P. 1
ioan slavici

ioan slavici

|Views: 315|Likes:
Published by irina61

More info:

Published by: irina61 on Nov 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/30/2014

pdf

text

original

Exist pu ini autori în secolul al XIX-lea românesc a c ror pozi ie în canonul literar s fi fost, pîn ast zi, atît

de fluctuant ca aceea a lui Ioan Slavici. Citit de obicei doar din obliga ie, prozatorul ardelean face parte dintre acei autori extraordinari a c ror valoare a r mas mereu ascuns din cauza unei esen e de acces dificil, ca i din cauza prejudec ilor critice, a aparen elor ce nu incit la lectur . Perceperea eronat a operei sale are o lung istorie: ea începe cu debutul autorului i persist pîn ast zi. Slavici a fost considerat un fel de "Creang ardelean", din cauza basmelor culte pe care le-a scris i din cauza unor vagi asem n ri tematice - cu toate c nu exist , estetic vorbind, nici o leg tur între Creang i el; apoi a trecut drept prozator "realist" tipic, descriptor al vie ii sociale, atunci cînd a a-numitul "realism critic" era în c utare de exemple române ti: în fine, a fost prezentat drept un scriitor etnicist, preocupat exclusiv de problematica satului ardelean i a Ardealului în genere: tot atîtea piste false, tot atîtea chei de lectur ce nu se potrivesc.

În realitate, Slavici r mîne unic în peisajul prozei noastre. Nu a avut nici un precursor, nu îi identific m, cu cea mai mare bun voin , nici un înainta pe terenul literaturii române: f r urma i veritabili, a l sat în urm doar cî iva imitatori. Ivirea lui, pe terenul literaturii române, este inexplicabil . în cea de-a doua jum tate a secolului al XIX-lea, Slavici inaugureaz la noi proza de observa ie social i conecteaz astfel proza româneasc la cea european contemporan . O dat cu el, autobiografia liric , proza poetic ori romanul de tip balzacian încep s dateze; cu el, proza româneasc se europenizeaz , devenind contemporan cu ceea ce se scria în restul continentului.

Slavici descinde din cu totul alte surse decît cele române ti. Dac micile sale încerc ri de extrem tinere e (precum piesa de teatru Toane sau vorbe de clac ) au un aer etnologic i chiar seam n pu in cu scrierile lui Ion Creang , prozatorul ardelean se g se te rapid pe el însu i i î i identific u or drumul propriu. Format în umbra lui Eminescu (studii de filozofie la Viena, în 1869, o dat cu mentorul s u; plecare din Capitala habsburgic la 1872, în acela i an cu Eminescu; din nou lîng Eminescu la Ia i, în 1874; venise împreun cu Eminescu la Bucure ti, în redeac ia "Timpului"), Slavici înf i eaz inten ionat un profil ters. Cînd Eminescu se îmboln ve te, emulul s u p r se te Bucure tiul i se întoarce în Ardeal. Prozatorul l-a idolatrizat pe Eminescu pentru c el însu i descindea din aceea i zon a culturii europene ca i poetul. Aflat la ani-lumin distan de metafizica Luceaf rului, Slavici a absorbit în maniera sa tacticoas i modest - lec ia eminescian , oferind dup aceea un produs literar original i nea teptat.

Absolut inexplicabil prin literatura român care a precedat-o, proza lui Slavici devine îns explicabil prin referire la o cu totul alt zon a literaturii europene, mai familiar autorului decît cea româneasc : este vorba de literatura de expresie german . Romantismul de faz a doua i spiritul Biedermayer a produs în Germania, dar mai ales în Austria, spre jum tatea secolului al XIX-lea, un tip inedit de proz ce i-a pus amprenta pe o bun parte a literaturii epocii. De inspira ie fundamental romantic , dar posesoare a unui stil ce transcende deja romantismul, aceast proz începe s exalte valori umane pîn atunci neglijate: bucuria de a tr i în acord cu principiile vie ii cre tine, apologia familiei i a spiritului 1|P a ge

Stifter din Boemia. i au început s scrie într-o limb german specific . morav. în colectivit i izolate. în tablouri de mare somptuozitate. Karl Emil Franzos (1848-1904). nuan ele slave ale lexicului lor au doar semnifica ie estetic . Limbajul. B rbatul f r urma i ori Granitul r mîn cele consacrate naturii.i calmeze nelini tile. Adalbert Stifter (1805-1868) i Gottfried Keller (18191890). dar de limb german . din peisajul s lbatic unde intelectualul citadin venea s . ura fa de alte popoare sau pornirile centrifuge: acestei genera ii de scriitori austrieci de diferite na ionalit i. împ carea cu existen a a a cum ni se ofer ea. Marii mae tri ai momentului. de mare autenticitate. 2|P a ge . natura. printre oameni simpli i s raci. dar i la prozatori afla i cu o treapt mai jos. r neasc . Le-a r mas str in na ionalismul. ac iunea merge direct la int . demonstrînd contrastul ce exist între condi ia social umil a personajelor i bog ia lor sufleteasc neb nuit . Ac iunea se petrece într-o lume de aparen e sociale modeste. Kossuth. Prozatorii austrieci "provinciali" se considerau mai presus de toate cet eni ai Imperiului. bogat în termeni concre i. cu personaje lipsite de pitoresc i reprezentînd mai degrab arhetipuri (femeia pur . uneori u or colorat regional. La marele Adalbert Stifter. se desf oar la Suceava i în împrejurimile ora ului. proveneau i ei din regiuni mai degrab excentrice. în mici or ele. Inten ia permanent a autorilor pare s fie aceea de a surprinde tragismul în cele mai nea teptate circumstan e. podolian. î i face din exaltarea spiritului i a obiceiurilor provinciei natale tema principal a prozelor. dar fuge de str lucirea formal . muncile cîmpului ocup un loc privilegiat . Idealurile înf i ate mai sus au fost slujite de autori care scriau în limba german . nu revendicativ . apropiat de banalitate. majoritatea au trecut prin Viena. Proza de factur special scris de ei spre jum tatea secolului al XIX-lea desf oar o nara iune extrem de simpl . Jakob Julius David (1859-1906). cele mai impresionante pagini din Brigitte. tîn rul naiv. structura acestor proze e mai apropiat de cea a basmelor decît de nuvela romantic sau social . împlinirea datoriei ca realizare etic suprem . în nuvelele lui Ferdinand von Saar (1833-1906) ori Ludwig Anzengruber (1839-1889). dar proveneau din cele mai diferite zone ale Imperiului Habsburgic. s-au întors în locurile unde v zuser lumina zilei. unde au studiat ori au r mas un timp. b trînul în elept. iar una dintre cele mai cunoscute nuvele ale lui. posed o past lexical groas . îi lipse te complet furia identitar ce va face mai tîrziu atîtea victime. zugr vea în povestirile sale lumea de la grani a de Nord a Moldovei. Ceea ce îi une te pe to i sunt nu doar tematica i atmosfera general a scrierilor. Natura de aici nu mai are nimic din pitorescul romantic. iar Keller din Elve ia. la ar . slujitori fideli ai împ ratului i ai unui ideal cosmopolit de esen luminist . cu o finalitate etic afi at . femeia pierdut . ci i orizontul geografic: n scu i departe de Capital .ca la Peter Rosseger (1843-1918) sau la Ludwig Anzengruber. tr d torul). Pretutindeni natura joac rol esen ial.familial. între care i capodopera Hanna.

Titu Maiorescu îi intuise acestuia exact lumea literar înrudit : doar astfel se explic încrederea total pe care criticul a acordat-o tîn rului autor ardelean i tenacitatea cu care a insistat ca nuvelele lui s fie traduse în german . s-a datorat tot insisten elor lui Maiorescu. în române te. trebuie s fi reprezentat pentru Slavici modelul intangibil: raportul dintre Stifter i Slavici ne apare similar cu cel dintre Novalis i Eminescu. tîrgu orul i lumea me te ugarilor îi sunt la fel de familiare. mai precis din atmosfera cultural pe care ei au creat-o. al turi de nuvela La crucea din sat. N scut într-o provincie a Imperiului. autentic i regional. Budulea Taichii (publicat în "Convorbiri literare"). Slavici a trecut ca i ei prin Viena. peste înc doi ani îi ap rea în "Timpul" prima capodoper . con tient sau nu.nici un detaliu naturistic nu este lipsit de func ie precis . în interval de aproximativ un deceniu i jum tate. a a cum fac doar basmele. a scris în limbaj suculent. la universul lor comun. dintre modelul tutelar i realizarea lui româneasc . pîn la urm o va traduce Mitte Kremnitz. cu sugestia ca îns i Regina s o traduc . intregrîndu-l astfel pe prozatorul român universului s u natural: Maiorescu i-a prezentat Reginei Elisabeta nuvela Popa Tanda. spiritul . Un Adalbert Stifter. universul s u rural este cel al lui Anzengruber ori Rosseger. dar r mînînd str in de cultul cuvîntului în sine. lumea de factur Biedermayer originar din centrul Europei. pentru c autorii m rturisesc o viziune utilitar asupra lumii. se succed cele mai bune buc i ale autorului. înc de la primele proze publicate de Slavici. pentru ca la vîrsta de 32 de ani s fie autorul uneia dintre cele mai reu ite nuvele române ti. ca to i prozatorii austrieci Biedermayer. La crucea din sat. descrierile de natur ascult mai degrab de ritmul muncilor agrare. f r îns a r mînea acolo.în acela i timp r nesc i cosmopolit . a prelucrat chiar i cîteva basme populare. Popa Tanda. Dar. glorificînd valorile tradi ionale. punctul de plecare? F r a ne putea opri asupra unui autor anume. el va participa. F r voia lui. De acum încolo. a compus nara iuni lineare. pentru Slavici. Dac nici unul dintre prozatorii austrieci contemporani nu se afl evident la originea lumii literare imaginate de Slavici. Niciodat la ei nu va fi admirat natura în sine. Slavici a încercat la început s scrie teatru (surprindem un incontestabil talent dramatic i în nuvele). e de presupus c i varianta german a altor nuvele. într-o suit niciodat repetat mai tîrziu: Moara cu noroc 3|P a ge . Scriitorul ardelean a luat contact cu literatura în clipa cînd autorii aminti i mai sus d deau tonul prozei austriece.precum Stifter sau Franzos. lumea fic iunii lui Slavici are hotarele bine trasate. ca i Ferdinand von Saar. ca i la ace tia. concomitent spirit metafizic i excep ional stilist al limbii germane. simple. a schi at cîteva proze de ambian folcloric . îns voca ia lui se afla în cu totul alt parte i s-a l sat u or identificat : la vîrsta de 26 de ani compune prima nuvel cu sunet propriu i cu univers narativ original bine configurat. precum Moara cu noroc. cu resort etic profund. Slavici sintetiza o lume germanic ce p trundea prin el pentru prima dat pe teritoriu românesc. Exist oare printre prozatorii austrieci de la mijlocul secolului al XIX-lea vreunul care s fi constituit. observ m c prozatorul nostru descinde din to i ace tia împreun .al autorului român a ref cut.

i l rgi aria tematic : "ie irea" din Ardeal echivala. ci i structura intern a nara iunii. Mo tenirea lui literar se concentreaz în seria de capodopere publicate între 1880 i 1895. Comoara etc.). unde e ecul stilistic devine patent. publicate începînd cu 1895.. Cine e povestitorul? Ce statut are el la începutul povestirii i ce statut dobînde te pe parcurs? Iat incipit-urile a trei capodopere. tonalitatea prozei se schimb radical: Mitocanul. Ie it din lumea ideal a Ardealului. semnalul indubitabil al mediocrit ii literare ne întîmpin . nuvel de tinere e mai degrab parodic ). în miraculosul deceniu i jum tate de mare proz . O dat cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea. dar acestea reprezentaser simple intermiten e. contrastul dintre Ardealul natal i lumea bucure tean luase form dramatic . prozatorul se aventureaz i pe terenul romanului istoric. P dureanca (1884). Doamne.(scris în 1880). "De-mi p rea bine? 4|P a ge . Tot c tre acea dat . încît r sunau ferestrile cînd cînta "Mîntuie te. 1874). dou dintre ele compuse pe parcursul "perioadei fericite" dintre 1880 i 1895: "Ierte-l Dumnezeu pe dasc lul Pintilie! Era cînt re vestit i mur turile foarte îi pl ceau. prozatorul depune armele. Cînd întîlnim în textul lui Slavici neologisme de origine francez . înc din nuvela O via pierdut (1877). foarte apropiat de sat. le bea cu g lbenu de ou. lumea înf i at era cea a micului tîrg ardelenesc. E de altfel curios cum testul valorii unei proze de Slavici posed i o coordonat lingvistic net : marile sale realiz ri sunt scrise în limbajul inventat o dat cu Popa Tanda i ulterior perfec ionat. unitar i frust. scris în tinere e. Volumul Novele din popor (1891) i volumele de Novele (1892-1896) cuprind esen ialul mo tenirii lui Slavici i marcheaz maturizarea spectaculoas a prozei române ti.. ca un avertisment . Dumnezeu s -l ierte! i totdeauna vorbe te drept i cump nit. Mara (1894). Ceea ce frapeaz de la început în opera lui Slavici este misterioasa Voce care poveste te ac iunea. modific nu doar tematica i decorul. pe care Slavici le utilizeaz f r acutul sim al limbii de pîn atunci. Ce-i drept. se împ neaz treptat cu neologisme deplasate. cu dobîndirea statului de prozator complet. Mai ales dac era cam r gu it. Slavici î i manifest dorin a. tematica citadin îl atr sese i cu alte ocazii pe Slavici (bun oar în Crucile ro ii. Cînd peisajul citadin pe care scriitorul îl are sub ochi devine cel al Bucure tiului. tematica bucure tean a prozei. Limbajul originar. Gogu i Gogu or. norodul t u" (. Vecinii II (1892). Pe p rintele Trandafir s -l in Dumnezeu! Este om bun.. a înv at mult carte i cînt mai frumos decît chiar i r posatul tat l s u.iar confirmarea vine imediat. uneori i barbarisme recente. din teritoriul s u mitic. poate legitim . de a. în ochii lui. ov ielile de limbaj i c derea în poligrafie îl îndep rteaz definitiv pe Slavici de universul pe care el însu i îl crease. i i se dregea organul. Dup afirmarea ca prozator al lumii ardelene. ca i cînd ar citi din carte" (Popa Tanda.

Busuioc îns . Forma relativ tradi ional a nuvelei (din Popa Tanda ori Scormon) evolueaz treptat spre compozi ia de mare amploare. Moara cu noroc. Lumii pe care el însu i a creat-o . Personajele de tip Slavici nu existaser pîn atunci sub nici o form în proza româneasc . dac toate celelalte tr s turi stilistice ale ei n-ar împinge-o hot rît în aria nuvelei. Pe urmele lui Stifter i von Saar. 1880). "vocea" din P dureanca ori cea din Mara ("A r mas Mara. în aceast voce auctorial se consum toat arta lui Slavici. social i spiritual . vocea naratorului misterios se transform în instan a suprem a povestirii.geografic. aflat al turi de anumite personaje i opus altora.Dar se-n elege c -mi p rea bine. ca num r de pagini. cu toate farmecele ei acum pierdute pentru totdeauna. eroul principal. adic într-o povestire ce trece de la simpla relatare la persoana a III-a singular. dar era tîn r i voinic i harnic . la povestirea întîmpl rii de c tre o entitate complice. în echivalent al "corului" din tragediile antice. "F trei cruci i zi "Doamne-ajut !" cînd treci pragul casei. iar întîmplarea e noroc ori nenorocire. Slavici trece la nara iunea de dimensiuni neobi nuite. i nici unul dintre noi to i. s r cu ii de ei. retras i întotdeauna în elept Budulea Taichii pe dinaintea ochilor" (Budulea Taichii. 1884). 5|P a ge . bog toiul. A a au laut na tere capodoperele Biedermayer intitulate Budulea Taichii. i Dumnezeu a mai l sat s aib i noroc") nu mai poate fi determinat cu aceea i precizie: pe m sur ce nara iunea avanseaz . fie ca s ie i. dac cea din Budulea Taichii este vocea unui personaj. Vecinii. nu poate s gîndeasc la tinere ele sale f r ca s -i treac .prozatorul i-a dat o form narativ inedit . era om care tia ce voie te" (P dureanca. cel mai bun prieten al lui Hu u. mi se desf oar înaintea ochilor întreaga lume a tinere elor. Farmecul indicibil al marilor nuvele scrise de Slavici const tocmai în postura autorului de simpatizant discret cu destinul personajelor sale. care împreun am trecut prin acea lume. Cînd mi-l aduc aminte pe dînsul. s raca. cea mai obi nuit în proza de observa ie. Mara. o voce c reia îi este mil de neferici i i îi condamn pe cei r i. c ci lumea din întîmpl ri se alc tuie te. Dac "vocea" din Popa Tanda este cea a unui martor anonim al întîmpl rilor. i nimeni nu tie dac e r u ori bun ceasul în care a pornit. iar scriitorul ardelean compune pentru ele un tipar narativ inedit. fie ca s intri.i pune în gînd. P dureanca. nici dac va face ori nu ceea ce. a ezat. v duv cu doi copii. nimic mai îndep rtat de naturalismul ce f cea atunci ravagii în proza european . nara iune ce ar putea fi numit "microroman".

eternul om bun i naiv. în Moara cu noroc. în P dureanca. cea mai convenabil formul pentru inspira ia sa.Spunînd c aceste nara iuni se plaseaz în aria nuvelei. Ca i în basme. limbajul lui Slavici a provocat controverse. personajele nu ofer nici pe departe pitorescul i individualizarea proprii celor din proza realist : ele tind mai degrab spre arhetipurile proprii basmului. ultima parte din Mara relateaz o faz mult posterioar ac iunii de baz . Budulea. care îns ajunge apoi în fruntea satului.i atunci personajele înse i. Ca i în basme. nu dintr-o societate aflat într-un anumit punct al evolu iei sale. schimbarea anotimpurilor marcheaz schimbarea st rii de spirit a eroilor. Paraschiv Ciulic din Vecinii sau Mara .pe zgîrci ii incurabili. mereu altele. fiecare apari ie posed o descenden ancestral . Slavici ar fi 6|P a ge . muncile agricole. Calendarul cre tin puncteaz întîlnirile. dar cu acela i sens fundamental. la personaje. O parte a comentatorilor l-au acuzat de inabilitate verbal . dup cum momentul culminant al verii explic finalul nuvelei Vecinii. De-a lungul anilor. el ilustreaz op iunea etic a autorului. op iune ce decurge din viziunea sa tradi ionalist i conservatoare asupra lumii. crede ferm în destinul b iatului s u. copilul cel mai modest i mai neajutorat. Simina din P dureanca personific femeia fascinant i îndr gostit f r noroc. împins de un destin pe care personajele nu-l controleaz . Hu u e un fel de Prîslea. Ca i la Stifter. Anotimpurile. Lic din Moara cu noroc e fiin a malefic oricînd capabil s comit crime pentru cî tig. Ca i la von Saar i colegii s i. înc din anii colii. F r îndoial c varietatea lor este mai mare decît în basm. timpul nuvelelor se l rge te i se restrînge. par altele decît cele cu care ne obi nuisem. de repetare exagerat a acelora i cuvinte. spre finalul tragic ori fericit. cu excep ia Marei. Cu toate c descind direct dintr-o anumit zon a satului ardelean din secolul al XIX-lea. de ciclul natural care le oblig s reac ioneze. desp r irile i conflictele îndr gosti ilor din Mara. Nuvelele lui Slavici au toate calit ile basmelor ilustrative. precis i irezistibil. de lips de imagina ie lingvistic . la finalitatea scrierii: toate aceste elemente i altele înc ne arat c Slavici a adaptat subtil formula basmului. Indiferent dac finalul e luminos sau întunecat. c ci ac iunea se îndreapt . Povestirile lui Slavici nu pot fi imaginate în afara cadrului natural descris mereu cu pasiune. S-a instalat pretutindeni timpul basmului. f r a fi rodul accidentului. se dilat i se contrage dup necesit ile demonstra iei: ultimul paragraf din Popa Tanda se petrece la un deceniu sau mai mult de restul nuvelei. uneori dramatic. mecanica imuabil a vremii bune alternînd cu vremea rea condi ioneaz direct întîmpl rile. Budulea Taichii urmeaz la început un fir cronologic strict pentru ca. ne referim la structura de baz a povestirii. fundal etern al dramelor ce se succed. iar cronologia s fie abolit . calendarul cre tin ritmeaz ac iunea pîn la Pa tele tragic din final. dar ele se revendic din umanitatea etern . existen a personajelor nu poate fi separat de muncile agricole. Al ii au g sit o explica ie de natur biografic : tr it i educat în mediu str in. natura mereu prezent nu ajunge niciodat spectacol în sine. Toate personajele lumii lui Slavici se împart în buni i r i. anii s zboare. imediat ce Hu u ajunge student. verosimilul situa iilor conteaz destul de pu in.

exprim rile indirecte. Textul auctorial la Slavici este o uria didascalie. Slavici a v zut mereu în limbaj doar un mijloc. culcînd lanul greu în brazde lungi i groase. Scenele cruciale din marile nuvele se rezolv în dialog. nici perfec iunea formal . Sare în ochi la el importan a extraordinar pe care dialogul i procedeele dramatice le dobîndesc în nara iune." (La crucea din sat). "El nu este mînios". identitatea verbal a fiec ruia devine pregnant . La sfîr itul liturghiei. fetele sprintene adun cu secera harnic brazdele în m nunchi. simplu vehicul pentru un adev r care îl transcende. Aici a teapt pe Ileana. Tric . Vin apoi fl c ii cu bra e vînjoase. O bun parte din discursul autorului. Bujor i Ileana vorbeau în priviri i cu privirile se îmbr i au. dintre Simina. personajele vorbesc potrivit caracterului lor. Realitatea mi se pare îns a fi cu totul alta: posesor al unui limbaj de excep ional bog ie i varietate. iar influen ele maghiaro-germane i-ar fi pus amprenta asupra limbii lui. nuvelele pot fi considerate piese de teatru. ba chiar i unui stilist modest ca Duiliu Zamfirescu. pe Slavici nu l-a interesat str lucirea stilistic a prozei sale. mai fericit Ileana nu a fost. "Ea nu este mînioas !". Privirile lor se întîlnir peste oameni. "înc o dat privesc la el. în marile scene.în P dureanca -. apoi nu mai privesc". Talentul dramatic al autorului. nu exist replici de prisos. tradus în arta dialogului. Cu sim dramatic pu in obi nuit. dialogul concentreaz esen a ac iunii. dintre Mara. nu un scop. de lips a imagina iei lingvistice aduse autorului î i pierd relevan a dac vedem în aceste episoade simple didascalii pentru marile confrunt ri dialogale.înv at tîrziu român literar . mai elocvente decît cele verbale. în urma lor. Acuza iile de platitudine verbal . Marile iubiri se m rturisesc sub forma subtil a jocului privirilor i al mîinilor: "în via a ei. Bujor a trecut cu coatele printre oameni i în cîteva s rituri a fost la u a bisericii. drame cu final imprevizibil. Complet opus lui Creang ori Caragiale. Lec ia lui Stifter a fost asimilat . din textul asumat de Slavici însu i nu reprezint altceva decît pun i de leg tur între scenele dialogate. preparare i concluzie a scenelor dialogate. se dovede te remarcabil. "Cosa ii mergeau înainte pas cu pas. La Slavici. Persida i Na l . în înfrunt rile spectaculaose dintre Ana. Iorgovan i Busuioc . gesturile menite s transmit un mesaj. Pîn la sfîr itul liturghiei a trecut o clip vecinic . ofron. întind 7|P a ge . prozatorul speculeaz ca nimeni altul i t cerile. replicile nici unuia dintre actorii-personaje nu pot fi confundate cu ale altora. Ghi i Lic .în Moara cu noroc -.în Mara etc.

pentru c toate demonteaz . el c p t drept de cetate. i mai cu drag îi adun decît al ii. Impresia general este cea de limbaj bolov nos. utilizat în romanul european din perioada naturalist . de pojghi a exterioar . o dat cu Slavici. O via pierdut ) pîn la capodoperele Budulea Taichii ori P dureanca.leg toarea. pentru c din mîna ei trece în a lui. Slavici urm re te atent în acest cadru mi c rile psihologice infinitesimale. mai leag ici un snop. Fa de cultivatorii prozei de art . înaintarea inexorabil spre finalul dramei. Exist nuvele scrise aproape integral în stil indirect liber (precum Mara). adun m nunchii pe ea. mai st f r de nici o treab . i mai cu drag adun ea al ii. Marc a prozei evoluate. abia perceptibil . el devine. structura nuvelelor ascult de un echilibru intern des vîr it. mai acolo altul. imediat îns ce trecem de suprafa a lexical . Bazat pe arta perfect dominat a dialogului i pe manevrarea abil a stilului indirect liber. formeaz structura profund a fiec rei nuvele. cu monologul interior i cu stilul direct liber. dar el a fost prezent înc din Popa Tanda i a dominat proza lui Slavici pîn la sfîr it.i puie mîna la toate. în progresie lent . Slavici î i construie te nuvelele cu arta subiacent a unui dramaturg. lanul se culc -n calea lor i crucile li se ridic pe urm . întîlnim un mînuitor de prim rang al limbii române. 8|P a ge . i st pînul trebuie s . mereu fragil al eroilor. Ea se uit din cînd în cînd peste secere la el i el din cînd în cînd peste snop la dînsa. Combinarea talentului dramatic al autorului nostru cu existen a "vocii" auctoriale la care ne-am referit a avut drept rezultat utilizarea stilului indirect liber pîn la ultimele lui resurse: niciodat pîn atunci el nu invadase în asemenea m sur teritoriul prozastic românesc i nu se combinase atît de fantezist cu formele sale înrudite. denotînd o cunoa tere a lumii r ne ti pe care pu ini prozatori au avut-o. micile deplas ri ale psihicului care comand desf urarea ac iunii. în cadrul c reia se agit pasiunile umane. i merg mereu înainte.e st pîn. prin Slavici. i precum merg. textul lui nu face altceva decît s întristeze atent echilibrul mereu instabil. La Costache Negruzzi ori Nicolae Filimon stilul indirect liber reprezentase mai degrab o curiozitate. De la cele mai modeste ca valoare (Scormon. dar extrem de bogat. Iorgovan merge i el cu dîn ii. cu toate c de mare varietate. i a a vorbesc pe neauzite i se în eleg unul pe altul" (P dureanca). form stilistic esen ial a prozei române ti. Ca din întîmplare se duce s strîng -n snop m nunchii aduna i de Simina. Slavici propune un limbaj lipsit de str lucire. O schem geometric de mare rigoare.

capabile s basculeze rezultatul în partea opus . Apoi o nev stuic î i iese din gaura pus -n margine de drum. Procedeele stilistice proprii autorului î i dau aici întîlnire pentru ultima oar . de eros dureros i de obsesie permanent a mor ii ce domin nuvela P dureanca r zbate i în aparent simpla descriere a unei zile de var torid . În suita marilor nuvele ale lui Slavici. Chiar atunci cînd exist pasaje de aparen static . Mara marcheaz cea din urm capodoper . cîte un turn de biseric . dup cum se schimb vîntul i dup cum se mut ochiul. comparabile cu cele mai bune pagini. se uit ca o p pu istea împregiur i iar . de basm str vechi. dar care. sugerat prin toate frazele. (P dureanca). cîte o cump n de pu . Nu întîmpl tor în ea se g sesec i episoadele citadine de la Viena i din ora ul ardelenesc. cu suferin e umane nesfîr ite. compozi ia rotund din nuvelele precedente nu se reg se te între primele capitole. "Vocea" dominatoare a personajului Mara comand primele capitole. i finalul cu totul remarcabil se plaseaz pe(??) o parte median . Din fericire îns . Atmosfera de încle tare sufocant . care se iubesc cu pasiune destructiv . cum s o scoat pe Ana din triunghiul infernal. întoarse apoi cu susul în jos i aruncate iar în aer. pusta i esul în lung i în lat e o pustie de ar . nuvel cu mor i violente cu încle t ri. ce scade vizibil tonusul nara iunii. în vîrful cumpenei de la pu ade o cioar pribegit i cîrîie din cînd în cînd a pustiu. mai pe departe. Pe ici. în marile povestiri ale lui Slavici totul se joac pe o replic . Dincolo de acest viciu de compozi ie. despicarea firului în patru. care nu se poate hot rî nici pîn în ultima scen ce atitudine s ia fa de Lic .vî c! intr la ad post. unde nu se întîmpl nimic. nu pot r mînea împreun . zon specific i de multe ori plictisitoare a prozei realiste. adun paie i frunze i praf. autorul le inoculeaz un sentiment misterios i difuz. în P dureanca nimeni nu se gr be te i totul are un aer hieratic. pe acolo se ivesc. la cîmp. tocmai din cauza unei prea mari iubiri. n luciri neastîmp rate cufundate acum în ap . le ridic volbur nalt în aer. Astfel continu desf urarea acestei capodopere a lui Slavici. mai pe aproape. pe un gest. a fost introdus la noi de Slavici. Din p cate. Din cînd în cînd vîntoasele se dau vîrtej. printr-un comentariu no ional. dar cu un ritm lent i grav. Mara înseamn un tur de for stilistic. lung i amorf . grînele sunt strînse i duse. cîte un copac. A a-numita "analiz psiholigic ". insesizabil. fiica 9|P a ge . P dureanca m soar reticen ele Siminei i ale lui Iorgovan. dar unde nelini tea pînde te: "E zi de Duminic . îns cu fundal diferit. cîte o cas . pentru ca apoi. ridicate de ar i a soarelui de miaz zi în v zduh. concrete ea admirabil a prozei se impune în defavoarea comentariului. se pune-n dou labe. nui convenea deloc autorului român. închis din toate p r ile între valuri de ap . Mara reia prin Persida i Na l aceea i dilem erotic .Moara cu noroc consemneaz ov ielile continui ale cîrciumarului Ghi . ea s fie înlocuit de "vocea" Persidei.

Biografia lui Slavici se prezint . Ajuns la Junimea prin Eminescu. în ciuda aparentului prestigiu. Mereu cu cî iva pa i în urma poetului a înv at de la acesta rigoarea literar . ideea cî tigului cu orice pre era cea care f cea s progreseze nara iunea. dar asta nu mai intereseaz pe nimeni. n scut în zorii pa optismului. propagator apoi al ideologiei junimiste. Talentul de a surprinde psihologia feminin d întreaga m sur a capacit ii autorului de a se obiectiva i de a compune o lume complet deta at de propria-i subiectivitate. va practica mult vreme ziaristica. în care spiritul prozei române ti devine consonant cu cel european. începînd cu Scormon ori La crucea din sat tinerele fete posed deja o personalitate acaparant . Simina i Agata. Marta. b rba ii fac figuri de indivizi prin defini ie slabi. tot mai spectaculoas . de la un moment dat îns . Tric tr ie te i se mi c doar în umbra Persidei i a Martei. nu iese din vorba nevestei sale. aceasta din urm . aparent. Bocioac . devine tem prim . 10 | P a g e . P dureanca ori Vecinii nu pot fi concepute f r personajele centrale Ana. iar îmbog irea Marei. Aici. îmbog irea Marei cade pe planul al doilea. dar mai ales sus inerea ferm a opiniilor. va fi apoi profesor la diverse coli. într-o proz care. Mara e tot mai bogat .eroinei. Obiectivarea perspectivei prozastice înseamn apari ia unei noi stilistici i ruperea leg turii cu prima noastr proz modern . împreun cu Mara. personajul-cheie din via a autorului. personajele feminine au c p tat o consisten i o putere neîntîlnite pîn atunci. Codreanu e un naiv complet lipsit de voin . indiferent de consecin e. totul merge progresiv pîn la Mara. jurnalist al turi de Eminescu. într-un fel de apologie literar a feminit ii. Marta i Maica Aegidia reprezint marile realiz ri caracterologice ale autorului. pîn la Slavici. ca un fenomen natural. pentru c iubirea incompatibil polarizeaz aten ia. pentru prima oar în proza româneasc . descindea mai mult sau mai pu in direct din autobiografie i unde individualismul romantic î i punea pecetea pe aproape oricare nuvel sau roman. pare a fi de la sine în eleasc . Cu fiecare capitol. tr it în Ardeal. nuvelele lui Slavici marcheaz o nou etap . Progresul intern al prozei lui Slavici se poate m sura i dup importan a pe care o cap t personajele feminine. în Mara. nu suport compara ia cu Persida. totul parc în ecoul existen ei eminesciene. iar erosul ocup avanscena. ac iunea este condus de voin a feminin . ca i micile slujbe adminsitrative nu-l anun au pe viitorul scriitor. Capodoperele Moara cu noroc. la fel ca aceea dintre Simina i Iorgovan. cel mai puternic personaj masculin. Cît vreme Mara d duse tonul nara iunii. Chiar i Na l. Iubirea imposibil dintre Persida i Na l. ca o existen lipsit de str lucire. în schimb studiile la Universit ile din Budapesta i din Viena îl plaseaz deja în umbra lui Einescu. Dac colaritatea prim . Dac în Popa Tanda sau în Budulea Taichii femeile fac doar figura ie.

a ajuns victima sigur a istoriei de la finele secolului al XIX-lea i din timpul Primului R zboi Mondial. Slavici i-a sus inut mereu idealul politic.adic tocmai una dintre acele vini pentru care nu se ob ine niciodat iertare deplin . principiul de a nu face nici un fel de concesii în domeniul ideilor politice. o datorie ru inoas i inexpiabil . F r s renun e niciodat la acest credo. pîn ast zi. Bolnav i sl bit. toate na iunile din Ardeal ar fi trebuit s convie uiasc într-o pace helvetic . asta nu l-a împiedicat ca. la b trîne e. scriitorul fusese b gat la închisoare de unguri din cauza activit ii sale na ionaliste. din cauza fidelit ii sale fa de monarhia austro-ungar . societatea româneasc a contractat. inadmisibil de u or peste ultimii ani din via a scriitorului. sperînd probabil s fac uitat o vin colectiv . Nu e de mirare c . tristul ir de scriitori români întemni a i pentru opinii politice în propria lor ar . f r voia lui. acesta a fost sim ul etic în rela iile sociale. umili i public i împin i astfel spre moarte. în eternitate. Autorul Marei i al altor cîteva capodopere inaugura în acest mod. În plin maturitate. el consta în lupta pentru drepturi egale ale românilor ardeleni. în slujirea patriotismului doar "în limitele adev rului". din jen .Dac Eminescu i-a transmis ceva anume. în cosmopolitismul luminat. pe timpul luptelor pentru emanciparea românilor ardeleni. Finalul vie ii lui Slavici a luat el însu i forma unei nuvele tragice. Dup Slavici. s fie b gat la închisoare de români. în 1919. Nuvelistul ce f cuse apologia eticii în scrierile sale a avut naivitatea s sus in aceea i etic i în lumea concret . istoria noastr literar a trecut. i-a petrecut ultimii ani dup ie irea de la V c re ti aproape în situa ia unui muritor de foame. Fa de Ioan Slavici. cum proclamase Maiorescu. 11 | P a g e . Dispre uind orice avantaj material.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->