Sunteți pe pagina 1din 28

LEE DE FOREST

un inventator de excePtie
De~i este cunoseu! doar ca inventator al triodei, Lee de Forest a lost un slab om de alaceri, liind
tubul electronic cu vid cu 3 electrozi, denum it in epoca trad at de doua ori de partenerii sai. Astfel, in 1906 prima
audion, dr. Lee de Forest a fast un inventatorextrem de sa companie a fost falimentata. Dar, in anul1907 acesta
prolific, realizand mai mult de 300 de brevete de invenlie a brevetat un dispozitiv (realizat cu un an mal devreme)
in domeniile telegrafiei lara lir, teleloniei , transmiterii de pe care I-a numit "audion". Acesta era un tub cu vacuum
imag ini, sonorului de lilme, al rad ioului ~i al televiziunii. termoionic, care introducea un al treilea element (grila)
Lee de Forest s-a nascut la Council Bluffs , statui fata de dispozitivul cu 2 eleclrozi inventat de englezu l
Iowa, Statele Un ite ale Americii, la data de 30 iunie 1873. Si~ Joh n Ambrose Fleming, in anu11905. in acela~i an,
Tatal sau, un ministru congregalionalist, a devenit capul De Forest a reu~ it sa radiodifuzeze experimental atat
Colegiului Talladega pentru negri i n Alabama, in 1881. cuvinte, cat ~i muzica pentru publicul din zona New York
Din acest motiv comu nitatea a lba e ra neprietenoasa cu City.
fam ilia Lee, astlel ca in copilarie micul Lee a avut pulini o a doua companie, "De Forest Radio
prieteni. Pentru a -~i umple orele de si nguratate acesta Telephone Company", ~i-a inceput declinul in anu11909,
s-a i ndreptat catre ~ti i nla . Pana la varsta de 13 ani el tot din cauza unora dintre partenerii sai de afaceri.
inventase deja multe dispozitive mecanice . in 1910 a radiodifuzat in direct un speclacol de
De~i tata! sau planuise pentru el 0 cariera i n Enrico Ca ruso la Metropolitan Opera. in 1912, De Forest
lumea clerului, Lee de Forest a optat pentru ~ tiinj a . a avu t idea "cascadari i" unei serii de triode (tuburi
o bursa ~col ara i-a dat posibilitatea lui Lee de aud ion) eu scopu l de a amplifica semnalele radio de
Forest sa urmeze S heffiel d Sci enti fic Sc hoo l la Irecvenla inalta.
Universitatea Yale. Acesta a muneit din greu ~ i a oblinut inlelegand ca nu poate reu~ i in afaceri, Lee de
i n anu l 1893 distinclia de doctor i n fizica. Forest is i vinde brevetele marilor firme de comunicalii
Chibzuit ~ i muncito r, Lee de Fore st ~i-a o mare parte dintre inven\iile sale au fost cumparate pe
suplimentat bursa ~ col ara ~ i fondurile puline alocate de preluri foarte mici de Com pan ia "Ame ri cane Telephone
parinli, avand dive rse slujbe in timpul studii lor. & Telegraph".
Tn acea perioada , devenise interesatin special in 1920 a realizat un sisiem practic pentru
de studiul propagarii undelor electromagnetice, de care inregistrarea ~ i reproducerea filmelor cu sonor, EI a
se ocupasera germanu l Heinrich Rudoll Hertz ~i italianul dezvoltat un sistem de inregistrare optica pentru sonorul
Guglielmo Marconi . de fi lm numit Phonofilm, aplicandu-I in teatre in perioada
Lucrarea de doctorat a lui De Forest, intitula ta 1923-1927.
"Refleclia undel o r hertziene de la capetele in timpul celui de-al doilea razboi mond ial , De
condu ctoa relor pa ralele" , reprezinta prima teza de Forest a condus cercetarile militare pentru Laboratoarele
doctorat la un domeniu care, ulterior, va fi cunoscut sub "Bell Telephone".
denumirea de "radiocomunicatii" . Lipsit de succes in alaceri, Lee de Forest s-a
Prima sa slujba a fost la Western Electri c bucurat de aprecierile de "parinte al rad ioulu i" ~i "bunic
Com pany di n Chi ca go unde, incepand din al televiziu nii". Cu toate aeestea , de~ i a munci! din greu
departamentul "d inam" ~ i- a cladit drumul spre secjiunea ~i ar fi meritat Premiul Nobel pentru fizica, De Forest nu
"telelon" ~ i apoi in laboratorul de experimente. i n timpul I-a oblinut niciodata.
orelor suplimenta re de lucru, Lee de Forest a dezvoltat Fire singuratica ~i individualista, Lee de Forest
un detector electrolitic al undelor hertziene. Dispozitivul a lost macinat toata viala de indoieli ~i indeeizii .
creat s-a bucu rat de prea pul in succes , de altfel ca ~i A murit pe 30 iunie 1961, ramanand in istoria
un transmilator de curent alternativ pe care I-a proiectat. ~tiinle i ca un stralucit inventator (brevetandu-~ i ultima
i n anul 1902, i mpreuna cu susli natorul sau invenlie la varsta de 84 de ani!) ~i un in'iliator ale carui
financiar, a pus bazele companiei "De Forest Wireless real iza ri au deschis 0 noua era in electron ica . Trioda sa
Teleg raph" , incepand chiar din acel an demonstraliile a avut 0 contribul ie esenliala in dezvoltarea i ntreg ii
publice de radiocomunicalii (telegrafie la ra fi r) pentru industrii electron ice care s-a prefi gurat, situandu-se
oamenii de alaceri ai vremii, pentru presa ~ i pentru printre cele ma i folosite invenlii din intreaga istorie a
militari. ~tiin le i. S;erban Naicu

Redactor S;ef : ing. :;>ERBAN NAICU

Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile p09tale din tara 9i prin
. fili alele RODIPET SA, revista figurand la pozitia 4385 din Catalogu l Presei Inte rne.
Periodicitate : apari\ie lun ara .
Pret abonament : 14000 leilnumar de rev ista .
• Mate ri ale le in vederea publ icari i se trimit recomand at pe adresa: Bucure9ti , OP 42 , CP 88.
Le a9teptam cu deosebit interes. Eve ntua l, men\iona\i 9i un numar de telefon la care pute\i fi co ntacta\i.
• Articolele nepublicate nu se restitui e.
AUDIO

AMPLIFICATOARELE AUDIO
TDA1904, TDA1905, TDA1908 SI
, TDA1910
ing. Serban Naicu .
Circuitele integrate TDA 1904, Pr imele doua tipuri de amplificatoare, TDA 1904 9i TDA 1905,
TDA1905, TDA1908 9i TDA1910 amplificatoare (TDA 1904 9i TDA 1905) sunt utilizate fr ecvent in radio-
reprez inta amplifi catoare de joasa sunt livrate in capsule OIL cu 16 pini, receptoare, radiocasetofoane, precum
frecven!a (de audiofrecven!a) de prezentate in figurile la 9i 1b 9i in televizoarele portabile.
putere relativ scazuta, respectiv 4W, impreuna cu semnifica!iile terminalelor. Parametrii principali ai acestor
5W, 8W !ii 10W, pe sarcini cup rin se Se observa ca, intrucat pe una dintre amplificatoare audio sunt prezenta!i in
intre 4Q !ii 16Q. laturi toate terminalele sunt conectate tabelul1.
Acestea sunt produse de firma la masa (GND) , se ofera posibilitatea o schema tipica de utilizare
STMicro electron ics (fosta SGS- utilizarii unor radiatoare de racire pentru circuitele integrate TDA 1904 9i
Thomson) 9i cu toate ca sunt aparute avand forma din figura 2. Montarea TDA1905 este data in figura 3.
printre pri mele amplificatoare audio unui astfel de radiator este necesara Urmatoarele doua amplifi-
integrate specializate !ii, prin urmare, in aproape toate situa!iile. catoare audio prezentate in acest
nu ofera nici puterile , nici celelalte Tn ceea ce prive9te articol, TDA 1908 9i TDA 1910, fac parte
faci lita!i prezentate de ultimele tipuri semnificalia terminalelor remarcam ca din seria amplificatoarelor de putere de
aparute de astfel de CI , sunt totu!ii inca pinii 4 !ii 5, neutiliza!i la mode lul ina Ita fidelitate, rea lizate conform
ult utilizate !ii, de aceea, credem ca TDA 1904, sunt fo losi!i la TDA 1905 normei DIN 45.500.
merita sa fie trecute, pe scurt , in pentru circuitul de MUTE . Plaja tensiunilor de lucru a
revista. Aceste dou a t ip uri de acestor circuite integrate fiind foarte
+vs
, - - t -,
, 1'l:4*
Ie = TDA 1904 sau TDA 1905
0 68
(100)
& = plnll ;9 10 16

... C5 C7
3 47uF lOODuF

7
C3
+ 22uF Rl R3
(IOuFI 10K 4.7 RL ",, 4U

C4

I

C6
2.2uF 22o
R2
n,
o 30
Figura 3 100

P~G

aOOl'SlHAF

o 0
0000000

Figura 2
a) . Figura 4 bJ.
Tabelul2
Tabelul1 Parametru TDA1908 TDA1910
Parametru TDA1904 TDA190 Tensiune de lucru 8+30V 8+30V
Tensiune de lucru 4+20V 4+20V Putere de ie9ire 8W 10W
Putere de ie9ire 4W 5W Amplificare 88dB 100dB
Amplifica re 75dB 87dB Coeficient de distorsiuni, 1kHz 0,1% 0,2%
Coeficient de distorsiuni, 1kHz 0,3% 0,1% . Gama frecven!ei redate 22Hz+22kHz 40Hz+15kHz
Semnal de intrare 4JN 6~V Semnal de intrare 6~V 2,2~V
Impedan!a de sarcina 4Q 4+ 16Q Jmpedan!a de sarcin a 4+16Q 8Q
Curent de repaus 20mA 295mA Curent de repaus 500mA 475mA
TEHNIUM. Nr. 112000 1
AUDIO

"ROSTOVOMANIA" (III)
Idei si
" solutii practice de imbunatatire
. , a magnetofonului ROSTOV
ing. Florin Gruia
- urmare din numilrul trecut - redarelinregistrare. Practic, norma contactul 17 de pe placa generatorului
Capul de citire (redare) are 0 germana DIN45.500 declara Hi-Fi un de ~tergere. Prezen\a oscilatorului de
fiab ilitate redusa, de~i este construit din magnetofon care are ca frecven\a ~tergere ar face imposibila efectuarea
ferita inglobata in sticla. Aceasta se superioara de lucru pe aceea de masuratorilor. Nu uita\i, la sfil r~it, sa
intampla din cauza alterarii muchiilor 12.500Hz. Fidelitatea, din punct de reface\i alimentarea de la contactul17!
feritei din intrefier, performan\ele la vedere al inregistrarii, depinde de ma i 3. Se conecteaza un milivoltmetru
frecven\e i nalte scazand cu 3+6dB, mul\i factori , printre care enumeram: de AF pe contactele de la capul de
dupa 0 perioada inacceptabil de scurta. premagnetizarea, curbele de corec\ie inregistrare, masurandu-se curba pista
De aceea, tot din produc\ia ruseasca ale amplificatoarelor de redare ~i cu pista.
reco,mand capu l de tip 6D24 . 711 , inregistrare , ca litatea purtatorului 4. Se scade nivelul generatorului de
"ferita in ferita ", a carui montare a dat
rezultate excelente. Dimensiunile sale
magnetic ~i a capetelor de inregistrare
~i redare etc.
AF cu 20dB, pentru ca amplificatoarele
de inregistrare Sa nu intre intr-un regim '.
nu difera de cele ale capulu i ori ginal. Caracteristica de frecve n\a pe de lim itare a semnalulu i in zonele
1impul de functionare garantat care 0 vom prezenta in continuare ne frecven\elor inalte.
de fi~a tehnica a capului este mai mare poate ajuta la diagnosticarea diverselor Rezultatele masuratorilor s-au
de 4000 de ore. Se vor reface reglajele: a no malii care po t apare (Iipsa trecut in tabelul1.
nivel de redare (PL LEVEL) OdB , frecven\elor joase, lipsa frecven\elor Pentru fiecare viteza , curba de
premagnetizare ~i nivel de inregistrare inalte). inregistrare are un maxim: la 18.000Hz
(OdB). in me todica de reg laj a Procedura de masurare este pentru 9,5crn/sec ~i la 27.000Hz pentru
magnetofonu lui ROSTOV1 05 vo m urmatoarea: 19cm/sec.
arata modul de efectuare a acestor 1. Se introduce un generator AF la Raspunsulla frecven\e joase
reglaje . oricare d in cele trei intrari. Se este impo rtant, el a ratand starea
in mod ajutator, dam mai jos genereaza frecven\a de 1000 Hz electroliticilor de cuplare/decuplare din
caracteristica de frecven\a a canalulu i reglandu-se nivelul din poten\iometrul lan\ul de i nregistrare.
de inregistrare. Trasatura cea mai de inregistrare, pana la atingerea "OdB" Aminteam la punctul7 despre
importanta a unui magnetofon este pe VU-metre. introduce rea 'a doua noi semnalizari cu
fidelitatea, ceea ce implica respectarea 2. Se intrerupe generato rul LE D-uri: cea de repede inainte (FAST
redar ii armonicelor semnalulu i curentul ui de premagnet izare si FORWARD, FF) ~i de repede ina poi
inregistrat. Aceasta impune un ~terge re' prin dezli pirea f iru lui d'e (R EWIND, REW). Vom folosi cate
domeniu de .
frecventa'
cat mai larg de alimentare avand +27V, care vine la doua LED-uri triunghiulare inseriate,

+ s
+Vs IC = TDA191Q
C & = pinJl: 6.7.
C2 Ie = TDAI908 souTDA190BA Cl C2 iO:.

't'~
O R4 ' & = plnll: 9, 10
10On,II: 100 C7
+ 47uF
1 16V C9
C7 20K 22CXXJF
• C5
47uF
1 QOOuF
16V
16V
12 •
C3
220nF
8 •
2
R, RL=4n
+ C' 3
Rg Rl R3 R2
l Ouf & 1
10K 1 C' 3K3
6V + l OUF
C3 6V
C6

2,2uF
6V
R2
100
1220nf
+VT
I~~onf
Figura 5 Figura 6 MUTING 2.2uF R3
100
6V

larga (4+30V), permite utilizarea lor in aripioare de racire care se pot fixa pe prezentate sunt dati in tabelul 2.
aparate electron ice portabile cu 0 radiatoare externe. in figura 5 prezen tam 0
putere mai mare. Se mai poate observa, ca ~i schema tipica de utilizare cu TDA1908,
Capsulele acestor ci rcuite in cazu l primelor doua amplificatoare respectiv un amplificator audio de 8W,
integrate ~ i semn ifica\ia pi nilor sunt prezentate, ca ~ i in acest caz cel de-a!' iar in figura 6 0 schema tipica de etaj
prezentate in figura 4a (TDA 1908), doi lea model (TDA 1910) prezinta final de amplificare cuTDA19 10, avand
capsula DIL cu 12 pini ~i respectiv circuit de muting. o putere de 1OW (~i posibilitatea de a
f igura 4b (TDA1910) , capsula cu 11 Parametrii principali ai acestor utiliza circuitul de muting).
pini. Ambele tipuri de capsule prezinta ultime doua tipuri de amplificatoare
2 TEHNIUM. Nr.1I2000
AUDIO
Tabelull
Nivel (dB) "frecv (Hz) 20 40 60 100 200 500 lK 2K 4K 8K
9,5cm/sec +8,4 +4 -+-2 +1 0 0 0 +0,3 +2 +7,2
120~sec
19cm/sec +8,4 +4 +2 +1 0 0 0 0 +0,5 +2,3
50~sec

10k 12k 14k 16k 18k 20k 22k 24k 26k 28k 30k 32k 34k
+9 +11 6 +16 +193 , +216 +202 +17 +14 +12.5 +1 05 +9 - -
+26 +4 +55 +76 +8 +95 +11 3 +1 2 .+ 14.5 . +145 ' +14 +125 +11 5
montate de asupra butoanelor Se va folosi tensiunea de alimentare etajului final de putere, s-au notat in
'respective care coma nda aceste de 9V accesibila chiar pe placa la pinul tabelul 2 toate tensi uni le continue de
moduri de lucru. 8 al conectorului XS2. LEO-urile de pe to\i pini i circuitului integrat OA 1, de
Modificarile ~ i adaugi rile de repede inaintese vormon ta in pozilia tip K 174UN1 0A, in cele trei situalii
piese se fac pe placa de logica (UU), t>t>, iar cele de repede inapoi in pozilia posibile, cu tonurile ridicate la maxim,
rabatabila, aflata la mijlocul ~as iul ui <1<1 . Realizarea practica nu prezintii nici cu tonurile in pozilia 0, ~i cu tonurile
magnetofonului. un fel de probleme, din punct de vedere taiate la maxim. Reglajul tonurilor se
Se localizeaza c irc ui tele electric sau mecanic. face variind 0 ten siune co ntinua cu
integrate 005.2. (K56 1LA9=MMC4023) 1n scop ul urmaririi bun ei ajutorul potenliometrilor R3(HIGH) ~i
~ i 006.3 (K5 61LA7= MMC4011) , func\ionari a etajului corector de tonuri R4(BASS).

...
executandu-se montaju l din figura 1. care consti tuie preamp li f ic atorul
Tabelul 2 Tensiunile de ~ e pimi CI DA 1
V Semnificatie pin Ton min Ton 0
4,2
Ton ma Uoin(V)
4,3 1
+9V

Relea RC (R) 4
Retea RC (R) 3 3,7 4,2 2
l e~i re (R) (0,5V) 4 4,2 4,2 3 K561LA9 ~ ~
Reglare frecv inalte 1,5 5,3 9,3 4 0.0.5.2
lesi re (L) (0,5V) 4 4,2 4,3 5 R
Relea RC (L) 3 3,7 4,2 6 27K /270 / 270
Relea RC (L) 4 4,2 4,2 7 INVERSARE
Alimentare +1 5V +14,5 +14,5 +14 ,5 8 27K
BC177B
Re\ea RC (R) (intrare) 4 4,1 4 9
Re\ea RC (R) 4 4 4,2 10 l N4J48
Relea RC (R) 4 4,2 4,2 11
Reglare frecvenle joase 1,5 4,5 9,2 12 BCl77B
Relea RC (L) 4 4 4 13 KA56 1LA.7
Relea RC (L) 3,8 4 4 16 D.D.6.,3
5
Relea RC (L) (intrare) 4 4 4 15 4
6
VT. Figura 1
Masa 0 0 0 16
Tabe lul 3 Caracteristica de frecventa cu tonurile ridicate/coborate Tot pe placa tonu rilor se afia
40 - 100 ry 1k I c1'01< 20k
+12 L,}9,5 1 0 t +l ,J,',i!:U +15 doua relzisten1ereglabile R1 'Ii R16, cu

:======:':::==============-_-,--,-____--,
-12 ijl l :r'g J
0 ~ '~4iil:I!~ -13 ajutoru carora se poate reg ia nivelul
semnalului de atac al etajelor de putere
~ i implicit, puterea de ie'lire.
• Vanzari de componente electron ice, accesorii audio-video, Oaca se ci te'lte 0 banda de
electrotehni ce, automatizari; test avand 1000Hz, indicatoarele de
nivel aratand "OdB", pe mufa de difuzor
• Documentalie , cataloa.ge, carli, reviste, CD-ROM-uri d in
se mas o a ra 0 putere maxima
domeniu!, electronicii; .
,t .• _ ~/ sin usoidala de 32W/4Q, sau de 13W/
• ." OfElrirn spatiu Tn consignCltiepentru p[pdUSeelectroni ce, 8Q. Oaca se testeaza puterea maxima
' electrotehnice, calcu latoa re;: ." ":1 " ." ..' " de ie'lire a etajelor fina le, se constata

p~rit~u telefoa~'~ ~~M,


ca fi ecare etaj final poate produce 0
• Accesorii mobi le putere sinusoidala de 60W/4Q/100Hz
pana la nivelul de "clipping". Aceasta
= PRETURI MICI ("STUDENTE~TI") -
constatare neconduce la 0 refacere a
I - - --,-=,---'--.----,---'--------"----''---'--,----j reg laje lor cu ajutorul reziste nlelor
':, S.c. STAR 5 sr,1 , varia bi le R 1 'I i R 16 de pe placa
B-dulluliu Maniu : nr.2, Bucuresti tonurilor, in sensul mariri i semnalului
(Vis - a, vis'de Facultatea d~ Electronica) de excitatie pentru etajul final. (Practic,
Statia de metrou "Politehnica" -' se va aju~ge cu reglajele la maxim). 1n
Tel. '098;6 0.26.25 . tabelul 3 dam orientativ rezultatele
masuratorilor caracteristicii de tonuri.
TEHNIUM. Nr. 112000 3
AUDIO

CORECTOR DE TON HI-FI

ing. Emil Marian


Penl ru reg laj ul fin, dupa - un control perfect, care prive9te . sursei de semnal (preamplificatorul), in
prefe rin!e , al hodografu lui sonor, atenuarea sau amplificarea generala. vederea unor prelucrari eficiente ale
propriu unui program muzical aud io, Corectorul de ton Hi-Fi propus acestuia. Polarizarea tranzistorului T1
tradus prin corec!ia preferen!iala a spre realizare, a ciirui schema electrica este asigurata de grupul R2R3. Tn
caracterislicii ampliludine-frecven!a de este prezentata in figura 1, contine vederea mic90rarii zgomotulu i 9i a
ie9ire, loldeauna se intercaleaza dupa urmatoarele blocuri func!ionale asigurarii unei func\ionari optime,
etajul preamplificator un bloc electronic distincte: grupul R2R3 este precedat de un filtraj
denumil, in mod universal, corector de - etajul de intrare; al tensiuni i continue de alimentare ,
ton , in acesl fel se imbunata!e9te - etajul control activ de volum; realizat cu ajutoru l grupulu i C2R 1.
audi!ia muzicala, confo rm preferin!elor - etajul corec\ie subbenzi freeven!e Separarea gal vanica ce pr ive9te
ascultfitorului, prin accentuarea sau joase 9i inalte; alimenta rea cu energ ie electrica a
dezaccentuarea unor portiuni din - etajul corector tip balans. etajulu i repetor pe emitor este
banda audio , in care este incadrat Performan\ele acestui as igurata de grupul C1 R5. Tn acest
progra mul muzi 9a l sonor. Conform corector de ton sunt urmatoarele: mod , ali mentarea etajului func\ional
acestor considerente ori ce amplificator - impedan\a de intrare : Zi=50kQ; repetor pe emitor este se parata 9i
de audiofrecven!a este precedat de un - impedan\a de ie9ire: Ze=10kQ; d isti ncta fa\a de celelalte blocuri
corector de ton , mai simplu sau mai - amplificare in tensiune: Au=1 ; func\ionale, fapt care imbunata\e9te
complex, in funC\ie de performan!ele - tensiune de intrare: Ui=250mVRMS ; fu ndamental func!ionarea generala a
generale finale care se urmaresc a se - reglaj volum A=56dB (f=2,4kHz); montajului. Din emitorul tranzistorului
ob!ine in domeniu. in vederea - reglaj ton : Aj=± 16dB (f=40Hz), T1 , semnalul de intrare, care are acum
prezen!ei practice a unor rezultate Ai=±16dB (f=16kHz); impedan\a coborata, este preluat de
optime, s-a apelat la utilizarea pe scara - reglaj balans: AB=±18dB; condensatorul C4 9i aplicat etaju lui
larga a proprieta!ilor excelente pe care - raport semnal-zgomot S/N;:,75dB ; reglaj vo lum . Acesta este de tip
Ie ofera reac!ia negativa locala 9i - distorsiuni armonice to tale: amplificator de semnal de banda larga
anume: THD';O,03%; (in banda audio 20Hz+20kHz) de tip
- ob!inerea unei amp lifica ri sau - distorsiuni de intermodu la\ie: activ, in componen\a caruia intra
aten uari controlate activ; TID';O,008%. dubletu l de tranzisto are T2T3 9i
- corec!ia preferen!ia la activa a Schema corectoru lui de ton compone ntele e lectrice pasive
ca racterislicilor de transfer amp li- este data in figura 1. aferente (R7R1 OC5C6), care constitu ie
tudine-frecven!a ; Semnalul audio preluat de la bucla de reac!ie negativa ce imprima
- raport semnal-zgomot maxim ; preamplificator se aplica la intrarea in fina l acu rate \ea 9i eficacitatea
- acurate!e privind constanta de timp montajului , prin intermediu l reglajului de volum. Polarizarea etajului
ce prive9te propagarea controlata i n condensatoru lu i C3 , i n baza reglaj volum este asigurata de grupul
grup a unui semnal audio care contine t ra nz istorului T1 . Aceasta este de rezisten\e R9 R11R12 , iar
componenle de frecven!a extrem de amplasat in cadrul montaju lui intr-o "rezisten\a de sarci na", la bo rnel
variate ca amplitudine 9i compozi\ie configura\ie de tip repetor pe emitor, careia se ob!ine semnalul audio de tip
spectrala in frecven\a; avand rolul de a mic90ra impedan\a "corector in volum" al etaju lui corector
UA(+12V)
Cl + Rl RS CS + R15 JlJ.r~TE
22UF::E: 71<5 100 22uF ::E R16 100 R1 9 R23
lK3 47K IK3
CIS CI.
RI3 lOOuF lOOnF
11<5 C9 CII
C2 2,4nF
1DJF : I +
R2 luF R20
lOOK 20K
C3 c:'{oTIJ~ "
~:UF RIO CS C7
CIO
lOonF
1001F 22uF
750
F. ."t'l + RI7
2K

l.
R29
IK
RIS R22
3K 3M
13 R30
8Cl79 '7K

R9 RI4
Figura 1 270K 470K La conal stanga

4 TEHNIUM. Nr.1I2000
AUDIO

120

+
+-
IN L .,...2UT L
-+
GND ~ND
-+ ~
Q

INO OUT 0
-+ +-
+-

Figura 2

volum general, este R1 3. semnalului de ie~ire este de circa montajul se alimenteaza obligatoriu de
Se observa ca grupul de 10kQ , perfect acceptab il a pentru la 0 sursa de tens iune co ntinu a
tranzistoare T2T3 reprezi nta de fapt un intrarea oricarui amplificator de putere stab il izata, dotata initial cu un filtraj
amplificator de tensiune, de tip Super- care succede corectorul de ton . corespunzator (C F2>470).lF).
G, la care bucla de reac\ie negativa Pentru alimentarea cu energie Realizare practica ~i reg laje
dozeaza foarte riguros amplificarea electr1ca a etajelor funC\ionale proprii Montajul se realizeaza practic
generala a acestui bloc electronic, in corectorului de ton, s-au luat 0 serie pe 0 placula de sticiostratitex placat cu
funclie de po zi \ia c u rsoru lu i de precauliuni care sa optimizeze folie de cupru. Un exemplu de realizare
poten\ io met rul ui R7. Din e mito rul funclionarea acestora. practica (ce a dat rezultate functionale
tranzistorului T3, semnalul aud io se Analizand cu atentie schema foarte bune) este prezentat i n Figu ra
aplica unui corector de ton activ, de tip electrica a montajului, se observa ca 2. Se mentioneaza ca, in funclie de
Baxandal l. Din componenla lui fac fiecare etaj functional este separat de - gabaritu l componentelor electrice
parte tranzistoarele T4T5 (amplasate celalalt, priv itor la alimenta rea cu utilizate, constructorul poate face mici
tot int r-un montaj S uper- G) ~ i tens iu ne . Separarea se realizeaza mod ifi car i , f a ra i nsa a sch imba
componentele ele ctrice adecvate. utilizand grupuri RC, care impun un structura de baza a montajului
Potenliomet rul R 19 este dest inat filtraj eficient al tens iunii continue de (cuadripol). Se men\ioneaza ca pentru
corec\iilor de ton i n banda frecvenle lor a limentare, a l3turi de asigurarea confi rmarea performantelor montajului
ina lte (3k Hz+20k Hz), iar potenl io- practica a sepa ratie i ca re priv e ~te se vor folos i componente electron ice
metrul R21 s-a prevazut pentru alimentarea cu energie electrica a de cea mai buna calitate (rezistenle
corec\iile de ton i n banda frecvenlelor fieca rui bloc electronic distinct. Filtrajul RPM , condensatoare multistrat sau cu
• joase (40Hz+800Hz). ini tia l al tensiun ii conti nu e d e ta nta l etc.) veri ficate i na in te de
Din emitorul tranzistorului T5, alimentare UA =+12V este asigurat de plantare!
in care este prezenta rezistenla de grupu l de conde nsatoare C14C 15 Men\ionez ca am prezentat 0
sarcina a dubletului T4T5 (R25R27), (C14 pe ntru compo nentel e de va ri anta de cablaj "stereo" (do ua
prin inte rmediul condensatorului C1 3, radiofrecven\a ca re pot aju nge din ca nale funclio nale) compatib ila cu
semnalu l audio corectat este aplicat relea ~ i C15 pentru fil traju l general cerinle le Hi -Fi act ua le. Daca se
etajului corector de tip balans. Data energetic al tensiunii continue). Etajul dore~te realizarea variantei "cuadro",
fiind impedan\a de ie~i re , redusa , a corector de ton prime~te 0 tensiune se realizeaza practic doua montaje, cu
corectorului de ton (circa 200Q) , nu a cont inua de alimentare, filt rata de ace lea~i precautiuni. Se men\ioneaza
mai fost necesara amplasarea unui etaj grupul R15C8, iar etajul de intrare este ca montajul, realizat in mod corect ::;i
de tip repetor pe emito r, in scop ul alimentat de 0 tensiune continua prin cu componente e lectr ice bu ne ,
optimizarii func\ionari i etaj ului balans. intermediu l grupu lui R5C1. i n acest funclioneaza de la prima incercare,
Acesta es te cons!i tu it din g ru pul mod, cu aceste precauliuni absolut fara reglaje suplimentare (Atenlie: se
R28R29 R30R29'R28'. Semnalul de necesare , s-a realizat un m ontaj va ecrana montajul l ). Se vor confirma
ie9ire se preia direct de la terminalul performant, care confirma parametrii in mod practic performanlele Hi-Fi ale
rezistenlei R28 (9i evident R28' pentru prezentali ini\ial. Se mai men\ioneaza montajului , acesta incadrandu-se lejer
stereo) . . Impedan\a de luc ru a ca , pentru asigurarea performantelor, i n normele Hi-Fi.
TEHNIUM. Nr. 112000 5
CQ-YO

REPETOR FARA FILTRU

ing. Adrian Done/Y08AZQ


Acoloundeexistaposibilitatea - se vor inlocui cristalele de cuart intrarea de AF se face conform
de a monta separat un it atea de (Ie pe cele patru placi oscilatoare. schemei prin borna de microfon.
recep\ie fa\a de cea de emisie, la 0 F'entru simplitate , se va renun\a la Pentru introducerea indicativulu i,
distan\a de minim 200m, se poate <5chema de comutare cu diode ~i la semnalul CALL se va conecta printr-
construi un repetor vocal fiira folosirea piesele aferente. Se vor acorda apoi un semireglabil, in serie cu cursorul lui
unor filtre. Legatura dintre ele se poate oscilatoarele pe frecven\ele inscrise pe conectand 0 rezisten\a de 1OOkQ spre
face prin intermediul unor sta\ii in altii cristale, cu ajutorul unui frecven\metru; semna lu I AF. PTT conecteazii
banda sau prin cablu. apoi circuitele multiplicatoare aferente a limentarea placii de oscilator ~i
La Suceava se aM in func\iune se vor acorda pe maxim (in generalla multiplicare emisie;
de peste doi ani ~ijumatate un repetor RTM 4 este su fi cient acordul - primul etaj se va face conectand
(VOSS in R4), care face retransla\ia miezurilor, pe cand la RTM 2 este ca antene, bucii\i de sarma de maxim
prin banda de 50MHz. S-au folosit necesara uneori schimbarea unor 20cm; Pentru punerea in func\iune
doua statii RTM, una de banda 4 si alta cond ensatoa re). Pentru calculu I este necesara 0 oarecare experien\a
de band~ 2. in Figura 1 se pr~zinta frecven\ei se va line cont ca la RTM ~i rabda re, dar merita: se obline un
schema bloc a repetorului. 4MF, la emisie se lucreaza cu repetor prin care se "trece" chiar cu un
,-- -- -- - - - - -- --- - ----- ----- ----------- , , - --- -- --- --------- - - ---------- -- ------,
' 14 5 1MHz 5O,9 125MHz : ,9 125MHz 14 S, l MHz

Rxde RTM 4 MF Tx de RiM 2 MF Rxde RTM 2 MF Txd9 RTM A MF

SQ CALL PIT SQ PIT

Automotico COM.A.NDA
cu PIC16C84 PIT
,
~------

: Jlf':jII"'TJ_Q~ !<!,9ml~ ______ ____ _____ ~ Figura 1

Pentru a realiza un asemenea multiplicare cu 24, iar la RTM 2MF cu semnal rnai slab; nu exista situa\ia in
repetor se va proceda astfel: 12. La recep\ie se multiplicii numai cu care "deschizi" repetoru l dar nu-I
- se procura doua stali i RTM, in 3, iar frecven\a rezu ltatii se poate modu lezi. La acest tip de repetor, cine
banda 2 ~i respectiv, 4, impreuna cu cons idera cu + sau cu - fa\a de deschide squelch-ul, il ~i modu leaza
schemele aferente (sunt date ~i in 10,7MHz; (chiardaca slab). Dezavantajul este 0
revista Radiocomunicalii ~ i radio - - se poate renun\a la convertizorul calitate mai slaba a sunetulu i ,
amatorism); de alimentare, in locullui montand un deoarece se fac doua opera\iuni de
- se va veri fica funclionarea celor alimentato r simplu cu doua surse modulare-demodulare;
doua sta\ii a~a cum sunt ele. Daca nu nestabi lizate de aproximativ 16V - Pentru situa\ia la care se folose~te
Ie funclioneaza convertizorul, se vor (sursa de "-" este preferabil sa fie bine RTM la recep\ie, iar distanla dintre
alimenta din doua surse de tensiune filtrata, chiar cu bobina de filtraj); un ita\i este de 200m, puterea maxima
exterioare, de + ~i respectiv - - se vor monta placile conform la emisie trebuie limitata la 10W (de
aproximativ 16V (pas care nu este schemei bloc de mai sus. Semnalul de fapt, la RTM 4 nici nu se poate ob\ine
obligatoriu, dar ne dii 0 mare economie AF se ia prin condensatorul de 22~F mai mult, dar informa\ia este utila: dacii
de timp in fazele urmatoare); din preamplificare (dupa squelch) , care se dore~te un fina l mai mare sau dacii
- se vor scoate toate pliicile din cele se va deconecta dinspre fina l ; nu se folose~te RTM la emisie, cum
douii sta\ii ~i se renun\a la toate Semnalul de sa se ia de la borna S este situa\ia actuala la R4 Suceava,
conexiunile dintre pliici (se vor (collul placii de recep\ie, pe latura cu unde unitatea de emisie este formata
recupera numai cablele ecranate); radiatorul finalului de audio) (figura 2); dintr-o sta\ie MX294 pe Rx 50 MHz ~i
r--- --- --- - ---------- - - -- - ,!----------16V
---- ------- , un emilator General Electric de maxim
SQ 60W la emisie .. Iimitat pe 10W. .. ).
10K 5.. looK
Un alt repetor, experimental ,
bazat pe acela~i principiu, a fost montat
CALL
lN4148 pe varful Rariiu, frecven\a de link fiind
16K'
50,44 MHz, iarin 2m ocupand canalul
+ 15V Autcmatico R3x (RV55).
c u PIC16C84 PIT
10K i n alte zone ale tarii, dupa
, SQ -C::::J--j~
informaliile pe care Ie am , mai sunt
~ Yt-JJTN~ .P.EJ51;.C;;~~TJI;. ____ _____ , repetoare pe acest principiu la
Figura 2 Constanla ~i la Arad.
6 TEHNIUM • N r. 112000
CQ-YO

CIRCUIT DE VOBULARE

ing. Dinu Costin Zamfirescu/Y03EM


Cu ajutorul acestui montaj se electronicii: se utilizeaza un oscilator importante din Irecven(a (0)'
pot vizua liza pe ecranul unui modulat in Irecven(a (OMF) caruia i se Vob ul atoare le simple
osciloscop caracteristicile de ampli- aplica 0 tensiune modulatoare in din(i utilizeaza chiar generatorul de semnal
tudine ale unor circuite acordate sau de fierastrau (figura 3a). Frecven(a in din(i de fierastrau al osciloscopului
ale unor lan(uri AFI, in domen iul de OMF se va modifica dupa aceea~i lege (generatorul bazei de timp). Frecven(a
Irecven(a 1OO+500kHz. De asemenea, (figura 3b). de repeti(ie a acestui generator poate
se pot vizualiza curbele in "S" ale unor Frecven(a generatorului se Ii u~or variata (brut ~ i fin). Evident, nu
discriminatoare avand I recven(a modifica in jurul unei Irecven(e 10, cu mai este necesar sa disp unem de
centra la in acela~i domeniu de devia(ia maxima ±M. Devia(ia de borne pentru accesul din exterior la
Irecven(a. Pentru aceasta trebuie sa Irecven(a este cu atat mai mare cu cat amplificatorul H al osciloscopului, dar
dispu nem de un osciloscop avand amplitudinea dintelui de lierastrau Um este necesar ca osciloscopul sa aiba
acces exterior la in tra rea amplili- este mai mare. Tensiunea de la ie~ irea o borna de ie~ire special a de la care
catorulu i care ataca placile de deviza(ie OMF se aplica circuitului electronic sa se poata cu lege tensiunea in dinte
pe orizontala (H), generatorul bazei de analizat (de pilda unui etaj AFI). de fierastrau de la GBT ca sa poata Ii
timp al osciloscopului fiind dezalecta!. Tensiunea de la ie~irea circuitu lui aplicata OMF, in vederea vobularii.
Schema propusa este simpla, fiind analizat se detee!eaza (cu un detector Dezavantajul major este acela ca
necesar ~i aportul a doua generatoare de vart) ~i se aplica placilor de devia(ie tensiunea in din( i de lierastrau
sinusoidale exterioare: unul avand pe verticala ale osciloscopului. disponibila este, de obicei, loarte mare
Irecven(a regiabila in jurul valorii de Totodata , tensiunea modulatoare Um ~i trebuie divizata. De asemenea, este
3MHz, iar celalalt avand frecven(a de se aplica placi lor de dev ia( ie pe necesar ca sa existe un poten(iometru
circa 150Hz. orizontala (figura 4). Deplasarea de reglaj al ampliludinii Um (figura 3a)
spotului pe orizontala este care se aplica OM F, deoarece in acest

~
VQLTMEffiU proportionala cu frecven\a (figura 3b). mod putem "dilata" sau "comprima"
~
GENERATOR CIRCUIT
SINUSOiDAl ElECTRONIC elECTRONIC
ICA) Deplasarea spotului pe verticala este scala frecven(ei .
(nemoduIcT) propor(ionala cu amplitudinea U2 a Principa lul avantaj al
Figura 1
tensiunii de la ie~i re a circuitu lui vobulatorului este acela ca in procesul
Vobulatorul este un montaj analiza!. Aceasta tensiune variaza in de experimentare ~i reglare al unui
electronic care permite vizualizarea pe timp., asemanator varia(iei din figura circuit electronic se pol observa
ecranul osciloscopului a ca racteristicii 2. Prin urmare, pe ecranul imedi at efectele ob(inute, lara a Ii
de amplitudine func(ie de Irecven(a a osci loscopului apare caracte ris tica nevoie s~ se mai rid ice caracteristica
unui circuit electronic. Acea" ta U2(f). Pe durata cursei inverse spotul de raspuns pune! cu punc!. Eventual,
caracteristica se poate ridica punct cu este "stins" ~i curba este retrasata aceasta caracteristica se poate ridica
punct, cu ajutorul unui generator ~ i al succesiv la fiecare dinte de fierastrau. in final pentru a valida reglajele lacute.
unui voltmetru electronic (figura 1). Daca frecven(a de repeti(ie a Schema bloc a vobulalorului
Pentru aceasta se men(ine tensiunea din(ilor de lierastrau este prea mica propus este data in figura 5.
U 1 constanta ~i se variaza frecvenla (sub 25Hz), curba pe osciloscop Oscilatorul modulat in Irecven(a are
in plaja dorita. Penlru liecare frecven(a palpaie. Daca Irecven(a de repeti(ie frecven(a purtatoare de 3,5MHz. Acest
se cite~te indica(ia voltmetrului este ceva mai mare, ochiul nu mai oscilator este realizat cu amplificatorul
electronic de curent alternativ de la sesizeaza palpairea. Nu se.recomanda limitator din circuitu l integrat TAA661.
ie~ire. Apoi se traseaza curba U2 insa ca Irecven(a de repeti(ie sa fie Oscila(ia MF provenita de la acest
lunc(ie de frecven(a (figura 2). Aceasla exagerat de mare, deoarece raspunsul oscilator se aplica unui schimbator de
metoda este loarte precisa, dar circuitu lui electronic la semnalul Um
greoaie, deoarece dupa fiecare reglaj modu lat in frecven(a cu din!i de
al circuitu lui analizat Irebuie sa se fie ras trau nu va mai fi corect.
treaca la trasarea unei noi curbe. Vobulatorul devine inutilizabil, afi~and
Principiul vobularii consla in varierea o curba total eronata. Nu se poate da
frecven(ei unui generator pe ca le o va loare exacta a frecven!e i de
oj.
U2
vobulare maxime, dar cu cat circuitul
analizat contine circuite cu lactoru l de
, calitate mai ridicat, cu atat se
recomanda utilizarea unei Irecven(e de

fT\ to
Figura 2
vobulare mai reduse, chiar cu riscul
apari(iei palpairii.
Aceea~i precau!ie trebuie
luata atunci cand devia\ia de Irecven(a
~----------~~-------+t
Figura 3
bJ.
este mare (reprezinta procente
TEHNIUM • Nr. 112000 7
CQ-YO
U2 DETECTOR
CIRCUIT de la i e~irea montajului (cu purtatoarea exista un delazaj introdus de circuitele
ElEcmONIC -)I- 500kHz) va avea devialia de Irecvenla m od ulatorului intre tensiunea
cu semn schimbat. Consecin!a este ca modu latoare care se aplica efectiv
pe ecranul osciloscopu lui sensu I de diodei va ricap ~i tensiunea care se
IHI
cre~te re a Irecven!ei va Ii nu de la aplicii pe placile de devia!ie orizontala
stanga la dreapta ci invers. ale osciloscopulu i, atunci pe ecran
Figura 4 Pentru circuitele electronice a curba apare dubla ta, deoarece
caror caracteristica nu este simetrica, intoarcerea spotului se face dilerit.
frecvenla realizat cu multiplicatoru l aceasta observalie este importanta. Acest defazaj poate fi introdus ~i de
ana logic din acela~i CI. La cealalta o alta particularitate a amplificatoarele pe verticala ~i
intrare a schimbatorulu i de frecvenla montajului propus este aceea ca la!a orizontala ale osciloscopului. Trebu ie
se ap li ca un semnal sin usoidal uti lizata 0 asemenea valoare a
nemodulat de la un generator RF f - :,=~--~---i BC108 frecvenlei modulatoare pentru care
exterior. La i e~i rea SF se separa , , defazaju l total este nu l (~ i circu itul
, IESRE
componenta diferenla a celor douii I-SOOi<Hli
detector poate introduce delazaj).
semnale. Atunc i ce le doua curbe se vor :.
Astfel, dacii GRF lucreaza pe INTRARE INTRME
suprapune. Pen tru aceasta se
3MHz, la i e~ i re se va obline un semnal utilizeaza un GAF a carui Irecven!a
de 500kHz, dar modulat in frecven!a "
(-15OHZI
OF
1-3MHzl Figura 5
poate Ii mod il icata convenabil. Pentru
cu ace ea~i modula!ie de frecven!a ca de montajul clasic din ligura 4, in locul datele schemei de principiu din ligura
~i semnalul de la ie~irea OMF. Variind generatorului de semnal in din!i de 7 Irecvenla modulatoare indicata este
frecven!a GRF in juru l valorii de 3M Hz fierastrau se utilizeazii un generator de circa 150Hz. •
este posibil ca la ie~ire sa ob!inem sinusoidal (I igura 6) . De~i viteza cu Sa examinam acu m schema
semnale MF avand frecven!a care spotul se deplaseaza pe de principiu. Oscil atorul utilizeaza
purtatoare diferita de 500kHz . in acest orizontala nu mai este constanta, totu~ i bob ina L ~i condensatoarele de 270pF.
mod este posibi l sa variem i n limite lorma curbei ramane corec ta, Bobina are 24 spire ~i se executa pe
largi frecven!a purtiitoare a oscila!iei deoarece legea de varia lie a Irecven!ei carcasa de tipul utilizat in modulul de
MF de la ie~ irea vobulatoru lui (de la
frecven!e foarte joase pana la circa
700Hz). i n acest scop Sea renun!at la
folosirea unui FTB la ie~irea SF ~i Sea
uti lizat un FTS pentru elimina re a GAF IHI
(slnlsoidal)
componentelor superioare (3M Hz;
3,5MHz; 6,5M Hz etc.). Figura 6
Conform aranjamentul ui din
figura 5 parametrii semnalului vobulat este aceea~i cu legea de varialie a
sunet al televizoarelor alb-negru cu CI
ron\':lne~ti. Se va utiliza sarmii CuEm
nu depind de modificarea frecven!ei deplasarii spotulu i pe orizontalii. 0
purtiitoare, deoarece nu se aqioneazii problema suplimentara poate aparea
cu <1>=0,1mm .
asupra OMF, ci numa i asupra GRF d in cauza faptu lui ca, pe durata Varialia frecvenlei oscilatorului
exterior. Schema poate funcliona ~i intoarcerii, spotul nu este blocat ~i
se realizeazii cu ajutorul diodei varicap
ap licand la intrare RF semnal de curba se parcurge in ambele sensuri. BB139. Aceasta este conectatii din
punct de vedere RF in para lel pe
4MHz. i n aceasta situalie semnalul MF Dacii la Irecvenla modulatoare utilizata
r-c:--c:c- ,.-- - - - - - : - - - - - - ,- -,.-:--:__:---------, circuitul oscilant, deoarece capacitatea
.'!
de 470pF este mult mai mare dedit
AD ELECTRO 'COM capacitatea varicapului.
Totodata, diodei va ricap i se
aplica 0 tensiune de polarizare fixa de
COMPON E NTE E LECTRON ICE S I EL ECTRICE circa 2,5V, culeasa de la pinii 2 ~i 9
RAD IO - T V. ' prin intermediul unui divizor. Tensiunea
A UDI O - V IDE O de RF la bornele varicapu lui este foarte
' ACCESOR II GSM mica (zeci de mV), astfel incat dioda
COMPONENTE S I CONSUMABILE ramfme tot timpul in conduc!ie inversa.
CALC ULATOARE Tensiunea modulatoare (AF) se aplica,
APARAT E D E MAsURA SI CONTROL de asemenea, diodei varicap. Pentru
LlTERATURA DE S P6GIALI TAT E ca aceasta sa nu intre in conduc!ie,
~~' 0'
v '· 'L;;;,· , \;; /' ,;; ;ijh;Y'''::k tensiunea modulatoare nu va depasi
OFERIM SPATIUlt:JcgNSI9NATIE 1,7Vef. in ligura 8 este rep rezentat~
11':"1
caracteristica tensiune-capacitate a
SIr: Calea Grivilei nr.34, 'SuGUresli,sector1 diodei varicap. Punctul de func!ionare
Te l: -OH650.32.70 ' . , . "'0' M se deplaseaza pe aceasta
caracteristica sub infl uen!a combinata
8 TEHNIUM. Nr. 112000
CQ-YO
56
+12V
Si2l
Q,5 .. 1,5M .. lOOnF 56
I 100UF
12 I 50 I'OOnF
2'2

68'
2
" BelDe

68'L--r;-""'I'O'-'6;:----,;;'
8
.n.n.. 180
560
68K 47nF I

I ,270 P F
Figura 7
(3,5MHz±.l!.I)

a te nsiuni i de polariza re AF ~i RF. doua grupuri RC serie ~ i paralel de rezisten\ele de 8,5kQ (din CI) respectiv
Dev ialia de frecve nla nu depinde 2,2kQ ~i respectiv 22pF. 820Q (are doua celule).
practic de frecvenla modulatoare i n Semnalul se divide de 3 ori , Alimentarea se face cu 12V,
intervalul 5Hz+5kHz. Condensatoarele astfel incat aplicand cel pu\in 0,5Vef consu mul este de 30mA.
de 0,22J.lF, respectiv 470pF, determina se ob\ine la pinul 12 0 tensiune de circa Punerea la punct va i ncepe
frecvenla de lucru minima ~ i maxima. 170mVef, suficienta pe ntru ca prin veri frca rea tensiu nilor conti nue
ntru devialii mici de frecvenla (sub schimbatorul de frecvenla sa lucreze care vor fi:
kHz) lin iaritatea modulatorului este in comuta\ie. - la pinii 5, 6, 7 circa 1,4V;
excelenta , deoarece aplicand tensiuni Lucrurile se prezinta ca ~i cum - la pinii 2 ~i 12 circa 3,5V;
modu latoare ma i mic i punctu l de mu ltipl icatorul ar inmul\i intre ele -Ia pinul 13 circa 10,5V;
funclionare M se va deplasa numai pe semnale dreptunghiulare de frecve n\e - Ia pinul14 aproximativ jumatate din
zona liniara a caracteristicii varicapului. diferite . in lipsa FT J de la ie~ i re, forma tensiunea de la pinul 13;
Prin urmare, montajul se poate folosi de unda este triunghiulara . Deoarece - la pinul 1 cu 0,7V mai muit decat
~i ca generator MF pentru testa rea FT J incepe sa atenueze de la circa la pinu l 14.
lanlului AF I+Demodu lato r al unor 700kHz, el va separa doar semnalul in emitoru l tranzisto ru lui
receptoare M F cu frecven\a sinusoida l corespunzator diferen\ei tensiunea va fi cu circa 0,7V mai micii
intermed iara de 455+500kHz uti lizate frecven\e lor fundamentale ale celor decat la pinu l 14. Toate conde n-
in unele receptoar e MF cu dubla doua semn ale dreptunghiulare (3,5- satoarele din circu it vor fi cera mice ;
schimbare de frecven\a (devialia de 3=0 ,5MHz) . Celelalte componente excep\ii fiind: cond ensatoarele de
frecven\a standa rd este ±5kHz sau provenind din combina\ia arm onicelor 270pF d in circuitu l osc ilant (c u
uneori ±2,5kHz). La pinul 8 se poate vo r fi eliminate. Daca se regleaza styroftex), condensatoru l de 0,22J.lF
vizualiza un semna l dreptunghi ular. frecven\a GRF astfel ca la ie~ i re sa se (poate fi de orice tip), iar condensatorul
Aic i se poate conec ta ~ i un oblina 0 frecven\a purtatoare mai mica electrolitic trebuie sa aiba 0 tensiu ne
frecvenlmetru cu sensibilitatea de cel de 100kHz, la ie~irea vobulatorului se de lucru de minim 16V.
pu\in 30mV. Frecven\a purtatoare se poate vi zuali za 0 forma de unda Prezen\a oscila\iilor se verifica
masura in absenla modulaliei. triunghiularii, deoarece acum filtru l nu cu osciloscopu l. Conectand un fir de
Schimbatorul de frecvenla mai atenueaza suficient armon icile. 10-15 cm la pinul 8 ca antena de
pr i me~te la 0 intrare semna l Vobu latoru l se poate folosi ~ i em isie, osc il atorul loca l poate fi
dreptunghiular de la oscilator (printr-o in aceste condi\ii deoarece armonicile amplificat intr-un recepto r.
conexiune intern a in CI), iar la cealalta pot fi atenuate de ins u!1 i ci rcuitu l Rezisten\a de 0,5+ 1,5MQ se
intrare semnal Ode la generatorul RF miisurat. va reg ia experimental, astfel inca t in
exte ri or. Acest semnal se aplica prin Ten siunea de ie!1 ire este absen\a tensiun ilor RF ~i AF la ie~ ire
intermediul unui circuit Wien alcatuit din independenta de frecven\a GRF, semnalul pe 3,5M Hz sa fie min im
c deoarece SF lucreaza in comuta\ie. La (echilibrarea schimba to rului de
ie!1ire se ob\ine aprox ima tiv 1Vef, frecven\a). Daca nu se dispune de un
impedan\a de ie!1ire fiind aproximativ osciloscop sensibil , se po ate incerca

M f} 70Q.
FT J este realizat cu ajutorul
cond ens atoa relor de 6,8pF (plus
capacitatea parazita) !1i 39pF (pl us
deconectarea temporara
condensatorului filtrului RC trece jos
(6 ,8pF ~ i 39pF) .
Urmatoa rea etapa este
a

capacitatea de intrare in tranzistor) !1i aplicarea semnalului RF ~ i verificarea

+ -- -,:---!-- - - --_+ -u 220LP'1F~C'OO:: : JK_t-r-19-cAmE


~AF+RF 1NTRAREr I 220pF
QSCILOSCOP

~
EFD
108
Figura 8 Figura 9

TEHNIUM • Nr. 112000 9


~ LABORATOR

STROBOSCOP CU LED

Aurelian Liiziiroiu
Exis ten la LED - uri lor cu diametru mare ,?i r-----~-~r---t_-<l+v
lum inozitate foarte ridicata pe rmite realizarea unui
stroboscop simplu.
Montajul propus in schema alaturata face posibila
observarea mi,?carii de rotalie a diferitelor mecanisme (axul
unei ma,? ini de gaurit, platanul unui pick-up, rolile de
transmisie din motoarele auto etc .). Datorita luminozitalii
rid icate a LED-ului, observaliile se pot face in lumina
ambianta, dar nu in plin soare ! 04
51 33
Schema este realizata cu CI1 de tip BE555 folosit
in configuralie de astabil, cu raport ciclic convenabil acestei
aplicalii. in consecinla, impulsurile prod use de CI1 nu sunt
si metrice, im pulsurile pozitive, relativ scurte, comanda 33n!I, .:li:OnF
LED-ul L 1 prin intermed iul tranzistoru lui T1. Acest mod de
impulsurilor ofera posibilitatea observarii unor piese care
control permite aplicarea unu i curen t mare LED-ului , in
au viteza de rotalie cuprinsa intre 360 9i 23 .000 ture/minut.
scopul oblinerii unei luminozitali suficiente pentru aceasta
LED-ul L1 are diametrul de 8 sau 10mm ::;i va fi
aplicalie. Daca in curent continuu LED-ul admite un curent
din seria celor de mare luminozitate , care admit un cu rent
de 20mA, la alimentarea in impulsuri se poate ajunge la
de 20mA in regi m de funC\ionare permanenta .
un curent de 200mA. A,?a se explica ::;i valoarea relativ
Poten\iometrul P1 este cu caracteristica de varia\ie lin iara.
scazuta a rezisten\ei de limitare, inseriata cu LED-ul.
Frecven\a impulsurilor se regleaza continuu prin in lipsa unuia cu va loa rea de 2,2MQ, se poate folosi un
intermediul potenliometrului P1, ::;i brut prin comutatorul potenliometru de 1MQ, dar se reduce pulin domen iul de
S 1. Pentru valorile indicate in schema, frecvenla poate fi frecven\a.
reglata in domeniul 6-390 Hz . Aceasta frecven\a a Bibliografie: Le Haut Parleu r 1797/1992

SF. Se va regia inductanla L astfel incat Detectonul care se conecteaza detectoru l poate amortiza circuitul
frecvenlele sa fie cele ind icate in la intra rea V a osciloscopului se poate supus masuratorii.
schema. rea liza u::;or conform schemei din Daca se vizualizeaza curba in
Devialia de frecvenla se figura 9, cu 0 dioda EF D108 sau "S" a unui demodulator MF, circuitul
regleaza aclionand asupra nivelulu i similara , cu germaniu. EI se poate detector (figurile 4 9i 6) nu mai este
semnalului AF. Dimensiunile optime ale conecta in orice punct convenabil al necesar. Osci loscopu l nu es te
curbei se stabilesc aqionand reglajele circuitului electronic supus vobularii, obligatori u Sa fie de RF, deoarece
amplificatoarelor osciloscopului. deoarece condensatorul de 220pF de semnalele aplicate de vobulator sunt
Vobulatoru l prezentat nu are la int rare blocheaza eventual a de joasa frecventa.
un sistem de marcare care sa permita componen ta continua. Impedanla lui in figu;a 10 se prezi nta
eta lonarea in frecvenla a curbei de intrare este de circa 30kQ, ceea ce desenul circuitului imprimat. Intrarea
vizual izate. Se po ate utili za un es te sufic ient pentru majo ri tatea RF 9i ie::;irea MF se fac cu buc,?e radio.
procedeu simp lu pentru a eva lu a apl icaliilor, dar in an umite situalii
ecartu l de frecvenla i ntre diverse
puncte ale curbei (de pi Ida, banda de
trecere la 3dB). Pentru aceasta se
modifica frecvenla generatorului de RF
cu ecartul respectiv ,?i cu rba se va
de piasa co resp un zator pe ecran.
Pentru a citi exact frecvenla se va
conecta un frecvenlmetru la ie9 irea
GRF. Daca nu se dispune de GRF ::;i
GAF auxil iare, se pot construi doua
oscilatoare auxiliare urmate de cate un
etaj de ie::;ire cu repetor pe emitor.
Ele trebuie sa livreze tensiuni
AF
suficient de mari ::;i sa aiba 0 buna
stabilitate de frecvenla. Oscilatorul AF
nu trebuie neaparat sa aiba frecvenla
variabila: valoarea optima se va stabili
Figura 10
pri n incercari.
10 TEHNIUM • Nr. 1/2000
LABORATOR

LABORATORUL ELECTRONISTULUI. APARATE DE MASURA.


GHID DE UTILIZARE (1I}.Generatoare de semnal
ing. ?erban Naicu
- urmare din numarul trecut - A9 adar, sa trecem la prezentata i n figura 1.
Ca ~ i sursel e de tensi un e descrierea fiecarui tip de astfel de Partea principala a aparatului
prezentate in numarul precedent al generator. consta intr-un oscilator cu punte Wien,
revistei, generaioarele de semnal (de 1. Generatorul de joasa la ca re fre cven!a se regleaza fie
func,tii) reprezinta a alta categorie de frecven!a tip E-0501 decadic, prin comutarea unor
aparate ind ispensabi le in laboratorul Generatoru l E-'50 1 este un con de nsa toare, fie continuu, cu
oricarui electronist. aparat de laborator care se utilizeaza ajutorul unui poten!iometru dublu de
De regula, generatoarele de ca sursa de tensiune sinusoidala sau precizie. Tensiunea si nu soida la
semnal mai sunt denumite generatoare drep tunghiulara , in domeniul de ob\inuta se aplica direct , sau prin
de func,tii, deoarece forma semnalelor frecven\a 1Hz+ 1MHz. Aparatul este inte rme di ul unu i etaj formator de
furnizate de acestea (sinusoidale , folosit pentru verificarea , reglarea ~i tensiun e d reptungh iulara, etajului
triunghiulare, dreptunghiu lare etc.) masurarea parametrilor circuitelor 9i repetor, printr-un poten\iometru de
este descrisa de a fun c\ie geometrica. aparatelor eleclronice. regl are a nivelului .
in func\i e de domen iul Reglarea frecven\e i se face De la etajul de ie9ire tensiunea
frecven\elor de lucru, generatoarele de decadic (cu capacita\i) ~ i fin (cu un este transmisa direct la bornele de
semnale sin usoidale se clasifica in poten\iometru dublu de precizie). ie9 ire, in cazul ten siunii dreptun-
generatoare de joasa frecven\a (de Faptul ca acest tip de ghiulare, sau pri ntr-un atenuator
audiofrecven\a) , de radiofrecven\a ~ i generator poate asigura ob\inerea unui decadic cu trei trepte, i n cazul tensiunii
de foarte ina Ita frecven\a. semnal sinusoidal stabil in amplitudine sinusoidale.
in ta ra noastra, la i ntreprin - ~ i frecvenla, intr-o banda lar9a, ca ~i a Partea de alimentare cu
derea de profil, IEMI , precum ~ i la iCE , unui semnal dreptungh iular de frontu ri tensiune cuprinde un redresor 9i un
s-au produs mai multe t ip uri de reduse, i i confera 0 gama larga de sta b ilizator de 27,5 V protejat la
generatoare de semnal dintre care cele aplica\i i de joasa frecven\a . scu rtci rcu it.
mai semnificative (~i care vor fi
prezentate in cele ce urmeaza) sunt OSCtLATOR - -- ., ETAJ fORMATOR ETAJ DE IESIRE
SINUSOIDAL DE IMPULSUR! IESlRE
urmatoarele: Generatorul de joasa
frecven\a E-050 1, Generatoru l de
joasa frecven \a cu afi~are numerica
(versatester) E-0502, Generatorul de
lL----'.::LM,,----f Figura 1

semna l E-0503 (fabr icat la ICE ), Principalele caracteristici in ciuda marii sale simplita\i ~i
Generatorul d e impu lsuri E505 ~ i tehnice ale aparatului sun!: a pre\ului de cost modic, generatorul
Generatorul de fun c\ii E-0507. -1) Frecven\a: de JF E-0501 raman e un apa rat
Fiind produse, la t impu l - domeniu: 1Hz+1 MHz in 6 game; indispensabil i n laboratoru l electro-
respectiv, in can tita\i industriale, toate - eroare maxima: 5%±0,02Hz; nistului, mai ales a celui pasionat de
aceste tipuri de generatoare de funGlii - deriva (Freferin!a =1MHz): - pe audiofrecven\a, dar nu numai.
au fos t, in ultim ii ani, destul de u~or de termen lung: <10.3 (7 ore); pe termen 2. Generatorul de joasa
procurat, de la diversele intreprinderi scurt: <5x10·4 (15 minute) ; la varia\ia frecvenja cu afi,!,are numerica
care Ie-au casat ~i 9i-a u lichid at nivelului sau a sarcinii <5x1 0.4 ; (versatester) tip E-OS02
stocurile . Avand pre\uri de vanzare - coeficient d e tempe ratu ra Si acest aparat electronic este
extrem de accesibile, aceste aparate (f=2kHz)<5x10-4/°C. la fel de binecunoscut electroni 9tilor ca
se afla , desigur, in posesia unui numar -2) Tensiunea sinusoidala 9i precedentul, fiind aproape la fe l de
foarte mare de electroni'?ti . Autorul - valoare maxima: 3Vef (in gol); ra spandit.
articolului poseda intreaga gama de - impedan\a de ie,?ire: 600Q; Generatorul E-0502, cunoscut
generatoare e numerate ma i sus , - atenuator: in trepte (1/1, 1/10, 11100 ma i a les sub denumirea d e
ach izi\ionate in stare de func\ionare ,?i fin 1/15); Versatester, indepline'?te in domeniu l
sau defecte la pre\ uri extrem de -3) tensiunea dreptunghiulara: de frecven\a 1 OHz+1 OMHz
modice. Astfel, cele doua generatoare - valoare maxima: 3,3Vw (in gol); urmatoarele func!iuni:
de tip E-0501 afl ate in laboratorul - impedan\a de ie9ire: 50Q; - generator de tensiune sinusoidala
personal al autorului articolului au fost - impeda n\a de sarcina minima: ~i dreptunghiulara;
cumparate la pretul unei ... cacti. 600Q; - voltmetru digita l (numeric) de
Va asigur ca toa te aceste - atenuator fin: 1/15; curent alternativ;
generatoare su nt ext rem de - durata fronturi lor (1MHz): 50nsl - frecve n!metru numeric.
performante ~i foarte f iab il e sarcina 600Q in paralel cu 15pF); Af i ~aju l digital (c u care
(generatorul de semna l E-0503 fiind 0 - raport semnal/pauza: 45/55+55/45. aparatu l este dotat) serve~te la
adevarata bijuterie!), meritand sa fie Schema bloc a genera torului masurarea tensiunii ,?i a frecven!ei, atat
achizi\ionate. de joasa frec ven\a E-50 1 este a semnalelor generate intern, cat ~i a
TEHNIUM. Nr. 112000 11
LAB ORATOR
semnalelor care se aplica din exterior AI..-1P UF. DETECTOR CONVERTOR
DECADE DE OSCItA.TOO
(din afara aparatu lui). ~r>
INTMR
VOlTrvlETRU
EXTERN f-I
TtNSIUNE
EXTERN")' 1.;----
UexleJI\
ANAlOG-
~ MERIC
OMZARE
I<- CUM!

Versatesterul are posibilitatea


de a fi utilizat in diverse aplicatii. Astfel,
faptul ca acesta permite obtinerea unui
1 Uinl€!rl
cl AFISARE
IM
semnal sinusoidal cu distorsiuni red use
I Fe.\1~/
F"'"

J ,~b
~
(0,1%) ~i posibilitatea de reglare foarte 4- AMPllF. f'OARTA
~"E
rC
FRECVENlMElRU FRECVENTMElRU IE
fina a frecventei (0,01 %) ~i amplitudinii
(0,1%) i i confera posibilitatea de a
efectua masurari de precizie asupra DETECTOR
1
OSCllAT()R
amplificatoarelor, filtre lor ~.a. De Figura 2 TENSIUNE SINUSOIDAL
INTERNA
asemenea, pos ibilitatea pe care 0
ofera aparatul de ob\inere a unui
semnal dreptunghiular reglabil sau fix pentru scala de 3V ~i 17mA pentru - impedan\a de intrare:1MW50pF.
cu fronturi bune (30-50ns sau 10-15 scala de 10V (i e~irea este protejata la Schema bloc a
ns) permite masurarea raspunsului scurtcircuit); Versatesterului t ip E-0502 este
amplificato.are lor sau comanda - ie~irea este cuplata in c.c. pentru prezentata in figura 2.
diverselor circuite TTL. scalele pana la maxim 3V ~i in c.a. Semnalul sinu soidal este
Existenta voltmetrului extern pentru scala de 10V; generat de un oscilator cu punte Wien,
face posibila ridicarea caracteristicilor - reglajul tensiunii de ie~ire : in trepte, la care frecven\a se regleaza decadic
de frecven\a ale cuadripolilor, iar maxim 1/3000 (continuu in raportul de (cu rezisten\e) ~i continuu (cu un
frecventmetrul extern (de~i are doar 4 aproximativ 1/1 0 ~i fin cu plaja de condensator variabil dublu) . Din acest
dig ili) permite masurarea frecventei cu aproximativ 4%); semnal, cu ajutorul unui etaj formator,
precizie ridicata, in cazul masurarii in - valoarea maxima (in gol) a tensiunii se ob\ine un semnal dreptunghiular. La
depa,?ire. sinusoidale: 3, 16Vef pentru domeniul ie~ire, seleC\ia celor doua canale se
Sa vedem ce in seamna 1OHz+ 1OMHz ~i 10Vef in domeniul face cu ajutorul unui comutator.
masurare in depa,?ire. De exemplu , 10Hz+1MHz; Tensiunea alternativa interna
trebuie sa mas uram frecven!a de - valoarea maxima (in gol) a tensiunii (prod usa de oscilatoru l sinusoidal),
8,452917MHz. Se procedeaza astfel: dreptunghiulare: 20Vvv. respectiv semnalul sinusoidal de la
in gama 1+10MHz (rezolu\ie x 10) se Aparatul este dotat cu 0 ie~ire intrare, trecu t prin ampl ificatorul
cite~te va loarea: 8,452MHz, iar in separata care furnizeaza semnal voltmetru lui extern se aplica
gama 1+10kHz se cite~te "depa~ire" dreptunghiular compatibil cu circuitele detectoarelor de te ns iu ne interna,
~i valoarea 2,917kHz.larin final, de~i TTL de vite za medie. Intervalul de respectiv externa, iar tensiunile
citirea s-a facut pe un afi~or cu doar frecven\e este: 10Hz+1MHz sau continueob\inutedupaacesteetajese
patru digiti, din cele doua masurari 10Hz+10MHz cu potenliometrul de. aplica convertorului analog-numeric,
anterioare se reconstitui e valoarea nivel al generatorului la maxim ~i de tip cu dubla panta, prin intermediul
exacta a unei frecven!e formata din 7 afi~area frecven\ei. comu tatoarelor Uintern ~i Uextern
cifre (digi\i) ~i anume: 8,452917MHz. b) Func\ia de frecven\metru extern (comandate in c.c.). Convertorul
Principale le caracteristici .domeniu l de masurare: furnizeaza indicalii numerice a le
tehnice ale Versatesterului sunt 1OHz+ 1OMHz; tensiunii.
prezentate in cele ce urmeaza, pentru - rezolu\ie maxima: 1Hz sau 0,1 Hz Oscilatorul cu cuar\ piloteaza
cele trei ti pu ri de funC\iuni ale pe pozi\ia "rezolu\ia x10"; decadele de divizare ; care comanda
aparatu lui: cea de generator, cea de - afi~are cu 4 digiti (9999 la cap de poarta frecven\metrului, la aceasta
frecven\metru extern ~i cea de scala), cu semnalizarea depa~irii; putand fi conectat semnalul intern sau
voltmetru extern. -eroaredemasurare:±0,01%lacap ce l extern prin intermed iul
a) Func\ia de generator de scala ~i 0,002% la citire; comutatoarelor Fintern ~i Fextern
- frecven\a este reglabila in - impedan\a de intrare:1 MQ/50pF. (comandate in c.c.). Semnalul extern
domeniul 10Hz+ 1 OMHz in t repte c) Func\ia de voltmetru extern pa rcurge, in prealabil, amplificatorul
decadice, printr-un comutator in linie domeniul de frecven\a: frecven\metrului, avand posibilita\i de
cu 6 pozi!ii (continuu, in interiorul 10Hz+1MHz; reglare ale pragului de basculare a
fiecarei decade in raportul 1/10 ~i fin - afi~are cu 3 digiti (999 la cap de triggerului respectiv.
cu plaja de 0,5%); scala) cu s'emnalizarea depa~irii la Indica\i ile numerice ale
- afi~area frecven\ei se face cu 4 1200 ~i 2,5 citiri pe secunda ; frecven\ei sau tensiunii sunt trimise
digiti (cifre), ind ica\ia maxima, la cap - eroarea la masurarea semnalelor Spre sistemul de afi~are prin
de scala, fiind 9999; sinusoidale (voltmetrul masoara prin comutatoare (F ~i U), comandate in c.c.
- eroarea maxima a frecven\ei: detec\ie valoarea medie, fiind etalonat Versatesteru I co nstitu ie
±0 ,01% la cap de scala (eroare in valori eficace): ±0,5% la cap de scala a~adar un excelent aparat de laborator,
multiplicativa ~i ±0,002% la citire ~i ±0,5% la citire, pentru intervalul care indepline~te func\iunile mai multor
• (eroare aditiva); 100Hz+1 OkHz ~i respectiv ±1 % la cap tipuri de aparate , cu performan\e
- impedan\a de i e~ire: 50Q sau 600Q; de scala ,?i ±1,5% la citire. pentru satisfacatoare.
- curentul maxim de ie~ire: 50mAef intervalul1 OHz+ 1MHz; - continuare in numarul viitor-
12 TEHNIUM. Nr. 1/2000
AUTOMATIZARI================================
DISPOZITIV PENTRU LlMITAREA MERSUlUI IN GOl

Valentin Antonescu
Dispozitivul realizeaza urma- prea mare nu mai justifica montarea
1.Descriere toarele funclii: dispozitivulu i.
Dispoziti vul pentru limitarea -a. Pornire automata a grupului prin
mers ului in gol este un dispozitiv intermediul electrodului de sudu ra, in 2. Blocuri funC!ionale ale
electronic ~i a fost real izat pentru contact cu piesa de sudat; dispozitivului
grupurile de sudura rotative CS3+CSS -b. Pornirea motorului in stea; a. - Blocul de pornire automata ~ i
(3 1SA+SOOA) cu scop ul de a -c. Trecerea la functionarea in temporizare a mersului in gol;
deconecta motorul de antrenare de la triunghi, d upa 0 temporizare b. - Blocul de temporizare a
re\ea, cand intre doua opera\i i de prestabilita din P2 , in intervalul 6+30 conectarii in triunghi;
sudura trece un timp relativ mare, timp sec; C. - Blocu l sesizor de sa rcina ~ i
in care motorul de antrenare consuma -d. Deconectarea grupulu i de la prescriere a temporizarii mersului in gol
energie electrica in mod nejustificat. re!ea, dupa 0 programare prestabilita cilnd converlizorul este sub sarcina;
Dispoz itivul este un din P1 , in intervalul10sec+6 minute, . d. - Blocul de alimentare.
econo mizor de energ ie electrica. 1n daca in acest interval nu se sudeaza; Descrierea blocurilor funclionale
afara de aceasta, prin opririle pe care. -e. Eliminarea temporizarii de limitare a. Blocul de pornire
e realizeaza, face sa scada numarul a mersului in gol in perioada care se automata ~i temporizare a mersului
tie ore de func\iona re efectiva a sudeaza. in gol este un rele u de limp cu
grupului, fapt care duce la scaderea Schema electrica a te m pori za re la cadere. Asig ura
uzurilor (de exemplu: perii colectoare, dispozitivului LMG A02 este prezentata reglarea liniara a timpului de mers in
colectoare, rulmen\i etc.). in figura 1. gol ~i toto data asigura pornirea
Dispozitivul a fost realizat de 1n princ ipiu , dispoz ilivul automata a motorului generatorului de
a~a maniera incat sa asigure fun qioneaza i n fe lul urmato r: se sudura.
func\ionarea motorului de antrenare in bran~eaza contactorul principal CTI ~i Se compune din:
regimul prescris de fabricant ~i cu dispozitivul, la relea prin intermediul - un generator de curent constant,
respectarea normativelor in vigoare, i ntrerupatorulu i pachet a 1. format din R1-Z1-T1 -R2-P 1;
privind pornirea motoarelor de putere Motorul prime~te al imentarea - un condensator de i ncarcare . C1;
mare (Tipul vechi de CSS are motor i n stea ~i apoi dupa programarea in - diodele de descarcare , d3-d4-dS
de 21 kW) . Dispozitivul asigura pornirea triunghi , grupul devine apt de lucru. (d3-d4 suntin serie pentru proteclie la
motorului de antrenare in stea ~i apoi Daca in intervalul de timp strapungere);
func!ionarea in triunghi. S-a prevazut, programat pentru limitare mers in gol - un discriminator de prag , cu funclie
de asemenea, un conector de avarie, nu se sudeaza, la expirarea timpului, de trigge r Schmit! (de fapt cu
care, montat i n locul dispoziti vului , dispozitivul deconecteaza motorul de comparator de tensiune inversor, cu
asigura porn irea , p recum ~i la re\ea. histerezis) format din R3-R4-RS-R6-
funclionarea motoru lui in stea ~i apoi Daca in intervalul de timp C11 ;
"n triunghi, manual ~i cu func!io na re programat pentru limitare mers in gol - un amplificator de curent continuu ,
continua, identic ca la functionarea cu se sudeaza , fiecare sudura executata format din R7-D1 -RS-T2 ~i 0 dioda de
intre rupatorul stea-triungh i, original, al prescrie timpul deja memorat de proteclie d2;
grupului. limitato r. La terminarea fiecarei suduri, - un releu e lectromagnetic de
Dispozitivul a fost prevazut cu temporizarea de limitare a rnersului in execu\ie D 1.
o serie de proteclii care elimina situa\ii gol in cepe din nou de la zero. Daca se Genera to rul de cu rent
in care contactoarele de mers in stea atinge timpul prestabilit pentru limitare, constant a fost necesar pentru
'Ii triunghi sa se gaseasca cuplate deoarece nu s-a mai sud at, di spozitivul reprodu ctibilitatea exacta a timpilor
J concomitent (di n cauza magnetismului deconecteaza motorul de antrenare de programali din P1.
remanent sau a construcliei mecanice la relea. Pentru 0 noua opera!iune de b. Btocul de temporizare a
pot avea loc intarzieri, ma i ales la sudura este suficient sa ati ngem cu conectarii motorului i n triunghi este
deconectare, ca re ar pune RST in electrodul din cle~te piesa pentru sudat un releu de timp cu temporizare la
sc urtcircu it). sau Sa se rea li zeze ~i dispozitivul va b ran~a motorul de conectare. Asigura tem porizarea la
porni rea direct in triunghi. antrenare la relea, in stea ~i apoi in conectare a motorutui i n triunghi .
Dispozitivul a fost realizat in triunghi, putilndu-se incepe lucrul. Se compune din:
intregime cu componente indigene, La programare se va avea - un generator de curent constant,
deci nu ridica probleme deosebite la grija sa nu se programeze un timp prea format din R14-Z2-T4-R1S-P2;
construc!ie sau depanare. Nu necesita sc urt, linandu-se cont de timpu l - un condensator de incarcare, C2;
operalii de intre\inere deosebite. Este necesar schimbarii unui electrod, - 0 dioda de descarcare , d9;
suficient sa fie cura\at (sufi at) period ic baterii zgurii , a~ezarii pieselor pentru - 0 dioda Zener, Z3, necesara pentru
de praf ~i Sa se verifice contactele sudat etc. Un timp prea scurt duce la sta b il irea pragulu i de intrare in
releelor. porniri repetate ale motorului , un timp conduclie a amptificatorului de curent
TEHNIUM • Nr. 112000 13
continuu; coe ficientul de temperatura a l contactul 6-7 NI al releu lui 0 2 ~i prin
- un amplificator de c.c,. form at din acestora. Toate tranzistoarele au fost contactul 3-5 NI al contactorului CT3
T5-T6-R16 i n montaj Oarlington; montate pe un radiator comun din tabla t;, la bobina co nta cto ru lui CT2
- 0 dioda de protec!ie , d1 0; deAl, cu grosimea de 1mm '1i suprafa\a YContactorul CT2 Yva conecta ~i prin
- un re leu electro magn et ic de de aproximativ 50cm 2. Radiatorul aceasta se realizeaza : contactul6-7Ni
execu!ie 02. serve'1te ~i ca suport de prinde re se desface, blocand contactorul CT3
Generatorul de curent pentru poten!iometrii de reglaj P1-P2. t; in repaus. Contactorul 3-5 NI se
constant a fost necesa r pentru desface intrerupand descarcarea
reproductibilitatea tim pilor programa!i 3. Parli compon e nt e condensatorului C2, prin dioda d9 ~i
din P2. auxiliare dispozitivului contact 4-5 NI al releului 02 , la masa.
c. Blocul sesizor de sarcin a - Oioda de putere OP, montata pe un Se inchid contactele de fo r\a RST-
'1 i prescriere a temporizarii mersului radi ator KNF360, cu rol de separare ABC, motorul prime~te alimentarea in
in gol asigura anularea temporizarii (blocare) ~i traductor de sa rcina. stea ~i porn e~te. .
blocului limita to r o ri de cate ori - intrerupator pachet a.1. cu 3x3 Cat timp condensatorul CT2 a
generatorul de sudura intra in sarcina. pozi!ii. Are rolul de a introduce sub fost descarcat la masa (pana la nivelul
Se compune din: tensiune contactorul principal CTI ~i de +0 ,6V), tranzistoarel e T5 ~i T6 nu
- un discriminat~r de prag cu fun c!ie dispozitivu l. in cazul cand dispozitivul au primit tensiune i n baza ~i au fost
de trigge r Schmit! ( de fapt, un . este demontat, cu ajutoru l unui blocate. Re leul 02 , nea va nd
comparator de tensiune inversor cu conector de avarie, se poate realiza alimentare negativa , este declan~at.
histerezis),formatdind6-R9-R10-R11- pornirea manuala '1i continua a Prin generatoru l de curent constant,
C12; grupului in stea '1 i apoi in triunghi la fel condensatorul C2 incepe sa se i ncarc
- un amplificator de c.c. forma t din ca '1i din intrerupatorul original. cu energie, liniar ~i direct propo'1ional
R12-d7-T3-R13; - Contactoarele CT1-CT2-CT3. Au cu pozi!ia poten!iometrului P2. Pentru
- 0 dioda de protec!ie, d8; fost necesa re, intrucat nu se poate a intra in conduclie T5-T6 este necesar
- un re leu e lect romagn etic de realiza 0 automatizare cu ajutorul unui ca la borna + a condensatorului C2 sa
execupe, 0 3. i ntrerup ator cu ac!ionare manuala; avem 0 tensiune de +8V (6,8V cilderea
d. Blocul de alimentar e - Re leul term ic RT41 cu rol de de tensiune pe dioda Zener Z3 plus
asigura alim entarea cu tensiune a protec\ie a motoru lui de aC\ionare. 1,2V cilderea de tensiune pe bazele
blocurilor funC\ionale ale dispozitivului. tranzistoare lor T5-T6, caderea de
Livreaza tensiunea de 24 Vc.c. '1i +15 Funclionarea schemei tensiune pe R16 fiind neglijabila).
Vcc (sursa dubla), stabilizata ~i filtrata. electrice in momentul atingerii tensiunii
Se compune din: 4. Func!ionarea in regim de de +8V pe arma tura pozitiva a
- un transformator de re!ea TR1 cu limitare a mersului in gal (Nu se condensatorului C2, tranzistoarele T5-
urmatorii parametri: sudeaza dupa pornire). T6 intra in ccnduc!ie, permi!and ca prin
-tensiune primara-220V; La alimentarea cu tensiune a R16, emitor T6 , colector T6, poten!ialul
-tensiune secundara - 2x21 Vef; dispozitivului , condensatarul C1 este negativ de la masa sa treaca la borna
-sec!iunea miezului- 4cm2; descarcat. La intra rea inversoare a releului 02 . Cealalta borna a releului
-tola E+I 20; circuitului integrat CI1 tensiunea va fi fiind legata la poten!ial pozitiv (+24V),
-nr. spire in primar- 2390 <PO ,15mm OV. Im ediat i nsa, la intra rea releul 02 va anclan~a . Contactele 2-
Cu Em ; nein v erso are a CI1 va aparea 3NO se inchid, contactele 4-5N I ~i 6-/1
-nr. spire in secundar - 2x265 tensiunea de referin!a data de divizorul NI se vor deschide. Prin desfacerea
<l>0,35mm CuEm; R4-R5 '1 i care va f i de +7,5V contactelor 6-7N I se intre rup e
- 0 punte redresoare monofazata (Masuratorile sunt facute in ra port cu alimentarea cu tensiune de 220V a
PRM 1; masa). La ie~irea CI1 tensiunea va fi bobinei contactorului CT2 Y ~i acesta
- sursa de 24V/250mA cu limitare de de +15V, va trece prin rezisten!a de va deconecta , intrerupand alimentarea
proteC\ie a curentului debitat, fo rmata limitare-conversie (tensiune-curent) R7 cu energie a motorului de antrenare.
din C3-R17-Z4-Z5-T7-T8-d11-R1 8-C4. ~i ajungand in baza tranzistorului T2 i l Prin desfacrea contactelor 4-5 NI ale
Oin R18 se regleaza curentul la care va deschide. Poten!ialul negativ de la releului 02 se introduce protec!ie la
sursa intra i n protec!ie; masa va trece prin rezisten!a R8, descarcare a conde nsatoru lui C2 la
- sursa de +15Vc.c. farmata din R19- emitorul lui T2 , colectorul lui T2 , la masa (contactul contactorului CT2 , 3-
Z6-Z7-T9-C5-C6. Rolul de proteC\ie la borna releului de execu!ie 01 . Cealalta 5 NI stabilindu-se ar desciirca
supracurent iI preia sursa de 24V, din borna a releul ui fiind legata la poten!ial condensatorul C2 la masa, anuland
care deriva. pozitiv (+24V), prin bobina releului 01 comanda de a nclan~are a releului 02).
- sursa de -15Vcc, cu limi tare a va incepe sa circule un cu rent capabil Prin inchiderea contactu lui 2-3NO a
curentului debitat, formata din C7 -Z8- sa a ncl an'1eze arm atura acest uia, re leu lu i 0 2 se pe rmite trecerea
Z9-R20-T10-T11 -d12-R21 -C8-C9 .0in datorita fluxului magnetic creat. Se tensiun ii de 220V la contactul 6-7 NI
R21 se regleaza curentul la care sursa stabilesc contactele astfel: contactul2- CT2Y Prin deconectarea contactorului
intra in protec!ie. 3 NO se va inch ide iar contactul4-5 NI CT2Y contactul 3-5 NI al acestu ia se
Pentru tensiunile de referi n!a se va deschide . Prin contactul 2-3 inch ide pregatind, un nou ciclu de
s-au montat la toate sursele cate doua incepe sa circule tensiune de 220V la temporizare al releului 02.
diode Ze ner, pentru a imb unata!i contactu l 2-3NO al releului 02 , la Contactul 6-7 NI al CT2Y se
14 TEHNlUM • Nr. 112000
AUTOMATIZARI ===::;:;;:::===:=========

+-c:::H..........---1II·

~o-+-----"·H!'·
II

+-c:::H..........---1II·
r---&---------=-~jlk+---jlll .
u
H._- -----<>-----.+-c:r-III·
,,
+

, '
o
9_ 9 N

~
+

ii;

m
"tl
0
~
~
"tl

II. ~
,
"tl

inch ide, permijand lrecerea tensiunii in acesl limp (au trecut de la curent constant. Acest lucru este
de 220V la borna contactorulu i CT2Y. porn irea inijia la 10+15 secunde, permis deoarece d iodele de
Contactele de lorta RST-ABC se inchid condensatoru l C1 se incarca liniar cu descarcare d3-d4 su nt izolate laja de
~ i moloru l va primi al imentare cu energie, direct proportional cu timpul masa prin DP, cle~tele de sudura este
ene rgie in triunghi. stabil it din P1, prin generatorul de i n aer (nu se sudeaza) ~ i dioda de
TEHNIUM. Nr. 1/2000 15
descarcare d5 este izolata fala de curen t al intrarii neinversoare dupa inchiderea contactului 4-5NI se
masa prin contact 2-3 NO releu 03 basculare. pregate'ite blocul pentru 0 no ua
(traductorul de sarcina nu lucreaza, Primind poten\ial negativ de la temporizare (contactull ucreaza 'ii la 0
deoarece nu este sarc ina ) . La ie'iire in baza, tranzistorul T2 se protec\ie suplimentara). Contactele 6-
atingerea tensiunii de +8,5V pe blocheaza 'ii iese din conduc\ie. Releul 7 NI ale releului 02 'ii contactele 3-5
armatura condensatorului C1, implicit 01 , nemai primind poten\ial negativ, NI ale contactorului CT36 intregesc
la intrarea inversoare a comparatorului decian:;;eaza. Prin decian'iarea releului lan\ul de alimentare cu energie de
CI1 (7,5V tensiunea de referin\a plus 0 2 acesta i:;;i desface contactele 2- 220V a co ntactoru lui CT2Y,
1V histerezisu l) acesta va bascula, 3ND 'ii i'ii inchide contactele 4-5 NI. pregatindu-I pentru 0 noua pomire.
ie'iirea CI1 cade in poten\ial negativ (- Prin desfacerea contactelor 2-
15V). Tensiunea de -15V trece prin 3 NO, acestea intrerup alimentarea cu 5. Pornirea ';Ii func!ionarea
rez isten\a de lim ita re R7 'ii este energie de 220V a bobine i in regim de lucru (Generatorul intra
condusa la masa prin dioda d1, pana contactorului CT36. Acesta in sarcina. sudandu-se dupa pomire)
la nivelul de -O ,6V. (Curentul debitat de deconecteaza, oprind alimentarea cu Presup u nem ca la prima
integrat in aceasta stare este in ju r de energie a motoru lui de antrenare a pornire nu s-a sudat in timpul perioadei
4mA) . in momentul bascularii, generatorului. Prin inchiderea de limitare a mersului in gol. sau de la
tensiunea de referin\a de la intrarea contactului 4-5 NI al releu lui 01, ultima sudu ra executata a expirat •
neinversoare a circuitului integ rat CI1 condensatorul C2 este descarcat la tirnpul de limita re ~i generatorul este
scade de la +7,5V la +4 ,5V, masa pana la nivelul de +O,6V, prin opril. Condensatorul C1 este incarcat
departajan d puternic tensiunile lan\ul d9 contact 4-5N I al releului 01, pana la nivelul de +9.5V. tensiune pe
existente pe intrarile comparatorulu i contact 3-5NI al contactorului CT2Y. care 0 regasim ~ i la intrarea neinver-
(+8,5V la intrarea inversoare, +4,5V la Acest lucru duce la blocarea soare a comparatorului C11. le:;;irea
intrarea neinversoare). Acest lucru tranzistoarelor T5-T6 'ii deconectarea comparatorului este negativa, T2 este
este posibi l datorita va lorii mari a releului 02. Acesta i'ii desface ' blocat:;;i releul 01 este declan:;;al.
reziste n\elor din divizor contactul 2- 3NO 'il l'i l i nchide in momentul dlnd atingem cu
(R4=R5 =1 00kQ) 'ii consu mul ui de contacte le 4-5 NI 'ii 6-7 NI. Prin electrodul de s~dura, di n cle'ite, piesa
de sudat (piesa care este legata la
generator), curentul inmagazinat in
t condensatorul C1 este descarcat la
)~ rna sa pana la nivelul de +1,2V prin:
diodele de descarcare d3-d4, cablul
plus al generatorului, cie'ite, electrod,
Your Internet Business Solution piesa, cablu minus, bobinaj generator.
masa limitator. Comparatorul CI1 va
.Ell'

IExplorer
.~
E-mail
II
Netscape
bascula i n poten\ial pozitiv la ie'iire,
releul 01 va ancian'ia , ciclul reluandu-
se ca la porn ire a din paragraful
precedent, i n final motoru l f iin d
alimentat in triungh i 'ii generatorul

n~ornet (~.I)~
debiteaza tensiune. Imediat dupa ce
am ridicat electrodul de pe piesa, se
~.J intrerupe descarcarea condensatorului
C1 'ii acesta incepe sa se incarce.
WebTalk RealAudio Compa ratoru l circuitu lui
traductor de sarcina CI2 are tensiunea
de referin!a la intra rea neinversoare de
aproximativ -O,35V. La intrarea
.i ~
Numai prin noi aveti acces la inversoare apare 0 tensiune de
Internet
<j"'';''
din toata tara, cu viteza
!.' ~
aprox imat iv +O,5V. le'iirea
cornparatorului este de - 15V. Prin
maxima si

costuri minime! rezisten\a de limitare R12, tensiunea
negativa este condusa la masa de
dioda d7 pana la -O,6V (curentul debitat

InterComp TelnetlFTP
de comparator este de 4mA, fiind u'i0r
suportat de circuitul integrat).
Baza tranzistorului T3 fiind
alimentata cu poten \ ia l negativ,
Tel: 01-3238255 Fax: 01-3239191
Email: office@starnets.ro ~
',,:,
.~ .
" tranzistorul nu este blocat 'ii releul 0 3
declan'ial. Contactul de lucru 2-3NO
este deschis, imp ied icand
http://www. starnets.ro HOT JAVA
descarcarea condensatorului C1, prin
16 TEHNIUM. Nr.1I2000
AUTOMATIZARI ============ = = ==
dioda d5, la masa, in momentul cand se i ncarce ;;i, daca nu se mai sudeaza, demo ntarea i ntrerupato ru lui stea -
incepe sa se sudeze , caderea de la expirarea timpului programat pentru triu ng hi. i ntrerupatorul de re!ea;;i priza
tensi une pe dioda OP (masurata la limitare mers in gol, dispozitivul opre;;te dispozitivulu i se vor monta pe panoul
borne Ie diodei) este de minim -O,6V;;i alimentarea cu energie a motorului, bord ului , in interior, cu acces spre
maxim -1, 1V, in func!ie de sarcina , Prin prin deconectarea releului 01, Restul afara, Oioda de putere se poate monta
dioda d6, aceasta tens iune este de secven!e sunt identice cu cele din i n bord , intre borne Ie (+) ;; i (-) ale
condusa la borna neinversoare a C12, paragraful precedent. generat oru lui,l even tua l pr in
Comparatorul CI2 va bascula, la ie;;ire o noua atingere cu electrodul reamenajarea conexiunilor la reglajul
avand poten!ial pozitiv (+15V), Acesta a piesei de sudat pune din nou i n brut al convertizorului. Oispozitivul se
(poten!ialu l) trece prin rezisten!a de mi;;care lan!ul de pornire a motorului va monta pe bard i n exterior, cu ajutorul
limitare, ajunge in baza tranzistorului de antrenare, timpul de repaus fiind unor piuli!e fl uture, fapt care duce la
T3 pe care il trece in conduc!ie, nelimitat. pos ibi litatea demo ntiirii rap id e a
permi!and poten!ialului pozitiv de la dispozitivului la terminarea lucrului ;;i
rnasa sa circu le prin R13, emitor T3, 6. Montarea d ispozitiv ulu i asigurarea lui, con tra sustragerilor de
colectorT3, borna releului 03, Cealalta Se poate face separat de cat re persoane rau inten!ionate,
borna fiind legata la poten!ial pozitiv convertizor, intr-un tablou auxiliar in Indiferent de fe lul de montaj, se va
(+24V) releul va anclan;;a. Prin care se monteaza d ispozit iv ul , respecta i ntocmai schema de legatura
aceasta contactul 2-3N O se inch ide contactoarele de fo,!a CT1 , CT2, CT3 din schema de montaj anexata, Este
perm i!a nd po ten!ialulu i pozitiv si releul termic de protectie Rth 1, indicat ca dispozitivu l sa fie protejat de
inmagazinat in C1 sa se descarce la intrerupatorul montandu-s~ pe u;;a umezeala, praf cu pu lberi metalice,
asa pana la nivelul de +O,6V, prin tab loului, eventual cu lam pi d e lacu ri incalzite excesiv, Pri n simpla
dioda d5 , contactul 2-3NO al releului semnalizare (bran;;at;;i avarie motor). i nlocu ire a dispozitivului cu conectorul
03. Aceasta cond uce la anu larea Oioda de putere OP se va monta pe de avarie, grupul va lucra ca ;;i cu
timpului memorat de limitator pentru un radiator de caldura tip KN F360, i ntrerupatorul stea-triunghi original.
deconectare la mers in gol. direct in tabloul grupului, in spatele Oepanarea dispozitivul ui in caz de
La dispari!ia sarcinii , intrarea tabloului de bord, langa borna + a defectare se va face de un specialist,
inversoare a CI2 este iara;;i pozitiva generatorului sau langa tab lo ul dupa schema, Oaca g ru pu l este
(+O,5V), fapt care duce la bascularea separat, cu condi!ia ca radiatorul sa fie alimentat prin intermediul unei prize cu
comparatorului CI2 in poten!ial negativ montat pe un suport izolant. Oaca contacto r de protec!ie , atunc i
la ie;;ire, T3 se blocheaza ;;i releul 03 grupu l nu este fix intr-un atelier, contactorul principal CT1 poate lipsi,
se de zexcita, Contactele 2 -3 se incapere etc" contactoarele se vor Schema de conexiu ni exterioa re a
desfac, intrerupand desciircarea monta in interiorui tabloului de bord, dispozitivulu i LMGA02 este data in
condensatorului C1, Acesta incepe sa ramanand spa!iu suficient , prin fig ura 2,

R S T NUll
LM,G, O.. 6min
AO,2,
~ b C E

R S T Icn 0 --- - - - --

- -~- - +---
.5 • I U~;':·'
ConeclOf

A B C
a 7 6 5 4 3 2 I
2 I
_____ BO F
- - -
y~ ; ~ ; 'V 'V ~/ ~ ; ~ ;
R!hl
Prize
3
8 7 6 5 4 3 2 I
c
b
e
R 5 T I cn 3
--+--j--- - -K 6~ -- ----- -- --- -- ---- -- -- - -- -1 5
A
z
B C
.....J legaturlla de Ie conectorul:

rni:·;~;~·~ 1"
x ~ +
y

I DP~
~

JD~
R 5 T I CT3 6
y ~- - - - - ----- - ----- ---- - ~~
--+ --j-----K ----- -
--Ii:
l 1J j
Displitivul L.M.GA02 - Schema de conoJlunl exter10are
Figura 2

TEHNIUM. Nr. 112000 17


========================== AUTOMATIZARI
COMANOA ELECTRONICA PENTRU MOTOARELE PAS CU PAS

ing. Florin V. Dumitriu


In cele ce urmeaza
prezint 0 schema electronica de
ac\ionare a motoarelor pas cu
pas (MPP) care poat e Ii
implementata mai simplu, fiind
compusa din circuite integrate ~i
eleme nte discrete mai u~or
pccesibile.
Motoarele electrice pas
cu pas sunt dispozitive pentru
conversia informa\iilor numerice
in lucru mecanic uti l. Fiind
cDmandate cu trenuri de
impulsuri, ele sunt un mijloc
simplu ~i eCDnomic de
pDzi\ionare numerica precisa.
Prin inlocuirea seNo-mDtoarelDr
de c.c. lunc\iDnand in bucia
inchisa cu mDtDare pas cu pas,
se elimina necesitatea unDr
convertDare N/A, amplificatoare
de putere cu cDeficient ridicat de
liniaritate, traductDare de pozi\ie
~i viteza , re\ele de cDmpensare ROSU
a buclei.
La liecare impu ls de MMD

cDmanda rotorul MPP-u lui


AlB
executa un pas unghiular, apDi
S8 Dpre~te pana la sDsirea Dimensiune coblaj: GRI
urmatDrului impuls. Dupa un 135mrn x 145mm

numar de impulsuri putem N


cDnsidera ca unghiul tDtal de 0
rDta\ie la ie~ire (rotor) este suma L-_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.J
Figura 2
7. Masuri de protec!ia valeri: - Circuite integrate: CI1 =CI2=~A741
muncii in exploatare - tip 3050 (1/2W) R2=R15=15kQ; - Punte redresDa re monofazata:
La montare se va avea grija R3=200Q; R4 =R5=R9=100kQ; R6= PRM1=1PM4
ca intDtdeauna cutia dispozitivului sa 390kQ; R7=R12=3,3kQ; R8=R13= Tranzistoare: T1 =BD 138;
lie legata la impamimtare, de la corpul 15Q; R10=2kQ; R11=470kQ; T2=T3=T5=T6=BC107; T4=BC177;
generatorului sau al tabloului separat, R16=56Q; T7=BD238; T8=AC181; T9=T10=
printr-u n ~urub prevazut special in - tip 3100(1W): R1=R19=900Q; BD137; T11 =AC180.
acest SCDp. R14=R20=R21=1,3kQ; R17=560Q; - Relee Tip IRM-RIB D1=D2=D3=
Nu se va lucra cu dispozitivul R18=1,5kQ. 1000Q/24V;
de protec\ie scos. Se va urmari ca tija -Condensatoare electrDlitice-alumi- - Priza tip EA-MBY-3-3515-1;
dispDzitivului de reglaj limitare sa lie niu: C1 =C2=C4=C5=C8=220IlF/25V; - Conector tip EA-MBY-3-3519-1;
tot timpul prevazuta cu buton de C3=C7= 1000IlF/40V. - Siguran\a tip FEA (2A-250V);
ac\ionare. Nu se vor conecta sau -Condensatoare poliester metalizat: - Componente auxiliare: DP- dioda
deconecta conectorul dispozitivului C6=C9=10nF/100V; C10=C11=C12= de putere TU38-TU39 (350A); Radiator
sau contactul de avarie atata timp cat 0,1 IlF/400V KNF 360tip IPRS; a1 - intrerupator
intrerupatorul de cDmand;, este pe - Poten\iometri: P1 =1 MQ liniar; pachet 3x3 pozi\ii - tip Conect Boto~ani;
pozi\ia bran~at. Dispozitivul nu va Ii P2=100kQ liniar. - Contactoare (CT1-CT2-CT3)
depanatdecat de personal autorizat. - Diode redresoare: d1+d12 = Pentru grupuri pima la 350A: TCA63A1
Lista de piese 1N4007; d6=EFD115. 220V- (AR 63A1220V), releu termic
- Rezisten\ele sunt cu pelicula - Diode Zener: Z1 =Z6=Z8=PL6V2Z; 63A; Pentru grupuri pana la 600A:
metalicadetipul RMP3050(1/2W) ~i de Z2 =Z4=Z5=PL12Z; Z3=PL6V8Z; TCA 100A/220V- (AR 100A/220V),
tipul RMP3100 (1W) ~i au urmatoarele Z7=Z9=PL9V1Z. releu termic 100A.
18 TEHNIUM. Nr. 112000
AUTOMATIZARI
+ 5V + 5V -1-5V

' Q2 9 1 1A Vee
12
13 1C
9 1D " IV

!lES55 1"3_ _--~-_"l


RS , lOOK
JQ28 "
11
1E
1F GND
6 ,
, _
Q1
5
2A
2B
,c
,•,
4
/Q1 2Y
5
2D
10K ,
CDB451 CDB400
D2 12 _"", _ I
7 GND
:,"CEAS LOCAL 1~0,7(RA+R")C:
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _ _ _ __ _ 1
A "'
+5V 8
+5V
t
: ..r CD"DD , '
-- - - - ---- - ----- - - - -----~------------ - -- -- -
DISTRIBUITOR :
__ _ _ _ _ I

+ 5V
""+5"'" AM'PLIFICATOARE DE 'I ESIRE':,
- -- ----
,
3 +5V
2K2 I ALBA m
A 9 +
14
8
1mH

ROB339
F602

V R 10
11 +_
13 2IV
K 10
F602
12

680
8 , , 2
F602

+
2K2 6

__ _ ,,"_.J
Figu ra 1

rotatii lor elementare, Fiind capab il de i n figura 1 este prezentata ~i invers (Ia +5V),
inversarea sensului de m i ~care, MPP schema electro nica ~i in figura 2 Bibliografie
poate efectua o peratii de sumare cablajul suport, care poate fi ~ i simplu 1, Electronica indust riala pentru
algebrica, Eroarea de pozitio nare este placat, dar necesita cateva legaturi cu subingineri - dr,ing, Birca-Galateanu ~ i
de 5% din valoarea ungh iului fJ., care sarma (~trapuri), Alimentarea intregii al tii, Ed , Didactica ~ i Pedagog ica ,
la motorul util izat de noi ~i prod us de scheme se face dintr·o singu ra sursa 1983 ;
"Electromotor"- Timi~oara este la 200 de 5V/3A. Sch imband valoarea lui C 2, Analog Memory Devices - Memory
de pa~i pe 0 rotatie de numai 9 sutimi de la 10nF la 1).lF realizam 0 variatie Devices Inc, 1980;
de grad sexazecimaL de turatie de la circa 300roVmin la 3 3, Microprocesorul 8080 i n aplicatii -
Aplicati ile MPP sunt foarte roVmin, T. Mure~anu ~ i altii , Ed , Fac ia
diverse, de la echipamente de desen Sensu I de rota tie poate fi Timi~oara , 1981;
automat sau calcul , la instrumente inversat prin comutatoru l K, rotatia fii nd 4 , Circuite dig ita le IPRS
optice ~ i ma~ i ni unelte , conform acelor de ceasornic (Ia masa) Catalog,
TEHNIUM • Nr. 112000 19
============================ELECTRONICASI PC
PROGRAMATOR PENTRU MICROCONTROLERELE
AT89C1051/AT89C2051/AT89C51/AT89C52
ing.Dan Diaconu
Microcontro lere le din seria re se t, unitat ea centrala incepe conjunqie cu una sau mai mu lte linii
AT8 9C functionea z a la tensiune execu\ia programului cu loca\ia OOOOH. de intrare/ie~ire pentru a pagina
scazuta (+5V). cu un consum mic de Adrese le infe rioare ale memor iei memoria RAM. Portul 0 este folosit ca
energie, fiind realizate in tehnologie program pot fi citite fie din memoria o magistrala multiplexata de adresa/
CMOS. Aceste compone nte sunt Flash, existenta in cip, fie din memoria data, in timp ce adresele pe doi octeti
produse de firma Amte l 9i sunt externa . Pentru a se realiza aceasta primesc octetu l superior al adresei pe
compatibile, ca set de instruc\iuni , cu selec\ie pinul /EA este pus fie la +Vcc, portul2. Microcontrolerul poate accesa
standa rdu l industrial MCS-51. Prin f ie la masa. Da ca pinut / EA este ~i trei blocuri interne de date a 128
combinarea, intr-un singur integrat, a conectat la masa , intreg programu l octe\i fi ecare. Pe durata accesarii
unei unita\i centrale de prelucrare pe este citit direct din memoria externa. memoriei externe de date, un itatea
8bi!i ~ i a unei memorii Flash se ob\ine in co nfigura\ia cu execu!ia centrala genereaza semnalele de citire
un microcontro ler pu terni c , care programului din memoria externa, 16 ~i scriere /RD ~i IWR.
constituie 0 solu\ie fi exibila, cu un cost linii de intrare/ie~ ire (portul 0 9i 2) su nt Memoria externa de program
redus, pentru 0 serie de aplica\ii. dedicate ca magistrala pentru citi rea poate fi combinata cu memoria externa
Intreruperl
externe Figura 1 de date prin aplicarea semnalelor /RD
r ----- -- - - - -- -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --- - ,
~i IPSEN la intra rile unei porti !?I, ~i
Contrd Memoile RAM Time utilizarea ie9i rii ca semnal de citire
intrerupefi FlosIl pentru memoria de program/date.
Toate microcontrole rele din
Time
seria AT89C au incorporat un oscilator
CPU
intern, care este folosit ca sursa de
ceas pentru unitatea cent rala. La
Portufi utilizarea osc ila torului in ter n se
Oscllalor Conilol introre Port
mogis1Jala serial conecteaza un cristal de cuart intre
iesir9
pinii XTAL 19i XTAL2, precum 9i doua
condensatoare catre masa.
Din sch ema bloc a
Pentru a exploata facilita\ile programului. Portul 0 este utilizat ca mi crocontrolerelor din se ria AT89C
circuitelor CMOS , seria AT89C are magistral a multiplexata in ti mp de (figura 1), se observa ca pot exista
doua mod uri de lucru la putere redusa: adresa/date. Adrese le mem o rie i pana la patru portu ri bid irec\ionale.
-modul idle - in care unitatea program sunt intodeauna pe 16bi\i, Fiecare port contine un latch de
centrala este oprita, in timp ce RAM- chiar daca programul utilizat fo lose~te stocare, 0 interfa\a de ie9ire 9i un buffer
ul 9i restul componentelor aflate in mai pu\in de 64KB. de intrare . Interfe\el e de ie9ire pentru
componen\a circu itului continua sa Memoria de d ate poate porturile 0 ~i 2, precum 9i bufferu l de
func\ioneze. in acest mod, curen tul cuprinde pana la 64Kocte\i de memorie intrare al portului 0 sunt folosite pentr
absorb it este redus cu 15% fa\a de externa, direct adresabil a. Adresele a accesa memoria extern a. in acest
func!ionarea normala. memoriei externe de date pot avea 0 caz, portul 0 transmite octetul inferior
-modut power-down - in care lungim e de unu sau do i octe!i. al adresei memoriei, multiplexat in timp
toate activim\ile microcontrolerului sunt Ad resarea pe un octet este utilizata in cu octetul care va fi scri s sau citit.
suspendate, cu pastrarea datelor din Tabelul1 Portul 2 transmite octetul superior al
RAM-ul intern. In acest mod , curentu l Pin Functie adresei, in cazu l i n care adresa este
tipic absorbit este de 15mA. P1.0 intrare Timer/Contor 2 pe 16bi\i, altfel va emite i e~irile asociate
Tipu l de microcontro le re P1.1 incarcare Timer 2 portului. To!i pinii portului 3, precum 9i
prezentat are spa!iu l de adresa re P3.0 RXD - port serial do i pin i ai po rtului 1 (doa r pentru
separat pentru memoria program 9i P3. 1 TXD - port serial AT89C32) sunt multifunqionali. Ei nu
memoria de date. P3.2 /INTO - intrerupere extern a sunt doar pini ai portului, asigura ~ i
Memoria program poate fi P3. 3 /INT1 - i ntrerupere extern a facilitatile prezentate in tabelul1.
doar citita , iar ca marime poate ajunge P3.4 intrare Timer/Contor 0 Pot exista pana la trei registri
pana la 64Kocteti di rect accesibili . P3.5 intrare Timer/Contor 1 Timer/Co ntor, fun ctie de
Citirea se realizeaza prin activarea de P3.6 IWR microcontroler. Fiecare din cei trei
catre controler a pinului IPSEN. Dupa P3.7 /RD regi 9tri poate fi config urat drept timer,
Tabelul2 sau drept contor. La functi0narea timer,
Operatie RSTNPP P3.2 P3 .3 P3.4 P3.5 P3.7 registrul este incrementat la fie care
Scriere octet 12V \j "0" "1" "1" "1" ciclu ma9ina. Cum un ciclu ma9ina
Citire octet "1" "1" "0" "0" "1" "1" consta din 12 perioade de oscila\ie ,
Steraere CiD 12V \ I "1 " "0" "0" "0" practic rata de numarare este 1/12 din
20 TEHNIUM. Nr. 112000

;3 U2
soc"
'Q.pIni
\<:c
, tr1
2 J9 - ""'" vee t""
00
"
Ql
'" ~

~ ""'" tr1
'Nl Q2 Al 00
10
D2
D3
D4
Q3
04
07 n
M
~ ,
~
05 05 , >-3
1
D6 Q.\ A5 ~ -<

~+
Db D7 07
At,
, ~

•'Z yo IX0 2
'J1A
A '~
:i- 11
DB

ax
QB 0
o
B Yl
'Z
.....
1
tJ-rnr
1 G
Y2
Y3 ±;- -'-< ex:
~;tfvl"/~ .1 :b C2
r-
'T
C5
,j--<
n
:'1 I II
S
/4'''''' co
0'
2
01
D2
Ql
Q2
J9 AS
A 9 r"r.~
T ~tpf
12 V O.lJ
>
'J:J
o
o ~ 1 STROBE'
03
04
Q3
Q4 " I .....
o
4
,
AI D'
co , 0
05 Q5 "A' "'=
ER

INIT'
R'
D1
00
D6
D7
DS
Q6
QI
os ,. r '-- If'
~

n
l iN"
02 11 m: V 0.,.:1

03 -'-< ex:
,,~ ' '''
04

05 U4
00 3
01 Ql 2
Db
02 Q2 ~---.J I 2
4
l Al lYl
3

~
vee Q3 l A2 lY2
03
D7
4 , 04
05
Q,
Q5
~
I I 1.,),3
1M
lY3
114
A K'
eusy
R1
51<
D6
07
DB
Qo
Q7
os r- 12 >AI
>A2
2Yl
2Y2
11
4 J'

L~ ~~ ~
FE 11 ClK
1 S

12 ~,;=J
em

~s
C

' el
4 . 0

R~
"'7
l '"' DO 2
1I6
J9 2
..!iliL
1 I
150 ""
ua
lM750S

" "' I
~

t~ IO t ?~
vy ,
2 00 01 Ql
Q2
DO " DO &
J
'2

~ . 04 , 03
04
05
Q3
Q,
Q5 , , 0 ALUM 01 "'"I .
, D6
Il6
06 Q6

~
D7 Q7 , 7
~ 11
08 os
'"
lMJI7
"
I" ~
ClJ(
10 K SIP

~ t i~
4.7 K SP
L.J..., DC
'" 1
R6
~i"''''' 101(
00 18
VI Al 2 00 1% V\NT
Y2 A2 r.2 03

1
vee IK of< 12
U18 D
Y3
Y,
'3
A4 , ~ 2N2907

:IT: ~
~ I
)I) Y5 A5 1150
1% os
VI Y6
Y7
At,
11 , (;9 2"' 7 "
101(
~ G '"
Y3 va
A7
AS 'U 2"12222A
IOn'
'L'.NT 1%
I

",,'" Gl ~
R8

I
4.7K

"7 '¢7
G2 '

N ""~,
......
NO~ llecore drcu t ~:c t ore IX1 co~::lci:or de 0.1uFlme a:lrreniCre Sm::lSO
"'7
============================ELECTRONICASI PC
frecventa oscilatorului. La function area Tabelul3
contor, registrul este incrementat ca Operatie RST IPSEN IPROG lEA P2.6 P2.7 P3.6 P3.7
raspuns la 0 tranzitie din "1" in "0" a Scriere octet "1" "0" U "1 "/ 12V "0" "1" "1 " "1"
intrarii. Intra rea este testata la pulsu I Citire octet "1 " "0" "1" "1" "0" "0" "1" ·"1 "
10 din ' cadrul ciclului masina. Daca 9tergere cip "1" "0" \ I "1"/12V "1" "0" "0" "0"
verificarea detecteaza 0 v~loare " 1 " la
un ciclu ?i una "0" la ciclul urmator, 8-pentru a verifiea inscrierea se destin at programarii memoriei Flash
contorul este incrementat. Rezulta trece RST din 12V in "1" logic 9i se din microcontrolerele AT89C51 si
necesitatea ca semnalul sa fie pastrat seteaza P3.3 9i P3. 7 la nivelul AT89C52, iar soclul de 20 pini pentru
constant cel putin un ciclu masina corespunzi3tor. Data poate fi citita la microcontrolerele AT89C1051 si
inainte sa fie schlmbat. ' portul P1 . ' AT89C2051. .
Interfata seriala este una full 9-pentru a programa un octet la Tensiunea pentru circu itul de
duplex, poate transmite 9i receptiona urmatoarea adresa se transmite un prog ramare 9i pentru microcontroler
simultan. Ea contine la intrare un buffer in pu ls pe pi nu l XTAL 1 pentru a este asigurata de 0 sursa fixa de +5V,
care permite sa inceapa receptia unui incrementa registru l de adrese intern. realizata cu circuitul integra t LM7805.
al doilea octet i nainte de citirea celui Se aplica data pe portul P1. o a doua sursa de tensiune asigura
precedent. Totu9i, daca primul octet nu 10-se repeta de la pasul 6 pana se selectabil fie +5V, fie + 12V pentru
a fost citit pana la receptia completa a incheie programarea intregului fi 9ier. prog rama re . Ea este rea lizata cu
celui de-al doilea octet, unul din octeti AT89C2051 este un circuitu l integrat LM31 7. in plu s, la
se pierde. ' microcontroler CMOS pe 8 biti cu 2KB ie9ire este inserat un tranzistor pentru
AT89C asigura trei surse de de memorie Flash, 128 octeti RAM , 15 a furniza 9i un al t reilea nive l de
intrerupe ri: intrerupere externa, linii de intrare/ie9ire, doi regi9tri timerl tensiune (masa) utilizat la programarea
intrerupere de la timer 9i intrerupere contor pe 16 biti, un comparator lui AT89C 105 1 9i AT89C2051.
de la portu l serial. Fiecare sursa de analogic 9i un port serial full duplex. Programatorul este comandat
intrerupere poate fi activata sau Programarea se realizeaza similar ca prin interm ediu l programului care
dezactivata individual. Toti bitii care la AT 89C 105 1 (difera doar rule aza pe calculatorul gazda.
genereazil intrenuperile potfi setati sau dimensiunea maxima a memoriei). AT89C51/AT89C52 si AT89C1 05 11
resetati prin software, cu acela9i efect AT89C51 are 4KB de AT89C2051 au progr~me de control
dacil sunt modificati hardware. memorie Flash, 128 octeti RAM, 32linii distincte. in continuare este prezentata
AT89C1051 este un de intrare/ie9ire, doi r~gi9tri timerl sursa, scrisa in C, pentru AT89C2051 .
microcontroler CMOS pe 8 biti cu 1KB contor pe 16 biti 9i un port serial full Pentru a obtine programele pentru
de memorie Flash , 64 octeti RAM , 15 duplex. Pentru programare trebuie ca restu l m icroco ntrole relo r trebuie
linii de intrare/ie9ire, un registru timerl adresa, data 9i semnalele de control actualizata valoarea pentru marimea
contor pe 16 biti 9i un comparator sa fie setate conform tabelului 3. Pasii memoriei Flash (CS IZE): 1024, 2048,
analogic. Memoria program se poate de programare sunt urmatorii : ' 4096 , respectiv 8192, pecum 9i
programa oc tet cu octet. Odata 1-se transmite locatia de memorie algoritmul de transmitere a adresei la
programatil memoria, pentru a 0 pe liniile de adresa; care se inscrie octetu l , comform
reprog rama cu un no u octet, este 2-se trans mite octetul dorit pe liniile algoritmilor prezentati. in fina l sunt
necesar ca intreaga memorie sa fi e de date; prezentate sub rutinel e scrise in
stea rsil electric. AT89C 1051 contine 3-se activeaza combinapa de limbajul de asamblare apelate de aces
~n contor de ad resa care este resetat programare; program.
la OOOH cu RST 9i este incrementat 4-se furn izeaza 12V pe pinul/EA; Optiuni le programu lui sunt
prin aplicarea unui impuls pozitiv pe 5-se transmite puis pe IPROG urmatoarele:
pinul XTAL 1. pentru a inscrie memoria Flash. Se -d- 9tergere memori e - realizeaza
Algoritmul de programare este repeta pa9ii incepand cu punctul 1. 9terge rea intregii memorii Flash, fara
urmiltorul: AT89C52 contine 8KB de a verifi ca corectitud inea operatiei;
1-se aplicil tensiunea de alimentare memorie Flash, 256 octe!i de date, 32 -f- programare din fisier - inscrie
intre Vcc 9i GND; linii de intrare/ie9ire, trei regi 9tri timerl conp nu tul fi 9 ie rului s'pec ificat in
2-se conecteazil RST 9i XTAL1 la contor pe 16 biti 9i un port serial de memorie . Fisieru l trebu ie sa fie in
masil; comunicape full duplex. Pe ntru format binar (nu un fi 9ier hex). Primul
3-se seteazii pinii RST 9i P3.2la "1"; programare se foloseste acelasi octet al fi 9ierului este scris intodeauna
4-se ap lica com binatia conform algoritm ca la AT89C5 1. ' , la adresa OOOH a memoriei Flash;
tabelului 2 la pinii P3.3,' P3.4 , P3.5, Ci rcuitul de programare -g- veri fica re cu fi?ier - compara
P3.7 pentru a selecta operatia de prezentat in figura 2 este compus concordanta co ntin utulu i memoriei
programare dorita ; dintr-o interfata care se conecteaza pe program cu data din fi ?ieru l specificat;
5-se aplica octetul care se doreste po rtul paral el al unui calculato r si -h- sa lvare in fi?ier - cop iaza
a fi scri s la adresa OOOH pe portul i; surse le de alimentare comutab il ~. continutul memoriei program in fi?ierul
6-se aplica 12V pe pinul RST; Secventa de semnale 9i temporizarile specificat;
7-se transmite impuls de necesare pentru programare sunt -i- verificare ?tergere - verifica daca
programare pe P3.2. Ciclul de scriere generate de ca tre calculator sub memoria program are toti bitii pe "1".
dureaza, in medie, 1,2ms; control software. Soclul de 40 pini este Pentru ca programatorul sa
22 TEHNIUM. Nr. 112000
ELECTRONICA SI PC
#include <stdio.h> enable_RST( cplr); delay( (BINT)(15000 • TT) ); void disable_ RST(BYTE 'cptr)
#include <slring.h> pulse( cptr, 10000); delay( (BINT )(10 ' TT) ); { outp{ pdata, ('cptr &= - Ox80»:
#include <graph.h> resel( cplr); delay( (BINT){15000 • TT»; } oulp( pctrl, Ox08) ; outp( pctrl, Ox09 );
#include <dos.h> void program(BYTE 'cptr, BYTE dataD,int count) outp( pClrl, Ox08) ; outp( pClrl, Ox04 );
#de fine CSIZE2048/1 1 024 ( WORD addr; outp( pdata, 0 ); }
#defineTI (1.19318) resel( cptr); pulse_RST( cptr, 10); void pulse_ RST(BYTE ~cptr, int time)
#define W_DATA Oxe seUunction{ W_DATA): { oUlp( p data, (' cptr 1= Ox40) );
#define R_ DATA Oxe enable_address( cptr); oulp( pClrl, Ox08); QUIp( pctrl, OX09 );
#define C_ERASE Ox1 enable_data{ cp tr) ; delay( (BINT)(' O ' TT) ); outp( pelrl, Ox08); delay( (BINT)(l ime • TTl);
Iypedef unsigned char BYTE; enable_RST( cptr ); delay( (BINTH' 5000 ' TT) ); outp( pdata,' ('cptr &= -Dx40) );
typedef unsigned int WORD; lor (addr;.O; addr<count; addr++) ( oUlp( pClrl, Ox08 ); oulp( petri, Ox09 ):
typedef unsigned int BOOL; set_dala( dalaladdrJ); delay{ (BINT)(1 0' TTl); oUlp( petri, Ox08); oUlp ( petri, Ox04 ) ;
Iypedef unsigned long int BINT; pulse{ cptr, '00): delay( (BINT)(1500 ' TT) ); outp( pdala, 0); J
BOOL load_data( char ' , BYTE', int'); pulse_ XTAL1(cptr,10); I voi d pulse_ XTAL 1 (BYTE ·cptr, int time)
II .... restul definitiilor reset( cptr ); delay( (BINT)(15000 • TT) ); I { outp( pdala, ("cptr 1= Ox02) );
void delay( BINT); void xread(BYTE *cptr, BYTE dataO ,int count) oulp{ pctrl, Ox08 ); oulp{ pctrl, Ox09);
extern void linit( void ); { BYTE Imp;WORD addr; Oulp( pclrl, Ox08 ); delay( (BINT){time • TT) );
extern void tend( void); resel{ cp tr ); pulse_ RST( cptr, 10); oulp{ pdata, ('cptr &'" -Ox02) );
extern void tread( void ); set_function{ A._DATA); enable_address( cptr); oulp{ pClrl, Ox08 ); outp{ pctrl, Ox09 );
extern void disable_lraps( void) ; for (addr:O; adcJr<count; addr++) { outp( pclrl, Ox08); oulp{ pctrl, Ox04);
extern void enable_lraps( void); delay( (BtNT){10 ' TT) );dalaladdrJ '" geLdalaO; oulp{ pdata, 0); }
WORD petri, pdata; pulse_XTAL1 ( cplr, 10); } void pulse(BYTE ' cplr, int time)
BINT tcount == OL; resel( cplr); J ( oulp( pdata, (' cptr 1= Ox04»;
mai n(int argc, char °argvO) BOOl verify(BY TE ·cptr, BYTE data[J.int count) OUlp( pclrl, Ox08); outp( pctrl, Ox09);
( FILE ' fptr; int fsize; { BYTE Imp; BOOL Ilag=-1 ; WORD addr; outp( petri, Ox08): delay( (BI NT)(lime • TT) );
BYTE pgmdala[CSIZE], control = 0; re set( eplr); pulse_RST ( cptr, 10); o Ulp( pdata, ('cplr &= -Ox04»;
char 'pch, fname[20); seUunction{ R_DATA) ; e nable_address( cplr); oUlp( pclrl, Ox08); oUlp( pctrl, Ox09 ):
WORD far 'p_lpt1 = (WORD far ')Ox00400008; for (addr=O: addr<cou nt; addr++) ( outp( pctrl, Ox08): outp( pclrl, Ox04);
WORD far 'p_ lpl2 '" (WORD far ' )Ox0040000a; delay( (8INT)( 10 ' TTl}; oulp( pdata, 0): J
if«argc> 1 )&&«pch",strpbrk{argv[ l ],"12'1)!=NULl»){ il ({Imp", gel_data()) != dataladdr]) { void delay(BINT xcount)
swilch (' pch) { if (1Iag) (cirscr{ );1 { BINT countO;
case '1': printf( "%.4X :%.2X % .2X\n", addr, Imp, data[addrj): tread{); countO = tcount;
pdala '" 'p_lpl l ; pclr1 "" 'p_lpl1 + 2;break; 1Ia9=0; } do
case '2': pulse_XTAL1(cptr,10); I treadO;
pdala", 'p_ lpI2; pClrl = 'p_ lpt2 + 2;break;} resel( cptr); return( flag );1 while (Icount - countO < xcount);
il (pdala",,,,O)(pUIS( "Eroare port~ );exil{ 255 );} BOOl blank(BYTE 'cptr)
} else { ( BYTE tmp;BOOL flag = -1 ; WORD addr; TITLE Ruline 8086188 penlru Timer.
pulS( ~dnume> <LPTl 1LPT2>" );exil( 255 );} resel( cptr); pulse_RST( cptr, 10); .MODEL SMALL, C
linilO; seUunction( A_DATA); enable_address( cptr ); .STACK 20h
'disable_lrapsO; for (addr=O; addr<CSIZE; addr++) { . DATA
while (-1 ) { clrscr( ); delay( (BINTH'0 ' TTl }; EXTRN tcount: OWORD
pulS( "Slergere\l\tD\n"); if (get_data() != Oxff) flag = 0; ticker DW ?; CTC overflow
pulS( ~Programare fisier\IF"); pulse_XTAL1 ( cptr, 10 ); } limer_vector DD 0
PUIS( ~Verilicare cu lisier\IG"); reset( cptr ); return( flag );J cllc_vectorDDO
pulS( "Salvare in fisier\IH\n") ; void reset(BYTE 'cptr) brea!cvector 000
pulS( "Verificare stergere\tl\n ~ ) ; { oulp( pdata, 0 ); .CODE
pUIS( "Exil\t\t\IX\n\n"); Oulp( pctrl, Ox08 ); QUIp( pctr1, Ox09 ); PUBLIC tinit
printf( ';Opliune: "); gels( pch); 'pCh 1= Ox20; oUlp( pClrl, Ox08 ); outp( pelr1, OXOC ); PUBLIC lend
swilch ('pch) { outp( pClrl, OxOd ); outp( petri, OXOC ); PUBLIC tread
case'd': erase( &control); break; OUIP( petri, OxOO ); oUlp( petri, OxO l ); PUBLIC disable_traps
case 'f': printf( "Nume fisier:" );gets( fname); oUlp( pctrl, OxOO ); oulp( pdata , Oxt! ); PUBLIC enable_traps
Isize = CS IZE; outp( pClrl, Ox04); outp( petri, Ox05); DOS EQU 21h
if (Ioad_data{ fname, pgmdata, &fsize)) oUlp( petri, Ox04 ); oulp( pdata, 0 ); DISPLAY_STRING EQU 09h
program( &control , pgmdata, fsize); 'cplr = a; } DISPLAY_CHAR EOU 02h
else { clrscr( ): void set_f unction(BYTE func) KBD_STATUSEOU Obh
puls{ "Eroare citire lisier."); gets{ pch );} { OUIp( pdala, ({Iunc« 5) I Ox1 f»; GET_VECTOR EQU 35h
break; oUlp( petri, OxOO ); outp( petri, OxOl ); SET_ VECTOR EQU 25h
case 'g': printf{ "Nume lisier: ~ );gets( fna me); oUlp( pelrl, OxOO); outp( petri, Ox04) ; CTC_ BASE EOU 4Dh
Isize", CSIZE; OUlp( pdata, 0); J CTC_CTR_O EOU CTC_BASE+O
if (Ioad_data ( fname, pgmdata, &fsize )) { void sel_data(BYTE outdata) CTC_C TR_ 1 EQU CTC_ BASE+ 1
il (lverily{ &conlrol, pgmdata, Isize» { ( oUlp( pdala , outdala ); CTC_CTR_2 EOU CTC_BASE+2
puts( "\nOK"); gets( pCh );} outp( petri, Ox04 ); oUlp( petri , Ox05); CTC_CTL EQU CTC_BASE+3
} else {clrscr{); OUlp( petri, Ox04 ); oUlp( pdala, 0); I TIMER_INT EQU 1 ch
pulS( "\nEroare fisier"); gets( pch );} BYTE get_ data( void) CTLC_INT EOU 23h
break; { BYTE Imp; BREAK_INTEOU 1bh
case 'h': printf( "Nume lisier: "); gets(lname); oUlp( pdala, OX« ):oulp( pctrl, Ox24): tinit PRoe USES DS ES AX BX DX

..
xread( &conlrol, pgmdata, CSIZE ); oUlp( pClrl, 0x26); delay( (BINT)(10 • TT) ); mov ai, 0011 01 DOb
if (!save_data( Iname, pgmdala, CSIZE» { Imp = inp( pdata ); out CTC_CTl, al
clrscrO;puts("Eroare lisier "); gets(pch);} OUlp( petri, 0x04); outp( pdata, 0); xor ai, al
break; return( tmp); } out CTC_CTR_O, al
case 'j': clrscr(): void enable_address(BYTE · cptr) out CTC_CTR_O, al
if (blank( &control» puts( "OK"); { oUlp( pdata, (,cplr 1=Oxl0»; mov ai, TIMER_INT
else pulS{ "Eroare"); oulp( petri, Ox08); outp( pctrl, Ox09); mov ah, GET_VECTOR
gets( pch); break; oUlp( pclrl, Ox08); outp{ pctrl, Ox04); in! DOS
case 'x': outp( pdala, 0); } mov WORD PTR cs:limer_vector, bx
default: void disable_address(BYTE ·cptr) mov WORD PTR cs:timer_vector+2, es
ci rscr(); lendO: enable_trapsO; exil{ 0); { oUlp( p data, ('cptr &= -Ox10»; mov ax, cs
} }} oUlp( pctrl, Qx08 ); OUlp( pctrl, Ox09 ); mov ds, ax
BOOl load_data(c har fnameD.BYTE storeD,in! OUlp( petri, Ox08); outp{ pctrl, Ox04 ); lea dx , timeUsr
'sptr) OUlp( pdala, 0); } mov ai, TIMER_INT
{ FILE 'fptr; int nbyles: void enable_data(BYTE 'cptr) mov ah, SET_VECTOR
if «Iptr=fopen( fname, "rb"» == NULL) return( 0); { outp( pdala, ('cptr 1= Ox20) ); int DOS
nbytes = fread( slore, " ' splr, Iplr); Oulp( pctrl, Ox08); oUlp( pClrl, Ox09); reI
if (Ierror( Iptr » return( 0); oUlp( pclrl, Ox08 ): oUlp( petri, Ox04): tinil ENDP
if (leof( fplr)) 'sptr = nbyles; OUlp( pdala, 0); } tend PAOe USES OS AX OX
fclose{ fptr); return( -1); J void disable_data{BYTE ·cptr) moval,00110110b
BOOl save_data(c har fnameD ,BYTE sloreD,in! { oUlp( pdata , ('cptr &= -Ox20) ); oul CTG_CTL, al
beount) OUlp ( pctrl, Ox08) : oulp( pctrl, Qx09); xor ai, al
{ FI LE 'fptr; oUlp( pctrl, Ox08); outp( pctrl, Ox04 ); out CTC_CTR _O, al
if «fptr=lopen( fname, "wb" )) == NULL) return(O); Oulp( pdata, 0); I out GTC_eTR_O, al
if (h'.. rile( store,' ,bcounl,fptr) != bcounl) return(O); void enable_RST(BYTE ·cptr) Ids dx, cS:limer_vector
fCIOSe( fptr); return{ -' ); } { OUlp( pdata, (' cptr 1= Ox80»; mov ax, ds
void erase{BYTE 'cptr) oulp( petri, Ox08); oUlp( petri, Ox09); or ax, dx
{ resel( cptr); seUunction( C_ ERASE); oUIp( petri, Ox08); oUlp( petri, Ox04); jz@F
enable address( cptr); delay( (BINT)(10' TT); oulp( pdala, 0 I; } mov ai, T IM ER tNT

TEHNIUM. Nr. 112000 23


============== ELECTRONICA SI PC
moy ah, SET_VECTOR jmpDWORO PTR cs:limer_vector enable_traps PAOe USES OS AX OX
int DOS timer_isr ENDP Ids dx, cs:ctlc_yeclor
@@ disab le_trapsPROC USES OS ES AX BX OX mov ' ax, ds
'e'
tend ENDP
mav ai, CTLC_INT
mav ah , GET_VECTOR
or ax, dx
jz @F
tread PAOG USES AX GX in! DOS mov ai, CTLC_INT
@ @: mav WORD PTR cs:ctlc_veclar, bx mov ah, SET_VECTOR

moy ai, °
moy ex, es :l ieker

out GTC_CTL, al
moy WORD PTR cs:ctlc_yeclor+2, es
may ai, BREAK_I NT
may ah, GET_VECTOR
int DOS
@@:
Ids dx, cs:break_vector
inat, CTC_CTR_O inl DOS moy ax, ds
moy ah , al may WORD PTR cs:break_veclar, bx or ax, dx
inal , CTC_CTR_O may WORD PTR cs:brealcvector+2, es jz @F
xchg ah, at may ax, cs moy a i, BREAK_ INT
nat ax mav ds, ax moy ah, SET_VECTOR
inc ax lea dx, criticaUsr int DOS
cmp ex, cs:ticke r
jne @B
mav ai, CTLC _tNT
mav ah, SET_VECTOR
@@
,.,
mav WORD PTR cs:tcounl, ax inl DOS enable_traps ENDP
may WORD PTR c s:tcount+2, cx mov aI, BREAK_tNT criticaUsr PAOe FAA
.el may ah, SET_ VECTOR ire!
Iread ENDP inl DOS criticaLisr ENDP
timer_i sr PAOe FAA
inc cs:ticker
.e'
disable_traps ENoP
_TEXT ENDS
END
functioneze corect, interfata paralela a Schema prezinta 0 interfata para lela apare ca LPT1 (adresele 378-37F) sau
calculatorului trebuie sa asigure bidirecti0na la simp la, care se LPT2(adresele278-27F),lnfunctiede
transfer bidirectional. Daca nu se conecteaza pe mag ist rala I SA a comutatorul JP. U4::;i U5 sunt bufferele
dispune de 0 astfel de interfata , se calculatoru lui. Circuitele U1 ::;i U2 care evita conflictu l pe magistral a
poate utiliza montajul din figura 3. decodifica adresa de port, interfata dintre resursele interne::;i programator.
- A30
. ?R , U2
Bibliografie
Atmel - Microcontroller Data Book 1999
IE:~
5
8 2 "'"
A '10
A

~
'B B V1
A24 3 4 I r--.l..c G
V2
V3
----"'---
I 74lS3Q
:':;SI39
LPT2 J?
14 A '10 "
A23 5 6 1 1
B V1
Y2
"+Ir-
2 ~ G V3 i>-'-

~
.,,1 -."10
I LPll
3
74LS139
Il
UlE

4LS04
10

UlF
9 A
=--:: .Il
13 t2
B14 ~4 4LS04

U4

s= DO
01
QQ
Q1
<
- 02
03
Q2
Q3
04
05
Q4
Q5 ~
~ Q6
06
07 Q7 -v:::
Maglstrda t5.b.. '. oe
CLK
~~L5374
Vl A1 --; -
Y2 A2
V3 A3
V4 A4
Y5 A5
V6 A6
Y7 A7
V8 A8
G1 1
G2


5
01 QI
QT"
~-I ~ , STROBE'

~
02 Q2. ,-----l
Q2
12 03 Q3 'V
I

13 04
Q3
2l1.
Q4
::j: = 1---, H tv
9
~.s
B2 1 2 , CCR
'." '.'"
NOTA.Rcare ClrcuH lofegrat are un condenSOlor de 0. 1uF Irme mosa s/ c1imentOfe Figura 3

24 TEHNIUM • Nr. 112000


TEHNIUM • 1/2000

CUPRINS :
AUDIO
• Amplilicatoarele audio TDA1904, TDA1905 , TDA1908 ~i TDA1910
ing. gerban Naicu.. ..... .. .. ...... .. .. ...... .............. .. .... .... .. ........ .. . Pag . 1
• Rostovomania (III ) - ing. Florin Gruia ... .. ...... .. .. .... .... .... ...... ..... .. .... .... .. ..... ... Pag. 2
• Corector de ton Hi-Fi - ing. Emil Marian ........ .. ........ .. ......... .. ........ .... .......... . Pag. 4
CQ-YO
• Repetor lara liltru - ing. Adrian Done .... .. ... .. .. ........ .. .. .. .. .. .......... .. .. .... .. .. .... Pag. 6
• Circuit de vobulare - ing. Di nu Costin Zamlire sc u.. ...... .. .. .... .... ................... Pag. 7
LABORATOR
• Stroboscop cu LED - Aurelian Lazaroiu .......... .. ........ .. ........................ ......... Pag.1 0
• Laboratorul electronistul ui. Aparate de masura. Ghid de utilizare (I I)
- ing. Serban Naicu .................................................. Pag.11
AUTOMATIZARI '
• Dispozitiv pentru limitarea mersului i n gol - Valentin Anto nescu.. .... . .. .. ... ... Pag .1 3
• Comanda electro nica pentru motoarele pas cu pas
ing. Flori n Dumitriu ...... .... : ... .. ......... ....... .. ..... .. ..... .. .. ... .. ....... Pag. 18
ELECTRONICA SI
, PC
• Program ator pe ntru microcontrolerele AT89C1 051/AT89C2051/AT89C51/AT89C52
ing . Dan Diaconu ...... ... .... .. .. ..... .... .. ...... .. .. .. .. ...... ..... ..... ...... . Pag .20