Exist pu ini autori în secolul al XIX-lea românesc a c ror pozi ie în canonul literar s fi fost, pîn ast zi, atît

de fluctuant ca aceea a lui Ioan Slavici. Citit de obicei doar din obliga ie, prozatorul ardelean face parte dintre acei autori extraordinari a c ror valoare a r mas mereu ascuns din cauza unei esen e de acces dificil, ca i din cauza prejudec ilor critice, a aparen elor ce nu incit la lectur . Perceperea eronat a operei sale are o lung istorie: ea începe cu debutul autorului i persist pîn ast zi. Slavici a fost considerat un fel de "Creang ardelean", din cauza basmelor culte pe care le-a scris i din cauza unor vagi asem n ri tematice - cu toate c nu exist , estetic vorbind, nici o leg tur între Creang i el; apoi a trecut drept prozator "realist" tipic, descriptor al vie ii sociale, atunci cînd a a-numitul "realism critic" era în c utare de exemple române ti: în fine, a fost prezentat drept un scriitor etnicist, preocupat exclusiv de problematica satului ardelean i a Ardealului în genere: tot atîtea piste false, tot atîtea chei de lectur ce nu se potrivesc.

În realitate, Slavici r mîne unic în peisajul prozei noastre. Nu a avut nici un precursor, nu îi identific m, cu cea mai mare bun voin , nici un înainta pe terenul literaturii române: f r urma i veritabili, a l sat în urm doar cî iva imitatori. Ivirea lui, pe terenul literaturii române, este inexplicabil . în cea de-a doua jum tate a secolului al XIX-lea, Slavici inaugureaz la noi proza de observa ie social i conecteaz astfel proza româneasc la cea european contemporan . O dat cu el, autobiografia liric , proza poetic ori romanul de tip balzacian încep s dateze; cu el, proza româneasc se europenizeaz , devenind contemporan cu ceea ce se scria în restul continentului.

Slavici descinde din cu totul alte surse decît cele române ti. Dac micile sale încerc ri de extrem tinere e (precum piesa de teatru Toane sau vorbe de clac ) au un aer etnologic i chiar seam n pu in cu scrierile lui Ion Creang , prozatorul ardelean se g se te rapid pe el însu i i î i identific u or drumul propriu. Format în umbra lui Eminescu (studii de filozofie la Viena, în 1869, o dat cu mentorul s u; plecare din Capitala habsburgic la 1872, în acela i an cu Eminescu; din nou lîng Eminescu la Ia i, în 1874; venise împreun cu Eminescu la Bucure ti, în redeac ia "Timpului"), Slavici înf i eaz inten ionat un profil ters. Cînd Eminescu se îmboln ve te, emulul s u p r se te Bucure tiul i se întoarce în Ardeal. Prozatorul l-a idolatrizat pe Eminescu pentru c el însu i descindea din aceea i zon a culturii europene ca i poetul. Aflat la ani-lumin distan de metafizica Luceaf rului, Slavici a absorbit în maniera sa tacticoas i modest - lec ia eminescian , oferind dup aceea un produs literar original i nea teptat.

Absolut inexplicabil prin literatura român care a precedat-o, proza lui Slavici devine îns explicabil prin referire la o cu totul alt zon a literaturii europene, mai familiar autorului decît cea româneasc : este vorba de literatura de expresie german . Romantismul de faz a doua i spiritul Biedermayer a produs în Germania, dar mai ales în Austria, spre jum tatea secolului al XIX-lea, un tip inedit de proz ce i-a pus amprenta pe o bun parte a literaturii epocii. De inspira ie fundamental romantic , dar posesoare a unui stil ce transcende deja romantismul, aceast proz începe s exalte valori umane pîn atunci neglijate: bucuria de a tr i în acord cu principiile vie ii cre tine, apologia familiei i a spiritului 1|P a ge

în colectivit i izolate. Le-a r mas str in na ionalismul. apropiat de banalitate. zugr vea în povestirile sale lumea de la grani a de Nord a Moldovei. La marele Adalbert Stifter. în tablouri de mare somptuozitate. posed o past lexical groas . ci i orizontul geografic: n scu i departe de Capital . Natura de aici nu mai are nimic din pitorescul romantic. s-au întors în locurile unde v zuser lumina zilei. Jakob Julius David (1859-1906).familial. î i face din exaltarea spiritului i a obiceiurilor provinciei natale tema principal a prozelor. podolian. dar proveneau din cele mai diferite zone ale Imperiului Habsburgic. morav. demonstrînd contrastul ce exist între condi ia social umil a personajelor i bog ia lor sufleteasc neb nuit . Stifter din Boemia.ca la Peter Rosseger (1843-1918) sau la Ludwig Anzengruber. slujitori fideli ai împ ratului i ai unui ideal cosmopolit de esen luminist . dar de limb german . tr d torul). Karl Emil Franzos (1848-1904). Prozatorii austrieci "provinciali" se considerau mai presus de toate cet eni ai Imperiului. împlinirea datoriei ca realizare etic suprem . nu revendicativ . b trînul în elept. ura fa de alte popoare sau pornirile centrifuge: acestei genera ii de scriitori austrieci de diferite na ionalit i. Idealurile înf i ate mai sus au fost slujite de autori care scriau în limba german . uneori u or colorat regional. dar fuge de str lucirea formal . Limbajul. în nuvelele lui Ferdinand von Saar (1833-1906) ori Ludwig Anzengruber (1839-1889). ac iunea merge direct la int . cu personaje lipsite de pitoresc i reprezentînd mai degrab arhetipuri (femeia pur . Marii mae tri ai momentului. unde au studiat ori au r mas un timp. Ac iunea se petrece într-o lume de aparen e sociale modeste. tîn rul naiv. Inten ia permanent a autorilor pare s fie aceea de a surprinde tragismul în cele mai nea teptate circumstan e. structura acestor proze e mai apropiat de cea a basmelor decît de nuvela romantic sau social . printre oameni simpli i s raci. de mare autenticitate. B rbatul f r urma i ori Granitul r mîn cele consacrate naturii. Ceea ce îi une te pe to i sunt nu doar tematica i atmosfera general a scrierilor. între care i capodopera Hanna. Proza de factur special scris de ei spre jum tatea secolului al XIX-lea desf oar o nara iune extrem de simpl . împ carea cu existen a a a cum ni se ofer ea.i calmeze nelini tile. se desf oar la Suceava i în împrejurimile ora ului. iar Keller din Elve ia. proveneau i ei din regiuni mai degrab excentrice. i au început s scrie într-o limb german specific . în mici or ele. din peisajul s lbatic unde intelectualul citadin venea s . muncile cîmpului ocup un loc privilegiat . nuan ele slave ale lexicului lor au doar semnifica ie estetic . majoritatea au trecut prin Viena. iar una dintre cele mai cunoscute nuvele ale lui. Kossuth. natura. Adalbert Stifter (1805-1868) i Gottfried Keller (18191890). femeia pierdut . r neasc . cu o finalitate etic afi at . dar i la prozatori afla i cu o treapt mai jos. 2|P a ge . îi lipse te complet furia identitar ce va face mai tîrziu atîtea victime. la ar . Pretutindeni natura joac rol esen ial. bogat în termeni concre i. cele mai impresionante pagini din Brigitte.

Slavici a încercat la început s scrie teatru (surprindem un incontestabil talent dramatic i în nuvele). concomitent spirit metafizic i excep ional stilist al limbii germane. peste înc doi ani îi ap rea în "Timpul" prima capodoper . simple. spiritul . Slavici sintetiza o lume germanic ce p trundea prin el pentru prima dat pe teritoriu românesc. lumea de factur Biedermayer originar din centrul Europei. descrierile de natur ascult mai degrab de ritmul muncilor agrare. pentru ca la vîrsta de 32 de ani s fie autorul uneia dintre cele mai reu ite nuvele române ti. F r voia lui. Scriitorul ardelean a luat contact cu literatura în clipa cînd autorii aminti i mai sus d deau tonul prozei austriece. a compus nara iuni lineare. a schi at cîteva proze de ambian folcloric . trebuie s fi reprezentat pentru Slavici modelul intangibil: raportul dintre Stifter i Slavici ne apare similar cu cel dintre Novalis i Eminescu.al autorului român a ref cut. pentru Slavici. Dac nici unul dintre prozatorii austrieci contemporani nu se afl evident la originea lumii literare imaginate de Slavici. dar r mînînd str in de cultul cuvîntului în sine.în acela i timp r nesc i cosmopolit . De acum încolo. pentru c autorii m rturisesc o viziune utilitar asupra lumii. intregrîndu-l astfel pe prozatorul român universului s u natural: Maiorescu i-a prezentat Reginei Elisabeta nuvela Popa Tanda. Slavici a trecut ca i ei prin Viena. ca i la ace tia. lumea fic iunii lui Slavici are hotarele bine trasate. e de presupus c i varianta german a altor nuvele. Dar. s-a datorat tot insisten elor lui Maiorescu. cu resort etic profund. mai precis din atmosfera cultural pe care ei au creat-o. ca to i prozatorii austrieci Biedermayer. glorificînd valorile tradi ionale. într-o suit niciodat repetat mai tîrziu: Moara cu noroc 3|P a ge . îns voca ia lui se afla în cu totul alt parte i s-a l sat u or identificat : la vîrsta de 26 de ani compune prima nuvel cu sunet propriu i cu univers narativ original bine configurat. a scris în limbaj suculent. universul s u rural este cel al lui Anzengruber ori Rosseger. cu sugestia ca îns i Regina s o traduc . Exist oare printre prozatorii austrieci de la mijlocul secolului al XIX-lea vreunul care s fi constituit. pîn la urm o va traduce Mitte Kremnitz. a a cum fac doar basmele. observ m c prozatorul nostru descinde din to i ace tia împreun . La crucea din sat. ca i Ferdinand von Saar. a prelucrat chiar i cîteva basme populare. al turi de nuvela La crucea din sat. Un Adalbert Stifter. Budulea Taichii (publicat în "Convorbiri literare").nici un detaliu naturistic nu este lipsit de func ie precis .precum Stifter sau Franzos. autentic i regional. la universul lor comun. în interval de aproximativ un deceniu i jum tate. în române te. punctul de plecare? F r a ne putea opri asupra unui autor anume. Titu Maiorescu îi intuise acestuia exact lumea literar înrudit : doar astfel se explic încrederea total pe care criticul a acordat-o tîn rului autor ardelean i tenacitatea cu care a insistat ca nuvelele lui s fie traduse în german . Niciodat la ei nu va fi admirat natura în sine. tîrgu orul i lumea me te ugarilor îi sunt la fel de familiare. el va participa. se succed cele mai bune buc i ale autorului. N scut într-o provincie a Imperiului. precum Moara cu noroc. dintre modelul tutelar i realizarea lui româneasc . con tient sau nu. Popa Tanda. înc de la primele proze publicate de Slavici. f r îns a r mînea acolo.

Ceea ce frapeaz de la început în opera lui Slavici este misterioasa Voce care poveste te ac iunea. Cine e povestitorul? Ce statut are el la începutul povestirii i ce statut dobînde te pe parcurs? Iat incipit-urile a trei capodopere. Vecinii II (1892). prozatorul depune armele. dar acestea reprezentaser simple intermiten e. de a. i i se dregea organul. Dumnezeu s -l ierte! i totdeauna vorbe te drept i cump nit.(scris în 1880). contrastul dintre Ardealul natal i lumea bucure tean luase form dramatic . Doamne.). ca un avertisment . Dup afirmarea ca prozator al lumii ardelene. Ie it din lumea ideal a Ardealului. scris în tinere e. tonalitatea prozei se schimb radical: Mitocanul. tematica bucure tean a prozei. Gogu i Gogu or.. foarte apropiat de sat. Comoara etc. dou dintre ele compuse pe parcursul "perioadei fericite" dintre 1880 i 1895: "Ierte-l Dumnezeu pe dasc lul Pintilie! Era cînt re vestit i mur turile foarte îi pl ceau. publicate începînd cu 1895. prozatorul se aventureaz i pe terenul romanului istoric. Mo tenirea lui literar se concentreaz în seria de capodopere publicate între 1880 i 1895. norodul t u" (..i l rgi aria tematic : "ie irea" din Ardeal echivala. ca i cînd ar citi din carte" (Popa Tanda. nuvel de tinere e mai degrab parodic ). din teritoriul s u mitic. lumea înf i at era cea a micului tîrg ardelenesc. ci i structura intern a nara iunii. cu dobîndirea statului de prozator complet. E de altfel curios cum testul valorii unei proze de Slavici posed i o coordonat lingvistic net : marile sale realiz ri sunt scrise în limbajul inventat o dat cu Popa Tanda i ulterior perfec ionat. unitar i frust. tematica citadin îl atr sese i cu alte ocazii pe Slavici (bun oar în Crucile ro ii. modific nu doar tematica i decorul. 1874). unde e ecul stilistic devine patent. Limbajul originar.. le bea cu g lbenu de ou. Tot c tre acea dat . Cînd peisajul citadin pe care scriitorul îl are sub ochi devine cel al Bucure tiului.iar confirmarea vine imediat. a înv at mult carte i cînt mai frumos decît chiar i r posatul tat l s u. Pe p rintele Trandafir s -l in Dumnezeu! Este om bun. în ochii lui. încît r sunau ferestrile cînd cînta "Mîntuie te. uneori i barbarisme recente. pe care Slavici le utilizeaz f r acutul sim al limbii de pîn atunci. O dat cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Volumul Novele din popor (1891) i volumele de Novele (1892-1896) cuprind esen ialul mo tenirii lui Slavici i marcheaz maturizarea spectaculoas a prozei române ti. Mara (1894). înc din nuvela O via pierdut (1877). ov ielile de limbaj i c derea în poligrafie îl îndep rteaz definitiv pe Slavici de universul pe care el însu i îl crease. Slavici î i manifest dorin a. Cînd întîlnim în textul lui Slavici neologisme de origine francez . poate legitim . semnalul indubitabil al mediocrit ii literare ne întîmpin . Ce-i drept. Mai ales dac era cam r gu it. în miraculosul deceniu i jum tate de mare proz . "De-mi p rea bine? 4|P a ge . P dureanca (1884). se împ neaz treptat cu neologisme deplasate.

fie ca s ie i. cea mai obi nuit în proza de observa ie. vocea naratorului misterios se transform în instan a suprem a povestirii. c ci lumea din întîmpl ri se alc tuie te. Pe urmele lui Stifter i von Saar. în echivalent al "corului" din tragediile antice. nici dac va face ori nu ceea ce. P dureanca. s raca. a ezat. Vecinii. Cînd mi-l aduc aminte pe dînsul. în aceast voce auctorial se consum toat arta lui Slavici. "F trei cruci i zi "Doamne-ajut !" cînd treci pragul casei. Lumii pe care el însu i a creat-o . A a au laut na tere capodoperele Biedermayer intitulate Budulea Taichii. 1884).i pune în gînd. eroul principal. aflat al turi de anumite personaje i opus altora. nu poate s gîndeasc la tinere ele sale f r ca s -i treac . o voce c reia îi este mil de neferici i i îi condamn pe cei r i. mi se desf oar înaintea ochilor întreaga lume a tinere elor. iar întîmplarea e noroc ori nenorocire. Moara cu noroc. bog toiul. la povestirea întîmpl rii de c tre o entitate complice. 1880).Dar se-n elege c -mi p rea bine. dac toate celelalte tr s turi stilistice ale ei n-ar împinge-o hot rît în aria nuvelei. nara iune ce ar putea fi numit "microroman".prozatorul i-a dat o form narativ inedit . Dac "vocea" din Popa Tanda este cea a unui martor anonim al întîmpl rilor.geografic. Forma relativ tradi ional a nuvelei (din Popa Tanda ori Scormon) evolueaz treptat spre compozi ia de mare amploare. cel mai bun prieten al lui Hu u. dar era tîn r i voinic i harnic . v duv cu doi copii. fie ca s intri. Slavici trece la nara iunea de dimensiuni neobi nuite. dac cea din Budulea Taichii este vocea unui personaj. adic într-o povestire ce trece de la simpla relatare la persoana a III-a singular. i Dumnezeu a mai l sat s aib i noroc") nu mai poate fi determinat cu aceea i precizie: pe m sur ce nara iunea avanseaz . social i spiritual . Personajele de tip Slavici nu existaser pîn atunci sub nici o form în proza româneasc . era om care tia ce voie te" (P dureanca. cu toate farmecele ei acum pierdute pentru totdeauna. Farmecul indicibil al marilor nuvele scrise de Slavici const tocmai în postura autorului de simpatizant discret cu destinul personajelor sale. nimic mai îndep rtat de naturalismul ce f cea atunci ravagii în proza european . Mara. care împreun am trecut prin acea lume. i nici unul dintre noi to i. retras i întotdeauna în elept Budulea Taichii pe dinaintea ochilor" (Budulea Taichii. s r cu ii de ei. i nimeni nu tie dac e r u ori bun ceasul în care a pornit. Busuioc îns . 5|P a ge . "vocea" din P dureanca ori cea din Mara ("A r mas Mara. iar scriitorul ardelean compune pentru ele un tipar narativ inedit. ca num r de pagini.

Budulea Taichii urmeaz la început un fir cronologic strict pentru ca. Nuvelele lui Slavici au toate calit ile basmelor ilustrative. crede ferm în destinul b iatului s u. spre finalul tragic ori fericit. se dilat i se contrage dup necesit ile demonstra iei: ultimul paragraf din Popa Tanda se petrece la un deceniu sau mai mult de restul nuvelei. F r îndoial c varietatea lor este mai mare decît în basm. Ca i la von Saar i colegii s i.pe zgîrci ii incurabili.Spunînd c aceste nara iuni se plaseaz în aria nuvelei. eternul om bun i naiv. imediat ce Hu u ajunge student. cu excep ia Marei. de lips de imagina ie lingvistic . Budulea. Hu u e un fel de Prîslea. calendarul cre tin ritmeaz ac iunea pîn la Pa tele tragic din final. dar ele se revendic din umanitatea etern . precis i irezistibil. Anotimpurile. Al ii au g sit o explica ie de natur biografic : tr it i educat în mediu str in. O parte a comentatorilor l-au acuzat de inabilitate verbal . muncile agricole. mereu altele. el ilustreaz op iunea etic a autorului. Ca i în basme.i atunci personajele înse i. verosimilul situa iilor conteaz destul de pu in. Cu toate c descind direct dintr-o anumit zon a satului ardelean din secolul al XIX-lea. op iune ce decurge din viziunea sa tradi ionalist i conservatoare asupra lumii. mecanica imuabil a vremii bune alternînd cu vremea rea condi ioneaz direct întîmpl rile. dar cu acela i sens fundamental. Ca i la Stifter. Toate personajele lumii lui Slavici se împart în buni i r i. înc din anii colii. nu dintr-o societate aflat într-un anumit punct al evolu iei sale. De-a lungul anilor. de repetare exagerat a acelora i cuvinte. în P dureanca. personajele nu ofer nici pe departe pitorescul i individualizarea proprii celor din proza realist : ele tind mai degrab spre arhetipurile proprii basmului. fiecare apari ie posed o descenden ancestral . uneori dramatic. Calendarul cre tin puncteaz întîlnirile. în Moara cu noroc. Lic din Moara cu noroc e fiin a malefic oricînd capabil s comit crime pentru cî tig. care îns ajunge apoi în fruntea satului. existen a personajelor nu poate fi separat de muncile agricole. desp r irile i conflictele îndr gosti ilor din Mara. împins de un destin pe care personajele nu-l controleaz . natura mereu prezent nu ajunge niciodat spectacol în sine. ne referim la structura de baz a povestirii. de ciclul natural care le oblig s reac ioneze. par altele decît cele cu care ne obi nuisem. c ci ac iunea se îndreapt . schimbarea anotimpurilor marcheaz schimbarea st rii de spirit a eroilor. Ca i în basme. dup cum momentul culminant al verii explic finalul nuvelei Vecinii. anii s zboare. limbajul lui Slavici a provocat controverse. f r a fi rodul accidentului. iar cronologia s fie abolit . la personaje. cea mai convenabil formul pentru inspira ia sa. Slavici ar fi 6|P a ge . ultima parte din Mara relateaz o faz mult posterioar ac iunii de baz . la finalitatea scrierii: toate aceste elemente i altele înc ne arat c Slavici a adaptat subtil formula basmului. copilul cel mai modest i mai neajutorat. Paraschiv Ciulic din Vecinii sau Mara . Povestirile lui Slavici nu pot fi imaginate în afara cadrului natural descris mereu cu pasiune. Simina din P dureanca personific femeia fascinant i îndr gostit f r noroc. Indiferent dac finalul e luminos sau întunecat. fundal etern al dramelor ce se succed. timpul nuvelelor se l rge te i se restrînge. S-a instalat pretutindeni timpul basmului.

Ghi i Lic . apoi nu mai privesc". în marile scene.în P dureanca -. prozatorul speculeaz ca nimeni altul i t cerile. Tric . nu un scop. se dovede te remarcabil. La sfîr itul liturghiei. "Cosa ii mergeau înainte pas cu pas. întind 7|P a ge . Bujor i Ileana vorbeau în priviri i cu privirile se îmbr i au. dintre Mara. "înc o dat privesc la el. O bun parte din discursul autorului. "Ea nu este mînioas !". ba chiar i unui stilist modest ca Duiliu Zamfirescu. nuvelele pot fi considerate piese de teatru. tradus în arta dialogului. în înfrunt rile spectaculaose dintre Ana. personajele vorbesc potrivit caracterului lor. Cu sim dramatic pu in obi nuit. Talentul dramatic al autorului. exprim rile indirecte. Realitatea mi se pare îns a fi cu totul alta: posesor al unui limbaj de excep ional bog ie i varietate. pe Slavici nu l-a interesat str lucirea stilistic a prozei sale. Acuza iile de platitudine verbal . Slavici a v zut mereu în limbaj doar un mijloc. dialogul concentreaz esen a ac iunii. iar influen ele maghiaro-germane i-ar fi pus amprenta asupra limbii lui. Privirile lor se întîlnir peste oameni. fetele sprintene adun cu secera harnic brazdele în m nunchi.înv at tîrziu român literar . "El nu este mînios". drame cu final imprevizibil. nu exist replici de prisos.în Moara cu noroc -. nici perfec iunea formal . gesturile menite s transmit un mesaj. Marile iubiri se m rturisesc sub forma subtil a jocului privirilor i al mîinilor: "în via a ei. La Slavici.în Mara etc." (La crucea din sat). din textul asumat de Slavici însu i nu reprezint altceva decît pun i de leg tur între scenele dialogate. culcînd lanul greu în brazde lungi i groase. preparare i concluzie a scenelor dialogate. Vin apoi fl c ii cu bra e vînjoase. Scenele cruciale din marile nuvele se rezolv în dialog. de lips a imagina iei lingvistice aduse autorului î i pierd relevan a dac vedem în aceste episoade simple didascalii pentru marile confrunt ri dialogale. dintre Simina. Bujor a trecut cu coatele printre oameni i în cîteva s rituri a fost la u a bisericii. Pîn la sfîr itul liturghiei a trecut o clip vecinic . mai fericit Ileana nu a fost. Aici a teapt pe Ileana. Textul auctorial la Slavici este o uria didascalie. Sare în ochi la el importan a extraordinar pe care dialogul i procedeele dramatice le dobîndesc în nara iune. în urma lor. Iorgovan i Busuioc . mai elocvente decît cele verbale. Persida i Na l . identitatea verbal a fiec ruia devine pregnant . replicile nici unuia dintre actorii-personaje nu pot fi confundate cu ale altora. Lec ia lui Stifter a fost asimilat . Complet opus lui Creang ori Caragiale. simplu vehicul pentru un adev r care îl transcende. ofron.

i puie mîna la toate. imediat îns ce trecem de suprafa a lexical . mai st f r de nici o treab . i merg mereu înainte.e st pîn. de pojghi a exterioar . adun m nunchii pe ea. Iorgovan merge i el cu dîn ii. mai acolo altul. i mai cu drag îi adun decît al ii. pentru c din mîna ei trece în a lui. mereu fragil al eroilor. La Costache Negruzzi ori Nicolae Filimon stilul indirect liber reprezentase mai degrab o curiozitate. el devine. Bazat pe arta perfect dominat a dialogului i pe manevrarea abil a stilului indirect liber. formeaz structura profund a fiec rei nuvele. i mai cu drag adun ea al ii. micile deplas ri ale psihicului care comand desf urarea ac iunii. abia perceptibil . prin Slavici. O schem geometric de mare rigoare. dar extrem de bogat. structura nuvelelor ascult de un echilibru intern des vîr it. dar el a fost prezent înc din Popa Tanda i a dominat proza lui Slavici pîn la sfîr it. Ea se uit din cînd în cînd peste secere la el i el din cînd în cînd peste snop la dînsa. Fa de cultivatorii prozei de art . i precum merg. cu monologul interior i cu stilul direct liber. Slavici urm re te atent în acest cadru mi c rile psihologice infinitesimale. lanul se culc -n calea lor i crucile li se ridic pe urm . De la cele mai modeste ca valoare (Scormon. cu toate c de mare varietate. utilizat în romanul european din perioada naturalist . înaintarea inexorabil spre finalul dramei. întîlnim un mînuitor de prim rang al limbii române. Marc a prozei evoluate. 8|P a ge . o dat cu Slavici. O via pierdut ) pîn la capodoperele Budulea Taichii ori P dureanca. Exist nuvele scrise aproape integral în stil indirect liber (precum Mara). Combinarea talentului dramatic al autorului nostru cu existen a "vocii" auctoriale la care ne-am referit a avut drept rezultat utilizarea stilului indirect liber pîn la ultimele lui resurse: niciodat pîn atunci el nu invadase în asemenea m sur teritoriul prozastic românesc i nu se combinase atît de fantezist cu formele sale înrudite. i st pînul trebuie s . mai leag ici un snop. Impresia general este cea de limbaj bolov nos. textul lui nu face altceva decît s întristeze atent echilibrul mereu instabil. Ca din întîmplare se duce s strîng -n snop m nunchii aduna i de Simina. în progresie lent . pentru c toate demonteaz . form stilistic esen ial a prozei române ti. el c p t drept de cetate. Slavici î i construie te nuvelele cu arta subiacent a unui dramaturg. denotînd o cunoa tere a lumii r ne ti pe care pu ini prozatori au avut-o. în cadrul c reia se agit pasiunile umane. i a a vorbesc pe neauzite i se în eleg unul pe altul" (P dureanca). Slavici propune un limbaj lipsit de str lucire.leg toarea.

nui convenea deloc autorului român. "Vocea" dominatoare a personajului Mara comand primele capitole. ce scade vizibil tonusul nara iunii. unde nu se întîmpl nimic. concrete ea admirabil a prozei se impune în defavoarea comentariului. fiica 9|P a ge . Atmosfera de încle tare sufocant . cu suferin e umane nesfîr ite. se uit ca o p pu istea împregiur i iar . cîte o cas . care se iubesc cu pasiune destructiv . Apoi o nev stuic î i iese din gaura pus -n margine de drum. pentru ca apoi. insesizabil. autorul le inoculeaz un sentiment misterios i difuz. de basm str vechi.vî c! intr la ad post. Astfel continu desf urarea acestei capodopere a lui Slavici. mai pe departe. a fost introdus la noi de Slavici. care nu se poate hot rî nici pîn în ultima scen ce atitudine s ia fa de Lic . se pune-n dou labe. întoarse apoi cu susul în jos i aruncate iar în aer. P dureanca m soar reticen ele Siminei i ale lui Iorgovan. dar care. În suita marilor nuvele ale lui Slavici. tocmai din cauza unei prea mari iubiri. în vîrful cumpenei de la pu ade o cioar pribegit i cîrîie din cînd în cînd a pustiu. la cîmp. zon specific i de multe ori plictisitoare a prozei realiste. în P dureanca nimeni nu se gr be te i totul are un aer hieratic. dup cum se schimb vîntul i dup cum se mut ochiul. compozi ia rotund din nuvelele precedente nu se reg se te între primele capitole. Mara reia prin Persida i Na l aceea i dilem erotic . pe acolo se ivesc. printr-un comentariu no ional. de eros dureros i de obsesie permanent a mor ii ce domin nuvela P dureanca r zbate i în aparent simpla descriere a unei zile de var torid . cîte un copac. Din p cate. cîte o cump n de pu . Din cînd în cînd vîntoasele se dau vîrtej. Procedeele stilistice proprii autorului î i dau aici întîlnire pentru ultima oar . dar cu un ritm lent i grav. nuvel cu mor i violente cu încle t ri. Chiar atunci cînd exist pasaje de aparen static . A a-numita "analiz psiholigic ". ea s fie înlocuit de "vocea" Persidei. Din fericire îns . închis din toate p r ile între valuri de ap . pusta i esul în lung i în lat e o pustie de ar . Mara marcheaz cea din urm capodoper . pe un gest. Dincolo de acest viciu de compozi ie.Moara cu noroc consemneaz ov ielile continui ale cîrciumarului Ghi . îns cu fundal diferit. lung i amorf . (P dureanca). comparabile cu cele mai bune pagini. Pe ici. Mara înseamn un tur de for stilistic. cum s o scoat pe Ana din triunghiul infernal. cîte un turn de biseric . le ridic volbur nalt în aer. mai pe aproape. Nu întîmpl tor în ea se g sesec i episoadele citadine de la Viena i din ora ul ardelenesc. grînele sunt strînse i duse. nu pot r mînea împreun . ridicate de ar i a soarelui de miaz zi în v zduh. i finalul cu totul remarcabil se plaseaz pe(??) o parte median . adun paie i frunze i praf. despicarea firului în patru. capabile s basculeze rezultatul în partea opus . sugerat prin toate frazele. dar unde nelini tea pînde te: "E zi de Duminic . n luciri neastîmp rate cufundate acum în ap . în marile povestiri ale lui Slavici totul se joac pe o replic .

b rba ii fac figuri de indivizi prin defini ie slabi. ca i micile slujbe adminsitrative nu-l anun au pe viitorul scriitor. iar erosul ocup avanscena. pîn la Slavici. Mara e tot mai bogat . propagator apoi al ideologiei junimiste. Ajuns la Junimea prin Eminescu. aceasta din urm . totul parc în ecoul existen ei eminesciene. în care spiritul prozei române ti devine consonant cu cel european. începînd cu Scormon ori La crucea din sat tinerele fete posed deja o personalitate acaparant . de la un moment dat îns . Marta. dar mai ales sus inerea ferm a opiniilor. jurnalist al turi de Eminescu. P dureanca ori Vecinii nu pot fi concepute f r personajele centrale Ana. Simina i Agata. pentru prima oar în proza româneasc . Dac colaritatea prim . Bocioac . Cît vreme Mara d duse tonul nara iunii. într-o proz care. nu iese din vorba nevestei sale. indiferent de consecin e. aparent. descindea mai mult sau mai pu in direct din autobiografie i unde individualismul romantic î i punea pecetea pe aproape oricare nuvel sau roman. în ciuda aparentului prestigiu. Aici. Dac în Popa Tanda sau în Budulea Taichii femeile fac doar figura ie. iar îmbog irea Marei. într-un fel de apologie literar a feminit ii. în schimb studiile la Universit ile din Budapesta i din Viena îl plaseaz deja în umbra lui Einescu. ac iunea este condus de voin a feminin .eroinei. tot mai spectaculoas . Iubirea imposibil dintre Persida i Na l. nuvelele lui Slavici marcheaz o nou etap . Codreanu e un naiv complet lipsit de voin . ca un fenomen natural. nu suport compara ia cu Persida. ideea cî tigului cu orice pre era cea care f cea s progreseze nara iunea. pare a fi de la sine în eleasc . în Mara. Talentul de a surprinde psihologia feminin d întreaga m sur a capacit ii autorului de a se obiectiva i de a compune o lume complet deta at de propria-i subiectivitate. va fi apoi profesor la diverse coli. va practica mult vreme ziaristica. devine tem prim . tr it în Ardeal. Cu fiecare capitol. ca o existen lipsit de str lucire. la fel ca aceea dintre Simina i Iorgovan. Biografia lui Slavici se prezint . Marta i Maica Aegidia reprezint marile realiz ri caracterologice ale autorului. totul merge progresiv pîn la Mara. Chiar i Na l. pentru c iubirea incompatibil polarizeaz aten ia. 10 | P a g e . Capodoperele Moara cu noroc. îmbog irea Marei cade pe planul al doilea. dar asta nu mai intereseaz pe nimeni. n scut în zorii pa optismului. cel mai puternic personaj masculin. personajul-cheie din via a autorului. Obiectivarea perspectivei prozastice înseamn apari ia unei noi stilistici i ruperea leg turii cu prima noastr proz modern . Progresul intern al prozei lui Slavici se poate m sura i dup importan a pe care o cap t personajele feminine. împreun cu Mara. Mereu cu cî iva pa i în urma poetului a înv at de la acesta rigoarea literar . Tric tr ie te i se mi c doar în umbra Persidei i a Martei. personajele feminine au c p tat o consisten i o putere neîntîlnite pîn atunci.

o datorie ru inoas i inexpiabil . cum proclamase Maiorescu. societatea româneasc a contractat. istoria noastr literar a trecut. scriitorul fusese b gat la închisoare de unguri din cauza activit ii sale na ionaliste. i-a petrecut ultimii ani dup ie irea de la V c re ti aproape în situa ia unui muritor de foame. pe timpul luptelor pentru emanciparea românilor ardeleni. Dup Slavici. Autorul Marei i al altor cîteva capodopere inaugura în acest mod. Fa de Ioan Slavici. a ajuns victima sigur a istoriei de la finele secolului al XIX-lea i din timpul Primului R zboi Mondial. în 1919. Nu e de mirare c . toate na iunile din Ardeal ar fi trebuit s convie uiasc într-o pace helvetic . inadmisibil de u or peste ultimii ani din via a scriitorului. s fie b gat la închisoare de români. principiul de a nu face nici un fel de concesii în domeniul ideilor politice. În plin maturitate. asta nu l-a împiedicat ca. Slavici i-a sus inut mereu idealul politic. la b trîne e.adic tocmai una dintre acele vini pentru care nu se ob ine niciodat iertare deplin . pîn ast zi. f r voia lui. din cauza fidelit ii sale fa de monarhia austro-ungar .Dac Eminescu i-a transmis ceva anume. sperînd probabil s fac uitat o vin colectiv . umili i public i împin i astfel spre moarte. acesta a fost sim ul etic în rela iile sociale. F r s renun e niciodat la acest credo. din jen . Dispre uind orice avantaj material. Bolnav i sl bit. tristul ir de scriitori români întemni a i pentru opinii politice în propria lor ar . Finalul vie ii lui Slavici a luat el însu i forma unei nuvele tragice. în eternitate. 11 | P a g e . el consta în lupta pentru drepturi egale ale românilor ardeleni. în slujirea patriotismului doar "în limitele adev rului". în cosmopolitismul luminat. Nuvelistul ce f cuse apologia eticii în scrierile sale a avut naivitatea s sus in aceea i etic i în lumea concret .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful