Evoluţia sistemului bancar românesc în anii 2007-2010

Sistemul bancar românesc este vizibil mai stabil şi mai bine reglementat decât
restul economiei în ansamblul prin: prezenţa unor bănci străine alături de băncile cu
capital mixt român-străin , cerinţe de capital minim stabilit de BNR, crearea Bursei de
Valori, reglementări prudenţiale cum ar fi maximul împrumutului pe un singur client,
plasamentele în societăţii nebancare, cumpărarea pachetelor de acţiuni ce depăşesc 5 %
din capital; asigurarea depozitelor populaţiei la bănci, cerinţe de rezerve minime
obligatorii, constituirea fondului de rezervă şi a provizioanelor specifice de risc
deductibile fiscal, înfiinţarea sistemului de decontări interbancare prin intermediul Casei
de Compensaţie, reglementări în domeniul valutar.
Stabilitatea institutiilor de credit reprezinta un obiectiv prioritar pe agenda bancii
centrale. În calitatea sa de autoritate responsabila cu mentinerea unui sistem bancar stabil,
(sector ce detine 83,8 la suta în totalul activelor financiare) Banca Nationala a României
si-a focalizat atentia în 2007 asupra institutiilor de credit, asupra riscurilor.
Tendinţa de creştere puternică a creditării s-a menţinut si in anul 2008. Avansul
creditului neguvernamental, raportat la luna similară din 2007, s-a menţinut peste 60% în
lunile ianuarie-iunie, comparativ cu creşteri de peste 35% înregistrate pe segmentul
depozitelor.
In anul 2009 profitabilitatea sistemului bancar a fost pozitivă, deşi profitul
băncilor s-a diminuat. Este important sa precizam faptul ca pe parcursul anului 2009 nici
o bancă din cadrul sistemului bancar românesc nu a intrat în incapacitate de plată.
In ceea ce priveste instabilitatea sistemului bancar european, analistul
Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), spune că
stabilitatea sistemului bancar românesc nu este ameninţată de criza din Ungaria sau
Grecia, deoarece normele BNR au obligat băncile comerciale să fie extreme deprudente:
„Stabilitatea bancară a României nu este în pericol pentru că Banca Naţională a
României are o politică de prudenţialitate considerată chiar excesivă de către băncile
comerciale şi care este chiar mai severă decât cea prevăzută de acordul Basel II”
Analistul a arătat că filialele din România ale băncilor europene au profit, chiar dacă
băncile-mamă înregistrează pierderi.