactului mobil. resortul de deschidere (comprimat la faza anterioara) se destinde cu mare viteza producand prin sistemul cinematic al mecanismului ( biele contact mobil) deschiderea intreruptorului . (c.Ansamblul carter-izolator inferior este de asemeni plin cu ulei electroizolant .) sau CMR-2B (st. In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de inchidere actioneaza asupra clichetului de inchidere . destinate a functiona in statii electrice exterioare la tensiunea de 110 kV . iar in interiorul cilindrulu se gaseste camera de stingere din sticlotextolit. pregatind dispozitivul pentru comanda de deconectare.care are rolul atat ca izolant cat si in procesul de stingere a arcului electric la comenzile de conectare –deconectare. sau manual.Actionarea se face cu dispozitive de actionare cu resort tip MR-4 ( st. Comanda de deschidere este posibila chiar daca resoartele de inchidere sunt destinse.) . CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA INTRERUPTOARELOR DE 110 KV CU ULEI PUTIN (IUP) ACTIONATE CU DISPOZITIVE CU RESOART (MR-4) O faza a intreruptorului este constituita din ansamblul izolator superior . Resortul armat se destinde antrenand contactul mobil spre inchidere si totodata comprima resortul de deschidere . ca urmare a acestui fapt .c.

Comanda de inchidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare tip DPE ( montat pentru fiecare faza cate un dispozitiv) . sau cate unul pentru fiecare faza (MOP-3) cu comanda monofazata . Mecanismul de actionare poate fi unul singur tip MOP-1 pentru toate cele trei faze . In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de inchidere deschide un ventil .Fiecare camera de stingere este umpluta cu ulei electroizolant . In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de dechidere deblocheaza clicetul de deschidere .3. Ansablul mecanism – camere de stingere nu comunica direct . 19 . Nivelul acestui ulei se poate verifica la sticla de nivel fixata pe carter.astfel ca un singur mecanism sa comande ambele contacte ale ansamblului.Aceste resoarte sunt armate prin destiderea presiunii aerului comprimat in momentul comenzii de inchidere . avand la partea superioara un carter superior . In aceasta pozitie dispozitivul de actionare are sistemul de biele contact mobil blocat de clichetul de deschidere in pozitia inchis fara ca aerul comprimat sa mai aiba actiune asupra sistemului . Aceasta comanda nu este conditionata de existenta aerului comprimat in instalatie . care da posibilitattea aerului comprimat inmagazinat in rezervoarele tampon sa actioneze asupra unui piston . cu ulei putin sunt construite pentru utilizare in instalatii exterioare avand inseriate doua camere de stingere identice pentru fiecare faza. cu rol izolant si in procesul de stingere a arcului electric . Camerele de stingere sunt grupate cate doua pentru fiecare faza formand un “V” .INTRERUPTOARE DE 110 KV DE TIP ORTOJECTOR ( IO ) ACTIONATE CU DISPOZITIVE TIP MOP-1 (MOP-3) Intreruptoarele IO 110 KV de tip “ortojector” rapide . avand la partea superioara vizor pentru nivel . Ansamblul mecanism superior se afla sub tensiune . iar prin comprimarea resortului de deschidere pregatind dispozitivul pentru comanda de deconectare. In carter se afla ulei de transformator cu rol izolant si de protectie a ansamblului hidralic.5 atm. Coloana izolanta are rolul de sustinere a ansamblului mecanism-camera de stingere si de a realiza izolatia corespunzatoare intre partea sub tensiune si masa . resortul de deschidere (comprimat la faza anterioara) se destinde cu mare viteza producand prin sistemul cinematic al mecanismului ( biele contact mobil) deschiderea intreruptorului .dar sincronizata pentru cele trei faze .Pentru acest lucru dispozitivul este prevazut pe fiecare faza cu cate un rezervor de aer cu supapa de retur cu un volum de aer suficient pentru aceste manevre . cu indicator de nivel de ulei.Coloana izolanta este umpluta cu ulei de transformator cu rol izolant . iar pentru deschidere energia acumulata in resoarte in forma de spirala . are rol de sustinere pentru camerele de stingere in “V” si cuprinde mecanismul hidraulic de comanda.cu comanda trifazata .5 atm).Resortul armat prin comprimare acumuleaza energia necesara efectuarii operatiei de deschidere si ramane in aceasta pozitie cu ajutorul clicetelor din sistemul cinematic. cuplate hidraulic intre ele . Comanda de deschidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare tip DPE .Coloana izolanta nu comunica direct cu ansamblul mecanism-camere de stingere. ca urmare a acestui fapt .Comanda de inchidere este posibila atat timp cat presiunea aerului in instalatia de aer comprimat este la o presiune corespunzatoare ( 5. Prin colana izolanta traverseaza conductele izolante pentru transmisia hidraulica . 3.fiind astfel conceput incat intreruptorul inchis sa aiba posibilitatea de descchidere .Pentru comanda intreruptorului se utilizeaza aerul comprimat la inchidere . care este racordat la sistemul de biele si clicheti antrenand contactul mobil spre inchidere . Acest tip de dispozitiv de actionare este astfel conceput ca intreruptorul sa aiba posibilitatea sa execute”secventa nominala de manevra “avand o presiune de aer in instalatie de minim 5.

Comanda asupra electrovalvelor de inchidere determina deschiderea acestora si energia oleopneumatica inmagazinata in acumulator . In acelas timp dispozitivul anticavitational se umple cu ulei. Pozitia inchisa a contactului este mentinuta cu ajutorul dispozitivului de zavorare. In acelas timp dispozitivul anticavitational se umple cu ulei. care este stins. Dispozitivul de actionare tip MOP Mecanismul de actionare MOP-1(3) este un dispozitiv de manevra . Tijele contactului mobil ale celor doua camere de stingere se deplaseaza in sus . sub forma gaz comprimat (azot) . permite uleiului sub presiune sa ajunga la una din fetele pistonului cu dublu efect . actioneaza aupra uneia din fetele pistonului cu dublu efect .din cutia de cleme sau de la dispozitivul MOP) sau mecanic din cutia dispozitivuli de actionare. antrenand sistemul cinematic spre deschidere.3 Atm  presiunea de lucru a supapei de siguranta  la deschidere . Comanda de deschidere a intreruptorului Comanda asupra electrovalvei de deschidere determina deschiderea acesteia si energia oleopneumatica actioneaza pe cealalta fata a pistonului cu dublu efect . sau mecanica de la butonul din cutia MOP . Dispozitivul MOP are in componenta sa echipamente electrice si hidraulice . care este mentinut sub presiune cu un grup motorpompa . intre 390-410 Atm  la inchidere .Functionarea intreruptoarelor IO 110 KV: Energia mecanica necesara functionarii celor doua tije de contact mobil ale ansamblului camere de stingere dispuse in “V” .Aceasta energie este in prealabil inmagazinata sub forma “oleopneumatica” in acumulatorul mecanismului de actionare MOP . Comanda de inchidere a intreruptorului Inchiderea intreruptorului se face electric (din sala de comanda . 20 . Dupa comanda . electrovalvele se inchid . montat in carterul superior al intreruptorului.300Atm  presiunea minima de inchidere 270Atm  presiunea minima de deschidere 260 Atm  presiunea de precomprimare a azotului in acumulator 250 Atm  presiunea de mentinere a uleiului in conductele de comsnda 1…… 2. care actionand asupra sistemul cinematic din carterul superior . care se pot vedea in schemele de mai jos. fiind pregatit pentru o noua comanda. Carcteristici tehnice ale dispozitivului MOP:  presiunea de serviciu 260….mai mare de 335 Atm  presunea de lucru a presostatului:  contacte deschise ferm la 255 Atm  contacte inchise ferm la 225 Atm Functionarea dispozitivului MOP: Comanda electrica asupra bobinei de inchidere . deschizand contactul. stabilind contactul. realizeaza comanda de inchidere. Prin vaporizare uleiul produce suflajul arcului . Arcul electric format se dezvolta in uleiul din camera de stingere . Energia eliberata de azotul comprimat este transmisa hidraulic la mecanismul cu piston cu dublu efect. intr-un ansamblu compus din acumulator si o butelie . antrenand sistemul cinematic spre inchidere. cu acumulare de energie . apasa asupra valvei de inchidere din sistemul hidraulic . sistemul revenind la pozitia de repaus . patrunzand in contactele fixe superioare . montate in cutia dispozitivului. dispozitivul anticavitational va trimite uleiul proaspat in camera de stingere grabind prin aceasta stingerea arcului electric. este transmisa hidraulic la dispozitivul cu piston cu dublu efect prin cele doua tevi izolante care traverseaza coloana izolanta. determinand vaporizarea acestuia . Tijele contactului mobil ale celor doua camere de stingere se deplaseaza brusc in jos .Tija contactului mobil deplasandu-se in jos .

Contactele principale se separa si curentul este comutat pe contactele de arc. In pozitia inchis circuitul este stabilit prin contactele principale de regim permanent . La baza polilor se cupleaza presostatele compensate cu temperatura care controleaza presiunea SF6 din intreruptor. arcul se stabileste intre acestea in interiorul diuzei .Polii intreruptorului sunt de tip monocoloana fixati pe suporti metalici . permite uleiului sub presiune sa ajunga la cealalta fata a pistonului cu dublu efect . Antipompajul (protectia contra sariturilor) este realizat cu releul “RAP” . realizeaza comanda de deschidere.Comanda electrica asupra bobinei de deschidere . 3. Functionarea intreruptoarelor 110 kv H14 cu SF6 cu MOP 2A Comanda de deschidere Functionarea camerei de stingere (rupere). sau mecanica de la butonul din cutia MOP apasa asupra valvei de deschidere din sistemul hidraulic . care este mentinut sub presiune cu un grup motorpompa . iar presiunea de serviciu nominala a gazului SF6 asigura rigiditatea dielectrica dintre contacte. Aceasta energie este in prealabil inmagazinata sub forma “oleopneumatica” in acumulatorul mecanismului de actionare MOP . iar intregul volum al intreruptorului este supus la aceasi presiune a gazului SF6. In pozitia deschis suflajul inceteaza .Gazul SF6 sub presiune asigurand un suflaj dublu axial puternic . 3. La comanda de deschidere forta activa a dispozitivului MOP este transmisa la mecanismul hidraulic liniar cu piston diferential cu tija unilaterala . care actionand asupra sistemul cinematic din carterul superior . Polii se cupleaza cu mecanismul hidraulic de actionare tip MOP-2A prin intermediul conductelor de inalta presiune Fiecare pol este construit din:  1 camera de stigere  1 coloana suport care include si tija izolanta de actionare  1 piston hidraulic de inchidere – deschidere Camera de stingere (rupere) se compune din :  capacu cu borna superioara  ansamblul izolator suport  portcontactul intermediar  ansamblu filtru  ansamblu contact superior  ansamblu contact mobil  ansamblu contact inferior Cuplarea pistonului hidraulic cu ansamblu contact mobil se face prin intermediul unei tije izolante de actionare. care elimina comanda de inchidere in timpul manevrei de deschidere.4. Comanda de inchidere a intreruptorului Inchiderea intreruptorului se face electric (din sala de comanda . prin intermediul tijei izolante la contactul mobil .Gazul SF6 este comprimat intre cilindrul mobil si si contactul fix inferior.1. in final arcul fiind stins.INTRERUPTOARE DE 110 KV CU SF6 TIP H14-145 ACTIONATE CU DISPOZITIVE OLEOPNEUMATICE TIP MOP-2A sau cu resoarte: DESCRIERE : Intreruptoarele tip H14 de 110 KV sunt formate din trei poli identici si un mecanism de actionare hidraulic de tip MOP-2A.din cutia de cleme sau de la dispozitivul MOP) sau mecanic din cutia dispozitivuli de actionare. Dupa separarea contactelor de arc . 21 .4.

se poate face manual sau electric .INTRERUPTOARE DE MEDIE TENSIUNE IN “VID” 3. care se roteste alternativ in sensul acelor de ceasornic comprimand resoartele de inchidere “5” . se realizeaza cu ajutorul unei manivele fixata in axul principal “ 1 “.. 22 .Dupa comanda electrovalvele se inchid sistemul revenind la pozitia de repaus . sau excitand bobina de anclansare “16” . la o anumita temperatura este indicata de un manometru special cu contacte in lichid antianghet.axul principal “1” este rotit de motoarele de armare “10” .Resoartele sunt tinute in pozitia comprimat de catre clichetul de inchidere .iar contactul auxiliar de pozitie “21” opreste motorul cand resoartele de inchidere au fost armate.  Armarea manuala . este similara cu cea manuala .2.Rasucind butonul de comanda manuala “14” in sensul acelor de ceasornic sau excitand bobina de deschidere “17” se elibereaza cclichetul de deschidere “13” eliberand axul auxiliar “2” Momentul de torsiune de la resortul de deschidere “6” realizeaza deschiderea intreruptorului si totodata confirma pozitia de “intreruptor deschis”.La aceasta comanda axul principal “1” si resortele de inchidere “5” .1% la o temperatura a mediului ambiant de 20 grade C. Presiunea de umplere a polilor intreruptorului este de 6. de actionare inteligente Intreruptorul in vid produs de firma TAVRIDA ELECTRIC este compus din doua module de baza:  Modulul de comutatie ISM/TEL cu rol de inchidere – deschidere a circuitelor primare. se poate face manual sau electric . mecanismul de armare “9” .confirmarea “resoarte intinse:” este data de indicatorul de stare “18”.2. Cu Sf 6 si resoarte: Resoartele de inchidere pot fi armate manual sau electric.  Deschiderea intreruptorului.  Culoarea “galben” indica o presiune de atentionare a gazului SF6 si este cuprinsa intre valorile 4. Presiunea la un moment dat .5 atm +0. FABRICATIE TAVRIDA ELECTRIC cu disp. spre inchidere.0.Comanda asupra electrovalvelor de inchidere determina deschiderea acestora si energia oleopneumatica actioneaza aupra pistonului hidraulic . Odata ce comanda de inchidere a fost executata indicatorul de pozitie arata pozitia “intreruptor inchis” iar carligul de deschidere “13” mentine pozitia inchis. Functionare intr. fiind pregatit pentru o noua comanda.  Armarea electrica.4.5 atm 3.Rasucind butonul de comanda manuala “14” in sens invers acelor de ceasornic .1.  Culoarea “rosu”indica o presiune periculoasa din punct de vedere al stingerii arcului electric si asigurarea izolatiei la comanda intreruptorului si este cuprinsa sub valoarea de 4.  Inchiderea intreruptorului. 3.5.5-4.5. marcat cu trei culori astfel:  Culoarea “verde” indica o presiune normala a gazului SF6 si este cuprinsa intre valorile 4. indicatorul de stare al resoartelor “18 “ nu se misca.7-7 atm. cilindrul mobil se deplaseaza in sus .7 atm. Controlul si supravegherea presiunii gazului SF6 Presiunea gazului SF6 din polii interruptorului este controlata permanent si automat de catre “presostatul compensat”cu temperatura .

care demagnetizeaza magnetul inelar. La capatul inferior al cursei armaturii. Acest fapt asigura miscarea liniara in ambele sensuri si elimina mecanismele care transforma miscarea de rotatie in miscare rectilinie. Modulul are ca piesa de baza un microprocesor care asigura controlul actuatorului magnetic. Forta arcului de deschidere ajunge sa invinga forta magnetului si armatura eliberata incepe sa se miste accelerat.  Constructia modulului de comutatie Spre deosebire de majoritatea intreruptoarelor conventionale care utilizeaza mecanisme de actionare cu resort si motor. asigurand o capacitate de rupere mare. In lipsa tensiunii de comanda se utilizeaza o baterie de 12-30 V cc. respectiv de deschidere. generat prin descarcarea condensatorului de deschidere. La capatul cursei. Armatura mobila este mentinuta in pozitia DESCHIS de arcul de deschidere iar in pozitia INCHIS de catre fluxul magnetic produs de magnetul in forma de inel. Efectul este eliminarea activitatii de intretinere a modulelor de comutatie si exploatare de durata.  Declansarea intreruptorului se poate realiza atat electric cat si manual  Anclansarea se realizeaza numai electric. izolatorul tija si contactul mobil se pun in miscare datorita atractiei electromagnetice. indiferent de tensiune si de factorii externi. comprimand in acelasi timp arcul de deschidere. Pentru deschiderea intreruptorului se trece prin bobina actuatorului un curent de sens opus. Curentul care trece prin bobina actuatorului satureaza magnetul inelar crescandu-i puterea astfel incat fluxul acestuia mentine armatura si contactul in pozitia INCHIS si dupa intreruperea curentului. asa cum se arata in figura alaturata. Actuatoarele magnetice sunt situate in interior. cate unul pe fiecare pol. 0 tija de sincronizare leaga cele trei actuatoare si asigura urmatoarele functii:  Sincronizeaza deschiderea polilor  Actioneaza contactele auxiliare  Actioneaza interblocajele celulei Actuatorul este mentinut In cele doua pozitii limita fara a fi utilizate sisteme de zavorare mecanica. intreruptoarele brevetate de firma TAVRIDA inglobeaza trei actuatoare magnetice independente. 23 . Modulul de comanda este inchis intr-o carcasa din polimer cu suprafata de asezare plana si cu patru gauri de montaj. Mod de operare: Pentru inchiderea contactelor intreruptorului se injecteaza in bobina actuatorului un curent rezultat din descarcarea condensatorului de inchidere.Modulul de comanda CM/TEL cu rol de control al operatiilor de inchidere – deschidere si de adaptare la echipamentul de protectie si semnalizare. (pentru modulul CMfTEL -100/220-12 -03A) Constructia modulului de comanda Modulul de comanda actioneaza asupra actuatorului folosind energia inmagazinata in condensatoarele de inchidere. Camera de stingere in vid si actuatorul magnetic sunt amplasate la capetele opuse ale carcasei izolante. Aceste actuatoare au un numar redus de piese in miscare. Contactul mobil se opreste in momentul inchiderii contactului principal insa cursa armaturii mobile continua inca 2 mm comprimand arcul de presare a contactului. Acest curent produce un flux magnetic in intrefierul dintre armatura fixa superioara si armatura mobila a actuatorului. masa acestora este mica si sunt amplasate simetric fata de axa polului. Armatura mobila. armatura mobila se zavoreste magnetic de armatura fixa. Modulul include componente care supravegheaza continuitatea circuitului bobinei actuatorului si monitorizeaza propria functionare. Armatura mobila a actuatorului este solidara cu contactul mobil prin intermediul unui izolator tija aflat in interiorul carcasei izolante. fara incidente.

actionarea contactelor auxiliare si a interblocajului mecanic.28. indicand pozitia intreruptorului. Intreruptorul poate fi deschis manual prin rotirea tijei de sincronizare.de deschidere.iar prin intermediul aceleasi parghii de operare din plastic modulare se realizeaza deschiderea contactelor. care se introduce in locasul respectiv Armarea sau detensionarea resortului de inchidere este indicata de un indicator pe panoul frontal al dispozitivului .2 traverse de fixare pentru izolatori  28.16. De burduful de metal se fixseaza conexiunea rezistenta si izolanta a camerei de stingere. de interior . Carcasa mecanismului si mecanismul de stocare a energiei de actionare.2.iar prin intermediul unei parghii de operare din plastic modulare se realizeaza inchiderea contactelor.2-24 kV. 3.1. care actioneaza asupra sistemului cinematic . Camera cu vid  16.Resortul de descidere se armeaza in timpul inchiderii . sau se comanda electric bobina de anclansare . din cheia de comanda .Carcasa are un capac detasabil pe care sunt decupaje pentru echipamentele de indicatie si actionare. 3.000  Numar maxim de cicluri de functionare ca si functie a extracurentului de rupere este indicat in cartea tehnica si este in functie de valoarea curentului de scurt circuit pe barele de MT a statiei unde se monteaza aceste intreruptoare.6. Pentru deschiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “O” de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . Parghie de operare  Elmente de control Carcasa mecanismului cuprinde toate elementele mecanice si electrice necesare pentru inchiderea si deschiderea intreruptorului . Camerele cu vid Camera de stingere este fixata la suportul superioar al camerei de stingere in vid .2Izolatorii in rasina uscata pentru sustinere poli  14.14. INTRERUPTOARE DE MT CU VID TIP 3AH FABRICATIE SIEMENS Intreruptorul cu vid tip 3AH1 este de tip tripolar . cicluri de functionare astfel:  Cicluri de functionare mecanica este de 10. Durata de viata a intreruptorului cu vid este data de numarul maxim de comenzi . Tija de sincronizare este rotita in timpul manevrei.pentru tensiuni de la 7. Ansamblu 3 poli  30.2.iar motorul electric rearmeaza acest resort pregatind intreruptorul pentru o noua comanda.Resortul de inchidere poate fi armat si cu manivela .Piesa de contact fix este conectata direct la carcasa camerei de stingere .5. pregatind intreruptorul pentru comanda. Functionarea intreruptorului vu vid tip AH1 Pentru inchiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “I” de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . ITRERUPTOARE DE MT TIP IO CU MECANISM DE ACTIONARE CU RESORT 24 . Piesa de contact mobila este fixata la piesa terminala si este localizata central in ghidaj. sau se comanda electric bobina de declansare . Resortul de incidere se dezarmeaza .  19.din cheia de comanda . Intreruptorul contine  60.1.3 sustinatori  48. care actioneaza asupra sistemului cinematic .intregul ansamblu al contactului mobil este mentinut in pozitia DESCHIS de forta arcului de deschidere.

. Resoartele armate asigura inchiderea rapida a intreruptorului . SEPARATOARE Separatorul este un aparat mecanic de conectare. sau se comanda electric bobina de anclansare .20 kv si curenti de 630.iar prin intermediul aceluiasi sistem biele-parghii se realizeaza deschiderea contactelor. Armarea resoartelor de inchidere se poate face fie manual cu ajutorul unei manivele fie electric cu un motor. care pentru motive de securitate.1250. Resortul de incidere se dezarmeaza .2500.de deschidere.2. pregatind intreruptorul pentru comanda. Resortul de descidere se armeaza in timpul inchiderii . Mecanismul de actionare tip MRI ( TM ) 1. Pentru inchiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “rosu” (sau a parghiei ) de pe partea frontala a dispozitivului de actionare .din cheia de comanda . asigura in pozitia deschis o distanta de izolare predeterminata intre bornele fiecarui pol. de la polul din mijloc al intreruptorului.iar prin intermediul bilelor si parghiilor de legatura cu contactele mobile ale polilor intreruptorului se realizeaza inchiderea contactelor. la sistemul cinematic spre resoartele de inchidere  Mecanismul de zavorare in pozitia armat  Mecanismul de zavorare in pozitia inchis  Mecanismul de blocaj la inchidere 4. Odata cu inchiderea intreruptorului . este intrerupt (sau stabilit) sau atunci cand nu se produce nici o schimbare de tensiune la bornele fiecarui pol al separatorului. Dispozitivul MRI cuprinde mai multe subansamble si anume:  Mecanismul de transmitere a miscarii de la motorul de armare (sau manual) prin curele trapezoidale sau lant . care actioneaza asupra sistemului cinematic . prin destinderea resoartelor de inchidere se armeaza resoartele de deschidere. 25 . Pentru deschiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “verde” (sau a parghiei) de pe partea frontala a dispozitivului de actionare .4000 A Constructia intreruptoarelor tip IO MT:  Polii intreruptorului cuprind  Carterul inferior  Mecanismul de actionare  Sistemul de rulare tip carucior Functionarea intreruptorului IO de MT Contactele mobile ale celor 3 faze sunt legate intre ele prin intermediul unor biele actionate simultan de mecanismul cu resort. Dupa comanda de inchidere . care actioneaza asupra sistemului cinematic .3 Mecanismele de tip MRI sunt destinate pentru comanda intreruptoarelor de MT folosind pentru inchidere energia inmagazinata in resoarte de tractiune in prealabil tensionate. din cheia de comanda . aceste resoarte se armeaza automat . Intreruptorul conectat poate fi deconectat indiferent de starea resoartelor de inchidere. Separatorul este utilizat pentru a deschide sau inchide circuitele electrice atunci cand un curent de intensitate neglijabila pentru separatoarele normale si de o anumita valoare pentru cele de sarcina.iar motorul electric rearmeaza acest resort pregatind intreruptorul pentru o noua comanda. Armarea sau detensionarea resortului de inchidere este indicata de un indicator pe panoul frontal al dispozitivului . sau se comanda electric bobina de declansare .Sunt intreruptoare tripolare de interior construite pentru tensiuni de 10.

 –separatoare tripolare de 12 si 24 kv basculante.  T = tripolar. Legatura electrica intre contactul 26 .  pentru montaj cu cadrul in plan vertical. formate din bornele de legatura cu cutitele separatorului. si 245 kv. Separatoarele echipate cu sigurante fuzibile au cadrul prelungit. Manivela de actionare se poate monta fie 1a capete1e axului fie intre faze. cum sunt acelea de scurtcircuit.  m = pentru actionare cu motor electric. Separatoarele de sarcina sunt utilizate pentru inchiderea sau deschiderea sub sarcina nominala a circuitelor electrice.  –separatoare de 42. .  Sc = de scurtcircuitare.  separatoare de scurtcircuitare de 123kv. 72. Simbolizarea acestor separatoare este. . Actionarea acestor separatoare.primul grup de cifre indica tensiunea nominala in kv. Constructia acestor aparate este formata dintr-un cadru metalic comun pentru cele trei faze pe care sunt montati izolatorii suport de tip nestrapungibil si axul cu manivela si bielele de actionare. .  E = de exterior.al treilea grup – indica puterea de rupere in MVA .  n = tip nou.5.separator. Separatoarele basculante : sunt formate dintr-un cadru metalic prevazut cu un suport care permite montarea separatorului numai cu cadrul in pozitie orizonta1a pe sti1pi de beton de sectiune patrata.  S = (la inceputul simbolizarii).cifra dupa “m” – indica numarul dispozitivelor de actionare. Separatoarele de scurtcircuitare se utilizeaza pentru punerea la pamant a circuitelor electrice aflate sub sarcina.Separatorul trebuie sa poata suporta curentul de lunga durata in conditii normale ale circuitului si de asemenea sa suporte curentul pe timpul unei durate specifice in conditii anormale. Pe cadrul separatorului sunt montati izolatorii suport cu bornele de legatura cu contactu1fix. iar sigurantele fuzilbile sunt montate cu un capat pe izolatorii folositi special in acest scop si un capat pe izolatorul contactului fix a1 separatorului.  P = cu cutite de punere la pamint.  M= monopolar. se face numai manual cu dispozitivul tip AME-I. 145. Sparatore1e se executa in mai multe variante si anume :  pentru montaj cu cadru in plan orizontal .  F = cu sigurante fuzibile pe cadru comun. Izolatorii suport si biele sunt montate caile de curent ale separatorului. Se impart in urmatoarele grupe de produse:  -separatoare tripolare de 12si 24 kv tip cutit.  i = inversat (referitor la P).  –separatoare monopolare de 420kv.al doilea grup de cifre indica curentul nominal in A. si axul de actionare cu izolatorul basculant pe care se gaseste montat contactul mobil al separatului.  O= pentru montaj in plan orizontal.cifra dupa “P” – indica numarul cutitelor de punere la pamint. 123.  L = pentru montarea in linie a fazelor. si se refera numai la separatoarele de sarcina. Separatoarele pentru montaj cu cadru in plan orizontal se livreaza impreuna cu piesele necesare de fixare pe stilpi de lemn sau beton. Caracteristicile sigurantelor fuzibile folosite sunt indicate in tabelul 2. . .  separatoare monopolare de pamintare de 123kv si 245kv.

separatoarele sunt prevazute numai cu posibilitatea cuplarii lor cu aceste dispositive. ASE. axul. Montarea fazelor se poate face fie alaturat . Aceste separatoare se actioneaza numai manual cu ajutorul dispozitivului tip AME-5. se desface mecanismul de zavorire si sub actiunea resortulul se deschide rapid cutitul de rupere. iar spre sfarsitul cursei ( cind s-a realizat o distanta de izolatie suficienta intre contactele principale). Succesiunea fazelor la inchiderea separatorului este urrnatoarea :  in cursa lor de inchidere cutitele principale se cupleaza prin intermediul pirghiei cu cutitul interniediar. Toate aceste separatoare pot fi actionate fie pneumatic . Separatoarele tripolare de sarcina de 10 si 20 kV Sunt executate pe constructia separatoarelor basculante Cind separatorul este inchis sunt realizate doua circuite electrice in paralel. fazele se upleaza mecanic intre ele cu tija de legatura. Pentru a forma constructii tripolare. Separatoare de 110 kV Aceste separatoare se executa numai in constructie monopolara. Aceste separatoare sunt de tip rotativ cu deschiderea cutitelor in plan orizontal. sistemul cinematic se zavoreste astfel incit la deschidere. 27 . a cutitului intermediar si a axului camerei de stingere se armeaza resortul ( 21 ) . sau cu cutit de legare la pamint. in exterior cu tubul iar in interior cu tija din material generator de gaze este rupt datorita presiunii gazelor formate si vitezei de deschidere a cutitului de rupere. prevazuta la partea superioara cu borna de racord cu linia si contactul principal. pun in miscare axul camerei de stingere si armeaza resortul ( 21). se inchide rapid cutitul de rupere. Separatoare de pamantare (clp)110 kV Aceste separatoare se executa numai in constructie monopolara. ASE executat in varianta cu doua axe . fie in linie. numai pentru variantele de 35 si 110KV. Spre sfirsitul cursei de inchidere. Dupa ce a fost rupt areul electric in continuarea cursei de deschidere a separatorului se desprinde pirghia de actionare de cutitul intermediar. sau cu dispozitivul cu motor electric tip. cele de 110 KV se executa si in variante cu doua cutite de punere la pamint. se declicheteaza sistemul de zavorire a cutitului de rupere si sub actiunea resortului armat. unul prin contactele principale mobile si fixe. Pe axul separatorului este montata manivela de actionare si un limitator de cursa reglabil. cutitul de rupere sa nu inceapa sa se deschida decit dupa ce a fost armat resortul (21). In cazul actionarii pneomatice la cerere. separatoarele se pot livra cuplate impreuna cu dispozitivul de actionare afferent. fiind in contact. se pot actiona electric cutitele principale si manual prin intermediul dispozitivului. manivela si cutitul de pamantare si borna de legatura la pamant.mobil si una din borne este facuta cu un conductor flexibil montat pe niste suporti de sustinere format din bare articulate. La deschiderea separatorului se desprind mai intai contactele principale. Separatoarele de 35KV se executa in variantele fara . In cazul actionarii cu dispozitiv cu motor tip. sunt doua distante de izolatie ( una in interiorul camerei de stingere intre cutitul si contactul de rupere si alta in exteriorul ei. Pe cadru se mai gasesc montate: axul cu manivela si tijele de actionare. La sfirsitul cursei de inchidere. un sistem de cutite de pamintare. constructia lor fiind indicata in fig 17 si 18. se foloseste cite un dispozitiv pentru fiecare sistem de cutite. altul prin contactul si cutitul de rupere.In cazul actionarii manuale sau cu ASE. astfel incit la sfirsitul cursei. cu ajutorul dispozitivului tip AP-4 pentru 35 KVsi AP-5 pentru cele de 110 KV. Arcul electric care se amorseaza intre cutitul si contactul de rupere. pentru separatoarele prevazute cu cutite de punere la pamint. cutitul intermediar si pirghia de actionare.fie numai cu dispozitivul AME-5. Aceste separatoare se actioneaza numai cu dispozitiv tip A ME -1. Ele sunt formate dintr-un cadru metalic pe care este montata o coloana izolanta. Tijele de legatura pentru cele doua montaje fiind diferite ca lungime. curentul electric trecind numai prin a doua cale descrisa mai sus. in acelasi timp prin intermediul pirghiei de actionare. In cazul actionarii pneumatice sau manuale. intre cutitul intermediar si pirghia de actionare de pe contactul mobil).

care reprezintă o solicitare de lungă durată şi este tensiunea maximă de serviciu din instalatie.  compensarea liniilor de foarte înaltă tensiune.umiditatea. mai ales în condiţii de exploatare nefavorabile . Tensiunea maximă de serviciu . poluarea aerosolii. iar personalul de exploatare trebuie să asigure ca acest plafon să nu fie depăşit. care inglobează creşterile de tensiune şi supratensiunile avînd o durată relativ lungă şi un caracter neamortizat sau slab amortizat. prin luarea unor măsuri corespunzătoare ca:  reglaj al tensiunii prin comutatoarele de ploturi sub sarcină şi fără sarcină. in vederea protectiei personalului. Solicitările datorită factorilor externi. Este impusă prin prescripţii . caracterizate prin următoarele mărimi:  tensiunea maxima de serviciu. In condiţiile exploatării izolaţia echipamentelor şi aparatelor electrice in special a celor de inaltă tensiune (IT) este supusă unor solicitări complexe. Factorii enumeraţi.1. este factorul timp care reflectă gradul de oboseala .  supratensiuni de comutaţie. care sint condiţionate de "reacţia" echipamentelor şi aparatelor la "acţiunea" instalaţiei electrice din care face parte. Izolaţia internă şi externă a echipamentelor şi aparatelor electrice din staţii în condiţiile exploatării este supusă in primul rînd la solicitări electrice. eroziune şi descompunere a materialelor izolante prin alterarea in timp a proprietăţilor electrice iniţiale. In cele ce urmează se analizează diferite moduri de manifestare a acestor solicitări în exploatare şi metodele aplicate în staţii electrice pentru limitarea lor la valori convenabile din punct de vedere tehnic şi economic. vibraţiile.1. SOLICITARILE IZOLATIEI ECHIPAMENTELOR SI APARATELOR DIN STATIILE ELECTRICE. pot să aibă caracter permauent (ca de exemplu acţiunea . conduc direct sau indirect la degradarea (îmbătrinirea izolaţiei) sau chiar deteriorarea (distrugerea prin conturnare sau străpungere) a izolaţiei.tensiunii de serviciu) sau accidentala (ca de exemplu.care iau nastere datorită descărcărilor atmosferice în natură şi care au o durată foarte scurtă şi o formă foarte puternic amortizată. standarde şi recomandări internaţionale ce trebuie să fie suportată de izolaţie in timp nelimitat. acţiunea supratensiunilor). 5. PROTECTIA STATIILOR ELECTRRICE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR 5. precipitaţiile.  supratensiuniatmosferice. Ele se inchid si se deschid numai cand circuitul in care sunt legate este fara tensiune si curent. determinate de factori interni şi externi. Un alt factor general ce trebuie luat în consideraţie la examinarea comportării in exploatare a echipamentelor şi aparatelor electrice. etc.Aceste separatoare se folosesc numai pentru punerea la pamant.defectelor sau altor cauze şi care sint de durată scurtă şi de formă puternic amortizată. 28 . Fiind de durată nelimitată această formă de solicitare are o mare importanţă pentru izolaţia solidă în ansamblu.). 5. temperatara. a unor parti din retelele electrice care au fost in prealabil deconectate din sistemul energetic. sint determinate de caracteristicile climei şi ale mediului ambiant (ca de exemplu. care apar în instalaţii datorită comutaţiilor.  folosirea unor scheme de protecţie şi automatizare pentru încadrarea tensiunii de serviciu in limitele tolerate de echipamente şi aparate. ca . Acţiunile aşa namitor factori interni. Aceste separatoare functioneaza in acelasi mod ca si cutitele de punere la pamant ale separatoarelor de 110.1. . ce condiţionează funcţionarea normala şi fiabilitatea acestora in exploatare. 220 kV descrise anterior.  supratensiuni temporare. vîntul. radiaţiile solare.

3) Uf.creşte de √3 ori. Creşterile de tensiune în acest caz pot atinge valori periculoase mai ales dacă infăşurarea terţiară la autotransformatoare lipseşte şi dacă lungimea liniei depăşeşte 400 km.1. oscilaţiile libere se suprapun peste aceste valori ducînd la solicitări extrem de intense ale izolaţiei camerelor de stingere.  zăpadă in curs de topire . efectele ei fiind limitate prin tratarea corectă a neutrului prin bobine de stingere sau rezistenţe. deoarece pot conduce la avarii grave . sau in procesul de sincronizare a unei porţiuni a sistemului energetic interconectat.  incărcarea corespunzătoare a transformatorului sau înfăşurării terţiare a autotransformatorului. Solicitarea este deosebit de periculoasă pentru izolaţie datorită duratei lungi de acţionare. particole volante.mici capacitivi)  deconectarea transformatoarelor in gol. In cazul punerii la pămînt a unei faze in retelele de medie tensiune cu neutrul izolat . precum şi de parametrii reţelei (în amonte şi aval de locul de montare a acestuia). cînd poate conduce la conturnari şi străpungeri de izolaţie.3.2. Valoarea acestor supratensiuni se limitează prin:  utilizarea unei automatizări care să asigure deconectarea intreruptorului de MT cu citeva semiperioade inaintea întreruptorului pe IT la transformatoare. poate să apară între polii aparatelor de comutaţie primară la ieşirea din sincronism a unei porţiuni a sistemului . O solicitare foarte intensă de durată relativ lungă.  poluare cu agenţi chimici şi particole volante .2. mai ales în zonele poluate cu agenţi chimic. Valorile cele mai periculoase se obţin la :  deconectarea liniilor în gol (întreruperea curenţilor. tensiunea fazelor urmare a deplasării neutrului.  la ieşirea din sincronism .1. In acest caz izolaţia aparatului (în special izolaţia întreruptorului) între contactele deschise. respectiv în procesul sincronizării. Supratensiuni de comutatie . Ele depind de felul intreruptorului şi acţionarea lui corectă. ca urmare a fenomenului tranzitoriu ce ere loc în acest caz. Supratensiunile temporare . Supra tensiunile de comutaţie (de conectare şi de deconectare) reprezintă o solicitare cu atîta mai importantă cu cît tensiunea nominală a reţelei creşte. 29 . prin durata lor relativ mare. In regim dinamic (la deconectarea în opoziţie de fază). combinate cu ceaţă intensă şi persistentă. 5. 5.  în cazul punerii la pămînt a unei faze în reţeaua de medie tensiune .8 . Pot atinge valori periculoase pentru echipamentele şi aparatele din staţii electrice în următoarele cazuri mai importante:  la descărcarea automată a sarcinii (DASf).  deconectarea bobinelor de compensare (întreruperea curenţilor mici inductivi). cu neutrul izolat sau compensat prin bobina de stingere. ceaţă intensă şi persistentă.  la conectarea liniilor lungi in gol pe partea de tensiune mai joasă a transforma torilor. Supratensiunile analizate cu o importanţă deosebită în exploatarea staţiilor electrice. care se suprapun supratensiunilor tranzitorii ce se datoresc arcului intermitent de la locul defect. poate să fie solicitată un timp oarecare la (1.

„ha” înălţimea activa a paratrăsnetului (ha = h . pentru paratrăsnete a căror înălţime nu depăşeşte 30 m . este in functie de parametri « X. 5. intensitatea cimpului electric în această zonă va fi foarte mare. 5. poate duce la solicitări la fel de periculoase. Cercetările dovedesc că şi lovitura de trăsnet inversă in stîlpii LEA. cu sarcină pozitivă . datorită inducţiei conductorului de coborire şi a instalaţiei de legare la pămînt.1. Paratrasnetul este un dispozitiv de protectie a constructiilor impotriva loviturilor directe de trasnet . avind potenţialul pămîntului (considerat zero). Undele de supra tensiune au forma unor unde de impuls cu o amplitudine de sute de mii de kV. cu o durată de ordinul microsecundelor deplasindu-se pe LEA. In funcţie de tensiunea nominală şi de suprafaţă ocupată.hx » Alegerea locului şi numărului paratrăsnetelor se face prin calcul în funcţie de „ x” raza zonei de protectie.2.2. Zona de protecţie a unui paratrăsnet vertical. Acest lucru favorizează formarea unui canal de descărcare dinspre paratrăsnet spre nor. Supratensiuni atmosferice . se va îrcărca prin inducţie electrostatică. PROTECTIA TERITORIULUI STATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA LOVITURILOR DIRECTE DE TRASNET 5. Efectele descărcărilor atmosferice asupra instalaţiillor electrice se pot grupa în efecte primare datorita loviturilor directe de trasnet si efecte secundare .hx) şi „hx" înăltimea pe care paratrasnetul este capabil să o protezejeze la distanţa (x) de el.1.Limitarea supra tensiunilor de comuta ţie este realizată prin următoarele căi principale:  prin folosirea unor întreruptoare cu rezistenţe de şuntare a camerelor de stingere ( la tensini mai mari de 110 kV).ha. Zona de protecţie. orientînd în acest fel lovitura de trăsnet inspre paratrăsnet. care va întilnii canalul ionizat ce coboară dinspre nor spre pămînt. datorită inducţiei prin care apar unde de supra tensiune deosebit de periculoase pentru izolaţia tuturor instalaţiilor. paratrăsnetul. propagate pină la echipamentul electric din staţii. Paratrasnetul . Acestea pot fi verticale (de tip Franklin) sau orizontale (conductoare de protepţie). ambele tipuri reprezentind aparate pasive.se calculează cu reIatia : X = ha*1. înălţindu-se mult deasupra solului . care este alcatuit din elemente de captare amplasate deasupra constructiilor protejate . elemente de coborare si elemente de legare la pamant. Datorită virfului ascuţit.staţiile sînt protejate impotriva loviturilor directe de trăsnet. In cursul propagării in reţea.  prin racordarea unor condensatoare de înaltă tensiune la barele staţiei sau la bornele transformatoarelor (au totransformatoarelor). joncţiuni.6/(1+hx/h) 30 . Panta de tensiune a undelor incidente care ajunge in statii poate ajunge la 500 kV/ µ s la LEA protejate efectiv si 1000 kV/ µ s la cele neprotejate efectiv. capetele circuitelor şi se amortizeaza datorită pierderilor (inclusiv descărcărilor corone pe care le produc).prin paratrăsnete.4. ele se reflectă parţial sau total (cu păstrarea sau schimbarea semnului) la noduri. a două paratrăsnete verticale de aceeaşi înălţime precum şi a două conductoare de protecţie . La trecerea deasupra acestora a unui nor cu sarcină electrică negativă.  prin utilizarea unor descărcătoare.

in vederea loviturilor directe de trăsnet pe linie în apropierea staţiei. La capetele liniilor se prevăd descărcătoare tubulare sau eclatoare pentru a evita conturnările izolaţiei separatorului sau transformatoare lor de tensiune in cazul cînd separatorul sau întreruptorul sint deschişi şi unda de supra tensiune are tendinţa de dublare la capătul deschis al liniei.4. Pentru a nu supune izolaţia staţiilor unor unde de amplitudine mare şi front abrupt. Pentru transformatoarele cu izolatie degresiva in instalatiile cu neutrl legat efectiv la pamant se prevede protectia corespanzătoare funcţionării transformatorului cu neutru1 izolat. panta undei de supratensiune depinde de valoarea curentului de trăsnet şi poate atinge valori deosebit de mari. pe suport independent din lemn (în instalaţii provizorii). sau pe suportul portal al barelor colectoare. Pentru protecţia echipamentelor din staţii. Protecţia de bază a staţiilor o formează descărcătoarele cu rezistenţă variabilă sau varistoare cu oxid de zinc montate pe barele staţiilor sau la bornele transformatoarelor. In cazul liniilor neprotejate pe întreagă lungime cu conductoare de protecţie. Prin calcul sau modelare fizică se alege locul optim de amplasare al descărcătoarelor. In cazul unei lovituri directede trăsnet pe conductoarele unei lnii alimentate din staţii. 5. In cazul staţiilor mari.DRVS.prin dublarea ei în cazul în care întreruptorul sau separatorul sînt deschişi. Amorsarea descărcătoarelor în cazul unei supratesiuni conduce la procese oscilante complexe in staţie şi la nivele de supra tensiune diferite in diversele puncte ale ei. 5. ea va pătrunde şi in staţie putind deteriora in special izolaţia înfăşurărilor transformatoarelor şi al autotransformatoarelor. care au o izolaţie mai scăzută decat LEA. ZnO cu izolatie siliconica sau ceramica) eclatoare şi conductoare de protecţie pe ieşirile în LEA. este necesară o foarte bună ecranizare a porţiunii de intrare a LEA. cu distanţe apreciabile între transformatoare şi autotransformatoare. Lucrarile de exploatare a paratrasnetelor constau in supravegherea si executarea controlului curent pe care il executa personalul de servire operativa. PROTECTIA STATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA UNDELOR DE SUPRATENSIUNE Protecţia staţiilor împotriva undelor de supratensiune este realizată în general prin descărcătoare de tip ventil (DRV . este necesară protejarea pe o porţiune în faţa staţiei a sosirii acestora cu conductoare de protecţie sau paratrăsnete independente. asigurînd o rezervă convenabilă din punct de vedere tehnic şi economic. astfel încit nu este suficientă montarea unui set de descarcători. se va utiliza bandă de OL 30x4 mm sau funie de OL 50 mmp pe un traseu cit mai scurt posibil.DRVL. se impune montarea descărcătoarelor şi la bornele acestora.Din punct de vedere constructiv paratrăsnetele pot fi montate pe suport independent din beton centrifugat. Fiecare paratrăsnet se leagă la pămînt printr-un conductor special.3. se coordonează cu caracteristicile echipamentului din staţii. Acest lucru este necesar pentru ca supra tensiunea care s-ar transmite in infasurare să nu poată conduce la străpungerea izolaţiei. atît în cazul supratensiunilor externe (datorita descărcărilor atmosferice) cît şi a supretensiunilor de comutaţie. Dacă proiectul nu prevede altfel. Această protecţie se realizează cu descarcator montat între neutrul transformatorului si pămant. Caracteristicile acestora. APARA'l'E SI DISPOZITIVE DE PROTECTIE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR 31 . se instalează descărcătoare cu rezistenţă variabilă sau cu varistoare cu oxid de zinc . Legarea la pămînt se realizează la priza de pămînt a staţiei sau la o priză specială pentru paratrăsnete. Cu ajutorul descărcătoarelor moderne pot fi asigurate concomitent nivele de protecţie convenabile.

care aplicata la bornele descarcatorului provoaca amorsarea de fiecare data a acestuia.2. sfîrşit de linie). 2. 5. în puncte în care linia îşi modifică impedanţa caracteristică (cablu – linie aeriană.1.  Tensiunea de amorsare 100% la impuls normalizat 1. Din punct de vedere constructiv.  Tensiunea reziduala : este tensiunea care apare la bornele descarcatorului in timpul trecerii curentului de descarcare. 32 . formată din înserierea mai multor discuri realizate dincarbură de siliciu sau oxid metalic. Funcţionarea descărcătorului se iniţiază prin amorsarea eclatorului la apariţia unei supratensiuni. produce amorsarea tuturor eclatoarelor serie ale acestuia. – rezistenţe neliniare care asigură repartizarea tensiunii în mod uniform pe spaţii disruptive. Descărcătoarele electrice au fost concepute iniţial pentru a face faţă supratensiunilor de origine atmosferică. Numărul acestora depinde de tensiunea nominală a reţelei. – A. elemente componente: Limitarea supratensiunilor care pot apărea într-o instalaţie electrică. – anvelopă de porţelan. Una din măsurile tehnice este introducerea de descărcătoare electrice. În stadiul actual. superioare nivelului de protecţie.5. În principiu într-o instalaţie echipată cu descărcătoare corect amplasate nu apar tensiuni periculoase.2/50 µ s : este cea mai mica valoare de varf a unei unde de impuls de tensiune normalizata . poate fi posibilă prin practicarea de măsuri tehnice. – coloana de eclatoare.4. 5. – rezistenţă neliniară principală. B bornele aparatului. ca şi fenomenelor conexe privind propagarea şi reflexia simplă sau multiplă a undelor de supratensiune. un descărcător este alcătuit din : 1.  Tensiunea de stingere: este tensiunea de frecventa industriala la care descarcatorul asigura intreruperea curentului de insotire. 3. Principalele caracteristici ale descarcatoarelor sunt:  Tensiunea nominala : este tensiunea pentru care a fost dimensionat descarcatorul si reteaua electrica si la care sunt raportate proprietatile de exploatare a descarcatoarelor.4. 4. Constructie.  Tensiunea de amorsare la frecventa industriala: este tensiunea de frecventa industriala care aplicata la bornele descarcatorului . descărcătoarele au capacitatea termică suficientă pentru a face faţă şi supratensiunilor de comutaţie.

Descărcătoare cu rezistentă variabilă si rezistenta de suntare 1. Pentru a se facilita stingerea curentului de însoţire. Rezistenţa variabila înindeplineste urmatoarele funcţii principale :  asigura datorită valorii ei mici in domeniul supratensiunilor o valoare coborata a tensiunii reziduale in timpul procesului de descarcare. rezistenta de suntare 3. amorsarea la un nivel nepericulos pentru echipament.  limiteaza datorită valorii ei mari in domeniul tensiunii de serviciu.. izolator din portelan 5.. inferioara sau cel mult egala cu tensiunea nominala a descarcatorului. intensitatea curentului de insotire pana la valori ce pot fi intrerupte de eclatoare. eclator 2. 33 . Repartitia uniforma a tensiunii pe eclatoare este realizată la majoritatea tipurilor de DRV prin rezistenţe de şuntare. tensiunii de amorsare sa fie de (3. DESCARCATOARE .5. piese speciale cu permisivitate mare 6. cat şi întreruperea curentilor de insoţire.  Curentul de conductivitate : este curentul care trece prin descarcator la aplicarea unei tensiuni date . discurile de eclatoare din alama puse in paralel cu rezistentele de şuntare şi discurile serii confectionate din rezistenţe neliniare . .1. iar la apariţia undei de supratensiune . Curentul nominal de descarcare : este curentul de impuls normalizat 8/20 µ s care trece prin descarcator dupa amorsarea eclatoarelor serie .5. pentru care este dimensionat descarcatorul.  Curentul de insotire : este curentul care trece prin descarcator dupa trecerea curentului de descarcare datorita tensiunii de frecventa industriala a retelei. rezistenta neliniara 4. cu o distanţă între electrozi de circa 1 mm. 5. asigură in regim normal de functionare separarea fata de pămînt a bornei aflate sub tensiune. Eclatoarele clasice sunt realizate dintr-o serie de discuri de alamă separate intre ele prin şaibe de mică sau cilindrii distantori ceramici. intervalul disruptiv trebuie să fie divizat în cat mai multe intervale parţiale. nit Constructiv constau dintru-n izolator în care se introduc elementele active ale descarcatorului . Discurile eclatoare montate sub formă de coloană. Distanţa disruptivă trebuie realizată in asa fel încat valoarea de virf a. la tensiuni inalte efectul acestora fiind completat prin inele de ecranare şi in unele cazuri de capacitati. Rezistenţele variabile constau din mai multe discuri din corborundum cu obligativitatea ca toate să aibă acelaşi coeficient de nelinearitate. Etanşarea descărcătorului este asigurată prin garnituri de cauciuc supraelastce iar presiunea elementelor active prin arcuri conice. TIPURI CONSTRUCTIVE 5. 6) kV pe fiecare eclator.

în interior după montaj fiind introduse substanţe higroscopice (clorura de calciu) pentru a asigura o atmosferă uscată in interior. se stinge. limitand curentul debitat de reţea prin descărcător pană la o valoare care poate fi întreruptă de eclatoare prin alungirea arcului prin efect dinamic. eclatoarele amorsează la tensiunea « Ua » şi prin descărcător începe să treacă curentul de descărcare « Id' » . La apariţia unei unde de supratensiune Uo de amplitudine mai mare decat tensiunea de amorsare a DRV. Descarcatoare cu coarne : Sunt dispozitive simple de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice . 34 .in special linii electrice aeriene . Se utilizeaza pentru protectia instalatiilor . In functionarea normala eclatoarele asigura separarea fata de pamant a bornei aflate sub tensiune . pana la tensiunea de 220 kV . Arcul se subţiază . După tăierea undei de supratensiune descărcătorul este supus tensiunii de lucru a instalaţiei.In exploatare se interzice a se monta din această cauză discurile de la un descarcător la altul.Anvelopa de porţelan protejează eclatoarele şi rezistenţele variabile împotriva agentilor atmosferici (discurile de carborundum fiind higroscopice) şi este construită etanş. Functionarea descarcatoarelor cu coarne se bazeaza pe strapungerea spatiului disruptiv (distanta intre coarne) de unda de supratensiune si prin arcul electric ce se formeaza este dirijata spre pamant. punand astfel instalatia la pamant . astfel încat la prima trecere a curentului prin zero. Rezistenţele de lucru îşi micşorează valoarea astfel incat tensiunea reziduală « Ur » nu depăşeşte in amplitudine tensiunea de amorsare « U » . se răceşte în spaţiul dintre eclatoare.3. rezistenţele de lucru îşi măresc valoarea. iar cu ocazia aparitiei undei de supratensiune asigura amorsarea la tensiunea reglata.5. ramane in continuare si dupa disparitia curentului de impuls . formate din doua eclatoare metalice pe un izolator. 5. Curentul de insotire de frecventa industriala .

Daca reteaua are neutrul legat direct la pamant (instalatii de 110 .puterea reactiva este doar o marime determinata de cantitatea de energie inmagazinata in bobinele respectiv condensatoarele din circuit. Cauza reducerii factorului de putere: -receptoare inductive. intr-un circuit electric monofazat de curent alternativ sinusoidal apar trei componente si anume: -puterea aparenta “S”-este componenta care permite sa se determine limitele de utilizare ale unei instalatii. Baterii de condensatoare Din prezentarea teoretica a triunghiului puterilor .In consecinta un circuit absoarbe putere reactiva daca este inductiv si furnizeaza putere reactiva daca este capacitiv.etc. Intre puterile activa si reactiva exista o deosebire esentiala care consta in faptul ca in timp ce.transformatoare.220 kV sau MT cu neutrul tratat prin rezistenta).deoarece dimensiunile acestora depind aproape exclusiv de tensiunea de serviciu si de curentul admisibil.in mod special in punctele de consum ale acestuia.ale unui aparat sau masina electrica.fiind cuprins intre zero si unu.cuptoare cu arc.echipamente electronice de mare putere. P=Uicos  [W] Q=UIsin  [VAR] S=UI [VA] Unde:-U-tensiunea la bornele circuitului I-curentul din circuit  -unghiul de defazaj dintre tensiune si curent -relatiile de mai sus sunt valabile pentru un circuit electric monofazat -intr-un circuit electric trifazat relatiile respective se inmultesc cu √3 Termenul “cos”. punerea la pamant formata de descarcare este rezolvata de bobina de stingere . Factorul de putere este intotdeauna subunitar.Puterea reactiva poate fi pozitiva sau negativa dupa cum in circuit predomina reactanta inductiva sau cea capacitiva.) Consecinte ale factorului de putere cu valori mut subunitar: -cresterea pierderilor de putere activa -cresterea pierderilor de tensiune in retea -reducerea capacitatii instalatiilor energetice -investitii suplimentare -perturbatii pe liniile telefonice Imbunatatirea factorului de putere Pentru a evita efectele existentei unui factor de putere cu valoare redusa sunt necesare surse de putere reactiva in diverse puncte din sistemul energetic.care consuma energie reactiva necesara producerii campurilor magnetice proprii (motoare asincrone.ne intereseaza ca factorul de putere sa fie cat mai mare.transportul.distributia si consumul puterii active. Daca reteaua are neutrul izolat sau tratat prin bobina de stingere . In activitatea de distributie a energiei electrice.adica sa existe un consum cat mai mic de energie reactiva. ca punere la pamant trecatoare. 6.linii electriceaeriene. -puterea activa “P”-este componenta care permite transformarea energiei electrice intr-o alta forma de energie utila.se numeste factor de putere.Ca surse specializate in producerea puterii reactive se folosesc in principal bateriile de condensatoare si compensatoare sincrone. -puterea reactiva “Q”-este componenta care insoteste producerea.din expresia puterii active.puterea activa corespunde unui transport de energie de la sursa la consumator. 35 . atunci descarcarea reprezinta scurtcircuit monofazat care este lichidat prin functionarea protectiilor.

reglaje.1. Toate bateriile de condensatoare sunt din elemente tip. Periodicitatea este determinată de categoria şi starea tehnică a echipamentelor. de prevederile furnizorilor. încercări.cu neutrul izolat fata de pamînt.La restul bateriilor nu este obligatorie izolarea stativelor fata de pamînt.1 kV legate în “V” la bornele bateriei.3 kV). Bateriile sunt realizate în dubla stea cu neutrul legat între ele printr-un transformator de curent tip CESU 20/5/5 A cu care se realizeaza o protectie diferentiala de curent.MENTENANTA Prin “mentenanta” se intelege ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra SISC aflate în exploatare şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate .64 kV respectiv 6. de normele de electrosecuritate. In categoria lucrarilor de “mentenanta preventiva” se include urmatoarele:  Reviziile tehnice ( RT ) Cuprind ansamblul de lucrări care se execută periodic în scopul asigurării continuităţii în funcţionarea instalaţiilor prin verificări. Acestea se pot utiliza numai în zonele cu grad 1 si 2 de poluare. stativului dîndu-i-se potentialul median (între cele doua elemente ale fazei).Bateria trebuie sa suporte continuu 1. înlocuirea unor piese şi subansamble.aferenta este de tip prefabricat pentru LEA.Condensatoarele sunt montate pe suporturi metalice fixate în fundatii de beton. Bateria trebuie sa suporte continuu max.Pentru obtinerea puterii necesare a bateriei se leaga în paralel mai multe elemente stea. un condensator avînd 100 kVA.si 5% peste 3 MVAr. 7.1Un.iar tinand cont de toleranta capacitatii max.montate în exterior în statiile de transformare folosite pentru îmbunatatirea factorului de putere a energiei vehiculate prin transformatoarele de 110 kV/mt.acestea se sorteaza astfel ca abaterea maxima a capacitatii sa nu depaseasca 10% pîna la 3 MVAr. Scopul principal al mentenantei preventive este prevenirea intreruperilor si asigurarea duratei de viata in conditiile unor strategii de mentenanta preventiva justificate din punct de vedere tehnic si economic.Lucrarile care se executa in instalatiile de distributie a energiei electrice sunt cuprinse in urmatoarele categorii principale de mentenanta :  Mentenanta preventiva  Mentenanta predictiva  Mentenanta corectiva  Mentenanta bazata pe fiabilitate MENTENANTA PREVENTIVA Sunt lucrari care se efectueaza la intervale de timp bine determinate . de deficienţele constatate în urma controalelor periodice. Bateriile cu tensiune nominala de 6 kV si 10 kV sunt realizate cu un element în serie pe faza (de 3. 36 . măsurători.3In.43In.3 kV pe faza.cu o singura treapta.factorul deformant al undei de tensiune în modul neputînd depasi valoarea de 5%. Celula de MT. În cazul bateriilor de 20 kV este obligatorie montarea elementelor de condensator pe stative izolate fata de pamînt (prin izolatoare de portelan).Fiecare stativ este prevazut cu CLP cu actionare din afara îngradirii. La montarea condensatoarelor. de rezultatele metodelor moderne de diagnosticare şi/sau de interpretarea unor măsurători ale mărimilor electrice.Instructiunea se refera la bateriile de condensatoare trifazate în conexiune stea. pentru prevenirea defectarii unor elemente componente si reducerea probabilitatii de aparitie in timp a unor defectiuni.La tensiunea de 20 kV se folosesc doua unitati în serie de 6. etc. Pentru descarcarea bateriei sunt prevazute doua transformatoare de tensiune tip TEBU 20/0. curăţire şi vopsitorie corectivă.1. etc.

 Lucrările operative (LO) Reprezintă un ansamblul de activităţi incluzând lucrări de mentenanţă minoră – lucrări curente şi lucrări minore. în care primul este preponderent. Controlul efectuat ca urmare a unor incidente sau deranjamente va fi inclus în cadrul lucrărilor de mentenanţă corectivă. după caz. recepţii şi puneri în funcţiune. precum şi alte activităţi executate de personalul de exploatare.  Controlul periodic (CP) In instalaţii controlul periodic (Cp) se execută de către personalul de exploatare (de regulă fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor) şi în scopul depistării defectelor incipiente din instalaţii dar. etc. recuperarea materialelor din demontări. separatoare. evidenţiind abaterile faţă de cei nominali. atunci când acestea devin necesare în baza concluziilor rezultate în urma unei vizite curente. recondiţionări piese. urmărirea lucrărilor de mentenanţă şi dezvoltare/modernizare executate de SISE şi terţi. lucrările suplimentare rezultate vor fi incluse pe o comandă separată care se va încadra ca RA.  după o întrerupere voită a misiunii SISC atunci când este iminentă producerea unui defect a cărui apariţie nu a putut fi prevăzută.De regulă acestea sunt efectuate de către personalul de exploatare . de către personalul de exploatare sau de către personalul de mentenanţă cu suportul personalului din compartimentele tehnice. DMS şi monitorizează parametrii energetici din instalaţiile de distribuţie. cleme de legătură etc. aparţinând “mentenanţei corective”. urmărirea şi supravegherea calităţii lucrărilor conform prevederilor sistemului de management al calităţii. testări.  Supravegherea si testarea Se va realiza printr-o combinaţie de activităţi programate de monitorizare şi testare. MENTENANTA CORECTIVA : Lucrările încadrate în această categorie sunt cele executate ca urmare a producerii unui incident sau deranjament Ansamblul lucrărilor de mentenanţă care se efectuează în scopul readucerii SISC în stare de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate:  după producerea unui defect. în principal.  utilizarea de sisteme acustice pentru detectarea regimurilor de funcţionare anormale (descărcări parţiale). care integrează funcţiile de SCADA.) pentru a detecta zonele defecte. MENTENANTA PREDICTIVA Cuprinde activităţi de monitorizare şi analiză privind reducerea performanţelor sau apariţia iminentă a incidentelor şi deranjamentelor prin:  informaţii primite de la sistemele bazate pe inteligenţa artificială.  Inspecţii periodice ( Ip ) Includ de la vizite curente în instalaţii făcute de către conducerea obiectivului energetic până la inspecţii multidisciplinare.  cromatografiere uleiuri din exploatare.  monitorizarea apei şi hidrogenului la uleiurile de transformator. el furnizează informaţiile necesare pentru pregătirea lucrărilor de mentenanţă preventivă (RT şi R). în conformitate cu cerinţele. monitorizări.  observaţii în spectrul infraroşu (termografie) asupra echipamentelor care emit căldură (transformatoare. care le determină. subansamble componente şi confecţii metalice. functionează în limitele admise sau că sunt pregătite să-şi îndeplinească la cerere funcţia. 37 . în cel de supraveghere. realizate. activităţi gospodăreşti.Dacă cu ocazia lucrărilor se constată necesitatea înlocuirii unor piese şi subansamble uzate (altele decât cele standard prevăzute în lucrare ca obligatorii). de asemenea. probe funcţionale. recepţii şi puneri în funcţiune. Include atât lucrările de mentenanţă propriu-zise. Programul de implementare a “inspecţiilor periodice” se încorporează. Activitate de “supraveghere” prin care se întreprind acţiunile necesare pentru a stabili dacă SISC continuă să funcţioneze. întreruptoare. de genul: instructaj.

Atunci când nu se poate realiza remedierea în soluţie definitivă. utilizând analize ale modurilor de defectare.  Intervenţiile accidentale (IA) Sunt lucrările minime necesare pentru repunerea în funcţiune a instalaţiilor scoase din funcţiune ca urmare a incidentelor şi deranjamentelor.  Reparaţiile (R) Sunt lucrări care restabilesc starea tehnică iniţială a mijlocului fix prin înlocuirea sau repararea componentelor uzate. cu performanţe superioare sau se adaugă astfel de elemente cu scopul de a creşte performanţele şi rentabilitatea SISC peste nivelul iniţial precizat în proiectul aprobat. analize funcţionale. 38 . durata de viaţă.Notă: Mentenanţa corectivă presupune lucrări de reparaţii şi intervenţii accidentale. Componentele iniţiale uzate care nu se mai fabrică se vor înlocui cu componente similare.  Reparaţiile accidentale (RA) Sunt lucrări care restabilesc starea tehnică iniţială a mijlocului fix prin înlocuirea sau repararea componentelor uzate. atunci când este necesar. de exemplu calitatea şi capacitatea producţiei. fără a interveni asupra tehnologiilor utilizate în cadrul SISC.  conduc la majorarea valorii contabile a mijloacelor fixe. analize de criticitate etc. eficienţa energetică. Ele sunt similare celor definite ca reparaţii (R) în cadrul mentenanţei preventive Ele se execută după apariţia unui incident sau deranjament sau în scopul prevenirii acestora urmărind readucerea instalaţiilor în starea de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate. MODERNIZARE : Ansamblu de lucrări prin care. iar pentru construcţii – gradul de confort şi ambient. spre deosebire de acestea.  asigură obţinerea de venituri suplimentare substanţiale faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale. gradul de izolare termică. se înlocuiesc elementele uzate moral şi/sau fizic cu elemente noi. aflate în producţie curenta.  Performanţele la care face referire definiţia pot fi. Caracteristica intervenţiilor accidentale este legată de faptul că ele trebuie să asigure alimentarea cu energie electrică a consumatorilor conform prevederilor din standardul de performanţă pentru activitatea de distribuţie. Ele nu au periodicitate prestabilită şi plafon valoric. lucrările de mentenanţă corectivă pot cuprinde oricare din operaţiile care se executa în cadrul celorlaltor tipuri de mentenanţă. starea tehnică a SISC. acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparaţie accidentală. costurile de exploatare. MENTENANTA BAZATA PE FIABILITATE : Ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu scopul de a stabili programul şi conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce trebuie executate pentru a menţine şi eventual restabili.  Lucrările de modernizare nu constituie lucrări de mentenanţă întrucât. În funcţie de tipul şi complexitatea defecţiunilor. Lucrările de intervenţie accidentală sunt urgente şi nu se pot amâna. Ele se mai pot executa şi pentru remedierea în soluţie definitivă după o IA.  reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă . la necesitate. Se programează în funcţie de starea tehnică a instalaţiei. analize de siguranţă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->