Exist pu ini autori în secolul al XIX-lea românesc a c ror pozi ie în canonul literar s fi fost, pîn ast zi, atît

de fluctuant ca aceea a lui Ioan Slavici. Citit de obicei doar din obliga ie, prozatorul ardelean face parte dintre acei autori extraordinari a c ror valoare a r mas mereu ascuns din cauza unei esen e de acces dificil, ca i din cauza prejudec ilor critice, a aparen elor ce nu incit la lectur . Perceperea eronat a operei sale are o lung istorie: ea începe cu debutul autorului i persist pîn ast zi. Slavici a fost considerat un fel de "Creang ardelean", din cauza basmelor culte pe care le-a scris i din cauza unor vagi asem n ri tematice - cu toate c nu exist , estetic vorbind, nici o leg tur între Creang i el; apoi a trecut drept prozator "realist" tipic, descriptor al vie ii sociale, atunci cînd a a-numitul "realism critic" era în c utare de exemple române ti: în fine, a fost prezentat drept un scriitor etnicist, preocupat exclusiv de problematica satului ardelean i a Ardealului în genere: tot atîtea piste false, tot atîtea chei de lectur ce nu se potrivesc.

În realitate, Slavici r mîne unic în peisajul prozei noastre. Nu a avut nici un precursor, nu îi identific m, cu cea mai mare bun voin , nici un înainta pe terenul literaturii române: f r urma i veritabili, a l sat în urm doar cî iva imitatori. Ivirea lui, pe terenul literaturii române, este inexplicabil . în cea de-a doua jum tate a secolului al XIX-lea, Slavici inaugureaz la noi proza de observa ie social i conecteaz astfel proza româneasc la cea european contemporan . O dat cu el, autobiografia liric , proza poetic ori romanul de tip balzacian încep s dateze; cu el, proza româneasc se europenizeaz , devenind contemporan cu ceea ce se scria în restul continentului.

Slavici descinde din cu totul alte surse decît cele române ti. Dac micile sale încerc ri de extrem tinere e (precum piesa de teatru Toane sau vorbe de clac ) au un aer etnologic i chiar seam n pu in cu scrierile lui Ion Creang , prozatorul ardelean se g se te rapid pe el însu i i î i identific u or drumul propriu. Format în umbra lui Eminescu (studii de filozofie la Viena, în 1869, o dat cu mentorul s u; plecare din Capitala habsburgic la 1872, în acela i an cu Eminescu; din nou lîng Eminescu la Ia i, în 1874; venise împreun cu Eminescu la Bucure ti, în redeac ia "Timpului"), Slavici înf i eaz inten ionat un profil ters. Cînd Eminescu se îmboln ve te, emulul s u p r se te Bucure tiul i se întoarce în Ardeal. Prozatorul l-a idolatrizat pe Eminescu pentru c el însu i descindea din aceea i zon a culturii europene ca i poetul. Aflat la ani-lumin distan de metafizica Luceaf rului, Slavici a absorbit în maniera sa tacticoas i modest - lec ia eminescian , oferind dup aceea un produs literar original i nea teptat.

Absolut inexplicabil prin literatura român care a precedat-o, proza lui Slavici devine îns explicabil prin referire la o cu totul alt zon a literaturii europene, mai familiar autorului decît cea româneasc : este vorba de literatura de expresie german . Romantismul de faz a doua i spiritul Biedermayer a produs în Germania, dar mai ales în Austria, spre jum tatea secolului al XIX-lea, un tip inedit de proz ce i-a pus amprenta pe o bun parte a literaturii epocii. De inspira ie fundamental romantic , dar posesoare a unui stil ce transcende deja romantismul, aceast proz începe s exalte valori umane pîn atunci neglijate: bucuria de a tr i în acord cu principiile vie ii cre tine, apologia familiei i a spiritului 1|P a ge

majoritatea au trecut prin Viena. î i face din exaltarea spiritului i a obiceiurilor provinciei natale tema principal a prozelor. în nuvelele lui Ferdinand von Saar (1833-1906) ori Ludwig Anzengruber (1839-1889). dar i la prozatori afla i cu o treapt mai jos. ura fa de alte popoare sau pornirile centrifuge: acestei genera ii de scriitori austrieci de diferite na ionalit i. Kossuth. iar una dintre cele mai cunoscute nuvele ale lui. Inten ia permanent a autorilor pare s fie aceea de a surprinde tragismul în cele mai nea teptate circumstan e. b trînul în elept. Idealurile înf i ate mai sus au fost slujite de autori care scriau în limba german . Karl Emil Franzos (1848-1904). dar de limb german . La marele Adalbert Stifter. Ac iunea se petrece într-o lume de aparen e sociale modeste. între care i capodopera Hanna. Marii mae tri ai momentului. Limbajul. Stifter din Boemia. nuan ele slave ale lexicului lor au doar semnifica ie estetic . cu personaje lipsite de pitoresc i reprezentînd mai degrab arhetipuri (femeia pur . Adalbert Stifter (1805-1868) i Gottfried Keller (18191890). structura acestor proze e mai apropiat de cea a basmelor decît de nuvela romantic sau social . unde au studiat ori au r mas un timp. proveneau i ei din regiuni mai degrab excentrice. dar proveneau din cele mai diferite zone ale Imperiului Habsburgic. în tablouri de mare somptuozitate. natura. Le-a r mas str in na ionalismul. 