Exist pu ini autori în secolul al XIX-lea românesc a c ror pozi ie în canonul literar s fi fost, pîn ast zi, atît

de fluctuant ca aceea a lui Ioan Slavici. Citit de obicei doar din obliga ie, prozatorul ardelean face parte dintre acei autori extraordinari a c ror valoare a r mas mereu ascuns din cauza unei esen e de acces dificil, ca i din cauza prejudec ilor critice, a aparen elor ce nu incit la lectur . Perceperea eronat a operei sale are o lung istorie: ea începe cu debutul autorului i persist pîn ast zi. Slavici a fost considerat un fel de "Creang ardelean", din cauza basmelor culte pe care le-a scris i din cauza unor vagi asem n ri tematice - cu toate c nu exist , estetic vorbind, nici o leg tur între Creang i el; apoi a trecut drept prozator "realist" tipic, descriptor al vie ii sociale, atunci cînd a a-numitul "realism critic" era în c utare de exemple române ti: în fine, a fost prezentat drept un scriitor etnicist, preocupat exclusiv de problematica satului ardelean i a Ardealului în genere: tot atîtea piste false, tot atîtea chei de lectur ce nu se potrivesc.

În realitate, Slavici r mîne unic în peisajul prozei noastre. Nu a avut nici un precursor, nu îi identific m, cu cea mai mare bun voin , nici un înainta pe terenul literaturii române: f r urma i veritabili, a l sat în urm doar cî iva imitatori. Ivirea lui, pe terenul literaturii române, este inexplicabil . în cea de-a doua jum tate a secolului al XIX-lea, Slavici inaugureaz la noi proza de observa ie social i conecteaz astfel proza româneasc la cea european contemporan . O dat cu el, autobiografia liric , proza poetic ori romanul de tip balzacian încep s dateze; cu el, proza româneasc se europenizeaz , devenind contemporan cu ceea ce se scria în restul continentului.

Slavici descinde din cu totul alte surse decît cele române ti. Dac micile sale încerc ri de extrem tinere e (precum piesa de teatru Toane sau vorbe de clac ) au un aer etnologic i chiar seam n pu in cu scrierile lui Ion Creang , prozatorul ardelean se g se te rapid pe el însu i i î i identific u or drumul propriu. Format în umbra lui Eminescu (studii de filozofie la Viena, în 1869, o dat cu mentorul s u; plecare din Capitala habsburgic la 1872, în acela i an cu Eminescu; din nou lîng Eminescu la Ia i, în 1874; venise împreun cu Eminescu la Bucure ti, în redeac ia "Timpului"), Slavici înf i eaz inten ionat un profil ters. Cînd Eminescu se îmboln ve te, emulul s u p r se te Bucure tiul i se întoarce în Ardeal. Prozatorul l-a idolatrizat pe Eminescu pentru c el însu i descindea din aceea i zon a culturii europene ca i poetul. Aflat la ani-lumin distan de metafizica Luceaf rului, Slavici a absorbit în maniera sa tacticoas i modest - lec ia eminescian , oferind dup aceea un produs literar original i nea teptat.

Absolut inexplicabil prin literatura român care a precedat-o, proza lui Slavici devine îns explicabil prin referire la o cu totul alt zon a literaturii europene, mai familiar autorului decît cea româneasc : este vorba de literatura de expresie german . Romantismul de faz a doua i spiritul Biedermayer a produs în Germania, dar mai ales în Austria, spre jum tatea secolului al XIX-lea, un tip inedit de proz ce i-a pus amprenta pe o bun parte a literaturii epocii. De inspira ie fundamental romantic , dar posesoare a unui stil ce transcende deja romantismul, aceast proz începe s exalte valori umane pîn atunci neglijate: bucuria de a tr i în acord cu principiile vie ii cre tine, apologia familiei i a spiritului 1|P a ge

tîn rul naiv. între care i capodopera Hanna. cu personaje lipsite de pitoresc i reprezentînd mai degrab arhetipuri (femeia pur . B rbatul f r urma i ori Granitul r mîn cele consacrate naturii. Proza de factur special scris de ei spre jum tatea secolului al XIX-lea desf oar o nara iune extrem de simpl . în nuvelele lui Ferdinand von Saar (1833-1906) ori Ludwig Anzengruber (1839-1889). proveneau i ei din regiuni mai degrab excentrice. nuan ele slave ale lexicului lor au doar semnifica ie estetic . în tablouri de mare somptuozitate. se desf oar la Suceava i în împrejurimile ora ului. cu o finalitate etic afi at . unde au studiat ori au r mas un timp. dar i la prozatori afla i cu o treapt mai jos. La marele Adalbert Stifter.ca la Peter Rosseger (1843-1918) sau la Ludwig Anzengruber. uneori u or colorat regional. ci i orizontul geografic: n scu i departe de Capital . dar proveneau din cele mai diferite zone ale Imperiului Habsburgic. î i face din exaltarea spiritului i a obiceiurilor provinciei natale tema principal a prozelor. Ac iunea se petrece într-o lume de aparen e sociale modeste. podolian. structura acestor proze e mai apropiat de cea a basmelor decît de nuvela romantic sau social . dar fuge de str lucirea formal . Natura de aici nu mai are nimic din pitorescul romantic. printre oameni simpli i s raci. Stifter din Boemia. muncile cîmpului ocup un loc privilegiat .familial. dar de limb german . zugr vea în povestirile sale lumea de la grani a de Nord a Moldovei. b trînul în elept. împlinirea datoriei ca realizare etic suprem . iar una dintre cele mai cunoscute nuvele ale lui. de mare autenticitate. femeia pierdut . în mici or ele. Adalbert Stifter (1805-1868) i Gottfried Keller (18191890). nu revendicativ . apropiat de banalitate. îi lipse te complet furia identitar ce va face mai tîrziu atîtea victime. Inten ia permanent a autorilor pare s fie aceea de a surprinde tragismul în cele mai nea teptate circumstan e. din peisajul s lbatic unde intelectualul citadin venea s . iar Keller din Elve ia. la ar . Jakob Julius David (1859-1906). r neasc . i au început s scrie într-o limb german specific . Ceea ce îi une te pe to i sunt nu doar tematica i atmosfera general a scrierilor. Marii mae tri ai momentului. Idealurile înf i ate mai sus au fost slujite de autori care scriau în limba german . Kossuth. natura. demonstrînd contrastul ce exist între condi ia social umil a personajelor i bog ia lor sufleteasc neb nuit . slujitori fideli ai împ ratului i ai unui ideal cosmopolit de esen luminist . împ carea cu existen a a a cum ni se ofer ea. Limbajul. ura fa de alte popoare sau pornirile centrifuge: acestei genera ii de scriitori austrieci de diferite na ionalit i. Prozatorii austrieci "provinciali" se considerau mai presus de toate cet eni ai Imperiului. Le-a r mas str in na ionalismul.i calmeze nelini tile. tr d torul). Pretutindeni natura joac rol esen ial. Karl Emil Franzos (1848-1904). în colectivit i izolate. 2|P a ge . ac iunea merge direct la int . cele mai impresionante pagini din Brigitte. morav. bogat în termeni concre i. posed o past lexical groas . s-au întors în locurile unde v zuser lumina zilei. majoritatea au trecut prin Viena.

mai precis din atmosfera cultural pe care ei au creat-o. cu resort etic profund. Niciodat la ei nu va fi admirat natura în sine. într-o suit niciodat repetat mai tîrziu: Moara cu noroc 3|P a ge . descrierile de natur ascult mai degrab de ritmul muncilor agrare. el va participa. De acum încolo. pentru c autorii m rturisesc o viziune utilitar asupra lumii. Slavici a trecut ca i ei prin Viena. ca to i prozatorii austrieci Biedermayer. Budulea Taichii (publicat în "Convorbiri literare"). autentic i regional. Popa Tanda. cu sugestia ca îns i Regina s o traduc . s-a datorat tot insisten elor lui Maiorescu. con tient sau nu. observ m c prozatorul nostru descinde din to i ace tia împreun . Titu Maiorescu îi intuise acestuia exact lumea literar înrudit : doar astfel se explic încrederea total pe care criticul a acordat-o tîn rului autor ardelean i tenacitatea cu care a insistat ca nuvelele lui s fie traduse în german . simple. precum Moara cu noroc. a scris în limbaj suculent. dar r mînînd str in de cultul cuvîntului în sine. Dac nici unul dintre prozatorii austrieci contemporani nu se afl evident la originea lumii literare imaginate de Slavici. peste înc doi ani îi ap rea în "Timpul" prima capodoper . punctul de plecare? F r a ne putea opri asupra unui autor anume. a a cum fac doar basmele. Scriitorul ardelean a luat contact cu literatura în clipa cînd autorii aminti i mai sus d deau tonul prozei austriece. dintre modelul tutelar i realizarea lui româneasc . Un Adalbert Stifter. glorificînd valorile tradi ionale. a compus nara iuni lineare. îns voca ia lui se afla în cu totul alt parte i s-a l sat u or identificat : la vîrsta de 26 de ani compune prima nuvel cu sunet propriu i cu univers narativ original bine configurat. lumea de factur Biedermayer originar din centrul Europei. în interval de aproximativ un deceniu i jum tate.al autorului român a ref cut. la universul lor comun. Slavici sintetiza o lume germanic ce p trundea prin el pentru prima dat pe teritoriu românesc.în acela i timp r nesc i cosmopolit . N scut într-o provincie a Imperiului. spiritul . în române te. ca i Ferdinand von Saar. pîn la urm o va traduce Mitte Kremnitz. tîrgu orul i lumea me te ugarilor îi sunt la fel de familiare. Dar.precum Stifter sau Franzos. universul s u rural este cel al lui Anzengruber ori Rosseger. al turi de nuvela La crucea din sat. se succed cele mai bune buc i ale autorului. pentru Slavici. ca i la ace tia. concomitent spirit metafizic i excep ional stilist al limbii germane. lumea fic iunii lui Slavici are hotarele bine trasate.nici un detaliu naturistic nu este lipsit de func ie precis . f r îns a r mînea acolo. Slavici a încercat la început s scrie teatru (surprindem un incontestabil talent dramatic i în nuvele). a schi at cîteva proze de ambian folcloric . pentru ca la vîrsta de 32 de ani s fie autorul uneia dintre cele mai reu ite nuvele române ti. La crucea din sat. înc de la primele proze publicate de Slavici. e de presupus c i varianta german a altor nuvele. Exist oare printre prozatorii austrieci de la mijlocul secolului al XIX-lea vreunul care s fi constituit. a prelucrat chiar i cîteva basme populare. intregrîndu-l astfel pe prozatorul român universului s u natural: Maiorescu i-a prezentat Reginei Elisabeta nuvela Popa Tanda. trebuie s fi reprezentat pentru Slavici modelul intangibil: raportul dintre Stifter i Slavici ne apare similar cu cel dintre Novalis i Eminescu. F r voia lui.

Cine e povestitorul? Ce statut are el la începutul povestirii i ce statut dobînde te pe parcurs? Iat incipit-urile a trei capodopere.. a înv at mult carte i cînt mai frumos decît chiar i r posatul tat l s u. modific nu doar tematica i decorul. uneori i barbarisme recente. înc din nuvela O via pierdut (1877). ov ielile de limbaj i c derea în poligrafie îl îndep rteaz definitiv pe Slavici de universul pe care el însu i îl crease.i l rgi aria tematic : "ie irea" din Ardeal echivala.. Gogu i Gogu or. Slavici î i manifest dorin a.)..(scris în 1880). Doamne. Cînd peisajul citadin pe care scriitorul îl are sub ochi devine cel al Bucure tiului. unitar i frust. Ie it din lumea ideal a Ardealului. încît r sunau ferestrile cînd cînta "Mîntuie te. E de altfel curios cum testul valorii unei proze de Slavici posed i o coordonat lingvistic net : marile sale realiz ri sunt scrise în limbajul inventat o dat cu Popa Tanda i ulterior perfec ionat. P dureanca (1884). contrastul dintre Ardealul natal i lumea bucure tean luase form dramatic . publicate începînd cu 1895. Volumul Novele din popor (1891) i volumele de Novele (1892-1896) cuprind esen ialul mo tenirii lui Slavici i marcheaz maturizarea spectaculoas a prozei române ti. dou dintre ele compuse pe parcursul "perioadei fericite" dintre 1880 i 1895: "Ierte-l Dumnezeu pe dasc lul Pintilie! Era cînt re vestit i mur turile foarte îi pl ceau. Tot c tre acea dat .iar confirmarea vine imediat. Cînd întîlnim în textul lui Slavici neologisme de origine francez . de a. Dumnezeu s -l ierte! i totdeauna vorbe te drept i cump nit. 1874). Mai ales dac era cam r gu it. ca un avertisment . tematica bucure tean a prozei. unde e ecul stilistic devine patent. pe care Slavici le utilizeaz f r acutul sim al limbii de pîn atunci. dar acestea reprezentaser simple intermiten e. prozatorul se aventureaz i pe terenul romanului istoric. tematica citadin îl atr sese i cu alte ocazii pe Slavici (bun oar în Crucile ro ii. Vecinii II (1892). "De-mi p rea bine? 4|P a ge . i i se dregea organul. O dat cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea. poate legitim . din teritoriul s u mitic. semnalul indubitabil al mediocrit ii literare ne întîmpin . lumea înf i at era cea a micului tîrg ardelenesc. Ceea ce frapeaz de la început în opera lui Slavici este misterioasa Voce care poveste te ac iunea. Pe p rintele Trandafir s -l in Dumnezeu! Este om bun. nuvel de tinere e mai degrab parodic ). ci i structura intern a nara iunii. scris în tinere e. în ochii lui. ca i cînd ar citi din carte" (Popa Tanda. Ce-i drept. Dup afirmarea ca prozator al lumii ardelene. Comoara etc. cu dobîndirea statului de prozator complet. prozatorul depune armele. în miraculosul deceniu i jum tate de mare proz . norodul t u" (. le bea cu g lbenu de ou. Limbajul originar. se împ neaz treptat cu neologisme deplasate. Mara (1894). Mo tenirea lui literar se concentreaz în seria de capodopere publicate între 1880 i 1895. foarte apropiat de sat. tonalitatea prozei se schimb radical: Mitocanul.

Lumii pe care el însu i a creat-o . dac cea din Budulea Taichii este vocea unui personaj. P dureanca.i pune în gînd. i nici unul dintre noi to i. ca num r de pagini. era om care tia ce voie te" (P dureanca. 1884). A a au laut na tere capodoperele Biedermayer intitulate Budulea Taichii. o voce c reia îi este mil de neferici i i îi condamn pe cei r i. dar era tîn r i voinic i harnic . fie ca s ie i. nimic mai îndep rtat de naturalismul ce f cea atunci ravagii în proza european . bog toiul. cel mai bun prieten al lui Hu u. Busuioc îns . care împreun am trecut prin acea lume. în aceast voce auctorial se consum toat arta lui Slavici. s r cu ii de ei. Cînd mi-l aduc aminte pe dînsul. retras i întotdeauna în elept Budulea Taichii pe dinaintea ochilor" (Budulea Taichii. adic într-o povestire ce trece de la simpla relatare la persoana a III-a singular. aflat al turi de anumite personaje i opus altora. Vecinii. i nimeni nu tie dac e r u ori bun ceasul în care a pornit. mi se desf oar înaintea ochilor întreaga lume a tinere elor. s raca. cu toate farmecele ei acum pierdute pentru totdeauna. nu poate s gîndeasc la tinere ele sale f r ca s -i treac .Dar se-n elege c -mi p rea bine. în echivalent al "corului" din tragediile antice. 5|P a ge . 1880). nara iune ce ar putea fi numit "microroman". Slavici trece la nara iunea de dimensiuni neobi nuite. social i spiritual . nici dac va face ori nu ceea ce.prozatorul i-a dat o form narativ inedit . v duv cu doi copii. fie ca s intri. vocea naratorului misterios se transform în instan a suprem a povestirii. cea mai obi nuit în proza de observa ie. c ci lumea din întîmpl ri se alc tuie te.geografic. Forma relativ tradi ional a nuvelei (din Popa Tanda ori Scormon) evolueaz treptat spre compozi ia de mare amploare. Pe urmele lui Stifter i von Saar. "vocea" din P dureanca ori cea din Mara ("A r mas Mara. iar întîmplarea e noroc ori nenorocire. "F trei cruci i zi "Doamne-ajut !" cînd treci pragul casei. la povestirea întîmpl rii de c tre o entitate complice. Farmecul indicibil al marilor nuvele scrise de Slavici const tocmai în postura autorului de simpatizant discret cu destinul personajelor sale. Personajele de tip Slavici nu existaser pîn atunci sub nici o form în proza româneasc . Mara. i Dumnezeu a mai l sat s aib i noroc") nu mai poate fi determinat cu aceea i precizie: pe m sur ce nara iunea avanseaz . Moara cu noroc. a ezat. iar scriitorul ardelean compune pentru ele un tipar narativ inedit. Dac "vocea" din Popa Tanda este cea a unui martor anonim al întîmpl rilor. eroul principal. dac toate celelalte tr s turi stilistice ale ei n-ar împinge-o hot rît în aria nuvelei.

Hu u e un fel de Prîslea. ne referim la structura de baz a povestirii. crede ferm în destinul b iatului s u. precis i irezistibil. Povestirile lui Slavici nu pot fi imaginate în afara cadrului natural descris mereu cu pasiune. eternul om bun i naiv. mereu altele. cu excep ia Marei. fundal etern al dramelor ce se succed. calendarul cre tin ritmeaz ac iunea pîn la Pa tele tragic din final. dup cum momentul culminant al verii explic finalul nuvelei Vecinii. Indiferent dac finalul e luminos sau întunecat. muncile agricole. ultima parte din Mara relateaz o faz mult posterioar ac iunii de baz . Nuvelele lui Slavici au toate calit ile basmelor ilustrative. Cu toate c descind direct dintr-o anumit zon a satului ardelean din secolul al XIX-lea. împins de un destin pe care personajele nu-l controleaz . par altele decît cele cu care ne obi nuisem. Al ii au g sit o explica ie de natur biografic : tr it i educat în mediu str in. personajele nu ofer nici pe departe pitorescul i individualizarea proprii celor din proza realist : ele tind mai degrab spre arhetipurile proprii basmului. Ca i la Stifter. S-a instalat pretutindeni timpul basmului. care îns ajunge apoi în fruntea satului. dar cu acela i sens fundamental. timpul nuvelelor se l rge te i se restrînge. copilul cel mai modest i mai neajutorat. Calendarul cre tin puncteaz întîlnirile. mecanica imuabil a vremii bune alternînd cu vremea rea condi ioneaz direct întîmpl rile. Paraschiv Ciulic din Vecinii sau Mara .i atunci personajele înse i. De-a lungul anilor. Slavici ar fi 6|P a ge . F r îndoial c varietatea lor este mai mare decît în basm. Ca i în basme. Anotimpurile. de lips de imagina ie lingvistic . Budulea. Budulea Taichii urmeaz la început un fir cronologic strict pentru ca. desp r irile i conflictele îndr gosti ilor din Mara. limbajul lui Slavici a provocat controverse. cea mai convenabil formul pentru inspira ia sa.pe zgîrci ii incurabili. dar ele se revendic din umanitatea etern . natura mereu prezent nu ajunge niciodat spectacol în sine. el ilustreaz op iunea etic a autorului.Spunînd c aceste nara iuni se plaseaz în aria nuvelei. c ci ac iunea se îndreapt . anii s zboare. înc din anii colii. imediat ce Hu u ajunge student. Lic din Moara cu noroc e fiin a malefic oricînd capabil s comit crime pentru cî tig. Toate personajele lumii lui Slavici se împart în buni i r i. nu dintr-o societate aflat într-un anumit punct al evolu iei sale. fiecare apari ie posed o descenden ancestral . existen a personajelor nu poate fi separat de muncile agricole. f r a fi rodul accidentului. Simina din P dureanca personific femeia fascinant i îndr gostit f r noroc. op iune ce decurge din viziunea sa tradi ionalist i conservatoare asupra lumii. verosimilul situa iilor conteaz destul de pu in. la finalitatea scrierii: toate aceste elemente i altele înc ne arat c Slavici a adaptat subtil formula basmului. în Moara cu noroc. se dilat i se contrage dup necesit ile demonstra iei: ultimul paragraf din Popa Tanda se petrece la un deceniu sau mai mult de restul nuvelei. Ca i la von Saar i colegii s i. O parte a comentatorilor l-au acuzat de inabilitate verbal . iar cronologia s fie abolit . de repetare exagerat a acelora i cuvinte. de ciclul natural care le oblig s reac ioneze. în P dureanca. la personaje. Ca i în basme. schimbarea anotimpurilor marcheaz schimbarea st rii de spirit a eroilor. spre finalul tragic ori fericit. uneori dramatic.

întind 7|P a ge . Acuza iile de platitudine verbal . Tric . tradus în arta dialogului. Cu sim dramatic pu in obi nuit. de lips a imagina iei lingvistice aduse autorului î i pierd relevan a dac vedem în aceste episoade simple didascalii pentru marile confrunt ri dialogale. dintre Simina. mai elocvente decît cele verbale.în Moara cu noroc -. în înfrunt rile spectaculaose dintre Ana. "Cosa ii mergeau înainte pas cu pas. O bun parte din discursul autorului. dintre Mara.în Mara etc. ofron. simplu vehicul pentru un adev r care îl transcende. Slavici a v zut mereu în limbaj doar un mijloc. Marile iubiri se m rturisesc sub forma subtil a jocului privirilor i al mîinilor: "în via a ei. dialogul concentreaz esen a ac iunii. Talentul dramatic al autorului. fetele sprintene adun cu secera harnic brazdele în m nunchi. în urma lor. personajele vorbesc potrivit caracterului lor. exprim rile indirecte. Complet opus lui Creang ori Caragiale. Ghi i Lic . Iorgovan i Busuioc . se dovede te remarcabil. gesturile menite s transmit un mesaj. iar influen ele maghiaro-germane i-ar fi pus amprenta asupra limbii lui. nu un scop. nici perfec iunea formal . Aici a teapt pe Ileana. "El nu este mînios". Privirile lor se întîlnir peste oameni. culcînd lanul greu în brazde lungi i groase. Scenele cruciale din marile nuvele se rezolv în dialog. Vin apoi fl c ii cu bra e vînjoase.înv at tîrziu român literar . nuvelele pot fi considerate piese de teatru. La sfîr itul liturghiei. identitatea verbal a fiec ruia devine pregnant . Pîn la sfîr itul liturghiei a trecut o clip vecinic . prozatorul speculeaz ca nimeni altul i t cerile. mai fericit Ileana nu a fost. Realitatea mi se pare îns a fi cu totul alta: posesor al unui limbaj de excep ional bog ie i varietate. pe Slavici nu l-a interesat str lucirea stilistic a prozei sale. ba chiar i unui stilist modest ca Duiliu Zamfirescu. Lec ia lui Stifter a fost asimilat . în marile scene. Persida i Na l . replicile nici unuia dintre actorii-personaje nu pot fi confundate cu ale altora. Sare în ochi la el importan a extraordinar pe care dialogul i procedeele dramatice le dobîndesc în nara iune. preparare i concluzie a scenelor dialogate." (La crucea din sat). drame cu final imprevizibil. La Slavici. "Ea nu este mînioas !". Textul auctorial la Slavici este o uria didascalie. nu exist replici de prisos. Bujor a trecut cu coatele printre oameni i în cîteva s rituri a fost la u a bisericii. Bujor i Ileana vorbeau în priviri i cu privirile se îmbr i au.în P dureanca -. "înc o dat privesc la el. apoi nu mai privesc". din textul asumat de Slavici însu i nu reprezint altceva decît pun i de leg tur între scenele dialogate.

structura nuvelelor ascult de un echilibru intern des vîr it. i st pînul trebuie s . pentru c toate demonteaz . cu monologul interior i cu stilul direct liber. imediat îns ce trecem de suprafa a lexical . o dat cu Slavici. Combinarea talentului dramatic al autorului nostru cu existen a "vocii" auctoriale la care ne-am referit a avut drept rezultat utilizarea stilului indirect liber pîn la ultimele lui resurse: niciodat pîn atunci el nu invadase în asemenea m sur teritoriul prozastic românesc i nu se combinase atît de fantezist cu formele sale înrudite. Iorgovan merge i el cu dîn ii. întîlnim un mînuitor de prim rang al limbii române. Slavici urm re te atent în acest cadru mi c rile psihologice infinitesimale. i merg mereu înainte. Exist nuvele scrise aproape integral în stil indirect liber (precum Mara). De la cele mai modeste ca valoare (Scormon. La Costache Negruzzi ori Nicolae Filimon stilul indirect liber reprezentase mai degrab o curiozitate. textul lui nu face altceva decît s întristeze atent echilibrul mereu instabil. i a a vorbesc pe neauzite i se în eleg unul pe altul" (P dureanca). Impresia general este cea de limbaj bolov nos. Marc a prozei evoluate. înaintarea inexorabil spre finalul dramei. abia perceptibil . în progresie lent . form stilistic esen ial a prozei române ti. denotînd o cunoa tere a lumii r ne ti pe care pu ini prozatori au avut-o. de pojghi a exterioar . Bazat pe arta perfect dominat a dialogului i pe manevrarea abil a stilului indirect liber.i puie mîna la toate. O schem geometric de mare rigoare. O via pierdut ) pîn la capodoperele Budulea Taichii ori P dureanca. i mai cu drag îi adun decît al ii. pentru c din mîna ei trece în a lui. micile deplas ri ale psihicului care comand desf urarea ac iunii.leg toarea. Ca din întîmplare se duce s strîng -n snop m nunchii aduna i de Simina. dar extrem de bogat. 8|P a ge . formeaz structura profund a fiec rei nuvele.e st pîn. i precum merg. Ea se uit din cînd în cînd peste secere la el i el din cînd în cînd peste snop la dînsa. prin Slavici. mai leag ici un snop. mai acolo altul. dar el a fost prezent înc din Popa Tanda i a dominat proza lui Slavici pîn la sfîr it. i mai cu drag adun ea al ii. adun m nunchii pe ea. mai st f r de nici o treab . Fa de cultivatorii prozei de art . lanul se culc -n calea lor i crucile li se ridic pe urm . el devine. el c p t drept de cetate. mereu fragil al eroilor. utilizat în romanul european din perioada naturalist . cu toate c de mare varietate. Slavici propune un limbaj lipsit de str lucire. Slavici î i construie te nuvelele cu arta subiacent a unui dramaturg. în cadrul c reia se agit pasiunile umane.

în marile povestiri ale lui Slavici totul se joac pe o replic . mai pe aproape. care se iubesc cu pasiune destructiv . Nu întîmpl tor în ea se g sesec i episoadele citadine de la Viena i din ora ul ardelenesc. P dureanca m soar reticen ele Siminei i ale lui Iorgovan. despicarea firului în patru. pusta i esul în lung i în lat e o pustie de ar . Chiar atunci cînd exist pasaje de aparen static . Atmosfera de încle tare sufocant . de eros dureros i de obsesie permanent a mor ii ce domin nuvela P dureanca r zbate i în aparent simpla descriere a unei zile de var torid . întoarse apoi cu susul în jos i aruncate iar în aer. "Vocea" dominatoare a personajului Mara comand primele capitole. dar cu un ritm lent i grav. zon specific i de multe ori plictisitoare a prozei realiste. închis din toate p r ile între valuri de ap . cîte o cump n de pu . la cîmp. nuvel cu mor i violente cu încle t ri. a fost introdus la noi de Slavici. se pune-n dou labe. unde nu se întîmpl nimic. mai pe departe. i finalul cu totul remarcabil se plaseaz pe(??) o parte median . grînele sunt strînse i duse. sugerat prin toate frazele. care nu se poate hot rî nici pîn în ultima scen ce atitudine s ia fa de Lic . În suita marilor nuvele ale lui Slavici. comparabile cu cele mai bune pagini. cum s o scoat pe Ana din triunghiul infernal. cîte o cas . dar care. pe acolo se ivesc. Apoi o nev stuic î i iese din gaura pus -n margine de drum.Moara cu noroc consemneaz ov ielile continui ale cîrciumarului Ghi . printr-un comentariu no ional. nu pot r mînea împreun . cîte un copac. Din cînd în cînd vîntoasele se dau vîrtej. Din p cate. de basm str vechi. autorul le inoculeaz un sentiment misterios i difuz. Mara înseamn un tur de for stilistic. tocmai din cauza unei prea mari iubiri. Pe ici. în P dureanca nimeni nu se gr be te i totul are un aer hieratic. Mara marcheaz cea din urm capodoper . în vîrful cumpenei de la pu ade o cioar pribegit i cîrîie din cînd în cînd a pustiu. cu suferin e umane nesfîr ite. pe un gest. ridicate de ar i a soarelui de miaz zi în v zduh. Dincolo de acest viciu de compozi ie. ea s fie înlocuit de "vocea" Persidei. capabile s basculeze rezultatul în partea opus . ce scade vizibil tonusul nara iunii. dup cum se schimb vîntul i dup cum se mut ochiul. dar unde nelini tea pînde te: "E zi de Duminic . n luciri neastîmp rate cufundate acum în ap . insesizabil. (P dureanca). le ridic volbur nalt în aer. îns cu fundal diferit. Procedeele stilistice proprii autorului î i dau aici întîlnire pentru ultima oar . Astfel continu desf urarea acestei capodopere a lui Slavici. Mara reia prin Persida i Na l aceea i dilem erotic . cîte un turn de biseric . Din fericire îns . A a-numita "analiz psiholigic ". pentru ca apoi. compozi ia rotund din nuvelele precedente nu se reg se te între primele capitole. fiica 9|P a ge . adun paie i frunze i praf. concrete ea admirabil a prozei se impune în defavoarea comentariului. lung i amorf . se uit ca o p pu istea împregiur i iar .vî c! intr la ad post. nui convenea deloc autorului român.

Bocioac . Marta i Maica Aegidia reprezint marile realiz ri caracterologice ale autorului. dar mai ales sus inerea ferm a opiniilor. personajul-cheie din via a autorului. b rba ii fac figuri de indivizi prin defini ie slabi. nu suport compara ia cu Persida. Aici. Chiar i Na l. Iubirea imposibil dintre Persida i Na l. Dac colaritatea prim . dar asta nu mai intereseaz pe nimeni. de la un moment dat îns . în schimb studiile la Universit ile din Budapesta i din Viena îl plaseaz deja în umbra lui Einescu. iar îmbog irea Marei. în ciuda aparentului prestigiu. Talentul de a surprinde psihologia feminin d întreaga m sur a capacit ii autorului de a se obiectiva i de a compune o lume complet deta at de propria-i subiectivitate. Progresul intern al prozei lui Slavici se poate m sura i dup importan a pe care o cap t personajele feminine. ca i micile slujbe adminsitrative nu-l anun au pe viitorul scriitor. Mara e tot mai bogat . pentru c iubirea incompatibil polarizeaz aten ia. descindea mai mult sau mai pu in direct din autobiografie i unde individualismul romantic î i punea pecetea pe aproape oricare nuvel sau roman. iar erosul ocup avanscena. Mereu cu cî iva pa i în urma poetului a înv at de la acesta rigoarea literar . P dureanca ori Vecinii nu pot fi concepute f r personajele centrale Ana. în Mara. într-o proz care. Cît vreme Mara d duse tonul nara iunii. ideea cî tigului cu orice pre era cea care f cea s progreseze nara iunea. în care spiritul prozei române ti devine consonant cu cel european. îmbog irea Marei cade pe planul al doilea. nu iese din vorba nevestei sale. propagator apoi al ideologiei junimiste. tot mai spectaculoas . va fi apoi profesor la diverse coli. Dac în Popa Tanda sau în Budulea Taichii femeile fac doar figura ie. pîn la Slavici. ca un fenomen natural. cel mai puternic personaj masculin. totul merge progresiv pîn la Mara. ca o existen lipsit de str lucire. totul parc în ecoul existen ei eminesciene. la fel ca aceea dintre Simina i Iorgovan. pare a fi de la sine în eleasc . n scut în zorii pa optismului. 10 | P a g e . jurnalist al turi de Eminescu. Capodoperele Moara cu noroc. într-un fel de apologie literar a feminit ii. Ajuns la Junimea prin Eminescu. Codreanu e un naiv complet lipsit de voin . Biografia lui Slavici se prezint . Tric tr ie te i se mi c doar în umbra Persidei i a Martei. Cu fiecare capitol. aceasta din urm . ac iunea este condus de voin a feminin . tr it în Ardeal. Obiectivarea perspectivei prozastice înseamn apari ia unei noi stilistici i ruperea leg turii cu prima noastr proz modern . pentru prima oar în proza româneasc . aparent. începînd cu Scormon ori La crucea din sat tinerele fete posed deja o personalitate acaparant . personajele feminine au c p tat o consisten i o putere neîntîlnite pîn atunci. nuvelele lui Slavici marcheaz o nou etap . devine tem prim . Simina i Agata. va practica mult vreme ziaristica. Marta.eroinei. împreun cu Mara. indiferent de consecin e.

Nuvelistul ce f cuse apologia eticii în scrierile sale a avut naivitatea s sus in aceea i etic i în lumea concret . Slavici i-a sus inut mereu idealul politic. umili i public i împin i astfel spre moarte. el consta în lupta pentru drepturi egale ale românilor ardeleni. f r voia lui. cum proclamase Maiorescu. la b trîne e. Fa de Ioan Slavici. în slujirea patriotismului doar "în limitele adev rului". s fie b gat la închisoare de români. asta nu l-a împiedicat ca. tristul ir de scriitori români întemni a i pentru opinii politice în propria lor ar . Autorul Marei i al altor cîteva capodopere inaugura în acest mod. 11 | P a g e . În plin maturitate. i-a petrecut ultimii ani dup ie irea de la V c re ti aproape în situa ia unui muritor de foame. inadmisibil de u or peste ultimii ani din via a scriitorului. istoria noastr literar a trecut. Bolnav i sl bit. Nu e de mirare c . pe timpul luptelor pentru emanciparea românilor ardeleni. scriitorul fusese b gat la închisoare de unguri din cauza activit ii sale na ionaliste.Dac Eminescu i-a transmis ceva anume.adic tocmai una dintre acele vini pentru care nu se ob ine niciodat iertare deplin . F r s renun e niciodat la acest credo. din cauza fidelit ii sale fa de monarhia austro-ungar . a ajuns victima sigur a istoriei de la finele secolului al XIX-lea i din timpul Primului R zboi Mondial. din jen . Dispre uind orice avantaj material. societatea româneasc a contractat. o datorie ru inoas i inexpiabil . sperînd probabil s fac uitat o vin colectiv . în eternitate. Finalul vie ii lui Slavici a luat el însu i forma unei nuvele tragice. pîn ast zi. în 1919. acesta a fost sim ul etic în rela iile sociale. Dup Slavici. în cosmopolitismul luminat. toate na iunile din Ardeal ar fi trebuit s convie uiasc într-o pace helvetic . principiul de a nu face nici un fel de concesii în domeniul ideilor politice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful