Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei

Localizat la intrarea in orasul Sighet, pe drumul dinspre Baia Mare,

Muzeul Satului Maramuresean se alătura in 1981, Muzeului Etnografic
al Maramuresului ca o secţie în aer liber.S-a constituit ca o rezervaţie de
monumente de arhitectură ţărănească, fiind opera comună a domnului Francisc
Nistor şi a actualului director al instituţiei, domnul Mihai Dăncuş.
Prin structura sa, creează impresia unui sat tipic maramuresean.Uliţe
drepte (principale) şi întortocheate, poteci şi „prilazuri" alcătuiesc structura
intimă a aşezării şi converg ca în toate satele maramureşene, spre biserica.
Pentru casele expuse in muzeu s-a folosit lemn cioplit de mesterii din zona, si
ilustreaza locuinte tipice slave, evreiesti, maghiare, germane si romanesti din
secolele 17 si 18. Acestea sunt pastrate in conditii foarte bune atat in interior
cat si pe exterior, impreuna cu motivele originale de pe usi si inscriptiile in
Chirilica si Araba.
În anul 1984 este inaugurat Muzeul Etnografic în aer liber, în peisajul
pitoresc de pe Dealul Florilor. Prin tematica elaborata si achizitiile facute,
Muzeul Etnografic în aer liber acopera muzeistic realitatea civilizatiei si culturii
populare din spatiul administrativ al Judetului Maramures si partial al fostei
Regiuni Maramures zonele etnografice: Lapus, Maramuresul Istoric, Chioar,
Codru,Oas.
În prezentarea aspectelor complexe ale etnografiei si artei populare
românesti în expozitia în aer liber, un rol important îl are principala unitate din
cadrul gospodariei - casa de locuit. Unitate de baza a economiei românesti casa
este înconjurata de constructii cu caracter economic: gospodaria înteleasa în
sensul unui complex arhitectonic al carui specific este determinat de natura
mediului geografic si cu deosebire de conditiile de productie. Aceasta din urma
înseamna în mod concret legarea arhitecturii de ocupatia de baza a oamenilor,
constructiile cu caracter economic fiind un indiciu sigur al surselor principale ale
populatiei rurale si ai nivelului ei de trai.

Biserica de lemn în jurul careia s-a dezvoltat Muzeul Satului provine din
satul Chechis , sat ce a apartinut domeniului Baia Mare dupa cum o atesta
documentele din 1566. Monumentul este construit din lemn de stejar având
dimensiuni relative mici:12,45 m lungime si 4,5 m latime cu înaltimea peretilor de
2,40 m. Acoperisul bisericii are un singur corp si se încadreaza stilului
transilvanean al bisericilor de lemn. Învelitoarea este realizata din sindrila de
brad cu cioc.
În interior biserica este decorata cu obiecte de cult ce fac parte din colectiile
muzeului etnografic.
 Muzeul Satului din capitala tarii, prestigioasa institutie de pastrare a
traditiilor si identitatii noastre, organizeaza in fiecare an Zilele Maramuresului.
Si in anul acesta manifestarea s-a bucurat de o larga participare. Mesteri
populari au venit sa-si expuna si sa promoveze tesaturi, ceramica, sculpturi si
obiecte utilitare din lemn, masti populare, plante de leac, produse ecologice.