Exist pu ini autori în secolul al XIX-lea românesc a c ror pozi ie în canonul literar s fi fost, pîn ast zi, atît

de fluctuant ca aceea a lui Ioan Slavici. Citit de obicei doar din obliga ie, prozatorul ardelean face parte dintre acei autori extraordinari a c ror valoare a r mas mereu ascuns din cauza unei esen e de acces dificil, ca i din cauza prejudec ilor critice, a aparen elor ce nu incit la lectur . Perceperea eronat a operei sale are o lung istorie: ea începe cu debutul autorului i persist pîn ast zi. Slavici a fost considerat un fel de "Creang ardelean", din cauza basmelor culte pe care le-a scris i din cauza unor vagi asem n ri tematice - cu toate c nu exist , estetic vorbind, nici o leg tur între Creang i el; apoi a trecut drept prozator "realist" tipic, descriptor al vie ii sociale, atunci cînd a a-numitul "realism critic" era în c utare de exemple române ti: în fine, a fost prezentat drept un scriitor etnicist, preocupat exclusiv de problematica satului ardelean i a Ardealului în genere: tot atîtea piste false, tot atîtea chei de lectur ce nu se potrivesc.

În realitate, Slavici r mîne unic în peisajul prozei noastre. Nu a avut nici un precursor, nu îi identific m, cu cea mai mare bun voin , nici un înainta pe terenul literaturii române: f r urma i veritabili, a l sat în urm doar cî iva imitatori. Ivirea lui, pe terenul literaturii române, este inexplicabil . în cea de-a doua jum tate a secolului al XIX-lea, Slavici inaugureaz la noi proza de observa ie social i conecteaz astfel proza româneasc la cea european contemporan . O dat cu el, autobiografia liric , proza poetic ori romanul de tip balzacian încep s dateze; cu el, proza româneasc se europenizeaz , devenind contemporan cu ceea ce se scria în restul continentului.

Slavici descinde din cu totul alte surse decît cele române ti. Dac micile sale încerc ri de extrem tinere e (precum piesa de teatru Toane sau vorbe de clac ) au un aer etnologic i chiar seam n pu in cu scrierile lui Ion Creang , prozatorul ardelean se g se te rapid pe el însu i i î i identific u or drumul propriu. Format în umbra lui Eminescu (studii de filozofie la Viena, în 1869, o dat cu mentorul s u; plecare din Capitala habsburgic la 1872, în acela i an cu Eminescu; din nou lîng Eminescu la Ia i, în 1874; venise împreun cu Eminescu la Bucure ti, în redeac ia "Timpului"), Slavici înf i eaz inten ionat un profil ters. Cînd Eminescu se îmboln ve te, emulul s u p r se te Bucure tiul i se întoarce în Ardeal. Prozatorul l-a idolatrizat pe Eminescu pentru c el însu i descindea din aceea i zon a culturii europene ca i poetul. Aflat la ani-lumin distan de metafizica Luceaf rului, Slavici a absorbit în maniera sa tacticoas i modest - lec ia eminescian , oferind dup aceea un produs literar original i nea teptat.

Absolut inexplicabil prin literatura român care a precedat-o, proza lui Slavici devine îns explicabil prin referire la o cu totul alt zon a literaturii europene, mai familiar autorului decît cea româneasc : este vorba de literatura de expresie german . Romantismul de faz a doua i spiritul Biedermayer a produs în Germania, dar mai ales în Austria, spre jum tatea secolului al XIX-lea, un tip inedit de proz ce i-a pus amprenta pe o bun parte a literaturii epocii. De inspira ie fundamental romantic , dar posesoare a unui stil ce transcende deja romantismul, aceast proz începe s exalte valori umane pîn atunci neglijate: bucuria de a tr i în acord cu principiile vie ii cre tine, apologia familiei i a spiritului 1|P a ge

unde au studiat ori au r mas un timp. uneori u or colorat regional. B rbatul f r urma i ori Granitul r mîn cele consacrate naturii. bogat în termeni concre i. cu o finalitate etic afi at . podolian. din peisajul s lbatic unde intelectualul citadin venea s . î i face din exaltarea spiritului i a obiceiurilor provinciei natale tema principal a prozelor. între care i capodopera Hanna. dar i la prozatori afla i cu o treapt mai jos.ca la Peter Rosseger (1843-1918) sau la Ludwig Anzengruber. muncile cîmpului ocup un loc privilegiat . îi lipse te complet furia identitar ce va face mai tîrziu atîtea victime.familial. Ceea ce îi une te pe to i sunt nu doar tematica i atmosfera general a scrierilor. nu revendicativ . femeia pierdut . r neasc . la ar . natura. structura acestor proze e mai apropiat de cea a basmelor decît de nuvela romantic sau social . ci i orizontul geografic: n scu i departe de Capital .i calmeze nelini tile. proveneau i ei din regiuni mai degrab excentrice. 2|P a ge . morav. Le-a r mas str in na ionalismul. dar de limb german . Idealurile înf i ate mai sus au fost slujite de autori care scriau în limba german . Jakob Julius David (1859-1906). printre oameni simpli i s raci. Inten ia permanent a autorilor pare s fie aceea de a surprinde tragismul în cele mai nea teptate circumstan e. Prozatorii austrieci "provinciali" se considerau mai presus de toate cet eni ai Imperiului. Pretutindeni natura joac rol esen ial. cu personaje lipsite de pitoresc i reprezentînd mai degrab arhetipuri (femeia pur . în colectivit i izolate. posed o past lexical groas . împlinirea datoriei ca realizare etic suprem . tîn rul naiv. se desf oar la Suceava i în împrejurimile ora ului. iar Keller din Elve ia. în tablouri de mare somptuozitate. Adalbert Stifter (1805-1868) i Gottfried Keller (18191890). Natura de aici nu mai are nimic din pitorescul romantic. nuan ele slave ale lexicului lor au doar semnifica ie estetic . de mare autenticitate. dar proveneau din cele mai diferite zone ale Imperiului Habsburgic. cele mai impresionante pagini din Brigitte. în mici or ele. Kossuth. în nuvelele lui Ferdinand von Saar (1833-1906) ori Ludwig Anzengruber (1839-1889). apropiat de banalitate. slujitori fideli ai împ ratului i ai unui ideal cosmopolit de esen luminist . ac iunea merge direct la int . tr d torul). Ac iunea se petrece într-o lume de aparen e sociale modeste. Karl Emil Franzos (1848-1904). dar fuge de str lucirea formal . Limbajul. demonstrînd contrastul ce exist între condi ia social umil a personajelor i bog ia lor sufleteasc neb nuit . Proza de factur special scris de ei spre jum tatea secolului al XIX-lea desf oar o nara iune extrem de simpl . s-au întors în locurile unde v zuser lumina zilei. împ carea cu existen a a a cum ni se ofer ea. iar una dintre cele mai cunoscute nuvele ale lui. zugr vea în povestirile sale lumea de la grani a de Nord a Moldovei. Marii mae tri ai momentului. ura fa de alte popoare sau pornirile centrifuge: acestei genera ii de scriitori austrieci de diferite na ionalit i. majoritatea au trecut prin Viena. b trînul în elept. i au început s scrie într-o limb german specific . Stifter din Boemia. La marele Adalbert Stifter.

lumea fic iunii lui Slavici are hotarele bine trasate. el va participa. De acum încolo. e de presupus c i varianta german a altor nuvele. universul s u rural este cel al lui Anzengruber ori Rosseger. în interval de aproximativ un deceniu i jum tate. Slavici sintetiza o lume germanic ce p trundea prin el pentru prima dat pe teritoriu românesc. spiritul . Slavici a trecut ca i ei prin Viena. Popa Tanda. cu resort etic profund. a prelucrat chiar i cîteva basme populare. tîrgu orul i lumea me te ugarilor îi sunt la fel de familiare. ca i Ferdinand von Saar. mai precis din atmosfera cultural pe care ei au creat-o.nici un detaliu naturistic nu este lipsit de func ie precis . glorificînd valorile tradi ionale. simple. Slavici a încercat la început s scrie teatru (surprindem un incontestabil talent dramatic i în nuvele). ca i la ace tia. descrierile de natur ascult mai degrab de ritmul muncilor agrare. pîn la urm o va traduce Mitte Kremnitz. a a cum fac doar basmele. dar r mînînd str in de cultul cuvîntului în sine. Un Adalbert Stifter. în române te. Exist oare printre prozatorii austrieci de la mijlocul secolului al XIX-lea vreunul care s fi constituit. Titu Maiorescu îi intuise acestuia exact lumea literar înrudit : doar astfel se explic încrederea total pe care criticul a acordat-o tîn rului autor ardelean i tenacitatea cu care a insistat ca nuvelele lui s fie traduse în german . îns voca ia lui se afla în cu totul alt parte i s-a l sat u or identificat : la vîrsta de 26 de ani compune prima nuvel cu sunet propriu i cu univers narativ original bine configurat. Budulea Taichii (publicat în "Convorbiri literare"). precum Moara cu noroc. la universul lor comun. lumea de factur Biedermayer originar din centrul Europei. autentic i regional. pentru c autorii m rturisesc o viziune utilitar asupra lumii.precum Stifter sau Franzos. a compus nara iuni lineare. se succed cele mai bune buc i ale autorului. pentru Slavici. intregrîndu-l astfel pe prozatorul român universului s u natural: Maiorescu i-a prezentat Reginei Elisabeta nuvela Popa Tanda. F r voia lui. Scriitorul ardelean a luat contact cu literatura în clipa cînd autorii aminti i mai sus d deau tonul prozei austriece.al autorului român a ref cut. dintre modelul tutelar i realizarea lui româneasc . Dac nici unul dintre prozatorii austrieci contemporani nu se afl evident la originea lumii literare imaginate de Slavici. înc de la primele proze publicate de Slavici.