2|P a ge . la ar . în colectivit i izolate. împlinirea datoriei ca realizare etic suprem . demonstrînd contrastul ce exist între condi ia social umil a personajelor i bog ia lor sufleteasc neb nuit . s-au întors în locurile unde v zuser lumina zilei. de mare autenticitate. apropiat de banalitate. bogat în termeni concre i. ci i orizontul geografic: n scu i departe de Capital . Natura de aici nu mai are nimic din pitorescul romantic. îi lipse te complet furia identitar ce va face mai tîrziu atîtea victime. Proza de factur special scris de ei spre jum tatea secolului al XIX-lea desf oar o nara iune extrem de simpl .ca la Peter Rosseger (1843-1918) sau la Ludwig Anzengruber. nu revendicativ . Pretutindeni natura joac rol esen ial. Ceea ce îi une te pe to i sunt nu doar tematica i atmosfera general a scrierilor. ac iunea merge direct la int . cu o finalitate etic afi at . slujitori fideli ai împ ratului i ai unui ideal cosmopolit de esen luminist . femeia pierdut . zugr vea în povestirile sale lumea de la grani a de Nord a Moldovei. Prozatorii austrieci "provinciali" se considerau mai presus de toate cet eni ai Imperiului. tr d torul). printre oameni simpli i s raci.i calmeze nelini tile. i au început s scrie într-o limb german specific . iar Keller din Elve ia. morav. muncile cîmpului ocup un loc privilegiat . se desf oar la Suceava i în împrejurimile ora ului. din peisajul s lbatic unde intelectualul citadin venea s . împ carea cu existen a a a cum ni se ofer ea. uneori u or colorat regional. Jakob Julius David (1859-1906). B rbatul f r urma i ori Granitul r mîn cele consacrate naturii. posed o past lexical groas . podolian. cele mai impresionante pagini din Brigitte. în mici or ele. dar fuge de str lucirea formal .familial. r neasc . tîn rul naiv.

observ m c prozatorul nostru descinde din to i ace tia împreun . în interval de aproximativ un deceniu i jum tate. pentru Slavici. peste înc doi ani îi ap rea în "Timpul" prima capodoper . Slavici sintetiza o lume germanic ce p trundea prin el pentru prima dat pe teritoriu românesc. dar r mînînd str in de cultul cuvîntului în sine. dintre modelul tutelar i realizarea lui româneasc . el va participa. simple. a compus nara iuni lineare. cu resort etic profund. De acum încolo. universul s u rural este cel al lui Anzengruber ori Rosseger.precum Stifter sau Franzos. F r voia lui. e de presupus c i varianta german a altor nuvele. Popa Tanda. precum Moara cu noroc. punctul de plecare? F r a ne putea opri asupra unui autor anume. a prelucrat chiar i cîteva basme populare. tîrgu orul i lumea me te ugarilor îi sunt la fel de familiare. glorificînd valorile tradi ionale.al autorului român a ref cut. Scriitorul ardelean a luat contact cu literatura în clipa cînd autorii aminti i mai sus d deau tonul prozei austriece. Exist oare printre prozatorii austrieci de la mijlocul secolului al XIX-lea vreunul care s fi constituit. Titu Maiorescu îi intuise acestuia exact lumea literar înrudit : doar astfel se explic încrederea total pe care criticul a acordat-o tîn rului autor ardelean i tenacitatea cu care a insistat ca nuvelele lui s fie traduse în german . în române te. Dar. Un Adalbert Stifter. cu sugestia ca îns i Regina s o traduc . con tient sau nu. s-a datorat tot insisten elor lui Maiorescu. intregrîndu-l astfel pe prozatorul român universului s u natural: Maiorescu i-a prezentat Reginei Elisabeta nuvela Popa Tanda. trebuie s fi reprezentat pentru Slavici modelul intangibil: raportul dintre Stifter i Slavici ne apare similar cu cel dintre Novalis i Eminescu.în acela i timp r nesc i cosmopolit . autentic i regional. se succed cele mai bune buc i ale autorului. f r îns a r mînea acolo. a schi at cîteva proze de ambian folcloric . Budulea Taichii (publicat în "Convorbiri literare"). a scris în limbaj suculent. La crucea din sat. Slavici a trecut ca i ei prin Viena. ca i la ace tia. ca i Ferdinand von Saar.nici un detaliu naturistic nu este lipsit de func ie precis . N scut într-o provincie a Imperiului. pentru ca la vîrsta de 32 de ani s fie autorul uneia dintre cele mai reu ite nuvele române ti. la universul lor comun. a a cum fac doar basmele. Dac nici unul dintre prozatorii austrieci contemporani nu se afl evident la originea lumii literare imaginate de Slavici. lumea de factur Biedermayer originar din centrul Europei. Slavici a încercat la început s scrie teatru (surprindem un incontestabil talent dramatic i în nuvele). al turi de nuvela La crucea din sat. mai precis din atmosfera cultural pe care ei au creat-o. pentru c autorii m rturisesc o viziune utilitar asupra lumii. concomitent spirit metafizic i excep ional stilist al limbii germane. ca to i prozatorii austrieci Biedermayer. îns voca ia lui se afla în cu totul alt parte i s-a l sat u or identificat : la vîrsta de 26 de ani compune prima nuvel cu sunet propriu i cu univers narativ original bine configurat. înc de la primele proze publicate de Slavici. descrierile de natur ascult mai degrab de ritmul muncilor agrare. spiritul . într-o suit niciodat repetat mai tîrziu: Moara cu noroc 3|P a ge . Niciodat la ei nu va fi admirat natura în sine. pîn la urm o va traduce Mitte Kremnitz. lumea fic iunii lui Slavici are hotarele bine trasate.

Volumul Novele din popor (1891) i volumele de Novele (1892-1896) cuprind esen ialul mo tenirii lui Slavici i marcheaz maturizarea spectaculoas a prozei române ti. lumea înf i at era cea a micului tîrg ardelenesc. P dureanca (1884).. prozatorul depune armele. contrastul dintre Ardealul natal i lumea bucure tean luase form dramatic . Dumnezeu s -l ierte! i totdeauna vorbe te drept i cump nit.(scris în 1880). publicate începînd cu 1895. scris în tinere e. Ceea ce frapeaz de la început în opera lui Slavici este misterioasa Voce care poveste te ac iunea.i l rgi aria tematic : "ie irea" din Ardeal echivala. de a. a înv at mult carte i cînt mai frumos decît chiar i r posatul tat l s u. ov ielile de limbaj i c derea în poligrafie îl îndep rteaz definitiv pe Slavici de universul pe care el însu i îl crease.. tematica citadin îl atr sese i cu alte ocazii pe Slavici (bun oar în Crucile ro ii.. Pe p rintele Trandafir s -l in Dumnezeu! Este om bun. uneori i barbarisme recente. Vecinii II (1892). le bea cu g lbenu de ou. Cînd peisajul citadin pe care scriitorul îl are sub ochi devine cel al Bucure tiului. Cînd întîlnim în textul lui Slavici neologisme de origine francez . Doamne. pe care Slavici le utilizeaz f r acutul sim al limbii de pîn atunci. Ce-i drept. unde e ecul stilistic devine patent. dar acestea reprezentaser simple intermiten e. Mai ales dac era cam r gu it. încît r sunau ferestrile cînd cînta "Mîntuie te. "De-mi p rea bine? 4|P a ge . Tot c tre acea dat . ci i structura intern a nara iunii. Dup afirmarea ca prozator al lumii ardelene.iar confirmarea vine imediat. i i se dregea organul. poate legitim . din teritoriul s u mitic. prozatorul se aventureaz i pe terenul romanului istoric. Gogu i Gogu or. Comoara etc. Ie it din lumea ideal a Ardealului. Cine e povestitorul? Ce statut are el la începutul povestirii i ce statut dobînde te pe parcurs? Iat incipit-urile a trei capodopere. unitar i frust. nuvel de tinere e mai degrab parodic ). în miraculosul deceniu i jum tate de mare proz . înc din nuvela O via pierdut (1877). 1874). modific nu doar tematica i decorul. Slavici î i manifest dorin a. norodul t u" (. cu dobîndirea statului de prozator complet. ca i cînd ar citi din carte" (Popa Tanda. tematica bucure tean a prozei. Mara (1894). se împ neaz treptat cu neologisme deplasate. dou dintre ele compuse pe parcursul "perioadei fericite" dintre 1880 i 1895: "Ierte-l Dumnezeu pe dasc lul Pintilie! Era cînt re vestit i mur turile foarte îi pl ceau. Mo tenirea lui literar se concentreaz în seria de capodopere publicate între 1880 i 1895. tonalitatea prozei se schimb radical: Mitocanul. O dat cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea. în ochii lui. ca un avertisment . semnalul indubitabil al mediocrit ii literare ne întîmpin . Limbajul originar. E de altfel curios cum testul valorii unei proze de Slavici posed i o coordonat lingvistic net : marile sale realiz ri sunt scrise în limbajul inventat o dat cu Popa Tanda i ulterior perfec ionat.). foarte apropiat de sat.

geografic. adic într-o povestire ce trece de la simpla relatare la persoana a III-a singular. nu poate s gîndeasc la tinere ele sale f r ca s -i treac . Dac "vocea" din Popa Tanda este cea a unui martor anonim al întîmpl rilor. nara iune ce ar putea fi numit "microroman". s raca. dar era tîn r i voinic i harnic . 1884).Dar se-n elege c -mi p rea bine. fie ca s intri. 5|P a ge . i nimeni nu tie dac e r u ori bun ceasul în care a pornit. Pe urmele lui Stifter i von Saar. i Dumnezeu a mai l sat s aib i noroc") nu mai poate fi determinat cu aceea i precizie: pe m sur ce nara iunea avanseaz . P dureanca. cu toate farmecele ei acum pierdute pentru totdeauna. a ezat. "vocea" din P dureanca ori cea din Mara ("A r mas Mara. Slavici trece la nara iunea de dimensiuni neobi nuite. nici dac va face ori nu ceea ce. c ci lumea din întîmpl ri se alc tuie te. v duv cu doi copii. Cînd mi-l aduc aminte pe dînsul. Busuioc îns . social i spiritual . Lumii pe care el însu i a creat-o . dac toate celelalte tr s turi stilistice ale ei n-ar împinge-o hot rît în aria nuvelei. dac cea din Budulea Taichii este vocea unui personaj. iar întîmplarea e noroc ori nenorocire. Vecinii. Farmecul indicibil al marilor nuvele scrise de Slavici const tocmai în postura autorului de simpatizant discret cu destinul personajelor sale. o voce c reia îi este mil de neferici i i îi condamn pe cei r i. în echivalent al "corului" din tragediile antice. fie ca s ie i.prozatorul i-a dat o form narativ inedit . Mara. cea mai obi nuit în proza de observa ie. Moara cu noroc. nimic mai îndep rtat de naturalismul ce f cea atunci ravagii în proza european . s r cu ii de ei. retras i întotdeauna în elept Budulea Taichii pe dinaintea ochilor" (Budulea Taichii.i pune în gînd. eroul principal. A a au laut na tere capodoperele Biedermayer intitulate Budulea Taichii. care împreun am trecut prin acea lume. bog toiul. Personajele de tip Slavici nu existaser pîn atunci sub nici o form în proza româneasc . era om care tia ce voie te" (P dureanca. "F trei cruci i zi "Doamne-ajut !" cînd treci pragul casei. Forma relativ tradi ional a nuvelei (din Popa Tanda ori Scormon) evolueaz treptat spre compozi ia de mare amploare. mi se desf oar înaintea ochilor întreaga lume a tinere elor. aflat al turi de anumite personaje i opus altora. i nici unul dintre noi to i. în aceast voce auctorial se consum toat arta lui Slavici. iar scriitorul ardelean compune pentru ele un tipar narativ inedit. la povestirea întîmpl rii de c tre o entitate complice. 1880). cel mai bun prieten al lui Hu u. vocea naratorului misterios se transform în instan a suprem a povestirii. ca num r de pagini.

înc din anii colii.Spunînd c aceste nara iuni se plaseaz în aria nuvelei. dar ele se revendic din umanitatea etern . Cu toate c descind direct dintr-o anumit zon a satului ardelean din secolul al XIX-lea. muncile agricole. F r îndoial c varietatea lor este mai mare decît în basm. Indiferent dac finalul e luminos sau întunecat. ultima parte din Mara relateaz o faz mult posterioar ac iunii de baz . Hu u e un fel de Prîslea. de lips de imagina ie lingvistic .pe zgîrci ii incurabili. dar cu acela i sens fundamental. personajele nu ofer nici pe departe pitorescul i individualizarea proprii celor din proza realist : ele tind mai degrab spre arhetipurile proprii basmului. în P dureanca. par altele decît cele cu care ne obi nuisem. O parte a comentatorilor l-au acuzat de inabilitate verbal . limbajul lui Slavici a provocat controverse. calendarul cre tin ritmeaz ac iunea pîn la Pa tele tragic din final. nu dintr-o societate aflat într-un anumit punct al evolu iei sale. Slavici ar fi 6|P a ge . ne referim la structura de baz a povestirii. verosimilul situa iilor conteaz destul de pu in. mereu altele. Ca i în basme. Lic din Moara cu noroc e fiin a malefic oricînd capabil s comit crime pentru cî tig. de repetare exagerat a acelora i cuvinte. împins de un destin pe care personajele nu-l controleaz . la finalitatea scrierii: toate aceste elemente i altele înc ne arat c Slavici a adaptat subtil formula basmului.i atunci personajele înse i. la personaje. iar cronologia s fie abolit . în Moara cu noroc. spre finalul tragic ori fericit. f r a fi rodul accidentului. precis i irezistibil. eternul om bun i naiv. Budulea Taichii urmeaz la început un fir cronologic strict pentru ca. fiecare apari ie posed o descenden ancestral . uneori dramatic. natura mereu prezent nu ajunge niciodat spectacol în sine. Paraschiv Ciulic din Vecinii sau Mara . Ca i în basme. imediat ce Hu u ajunge student. de ciclul natural care le oblig s reac ioneze. fundal etern al dramelor ce se succed. care îns ajunge apoi în fruntea satului. Toate personajele lumii lui Slavici se împart în buni i r i. dup cum momentul culminant al verii explic finalul nuvelei Vecinii. crede ferm în destinul b iatului s u. cea mai convenabil formul pentru inspira ia sa. el ilustreaz op iunea etic a autorului. c ci ac iunea se îndreapt . existen a personajelor nu poate fi separat de muncile agricole. Budulea. copilul cel mai modest i mai neajutorat. Anotimpurile. cu excep ia Marei. Ca i la von Saar i colegii s i. schimbarea anotimpurilor marcheaz schimbarea st rii de spirit a eroilor. desp r irile i conflictele îndr gosti ilor din Mara. anii s zboare. mecanica imuabil a vremii bune alternînd cu vremea rea condi ioneaz direct întîmpl rile. Simina din P dureanca personific femeia fascinant i îndr gostit f r noroc. Al ii au g sit o explica ie de natur biografic : tr it i educat în mediu str in. S-a instalat pretutindeni timpul basmului. Povestirile lui Slavici nu pot fi imaginate în afara cadrului natural descris mereu cu pasiune. op iune ce decurge din viziunea sa tradi ionalist i conservatoare asupra lumii. De-a lungul anilor. Calendarul cre tin puncteaz întîlnirile. timpul nuvelelor se l rge te i se restrînge. se dilat i se contrage dup necesit ile demonstra iei: ultimul paragraf din Popa Tanda se petrece la un deceniu sau mai mult de restul nuvelei. Ca i la Stifter. Nuvelele lui Slavici au toate calit ile basmelor ilustrative.

Privirile lor se întîlnir peste oameni. Aici a teapt pe Ileana. Scenele cruciale din marile nuvele se rezolv în dialog. culcînd lanul greu în brazde lungi i groase. Lec ia lui Stifter a fost asimilat . nici perfec iunea formal . fetele sprintene adun cu secera harnic brazdele în m nunchi. dintre Mara. La sfîr itul liturghiei.în P dureanca -. întind 7|P a ge .în Moara cu noroc -. identitatea verbal a fiec ruia devine pregnant . mai elocvente decît cele verbale. "înc o dat privesc la el. replicile nici unuia dintre actorii-personaje nu pot fi confundate cu ale altora." (La crucea din sat). Persida i Na l . iar influen ele maghiaro-germane i-ar fi pus amprenta asupra limbii lui. de lips a imagina iei lingvistice aduse autorului î i pierd relevan a dac vedem în aceste episoade simple didascalii pentru marile confrunt ri dialogale. în înfrunt rile spectaculaose dintre Ana. Ghi i Lic . Bujor i Ileana vorbeau în priviri i cu privirile se îmbr i au. nuvelele pot fi considerate piese de teatru. simplu vehicul pentru un adev r care îl transcende. Vin apoi fl c ii cu bra e vînjoase. La Slavici. nu un scop. în urma lor. se dovede te remarcabil. nu exist replici de prisos. în marile scene. Textul auctorial la Slavici este o uria didascalie. "Ea nu este mînioas !". Acuza iile de platitudine verbal . prozatorul speculeaz ca nimeni altul i t cerile. dintre Simina. Complet opus lui Creang ori Caragiale. ofron. "El nu este mînios".în Mara etc. Cu sim dramatic pu in obi nuit. exprim rile indirecte. preparare i concluzie a scenelor dialogate. mai fericit Ileana nu a fost. Marile iubiri se m rturisesc sub forma subtil a jocului privirilor i al mîinilor: "în via a ei. Talentul dramatic al autorului. ba chiar i unui stilist modest ca Duiliu Zamfirescu. Bujor a trecut cu coatele printre oameni i în cîteva s rituri a fost la u a bisericii. Iorgovan i Busuioc . Sare în ochi la el importan a extraordinar pe care dialogul i procedeele dramatice le dobîndesc în nara iune. apoi nu mai privesc". dialogul concentreaz esen a ac iunii. gesturile menite s transmit un mesaj. pe Slavici nu l-a interesat str lucirea stilistic a prozei sale. tradus în arta dialogului. din textul asumat de Slavici însu i nu reprezint altceva decît pun i de leg tur între scenele dialogate. Slavici a v zut mereu în limbaj doar un mijloc. O bun parte din discursul autorului. drame cu final imprevizibil.înv at tîrziu român literar . Tric . Pîn la sfîr itul liturghiei a trecut o clip vecinic . "Cosa ii mergeau înainte pas cu pas. personajele vorbesc potrivit caracterului lor. Realitatea mi se pare îns a fi cu totul alta: posesor al unui limbaj de excep ional bog ie i varietate.

i mai cu drag adun ea al ii. Fa de cultivatorii prozei de art . De la cele mai modeste ca valoare (Scormon. i mai cu drag îi adun decît al ii. prin Slavici. Combinarea talentului dramatic al autorului nostru cu existen a "vocii" auctoriale la care ne-am referit a avut drept rezultat utilizarea stilului indirect liber pîn la ultimele lui resurse: niciodat pîn atunci el nu invadase în asemenea m sur teritoriul prozastic românesc i nu se combinase atît de fantezist cu formele sale înrudite. lanul se culc -n calea lor i crucile li se ridic pe urm . form stilistic esen ial a prozei române ti. în progresie lent . Marc a prozei evoluate. O via pierdut ) pîn la capodoperele Budulea Taichii ori P dureanca. abia perceptibil . cu toate c de mare varietate. de pojghi a exterioar . denotînd o cunoa tere a lumii r ne ti pe care pu ini prozatori au avut-o. Iorgovan merge i el cu dîn ii. el c p t drept de cetate. O schem geometric de mare rigoare. micile deplas ri ale psihicului care comand desf urarea ac iunii. întîlnim un mînuitor de prim rang al limbii române. mai acolo altul. adun m nunchii pe ea. mereu fragil al eroilor. înaintarea inexorabil spre finalul dramei. dar extrem de bogat. textul lui nu face altceva decît s întristeze atent echilibrul mereu instabil. Impresia general este cea de limbaj bolov nos. Slavici propune un limbaj lipsit de str lucire. i merg mereu înainte. 8|P a ge . dar el a fost prezent înc din Popa Tanda i a dominat proza lui Slavici pîn la sfîr it. Ea se uit din cînd în cînd peste secere la el i el din cînd în cînd peste snop la dînsa. cu monologul interior i cu stilul direct liber. formeaz structura profund a fiec rei nuvele. în cadrul c reia se agit pasiunile umane. pentru c din mîna ei trece în a lui. o dat cu Slavici. structura nuvelelor ascult de un echilibru intern des vîr it. Exist nuvele scrise aproape integral în stil indirect liber (precum Mara). Bazat pe arta perfect dominat a dialogului i pe manevrarea abil a stilului indirect liber. pentru c toate demonteaz . utilizat în romanul european din perioada naturalist . Slavici urm re te atent în acest cadru mi c rile psihologice infinitesimale. Ca din întîmplare se duce s strîng -n snop m nunchii aduna i de Simina. La Costache Negruzzi ori Nicolae Filimon stilul indirect liber reprezentase mai degrab o curiozitate. Slavici î i construie te nuvelele cu arta subiacent a unui dramaturg. mai st f r de nici o treab . i st pînul trebuie s .i puie mîna la toate. mai leag ici un snop. imediat îns ce trecem de suprafa a lexical .leg toarea. i a a vorbesc pe neauzite i se în eleg unul pe altul" (P dureanca). el devine. i precum merg.e st pîn.

concrete ea admirabil a prozei se impune în defavoarea comentariului. nuvel cu mor i violente cu încle t ri. pusta i esul în lung i în lat e o pustie de ar . pentru ca apoi. compozi ia rotund din nuvelele precedente nu se reg se te între primele capitole. comparabile cu cele mai bune pagini. le ridic volbur nalt în aer. n luciri neastîmp rate cufundate acum în ap . dar cu un ritm lent i grav. pe un gest. îns cu fundal diferit. Chiar atunci cînd exist pasaje de aparen static . lung i amorf . A a-numita "analiz psiholigic ". Nu întîmpl tor în ea se g sesec i episoadele citadine de la Viena i din ora ul ardelenesc. dar care. închis din toate p r ile între valuri de ap .vî c! intr la ad post. Pe ici.Moara cu noroc consemneaz ov ielile continui ale cîrciumarului Ghi . Mara reia prin Persida i Na l aceea i dilem erotic . Atmosfera de încle tare sufocant . Din p cate. întoarse apoi cu susul în jos i aruncate iar în aer. Mara marcheaz cea din urm capodoper . "Vocea" dominatoare a personajului Mara comand primele capitole. Din cînd în cînd vîntoasele se dau vîrtej. tocmai din cauza unei prea mari iubiri. insesizabil. pe acolo se ivesc. a fost introdus la noi de Slavici. grînele sunt strînse i duse. Mara înseamn un tur de for stilistic. nu pot r mînea împreun . despicarea firului în patru. zon specific i de multe ori plictisitoare a prozei realiste. Apoi o nev stuic î i iese din gaura pus -n margine de drum. care se iubesc cu pasiune destructiv . cîte un copac. cîte o cas . se uit ca o p pu istea împregiur i iar . în P dureanca nimeni nu se gr be te i totul are un aer hieratic. capabile s basculeze rezultatul în partea opus . de eros dureros i de obsesie permanent a mor ii ce domin nuvela P dureanca r zbate i în aparent simpla descriere a unei zile de var torid . cîte o cump n de pu . Astfel continu desf urarea acestei capodopere a lui Slavici. în marile povestiri ale lui Slavici totul se joac pe o replic . la cîmp. autorul le inoculeaz un sentiment misterios i difuz. Dincolo de acest viciu de compozi ie. Procedeele stilistice proprii autorului î i dau aici întîlnire pentru ultima oar . unde nu se întîmpl nimic. fiica 9|P a ge . Din fericire îns . În suita marilor nuvele ale lui Slavici. se pune-n dou labe. dar unde nelini tea pînde te: "E zi de Duminic . sugerat prin toate frazele. în vîrful cumpenei de la pu ade o cioar pribegit i cîrîie din cînd în cînd a pustiu. cîte un turn de biseric . printr-un comentariu no ional. adun paie i frunze i praf. cu suferin e umane nesfîr ite. cum s o scoat pe Ana din triunghiul infernal. ea s fie înlocuit de "vocea" Persidei. ce scade vizibil tonusul nara iunii. (P dureanca). nui convenea deloc autorului român. mai pe departe. mai pe aproape. ridicate de ar i a soarelui de miaz zi în v zduh. dup cum se schimb vîntul i dup cum se mut ochiul. P dureanca m soar reticen ele Siminei i ale lui Iorgovan. care nu se poate hot rî nici pîn în ultima scen ce atitudine s ia fa de Lic . de basm str vechi. i finalul cu totul remarcabil se plaseaz pe(??) o parte median .

Simina i Agata. propagator apoi al ideologiei junimiste. nu iese din vorba nevestei sale. Marta i Maica Aegidia reprezint marile realiz ri caracterologice ale autorului. ac iunea este condus de voin a feminin . îmbog irea Marei cade pe planul al doilea. pentru c iubirea incompatibil polarizeaz aten ia. Biografia lui Slavici se prezint . b rba ii fac figuri de indivizi prin defini ie slabi. pare a fi de la sine în eleasc . în ciuda aparentului prestigiu. jurnalist al turi de Eminescu. dar mai ales sus inerea ferm a opiniilor. ca un fenomen natural. iar îmbog irea Marei. Mereu cu cî iva pa i în urma poetului a înv at de la acesta rigoarea literar . cel mai puternic personaj masculin. dar asta nu mai intereseaz pe nimeni. indiferent de consecin e. totul parc în ecoul existen ei eminesciene. aparent. Ajuns la Junimea prin Eminescu. Tric tr ie te i se mi c doar în umbra Persidei i a Martei. totul merge progresiv pîn la Mara. de la un moment dat îns . nuvelele lui Slavici marcheaz o nou etap . Capodoperele Moara cu noroc. ca i micile slujbe adminsitrative nu-l anun au pe viitorul scriitor. n scut în zorii pa optismului. Chiar i Na l. Dac colaritatea prim . Iubirea imposibil dintre Persida i Na l. va practica mult vreme ziaristica. Cît vreme Mara d duse tonul nara iunii. pîn la Slavici. Dac în Popa Tanda sau în Budulea Taichii femeile fac doar figura ie. tr it în Ardeal. aceasta din urm . devine tem prim . ideea cî tigului cu orice pre era cea care f cea s progreseze nara iunea. împreun cu Mara. Obiectivarea perspectivei prozastice înseamn apari ia unei noi stilistici i ruperea leg turii cu prima noastr proz modern . Aici. iar erosul ocup avanscena. Cu fiecare capitol. 10 | P a g e . Marta. Bocioac . Progresul intern al prozei lui Slavici se poate m sura i dup importan a pe care o cap t personajele feminine. descindea mai mult sau mai pu in direct din autobiografie i unde individualismul romantic î i punea pecetea pe aproape oricare nuvel sau roman. într-o proz care. Mara e tot mai bogat . P dureanca ori Vecinii nu pot fi concepute f r personajele centrale Ana. personajele feminine au c p tat o consisten i o putere neîntîlnite pîn atunci. la fel ca aceea dintre Simina i Iorgovan. pentru prima oar în proza româneasc . într-un fel de apologie literar a feminit ii. începînd cu Scormon ori La crucea din sat tinerele fete posed deja o personalitate acaparant . ca o existen lipsit de str lucire.eroinei. în Mara. Talentul de a surprinde psihologia feminin d întreaga m sur a capacit ii autorului de a se obiectiva i de a compune o lume complet deta at de propria-i subiectivitate. personajul-cheie din via a autorului. tot mai spectaculoas . nu suport compara ia cu Persida. în care spiritul prozei române ti devine consonant cu cel european. în schimb studiile la Universit ile din Budapesta i din Viena îl plaseaz deja în umbra lui Einescu. va fi apoi profesor la diverse coli. Codreanu e un naiv complet lipsit de voin .

din cauza fidelit ii sale fa de monarhia austro-ungar . F r s renun e niciodat la acest credo. toate na iunile din Ardeal ar fi trebuit s convie uiasc într-o pace helvetic . i-a petrecut ultimii ani dup ie irea de la V c re ti aproape în situa ia unui muritor de foame. inadmisibil de u or peste ultimii ani din via a scriitorului. el consta în lupta pentru drepturi egale ale românilor ardeleni. sperînd probabil s fac uitat o vin colectiv . a ajuns victima sigur a istoriei de la finele secolului al XIX-lea i din timpul Primului R zboi Mondial. în eternitate. tristul ir de scriitori români întemni a i pentru opinii politice în propria lor ar . 11 | P a g e . la b trîne e. în 1919. Dup Slavici. o datorie ru inoas i inexpiabil . din jen .Dac Eminescu i-a transmis ceva anume. în slujirea patriotismului doar "în limitele adev rului". umili i public i împin i astfel spre moarte. Dispre uind orice avantaj material.adic tocmai una dintre acele vini pentru care nu se ob ine niciodat iertare deplin . Fa de Ioan Slavici. asta nu l-a împiedicat ca. pîn ast zi. Bolnav i sl bit. acesta a fost sim ul etic în rela iile sociale. Autorul Marei i al altor cîteva capodopere inaugura în acest mod. pe timpul luptelor pentru emanciparea românilor ardeleni. scriitorul fusese b gat la închisoare de unguri din cauza activit ii sale na ionaliste. s fie b gat la închisoare de români. Nu e de mirare c . În plin maturitate. Finalul vie ii lui Slavici a luat el însu i forma unei nuvele tragice. f r voia lui. istoria noastr literar a trecut. Nuvelistul ce f cuse apologia eticii în scrierile sale a avut naivitatea s sus in aceea i etic i în lumea concret . cum proclamase Maiorescu. Slavici i-a sus inut mereu idealul politic. societatea româneasc a contractat. în cosmopolitismul luminat. principiul de a nu face nici un fel de concesii în domeniul ideilor politice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful