Exist pu ini autori în secolul al XIX-lea românesc a c ror pozi ie în canonul literar s fi fost, pîn ast zi, atît

de fluctuant ca aceea a lui Ioan Slavici. Citit de obicei doar din obliga ie, prozatorul ardelean face parte dintre acei autori extraordinari a c ror valoare a r mas mereu ascuns din cauza unei esen e de acces dificil, ca i din cauza prejudec ilor critice, a aparen elor ce nu incit la lectur . Perceperea eronat a operei sale are o lung istorie: ea începe cu debutul autorului i persist pîn ast zi. Slavici a fost considerat un fel de "Creang ardelean", din cauza basmelor culte pe care le-a scris i din cauza unor vagi asem n ri tematice - cu toate c nu exist , estetic vorbind, nici o leg tur între Creang i el; apoi a trecut drept prozator "realist" tipic, descriptor al vie ii sociale, atunci cînd a a-numitul "realism critic" era în c utare de exemple române ti: în fine, a fost prezentat drept un scriitor etnicist, preocupat exclusiv de problematica satului ardelean i a Ardealului în genere: tot atîtea piste false, tot atîtea chei de lectur ce nu se potrivesc.

În realitate, Slavici r mîne unic în peisajul prozei noastre. Nu a avut nici un precursor, nu îi identific m, cu cea mai mare bun voin , nici un înainta pe terenul literaturii române: f r urma i veritabili, a l sat în urm doar cî iva imitatori. Ivirea lui, pe terenul literaturii române, este inexplicabil . în cea de-a doua jum tate a secolului al XIX-lea, Slavici inaugureaz la noi proza de observa ie social i conecteaz astfel proza româneasc la cea european contemporan . O dat cu el, autobiografia liric , proza poetic ori romanul de tip balzacian încep s dateze; cu el, proza româneasc se europenizeaz , devenind contemporan cu ceea ce se scria în restul continentului.

Slavici descinde din cu totul alte surse decît cele române ti. Dac micile sale încerc ri de extrem tinere e (precum piesa de teatru Toane sau vorbe de clac ) au un aer etnologic i chiar seam n pu in cu scrierile lui Ion Creang , prozatorul ardelean se g se te rapid pe el însu i i î i identific u or drumul propriu. Format în umbra lui Eminescu (studii de filozofie la Viena, în 1869, o dat cu mentorul s u; plecare din Capitala habsburgic la 1872, în acela i an cu Eminescu; din nou lîng Eminescu la Ia i, în 1874; venise împreun cu Eminescu la Bucure ti, în redeac ia "Timpului"), Slavici înf i eaz inten ionat un profil ters. Cînd Eminescu se îmboln ve te, emulul s u p r se te Bucure tiul i se întoarce în Ardeal. Prozatorul l-a idolatrizat pe Eminescu pentru c el însu i descindea din aceea i zon a culturii europene ca i poetul. Aflat la ani-lumin distan de metafizica Luceaf rului, Slavici a absorbit în maniera sa tacticoas i modest - lec ia eminescian , oferind dup aceea un produs literar original i nea teptat.

Absolut inexplicabil prin literatura român care a precedat-o, proza lui Slavici devine îns explicabil prin referire la o cu totul alt zon a literaturii europene, mai familiar autorului decît cea româneasc : este vorba de literatura de expresie german . Romantismul de faz a doua i spiritul Biedermayer a produs în Germania, dar mai ales în Austria, spre jum tatea secolului al XIX-lea, un tip inedit de proz ce i-a pus amprenta pe o bun parte a literaturii epocii. De inspira ie fundamental romantic , dar posesoare a unui stil ce transcende deja romantismul, aceast proz începe s exalte valori umane pîn atunci neglijate: bucuria de a tr i în acord cu principiile vie ii cre tine, apologia familiei i a spiritului 1|P a ge

dar i la prozatori afla i cu o treapt mai jos. între care i capodopera Hanna. b trînul în elept. bogat în termeni concre i. proveneau i ei din regiuni mai degrab excentrice. B rbatul f r urma i ori Granitul r mîn cele consacrate naturii. uneori u or colorat regional. se desf oar la Suceava i în împrejurimile ora ului. Ceea ce îi une te pe to i sunt nu doar tematica i atmosfera general a scrierilor. muncile cîmpului ocup un loc privilegiat . Inten ia permanent a autorilor pare s fie aceea de a surprinde tragismul în cele mai nea teptate circumstan e. s-au întors în locurile unde v zuser lumina zilei. structura acestor proze e mai apropiat de cea a basmelor decît de nuvela romantic sau social . Idealurile înf i ate mai sus au fost slujite de autori care scriau în limba german . în nuvelele lui Ferdinand von Saar (1833-1906) ori Ludwig Anzengruber (1839-1889). î i face din exaltarea spiritului i a obiceiurilor provinciei natale tema principal a prozelor. iar Keller din Elve ia. Ac iunea se petrece într-o lume de aparen e sociale modeste. Adalbert Stifter (1805-1868) i Gottfried Keller (18191890). natura. printre oameni simpli i s raci. împ carea cu existen a a a cum ni se ofer ea. Jakob Julius David (1859-1906). Karl Emil Franzos (1848-1904). la ar . Proza de factur special scris de ei spre jum tatea secolului al XIX-lea desf oar o nara iune extrem de simpl . majoritatea au trecut prin Viena. nu revendicativ . ura fa de alte popoare sau pornirile centrifuge: acestei genera ii de scriitori austrieci de diferite na ionalit i.ca la Peter Rosseger (1843-1918) sau la Ludwig Anzengruber. apropiat de banalitate. nuan ele slave ale lexicului lor au doar semnifica ie estetic . îi lipse te complet furia identitar ce va face mai tîrziu atîtea victime. Stifter din Boemia. podolian. din peisajul s lbatic unde intelectualul citadin venea s . demonstrînd contrastul ce exist între condi ia social umil a personajelor i bog ia lor sufleteasc neb nuit . i au început s scrie într-o limb german specific .familial. La marele Adalbert Stifter. în colectivit i izolate. Limbajul. cu o finalitate etic afi at . împlinirea datoriei ca realizare etic suprem . Natura de aici nu mai are nimic din pitorescul romantic. tr d torul). iar una dintre cele mai cunoscute nuvele ale lui. zugr vea în povestirile sale lumea de la grani a de Nord a Moldovei. morav. în mici or ele. tîn rul naiv. în tablouri de mare somptuozitate. de mare autenticitate. dar fuge de str lucirea formal . r neasc . dar proveneau din cele mai diferite zone ale Imperiului Habsburgic. dar de limb german . posed o past lexical groas . Pretutindeni natura joac rol esen ial. cu personaje lipsite de pitoresc i reprezentînd mai degrab arhetipuri (femeia pur . cele mai impresionante pagini din Brigitte. unde au studiat ori au r mas un timp. slujitori fideli ai împ ratului i ai unui ideal cosmopolit de esen luminist . Prozatorii austrieci "provinciali" se considerau mai presus de toate cet eni ai Imperiului. 2|P a ge .i calmeze nelini tile. Marii mae tri ai momentului. femeia pierdut . ci i orizontul geografic: n scu i departe de Capital . Kossuth. ac iunea merge direct la int . Le-a r mas str in na ionalismul.

el va participa. dar r mînînd str in de cultul cuvîntului în sine. pîn la urm o va traduce Mitte Kremnitz. Slavici sintetiza o lume germanic ce p trundea prin el pentru prima dat pe teritoriu românesc. al turi de nuvela La crucea din sat. mai precis din atmosfera cultural pe care ei au creat-o. universul s u rural este cel al lui Anzengruber ori Rosseger.nici un detaliu naturistic nu este lipsit de func ie precis . Slavici a trecut ca i ei prin Viena. trebuie s fi reprezentat pentru Slavici modelul intangibil: raportul dintre Stifter i Slavici ne apare similar cu cel dintre Novalis i Eminescu. Titu Maiorescu îi intuise acestuia exact lumea literar înrudit : doar astfel se explic încrederea total pe care criticul a acordat-o tîn rului autor ardelean i tenacitatea cu care a insistat ca nuvelele lui s fie traduse în german . a compus nara iuni lineare. tîrgu orul i lumea me te ugarilor îi sunt la fel de familiare. într-o suit niciodat repetat mai tîrziu: Moara cu noroc 3|P a ge . autentic i regional. con tient sau nu.al autorului român a ref cut. în române te. glorificînd valorile tradi ionale. Budulea Taichii (publicat în "Convorbiri literare"). punctul de plecare? F r a ne putea opri asupra unui autor anume. peste înc doi ani îi ap rea în "Timpul" prima capodoper . a scris în limbaj suculent. De acum încolo. s-a datorat tot insisten elor lui Maiorescu. pentru c autorii m rturisesc o viziune utilitar asupra lumii. cu sugestia ca îns i Regina s o traduc . e de presupus c i varianta german a altor nuvele. N scut într-o provincie a Imperiului. lumea fic iunii lui Slavici are hotarele bine trasate. intregrîndu-l astfel pe prozatorul român universului s u natural: Maiorescu i-a prezentat Reginei Elisabeta nuvela Popa Tanda. la universul lor comun. se succed cele mai bune buc i ale autorului. lumea de factur Biedermayer originar din centrul Europei. ca to i prozatorii austrieci Biedermayer. observ m c prozatorul nostru descinde din to i ace tia împreun . simple. înc de la primele proze publicate de Slavici. a schi at cîteva proze de ambian folcloric . Un Adalbert Stifter. ca i Ferdinand von Saar. Slavici a încercat la început s scrie teatru (surprindem un incontestabil talent dramatic i în nuvele). pentru ca la vîrsta de 32 de ani s fie autorul uneia dintre cele mai reu ite nuvele române ti. Exist oare printre prozatorii austrieci de la mijlocul secolului al XIX-lea vreunul care s fi constituit. F r voia lui. precum Moara cu noroc. Dar. descrierile de natur ascult mai degrab de ritmul muncilor agrare. Popa Tanda. concomitent spirit metafizic i excep ional stilist al limbii germane. La crucea din sat. îns voca ia lui se afla în cu totul alt parte i s-a l sat u or identificat : la vîrsta de 26 de ani compune prima nuvel cu sunet propriu i cu univers narativ original bine configurat. f r îns a r mînea acolo. Scriitorul ardelean a luat contact cu literatura în clipa cînd autorii aminti i mai sus d deau tonul prozei austriece. pentru Slavici. Dac nici unul dintre prozatorii austrieci contemporani nu se afl evident la originea lumii literare imaginate de Slavici. a prelucrat chiar i cîteva basme populare. ca i la ace tia. în interval de aproximativ un deceniu i jum tate. spiritul . a a cum fac doar basmele. Niciodat la ei nu va fi admirat natura în sine.precum Stifter sau Franzos. cu resort etic profund. dintre modelul tutelar i realizarea lui româneasc .în acela i timp r nesc i cosmopolit .

. tematica bucure tean a prozei. lumea înf i at era cea a micului tîrg ardelenesc. "De-mi p rea bine? 4|P a ge . ov ielile de limbaj i c derea în poligrafie îl îndep rteaz definitiv pe Slavici de universul pe care el însu i îl crease. nuvel de tinere e mai degrab parodic ). modific nu doar tematica i decorul.iar confirmarea vine imediat. în miraculosul deceniu i jum tate de mare proz . Slavici î i manifest dorin a. semnalul indubitabil al mediocrit ii literare ne întîmpin . Mara (1894). Dup afirmarea ca prozator al lumii ardelene. Tot c tre acea dat . tematica citadin îl atr sese i cu alte ocazii pe Slavici (bun oar în Crucile ro ii. P dureanca (1884). din teritoriul s u mitic. în ochii lui.). Ie it din lumea ideal a Ardealului. încît r sunau ferestrile cînd cînta "Mîntuie te. cu dobîndirea statului de prozator complet. foarte apropiat de sat. unitar i frust. O dat cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea. i i se dregea organul. Doamne. prozatorul depune armele.. Cine e povestitorul? Ce statut are el la începutul povestirii i ce statut dobînde te pe parcurs? Iat incipit-urile a trei capodopere. dar acestea reprezentaser simple intermiten e. Vecinii II (1892). scris în tinere e. dou dintre ele compuse pe parcursul "perioadei fericite" dintre 1880 i 1895: "Ierte-l Dumnezeu pe dasc lul Pintilie! Era cînt re vestit i mur turile foarte îi pl ceau. Pe p rintele Trandafir s -l in Dumnezeu! Este om bun. Ceea ce frapeaz de la început în opera lui Slavici este misterioasa Voce care poveste te ac iunea. Limbajul originar. norodul t u" (. Cînd întîlnim în textul lui Slavici neologisme de origine francez . tonalitatea prozei se schimb radical: Mitocanul. E de altfel curios cum testul valorii unei proze de Slavici posed i o coordonat lingvistic net : marile sale realiz ri sunt scrise în limbajul inventat o dat cu Popa Tanda i ulterior perfec ionat. înc din nuvela O via pierdut (1877). de a. contrastul dintre Ardealul natal i lumea bucure tean luase form dramatic . Cînd peisajul citadin pe care scriitorul îl are sub ochi devine cel al Bucure tiului. Dumnezeu s -l ierte! i totdeauna vorbe te drept i cump nit. ca i cînd ar citi din carte" (Popa Tanda. uneori i barbarisme recente. Volumul Novele din popor (1891) i volumele de Novele (1892-1896) cuprind esen ialul mo tenirii lui Slavici i marcheaz maturizarea spectaculoas a prozei române ti. se împ neaz treptat cu neologisme deplasate. publicate începînd cu 1895.i l rgi aria tematic : "ie irea" din Ardeal echivala. prozatorul se aventureaz i pe terenul romanului istoric. Gogu i Gogu or. le bea cu g lbenu de ou. ci i structura intern a nara iunii. Ce-i drept. ca un avertisment .. Mo tenirea lui literar se concentreaz în seria de capodopere publicate între 1880 i 1895. pe care Slavici le utilizeaz f r acutul sim al limbii de pîn atunci. a înv at mult carte i cînt mai frumos decît chiar i r posatul tat l s u. 1874). Comoara etc. unde e ecul stilistic devine patent. poate legitim .(scris în 1880). Mai ales dac era cam r gu it.

fie ca s ie i. "vocea" din P dureanca ori cea din Mara ("A r mas Mara. a ezat. s r cu ii de ei. 1880). care împreun am trecut prin acea lume. nu poate s gîndeasc la tinere ele sale f r ca s -i treac . Mara. mi se desf oar înaintea ochilor întreaga lume a tinere elor. în aceast voce auctorial se consum toat arta lui Slavici. fie ca s intri. Forma relativ tradi ional a nuvelei (din Popa Tanda ori Scormon) evolueaz treptat spre compozi ia de mare amploare. Cînd mi-l aduc aminte pe dînsul. o voce c reia îi este mil de neferici i i îi condamn pe cei r i. la povestirea întîmpl rii de c tre o entitate complice. era om care tia ce voie te" (P dureanca. dar era tîn r i voinic i harnic . v duv cu doi copii. A a au laut na tere capodoperele Biedermayer intitulate Budulea Taichii. i nimeni nu tie dac e r u ori bun ceasul în care a pornit. Moara cu noroc. cu toate farmecele ei acum pierdute pentru totdeauna. i nici unul dintre noi to i. s raca. iar scriitorul ardelean compune pentru ele un tipar narativ inedit. aflat al turi de anumite personaje i opus altora. Dac "vocea" din Popa Tanda este cea a unui martor anonim al întîmpl rilor. bog toiul. i Dumnezeu a mai l sat s aib i noroc") nu mai poate fi determinat cu aceea i precizie: pe m sur ce nara iunea avanseaz . eroul principal. cea mai obi nuit în proza de observa ie. Slavici trece la nara iunea de dimensiuni neobi nuite.geografic. Farmecul indicibil al marilor nuvele scrise de Slavici const tocmai în postura autorului de simpatizant discret cu destinul personajelor sale. Lumii pe care el însu i a creat-o . ca num r de pagini. dac toate celelalte tr s turi stilistice ale ei n-ar împinge-o hot rît în aria nuvelei. adic într-o povestire ce trece de la simpla relatare la persoana a III-a singular. dac cea din Budulea Taichii este vocea unui personaj. Vecinii.Dar se-n elege c -mi p rea bine.prozatorul i-a dat o form narativ inedit . P dureanca. "F trei cruci i zi "Doamne-ajut !" cînd treci pragul casei. 5|P a ge . nimic mai îndep rtat de naturalismul ce f cea atunci ravagii în proza european . iar întîmplarea e noroc ori nenorocire.i pune în gînd. Pe urmele lui Stifter i von Saar. cel mai bun prieten al lui Hu u. social i spiritual . nara iune ce ar putea fi numit "microroman". vocea naratorului misterios se transform în instan a suprem a povestirii. Personajele de tip Slavici nu existaser pîn atunci sub nici o form în proza româneasc . 1884). nici dac va face ori nu ceea ce. Busuioc îns . c ci lumea din întîmpl ri se alc tuie te. în echivalent al "corului" din tragediile antice. retras i întotdeauna în elept Budulea Taichii pe dinaintea ochilor" (Budulea Taichii.

Calendarul cre tin puncteaz întîlnirile. Al ii au g sit o explica ie de natur biografic : tr it i educat în mediu str in. Budulea Taichii urmeaz la început un fir cronologic strict pentru ca. cu excep ia Marei. F r îndoial c varietatea lor este mai mare decît în basm. la finalitatea scrierii: toate aceste elemente i altele înc ne arat c Slavici a adaptat subtil formula basmului. natura mereu prezent nu ajunge niciodat spectacol în sine. ultima parte din Mara relateaz o faz mult posterioar ac iunii de baz . par altele decît cele cu care ne obi nuisem. Ca i în basme. f r a fi rodul accidentului. timpul nuvelelor se l rge te i se restrînge. Lic din Moara cu noroc e fiin a malefic oricînd capabil s comit crime pentru cî tig. în Moara cu noroc. mecanica imuabil a vremii bune alternînd cu vremea rea condi ioneaz direct întîmpl rile. verosimilul situa iilor conteaz destul de pu in. anii s zboare. Toate personajele lumii lui Slavici se împart în buni i r i. desp r irile i conflictele îndr gosti ilor din Mara. iar cronologia s fie abolit . Simina din P dureanca personific femeia fascinant i îndr gostit f r noroc. de ciclul natural care le oblig s reac ioneze.i atunci personajele înse i. imediat ce Hu u ajunge student. el ilustreaz op iunea etic a autorului. muncile agricole. se dilat i se contrage dup necesit ile demonstra iei: ultimul paragraf din Popa Tanda se petrece la un deceniu sau mai mult de restul nuvelei. Hu u e un fel de Prîslea. Povestirile lui Slavici nu pot fi imaginate în afara cadrului natural descris mereu cu pasiune. c ci ac iunea se îndreapt . dar ele se revendic din umanitatea etern . care îns ajunge apoi în fruntea satului. Ca i în basme. de lips de imagina ie lingvistic . la personaje. Nuvelele lui Slavici au toate calit ile basmelor ilustrative. existen a personajelor nu poate fi separat de muncile agricole. nu dintr-o societate aflat într-un anumit punct al evolu iei sale. în P dureanca. mereu altele. crede ferm în destinul b iatului s u. Paraschiv Ciulic din Vecinii sau Mara . precis i irezistibil. limbajul lui Slavici a provocat controverse. Cu toate c descind direct dintr-o anumit zon a satului ardelean din secolul al XIX-lea. calendarul cre tin ritmeaz ac iunea pîn la Pa tele tragic din final. cea mai convenabil formul pentru inspira ia sa. înc din anii colii. Anotimpurile. fundal etern al dramelor ce se succed. De-a lungul anilor.pe zgîrci ii incurabili. copilul cel mai modest i mai neajutorat. personajele nu ofer nici pe departe pitorescul i individualizarea proprii celor din proza realist : ele tind mai degrab spre arhetipurile proprii basmului. dar cu acela i sens fundamental. S-a instalat pretutindeni timpul basmului. împins de un destin pe care personajele nu-l controleaz . spre finalul tragic ori fericit. Slavici ar fi 6|P a ge . de repetare exagerat a acelora i cuvinte. dup cum momentul culminant al verii explic finalul nuvelei Vecinii.Spunînd c aceste nara iuni se plaseaz în aria nuvelei. fiecare apari ie posed o descenden ancestral . schimbarea anotimpurilor marcheaz schimbarea st rii de spirit a eroilor. Ca i la von Saar i colegii s i. ne referim la structura de baz a povestirii. op iune ce decurge din viziunea sa tradi ionalist i conservatoare asupra lumii. Budulea. Ca i la Stifter. O parte a comentatorilor l-au acuzat de inabilitate verbal . uneori dramatic. eternul om bun i naiv. Indiferent dac finalul e luminos sau întunecat.

La Slavici. Persida i Na l . din textul asumat de Slavici însu i nu reprezint altceva decît pun i de leg tur între scenele dialogate. preparare i concluzie a scenelor dialogate. dintre Mara. Scenele cruciale din marile nuvele se rezolv în dialog. "Cosa ii mergeau înainte pas cu pas. Pîn la sfîr itul liturghiei a trecut o clip vecinic . "înc o dat privesc la el. se dovede te remarcabil. drame cu final imprevizibil. La sfîr itul liturghiei. O bun parte din discursul autorului. Cu sim dramatic pu in obi nuit. personajele vorbesc potrivit caracterului lor. în urma lor. Complet opus lui Creang ori Caragiale. exprim rile indirecte. simplu vehicul pentru un adev r care îl transcende. culcînd lanul greu în brazde lungi i groase. Vin apoi fl c ii cu bra e vînjoase. Bujor i Ileana vorbeau în priviri i cu privirile se îmbr i au. dialogul concentreaz esen a ac iunii. replicile nici unuia dintre actorii-personaje nu pot fi confundate cu ale altora. fetele sprintene adun cu secera harnic brazdele în m nunchi. Iorgovan i Busuioc . Sare în ochi la el importan a extraordinar pe care dialogul i procedeele dramatice le dobîndesc în nara iune. prozatorul speculeaz ca nimeni altul i t cerile. Lec ia lui Stifter a fost asimilat . nuvelele pot fi considerate piese de teatru.în Mara etc. întind 7|P a ge . gesturile menite s transmit un mesaj. Tric . mai fericit Ileana nu a fost. Slavici a v zut mereu în limbaj doar un mijloc. în marile scene. dintre Simina. tradus în arta dialogului.în Moara cu noroc -. Ghi i Lic . mai elocvente decît cele verbale. Talentul dramatic al autorului. în înfrunt rile spectaculaose dintre Ana. nu exist replici de prisos. "El nu este mînios". pe Slavici nu l-a interesat str lucirea stilistic a prozei sale. "Ea nu este mînioas !". Realitatea mi se pare îns a fi cu totul alta: posesor al unui limbaj de excep ional bog ie i varietate.înv at tîrziu român literar . Bujor a trecut cu coatele printre oameni i în cîteva s rituri a fost la u a bisericii. de lips a imagina iei lingvistice aduse autorului î i pierd relevan a dac vedem în aceste episoade simple didascalii pentru marile confrunt ri dialogale. Marile iubiri se m rturisesc sub forma subtil a jocului privirilor i al mîinilor: "în via a ei. Acuza iile de platitudine verbal ." (La crucea din sat). nici perfec iunea formal . iar influen ele maghiaro-germane i-ar fi pus amprenta asupra limbii lui. Aici a teapt pe Ileana. identitatea verbal a fiec ruia devine pregnant . ba chiar i unui stilist modest ca Duiliu Zamfirescu. Textul auctorial la Slavici este o uria didascalie.în P dureanca -. Privirile lor se întîlnir peste oameni. nu un scop. ofron. apoi nu mai privesc".

Iorgovan merge i el cu dîn ii. mai st f r de nici o treab . Impresia general este cea de limbaj bolov nos. De la cele mai modeste ca valoare (Scormon. 8|P a ge . i mai cu drag îi adun decît al ii. pentru c toate demonteaz . imediat îns ce trecem de suprafa a lexical . Ea se uit din cînd în cînd peste secere la el i el din cînd în cînd peste snop la dînsa. mai leag ici un snop. Slavici î i construie te nuvelele cu arta subiacent a unui dramaturg. întîlnim un mînuitor de prim rang al limbii române. dar el a fost prezent înc din Popa Tanda i a dominat proza lui Slavici pîn la sfîr it. formeaz structura profund a fiec rei nuvele. prin Slavici. el c p t drept de cetate.leg toarea. Fa de cultivatorii prozei de art . abia perceptibil .e st pîn. Combinarea talentului dramatic al autorului nostru cu existen a "vocii" auctoriale la care ne-am referit a avut drept rezultat utilizarea stilului indirect liber pîn la ultimele lui resurse: niciodat pîn atunci el nu invadase în asemenea m sur teritoriul prozastic românesc i nu se combinase atît de fantezist cu formele sale înrudite. Slavici urm re te atent în acest cadru mi c rile psihologice infinitesimale. Exist nuvele scrise aproape integral în stil indirect liber (precum Mara). de pojghi a exterioar . micile deplas ri ale psihicului care comand desf urarea ac iunii. i precum merg. structura nuvelelor ascult de un echilibru intern des vîr it. i mai cu drag adun ea al ii. denotînd o cunoa tere a lumii r ne ti pe care pu ini prozatori au avut-o. i st pînul trebuie s . mereu fragil al eroilor. utilizat în romanul european din perioada naturalist . cu toate c de mare varietate. Marc a prozei evoluate. înaintarea inexorabil spre finalul dramei.i puie mîna la toate. Bazat pe arta perfect dominat a dialogului i pe manevrarea abil a stilului indirect liber. lanul se culc -n calea lor i crucile li se ridic pe urm . mai acolo altul. form stilistic esen ial a prozei române ti. La Costache Negruzzi ori Nicolae Filimon stilul indirect liber reprezentase mai degrab o curiozitate. textul lui nu face altceva decît s întristeze atent echilibrul mereu instabil. Slavici propune un limbaj lipsit de str lucire. O via pierdut ) pîn la capodoperele Budulea Taichii ori P dureanca. în progresie lent . dar extrem de bogat. i a a vorbesc pe neauzite i se în eleg unul pe altul" (P dureanca). o dat cu Slavici. el devine. adun m nunchii pe ea. O schem geometric de mare rigoare. în cadrul c reia se agit pasiunile umane. Ca din întîmplare se duce s strîng -n snop m nunchii aduna i de Simina. cu monologul interior i cu stilul direct liber. pentru c din mîna ei trece în a lui. i merg mereu înainte.

i finalul cu totul remarcabil se plaseaz pe(??) o parte median . grînele sunt strînse i duse. despicarea firului în patru. închis din toate p r ile între valuri de ap . Mara înseamn un tur de for stilistic. unde nu se întîmpl nimic. sugerat prin toate frazele. cum s o scoat pe Ana din triunghiul infernal. a fost introdus la noi de Slavici. lung i amorf . tocmai din cauza unei prea mari iubiri. zon specific i de multe ori plictisitoare a prozei realiste. Din p cate. A a-numita "analiz psiholigic ". cîte o cas . fiica 9|P a ge . Mara marcheaz cea din urm capodoper . Chiar atunci cînd exist pasaje de aparen static . le ridic volbur nalt în aer. ce scade vizibil tonusul nara iunii. cîte o cump n de pu . se pune-n dou labe. (P dureanca). Mara reia prin Persida i Na l aceea i dilem erotic .Moara cu noroc consemneaz ov ielile continui ale cîrciumarului Ghi . Nu întîmpl tor în ea se g sesec i episoadele citadine de la Viena i din ora ul ardelenesc. cîte un copac. nui convenea deloc autorului român. cu suferin e umane nesfîr ite. nu pot r mînea împreun . n luciri neastîmp rate cufundate acum în ap . de basm str vechi. adun paie i frunze i praf. Pe ici. insesizabil. mai pe aproape. Apoi o nev stuic î i iese din gaura pus -n margine de drum. care se iubesc cu pasiune destructiv . Atmosfera de încle tare sufocant . mai pe departe. Procedeele stilistice proprii autorului î i dau aici întîlnire pentru ultima oar . de eros dureros i de obsesie permanent a mor ii ce domin nuvela P dureanca r zbate i în aparent simpla descriere a unei zile de var torid . Din fericire îns . pe acolo se ivesc. îns cu fundal diferit. Astfel continu desf urarea acestei capodopere a lui Slavici. pusta i esul în lung i în lat e o pustie de ar . capabile s basculeze rezultatul în partea opus . concrete ea admirabil a prozei se impune în defavoarea comentariului. întoarse apoi cu susul în jos i aruncate iar în aer. printr-un comentariu no ional. dar care. compozi ia rotund din nuvelele precedente nu se reg se te între primele capitole. în marile povestiri ale lui Slavici totul se joac pe o replic . care nu se poate hot rî nici pîn în ultima scen ce atitudine s ia fa de Lic . nuvel cu mor i violente cu încle t ri. pe un gest. ea s fie înlocuit de "vocea" Persidei. P dureanca m soar reticen ele Siminei i ale lui Iorgovan. dar unde nelini tea pînde te: "E zi de Duminic . pentru ca apoi. se uit ca o p pu istea împregiur i iar . comparabile cu cele mai bune pagini. dup cum se schimb vîntul i dup cum se mut ochiul. autorul le inoculeaz un sentiment misterios i difuz. ridicate de ar i a soarelui de miaz zi în v zduh. în P dureanca nimeni nu se gr be te i totul are un aer hieratic. "Vocea" dominatoare a personajului Mara comand primele capitole. Din cînd în cînd vîntoasele se dau vîrtej. în vîrful cumpenei de la pu ade o cioar pribegit i cîrîie din cînd în cînd a pustiu.vî c! intr la ad post. la cîmp. În suita marilor nuvele ale lui Slavici. Dincolo de acest viciu de compozi ie. dar cu un ritm lent i grav. cîte un turn de biseric .

Progresul intern al prozei lui Slavici se poate m sura i dup importan a pe care o cap t personajele feminine. într-un fel de apologie literar a feminit ii. Cît vreme Mara d duse tonul nara iunii. dar mai ales sus inerea ferm a opiniilor. ca un fenomen natural. Capodoperele Moara cu noroc. va fi apoi profesor la diverse coli. jurnalist al turi de Eminescu. nu suport compara ia cu Persida. Obiectivarea perspectivei prozastice înseamn apari ia unei noi stilistici i ruperea leg turii cu prima noastr proz modern . ca i micile slujbe adminsitrative nu-l anun au pe viitorul scriitor. aceasta din urm . ca o existen lipsit de str lucire. într-o proz care. tr it în Ardeal. Codreanu e un naiv complet lipsit de voin . Cu fiecare capitol. ideea cî tigului cu orice pre era cea care f cea s progreseze nara iunea. pentru prima oar în proza româneasc . la fel ca aceea dintre Simina i Iorgovan. Mara e tot mai bogat . împreun cu Mara. începînd cu Scormon ori La crucea din sat tinerele fete posed deja o personalitate acaparant . pare a fi de la sine în eleasc . propagator apoi al ideologiei junimiste. va practica mult vreme ziaristica. Bocioac . 10 | P a g e . aparent. nu iese din vorba nevestei sale. descindea mai mult sau mai pu in direct din autobiografie i unde individualismul romantic î i punea pecetea pe aproape oricare nuvel sau roman. b rba ii fac figuri de indivizi prin defini ie slabi. nuvelele lui Slavici marcheaz o nou etap . personajele feminine au c p tat o consisten i o putere neîntîlnite pîn atunci. Tric tr ie te i se mi c doar în umbra Persidei i a Martei. Chiar i Na l. Dac în Popa Tanda sau în Budulea Taichii femeile fac doar figura ie. Biografia lui Slavici se prezint . Ajuns la Junimea prin Eminescu. în care spiritul prozei române ti devine consonant cu cel european. Simina i Agata. Marta i Maica Aegidia reprezint marile realiz ri caracterologice ale autorului. Marta. Talentul de a surprinde psihologia feminin d întreaga m sur a capacit ii autorului de a se obiectiva i de a compune o lume complet deta at de propria-i subiectivitate. devine tem prim . Aici. indiferent de consecin e. pentru c iubirea incompatibil polarizeaz aten ia. de la un moment dat îns . personajul-cheie din via a autorului. dar asta nu mai intereseaz pe nimeni. ac iunea este condus de voin a feminin . pîn la Slavici. îmbog irea Marei cade pe planul al doilea. iar îmbog irea Marei. în schimb studiile la Universit ile din Budapesta i din Viena îl plaseaz deja în umbra lui Einescu.eroinei. Dac colaritatea prim . iar erosul ocup avanscena. totul parc în ecoul existen ei eminesciene. n scut în zorii pa optismului. Iubirea imposibil dintre Persida i Na l. în ciuda aparentului prestigiu. în Mara. totul merge progresiv pîn la Mara. Mereu cu cî iva pa i în urma poetului a înv at de la acesta rigoarea literar . P dureanca ori Vecinii nu pot fi concepute f r personajele centrale Ana. tot mai spectaculoas . cel mai puternic personaj masculin.

Nuvelistul ce f cuse apologia eticii în scrierile sale a avut naivitatea s sus in aceea i etic i în lumea concret . 11 | P a g e . cum proclamase Maiorescu. pîn ast zi. o datorie ru inoas i inexpiabil . asta nu l-a împiedicat ca. sperînd probabil s fac uitat o vin colectiv . F r s renun e niciodat la acest credo. în 1919. pe timpul luptelor pentru emanciparea românilor ardeleni. Autorul Marei i al altor cîteva capodopere inaugura în acest mod. s fie b gat la închisoare de români. din cauza fidelit ii sale fa de monarhia austro-ungar . umili i public i împin i astfel spre moarte. Nu e de mirare c . Slavici i-a sus inut mereu idealul politic. a ajuns victima sigur a istoriei de la finele secolului al XIX-lea i din timpul Primului R zboi Mondial. istoria noastr literar a trecut. f r voia lui. în eternitate. Fa de Ioan Slavici. societatea româneasc a contractat. scriitorul fusese b gat la închisoare de unguri din cauza activit ii sale na ionaliste. Dup Slavici. Bolnav i sl bit. principiul de a nu face nici un fel de concesii în domeniul ideilor politice. în slujirea patriotismului doar "în limitele adev rului".Dac Eminescu i-a transmis ceva anume. toate na iunile din Ardeal ar fi trebuit s convie uiasc într-o pace helvetic .adic tocmai una dintre acele vini pentru care nu se ob ine niciodat iertare deplin . inadmisibil de u or peste ultimii ani din via a scriitorului. Finalul vie ii lui Slavici a luat el însu i forma unei nuvele tragice. în cosmopolitismul luminat. acesta a fost sim ul etic în rela iile sociale. i-a petrecut ultimii ani dup ie irea de la V c re ti aproape în situa ia unui muritor de foame. el consta în lupta pentru drepturi egale ale românilor ardeleni. la b trîne e. Dispre uind orice avantaj material. din jen . În plin maturitate. tristul ir de scriitori români întemni a i pentru opinii politice în propria lor ar .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful