Tratarea neutrului in retelele de M.T.

Punctul neutru al infasurarilor transformatoarelor de servicii interne sau a bobinelor trifazice de punct neutru (BPN) reprezinta un punct simetric fata de cele trei faze.In functie de pozitia acestui punct neutru fata de pamint,retelele de MT racordate la barele comune cu infasurarile TSP,sau BPN pot fi : a)-retele cu neutru izolat-la care neutrele nu au nici o legatura voita cu pamintul,solutia se accepta la retele la care curentul capacitiv nu depaseste valoarea de 10A b)-retele cu neutrul legat la pamint-la care neutrul poate fi legat direct la pamint,sau printr-o rezistenta de valoare mica.Aceste retele pot avea toate neutrele legate la pamint,sau numai o parte dintre ele.Solutia nu se intilneste in practica. c)-retele cu neutrul compensat-la care neutrele sunt legate la pamint prin bobine,cu o reactanta comparabila cu reactanta capacitiva a retelei.Acestea se numesc bobine de stingere .
T.S.I.

BSRC

IL

Id

d)-retele cu neutru legat la pamint prin rezistenta
B.P.N.(TSI)

REZISTOR

IR

Id

e)-retele la care neutrul este tratat cu bobina de stingere si rezistenta (tratare mixta a neutrului) Alegerea solutiei de tratare a neutrului retelei de MT are in vedere modul de comportare al acesteia la puneri la pamint.in functie de configuratia si structura sa. Avantaje si dezavantaje ale celor doua solutii : 1. Tratarea cu bobina de stingere: -avantaje :  stingerea rapida a arcului electric de p.l.p. si prevenirea deteriorarii izolatiei si conductoarelor prin efectul termic  reducerea curentului de p.l.p. corespunzator compensarii 1

 tensiuni de atingere si de pas,reduse la locul cu p.l.p.  continuitate in alimentarea consumatorilor,atit la defecte trecatoare cit si la defecte persistente -dezavantaje:  supratensiuni tranzitorii de comutatie mari  tensiuni mari pe fazele sanatoase in cazul p.l.p.  transformarea defectelor monofazate in defecte polifazate in peste 50% din p.l.p.  costul crescut al izolatiei corespunzatoare tensiunilor mari care apar  la retelele in cablu din PVC pierderi active mari in izolatii  mentinerea in permanenta a unui acord la rezonanta a bobinelor de stingere,foarte greoi  greutati in depistarea defectelor si a locului de defect.  relee de protectie de tip Rpp sau Dpp cu selectivitate redusa in functionare si uzate din punct de vedere moral Datorita acestor dezavantaje si utilizarea de retele in cabluri de PVC a caror curenti capacitivi a crescut la peste 100 A,s-a impus trecerea la tratarea neutrului prin rezistenta de limitare. In aceasta situatie,orice punere la pamint este transformata in scurtcircuit monofazat,care este eliminat prin actionarea protectiilor homopolare ale echipamentelor. Descrierea functionarii bobinei de stingere: Retelele (liniile) de MT reprezinta fata de pamint niste niste capacitati,fig.1,prin urmare curentul de punere la pamint in cazul unui defect este de natura capacitiva.Pentru a compensa efectele acestui curent de punere la pamint de natura capacitiva,neutrul retelei de MT,este legat la pamint prin intermediul unei bobine,numita bobina de stingere. Astfel la aparitia unui defect monofazat(punere la pamint),curentul inductiv care circula intre bobina si punctul de defect,neutralizeaza practic componenta capacitiva a curentului de defect(conducind la stingerea arcului electric la locul de defect).In lipsa compensarii neutrului,arcul electric ce ia nastere la locul de defect este intretinut de curentul capacitiv al fazelor sanatoase. Bobina de stingere se racordeaza la reteaua de MT ce se compenseaza, prin intermediul transformatorului de servicii interne ale statiei,intre nulul infasurarii de MT si pamint (daca curentul capacitiv al retelei de MT este mai mare decit curentul debitat de bobina de stingere existenta,atunci se procedeaza la folosirea a doua bobine de stingere legate in paralel pe neutrul TSI).Racordarea bobinei de stingere la borna de nul a TSI se realizeaza prin intermediul unui separator monopolar,numit separator de nul. Reactanta bobinei este reglabila,modificarea valorii acesteia realizindu-se prin deplasarea miezului magnetic in interiorul infasurarii proprii. In regim normal de functionare circuitul L-C format din inductanta bobinei si capacitatea retelei de MT trebuie sa fie in rezonanta,deci reactanta capacitiva a retelei si cea inductiva a bobinei trebuie sa fie aproximativ egale. Regimul de rezonanta al acestui circuit se obtine prin operatia de acordare a bobinei de stingere. In lipsa unui defect in reteaua de MT tensiunea la bornele bobinei de stingere este foarte mica in comparatie cu tensiunea retelei.Fata de aceasta tensiune se poate considera zero.Aceasta tensiune este determinata de asimetria capacitiva a retelei,avind valoarea in jur de citiva volti,determinind un curent foarte mic prin bobina,de circa 1 A. In cazul unei simple puneri la pamint(de exemplu caderea unui conductor de faza la pamint),la bornele bobinei de stingere apare tensiunea de faza.Aceasta tensiune determina prin bobina un curent.Acest curent fiind inductiv,este de sens contrar curentului electric de defect,care este capacitiv.Astfel prin locul de defect va trece numai curentul rezultant din diferenta dintre curentul capacitiv de defect si cel prin bobina. 2

Alegerea acordului bobinei de stingere trebuie sa se faca astfel incit la aparitia unei puneri la pamint in retea arcul electric sa fie stins cu maximum de promtitudine si sa fie diminuate si alte efecte negative ce pot surveni in instalatii la ruperea unui conductor,sau la intreruperea unei faze. Rezultatele cele mai bune se obtin prin functionarea usor supracompensata a bobinei de stingere cu circa 5-10% din valoarea obtinuta la rezonanta. Functionarea bobinei de stingere la aparitia unei puneri la pamint este sesizata de ampermetrul,care indica curentul ce trece prin bobina si de kV-metrul care indica tensiunea pe bobina,este semnalizata optic si acustic. Partile componente ale bobinei de stingere: -bobina de stingere  miezul magnetic mobil  infasurarea electrica de baza  radiatoare de racire  infasurare electrica secundara pentru semnalizarea prezentei tensiunii pe bobina,cu tensiunea nominala de ,Un/100Vamplasata in partea superioara.  transformatorul de curent,cu raportul de transformare In/5 A,acesta oferind posibilitatea masurarii curentului inductiv dat de bobina in timpul functionarii.Este plasat la partea superioara a bobinei,sub capacul cuvei.Din punct de vedere electric este racordat intre sfirsitul infasurarii de baza si izolatorul de legare la pamint.  cuva bobinei  izolatoarele de inalta tensiune pentru racordarea bobinei la TSI si la pamint  izolatoarele de joasa tensiune la care se racordeaza infasurarea secundara de tensiune si transformatorul de curent  conservatorul de ulei  releul de gaze  ansamblul motor-reductor pentru antrenarea miezului magnetic -indicator pozitie miez magnetic  manivela pentru actionare manuala miezului magnetic  panoul de acordare a bobinei de stingere. 2. Tratarea cu rezistor: -avantaje:  nivelul supratensiunilor in caz de defect este mai redus  se evita dublele puneri la pamint  asigura izolarea rapida si eficace a instalatiei cu echipamentul defect,prin actionarea protectiilor  permite utilizarea cablelor cu izolatie din PVC  aplicabilitate universala la orice tip de retele  prezinta independenta fata de lungimea retelei  exploatare usoara  fiabilitate ridicata Dezavantaje:

3

 Reductor de tensiune legat in paralel cu rezistorul-amplasat in cabina rezistorului.)-racordat la TSI  Separatorul de nulal TSI (tip SMEN-20 kV)  Rezistor  Reductor de curent legat pe circuitul de nul intrare in rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.de aceea este o lucrare laborioasa  exista influiente negative asupra sistemelor de telecomunicatii  circuitele de protectii sunt mai complexe Functionarea rezistorului : In acest caz neutrul retelei de MT este legat la pamint prin intermediul unui rezistor.tip CIRS 1000/5 .la borna de nul a acesteia racordindu-se rezistorul. TRANSFORMATOARE DE PUTERE 4 . la retelele in cablu si aeriene.necesita valori ale prizelor de pamint foarte reduse.1000 A).curentul de defect fiind limitat la valoarea maxima a curentului rezistorului (300. CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE 1.Legatura dintre rezistor si BPN se realizeaza printr-un intreruptor(monopolar) si un separator(cazul retelelor tratate mixt) sau se poate realiza direct(cazul retelelor tratate numai cu rezistor). b.tip CIRS 100/5 A  Reductor de curent legat pe circuitul de nul iesire din rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.tip TIRBO 10 kV/100 V STATII DE TRANSFORMARE APARATE DE INALTA TENSIUNE .tip CIRS 1000/5 .T.se transforma intr-un scurtcircuit monofazat.racordarea realizindu-se prin intermediul unui separator tripolar.tip CIRS 100/5 A  Reductor de curent legat pe circuitul de nul iesire din rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului. Racordarea rezistorului se poate faceastfel: a.)racordarea rezistorului la punctul neutru al infasurarii de mt al TSI Partile componente ale instalatiei rezistor-bobina punct neutru (BPN) a.  Reductor de tensiune legat in paralel cu rezistorul-amplasat in cabina rezistorului.)-racordat la pod bare trafo  Separatorul de borna al BPN (tip STEN-20 kV)  Bobina de punct neutru BPN  Rezistor  Reductor de curent legat pe circuitul de nul intrare in rezistor (in serie cu rezistorul)-amplasat in cabina rezistorului.tip TIRBO 10 kV/100 V b. legarea la pamint de protectie impotriva accidentelor prin atingerea indirecta in P.astfel ca orice defect monofazat din reteaua de MT.600.)-La podul de bare al trafo 110/mt se racordeaza o bobina pentru crearea punctului neutru(BPN).numit separator de borna BPN Bobina de punct neutru are conexiunea Zn.

realizindu-se astfel legatura rigida intre ansamblul miez-infasusari si capacul transformatorului.Transformatorul este o masina electrica statica.  infasurarile.care permite trecerea mai usoara a fluxului magnetic. DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A TRANSFORMATORULUI Transformatorul are urmatoarele parti componente:  miezul magnetic.cu care se strange miezul si se rigidizeaza infasurarile.care trimite energia electrica cu alte caracteristici unei retele sau a unui receptor.care produce in acest circuit.un curent alternativ.care primeste energia electrica si una sau mai multe infasurari secundare. Transformatorul are o infasurare primara.cu reglaj al tensiunii in sarcina.).pentru racirea fortata a uleiului din trafo  cofret comanda ventilatoare  robineti pentru luare probe de ulei si pentru umplere sau golire trafo de ulei  filtru cu silicagel. frecventa ramanand aceeas.montat pe conservator  termometre manometrice.acestea se plaseaza pe un miez feromagnetic inchis. prin care sunt scoase in afara bornele. tot in energie electrica.curent primar.dimensiunile infasurarilor ar fi foarte mari.prin care se realizeaza “respiratia” transformatorului. Pentru marirea actiunii electromagnetice dintre infasurari.Marimile care se refera la infasurarea primara se numesc marimi primare(tensiune primara.  Simbolizare : TTUS-NS=transformator trifazat in ulei.iar celalalt pentru comutatorul de ploturi  indicator de ulei.iar transformarea ar fi insotita de pierderi mari.din tole de otel. Transformatorul functioneaza pe principiul inductiei electromagnetice intre doua circuite fixe.In lipsa acestui miez de otel.in care se introduce ansamblul miez-infasurari  conservatorul de ulei  comutatorul de ploturi.cu ansamblul aferent de comanda electrica si manuala de la fata locului  relee de gaze.capacul avind si rolul de a inchide cuva.putere primara etc.pentru masurarea temperaturii uleiului din transformator  radiatoare pentru racirea naturala a uleiului  ventilatoare.  capacul cu izolatoarele de trecere.in cazul cand este inchis.unul pentru cuva trafo. ce transforma energia electrica a curentului alternativ.este alimentat de la o sursa de curent alternativ.in circuitul secundar se induce o tensiune electromotoare alternativa.iar cele care se refera la infasurarea secundara se numesc marimi secundare. avand in general alte caracteristici.Sub influienta fluxului electromagnetic alternativ produs de curentul din circuitul primar.cu circulatie naturala a uleiului si racire prin suflaj cu aer INFASURARILE TRANSFORMATOARELOR Notarea infasurarilor Extremitatile infasurarilor la transformatoarele trifazate se noteaza astfel:  Infasurarile de inalta tensiune: 5 .  cuva cu ulei.realizat din tole de tabla silicioasa  schela. avind anumite caracteristici.montate pe coloanele miezului . indeosebi alta tensiune si alta intensitate a curentului .dintre care unul (primarul).

pentru conexiunea zigzag Litera mare se refera la infasurarea de inalta tensiune. Grupe de conexiuni Dupa defazajul dintre tensiunile masurate intre borne omoloage la infasurarea de inalta tensiune si medie(joasa) tensiune. Aceste grupe.la care una din infasurari este conectata in triunghi.Acestea sunt motivele care determina folosirea transformatoarelor. inceputurile A B C  sfirsiturile X Y Z Infasurarile de medie tensiune:  inceputurile Am Bm Cm  sfirsiturile Xm Ym Zm Infasurarile de joasa tensiune  inceputurile a b c  sfirsiturile x y z In cazul legaturii de nul a infasurarii.desemnate prin cifre cuprinse intre 0 si11.cand cealalta infasurare este conectata in stea.tensiunii electromotoare si tensiunii la borne pe faza-elemente deosebit de importante in functionarea mai economica si mai sigura a trafo.dintre tensiunea inalta si medie(joasa) masurata intre bornele omoloage. Inceputurile si sfirsiturile infasurarilor sunt notiuni relative.iar infasurarea de medie(joasa) tensiune este conectata in triunghi.in multiplii de 300 electrice.transformatoarele au anumite grupe de conexiuni.reprezinta defazajul masurat in sens orar.deoarece depind de sensul de infasurare al spirelor in bobine. Conexiunile infasurarilor trifazate: Infasurarile trfazate ale transformatoarelor pot fi conectate in:  stea  triunghi  zigzag Conexiunile transformatoarelor se simbolizeaza astfel:  Y sau y. Alegerea unei anumite conexiuni ale infasurarilor depinde de anumiti factori care se iau in considerare la proiectarea transformatorului : spre exemplu in cazul retelelor cu tensiuni de 110 kV si mai inalte.la alimentarea infasurarii de inalta tensiune cu un sistem trifazat simetric de tensiuni de succesiune directa(fazele se succed in sens orar).asigura o mai buna uniformizare a sarcinii in infasurarile transformatorului in cazul incarcarii nesimetrice. 6 .pentru conexiunea stea  D sau d.Nm(Om) pentru infasurarea de medie tensiune si n(o) pentru infasurarea de joasa tensiune.infasurarea corespunzatoare a transformatorului se conecteaza in stea cu punctul de nul scos la borne(Yo). Exemplu: conexiunea “ Yod “: Infasurarea de inalta tensiune este conectata in stea si are punctul neutru accesibil (scos) la borne.Ele se definesc in corespondenta cu sensul tensiunii electromotoare induse in infasurari.deoarece in primul caz numarul de spire pe faza este de √3 ori mai mic si sectiunea conductorului de bobinaj de √3 ori mai mare decit pentru conexiunea in triunghi (la aceeasi putere a trafo si aceeasi tensiune a retelei) si ca urmare volumul de munca la fabricatie si pretul conductorului de bobinaj sunt mai reduse.iar litera mica la infasurarea de medie sau joasa tensiune. Conexiunea in zigzag pentru infasurarea de joasa tensiune.pentru conexiunea triunghi  Z sau z. Daca o infasurare are punctul de nul scos (legat) la borne la simbolul de mai sus se mai adauga semnul-indice “o”. La transformatoarele care au o infasurare conectata in stea si una in triunghi se obtin variatii sinusoidale ale fluxului magnetic. Infasurarile in stea sunt mai ieftine decit cele in triunghi.extremitatea legaturii se noteaza cu N(O) pentru infasurarea de inalta tensiune.In acest caz rezulta pe faza o tensiune cu √3 ori mai mica decat tensiunea dintre faxe (de linie) ceea ce conduce la o reducere a izolatiei fata de conexiunea in triunghi.

respectiv secundare  tensiunea nominala de scurtcircuit.primara si secundara. MARIMILE NOMINALE SI DATELE CARACTERISTICE ALE TRANSFORMATORULUI Marimile nominale si datele caracteristice ale transformatorului sunt inscrise de obicei pe placuta sa indicatoare si acestea sunt:  puterea nominala a transformatorului.  tensiunea nominala secundara.pentru care nu sunt depasite limitele de incalzire admisibile ale elementelor transformatorului.exprimata in kVA sau MVA.Pe placuta indicatoare sunt inscriptionate si tensiunile corespunzatoare fiecarei trepte a comutatorului de ploturi.este tensiunea de linie aplicata la bornele infasurarii primare. Nm-Am-Bm-Cm.daca primarul unui transformator.exprimata in procente din tensiune nominala primara a transformatorului .in regim nominal de functionare.iar in circuitul primar se aplica tensiunea nominala  raportul de transformare nominal.in Hz  numarul de faze  schemele si grupa de conexiuni  modul de reglaj al tensiunii  regimul de functionare.este tensiunea care corespunde la bornele secundare.atunci cind transformatorul lucreaza in gol.raportul Uk=Ukn/Unx100 defineste tensiunea nominala de scurtcircuit.cu secundarul legat in scurtcircuit. n-a-b-c.w2 reprezinta numarul de spire a infasurarii primare.este puterea aparenta la bornele circuitului primar.In cazul transformatoarelor trifazate cu doua infasurari.in conditii normale de mediu  tensiunea nominala primara . la mersul in gol(la infasurarea secundara nu este racordat nici un consumator) k=U1n/U2n=w1/w2 unde w1.respectiv secundare  curentul nominal primar sau secundar.  frecventa nominala.exprimata in V sau kV .astfel incat prin infasurarile primara si secundara sa circule curentii nominali.este curentul corespunzator valorilor puterii nominale si tensiunii nominale primare.este alimentat cu o tensiune Ukn.grupa de conexiuni se defineste pentru alimentarea bornelor infasurarii de inalta tensiune cu un sistem trifazat de tensiuni de succesiune directa si este determinata de:  sensul de bobinare al infasurarilor  modul de notare relativa a bornelor  schema de conexiuni a infasurarilor Exemple de scheme si grupe de conexiuni:  “Yod-5”-infasurarea primara conectata in stea cu nulul scos la borne-infasurarea secundara conectata in triunghi-defazajul dintre tensiunile omoloage din primar si secundar este de 5x300=1500 Dispunerea bornelor pe capacul cuvei transformatorului Regula de dispunere a bornelor pe capac este:la transformatorul privit dinspre partea de inalta tensiune bornele sa se succeada de la stinga la dreapta in ordinea N-A-B-C .continuu sau de scurta durata 7 .este raportul dintre tensiunile nominale.

si ea se efectueaza la o ora cand transformatorul poate fi deconectat pentru scurt timp.prizele fiind strabatute de curenti mai mici si comutatorul mai slab dimensionat.prin conectarea in paralel a mai multor transformatoare La functionarea in paralel a transformatoarelor.prin modificarea numarului de spire.de pilda toamna sau primavara.pentru M. La puteri mai mari se prevad cinci prize de reglaj fara tensiune. Elemente componente ale comutatorului de ploturi:  ruptorul. FUNCTIONAREA IN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR Functionarea in paralel a transformatoarelor asigura:  continuitatea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor la deconectarea unor transformatoare pentru revizii sau reparatii  mentinerea unui nivel minim al pierderilor in procesul de transformare.proportional cu puterile lor nominale.respectiv secundare. Reglarea tensiunii sub sarcina se face frecvent pentru mentinerea nivelului de tensiune intr-o banda data.Rezolvarea acestei probleme se realizeaza prin reglarea tensiunii transformatorului.care le protejeaza impotriva agentilor externi. Toate transformatoarele de distributie pina la 1600 kVA sunt prevazute cu reglaj fara tensiune de ±5%.caz in care solutia reglarii este mai avantajoasa.cu capac de protectie.este aceea a repartizarii sarcinii totale intre diferitele transformatoare.atunci cand se constata o variatie importanta a sarcinii in retea.se conecteaza la bare comune.prin modificarea numarului de transformatoare aflate in functiune corespunzator sarcinii cerute  cresterea rationala a puterii statiilor de transformare pe masura cresterii consumului de energie electrica al receptoarelor alimentate de statie.realizat prin trei prize scoase la infasurarea de inalta tensiune. Principiul reglarii tensiunii la transformator consta in modificarea raportului de transformare.T/j.care permit obtinerea tensiunii nominale si a treptelor de ±2. Pentru reglarea tensiunii sub sarcina se utilizeaza comutatoare speciale(de reglaj sub sarcina) care comuta prizele in timpul functionarii transformatorului fara a intrerupe curentul in infasurari.se face relativ rar.infasurarile primare. Problema fundamentala care apare la functionarea in paralel a mai multor transformatoare.5% si ±5%.limitand totodata curentii din circuitele de comutatie.In cazul conectarii in paralel a transformatoarelor. Schimbarea prizei de reglaj fara tensiune.repartitia 8 . La transformatoarele cu puteri mai mari decat 1600 kVA.identice ca putere si constructie.    modul de racire greutatea totala a transformatorului greutatea uleiului greutatea partii decuvabile a transformatorului REGLAREA TENSIUNII TRANSFORMATORULUI In conditii de exploatare a instalatiilor electrice apare necesitatea mentinerii unei tensiuni cat mai constante la consumatori. In practica modificarea raportului de transformare se face prin comutarea unor prize prevazute pe infasurarea de inalta tensiune.  Selectorul  Mecanismul de actionare Toate acestea sunt introduse in interiorul unei carcase din aluminiu.reglarea tensiunii se realizeaza sub sarcina.t.

deosebirile fiind in privinta domeniului masurat si anume: .reducerea tensiunilor din instalatiile de forta la valori convenabile de 100 sau 220 V.sau diferenta de cel mult 10% intre ele  raportul puterilor nominale ale transformatoarelor de cel mult 1/3 pentru cele fabricate inaintede 1972 si cel mult 1/2 pentru cele fabricate dupa 1972 2. nu este justificata din punct de vedere tehnic si economic. In secundarul transformatorului de tensiune se conecteaza o sarcina de impedanta mare. puterii. in conditii normale de functionare. Pentru aceasta gama extinsa a tensiunilor si curentilor. deosebirea constand in valoarea puterii.In caz general insa se conecteaza in paralel transformatoare care au puteri nominale diferite. Din acest motiv aceste aparate se racordeaza in circuitele electrice in mod indirect. fata de parametrul normal. avand in consecinta un curent secundar foarte redus. . domeniul de masurat este mult mai larg: pana la dublul tensiunii normale si in cazul curentilor de scurtcircuit pana la 30-40 ori curentul nominal. adaptarea aparatelor de masurare a tensiunii. frecventei. domeniul de masura este intre 30% si 120%. si anume prin intermediul transformatoarelor de tensiune si curent. Parametrii caracteristici sunt urmatorii: 9 .reducerea curentilor la valori admise de aparataj. denumite transformatoare de masura. curentului. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE Transformatoarele de tensiune au rolul de a schimba printr-un raport dat valoarea tensiunii aplicate infasurarii primare. TRANSFORMATOARE DE MASURA In cadrul Sistemului Energetic National.izolarea releelor si a personalului de exploatare de inalta. Pentru a functiona in paralel doua transformatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:  tensiunile nominale primare si secundare ale transformatoarelor sa fie egale. transformatorul de tensiune este analog cu transformatorul de forta in regim de mers in gol. Transformatorul de tensiune este un transformator de masura la care tensiunea secundara. Functiile pe care le indeplinesc transformatoarele de masura sunt: .in cazul folosirii lor pentru protectii. precum si ale aparatelor de protectie.in cazul folosirii lor pentru aparate de masura. reglaj si automatizare. ordinul de marime al valorilor curentilor si tensiunilor estc foarte variat. . Infasurarea primara a transformatoarelor de masura se conecteaza in paralel cu circuitul a carei tensiune de transforma.uniforma a sarcinii pe transformatoare se realizeaza de la sine. . este practic proportionala cu tensiunea primara si defazata in raport cu aceasta cu un unghi apropiat de zero.combinarea in prealabil a marimilor transformate pentru a obtine o marime care sa arate corect o stare de defect sau o functionare anormala.ceea ce atrage egalitatea rapoartelor de transformare  sa aiba aceeasi grupa de conexiuni si sa se conecteze in paralel prin bornele de acelasi nume  sa aiba aceleasi tensiuni de scurtcircuit. 2. Din punct de vedere al schemei de conectare si din punct de vedere constructiv. media sau joasa tensiune din circuitele primare. transformatoarele de masura se aseamana cu celelate tipuri de transformatoare existente in instalatiile energetice. .1. respectiv 1A sau 5A. de la zeci de volti la sute de kilovolti pentru tensiuni si de la amperi la zeci de kiloamperi pentru curenti. Ca principiu de funtionare si constructie.

. .cu izolatie degrasiva. exprimata in siemens. .inductive cu circuit magnetic deschis. 6 kV. tensiunea primara avand valoarea tensiunii maxime de lucru.Puterea secundara nominala Ssn este puterea aparenta. … c) dupa tensiunea secundara nominala: . .Sarcina secundara Y2 este admitanta circuitului secundar. . .infasurarea secundara (auxiliara) de protectie este infasurarea care alimenteaza circuitele de protectie si semnalizare in cazul punerii la pamant a unei faze. 20 kV. iar eroare de tensiune fiind maxim de 10 %. e) dupa caracterul izolatiei si al legarii la pamant: . 110/√3 kV.Raportul de transformare efectiv (real) Ke este raportul dintre tensiunea primara masurata si tensiunea secundara corespunzatoare: Ke = U1/ U2 .Raportul de transformare nominal Kn este raportul dintre tensiunea nominala primara si tensiunea nominala secundara: Kn = U1n/ U2n . b) dupa tensiunea primara nominala: 0.capacitive.cu izolatie plina. absorbita de sarcina secundara nominala in regim nominal de functionare.Puterea maxima secundara Smax este puterea aparenta.4 kV. Clasificarea transformatoarelor de tensiune: a) dupa principiul constructiv: .380 kV.Tensiunea primara nominala U1n este valoarea tensiunii primare care figureaza pe placuta indicatoare a transformatorului. 110/√3 kV.100 V sau 100/√3 V pentru infasurarea secundara principala.8 (inductiv). . - 10 .Tensiunea maxima de lucru Um este tensiunea cea mai mare (valoare eficace) intre faze la care transformatorul de tensiune poate functiona in regim de lunga durata in conditii normale de exploatare.100 V sau 110/√3 V pentru infasurarea principala.Raportul de transformare este raportul dintre tensiunea primara si tensiunea secundara. exprimata in VA. cu indicarea factorului de putere (inductiv sau capacitiv).110/3 kV sau 100 V pentru infasurarea auxiliara. 10 kV. face parte transformatorul tip TEMU – 110 kV.Clasa de precizie reprezinta notarea conventionala a limitelor erorilor pe care transformatoarele de tensiune trebuie sa le respecte in conditiile date si se exprima in cifre sau in cifre urmate de litera “P” in cazul secundarelor de protectie ale transformatoarelor. Unele valori standardizate: 0. . . incalzirea diferitelor parti ale transformatorului nedepasind limitele admisibile. .Sarcina secundara nominala Y2n este sarcina secundara a infasurarii secundare de masura pentru care sunt garantate conditiile de precizie si functionare. .bifazate. . 6 kV. adica inceputul si sfarsitul infasurarii primare izolate corespunzator tensiunii de izolatie. in cutia de borne a infasurarilor secundare. .  Transformatoare de tensiune de medie tensiune. adica dupa numarul infasurarilor de inalta tensiune din transformator: . 0. 10 kV.100/3 V sau 100 V pentru infasurarea secundara auxiliara. adica un capat al infasurarii primare este legat (constructiv) la masa (de obicei sfarsitul infasurarii).380 kV. Transformatoarele de tensiune se construiesc cu doua feluri de infasurari secundare: .inductive cu circuit magnetic inchis. Din categoria transformatoarelor de tensiune care au sfarsitul infasurarii primare izolat la tensiunea de 2 kV si scos in afara transformatorului. . Unele valori standardizate: .monofazate.insafurarea secundara (principala) de masura este infasurarea care alimenteaza circuitele de tensiune ale aparatelor de masurat si protectie. 20 kV. . absorbita de sarcina avand cos ϕ = 0.Tensiunea secundara nominala U2n este valoarea tensiunii inscrisa pe placuta avertizoare a transformatorului. exprimata in VA. d) dupa numarul fazelor. Tipuri constructive :  Transformatoare de tensiune de joasa tensiune.

sfarsitul infasurarii fiind legat direct la carcasa metalica. in schimb la transformatoarele tip TIRBo izolatia infasurarii primare este plina. La transformatoarele tip TIRMo izolatia infasurarii primare este degresiva. Transformatorul de tensiune tip TEMU – 110 kV. 4 . Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: 1soclul pe care este fixat miezul magnetic cu infasurarile primara si secundara. TEBU .cutia de borne la care sunt aduse bornele infasurarii secundare. 3 . 35 kV.filtrul cu silicagel. sfarsitul infasurarii fiind legat direct la socul metalic la transformatoarele mai vechi.TEMU 20. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: miezul magnetic. carcasa din rasina turnata. soclul cu cutia de borne.Aceste transformatoare pot fi cu izolatie in rasina sau in ulei. sau printr-un izolator de trecere de 2. 20. 25.izolatorul din portelan electrotehnic care formeaza cuva transformatorului. 11 . la transformatoarele din fabricatia curenta..5. 2 .20. 35 kV..nivelul de ulei.borna infasurarii primare.4 kV. infasurarile secundare.110 kV Este un transformator cu izolatie in ulei. 10. Transformatorul de tensiune de inalta tensiune a) Transformatorul de tensiune tip TEMU . TIRBo: 5. burduf cu compensator 8 5 4 7 3 2 1 Fig. a) Transformatoarele cu izolatie in rasina sunt de tipul TIRMo.capacul metalic in care este fixata borna infasurarii primare 7. Izolatia transformatorului este cufundata in ulei. 5 . 6 . 25 kV. ambele borne ale infasurarii fiind izolate corespunzator tensiunii nominale a transformatorului b) Transformatoarele cu izolatia in ulei sunt de tipul: . infasurarea primara. 6 Izolatia infasurarii primare este degresiva. 8 – busonul pe la care se face umplerea cu ulei a transformatorului. 7 .

permit cuplarea la linia electrica de inalta tensiune a unei instalatii de telecomunicatii de inalta frecventa. . defectul nu se extinde la intreg transformatorul. Schema electrica de principiu a unui transformator de tensiune Transformatoarele de tensiune capacitive se compun dintr-un divizor de tensiune capacitiv C1 si C2 si dintr-un circuit inductiv de medie tensiune conectat intre priza mediana a divizorului capacitiv si pamant.prezinta o rezistenta buna la undele de soc. . In functie de valoarea tensiunii nominale. Dezavantajele transformatoarelor de tensiune capacitive fata de transformatoarele de tensiune inductive: . datorita repartitiei uniforme a tensiunii in lungul divizorului capacitiv de tensiune. izolatia divizorului capacitiv de tensiune poate fi usor realizata.precizia masurarii este mult influentata de regimurile tranzitorii care apar in cazul avariilor in instalatiile electrice. Transformatoarele de tensiune capacitive au o serie de avantaje fata de transformatoarele de tensiune inductive: .prin defectarea unui element al transformatorului de tensiune capacitiv (exemplu: un condensator sau transformatorul inductiv).sunt mai sensibile. Transformatoarele de tensiune capacitive se folosesc la inalta si foarte inalta tensiune.b) Transformatoarele de tensiune capacitive tip TECU . . la variatia temperaturii. care mareste inductanta transformatorului coborator T obtinand o rezonanta de curent. divizorul de tensiune capacitiv contine unul sau mai multe condensatoare suprapuse. Circuitul inductiv de masura se compune dintr-un transformator T si o bobina cu fier L.puterea secundara a acestor transformatoare este mai mica decat a transformatoarelor inductive. 12 .110 kV. Fig. la variatii ale frecventei. datorita prezentei capacitatii. . Practic aceasta repartitie fiind uniforma. in locul transformatoarelor de tensiune inductive. .de la o anumita tensiune in sus pretul transformatorului de tensiune capacitiv este mai mic.6. ale campurilor magnetice perturbatoare.

valoarea curentului care parcurge infasurarea primara. 2 . Transfortnatorul de tensiune tip TECU – 110 kV: 1 . 2. 4 .borna pentru telefonia prin inalta frecventa. TRANSFORMATOARE DE CURENT Transformatoarele de masura de curent (in cele ce urmeaza vor fi numite prescurtat transformatoare de curent) au rolul de a schimba intr-un raport dat. Infasurarea secudara se compune dintr-un numar mai mare de spire. Regimul normal de functionare al unui transformator de curent este regimul de scurtcircuit in 13 .1 2 3 4 9 10 11 8 5 6 7 Fig. Aceste sigurante se aleg astfel incat sa se topeasca la depasirea puterii maxime admisibile a infasurarii secundare respective.izolator de portelan. Protectia transformatoarelor de tensiune contra suprasarcinilor si scurtcircuitelor din circuitul secundar este realizata prin montarea de sigurante fuzibile de joasa tensiune in circuitul secundar. 9 . 5 .borna de inalta tensiune.cutia de borne. 8 .buson golire ulei.vizor nivel ulei.buson de umplere cu ulei.ecran. de sectiune corespunzatoare curentilor care o strabat. In acest sens infasurarea primara se conecteaza in serie cu circuitul primar si se compune dintr-un numar mic de spire (uneori este redus la una singura). 3 . 6 .7.dispozitiv de ridicare.cutia terminala. 7 .2. 11 . 10 .cuva metalica.

Puterea secundara nominala S2n este puterea absorbita de sarcina secundara nominala in regim nominal de functionare si este data de expresia: S2n = Z2n x In2 . CIRTo. CIRS. CIBo .Sarcina secundara Z2 este impedanta circuitului secundar cu indicarea factorului de putere. (25). 50. . Transformatorul de curent poate avea doua regimuri de functionare. 35 kV si CIRT – 10. CITu. Aceste transformatoare pot fi cu izolatie in rasina electroizolanta turnata sau in ulei.8 este de 5 % sau 10 %. Literele mici au urmatoarea semnificatie: . . Izolatia acestor transformatoare este realizata din material plastic la tipurile CIS. CITi. CIBo). la tipurile CIRS. Transformatoare de curent de medie tensiune. CITu.Sarcina secundara nominala Z2n este sarcina secundara pentru care sunt garantate conditiile de precizie si functionare ale transformatorului de curent. 40.Tensiunea maximala de lucru Um reprezinta valoarea efectiva cea mai mare a tensiunii intre faze la care transformatorul de curent poate functiona in regim de lunga durata in conditii normale de exploatare. Literele mici an urmatoarea semnificatie: 14 .Curentul secundar nominal I2n reprezinta curentul secundar pentru care este determinat regimul nominal de functionare si poate avea una din valorile: 1 sau 5 A. CITo. CIRT. . . 20 kV. . 30. ale caror simboluri sunt prezentate mai jos.5). 75 A. Transformatoarele cu izolatia in rasina electroizolanta sunt de tipul: CIRS. cand functioneaza la suprasarcina sau cand in retea exista un regim de avarie. CIRS. (12. CIT.o – montaj tip saiba in circuitul primar cu bare rigide plate. . CITo.secundar. Z2 si Z2n se exprima in ohmi. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: circuitul magnetic.Curentul primar nominal I1n este curentul primar pentru care este determinat regimul nominal de functionare.Clasa de precizie reprezinta notarea conventionala a limitelor erorilor pe care transformatorul de curent trebuie sa le respecte in conditiile date. infasurarea secundara.Curentul secundar nominal de saturatie I2sn este curentul secundar corespunzator curentului primar nominal de saturatie. (60). CIT.i – montaj direct in circuitul primar cu bare dreptunghiulare. TIPURI CONSTRUCTIVE Transformatoare de curent de joasa tensiune. CIRT. Principalele caracteristici tehnice ale transformatoarelor de curent sunt urmatoarele: . CITi.5 kV. CIRTos. carcasa electroizolanta. .u – montaj direct pe cablu de forta. ClEo sau din rasina electroizolanta turnata. . 15.0. 20. CIRTi − 10. Se defineste coeficientul de saturatie n raportul I1sn = I2sn. Acesta. Aceste transformatoare sunt de tipul: CIS. precum si multiplii zecimali ai acestor valori. Poate avea una din valorile: 5. 10. 20. si anume: regimul normal de functionare si regimul de supracurent. infasurarea primara la unele tipuri (CIS. .Curentul primar nominal de saturatie I1sn reprezinta valoarea maxima a curentului primar pentru care eroarea de curent a transformatorului la sarcina nominala si la cos ϕ = 0. se inscrie pe placuta indicatoare a transformatorului de curent.Raportul de transformare nominal Kn este raportul dintre curentul primar nominal si curentul secundar nominal: Kn = I1n / I2n Raportul de transformare nominal este inscris de fabrica constructoare pe placuta indicatoare a transformatorului sub forma de fractie: la numarator curentul primar nominal si la numitor curentul secundar nominal. .

iar pentru curentul primar de 1250 A infasurarea este necomutabila. P1. Constructiv unele transformatoare de curent de joasa si medie tensiune au infasurarea primara monospirala. avand o buna stabilitate termica si dinamica.impreuna cu izolatia de joasa tensiune . 5 – cutia bornelor secundare. cu infasurarea multispirala in cuva de portelan.1 – izolator de portelan. Transformatoare de curent de inalta tensiune. fiecare pe cate un miez magnetic. Este un transformator cu izolatie in ulei. 3 – insafurarea primara cu miezurile magnetice.in ulei electroizolant. 4 – infasurarile secundare. Infasurarea primara poate fi o tija care sa fie o parte constructiva a transformatorului de curent. 2 3 1 4 8 5 - - 2 – ulei electroizolant. cu dimensiuni de gabarit si greutate mica. o bara a instalatiei electrice sau partea conductoare de curent a unui izolator de trecere. i – monospiral cu bara de trecere dreptunghiulara. 6–dispozitiv de comutatie al infasurarilor primare. Aceste transformatoare sunt constructiv simple. 15 .o – monospiral cu bara de trecere rotunda si flansa mediana de fixare. In fig. Din categoria 6 acestor transformatoare. Aceste transformatoare au o precizie in masurare mai mare. Transformatorul de curent tip CESU 110 kV se compune din: . Izolatia de inalta tensiune. cazul transformatorului tip CESU. Infasurarea primara este comutabila in raportul 1 : 2 pentru gama standardizata a curentilor de 50…600 A. Transformatoarele se compun din cate doua infasurari secundare. 8 – carucior. La aceste tranformatoare conductorul infasurarii primare trece o singura data prin circuitul magnetic. os – monospiral cu bara de trecere rotunda si picior suport median. este uscata si impregnata sub vid. Transformatorul de curent tip CESU – 110 kV. Aceste transformatoare au izolatia dintre infasurari precum si cea dintre infasurari si piesele legate la masa din rasina turnata. iar puterile lor secundare au o valoare insemnata. si din infasurarea primara. Alte transformatoare de curent de joasa si medie tensiune au infasurarea primara multispirala. 7 – izolatoare de trecere. apoi cufundata . formata din hartie electroizolanta. P2 – bornele primare.este reprezentat mai sus 7 transformatorul CIRS − P2 P1 20 kV.este reprezentata o sectiune printr-un transformator de curent.

pentru a pastra stabilitatea sistemului. 400 .  Curentul nominal ( A ) Este cel mai mare curent . h. Intreruptoarele trebuie sa aiba o functionare foarte sigura si fara risc de explozii sau incendii. Principalele caracteristici tehnice ale intreruptoarelor de 110 kv si MT: Tensiunea nominala ( KV ) Este tensiunea cea mai mare la care este garantata functionarea intreruptorului in regim nominal si poate avea urmatoarele valori :  (3) . Aceste variatii sunt observate prin vizorul dispus pe capacul transformatorului. la noi in tara fiind standardizata frecventa de 50 Hz. izolatorul de inalta tensiune din portelan electrotehnic. Astfel transformatorul CIRHi are miezul magnetic taiat. iar cele doua jumatati se asambleaza prin suruburi. Transformatoarele de curent pentru componenta homopolara. 20 . 110 . Este frecventa de lucru in regim continuu . sub care intreruptorul poate functiona in regim permanent . 3. (35) . impregnata sub vid. in care indicii “i” si “o” simbolizeaza: varianta constructiva demontabila. sa suporte si sa intrerupa curentii de sarcina si de defect care apar in retea. INTRERUPATOARE Intreruptoarele sunt aparate electrice de comutatie destinate sa conecteze . fara ca limitele admisibile de incalzire sa fie depasite si poate avea umatoarele valori :  400 . 220 . (6) . 2500 . Sunt transformatoare cu izolatie in rasini electroizolante. 6300. Aceste transformatoare sunt de tipul CIRHi. capul transformatorului. (60) .  Frecventa nominala ( Hz ) . miezurile magnetice cu infasurarile secundare. 630 . 2000 . i – 110kV.4000 . uscata. 3150 . CIRHo. care cuprinde sistemul de comutare al infasurarii primare si camera elastica. (10) . Datorita acestui fapt transformatorul se poate introduce pe cablurile trifazate dupa realizarea cutiei terminale. apoi cufundata in ulei electroizolant. 800 .Transformatoarele de curent de inalta teusiune tip CESU k. Variatiile volumului de ulei datorita temperaturii sunt preluate de camera elastica din cauciuc. 1250 . Izolatia infasurarilor este din hartie electroizolanta. 16  . (15) . Transformatorul asigura etanseitatea fata de aerul atmosferic. Se compun dintr-un miez magnetic pe care se afla infasurarea secundara. 750 . 5000 . respectiv varianta constructiva nedemontabila. Rolul important al intreruptoarelor este de a intrerupe automat circuitele electrice in momentul aparitiei curentilor de scurt circuit . cuva sau soclul. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale: infasurarea primara. Intreruptorul trebuie sa aiba o putere de rupere suficienta pentru a intrerupe curenti de scurt circuit suficient de mari intr-n timp cat mai scurt.1600 .

Reprezinta valoarea tensiunii de tinere la impuls normalizat pozitiv si negativ timp de 1 minut la frecventa de 50 Hz pe care trebuie sa o suporte izolatia unui intreruptor expus la supratensiuni de origine atmosferica. Reprezinta de 2.  Secventa nominala de manevra.  SIMBOLIZAREA INTRERUPTOARELOR  I (S) = intreruptor  O = ortojector  UP = cu ulei putin  M (m) = modernizat  H (B) = hexaflorura ( SF6)  14 (6) = cantitatea de SF 6 (kg) CLASIFICAREA INTRERUPTOARELOR:  Dupa numarul de poli  Intreruptoare monopolare.  Durata nominala de deschidere .sec – ID – 3 min – ID. apa )  Cu mediu de stingere gazos (hexafluorura de sulf.Reprezinta curentul de scurt circuit cel mai mare pe care intreruptorul este capabil sa-l intrerupa si are doua componente si anume:  Capacitatea nominala de inchidere la scurtcircuit.1. bipolare . pana in momentul stingerii arcului electric la toate fazele intreruptorului.Nivelul de izolatie nominal . pentru intreruptoarele ce vor functiona in regim de RAR  ID – 15 sec – ID pentru comanda manuala sau AAR OBS D = reprezinta operatia de deschidere ID = reprezinta operatia de inchidere urmata imediat de operatia de deschidere  Durata nominala de inchidere . INTRERUPTOARE DE 110 KV CU ULEI PUTIN ( IUP ) ACTIONATE CU DISPOZITIVE CU RESOART (MR-4. tripolare  Dupa felul instalatiei  Intreruptoare de interior sau de exterior  Dupa nivelul de izolatie  Intreruptoare cu izolatie normala sau cu izolatie marita  Dupa modul de actionare  Cu actionare monofazica sau cu actionare trifazica  Dupa mediul de stingere a arcului electric  Cu mediu de stingere lichid (ulei.3.  Durata nominala de intrerupere .  Capacitatea nominala de rupere a curentilor de scurtcircuit .5 ori valoarea eficace a componentei periodice a capacitatii de rupere nominale la scurtcircuit.CMR-2B) 17 . pentru intreruptoarele ce nu vor functiona in regim de RAR  D – 0. Reprezinta posibilitatile de actiune ale intreruptorului in caz de defect si sunt adoptate de regula urmatoarele secvente nominale:  D – 3min – ID –3min – ID . Reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii impulsului de deschidere asupra dispozitivului de actionare si momentul in care s-au deschis contactele la toti polii intreruptorului. Reprezinta intervalul de timp dintre momentul inceperii separarii contactelor . Reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii impulsului de inchidere asupra dispozitivului de actionare si momentul in care s-au inchis contactele la toti polii intreruptorului. aer comprit )  Intreruptoare cu vid  Cu suflaj magnetic 3.

Ansamblul carter-izolator inferior Este compus tot dintr-un izolator ceramic fixat de caterul superior si de cel inferior prin care trece tija mobila a contactului mobil. sau mecanic de la dispozitivul de actionare montat pentru fiecare faza .) . In partea superioara a carterului se afla o sticla de nivel care indica nivelul uleiului in ansamblul carter inferior superior. deblocheaza clicetul de deschidere . CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA INTRERUPTOARELOR DE 110 KV CU ULEI PUTIN (IUP) ACTIONATE CU DISPOZITIVE CU RESOART (MR-4) O faza a intreruptorului este constituita din ansamblul izolator superior . ansamblul carter cu izolatorul inferior si dispozitivul de actionare. care este racordat la sistemul cinematic . Ludus. realizand pe langa functia de legatura intre mecanism si ansamblul superior si izolatia circuitului erlectric fata de masa. sau manual. In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de dechidere . pregatind dispozitivul pentru comanda de deconectare. iar in interiorul cilindrulu se gaseste camera de stingere din sticlotextolit. resortul de deschidere (comprimat la faza anterioara) se destinde cu mare viteza producand prin sistemul cinematic al mecanismului ( biele contact mobil) deschiderea intreruptorului . care contine camera de stingere .c.Ansamblul carter –izolator inferior face legatura intre camera de stingere si mecanismul de actionare. In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de inchidere actioneaza asupra clichetului de inchidere . INTRERUPTORUL DE 110 KV ACTIONAT CU DISPOZITIV PNEUMATIC (DPE) 18 . Ansamblul izolator superior .Sunt intreruptore din clasa cu ulei putin .a. Intergul ansamblu superior este umplut cu ulei electroizolant .care are rolul atat ca izolant cat si in procesul de stingere a arcului electric la comenzile de conectare –deconectare.Ansamblul carter-izolator inferior este de asemeni plin cu ulei electroizolant .Actionarea se face cu dispozitive de actionare cu resort tip MR-4 ( st. Baraj . destinate a functiona in statii electrice exterioare la tensiunea de 110 kV . FUNCTIONAREA INTRERUPTORULUI 110 KV ACTIONAT CU DISPOZITIV cu resoarte Pentru comanda intreruptorului se utilizeaza energia acumulata in resoarte in forma de spirala (elicoidale ) care sunt armate prin servomotor electric alimentat in c. Comanda de inchidere a intreruptorului : Se face electric din sala de comanda (cutia de cleme) . Comanda de deschidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare .) sau CMR-2B (st. ca urmare a acestui fapt . Comanda de deschidere este posibila chiar daca resoartele de inchidere sunt destinse. 3. Camera destingere are rolul de a stinge arcul electric dintre contactele intreruptorului printr-un suflaj transversal-axial. In aceasta pozitie dispozitivul de actionare are sistemul de biele contact mobil blocat in pozitia inchis de clichetul de deschidere.2. Cilindrul izolant din pertinax este montat in vederea protejarii izolatorului ceramic impotriva supratensiunilor ce iau nastere in momentul ruperii arcului electric in camera de stingere. Resortul armat se destinde antrenand contactul mobil spre inchidere si totodata comprima resortul de deschidere . Sovata…. Resortul armat prin intindere (comprimare la cel elicoidal) acumuleaza energia necesara efectuarii operatiei de inchidere si ramane in aceasta pozitie cu ajutorul clicetelor din sistemul cinematic. Acest tip de dispozitiv de actionare este astfel conceput ca intreruptorul sa aiba posibilitatea sa execute secventa nominala de manevra . (c.camera de stingere Este compus dintru-n izolator din ceramica in interiorul caruia se gaseste un cilindru izolant din pertinax . CIC).

In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de dechidere deblocheaza clicetul de deschidere . care este racordat la sistemul de biele si clicheti antrenand contactul mobil spre inchidere . cuplate hidraulic intre ele . In aceasta pozitie dispozitivul de actionare are sistemul de biele contact mobil blocat de clichetul de deschidere in pozitia inchis fara ca aerul comprimat sa mai aiba actiune asupra sistemului .5 atm. Camerele de stingere sunt grupate cate doua pentru fiecare faza formand un “V” .cu comanda trifazata . Comanda de inchidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare tip DPE ( montat pentru fiecare faza cate un dispozitiv) . Nivelul acestui ulei se poate verifica la sticla de nivel fixata pe carter.fiind astfel conceput incat intreruptorul inchis sa aiba posibilitatea de descchidere . Ansablul mecanism – camere de stingere nu comunica direct . iar prin comprimarea resortului de deschidere pregatind dispozitivul pentru comanda de deconectare. 3. care da posibilitattea aerului comprimat inmagazinat in rezervoarele tampon sa actioneze asupra unui piston . Aceasta comanda nu este conditionata de existenta aerului comprimat in instalatie . iar pentru deschidere energia acumulata in resoarte in forma de spirala .Fiecare camera de stingere este umpluta cu ulei electroizolant .astfel ca un singur mecanism sa comande ambele contacte ale ansamblului.5 atm). Mecanismul de actionare poate fi unul singur tip MOP-1 pentru toate cele trei faze .3. Prin colana izolanta traverseaza conductele izolante pentru transmisia hidraulica .Aceste resoarte sunt armate prin destiderea presiunii aerului comprimat in momentul comenzii de inchidere .dar sincronizata pentru cele trei faze . Ansamblul mecanism superior se afla sub tensiune . cu rol izolant si in procesul de stingere a arcului electric .Comanda de inchidere este posibila atat timp cat presiunea aerului in instalatia de aer comprimat este la o presiune corespunzatoare ( 5. avand la partea superioara vizor pentru nivel . ca urmare a acestui fapt . Acest tip de dispozitiv de actionare este astfel conceput ca intreruptorul sa aiba posibilitatea sa execute”secventa nominala de manevra “avand o presiune de aer in instalatie de minim 5. avand la partea superioara un carter superior . In ambele situatii armatura mobila a electromagnetului de inchidere deschide un ventil . sau cate unul pentru fiecare faza (MOP-3) cu comanda monofazata .Pentru comanda intreruptorului se utilizeaza aerul comprimat la inchidere . Comanda de deschidere a intreruptorului Se face electric sau mecanic de la dispozitivul de actionare tip DPE . are rol de sustinere pentru camerele de stingere in “V” si cuprinde mecanismul hidraulic de comanda.Pentru acest lucru dispozitivul este prevazut pe fiecare faza cu cate un rezervor de aer cu supapa de retur cu un volum de aer suficient pentru aceste manevre . cu ulei putin sunt construite pentru utilizare in instalatii exterioare avand inseriate doua camere de stingere identice pentru fiecare faza. Coloana izolanta are rolul de sustinere a ansamblului mecanism-camera de stingere si de a realiza izolatia corespunzatoare intre partea sub tensiune si masa . cu indicator de nivel de ulei. In carter se afla ulei de transformator cu rol izolant si de protectie a ansamblului hidralic. 19 . resortul de deschidere (comprimat la faza anterioara) se destinde cu mare viteza producand prin sistemul cinematic al mecanismului ( biele contact mobil) deschiderea intreruptorului .Coloana izolanta nu comunica direct cu ansamblul mecanism-camere de stingere.INTRERUPTOARE DE 110 KV DE TIP ORTOJECTOR ( IO ) ACTIONATE CU DISPOZITIVE TIP MOP-1 (MOP-3) Intreruptoarele IO 110 KV de tip “ortojector” rapide .Resortul armat prin comprimare acumuleaza energia necesara efectuarii operatiei de deschidere si ramane in aceasta pozitie cu ajutorul clicetelor din sistemul cinematic.Coloana izolanta este umpluta cu ulei de transformator cu rol izolant .

dispozitivul anticavitational va trimite uleiul proaspat in camera de stingere grabind prin aceasta stingerea arcului electric. Arcul electric format se dezvolta in uleiul din camera de stingere . antrenand sistemul cinematic spre inchidere.Functionarea intreruptoarelor IO 110 KV: Energia mecanica necesara functionarii celor doua tije de contact mobil ale ansamblului camere de stingere dispuse in “V” . sau mecanica de la butonul din cutia MOP . Comanda asupra electrovalvelor de inchidere determina deschiderea acestora si energia oleopneumatica inmagazinata in acumulator . Comanda de deschidere a intreruptorului Comanda asupra electrovalvei de deschidere determina deschiderea acesteia si energia oleopneumatica actioneaza pe cealalta fata a pistonului cu dublu efect . montat in carterul superior al intreruptorului. In acelas timp dispozitivul anticavitational se umple cu ulei. 20 . Dispozitivul de actionare tip MOP Mecanismul de actionare MOP-1(3) este un dispozitiv de manevra . care este mentinut sub presiune cu un grup motorpompa . fiind pregatit pentru o noua comanda. Comanda de inchidere a intreruptorului Inchiderea intreruptorului se face electric (din sala de comanda . intre 390-410 Atm  la inchidere . Prin vaporizare uleiul produce suflajul arcului . determinand vaporizarea acestuia . Tijele contactului mobil ale celor doua camere de stingere se deplaseaza brusc in jos . electrovalvele se inchid . care este stins.3 Atm  presiunea de lucru a supapei de siguranta  la deschidere . intr-un ansamblu compus din acumulator si o butelie . este transmisa hidraulic la dispozitivul cu piston cu dublu efect prin cele doua tevi izolante care traverseaza coloana izolanta. stabilind contactul. Dupa comanda . deschizand contactul. In acelas timp dispozitivul anticavitational se umple cu ulei. Pozitia inchisa a contactului este mentinuta cu ajutorul dispozitivului de zavorare. realizeaza comanda de inchidere.din cutia de cleme sau de la dispozitivul MOP) sau mecanic din cutia dispozitivuli de actionare. care actionand asupra sistemul cinematic din carterul superior . apasa asupra valvei de inchidere din sistemul hidraulic . sub forma gaz comprimat (azot) . care se pot vedea in schemele de mai jos. actioneaza aupra uneia din fetele pistonului cu dublu efect . patrunzand in contactele fixe superioare . montate in cutia dispozitivului. cu acumulare de energie . sistemul revenind la pozitia de repaus .mai mare de 335 Atm  presunea de lucru a presostatului:  contacte deschise ferm la 255 Atm  contacte inchise ferm la 225 Atm Functionarea dispozitivului MOP: Comanda electrica asupra bobinei de inchidere .300Atm  presiunea minima de inchidere 270Atm  presiunea minima de deschidere 260 Atm  presiunea de precomprimare a azotului in acumulator 250 Atm  presiunea de mentinere a uleiului in conductele de comsnda 1…… 2. Energia eliberata de azotul comprimat este transmisa hidraulic la mecanismul cu piston cu dublu efect. Tijele contactului mobil ale celor doua camere de stingere se deplaseaza in sus . permite uleiului sub presiune sa ajunga la una din fetele pistonului cu dublu efect . Carcteristici tehnice ale dispozitivului MOP:  presiunea de serviciu 260….Tija contactului mobil deplasandu-se in jos .Aceasta energie este in prealabil inmagazinata sub forma “oleopneumatica” in acumulatorul mecanismului de actionare MOP . Dispozitivul MOP are in componenta sa echipamente electrice si hidraulice . antrenand sistemul cinematic spre deschidere.

La comanda de deschidere forta activa a dispozitivului MOP este transmisa la mecanismul hidraulic liniar cu piston diferential cu tija unilaterala . In pozitia inchis circuitul este stabilit prin contactele principale de regim permanent . Aceasta energie este in prealabil inmagazinata sub forma “oleopneumatica” in acumulatorul mecanismului de actionare MOP . iar presiunea de serviciu nominala a gazului SF6 asigura rigiditatea dielectrica dintre contacte. Comanda de inchidere a intreruptorului Inchiderea intreruptorului se face electric (din sala de comanda . 3.INTRERUPTOARE DE 110 KV CU SF6 TIP H14-145 ACTIONATE CU DISPOZITIVE OLEOPNEUMATICE TIP MOP-2A sau cu resoarte: DESCRIERE : Intreruptoarele tip H14 de 110 KV sunt formate din trei poli identici si un mecanism de actionare hidraulic de tip MOP-2A. Functionarea intreruptoarelor 110 kv H14 cu SF6 cu MOP 2A Comanda de deschidere Functionarea camerei de stingere (rupere). sau mecanica de la butonul din cutia MOP apasa asupra valvei de deschidere din sistemul hidraulic . arcul se stabileste intre acestea in interiorul diuzei . in final arcul fiind stins.4. Contactele principale se separa si curentul este comutat pe contactele de arc. iar intregul volum al intreruptorului este supus la aceasi presiune a gazului SF6.1. prin intermediul tijei izolante la contactul mobil . permite uleiului sub presiune sa ajunga la cealalta fata a pistonului cu dublu efect . care actionand asupra sistemul cinematic din carterul superior . La baza polilor se cupleaza presostatele compensate cu temperatura care controleaza presiunea SF6 din intreruptor. Antipompajul (protectia contra sariturilor) este realizat cu releul “RAP” .Polii intreruptorului sunt de tip monocoloana fixati pe suporti metalici . 21 . realizeaza comanda de deschidere.din cutia de cleme sau de la dispozitivul MOP) sau mecanic din cutia dispozitivuli de actionare.Comanda electrica asupra bobinei de deschidere . Polii se cupleaza cu mecanismul hidraulic de actionare tip MOP-2A prin intermediul conductelor de inalta presiune Fiecare pol este construit din:  1 camera de stigere  1 coloana suport care include si tija izolanta de actionare  1 piston hidraulic de inchidere – deschidere Camera de stingere (rupere) se compune din :  capacu cu borna superioara  ansamblul izolator suport  portcontactul intermediar  ansamblu filtru  ansamblu contact superior  ansamblu contact mobil  ansamblu contact inferior Cuplarea pistonului hidraulic cu ansamblu contact mobil se face prin intermediul unei tije izolante de actionare.Gazul SF6 este comprimat intre cilindrul mobil si si contactul fix inferior.Gazul SF6 sub presiune asigurand un suflaj dublu axial puternic . In pozitia deschis suflajul inceteaza .4. 3. care elimina comanda de inchidere in timpul manevrei de deschidere. care este mentinut sub presiune cu un grup motorpompa . Dupa separarea contactelor de arc .

3. Functionare intr. mecanismul de armare “9” .1.5. se poate face manual sau electric . care se roteste alternativ in sensul acelor de ceasornic comprimand resoartele de inchidere “5” .INTRERUPTOARE DE MEDIE TENSIUNE IN “VID” 3. Odata ce comanda de inchidere a fost executata indicatorul de pozitie arata pozitia “intreruptor inchis” iar carligul de deschidere “13” mentine pozitia inchis.  Culoarea “rosu”indica o presiune periculoasa din punct de vedere al stingerii arcului electric si asigurarea izolatiei la comanda intreruptorului si este cuprinsa sub valoarea de 4.7-7 atm.Dupa comanda electrovalvele se inchid sistemul revenind la pozitia de repaus .5 atm +0.2.iar contactul auxiliar de pozitie “21” opreste motorul cand resoartele de inchidere au fost armate.Rasucind butonul de comanda manuala “14” in sens invers acelor de ceasornic .1% la o temperatura a mediului ambiant de 20 grade C.7 atm. Controlul si supravegherea presiunii gazului SF6 Presiunea gazului SF6 din polii interruptorului este controlata permanent si automat de catre “presostatul compensat”cu temperatura .  Culoarea “galben” indica o presiune de atentionare a gazului SF6 si este cuprinsa intre valorile 4.La aceasta comanda axul principal “1” si resortele de inchidere “5” .confirmarea “resoarte intinse:” este data de indicatorul de stare “18”.  Armarea manuala . marcat cu trei culori astfel:  Culoarea “verde” indica o presiune normala a gazului SF6 si este cuprinsa intre valorile 4.  Armarea electrica.  Deschiderea intreruptorului. la o anumita temperatura este indicata de un manometru special cu contacte in lichid antianghet. se realizeaza cu ajutorul unei manivele fixata in axul principal “ 1 “.4. este similara cu cea manuala .5-4.axul principal “1” este rotit de motoarele de armare “10” . cilindrul mobil se deplaseaza in sus .  Inchiderea intreruptorului. Presiunea de umplere a polilor intreruptorului este de 6. de actionare inteligente Intreruptorul in vid produs de firma TAVRIDA ELECTRIC este compus din doua module de baza:  Modulul de comutatie ISM/TEL cu rol de inchidere – deschidere a circuitelor primare. se poate face manual sau electric . fiind pregatit pentru o noua comanda.Resoartele sunt tinute in pozitia comprimat de catre clichetul de inchidere . spre inchidere.. sau excitand bobina de anclansare “16” .0. Cu Sf 6 si resoarte: Resoartele de inchidere pot fi armate manual sau electric.Rasucind butonul de comanda manuala “14” in sensul acelor de ceasornic sau excitand bobina de deschidere “17” se elibereaza cclichetul de deschidere “13” eliberand axul auxiliar “2” Momentul de torsiune de la resortul de deschidere “6” realizeaza deschiderea intreruptorului si totodata confirma pozitia de “intreruptor deschis”.2. FABRICATIE TAVRIDA ELECTRIC cu disp. Presiunea la un moment dat .5 atm 3.Comanda asupra electrovalvelor de inchidere determina deschiderea acestora si energia oleopneumatica actioneaza aupra pistonului hidraulic . 22 .5. indicatorul de stare al resoartelor “18 “ nu se misca.

23 . respectiv de deschidere. armatura mobila se zavoreste magnetic de armatura fixa. Pentru deschiderea intreruptorului se trece prin bobina actuatorului un curent de sens opus. generat prin descarcarea condensatorului de deschidere. La capatul cursei. Aceste actuatoare au un numar redus de piese in miscare. Modulul are ca piesa de baza un microprocesor care asigura controlul actuatorului magnetic. Armatura mobila. Armatura mobila a actuatorului este solidara cu contactul mobil prin intermediul unui izolator tija aflat in interiorul carcasei izolante.  Declansarea intreruptorului se poate realiza atat electric cat si manual  Anclansarea se realizeaza numai electric. fara incidente.  Constructia modulului de comutatie Spre deosebire de majoritatea intreruptoarelor conventionale care utilizeaza mecanisme de actionare cu resort si motor. Armatura mobila este mentinuta in pozitia DESCHIS de arcul de deschidere iar in pozitia INCHIS de catre fluxul magnetic produs de magnetul in forma de inel. masa acestora este mica si sunt amplasate simetric fata de axa polului. Contactul mobil se opreste in momentul inchiderii contactului principal insa cursa armaturii mobile continua inca 2 mm comprimand arcul de presare a contactului. Efectul este eliminarea activitatii de intretinere a modulelor de comutatie si exploatare de durata. Camera de stingere in vid si actuatorul magnetic sunt amplasate la capetele opuse ale carcasei izolante. La capatul inferior al cursei armaturii. care demagnetizeaza magnetul inelar. Mod de operare: Pentru inchiderea contactelor intreruptorului se injecteaza in bobina actuatorului un curent rezultat din descarcarea condensatorului de inchidere. cate unul pe fiecare pol. intreruptoarele brevetate de firma TAVRIDA inglobeaza trei actuatoare magnetice independente. In lipsa tensiunii de comanda se utilizeaza o baterie de 12-30 V cc. indiferent de tensiune si de factorii externi. Curentul care trece prin bobina actuatorului satureaza magnetul inelar crescandu-i puterea astfel incat fluxul acestuia mentine armatura si contactul in pozitia INCHIS si dupa intreruperea curentului. Modulul include componente care supravegheaza continuitatea circuitului bobinei actuatorului si monitorizeaza propria functionare. izolatorul tija si contactul mobil se pun in miscare datorita atractiei electromagnetice.Modulul de comanda CM/TEL cu rol de control al operatiilor de inchidere – deschidere si de adaptare la echipamentul de protectie si semnalizare. comprimand in acelasi timp arcul de deschidere. asigurand o capacitate de rupere mare. Forta arcului de deschidere ajunge sa invinga forta magnetului si armatura eliberata incepe sa se miste accelerat. Modulul de comanda este inchis intr-o carcasa din polimer cu suprafata de asezare plana si cu patru gauri de montaj. Acest fapt asigura miscarea liniara in ambele sensuri si elimina mecanismele care transforma miscarea de rotatie in miscare rectilinie. asa cum se arata in figura alaturata. Acest curent produce un flux magnetic in intrefierul dintre armatura fixa superioara si armatura mobila a actuatorului. (pentru modulul CMfTEL -100/220-12 -03A) Constructia modulului de comanda Modulul de comanda actioneaza asupra actuatorului folosind energia inmagazinata in condensatoarele de inchidere. 0 tija de sincronizare leaga cele trei actuatoare si asigura urmatoarele functii:  Sincronizeaza deschiderea polilor  Actioneaza contactele auxiliare  Actioneaza interblocajele celulei Actuatorul este mentinut In cele doua pozitii limita fara a fi utilizate sisteme de zavorare mecanica. Actuatoarele magnetice sunt situate in interior.

6.Piesa de contact fix este conectata direct la carcasa camerei de stingere .14.iar prin intermediul aceleasi parghii de operare din plastic modulare se realizeaza deschiderea contactelor.pentru tensiuni de la 7.iar motorul electric rearmeaza acest resort pregatind intreruptorul pentru o noua comanda. care se introduce in locasul respectiv Armarea sau detensionarea resortului de inchidere este indicata de un indicator pe panoul frontal al dispozitivului . sau se comanda electric bobina de declansare .16. cicluri de functionare astfel:  Cicluri de functionare mecanica este de 10. 3.  19. indicand pozitia intreruptorului. Functionarea intreruptorului vu vid tip AH1 Pentru inchiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “I” de pe partea frontala a dispozitivului de actionare .000  Numar maxim de cicluri de functionare ca si functie a extracurentului de rupere este indicat in cartea tehnica si este in functie de valoarea curentului de scurt circuit pe barele de MT a statiei unde se monteaza aceste intreruptoare.1.2-24 kV. din cheia de comanda . 3. Tija de sincronizare este rotita in timpul manevrei. pregatind intreruptorul pentru comanda.de deschidere. de interior . INTRERUPTOARE DE MT CU VID TIP 3AH FABRICATIE SIEMENS Intreruptorul cu vid tip 3AH1 este de tip tripolar . actionarea contactelor auxiliare si a interblocajului mecanic. Piesa de contact mobila este fixata la piesa terminala si este localizata central in ghidaj.2. Carcasa mecanismului si mecanismul de stocare a energiei de actionare.iar prin intermediul unei parghii de operare din plastic modulare se realizeaza inchiderea contactelor.3 sustinatori  48. Intreruptorul poate fi deschis manual prin rotirea tijei de sincronizare. Ansamblu 3 poli  30. ITRERUPTOARE DE MT TIP IO CU MECANISM DE ACTIONARE CU RESORT 24 .28. Camera cu vid  16. Intreruptorul contine  60. care actioneaza asupra sistemului cinematic . Camerele cu vid Camera de stingere este fixata la suportul superioar al camerei de stingere in vid . care actioneaza asupra sistemului cinematic . Pentru deschiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “O” de pe partea frontala a dispozitivului de actionare .Resortul de descidere se armeaza in timpul inchiderii .Carcasa are un capac detasabil pe care sunt decupaje pentru echipamentele de indicatie si actionare.1.2Izolatorii in rasina uscata pentru sustinere poli  14. Resortul de incidere se dezarmeaza .Resortul de inchidere poate fi armat si cu manivela .din cheia de comanda .intregul ansamblu al contactului mobil este mentinut in pozitia DESCHIS de forta arcului de deschidere. Durata de viata a intreruptorului cu vid este data de numarul maxim de comenzi .5.2.2 traverse de fixare pentru izolatori  28. sau se comanda electric bobina de anclansare . De burduful de metal se fixseaza conexiunea rezistenta si izolanta a camerei de stingere. Parghie de operare  Elmente de control Carcasa mecanismului cuprinde toate elementele mecanice si electrice necesare pentru inchiderea si deschiderea intreruptorului .

pregatind intreruptorul pentru comanda. aceste resoarte se armeaza automat . 25 . care actioneaza asupra sistemului cinematic .iar prin intermediul aceluiasi sistem biele-parghii se realizeaza deschiderea contactelor. Dupa comanda de inchidere .de deschidere. care actioneaza asupra sistemului cinematic . din cheia de comanda . Armarea resoartelor de inchidere se poate face fie manual cu ajutorul unei manivele fie electric cu un motor. prin destinderea resoartelor de inchidere se armeaza resoartele de deschidere.iar prin intermediul bilelor si parghiilor de legatura cu contactele mobile ale polilor intreruptorului se realizeaza inchiderea contactelor.1250. Dispozitivul MRI cuprinde mai multe subansamble si anume:  Mecanismul de transmitere a miscarii de la motorul de armare (sau manual) prin curele trapezoidale sau lant . Separatorul este utilizat pentru a deschide sau inchide circuitele electrice atunci cand un curent de intensitate neglijabila pentru separatoarele normale si de o anumita valoare pentru cele de sarcina. Pentru inchiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “rosu” (sau a parghiei ) de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . Resortul de descidere se armeaza in timpul inchiderii . Odata cu inchiderea intreruptorului .2.. asigura in pozitia deschis o distanta de izolare predeterminata intre bornele fiecarui pol. Armarea sau detensionarea resortului de inchidere este indicata de un indicator pe panoul frontal al dispozitivului .3 Mecanismele de tip MRI sunt destinate pentru comanda intreruptoarelor de MT folosind pentru inchidere energia inmagazinata in resoarte de tractiune in prealabil tensionate. Resoartele armate asigura inchiderea rapida a intreruptorului . Resortul de incidere se dezarmeaza . Pentru deschiderea mecanica de la fata locului sau electrica a intruptorului se apasa butonul de comanda “verde” (sau a parghiei) de pe partea frontala a dispozitivului de actionare . este intrerupt (sau stabilit) sau atunci cand nu se produce nici o schimbare de tensiune la bornele fiecarui pol al separatorului. care pentru motive de securitate.20 kv si curenti de 630. de la polul din mijloc al intreruptorului. la sistemul cinematic spre resoartele de inchidere  Mecanismul de zavorare in pozitia armat  Mecanismul de zavorare in pozitia inchis  Mecanismul de blocaj la inchidere 4. SEPARATOARE Separatorul este un aparat mecanic de conectare. Mecanismul de actionare tip MRI ( TM ) 1.Sunt intreruptoare tripolare de interior construite pentru tensiuni de 10.2500.4000 A Constructia intreruptoarelor tip IO MT:  Polii intreruptorului cuprind  Carterul inferior  Mecanismul de actionare  Sistemul de rulare tip carucior Functionarea intreruptorului IO de MT Contactele mobile ale celor 3 faze sunt legate intre ele prin intermediul unor biele actionate simultan de mecanismul cu resort. sau se comanda electric bobina de anclansare .iar motorul electric rearmeaza acest resort pregatind intreruptorul pentru o noua comanda.din cheia de comanda . Intreruptorul conectat poate fi deconectat indiferent de starea resoartelor de inchidere. sau se comanda electric bobina de declansare .

 i = inversat (referitor la P). Se impart in urmatoarele grupe de produse:  -separatoare tripolare de 12si 24 kv tip cutit.  M= monopolar.  E = de exterior.  S = (la inceputul simbolizarii). . .al treilea grup – indica puterea de rupere in MVA . 145. Separatoarele de sarcina sunt utilizate pentru inchiderea sau deschiderea sub sarcina nominala a circuitelor electrice.  –separatoare de 42. Izolatorii suport si biele sunt montate caile de curent ale separatorului. . iar sigurantele fuzilbile sunt montate cu un capat pe izolatorii folositi special in acest scop si un capat pe izolatorul contactului fix a1 separatorului.  –separatoare monopolare de 420kv.  P = cu cutite de punere la pamint. Caracteristicile sigurantelor fuzibile folosite sunt indicate in tabelul 2.  F = cu sigurante fuzibile pe cadru comun.  T = tripolar.  Sc = de scurtcircuitare. 123. Legatura electrica intre contactul 26 .  m = pentru actionare cu motor electric. Actionarea acestor separatoare.  –separatoare tripolare de 12 si 24 kv basculante.  separatoare monopolare de pamintare de 123kv si 245kv. se face numai manual cu dispozitivul tip AME-I.  n = tip nou. Pe cadrul separatorului sunt montati izolatorii suport cu bornele de legatura cu contactu1fix. Sparatore1e se executa in mai multe variante si anume :  pentru montaj cu cadru in plan orizontal .cifra dupa “m” – indica numarul dispozitivelor de actionare. 72.al doilea grup de cifre indica curentul nominal in A.cifra dupa “P” – indica numarul cutitelor de punere la pamint.  separatoare de scurtcircuitare de 123kv.  O= pentru montaj in plan orizontal. Separatoarele echipate cu sigurante fuzibile au cadrul prelungit. Separatoarele pentru montaj cu cadru in plan orizontal se livreaza impreuna cu piesele necesare de fixare pe stilpi de lemn sau beton. cum sunt acelea de scurtcircuit.5. .primul grup de cifre indica tensiunea nominala in kv.  pentru montaj cu cadrul in plan vertical. Manivela de actionare se poate monta fie 1a capete1e axului fie intre faze. Simbolizarea acestor separatoare este. Constructia acestor aparate este formata dintr-un cadru metalic comun pentru cele trei faze pe care sunt montati izolatorii suport de tip nestrapungibil si axul cu manivela si bielele de actionare. si se refera numai la separatoarele de sarcina. si axul de actionare cu izolatorul basculant pe care se gaseste montat contactul mobil al separatului. si 245 kv. . Separatoarele de scurtcircuitare se utilizeaza pentru punerea la pamant a circuitelor electrice aflate sub sarcina.  L = pentru montarea in linie a fazelor. Separatoarele basculante : sunt formate dintr-un cadru metalic prevazut cu un suport care permite montarea separatorului numai cu cadrul in pozitie orizonta1a pe sti1pi de beton de sectiune patrata.Separatorul trebuie sa poata suporta curentul de lunga durata in conditii normale ale circuitului si de asemenea sa suporte curentul pe timpul unei durate specifice in conditii anormale.separator. formate din bornele de legatura cu cutitele separatorului.

intre cutitul intermediar si pirghia de actionare de pe contactul mobil). cele de 110 KV se executa si in variante cu doua cutite de punere la pamint. se pot actiona electric cutitele principale si manual prin intermediul dispozitivului. in exterior cu tubul iar in interior cu tija din material generator de gaze este rupt datorita presiunii gazelor formate si vitezei de deschidere a cutitului de rupere. In cazul actionarii cu dispozitiv cu motor tip.fie numai cu dispozitivul AME-5. Separatoarele de 35KV se executa in variantele fara . Aceste separatoare sunt de tip rotativ cu deschiderea cutitelor in plan orizontal. Dupa ce a fost rupt areul electric in continuarea cursei de deschidere a separatorului se desprinde pirghia de actionare de cutitul intermediar. Ele sunt formate dintr-un cadru metalic pe care este montata o coloana izolanta. altul prin contactul si cutitul de rupere. constructia lor fiind indicata in fig 17 si 18. Separatoare de pamantare (clp)110 kV Aceste separatoare se executa numai in constructie monopolara. Pentru a forma constructii tripolare. cutitul de rupere sa nu inceapa sa se deschida decit dupa ce a fost armat resortul (21).In cazul actionarii manuale sau cu ASE. fazele se upleaza mecanic intre ele cu tija de legatura. fie in linie. in acelasi timp prin intermediul pirghiei de actionare. Pe axul separatorului este montata manivela de actionare si un limitator de cursa reglabil. se inchide rapid cutitul de rupere. a cutitului intermediar si a axului camerei de stingere se armeaza resortul ( 21 ) . prevazuta la partea superioara cu borna de racord cu linia si contactul principal. ASE executat in varianta cu doua axe . Spre sfirsitul cursei de inchidere. La deschiderea separatorului se desprind mai intai contactele principale. Toate aceste separatoare pot fi actionate fie pneumatic . se desface mecanismul de zavorire si sub actiunea resortulul se deschide rapid cutitul de rupere. numai pentru variantele de 35 si 110KV. curentul electric trecind numai prin a doua cale descrisa mai sus. cutitul intermediar si pirghia de actionare. separatoarele se pot livra cuplate impreuna cu dispozitivul de actionare afferent. ASE.mobil si una din borne este facuta cu un conductor flexibil montat pe niste suporti de sustinere format din bare articulate. sunt doua distante de izolatie ( una in interiorul camerei de stingere intre cutitul si contactul de rupere si alta in exteriorul ei. fiind in contact. Succesiunea fazelor la inchiderea separatorului este urrnatoarea :  in cursa lor de inchidere cutitele principale se cupleaza prin intermediul pirghiei cu cutitul interniediar. La sfirsitul cursei de inchidere. Pe cadru se mai gasesc montate: axul cu manivela si tijele de actionare. sau cu dispozitivul cu motor electric tip. unul prin contactele principale mobile si fixe. Tijele de legatura pentru cele doua montaje fiind diferite ca lungime. Separatoarele tripolare de sarcina de 10 si 20 kV Sunt executate pe constructia separatoarelor basculante Cind separatorul este inchis sunt realizate doua circuite electrice in paralel. cu ajutorul dispozitivului tip AP-4 pentru 35 KVsi AP-5 pentru cele de 110 KV. separatoarele sunt prevazute numai cu posibilitatea cuplarii lor cu aceste dispositive. In cazul actionarii pneumatice sau manuale. sau cu cutit de legare la pamint. un sistem de cutite de pamintare. manivela si cutitul de pamantare si borna de legatura la pamant. iar spre sfarsitul cursei ( cind s-a realizat o distanta de izolatie suficienta intre contactele principale). axul. sistemul cinematic se zavoreste astfel incit la deschidere. Aceste separatoare se actioneaza numai manual cu ajutorul dispozitivului tip AME-5. Montarea fazelor se poate face fie alaturat . se foloseste cite un dispozitiv pentru fiecare sistem de cutite. Aceste separatoare se actioneaza numai cu dispozitiv tip A ME -1. Separatoare de 110 kV Aceste separatoare se executa numai in constructie monopolara. 27 . Arcul electric care se amorseaza intre cutitul si contactul de rupere. pentru separatoarele prevazute cu cutite de punere la pamint. pun in miscare axul camerei de stingere si armeaza resortul ( 21). astfel incit la sfirsitul cursei. In cazul actionarii pneomatice la cerere. se declicheteaza sistemul de zavorire a cutitului de rupere si sub actiunea resortului armat.

care apar în instalaţii datorită comutaţiilor.  compensarea liniilor de foarte înaltă tensiune. Izolaţia internă şi externă a echipamentelor şi aparatelor electrice din staţii în condiţiile exploatării este supusă in primul rînd la solicitări electrice. 220 kV descrise anterior. In cele ce urmează se analizează diferite moduri de manifestare a acestor solicitări în exploatare şi metodele aplicate în staţii electrice pentru limitarea lor la valori convenabile din punct de vedere tehnic şi economic. determinate de factori interni şi externi.  supratensiuniatmosferice. radiaţiile solare.defectelor sau altor cauze şi care sint de durată scurtă şi de formă puternic amortizată. Aceste separatoare functioneaza in acelasi mod ca si cutitele de punere la pamant ale separatoarelor de 110.1.).care iau nastere datorită descărcărilor atmosferice în natură şi care au o durată foarte scurtă şi o formă foarte puternic amortizată. temperatara. In condiţiile exploatării izolaţia echipamentelor şi aparatelor electrice in special a celor de inaltă tensiune (IT) este supusă unor solicitări complexe. precipitaţiile.  supratensiuni temporare. Factorii enumeraţi. Solicitările datorită factorilor externi. caracterizate prin următoarele mărimi:  tensiunea maxima de serviciu.umiditatea. acţiunea supratensiunilor). etc. pot să aibă caracter permauent (ca de exemplu acţiunea . care reprezintă o solicitare de lungă durată şi este tensiunea maximă de serviciu din instalatie. . care inglobează creşterile de tensiune şi supratensiunile avînd o durată relativ lungă şi un caracter neamortizat sau slab amortizat. ca . iar personalul de exploatare trebuie să asigure ca acest plafon să nu fie depăşit. ce condiţionează funcţionarea normala şi fiabilitatea acestora in exploatare. Un alt factor general ce trebuie luat în consideraţie la examinarea comportării in exploatare a echipamentelor şi aparatelor electrice. a unor parti din retelele electrice care au fost in prealabil deconectate din sistemul energetic. PROTECTIA STATIILOR ELECTRRICE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR 5. Ele se inchid si se deschid numai cand circuitul in care sunt legate este fara tensiune si curent.  supratensiuni de comutaţie.  folosirea unor scheme de protecţie şi automatizare pentru încadrarea tensiunii de serviciu in limitele tolerate de echipamente şi aparate. eroziune şi descompunere a materialelor izolante prin alterarea in timp a proprietăţilor electrice iniţiale. standarde şi recomandări internaţionale ce trebuie să fie suportată de izolaţie in timp nelimitat. in vederea protectiei personalului. este factorul timp care reflectă gradul de oboseala . care sint condiţionate de "reacţia" echipamentelor şi aparatelor la "acţiunea" instalaţiei electrice din care face parte. sint determinate de caracteristicile climei şi ale mediului ambiant (ca de exemplu.Aceste separatoare se folosesc numai pentru punerea la pamant. mai ales în condiţii de exploatare nefavorabile . 28 . 5. Este impusă prin prescripţii . Tensiunea maximă de serviciu .1. 5. poluarea aerosolii. conduc direct sau indirect la degradarea (îmbătrinirea izolaţiei) sau chiar deteriorarea (distrugerea prin conturnare sau străpungere) a izolaţiei. vîntul.tensiunii de serviciu) sau accidentala (ca de exemplu. Acţiunile aşa namitor factori interni.1. Fiind de durată nelimitată această formă de solicitare are o mare importanţă pentru izolaţia solidă în ansamblu. vibraţiile. prin luarea unor măsuri corespunzătoare ca:  reglaj al tensiunii prin comutatoarele de ploturi sub sarcină şi fără sarcină. SOLICITARILE IZOLATIEI ECHIPAMENTELOR SI APARATELOR DIN STATIILE ELECTRICE.

Supra tensiunile de comutaţie (de conectare şi de deconectare) reprezintă o solicitare cu atîta mai importantă cu cît tensiunea nominală a reţelei creşte. prin durata lor relativ mare.  incărcarea corespunzătoare a transformatorului sau înfăşurării terţiare a autotransformatorului.  deconectarea bobinelor de compensare (întreruperea curenţilor mici inductivi). Supratensiunile analizate cu o importanţă deosebită în exploatarea staţiilor electrice.creşte de √3 ori. 5.2. particole volante. ca urmare a fenomenului tranzitoriu ce ere loc în acest caz.3. Solicitarea este deosebit de periculoasă pentru izolaţie datorită duratei lungi de acţionare. respectiv în procesul sincronizării. poate să fie solicitată un timp oarecare la (1. 5.1. Supratensiunile temporare . Valorile cele mai periculoase se obţin la :  deconectarea liniilor în gol (întreruperea curenţilor. tensiunea fazelor urmare a deplasării neutrului. efectele ei fiind limitate prin tratarea corectă a neutrului prin bobine de stingere sau rezistenţe. sau in procesul de sincronizare a unei porţiuni a sistemului energetic interconectat.2.  poluare cu agenţi chimici şi particole volante . Ele depind de felul intreruptorului şi acţionarea lui corectă.  la conectarea liniilor lungi in gol pe partea de tensiune mai joasă a transforma torilor. Supratensiuni de comutatie .3) Uf.1. ceaţă intensă şi persistentă. deoarece pot conduce la avarii grave . Pot atinge valori periculoase pentru echipamentele şi aparatele din staţii electrice în următoarele cazuri mai importante:  la descărcarea automată a sarcinii (DASf). Valoarea acestor supratensiuni se limitează prin:  utilizarea unei automatizări care să asigure deconectarea intreruptorului de MT cu citeva semiperioade inaintea întreruptorului pe IT la transformatoare. combinate cu ceaţă intensă şi persistentă. O solicitare foarte intensă de durată relativ lungă. In cazul punerii la pămînt a unei faze in retelele de medie tensiune cu neutrul izolat . cînd poate conduce la conturnari şi străpungeri de izolaţie. oscilaţiile libere se suprapun peste aceste valori ducînd la solicitări extrem de intense ale izolaţiei camerelor de stingere. mai ales în zonele poluate cu agenţi chimic.  zăpadă in curs de topire . 29 . care se suprapun supratensiunilor tranzitorii ce se datoresc arcului intermitent de la locul defect.  la ieşirea din sincronism . Creşterile de tensiune în acest caz pot atinge valori periculoase mai ales dacă infăşurarea terţiară la autotransformatoare lipseşte şi dacă lungimea liniei depăşeşte 400 km.8 . precum şi de parametrii reţelei (în amonte şi aval de locul de montare a acestuia). poate să apară între polii aparatelor de comutaţie primară la ieşirea din sincronism a unei porţiuni a sistemului . In regim dinamic (la deconectarea în opoziţie de fază).mici capacitivi)  deconectarea transformatoarelor in gol. cu neutrul izolat sau compensat prin bobina de stingere.  în cazul punerii la pămînt a unei faze în reţeaua de medie tensiune . In acest caz izolaţia aparatului (în special izolaţia întreruptorului) între contactele deschise.

Paratrasnetul . datorită inducţiei conductorului de coborire şi a instalaţiei de legare la pămînt.  prin utilizarea unor descărcătoare. joncţiuni.2. Acestea pot fi verticale (de tip Franklin) sau orizontale (conductoare de protepţie). „ha” înălţimea activa a paratrăsnetului (ha = h . este in functie de parametri « X.prin paratrăsnete.hx » Alegerea locului şi numărului paratrăsnetelor se face prin calcul în funcţie de „ x” raza zonei de protectie. înălţindu-se mult deasupra solului . propagate pină la echipamentul electric din staţii. care este alcatuit din elemente de captare amplasate deasupra constructiilor protejate .Limitarea supra tensiunilor de comuta ţie este realizată prin următoarele căi principale:  prin folosirea unor întreruptoare cu rezistenţe de şuntare a camerelor de stingere ( la tensini mai mari de 110 kV). 5.1. intensitatea cimpului electric în această zonă va fi foarte mare. elemente de coborare si elemente de legare la pamant. ele se reflectă parţial sau total (cu păstrarea sau schimbarea semnului) la noduri.ha. Zona de protecţie a unui paratrăsnet vertical. Supratensiuni atmosferice . PROTECTIA TERITORIULUI STATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA LOVITURILOR DIRECTE DE TRASNET 5.6/(1+hx/h) 30 .1.staţiile sînt protejate impotriva loviturilor directe de trăsnet. cu sarcină pozitivă . datorită inducţiei prin care apar unde de supra tensiune deosebit de periculoase pentru izolaţia tuturor instalaţiilor.2. Datorită virfului ascuţit.4. 5.  prin racordarea unor condensatoare de înaltă tensiune la barele staţiei sau la bornele transformatoarelor (au totransformatoarelor). In cursul propagării in reţea. poate duce la solicitări la fel de periculoase.hx) şi „hx" înăltimea pe care paratrasnetul este capabil să o protezejeze la distanţa (x) de el. Cercetările dovedesc că şi lovitura de trăsnet inversă in stîlpii LEA.se calculează cu reIatia : X = ha*1. Efectele descărcărilor atmosferice asupra instalaţiillor electrice se pot grupa în efecte primare datorita loviturilor directe de trasnet si efecte secundare . a două paratrăsnete verticale de aceeaşi înălţime precum şi a două conductoare de protecţie . Undele de supra tensiune au forma unor unde de impuls cu o amplitudine de sute de mii de kV. In funcţie de tensiunea nominală şi de suprafaţă ocupată. avind potenţialul pămîntului (considerat zero). se va îrcărca prin inducţie electrostatică. capetele circuitelor şi se amortizeaza datorită pierderilor (inclusiv descărcărilor corone pe care le produc). paratrăsnetul. orientînd în acest fel lovitura de trăsnet inspre paratrăsnet. Paratrasnetul este un dispozitiv de protectie a constructiilor impotriva loviturilor directe de trasnet . ambele tipuri reprezentind aparate pasive. Acest lucru favorizează formarea unui canal de descărcare dinspre paratrăsnet spre nor. La trecerea deasupra acestora a unui nor cu sarcină electrică negativă. pentru paratrăsnete a căror înălţime nu depăşeşte 30 m . Zona de protecţie. cu o durată de ordinul microsecundelor deplasindu-se pe LEA. Panta de tensiune a undelor incidente care ajunge in statii poate ajunge la 500 kV/ µ s la LEA protejate efectiv si 1000 kV/ µ s la cele neprotejate efectiv. care va întilnii canalul ionizat ce coboară dinspre nor spre pămînt.

Pentru a nu supune izolaţia staţiilor unor unde de amplitudine mare şi front abrupt. cu distanţe apreciabile între transformatoare şi autotransformatoare. Fiecare paratrăsnet se leagă la pămînt printr-un conductor special.prin dublarea ei în cazul în care întreruptorul sau separatorul sînt deschişi. Amorsarea descărcătoarelor în cazul unei supratesiuni conduce la procese oscilante complexe in staţie şi la nivele de supra tensiune diferite in diversele puncte ale ei. astfel încit nu este suficientă montarea unui set de descarcători.DRVS. este necesară protejarea pe o porţiune în faţa staţiei a sosirii acestora cu conductoare de protecţie sau paratrăsnete independente. Legarea la pămînt se realizează la priza de pămînt a staţiei sau la o priză specială pentru paratrăsnete. PROTECTIA STATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA UNDELOR DE SUPRATENSIUNE Protecţia staţiilor împotriva undelor de supratensiune este realizată în general prin descărcătoare de tip ventil (DRV . Protecţia de bază a staţiilor o formează descărcătoarele cu rezistenţă variabilă sau varistoare cu oxid de zinc montate pe barele staţiilor sau la bornele transformatoarelor. 5. atît în cazul supratensiunilor externe (datorita descărcărilor atmosferice) cît şi a supretensiunilor de comutaţie. Caracteristicile acestora. se instalează descărcătoare cu rezistenţă variabilă sau cu varistoare cu oxid de zinc . Lucrarile de exploatare a paratrasnetelor constau in supravegherea si executarea controlului curent pe care il executa personalul de servire operativa. La capetele liniilor se prevăd descărcătoare tubulare sau eclatoare pentru a evita conturnările izolaţiei separatorului sau transformatoare lor de tensiune in cazul cînd separatorul sau întreruptorul sint deschişi şi unda de supra tensiune are tendinţa de dublare la capătul deschis al liniei. se impune montarea descărcătoarelor şi la bornele acestora. Această protecţie se realizează cu descarcator montat între neutrul transformatorului si pămant. Prin calcul sau modelare fizică se alege locul optim de amplasare al descărcătoarelor. Dacă proiectul nu prevede altfel.DRVL. asigurînd o rezervă convenabilă din punct de vedere tehnic şi economic.4. In cazul unei lovituri directede trăsnet pe conductoarele unei lnii alimentate din staţii. Cu ajutorul descărcătoarelor moderne pot fi asigurate concomitent nivele de protecţie convenabile. ea va pătrunde şi in staţie putind deteriora in special izolaţia înfăşurărilor transformatoarelor şi al autotransformatoarelor.3. 5. pe suport independent din lemn (în instalaţii provizorii). In cazul staţiilor mari. panta undei de supratensiune depinde de valoarea curentului de trăsnet şi poate atinge valori deosebit de mari. APARA'l'E SI DISPOZITIVE DE PROTECTIE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR 31 . in vederea loviturilor directe de trăsnet pe linie în apropierea staţiei.Din punct de vedere constructiv paratrăsnetele pot fi montate pe suport independent din beton centrifugat. se coordonează cu caracteristicile echipamentului din staţii. ZnO cu izolatie siliconica sau ceramica) eclatoare şi conductoare de protecţie pe ieşirile în LEA. Pentru transformatoarele cu izolatie degresiva in instalatiile cu neutrl legat efectiv la pamant se prevede protectia corespanzătoare funcţionării transformatorului cu neutru1 izolat. Acest lucru este necesar pentru ca supra tensiunea care s-ar transmite in infasurare să nu poată conduce la străpungerea izolaţiei. In cazul liniilor neprotejate pe întreagă lungime cu conductoare de protecţie. sau pe suportul portal al barelor colectoare. este necesară o foarte bună ecranizare a porţiunii de intrare a LEA. se va utiliza bandă de OL 30x4 mm sau funie de OL 50 mmp pe un traseu cit mai scurt posibil. Pentru protecţia echipamentelor din staţii. care au o izolaţie mai scăzută decat LEA.

– anvelopă de porţelan. B bornele aparatului.  Tensiunea de stingere: este tensiunea de frecventa industriala la care descarcatorul asigura intreruperea curentului de insotire. ca şi fenomenelor conexe privind propagarea şi reflexia simplă sau multiplă a undelor de supratensiune.4. 2. – A. 5. elemente componente: Limitarea supratensiunilor care pot apărea într-o instalaţie electrică. Principalele caracteristici ale descarcatoarelor sunt:  Tensiunea nominala : este tensiunea pentru care a fost dimensionat descarcatorul si reteaua electrica si la care sunt raportate proprietatile de exploatare a descarcatoarelor. descărcătoarele au capacitatea termică suficientă pentru a face faţă şi supratensiunilor de comutaţie.  Tensiunea de amorsare 100% la impuls normalizat 1.4. În stadiul actual. – coloana de eclatoare. care aplicata la bornele descarcatorului provoaca amorsarea de fiecare data a acestuia.  Tensiunea de amorsare la frecventa industriala: este tensiunea de frecventa industriala care aplicata la bornele descarcatorului . 32 . Descărcătoarele electrice au fost concepute iniţial pentru a face faţă supratensiunilor de origine atmosferică. poate fi posibilă prin practicarea de măsuri tehnice. un descărcător este alcătuit din : 1.1. Constructie. în puncte în care linia îşi modifică impedanţa caracteristică (cablu – linie aeriană. sfîrşit de linie). Numărul acestora depinde de tensiunea nominală a reţelei. Din punct de vedere constructiv. formată din înserierea mai multor discuri realizate dincarbură de siliciu sau oxid metalic.5.  Tensiunea reziduala : este tensiunea care apare la bornele descarcatorului in timpul trecerii curentului de descarcare.2. superioare nivelului de protecţie. – rezistenţe neliniare care asigură repartizarea tensiunii în mod uniform pe spaţii disruptive. Funcţionarea descărcătorului se iniţiază prin amorsarea eclatorului la apariţia unei supratensiuni. 3. – rezistenţă neliniară principală.2/50 µ s : este cea mai mica valoare de varf a unei unde de impuls de tensiune normalizata . În principiu într-o instalaţie echipată cu descărcătoare corect amplasate nu apar tensiuni periculoase. 5. 4. produce amorsarea tuturor eclatoarelor serie ale acestuia. Una din măsurile tehnice este introducerea de descărcătoare electrice.

discurile de eclatoare din alama puse in paralel cu rezistentele de şuntare şi discurile serii confectionate din rezistenţe neliniare . intervalul disruptiv trebuie să fie divizat în cat mai multe intervale parţiale.5.1. eclator 2. tensiunii de amorsare sa fie de (3. nit Constructiv constau dintru-n izolator în care se introduc elementele active ale descarcatorului . intensitatea curentului de insotire pana la valori ce pot fi intrerupte de eclatoare. cu o distanţă între electrozi de circa 1 mm. Etanşarea descărcătorului este asigurată prin garnituri de cauciuc supraelastce iar presiunea elementelor active prin arcuri conice. 5.  Curentul de conductivitate : este curentul care trece prin descarcator la aplicarea unei tensiuni date . cat şi întreruperea curentilor de insoţire. Eclatoarele clasice sunt realizate dintr-o serie de discuri de alamă separate intre ele prin şaibe de mică sau cilindrii distantori ceramici. Pentru a se facilita stingerea curentului de însoţire. Rezistenţele variabile constau din mai multe discuri din corborundum cu obligativitatea ca toate să aibă acelaşi coeficient de nelinearitate.  Curentul de insotire : este curentul care trece prin descarcator dupa trecerea curentului de descarcare datorita tensiunii de frecventa industriala a retelei. rezistenta de suntare 3. TIPURI CONSTRUCTIVE 5. Rezistenţa variabila înindeplineste urmatoarele funcţii principale :  asigura datorită valorii ei mici in domeniul supratensiunilor o valoare coborata a tensiunii reziduale in timpul procesului de descarcare.. 33 . Distanţa disruptivă trebuie realizată in asa fel încat valoarea de virf a. Curentul nominal de descarcare : este curentul de impuls normalizat 8/20 µ s care trece prin descarcator dupa amorsarea eclatoarelor serie . asigură in regim normal de functionare separarea fata de pămînt a bornei aflate sub tensiune. Descărcătoare cu rezistentă variabilă si rezistenta de suntare 1.5. izolator din portelan 5. Discurile eclatoare montate sub formă de coloană. pentru care este dimensionat descarcatorul. DESCARCATOARE . piese speciale cu permisivitate mare 6. iar la apariţia undei de supratensiune . inferioara sau cel mult egala cu tensiunea nominala a descarcatorului. 6) kV pe fiecare eclator. amorsarea la un nivel nepericulos pentru echipament. . Repartitia uniforma a tensiunii pe eclatoare este realizată la majoritatea tipurilor de DRV prin rezistenţe de şuntare.. rezistenta neliniara 4. la tensiuni inalte efectul acestora fiind completat prin inele de ecranare şi in unele cazuri de capacitati.  limiteaza datorită valorii ei mari in domeniul tensiunii de serviciu.

5. In functionarea normala eclatoarele asigura separarea fata de pamant a bornei aflate sub tensiune . ramane in continuare si dupa disparitia curentului de impuls . La apariţia unei unde de supratensiune Uo de amplitudine mai mare decat tensiunea de amorsare a DRV. în interior după montaj fiind introduse substanţe higroscopice (clorura de calciu) pentru a asigura o atmosferă uscată in interior. eclatoarele amorsează la tensiunea « Ua » şi prin descărcător începe să treacă curentul de descărcare « Id' » .Anvelopa de porţelan protejează eclatoarele şi rezistenţele variabile împotriva agentilor atmosferici (discurile de carborundum fiind higroscopice) şi este construită etanş. astfel încat la prima trecere a curentului prin zero.3.5. Arcul se subţiază . Functionarea descarcatoarelor cu coarne se bazeaza pe strapungerea spatiului disruptiv (distanta intre coarne) de unda de supratensiune si prin arcul electric ce se formeaza este dirijata spre pamant. Descarcatoare cu coarne : Sunt dispozitive simple de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice . 34 . După tăierea undei de supratensiune descărcătorul este supus tensiunii de lucru a instalaţiei. se răceşte în spaţiul dintre eclatoare. rezistenţele de lucru îşi măresc valoarea. limitand curentul debitat de reţea prin descărcător pană la o valoare care poate fi întreruptă de eclatoare prin alungirea arcului prin efect dinamic. se stinge. punand astfel instalatia la pamant . iar cu ocazia aparitiei undei de supratensiune asigura amorsarea la tensiunea reglata. Se utilizeaza pentru protectia instalatiilor .in special linii electrice aeriene . pana la tensiunea de 220 kV . Curentul de insotire de frecventa industriala . Rezistenţele de lucru îşi micşorează valoarea astfel incat tensiunea reziduală « Ur » nu depăşeşte in amplitudine tensiunea de amorsare « U » . formate din doua eclatoare metalice pe un izolator.In exploatare se interzice a se monta din această cauză discurile de la un descarcător la altul.

etc.) Consecinte ale factorului de putere cu valori mut subunitar: -cresterea pierderilor de putere activa -cresterea pierderilor de tensiune in retea -reducerea capacitatii instalatiilor energetice -investitii suplimentare -perturbatii pe liniile telefonice Imbunatatirea factorului de putere Pentru a evita efectele existentei unui factor de putere cu valoare redusa sunt necesare surse de putere reactiva in diverse puncte din sistemul energetic. -puterea reactiva “Q”-este componenta care insoteste producerea.deoarece dimensiunile acestora depind aproape exclusiv de tensiunea de serviciu si de curentul admisibil.In consecinta un circuit absoarbe putere reactiva daca este inductiv si furnizeaza putere reactiva daca este capacitiv. Factorul de putere este intotdeauna subunitar. intr-un circuit electric monofazat de curent alternativ sinusoidal apar trei componente si anume: -puterea aparenta “S”-este componenta care permite sa se determine limitele de utilizare ale unei instalatii. P=Uicos  [W] Q=UIsin  [VAR] S=UI [VA] Unde:-U-tensiunea la bornele circuitului I-curentul din circuit  -unghiul de defazaj dintre tensiune si curent -relatiile de mai sus sunt valabile pentru un circuit electric monofazat -intr-un circuit electric trifazat relatiile respective se inmultesc cu √3 Termenul “cos”. In activitatea de distributie a energiei electrice.ale unui aparat sau masina electrica. 35 . 6.fiind cuprins intre zero si unu.in mod special in punctele de consum ale acestuia. Baterii de condensatoare Din prezentarea teoretica a triunghiului puterilor .Puterea reactiva poate fi pozitiva sau negativa dupa cum in circuit predomina reactanta inductiva sau cea capacitiva. Cauza reducerii factorului de putere: -receptoare inductive.se numeste factor de putere. ca punere la pamant trecatoare. Daca reteaua are neutrul izolat sau tratat prin bobina de stingere .Ca surse specializate in producerea puterii reactive se folosesc in principal bateriile de condensatoare si compensatoare sincrone.distributia si consumul puterii active. -puterea activa “P”-este componenta care permite transformarea energiei electrice intr-o alta forma de energie utila.ne intereseaza ca factorul de putere sa fie cat mai mare.adica sa existe un consum cat mai mic de energie reactiva.puterea reactiva este doar o marime determinata de cantitatea de energie inmagazinata in bobinele respectiv condensatoarele din circuit. Intre puterile activa si reactiva exista o deosebire esentiala care consta in faptul ca in timp ce. punerea la pamant formata de descarcare este rezolvata de bobina de stingere .220 kV sau MT cu neutrul tratat prin rezistenta).transformatoare.cuptoare cu arc.Daca reteaua are neutrul legat direct la pamant (instalatii de 110 .echipamente electronice de mare putere. atunci descarcarea reprezinta scurtcircuit monofazat care este lichidat prin functionarea protectiilor.care consuma energie reactiva necesara producerii campurilor magnetice proprii (motoare asincrone.puterea activa corespunde unui transport de energie de la sursa la consumator.transportul.din expresia puterii active.linii electriceaeriene.

de normele de electrosecuritate.Pentru obtinerea puterii necesare a bateriei se leaga în paralel mai multe elemente stea. Bateriile cu tensiune nominala de 6 kV si 10 kV sunt realizate cu un element în serie pe faza (de 3. Bateria trebuie sa suporte continuu max.Bateria trebuie sa suporte continuu 1. etc. reglaje.3 kV).cu o singura treapta.La restul bateriilor nu este obligatorie izolarea stativelor fata de pamînt. măsurători. încercări. 7. de rezultatele metodelor moderne de diagnosticare şi/sau de interpretarea unor măsurători ale mărimilor electrice. 36 . Periodicitatea este determinată de categoria şi starea tehnică a echipamentelor.64 kV respectiv 6.aferenta este de tip prefabricat pentru LEA.43In. pentru prevenirea defectarii unor elemente componente si reducerea probabilitatii de aparitie in timp a unor defectiuni. În cazul bateriilor de 20 kV este obligatorie montarea elementelor de condensator pe stative izolate fata de pamînt (prin izolatoare de portelan). înlocuirea unor piese şi subansamble. La montarea condensatoarelor. un condensator avînd 100 kVA.Fiecare stativ este prevazut cu CLP cu actionare din afara îngradirii. Acestea se pot utiliza numai în zonele cu grad 1 si 2 de poluare.acestea se sorteaza astfel ca abaterea maxima a capacitatii sa nu depaseasca 10% pîna la 3 MVAr.1.1. Toate bateriile de condensatoare sunt din elemente tip.3In. Pentru descarcarea bateriei sunt prevazute doua transformatoare de tensiune tip TEBU 20/0.iar tinand cont de toleranta capacitatii max.MENTENANTA Prin “mentenanta” se intelege ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra SISC aflate în exploatare şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate . In categoria lucrarilor de “mentenanta preventiva” se include urmatoarele:  Reviziile tehnice ( RT ) Cuprind ansamblul de lucrări care se execută periodic în scopul asigurării continuităţii în funcţionarea instalaţiilor prin verificări.Condensatoarele sunt montate pe suporturi metalice fixate în fundatii de beton. de prevederile furnizorilor.si 5% peste 3 MVAr.Instructiunea se refera la bateriile de condensatoare trifazate în conexiune stea.montate în exterior în statiile de transformare folosite pentru îmbunatatirea factorului de putere a energiei vehiculate prin transformatoarele de 110 kV/mt. stativului dîndu-i-se potentialul median (între cele doua elemente ale fazei).Lucrarile care se executa in instalatiile de distributie a energiei electrice sunt cuprinse in urmatoarele categorii principale de mentenanta :  Mentenanta preventiva  Mentenanta predictiva  Mentenanta corectiva  Mentenanta bazata pe fiabilitate MENTENANTA PREVENTIVA Sunt lucrari care se efectueaza la intervale de timp bine determinate .cu neutrul izolat fata de pamînt.3 kV pe faza. Bateriile sunt realizate în dubla stea cu neutrul legat între ele printr-un transformator de curent tip CESU 20/5/5 A cu care se realizeaza o protectie diferentiala de curent. etc.factorul deformant al undei de tensiune în modul neputînd depasi valoarea de 5%. de deficienţele constatate în urma controalelor periodice.La tensiunea de 20 kV se folosesc doua unitati în serie de 6.1 kV legate în “V” la bornele bateriei. Celula de MT.1Un. Scopul principal al mentenantei preventive este prevenirea intreruperilor si asigurarea duratei de viata in conditiile unor strategii de mentenanta preventiva justificate din punct de vedere tehnic si economic. curăţire şi vopsitorie corectivă.

MENTENANTA PREDICTIVA Cuprinde activităţi de monitorizare şi analiză privind reducerea performanţelor sau apariţia iminentă a incidentelor şi deranjamentelor prin:  informaţii primite de la sistemele bazate pe inteligenţa artificială. în care primul este preponderent. monitorizări. atunci când acestea devin necesare în baza concluziilor rezultate în urma unei vizite curente. care integrează funcţiile de SCADA. în conformitate cu cerinţele. separatoare. etc.  Controlul periodic (CP) In instalaţii controlul periodic (Cp) se execută de către personalul de exploatare (de regulă fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor) şi în scopul depistării defectelor incipiente din instalaţii dar. Include atât lucrările de mentenanţă propriu-zise.) pentru a detecta zonele defecte.  Lucrările operative (LO) Reprezintă un ansamblul de activităţi incluzând lucrări de mentenanţă minoră – lucrări curente şi lucrări minore. recuperarea materialelor din demontări.  monitorizarea apei şi hidrogenului la uleiurile de transformator.  cromatografiere uleiuri din exploatare. realizate. subansamble componente şi confecţii metalice. în principal.De regulă acestea sunt efectuate de către personalul de exploatare . recondiţionări piese. cleme de legătură etc. probe funcţionale. în cel de supraveghere. lucrările suplimentare rezultate vor fi incluse pe o comandă separată care se va încadra ca RA. care le determină. evidenţiind abaterile faţă de cei nominali. functionează în limitele admise sau că sunt pregătite să-şi îndeplinească la cerere funcţia. DMS şi monitorizează parametrii energetici din instalaţiile de distribuţie. Controlul efectuat ca urmare a unor incidente sau deranjamente va fi inclus în cadrul lucrărilor de mentenanţă corectivă. Activitate de “supraveghere” prin care se întreprind acţiunile necesare pentru a stabili dacă SISC continuă să funcţioneze. activităţi gospodăreşti. recepţii şi puneri în funcţiune.  Inspecţii periodice ( Ip ) Includ de la vizite curente în instalaţii făcute de către conducerea obiectivului energetic până la inspecţii multidisciplinare. MENTENANTA CORECTIVA : Lucrările încadrate în această categorie sunt cele executate ca urmare a producerii unui incident sau deranjament Ansamblul lucrărilor de mentenanţă care se efectuează în scopul readucerii SISC în stare de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate:  după producerea unui defect. după caz. de către personalul de exploatare sau de către personalul de mentenanţă cu suportul personalului din compartimentele tehnice. testări.Dacă cu ocazia lucrărilor se constată necesitatea înlocuirii unor piese şi subansamble uzate (altele decât cele standard prevăzute în lucrare ca obligatorii). recepţii şi puneri în funcţiune. 37 . întreruptoare. aparţinând “mentenanţei corective”.  observaţii în spectrul infraroşu (termografie) asupra echipamentelor care emit căldură (transformatoare. urmărirea şi supravegherea calităţii lucrărilor conform prevederilor sistemului de management al calităţii. de asemenea.  după o întrerupere voită a misiunii SISC atunci când este iminentă producerea unui defect a cărui apariţie nu a putut fi prevăzută.  utilizarea de sisteme acustice pentru detectarea regimurilor de funcţionare anormale (descărcări parţiale). de genul: instructaj. urmărirea lucrărilor de mentenanţă şi dezvoltare/modernizare executate de SISE şi terţi. el furnizează informaţiile necesare pentru pregătirea lucrărilor de mentenanţă preventivă (RT şi R). Programul de implementare a “inspecţiilor periodice” se încorporează.  Supravegherea si testarea Se va realiza printr-o combinaţie de activităţi programate de monitorizare şi testare. precum şi alte activităţi executate de personalul de exploatare.

Caracteristica intervenţiilor accidentale este legată de faptul că ele trebuie să asigure alimentarea cu energie electrică a consumatorilor conform prevederilor din standardul de performanţă pentru activitatea de distribuţie.  Reparaţiile accidentale (RA) Sunt lucrări care restabilesc starea tehnică iniţială a mijlocului fix prin înlocuirea sau repararea componentelor uzate. durata de viaţă. Componentele iniţiale uzate care nu se mai fabrică se vor înlocui cu componente similare. la necesitate. analize funcţionale. eficienţa energetică. aflate în producţie curenta. starea tehnică a SISC. utilizând analize ale modurilor de defectare. acest lucru se realizează prin programarea cu prioritate a lucrărilor de reparaţie accidentală. Atunci când nu se poate realiza remedierea în soluţie definitivă.  Reparaţiile (R) Sunt lucrări care restabilesc starea tehnică iniţială a mijlocului fix prin înlocuirea sau repararea componentelor uzate. Lucrările de intervenţie accidentală sunt urgente şi nu se pot amâna. de exemplu calitatea şi capacitatea producţiei. fără a interveni asupra tehnologiilor utilizate în cadrul SISC.  Performanţele la care face referire definiţia pot fi. se înlocuiesc elementele uzate moral şi/sau fizic cu elemente noi. MENTENANTA BAZATA PE FIABILITATE : Ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu scopul de a stabili programul şi conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce trebuie executate pentru a menţine şi eventual restabili.  reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă . lucrările de mentenanţă corectivă pot cuprinde oricare din operaţiile care se executa în cadrul celorlaltor tipuri de mentenanţă. Ele se mai pot executa şi pentru remedierea în soluţie definitivă după o IA. analize de criticitate etc. atunci când este necesar.  Lucrările de modernizare nu constituie lucrări de mentenanţă întrucât. Ele nu au periodicitate prestabilită şi plafon valoric.  conduc la majorarea valorii contabile a mijloacelor fixe. Se programează în funcţie de starea tehnică a instalaţiei. iar pentru construcţii – gradul de confort şi ambient. costurile de exploatare. gradul de izolare termică. cu performanţe superioare sau se adaugă astfel de elemente cu scopul de a creşte performanţele şi rentabilitatea SISC peste nivelul iniţial precizat în proiectul aprobat. spre deosebire de acestea. analize de siguranţă. În funcţie de tipul şi complexitatea defecţiunilor. MODERNIZARE : Ansamblu de lucrări prin care.Notă: Mentenanţa corectivă presupune lucrări de reparaţii şi intervenţii accidentale.  Intervenţiile accidentale (IA) Sunt lucrările minime necesare pentru repunerea în funcţiune a instalaţiilor scoase din funcţiune ca urmare a incidentelor şi deranjamentelor. 38 .  asigură obţinerea de venituri suplimentare substanţiale faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale. Ele sunt similare celor definite ca reparaţii (R) în cadrul mentenanţei preventive Ele se execută după apariţia unui incident sau deranjament sau în scopul prevenirii acestora urmărind readucerea instalaţiilor în starea de a-şi putea îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate.