O Fibre artificiale

Ciind au descoperit ca inul ~i toarse, pentru a

ob1ine fire, pe o
liina se pot fila in .fire continue, ma~ina numita
ma~ina de filat cu
oamenii au inceput sa teasa
inele. Firele toarse
stofe. Cele mai vechi textile sunt infa~urate pe
mosoare.
descoperite sunt bucati de
piinza care dateaza din jurul
anumi5000 f.e.1L.Fibrele
sintetice au inceput sa .fie
O La un razboi de
folosite abia pe la sfiir~itul ,esut simplu.
cocle,ul separa firele
anilor 1800. de urzeala in doua
grupe. tragand o
parte in sus ~i alta in
-n ziua de azi se folose~teo garna larga de jos. Firul de
I fibre naturale ~i sintetice in fabricarea
textilelor. Fibrele naturale provin de la diferite
batatura, purtat de
suveica. este trecut
animale ~i plante. .. prin locul dintre ele.
I.ana oilor este cea mai important:l fibrn de Firul este strans in
provenient:l animahl folosit:l pentru textile, ~i ea ,esatura de spata.
este facut:l dintr-o PrQteina nurnit:l cheratina. O in unele locuri Pedalele se folosesc
Alte fibre de provenient:l animahl au o structurn covoarele inca se pentru a inversa
similara. Printre cele folosite pentru textile se mai fac cu razboaie pozi,ia firelor de
numarn rnohairul Cprovenit de la c;apra de de mana. in fabrici urzeala. iar suveica
Angora), ca,5rnirul Cprovenit de la capra de aceasta munca o fac se trece inapoi
~mir), parol caprei commune~i parol de carnile, ma~inile. printre ele.
de lame, de cai ~i de iepuri.
M:ltasea proviDe din gogo~le vielmilor de
rnatase -omizi ale tluturelui Bornbyx rnori. Vier- 1spata
pARTILE COMPONENTE ALE UNUI
mii de rnatase elirnina o protema lichida nurnit:l
RAzBoi DE TESUT SIMPLU cocletul
fibroinogen, care se int:lre~te imediat ce ajunge , .

in contact cu aerul ~i se transforma in fibroma. O Se pot produce

Fiecare viel:me de rnatase produce un fIr conti- diferite modele de
nuu de fibroma, lung de mai multi kilometri, ~i legatura prin
11inf~oara in jurul corpului sau pentru a forma schimbarea felului
gog~a. O rnetoda de productie a rnat:lsii este de incruci~are a
de a coleCta gogo~ele ~i a le desf:l$Ura. firelor de urzeala cu
cele de batatura.
Fibre de provenien~ vegetali
Fibrele de provenient:l vegetala sunt formate din
diferite feluri de celuloza. Acesta este materialul
din care sunt facuti peretii celulari ai plantelor. dispozitiv de dirijare
Cea mai important:l fibrn de provenient:l vege- a firelor de urzeala
tala este bumbacul, fiecare fibrn fiind o celula ci- pedale pentru inversarea
lindricl alungit:l. La planta de bumbac, cojile se- pozi,iei firelor de urzeala suveic3
mintelor produc capsule -ru..,re ciorchini pufo~i
formati din mii de fibre de bumbac. Acestea sunt MODELE TIPICE DE LEGATURA
adunate ~i din ele se tes mii de fIre de bumbac. 1esatura panza in linii
Panza, pentru
o fibrn Imbrncaminte,
adesea folosit:l in fabricarea legatura atlaz legatura mata, panama drepte
textilelor proviDe din --

tulpinile plantelor de in. Fibrele obtinute din iut:l

~i cinepa se folosesc la fabricarea panzei de sac
~i a franghiei, iar fibrele obtinute din frunze de
sisal se folosesc la fabricarea sforii.

Fibre sintetice
vascoza a fost prima fibrn sinteticl folosit:l in legatura 5ate" de bumbac legatura till funie bedford
fabricarea textilelor. La inceput, ea se numea
rnatase artificiala. Product.ia acestui material a
inceput la sf~itul anilor 1800. Atunci s-au
inventat principalele procese prin care se fabricl
astazi vascoza. Ele implica tratarea unor materii
vegetale, precum lemnul, cu substante chirnice
care extrag celuloza. Solutia astfel format:l este~

203
TEXTILE

O O ma~in3 care face pantaloni colan~i din

nailon 6. Num3rul se refer3 la tipul de
poliamid3 folosit la fabricarea nailonului.

apoi tratata pentru a se ob1;ine celuloza solid:I

purn, care se folose-5te la fabricarea fibrelor de
vascoza.
lernnul este materia pri1ruI pentru aite doua
fibre sintetice importante -acetatul de celuloza
~i triacetatul de celuloza.
Nailonul apare in mai multe forme, dar toate
sunt poliamide artificiale -forme simple de
proteine, care sunt poliamide naturale.
Pentru productia fibrelor de nai1on, se topesc
mici granule ale unor substante chimice numite
polimeri ~i apoi presate printr-un tub numit
filiera. Filamentele lungi de nai1on ob1;inuteastfel

~
.~

/!jnc3Izire ~i
intindere "' stabilizare la caldura
pentru prevenirea
stramutarii ulterioare
partarea excesuluide filamentele se taie in ..materie prima" pentru tors sau
coagulatoare solvent uscare colecteaza sub forma de .'fuior" continuu de fibra

se racesc ~i se solidifica. Apoi ele sunt intinse ~i de bucle pe minut.

O Fibra acrilica se O Fabricarea unui toarse pentru a se obtine fIre. Tesaturile fabricate prin alte modalitati se fac
face dint-o solu1ie tip de franghie rezis- Cele mai folosite fibre sintetice in fabricarea folosind o banda de fibre. Fibrele sunt unite prin
care con1ine o tenta la putrezire, texti1elor sunt poliesterii. Fibrele acrilice sunt. tumarea cl$inii peste ele. cand cl$ina s-a fixat,
substan1a chimica din fibra de polipro- adesea folosite pentru 1mbraclrninte, covoare ~i fibrele ~i cl$ina sunt IItratate" (1nc;l1zitepentru a.
numita polimer . pilena. Fibrele sinte- blanuri sintetice. Multe dint.re fibrele modacrilice li se ~ri rezistenta). La unele tes~turi, fibrele .
Solu1ia se trece tice, precum polipro- asemanatoare cu acestea au avantajul cl sunt sunt unite prin presarea lor 1ntre dou~ suluri
printr-un tub intr-o pilena, poliesterul ~i neinflamabile. Tesaruri1e folosite la curatat sunt metalice fierbinti. Fibrele se topesc ~i formeaza
baie coagulatoare. polietilena, inlocu- adesea facute prin invelirea bumbacU1ui cu un leg~turi puternice 1ntre ele, care 1$i mentin
Solidul rezultat se iesc fibrele naturale polimer transparent, impermeabil. rezistenta dup~ racirea fibrei. O alta tehnicl este
prelucreaza apoi in fabricarea franghi- legarea fibrelor prin tighelire.
pentru ob1inerea ilor, a firelor ~i a Tesaturi Tesaturile modeme "compuse" sunt f~cute
fibrei acrilice. funiilor . Cele t.rei tipuri p~cipale de tesaturi sunt cele din combinatii de materiale ~i au proprietatile
t.ricotate, cele tesute ~i cele fabricate prin alte tuturor substantelor pe care le contin.
moda1itati. La fabricarea tesaruri1or t.ricotate ~i te-
~ute, fibrele sunt intai toarse pentru a se obtine Imprimeuri
fIre, care sunt apoi incruc~ate. La tors, se t.rageo Majoritatea desenelor se aplica pe tes~turi cu
masa de fibre ~i se rasuce~te pentru a forma un ajutorul n1a$inilor. De obicei, materialul trece 1n
f1f continuu. contact cu suluri metalice acoperite cu culoare
Tesaturile tesute se fac pe ffia.5ini numite gravate cu modelele cerute.
razboaie de tesut. Firele care se intind de-a La decorarea prin site, cemeala ajunge pe
lungul stofei se numesc fIre de urzeala. Cele care tes~tur~ printr-un ~ablon de artificii care
se intind de-a latul stofei se numesc fIre de alcatuiesc un desen. Materialul care poarta
bi1tatura..firele de urzeala ~i cele de batatura pot ~ablonul se nume~te sita -la 1nceput aceasta era
fi tesute in multe feluri, rezultand tesaturi de ~tase, iar procesul mai este uneori numit
diferite grade de desime. decorare prin site de ~tase. Totu$i materialul
Tesaturile t.ricot.ate se fac prin formarea pentru ~blon folosit astazi este de obicei
unor bucle care se impletesc pe unul ~au mai nailonul, poliesterul sau metalul.
multe fire. Pent.ru productia pe scara larga, La metacromie, desenul este ap1icat cu vop-
tesaturile t.ricotate se fac pe ma~ini prevazute sea pe hfutie. Hartia ~i tesatura se trec printr-o
cu mai multe ace incarligate. Unele ma~ini au presa fierbinte la 200 °C, care face vopseaua s~
chiar 2500 de ace ~i formeaza peste 3.000.000 se evapore ~i sa se transfere asupra tes~turii.
~~~- fibra acrilica r.
O Sec~iuni transver-
;\ poliamida poliester ( bumbac
sale ale unor tipuri !,
diferite de fibr3, v3.
zute la microscop. ~\

De exemplu, fibrele "

de bumbac sunt ce- /~
Iule alungite. Fibrele
mai scurte de in sunt \
formate din grupuri
de celule. B:JlJ
204