Nedeterminări ale sumei algebrice

• şi
•

Nedeterminări ale produsului

• şi
•

Nedeterminări ale împărţirii

Împărţiri la zero

• 0/0

• a/0

• infinit/0

Împărţiri la infinit

• infinit/infinit

Nedeterminări ale ridicării la o putere

Ridicări la o putere a lui zero

• 00
• 0infinit

Ridicări la o putere ale infinitului

• infinit0

Ridicarea lui 1 la infinit

• 1infinit

5. PUTERI ŞI RADICALI

Puteri cu exponent natural:

 n
a unde a∈|R, n∈|N;  (ab)n=anbn, ∀a,b∈|R, n∈|N*;
 a0=1;  (am)n=amn, ∀a∈|R, m,n∈|N*;
 a1=a;  am⋅ an=am+n, ∀a∈|R, m,n∈|N*;
a ⋅ a ⋅ ... ⋅ a an
n
 an =    ; a
   = n , b≠ 0, ∀a,b∈|R, n∈|N*;
de n ori
b b
 a – baza puterii;
am
 n – exponentul puterii;  n
= a m −n , ∀a∈|R*, m,n∈|N*, m>n.
a

referat.clopotel.ro
 Puteri cu exponent întreg negativ:
1  restul proprietăţilor se păstrează.
 a-n= unde a∈|R*, n∈|N;
an

Puteri cu exponent raţional pozitiv:

m m m m
 an
n
= am , a≥0, ∈ℚ+; an an m
n
   = m , a≥0, b>0, ∈ℚ+;
m p m p m p b n
a n ⋅ a q = a n q , a≥0, n , q ∈ℚ+;
+
 bn
p
m m m  m q ⋅
m p
m p

m
( ab ) n = a n ⋅ b n , a,b≥0, n ∈ℚ+;  ( a ) n
 
 =a
n q
, a≥0, , q ∈ℚ+;
  n
m
m p
−
an n q m p m p
 p
=a , a>0, n , ∈ℚ+, n > .
q q
q
a

Puteri cu exponent raţional negativ:

−
m
1 1  restul proprietăţilor se păstrează.
a n = = m
 m n , a>0, n ∈ℚ+;
am
an

Radicalul unui număr pozitiv:

 ecuaţia xn-a=0 (n∈|N, n≥ 2, a∈|R, a>0) are o  n
0 =0;
singură rădăcină reală pozitivă;
 dacă a>0, n∈|N, n≥ 2 se numeşte radical de  x, x > 0
ordin n din a, numărul pozitiv a cărui putere a 
n-a este a;  x2 = | x |=  0 ,x = 0 ;
 notaţie x= n a ;  − x, x < 0
 notaţie 2 a = a ; 
Radicalul de ordin impar al unui număr negativ:
 ecuaţia xn-a=0 (n∈|N, n≥ 2, n impar, a∈|R, a<0) are o singură rădăcină reală negativă;
 dacă a<0, n∈|N, n≥ 2, n impar, se numeşte radical de ordin n din a, numărul negativ a cărui putere a n-a
este a;
 notaţie x= n a = − n − a ;
Proprietăţile radicalilor: ∀ m, n, k∈ℕ*, m, n, k≥2
 P1) n ab = n a ⋅ n b , ∀a,b≥0;  P4) ( n a )m = n a m ,∀ a≥0;
a na  P5) n a m = nk a mk ,∀ a≥0;
 P2) n = n , ∀ a≥0, b>0;
b b  P6) n m a = nm a ,∀ a≥0.
 P3) n a mn = a m , ∀ a≥0;

Operaţii cu radicali:
1. scoaterea unui factor de sub semnul radical: se descompune numărul de sub radical în factori, se aplică
proprietăţile 1, 3 şi 5;
2. introducerea unui factor sub semnul radical: se utilizează proprietăţile 1, 3 şi 5;
3. înmulţirea radicalilor de acelaşi ordin sau ordine diferite: se utilizează proprietatea 1 şi 5;
n a ⋅ n a ⋅ ... ⋅ n a = n a a ⋅ ... ⋅ a
 1 2 k 1 2 k , a1, a2, …,  n a ⋅ m b = nm a m ⋅ nm b n = nm a m ⋅ b n , a, b≥0;
ak≥0;
4. împărţirea radicalilor de acelaşi ordin sau ordine diferite: se utilizează proprietăţile 2 şi 5;
n nm
a a n
a am am
 n
=n , ∀ a≥0, b>0;  = = nm , ∀ a≥0, b>0;
b b m
b nm
bn bn

referat.clopotel.ro
5. raţionalizarea numitorilor:
 operaţia de eliminare a radicalilor de la numitorul fracţiilor;
 expresii conjugate: - expresii cu radicali care prin înmulţire dau o expresie fără
radicali;

- ( a + b )( )
a − b = a −b , a, b≥0;
- (3
a ± b 
3 3
)
2 3 3 2 
 a  ab + b  =a ±b
  , a, b≥0;
- (n
a −n b )


n
a n −1 + a n −2b +... + ab
n n n −2
+ b n −1 
n
 =a −b
 , a,
b≥0;
- (n
a +n b 
n
)
 a

n−1
− a n −2b +... − ab
n n n −2
+ b n −1 
n
 =a +b
 , a,
b≥0, n impar;
Ecuaţii iraţionale:
 ecuaţii care conţin necunoscuta sub semnul radical;
 rezolvarea constă în eliminarea radicalilor prin diferite transformări (ridicări la putere = cu ordinul
radicalului, înmulţire cu expresia conjugată), reducându-le la ecuaţii studiate;
2k f ( x) : f(x)≥0 unde f(x) este o expresie în
 condiţii de existenţă numai pentru radicali de ordin par
funcţie de x;

Media aritmetica

Media geometrica (proportionala):

Media aritmetica ponderata:

, unde a1, a2, ..., an reprezinta numerele, cu ponderile p1, p2, ..., pn.

Puteri:

proprietatile radicalilor >>

Formule de calcul prescurtat:

Ecuatia de gradul I:
O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. Solutia acestei ecuatii
este x=-b/a, cu a diferit de 0. Daca a=0 si b diferit de 0, solutia este
multimea vida. Altfel, adica daca a=0 si b=0, solutia este intreaga
multime de definitie.

Ecuatia de gradul al II-lea:

Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0.
Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt:

• Calcularea discriminantului:

• Evaluarea discriminantului:
daca discriminantul este negativ, ecuatia nu are solutii reale;
daca discriminantul este nul, ecuatia are o singura solutie
(x1=x2);
daca discriminantul este strict pozitiv, ecuatia are doua solutii,
care se calculeaza dupa cum urmeaza:
• Calcularea solutiilor:

• Relaţii între rădăcinile ecuaţiei de gradul al doilea