în acela i timp r nesc i cosmopolit . peste înc doi ani îi ap rea în "Timpul" prima capodoper . concomitent spirit metafizic i excep ional stilist al limbii germane. con tient sau nu. Dar. f r îns a r mînea acolo. La crucea din sat. N scut într-o provincie a Imperiului. Niciodat la ei nu va fi admirat natura în sine. ca to i prozatorii austrieci Biedermayer. punctul de plecare? F r a ne putea opri asupra unui autor anume. pentru ca la vîrsta de 32 de ani s fie autorul uneia dintre cele mai reu ite nuvele române ti. s-a datorat tot insisten elor lui Maiorescu. trebuie s fi reprezentat pentru Slavici modelul intangibil: raportul dintre Stifter i Slavici ne apare similar cu cel dintre Novalis i Eminescu. observ m c prozatorul nostru descinde din to i ace tia împreun . cu sugestia ca îns i Regina s o traduc . a schi at cîteva proze de ambian folcloric . într-o suit niciodat repetat mai tîrziu: Moara cu noroc 3|P a ge . al turi de nuvela La crucea din sat. a scris în limbaj suculent.

unde e ecul stilistic devine patent. poate legitim . "De-mi p rea bine? 4|P a ge . Dup afirmarea ca prozator al lumii ardelene. semnalul indubitabil al mediocrit ii literare ne întîmpin . Ceea ce frapeaz de la început în opera lui Slavici este misterioasa Voce care poveste te ac iunea. Dumnezeu s -l ierte! i totdeauna vorbe te drept i cump nit. prozatorul depune armele. O dat cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea. de a. Tot c tre acea dat .(scris în 1880). Mara (1894). Volumul Novele din popor (1891) i volumele de Novele (1892-1896) cuprind esen ialul mo tenirii lui Slavici i marcheaz maturizarea spectaculoas a prozei române ti. scris în tinere e. se împ neaz treptat cu neologisme deplasate. 1874). ci i structura intern a nara iunii. tematica citadin îl atr sese i cu alte ocazii pe Slavici (bun oar în Crucile ro ii. prozatorul se aventureaz i pe terenul romanului istoric.iar confirmarea vine imediat.).i l rgi aria tematic : "ie irea" din Ardeal echivala. Cînd întîlnim în textul lui Slavici neologisme de origine francez . dou dintre ele compuse pe parcursul "perioadei fericite" dintre 1880 i 1895: "Ierte-l Dumnezeu pe dasc lul Pintilie! Era cînt re vestit i mur turile foarte îi pl ceau. pe care Slavici le utilizeaz f r acutul sim al limbii de pîn atunci. uneori i barbarisme recente. contrastul dintre Ardealul natal i lumea bucure tean luase form dramatic . Pe p rintele Trandafir s -l in Dumnezeu! Este om bun. Gogu i Gogu or. norodul t u" (. Cînd peisajul citadin pe care scriitorul îl are sub ochi devine cel al Bucure tiului. Vecinii II (1892). tonalitatea prozei se schimb radical: Mitocanul. i i se dregea organul. cu dobîndirea statului de prozator complet. înc din nuvela O via pierdut (1877). nuvel de tinere e mai degrab parodic ). tematica bucure tean a prozei. publicate începînd cu 1895. ca un avertisment . în miraculosul deceniu i jum tate de mare proz . a înv at mult carte i cînt mai frumos decît chiar i r posatul tat l s u. în ochii lui. lumea înf i at era cea a micului tîrg ardelenesc. Limbajul originar. Slavici î i manifest dorin a. unitar i frust. E de altfel curios cum testul valorii unei proze de Slavici posed i o coordonat lingvistic net : marile sale realiz ri sunt scrise în limbajul inventat o dat cu Popa Tanda i ulterior perfec ionat. Cine e povestitorul? Ce statut are el la începutul povestirii i ce statut dobînde te pe parcurs? Iat incipit-urile a trei capodopere. le bea cu g lbenu de ou. Mo tenirea lui literar se concentreaz în seria de capodopere publicate între 1880 i 1895. Doamne. dar acestea reprezentaser simple intermiten e. din teritoriul s u mitic. Mai ales dac era cam r gu it.. P dureanca (1884). ca i cînd ar citi din carte" (Popa Tanda. Comoara etc. încît r sunau ferestrile cînd cînta "Mîntuie te.. foarte apropiat de sat. ov ielile de limbaj i c derea în poligrafie îl îndep rteaz definitiv pe Slavici de universul pe care el însu i îl crease.. Ie it din lumea ideal a Ardealului. modific nu doar tematica i decorul. Ce-i drept.

iar scriitorul ardelean compune pentru ele un tipar narativ inedit. Mara.Dar se-n elege c -mi p rea bine. social i spiritual . nu poate s gîndeasc la tinere ele sale f r ca s -i treac . cel mai bun prieten al lui Hu u. bog toiul. Busuioc îns . iar întîmplarea e noroc ori nenorocire. Vecinii. 5|P a ge . retras i întotdeauna în elept Budulea Taichii pe dinaintea ochilor" (Budulea Taichii. v duv cu doi copii. 1880). eroul principal. c ci lumea din întîmpl ri se alc tuie te. aflat al turi de anumite personaje i opus altora. Pe urmele lui Stifter i von Saar. Slavici trece la nara iunea de dimensiuni neobi nuite. nici dac va face ori nu ceea ce. Cînd mi-l aduc aminte pe dînsul. nimic mai îndep rtat de naturalismul ce f cea atunci ravagii în proza european . o voce c reia îi este mil de neferici i i îi condamn pe cei r i. adic într-o povestire ce trece de la simpla relatare la persoana a III-a singular. cea mai obi nuit în proza de observa ie. cu toate farmecele ei acum pierdute pentru totdeauna. în echivalent al "corului" din tragediile antice. nara iune ce ar putea fi numit "microroman". Dac "vocea" din Popa Tanda este cea a unui martor anonim al întîmpl rilor. "vocea" din P dureanca ori cea din Mara ("A r mas Mara. dar era tîn r i voinic i harnic . i nici unul dintre noi to i.i pune în gînd. mi se desf oar înaintea ochilor întreaga lume a tinere elor. dac toate celelalte tr s turi stilistice ale ei n-ar împinge-o hot rît în aria nuvelei. ca num r de pagini. în aceast voce auctorial se consum toat arta lui Slavici. Lumii pe care el însu i a creat-o . era om care tia ce voie te" (P dureanca. "F trei cruci i zi "Doamne-ajut !" cînd treci pragul casei. P dureanca. fie ca s intri. Forma relativ tradi ional a nuvelei (din Popa Tanda ori Scormon) evolueaz treptat spre compozi ia de mare amploare.geografic. s raca. la povestirea întîmpl rii de c tre o entitate complice. i nimeni nu tie dac e r u ori bun ceasul în care a pornit. a ezat. dac cea din Budulea Taichii este vocea unui personaj. Farmecul indicibil al marilor nuvele scrise de Slavici const tocmai în postura autorului de simpatizant discret cu destinul personajelor sale. vocea naratorului misterios se transform în instan a suprem a povestirii. s r cu ii de ei. i Dumnezeu a mai l sat s aib i noroc") nu mai poate fi determinat cu aceea i precizie: pe m sur ce nara iunea avanseaz . A a au laut na tere capodoperele Biedermayer intitulate Budulea Taichii. Moara cu noroc. care împreun am trecut prin acea lume. fie ca s ie i. 1884).prozatorul i-a dat o form narativ inedit . Personajele de tip Slavici nu existaser pîn atunci sub nici o form în proza româneasc .

Anotimpurile. Lic din Moara cu noroc e fiin a malefic oricînd capabil s comit crime pentru cî tig.Spunînd c aceste nara iuni se plaseaz în aria nuvelei. verosimilul situa iilor conteaz destul de pu in. Budulea. Nuvelele lui Slavici au toate calit ile basmelor ilustrative. muncile agricole. desp r irile i conflictele îndr gosti ilor din Mara. De-a lungul anilor. F r îndoial c varietatea lor este mai mare decît în basm. ne referim la structura de baz a povestirii. dup cum momentul culminant al verii explic finalul nuvelei Vecinii. uneori dramatic. Calendarul cre tin puncteaz întîlnirile. timpul nuvelelor se l rge te i se restrînge. Simina din P dureanca personific femeia fascinant i îndr gostit f r noroc. anii s zboare. Ca i la von Saar i colegii s i. imediat ce Hu u ajunge student. Hu u e un fel de Prîslea. schimbarea anotimpurilor marcheaz schimbarea st rii de spirit a eroilor. Slavici ar fi 6|P a ge . op iune ce decurge din viziunea sa tradi ionalist i conservatoare asupra lumii. Cu toate c descind direct dintr-o anumit zon a satului ardelean din secolul al XIX-lea. copilul cel mai modest i mai neajutorat. de ciclul natural care le oblig s reac ioneze. Ca i la Stifter. fiecare apari ie posed o descenden ancestral . care îns ajunge apoi în fruntea satului. fundal etern al dramelor ce se succed. în P dureanca. Ca i în basme. la finalitatea scrierii: toate aceste elemente i altele înc ne arat c Slavici a adaptat subtil formula basmului. cea mai convenabil formul pentru inspira ia sa. Povestirile lui Slavici nu pot fi imaginate în afara cadrului natural descris mereu cu pasiune. de lips de imagina ie lingvistic . el ilustreaz op iunea etic a autorului. precis i irezistibil. dar cu acela i sens fundamental.pe zgîrci ii incurabili. Budulea Taichii urmeaz la început un fir cronologic strict pentru ca. la personaje. personajele nu ofer nici pe departe pitorescul i individualizarea proprii celor din proza realist : ele tind mai degrab spre arhetipurile proprii basmului. Paraschiv Ciulic din Vecinii sau Mara . înc din anii colii. f r a fi rodul accidentului. eternul om bun i naiv. existen a personajelor nu poate fi separat de muncile agricole. împins de un destin pe care personajele nu-l controleaz . S-a instalat pretutindeni timpul basmului. cu excep ia Marei. Indiferent dac finalul e luminos sau întunecat. limbajul lui Slavici a provocat controverse. calendarul cre tin ritmeaz ac iunea pîn la Pa tele tragic din final. Ca i în basme. spre finalul tragic ori fericit. se dilat i se contrage dup necesit ile demonstra iei: ultimul paragraf din Popa Tanda se petrece la un deceniu sau mai mult de restul nuvelei. nu dintr-o societate aflat într-un anumit punct al evolu iei sale. mecanica imuabil a vremii bune alternînd cu vremea rea condi ioneaz direct întîmpl rile. par altele decît cele cu care ne obi nuisem. natura mereu prezent nu ajunge niciodat spectacol în sine. Al ii au g sit o explica ie de natur biografic : tr it i educat în mediu str in. c ci ac iunea se îndreapt . crede ferm în destinul b iatului s u. mereu altele. Toate personajele lumii lui Slavici se împart în buni i r i.i atunci personajele înse i. dar ele se revendic din umanitatea etern . de repetare exagerat a acelora i cuvinte. O parte a comentatorilor l-au acuzat de inabilitate verbal . în Moara cu noroc. iar cronologia s fie abolit . ultima parte din Mara relateaz o faz mult posterioar ac iunii de baz .

La Slavici. Slavici a v zut mereu în limbaj doar un mijloc. mai fericit Ileana nu a fost.în P dureanca -. Textul auctorial la Slavici este o uria didascalie. dintre Simina. se dovede te remarcabil. de lips a imagina iei lingvistice aduse autorului î i pierd relevan a dac vedem în aceste episoade simple didascalii pentru marile confrunt ri dialogale. ba chiar i unui stilist modest ca Duiliu Zamfirescu. drame cu final imprevizibil. iar influen ele maghiaro-germane i-ar fi pus amprenta asupra limbii lui. Realitatea mi se pare îns a fi cu totul alta: posesor al unui limbaj de excep ional bog ie i varietate. gesturile menite s transmit un mesaj. prozatorul speculeaz ca nimeni altul i t cerile." (La crucea din sat).în Mara etc. din textul asumat de Slavici însu i nu reprezint altceva decît pun i de leg tur între scenele dialogate. "Ea nu este mînioas !". tradus în arta dialogului. culcînd lanul greu în brazde lungi i groase. în înfrunt rile spectaculaose dintre Ana. nu un scop. Bujor a trecut cu coatele printre oameni i în cîteva s rituri a fost la u a bisericii. dialogul concentreaz esen a ac iunii. Bujor i Ileana vorbeau în priviri i cu privirile se îmbr i au. fetele sprintene adun cu secera harnic brazdele în m nunchi. mai elocvente decît cele verbale. replicile nici unuia dintre actorii-personaje nu pot fi confundate cu ale altora. Vin apoi fl c ii cu bra e vînjoase. "Cosa ii mergeau înainte pas cu pas. întind 7|P a ge . Tric . Marile iubiri se m rturisesc sub forma subtil a jocului privirilor i al mîinilor: "în via a ei. ofron. "El nu este mînios". identitatea verbal a fiec ruia devine pregnant . Pîn la sfîr itul liturghiei a trecut o clip vecinic . dintre Mara. O bun parte din discursul autorului. La sfîr itul liturghiei. în marile scene. în urma lor. Persida i Na l . nici perfec iunea formal . Scenele cruciale din marile nuvele se rezolv în dialog. apoi nu mai privesc".înv at tîrziu român literar . Sare în ochi la el importan a extraordinar pe care dialogul i procedeele dramatice le dobîndesc în nara iune. Ghi i Lic . Acuza iile de platitudine verbal . exprim rile indirecte.în Moara cu noroc -. pe Slavici nu l-a interesat str lucirea stilistic a prozei sale. Talentul dramatic al autorului. "înc o dat privesc la el. Complet opus lui Creang ori Caragiale. Aici a teapt pe Ileana. Privirile lor se întîlnir peste oameni. nu exist replici de prisos. personajele vorbesc potrivit caracterului lor. nuvelele pot fi considerate piese de teatru. simplu vehicul pentru un adev r care îl transcende. Iorgovan i Busuioc . Cu sim dramatic pu in obi nuit. preparare i concluzie a scenelor dialogate. Lec ia lui Stifter a fost asimilat .

utilizat în romanul european din perioada naturalist . Marc a prozei evoluate. el c p t drept de cetate. textul lui nu face altceva decît s întristeze atent echilibrul mereu instabil. Ea se uit din cînd în cînd peste secere la el i el din cînd în cînd peste snop la dînsa. Slavici urm re te atent în acest cadru mi c rile psihologice infinitesimale. lanul se culc -n calea lor i crucile li se ridic pe urm .e st pîn. i precum merg. i a a vorbesc pe neauzite i se în eleg unul pe altul" (P dureanca). imediat îns ce trecem de suprafa a lexical . mai st f r de nici o treab . i merg mereu înainte. dar el a fost prezent înc din Popa Tanda i a dominat proza lui Slavici pîn la sfîr it. formeaz structura profund a fiec rei nuvele. De la cele mai modeste ca valoare (Scormon. înaintarea inexorabil spre finalul dramei. de pojghi a exterioar . O schem geometric de mare rigoare.leg toarea. Iorgovan merge i el cu dîn ii. Impresia general este cea de limbaj bolov nos. cu monologul interior i cu stilul direct liber. adun m nunchii pe ea. denotînd o cunoa tere a lumii r ne ti pe care pu ini prozatori au avut-o. Fa de cultivatorii prozei de art . La Costache Negruzzi ori Nicolae Filimon stilul indirect liber reprezentase mai degrab o curiozitate. mereu fragil al eroilor. dar extrem de bogat. form stilistic esen ial a prozei române ti. pentru c toate demonteaz . O via pierdut ) pîn la capodoperele Budulea Taichii ori P dureanca. micile deplas ri ale psihicului care comand desf urarea ac iunii. în progresie lent . întîlnim un mînuitor de prim rang al limbii române. i st pînul trebuie s . 8|P a ge . prin Slavici.i puie mîna la toate. Bazat pe arta perfect dominat a dialogului i pe manevrarea abil a stilului indirect liber. pentru c din mîna ei trece în a lui. el devine. Slavici î i construie te nuvelele cu arta subiacent a unui dramaturg. Exist nuvele scrise aproape integral în stil indirect liber (precum Mara). Slavici propune un limbaj lipsit de str lucire. i mai cu drag adun ea al ii. Combinarea talentului dramatic al autorului nostru cu existen a "vocii" auctoriale la care ne-am referit a avut drept rezultat utilizarea stilului indirect liber pîn la ultimele lui resurse: niciodat pîn atunci el nu invadase în asemenea m sur teritoriul prozastic românesc i nu se combinase atît de fantezist cu formele sale înrudite. o dat cu Slavici. în cadrul c reia se agit pasiunile umane. structura nuvelelor ascult de un echilibru intern des vîr it. mai leag ici un snop. cu toate c de mare varietate. i mai cu drag îi adun decît al ii. abia perceptibil . mai acolo altul. Ca din întîmplare se duce s strîng -n snop m nunchii aduna i de Simina.

dar unde nelini tea pînde te: "E zi de Duminic . se pune-n dou labe. Mara înseamn un tur de for stilistic. Chiar atunci cînd exist pasaje de aparen static . pe acolo se ivesc. închis din toate p r ile între valuri de ap . mai pe aproape. în P dureanca nimeni nu se gr be te i totul are un aer hieratic. dar care. Dincolo de acest viciu de compozi ie. cîte un copac. Mara marcheaz cea din urm capodoper . adun paie i frunze i praf. Atmosfera de încle tare sufocant . Din p cate. nui convenea deloc autorului român. Pe ici. tocmai din cauza unei prea mari iubiri. a fost introdus la noi de Slavici. nu pot r mînea împreun . printr-un comentariu no ional. Nu întîmpl tor în ea se g sesec i episoadele citadine de la Viena i din ora ul ardelenesc.vî c! intr la ad post. zon specific i de multe ori plictisitoare a prozei realiste. sugerat prin toate frazele. Din fericire îns . care se iubesc cu pasiune destructiv . Procedeele stilistice proprii autorului î i dau aici întîlnire pentru ultima oar . de basm str vechi. Apoi o nev stuic î i iese din gaura pus -n margine de drum. În suita marilor nuvele ale lui Slavici. dar cu un ritm lent i grav. grînele sunt strînse i duse. insesizabil.Moara cu noroc consemneaz ov ielile continui ale cîrciumarului Ghi . care nu se poate hot rî nici pîn în ultima scen ce atitudine s ia fa de Lic . n luciri neastîmp rate cufundate acum în ap . A a-numita "analiz psiholigic ". îns cu fundal diferit. dup cum se schimb vîntul i dup cum se mut ochiul. i finalul cu totul remarcabil se plaseaz pe(??) o parte median . ea s fie înlocuit de "vocea" Persidei. cîte o cas . pusta i esul în lung i în lat e o pustie de ar . concrete ea admirabil a prozei se impune în defavoarea comentariului. întoarse apoi cu susul în jos i aruncate iar în aer. cum s o scoat pe Ana din triunghiul infernal. se uit ca o p pu istea împregiur i iar . ce scade vizibil tonusul nara iunii. (P dureanca). în marile povestiri ale lui Slavici totul se joac pe o replic . pentru ca apoi. cîte un turn de biseric . lung i amorf . cu suferin e umane nesfîr ite. cîte o cump n de pu . "Vocea" dominatoare a personajului Mara comand primele capitole. autorul le inoculeaz un sentiment misterios i difuz. fiica 9|P a ge . capabile s basculeze rezultatul în partea opus . mai pe departe. Mara reia prin Persida i Na l aceea i dilem erotic . compozi ia rotund din nuvelele precedente nu se reg se te între primele capitole. în vîrful cumpenei de la pu ade o cioar pribegit i cîrîie din cînd în cînd a pustiu. pe un gest. comparabile cu cele mai bune pagini. despicarea firului în patru. P dureanca m soar reticen ele Siminei i ale lui Iorgovan. ridicate de ar i a soarelui de miaz zi în v zduh. la cîmp. Din cînd în cînd vîntoasele se dau vîrtej. nuvel cu mor i violente cu încle t ri. le ridic volbur nalt în aer. de eros dureros i de obsesie permanent a mor ii ce domin nuvela P dureanca r zbate i în aparent simpla descriere a unei zile de var torid . unde nu se întîmpl nimic. Astfel continu desf urarea acestei capodopere a lui Slavici.

în ciuda aparentului prestigiu. Ajuns la Junimea prin Eminescu. dar asta nu mai intereseaz pe nimeni. în care spiritul prozei române ti devine consonant cu cel european. la fel ca aceea dintre Simina i Iorgovan. Tric tr ie te i se mi c doar în umbra Persidei i a Martei. Biografia lui Slavici se prezint . personajul-cheie din via a autorului. pare a fi de la sine în eleasc . Aici. totul merge progresiv pîn la Mara. b rba ii fac figuri de indivizi prin defini ie slabi. în schimb studiile la Universit ile din Budapesta i din Viena îl plaseaz deja în umbra lui Einescu. împreun cu Mara. într-un fel de apologie literar a feminit ii. totul parc în ecoul existen ei eminesciene. personajele feminine au c p tat o consisten i o putere neîntîlnite pîn atunci. ca i micile slujbe adminsitrative nu-l anun au pe viitorul scriitor. propagator apoi al ideologiei junimiste. începînd cu Scormon ori La crucea din sat tinerele fete posed deja o personalitate acaparant . Simina i Agata. devine tem prim . Capodoperele Moara cu noroc. Codreanu e un naiv complet lipsit de voin . va practica mult vreme ziaristica. Chiar i Na l. în Mara.eroinei. aparent. într-o proz care. Obiectivarea perspectivei prozastice înseamn apari ia unei noi stilistici i ruperea leg turii cu prima noastr proz modern . Talentul de a surprinde psihologia feminin d întreaga m sur a capacit ii autorului de a se obiectiva i de a compune o lume complet deta at de propria-i subiectivitate. Cu fiecare capitol. iar îmbog irea Marei. ca un fenomen natural. îmbog irea Marei cade pe planul al doilea. Marta i Maica Aegidia reprezint marile realiz ri caracterologice ale autorului. ideea cî tigului cu orice pre era cea care f cea s progreseze nara iunea. nuvelele lui Slavici marcheaz o nou etap . jurnalist al turi de Eminescu. ac iunea este condus de voin a feminin . va fi apoi profesor la diverse coli. aceasta din urm . nu iese din vorba nevestei sale. Progresul intern al prozei lui Slavici se poate m sura i dup importan a pe care o cap t personajele feminine. descindea mai mult sau mai pu in direct din autobiografie i unde individualismul romantic î i punea pecetea pe aproape oricare nuvel sau roman. pentru c iubirea incompatibil polarizeaz aten ia. ca o existen lipsit de str lucire. Mereu cu cî iva pa i în urma poetului a înv at de la acesta rigoarea literar . Marta. Dac în Popa Tanda sau în Budulea Taichii femeile fac doar figura ie. de la un moment dat îns . dar mai ales sus inerea ferm a opiniilor. pentru prima oar în proza româneasc . tr it în Ardeal. pîn la Slavici. n scut în zorii pa optismului. iar erosul ocup avanscena. nu suport compara ia cu Persida. Bocioac . cel mai puternic personaj masculin. 10 | P a g e . P dureanca ori Vecinii nu pot fi concepute f r personajele centrale Ana. Dac colaritatea prim . Cît vreme Mara d duse tonul nara iunii. Mara e tot mai bogat . indiferent de consecin e. tot mai spectaculoas . Iubirea imposibil dintre Persida i Na l.

În plin maturitate. în 1919. F r s renun e niciodat la acest credo. în slujirea patriotismului doar "în limitele adev rului". Bolnav i sl bit. scriitorul fusese b gat la închisoare de unguri din cauza activit ii sale na ionaliste. pîn ast zi. societatea româneasc a contractat. Slavici i-a sus inut mereu idealul politic. acesta a fost sim ul etic în rela iile sociale. cum proclamase Maiorescu. Fa de Ioan Slavici. Nuvelistul ce f cuse apologia eticii în scrierile sale a avut naivitatea s sus in aceea i etic i în lumea concret . din jen . Finalul vie ii lui Slavici a luat el însu i forma unei nuvele tragice. 11 | P a g e . a ajuns victima sigur a istoriei de la finele secolului al XIX-lea i din timpul Primului R zboi Mondial. din cauza fidelit ii sale fa de monarhia austro-ungar . el consta în lupta pentru drepturi egale ale românilor ardeleni. pe timpul luptelor pentru emanciparea românilor ardeleni. în cosmopolitismul luminat. la b trîne e. i-a petrecut ultimii ani dup ie irea de la V c re ti aproape în situa ia unui muritor de foame. Nu e de mirare c . s fie b gat la închisoare de români.Dac Eminescu i-a transmis ceva anume. toate na iunile din Ardeal ar fi trebuit s convie uiasc într-o pace helvetic .adic tocmai una dintre acele vini pentru care nu se ob ine niciodat iertare deplin . o datorie ru inoas i inexpiabil . Autorul Marei i al altor cîteva capodopere inaugura în acest mod. în eternitate. sperînd probabil s fac uitat o vin colectiv . istoria noastr literar a trecut. inadmisibil de u or peste ultimii ani din via a scriitorului. Dup Slavici. Dispre uind orice avantaj material. umili i public i împin i astfel spre moarte. principiul de a nu face nici un fel de concesii în domeniul ideilor politice. f r voia lui. asta nu l-a împiedicat ca. tristul ir de scriitori români întemni a i pentru opinii politice în propria lor ar .