Sudarea

Constructii metalice
 Elemente generale
 Cel mai important mod de imbinare
 Asigura continuitate elementelor imbinate fara
sa creeze slabirea elementelor imbinate
 Factori ce influienteaza siguranta necesara in
exploatare a constructiilor sudate:
 Materiale
 Tehnologie de sudare
 Conceptia imbinarilor sudate
 Solutia constructiva in ansamblul ei
 Procedee de sudare
 Sudura – procesul de realizare a imbinarii
nedemontabile a unor elemente metalice,
utilizand incalzirea locala, presiunea sau
ambele, cu sau fara folosirea unui material de
adaos similar cu metalul elementelor care se
imbina.
 Procedeu – totalitatea operatiilor tehnologice
folosite:
 Sudare prin topire
 Sudare prin presiune
 Materiale pentru sudare
 Electrozi neinveliti (sarme
de sudura)
 Electrozi inveliti
 Invelis rutilic
 Invelis bazic
 Celulozic
 Pudra
 Aliaje neferoase
 Rol electric, fizic,
metalurgic
 Procedee de sudare prin topire
 Sudarea cu arc electric descoperit
 Sudarea cu arc acoperit sub strat de flux
 Sudarea cu arc electric in mediu de gaz
protector
 Sudarea manuala cu gaz
 Sudarea in baie de zgura
Procedee de sudare prin presiune
 Sudarea electrica
 Sudarea prin rezistenta
 Sudarea prin puncte
 Sudarea in linie
 Sudarea prin refulare
 Sudarea prin topire intermediara
 Sudarea aluminiului
 Sudarea cu gaze
 Sudarea electrica
 Sudarea in admosfera
protectoare de argon
cu electrod fuzibil
(TIG)
 Sudarea in admosfera
protectoare de argon
cu electrod nefuzibil
(MIG)
Sudura prin frecare
 Taierea metalelor
 Taierea cu flacara
oxiacetilenica
 Taierea cu arc
electric
 Taierea cu jet de
plasma
 Tipuri de imbinari sudate
 Cusatura cap la cap (in adancime)
 Dimensiunile caracteristice:
 Grosimea a
 Lungimea ls=l-2a
 Tipuri de imbinari sudate
 Cusatura de colt (in relief)
Executarea cordoanelor de sudura
 Functie de asezarea
(in ordinea dificultatii)
 Cusaturi orizontale in
plan orizontal
 Cusaturi orizontale in
plan vertical
 Cusaturi verticale sau
inclinate in plan vertical
 Cusaturi peste cap (de
plafon)
 Structura imbinarilor sudate
 Zona sudurii
 Zona cu topire incompleta
 Zona supraincalzita
 Zona cu material normalizat
 Recristalizare incompleta
 Recristalizare
Smulgerea (destramarea) lamelara
Deformatii in elementele sudate
 Tensiuni remanente
 Tensiuniile care raman in elemente dupa
sudare = tensiuni remanente sau reziduale
 Bridarea
 Tensiuni remanente mari se dezvolta in
piesele sudate bridate, la care legatura cu
alte piese nu permite deformarea libera
Ordinea de sudare
 Tensiuni remanente
 Placi taiate cu flacara
 Placi sudate
 Profile laminate
 Deformatii produse la sudare
 Sudurile in adancime –  Sudurile in relief –
contractie - scurtare contractie mai accentuata
in zona de la suprafata
cordonului => deformatie
unghiulara
Masuri pentru reducerea
deformatiilor
Comportarea sudurii
Calculul la solicitari statice
Calculul cordoanelor sudurilor de
colt
Cordoane de colt laterale
Cordoane de colt frontale
Cordoane de colt combinate
Conlucrarea cordoanelor frontale si
laterale
Moment incovoietor
Moment incovoietor
Forfecare pe mai multe directii
Moment si forta taietoare
Tensiuni pe aria secţiunilor
sudurilor de colţ
 Exemplu de calcul (1)
 Sa se verifice imbinarea sudata solicitata la
intindere FSd = 330 kN. Calitatea otelului S460N.
Factori partiali de siguranta M0=1.0 si Mw=1.25.
 Suduri de colţ
 Lungimea sudurilor
 O sudură de colţ cu o lungime efectivă mai mică
decât 30 mm sau mai mică de 6 ori grosimea
acesteia, nu poate fi considerată sudură de
rezistenţă.

 Intreaga lungime a cordonului poate fi luata in calcul

tinand seama ca:
 Eforturi unitare in cordoanele de
sudura
 ⊥ tensiuni normale,
perpendiculare pe aria de
calcul a sudurii,
 || tensiuni normale,
paralele cu axa sudurii,
 ⊥ tensiuni tangenţiale (în
planul sudurii),
perpendiculare pe axa
sudurii,
 || tensiuni tangenţiale (în
planul sudurii), paralele cu
axa sudurii.
 Calculul sudurii de colt

 Rezistenta de calcul a unei suduri de colţ

trebuie să satisfacă următoarele două
condiţii:

 w = coeficient de corelare
Eforturi unitare si ecuatia rezistentei in
cordoanele laterale (longitudinale)

 ⊥ =  ⊥ = 0
 Cordonul longitudinal
 || tensiuni tangenţiale
(în planul sudurii
laterale)

 FII, w, Rd forta capabila

 Eforturi unitare in cordonul frontal

 II = 0
Ecuatia rezistentei cordonului de
sudura frontal
 Cordonul frontal
 w tensiuni normale

 F ⊥, w, Rd forta capabila
Rezistenta cordonului de sudura
Rezistenta cordonului de sudura
 Rezistenta cordonului
de sudura poate fi
determinat indiferent
de directia solicitarii
cu o formula
simplificata
conservativa:
 Rezistenta elementelor
 Rezistenta la intindere
 S460N
 Exemplu de calcul (2)
 Sa se verifice
imbinarea sudata
solicitata la forfecare
VSd = 300 kN cu o
excentricitate e = 60
mm. Calitatea otelului
S235. Factori partiali
de siguranta M0=1.0
si Mw=1.25.
 Suduri de colţ
 Lungimea sudurilor
 O sudură de colţ cu o lungime
efectivă mai mică decât 30 mm
sau mai mică de 6 ori grosimea
acesteia, nu poate fi considerată
sudură de rezistenţă.

 Intreaga lungime a cordonului

poate fi luata in calcul tinand
seama ca:
 Eforturi unitare in cordoanele de
sudura
 ⊥ tensiuni normale,
perpendiculare pe aria de
calcul a sudurii,
 || tensiuni normale,
paralele cu axa sudurii,
 ⊥ tensiuni tangenţiale (în
planul sudurii),
perpendiculare pe axa
sudurii,
 || tensiuni tangenţiale (în
planul sudurii), paralele cu
axa sudurii.
|| paralele cu axa sudurii
w tensiuni normale
Rezistenta cordonului de sudura
Rezistenta cordonului de sudura
 Rezistenta cordonului de sudura poate fi
determinat indiferent de directia solicitarii cu o
formula simplificata conservativa

 Verificarea placii la forfecare si incovoiere