P. 1
referat geografie

referat geografie

|Views: 1,347|Likes:
Published by lucy_nice94

More info:

Published by: lucy_nice94 on Nov 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/14/2013

pdf

text

original

Tipuri de medii de via Prin caracteristicile sale, mediul înconjur tor poate oferi, sau nu, condi ii favorabile desf

ur rii activit ilor umane. Cele mai favorabile medii de via sunt cele care se suprapun peste mediile temperate, de tip mediteranean, temperat umed i temperat uscat. Cu toate acestea mediul tropical umed din Asia de Sud ± Est este foarte bine populat, aproximativ 2 miliarde de oameni înfruntând musonul i precipita iile bogate. Pentru a întelege mai bine distribu ia spa ial a diferitelor tipurii de medii, recomand interpretarea h r ii de mai jos (Fig.1: Tipurii de medii pe Glob). Principalele tipurii de medii de via urm toare: i caracteristicile lor sunt prezentate în tabelele

MEDIILE INTERTROPICALE 1.Mediul tropical umed 2.Mediul tropical cu 3.Mediul tropical arid dou anotimpuri Caracteristici Lipsa anotimpurilor. Exist dou Este caracteristic anotimpuri: unul regiunilor de ertice i plois u unul secetos semide ertice. Temperaturi ridicate. Apar concentr ri Nu este favorabil mari i foarte mari desf ur rii activit ilor Precipita ii bogate. de popula ie. umane. P duri ecuatoriale. Râuri mari; ex: Amazon Soluri s race. Este slab populat. Tabelul nr. 1 MEDIILE TEMPERATE 1. Mediul 2. Mediul temperat 3.Mediul 4. Mediul 5.Mediul mediteranean arid temperat uscat temperat umed forestier boreal Caracteristici Cuprinde Cuprinde Apare în Estu Se întâlne te în Se întâlne te spa iul de erturile i Europei i în vestul i centrul în nordul bazinului semide erturile Asia Central . Europei, pe Europei, M rii zonei temperate: coasta de est a Asiei Mediterane. Gobi, Takla-Makan Vegeta ia Americii de (Siberia) i etc. Nord i a Asiei. Amercii de caracteristic Nord. este stepa. Însorit, cald, Prezint mari Deficit de Diferen ele de P durea de arid. contraste termice umiditate. temperatur conifere. între anotimpuri. dintre iarn i Diferen e mari var sunt mici. Ierni reci. de temperatur între var i Precipita ii Veri scurte. iarn . bogate. Mla tini. Are dou Popula ia este rar . Presiune Popula ie Nu ofer anotimpuri: antropic mare. numeroas . condi ii vara este Exist p uni care favorabile secetoas iar favorizeaz desf ur rii iarna ploias . cre terea animalelor activit ilor umane. Slab populat. Tabelul nr. 2

dar si importante lanturi de munti. la nord de Nord. Clima este caracterizata prin existenta celor patru anotimpuri. sol. mediul forestier boreal. în Groenlanda. dealuri.MEDIILE RECI 1. inclusiv omul cu activitatile sale) intre care s-au statornicit relatii multiple de natura spatiala. temperat-continental si mediteranean. la latitudini de 40 550 C. cauzala. podisuri. avand o dezvoltare mai mare in regiunile de campie si de dealuri . în Antarctida. Nu este favorabil activit ilor umane. Mediul glaciar Caracteristici În nordul Europei. in zona temperata. Mediul temperat oceanic Mediul temperat-oceanic se afla in spatiile continentale vecine oceanelor. I. Acoperit de calota glaciar . Precipita ii reduse. avand o mare dezvoltare in continentele din emisfera nordica. Nu este favorabil activit ilor umane. aer. Se caracterizeaza prin anotimpuri distincte. TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE PE TERRA Mediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din mai multe componente (relief. Exista trei tipuri de medii: temperat-oceanic. apa. MEDIILE DIN ZONA TEMPERATA Se intind in latitudine intre 400 si 600. cu ierni friguroase si veri calde. Solul este permanent înghe at. temporala. In cadrul lor se includ campii. cu o variabilitate accentuata a vremii. Mediul subpolar 2. Asiei i Este situal la Nord de Cercul Polar de Americii de Nord. evolutiva si care se ofera observatiei prin peisaje. ce determina o varietate mare de medii. vietuitoare.

In Europa si in America. Precipitatii mari se produc pe unele insule sau pe continente.A. Aceste soluri sunt deficitare in calciu. la 45 600 C . S. V. care vara dau precipitatii 12212x237m bogate. de culoare brun-roscata sau bruna.. climatul este dependent de circulatia maselor de aer dinspre ocean. podzolurile corespund unui climat umed si racoros si se dezvolta sub padurile de conifere( in Marea Britanie). agricol. terenurile agricole sunt folosite pentru culturi si cresterea animalelor.(in Europa de Vest) si mai restransa in dreptul lanturilor de munti (Cordilieri. estul Americii de Nord. paduri de amestec si pajisti. America de Sud la latitudini de 40 500 C.A. estul Asiei.U.v. Scurgerea apelor raurilor se caracterizeaza prin debite mari in sezonul cu precipitatii (iarna si primavara in Europa. In estul Asiei. Clima temperat-oceanica este caracteristica partii vestice a continentelor din zona temperata (Europa de Vest Marea Britanie.d. unde sunt predominante masele de aer umed. de exemplu: arhipelagul Hawaii. Polonia. stejar). circulatia maselor de aer este tot dinspre ocean. vestul S. vara in Asia de Vest) si debite mici in celelalte. Chile. oceanic.p. Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat in conditiile unei umiditati moderate si sub padure. clima blanda cu veri racoroase si ierni placute (circa 800 1. din vest. Spaniei. si dinspre interiorul continentului. Iernile sunt blande. in sudul Americii de Sud si in Noua . dezvoltate sub paduri de foioase (fag. Mai importante sunt: luvisolurile.000 mm/an precipitatii) asigura. Padurile de foioase cu frunze cazatoare sunt caracteristice zonei climatice temperat-oceanica si de tranzitie spre climatul continental si au o extindere mai mare in emisfera nordica Europa de Vest si Centrala. sezonier. cu paduri de foioase. V. Frantei. Noua Zeelanda).U. Anzi) care constituie bariere in calea maselor de aer aduse de circulatia vestica. soluri fertile. In emisfera sudica ocupa spatii mai restranse. formate sub paduri de foioase. Acolo unde relieful o permite.000 mm/an si cresc spre latitudinile mari. argiluvisolurile. pe de o parte. unde. iar verile racoroase. Temperaturile medii anuale au valori de 10 150 C. iar cantitatile medii precipitatii sunt in jur de 1.. iarna (uscate si reci). iar pe de alta parte. o vegetatie bogata. potasiu si magneziu si sunt in general acide. Nu sunt deosebit de productive d. unde se inregistreaza si caderi mai abundente de zapada in sezonul rece.

dar aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor naturale. Scotia. pot produce inundatii primavara din cauza topirii zapezilor. Croatiei.U.A. urs brun si jder. Cehia. Germaniei. mistret. Mediul temperat continental Se desfasoara in partile centrale ale continentelor. cele din Extremul Orient. care impiedica patrunderea maselor de aer oceanic. vulpe. fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati. S. Iugoslavia. gorun. verile sunt foarte . mai raspanditi sunt cornul. etc. activitatile turistice. N. ingheata in timpul iernii. iar arbustii. Clima temperat-continentala este caracterizata prin veri calduroase si uscate si prin ierni extrem de reci. Aici mediile naturale ale campiilor si dealurilor au fost in transformate in medii de culturi agricole. frasin. toamna si iarna sunt secetoase. arborii isi pierd frunzele si sunt reprezentati de fag. Himalaya.. caile de comunicatie si asezarile (de exemplu in Franta. caprioara. S. Datorita incalzirii puternice a uscatului. stejar. locul lor fiind luat de plantatii. sangerul si lemnul cainesc.Zeelanda. Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri. Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental. Canada. Caucaz. In sezonul rece. Fauna acestor paduri este formata din cerb. de asezari de diferite tipuri. pajisti si terenuri agricole. precipitatii putine (sub 500 mm/an) si o accentuare a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt incadrate de munti inalti. Elvetia. artar. dar valorile mai mari sunt la finele primaverii si vara. ulm. Astfel de medii se gasesc in Bulgaria. In munti. la distante mai mari in raport cu oceanele.A. N. industriale.) introduc o nota de antropizare. Italiei. lup. Raurile au un regim neregulat. carpen. si al Canadei) si America de Sud (Argentina). apoi in America de Nord (podisurile din centrul S. In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate. iar vara debitele scad din cauza secetei sau cresc datorita ploilor torentiale. polare si arctice.U. tei. Austria. portuare. etc). Precipitatiile cad in orice luna.

prepelita. baragan in Romania. Kazal-Kum). numita silvostepa. multe insirate de-a lungul unor drumuri transcontinentale (Transsiberianul in Eurasia sau magistralele din Canada). iar apoi prin extinderea suprafetelor cu pasuni si unele terenuri agricole. Limita vestica a stepei din Europa trece prin sud-estul tarii noastre. unde sunt numite prerii.U. unde alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale. Mongolia si Marele Bazin din S. in America de Nord. Aceste regiuni constituind cele mai insemnate zone cu cereale de pe Glob.calduroase. partea centrala a Asiei. unde sunt cunoscute sub numele de pampas. cu temperaturi medii lunare de 15 200 C. fiind cuprinse intre 300 si 500 mm/an. Trecerea dintre padurile de foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de tranzitie. intr-un climat secetos si sunt situate la suprafata solului fiind bogate in humus. cu temperaturi medii lunare sub 00 C. stepa in Rusia). Cantitatile medii de precipitatii au valori reduse. cernoziomuri care sunt soluri fertile. Solurile sunt formate din: castanoziomuri ce se formeaza pe loess si corespund unui climat uscat si cald.A. popandai. Unele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de masa lemnoasa. in care ierburile stepei alterneaza cu palcuri de copaci. . deserturile din Asia Centrala (Kara Kum. si in America de Sud. Conditiile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari. harciogi si diferite pasari. Aceste formatiuni se afla in partea de est a Europei (pusta in Ungaria. Fauna cuprinde iepuri. Acestea sunt concentrate in sud. Mediul temperat-excesiv Mediul temperat-excesiv se afla in interiorul continentelor cuprinzand China de Vest. iar iernile sunt reci. formate pe loess. combustibili sau minereuri. ca potarnichea. Ca vegetatie avem stepele alcatuite din ierburi.

Iordania.Doar in lungul raurilor mai importante si in depresiunile unde panza freatica se afla la adancimi reduse vegetatia este mai bogata. perioada vegetativa dureaza 1-2 luni (martie-mai). Cipru. saxaulul alb si negru) cu adaptari numeroase. ploioase si veri calduroase. Cele mai importante orase se afla in lungul vailor cu scurgere permanenta. prerie in America de Nord. Grecia. Israel. Aceasta asociatie vegetala poarta denumiri diferite: stepa Europa si Asia. De exemplu. la care se adauga erbivore. al Frantei. Cuprinde o vegetatie de tip ierbos. Sudul Italiei. in prerii predomina ierburile inalte. in care domina gramineele. sud-vestul Australiei. carnivore. Nordul Egiptului. specii de pasari. Mediul mediteranean Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane. Tinuturile din mediul temperat-excesiv au constituit din vechi timpuri marile terenuri de pasunat ale lumii. Fauna este mai putin bogata decat cea forestiera. si este caracterizat prin ierni blande. pampas in America de Sud. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative. culmile deluroase sau montane cu versanti dezgoliti sau cu ierburi si numeroase vai seci. microdepresiunile cu eflorescente saline. . Bulgariei. calde si uscate. Liban. in Africa de Sud. veri lungi. aici dezvoltandu-se asezari si diverse culturi agricole. dominand rozatoarele. unde exista izvoare bogate ca debit. la care se adauga leguminoase. compozite. In peisaj se impun campurile de nisip cu dune ce au dimensiuni foarte mari. intre care sunt intervale scurte cu precipitatii reduse (sub 100 mm/an). dar acesta se mai afla si in California. intre 30 si 450 latitudine.Vestul Croatiei s. Exista insa anumite diferente intre acestea. umbelifere etc. tussock in Noua Zeelanda. iar in pampas asociatia ierboasa este presarata cu tufisuri. Ca urmare. ierburi tepoase. veld in sudul Africii. cand se dezvolta un numar restrans de plante xerofite (rogoz.a. dar si la contactul deserturilor cu muntii.

avand regiuni intens populate si cu multiple modificari in peisaje. cand multe dintre ele seaca. cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii. au pante mari si o scurgere puternic influentata de modul de manifestare a precipitatiilor. cu un interval de variatie termica mai mare si cu veri mai calduroase. masline si arahide rezistente la seceta verii. Culturile de iarna sunt zarzavaturile si cerealele. intrucat nu mai pot fi folosite nici in agricultura si nici la impaduriri. un sol rosu format pe calcar. struguri. din cele 5001. In jurul Marii Mediterane limita climei mediteraneene coincide cu limita culturii maslinului. torenti si alunecari de teren. Raurile sunt scurte. Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de 20 250 C). cand sunt transportate torential cantitati insemnate de aluviuni. fie aer cald (Santa Ana in Chile). Din munti se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta. Precipitatiile sunt cuprinse intre 400 si 800 mm/an si au deseori un caracter torential. Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara. cu o multime de ravene. Adesea acestea sunt plantate intre sirurile de arbori de smochini sau de maslin.000 mm/anuale). facilitata de prezenta vanturilor de vest. Santiago (Chile) constituie tipul cel mai racoros si mai uscat situat pe coasta vestica a continentelor. Se ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant.uscate. Se intalneste de asemenea terra rossa. bora in Croatia). racoroasa (temperaturi medii de 5 100 C) si cu nebulozitate accentuata. torenti si suprafete pe care apar rocile in urma spalarii solului. Recoltele cerealiere sunt scazute din cauza lipsei de umiditate. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). Agricultura mediteraneana se bazeaza pe culturi traditionale smochine. Gasim aici soluri roscate-castanii si roscate-brune. si debite mici in cel cald. sub forma de ploi torentiale. . iar Siracusa (Sicilia) este un tip mai cald si mai umed. se inregistreaza debite importante in sezonul ploios. Acestea se numesc pamanturi rele" sau badland-uri". dar in vaile irigate zarzavaturile se dezvolta bine.

Spre exemplu. mediul padurilor umede deschise. din vechi timpuri. iar in California.000 mm/an. porturi si infrastructura ce modifica mult. se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari. caracteristicile initiale ale tarmului. stralucite civilizatii (egipteana. capre salbatice. in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare. ursi. litoralul Golfului Guineii. bizantina. in medie pana la 50 latitudine. II. In Australia este caracteristic eucaliptul si salcamul. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor. la Buenaventura. impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari. Filipine. se desfasoara activitati economice. Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe intreaga planeta. cum sunt stejarul de pluta. pinul de Alep. chaparral. Malaysia etc. depasind 2. xerofiti (esente lemnoase caracteristice). Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. locul lor fiind luat de tufisuri dese numite in sudul Europei (in Grecia) maquis si garriga. MEDIILE INTERTROPICALE se afla de o parte si de alta a Ecuatorului. estul Madagascarului). Fauna cuprinde numeroase insecte. maslinul salbatic. s. la altitudini pana la 1.000 m. greceasca. Mediul padurilor umede dense Se afla de o parte si de alta a Ecuatorului. In functie de conditiile climatice se deosebesc urmatoarele tipuri de medii: mediul padurilor umede dense. au coaja groasa si frunze mici si cerate. pe . mediul de savana. jderi. lupi. insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor. cedrul de Liban. Aici au inflorit. mediul desertic si mediul semidesertic. cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim. pana la limita cu mediile temperate. Copacii sunt scunzi.exista o mare concentrare de populatie si de asezari omenesti. nordul Podisului Brazilian). magotul si sacalul.). broasca testoasa. vipera cu corn. se manifesta cea mai mare presiune turistica de pe Glob. Cea mai mare parte a padurilor mediteraneene a fost distrusa. stejarul vesnic verde. pentru a rezista la uscaciune. in Columbia.a. cu o extensie deosebita in America de Sud (bazinul Amazonului. in apropierea coastelor fiind mai mari.Vegetatia este formata din arbori vesnic verzi. iudaica. Podisul Guyanelor. Precipitatiile medii anuale sunt abundente. Africa (bazinul fluviului Congo. Indonezia. romana.

America Centrala. care este cunoscuta sub numele jungla. in Arhipelagul Indonezian. hylaea. in Nigeria si in Golful Guineii.4. iar cele mai extinse sunt in bazinul Amazonului (selvasul). Insulele Filipine si nord-estul Australiei. foarte densa. bambusul. cei mai inalti arbori ajungand la inaltimea de 40 50 m. de ulei. Arhipelagul Indonezian si in cel Filipinez. Cunoscuta sub numele de selvas. Vegetatia cuprinde un numar mare de liane (90% din speciile existente pe Glob) si plante epifite care se ataseaza de trunchiul. Ele sunt dispuse etajat. respectiv a precipitatiilor (2. bosanes etc. precipitatiile sunt bogate in tot timpul anului. Nebulozitatea este ridicata. cu tufisuri. . mahonul. pe doua-trei straturi. palisandrul. a valorilor temperaturilor (25 350 C). In urma defrisarilor s-a produs distrugerea iremediabila a mii de specii de plante si animale si se instaleaza o vegetatie secundara. iar albiile raurilor sunt marginite de maluri cu vegetatie bogata.: fluviile Amazon. mango. acaju. unde ploua constant si aproape zilnic (ex. padurea se remarca prin arbori si arbusti cu valoare economica deosebita (arborele de cauciuc.tarmul Pacificului. arborele de cafea. arborele de scortisoara. cum sunt orhideele. in bazinul fluviului Congo. umiditatii (peste 85 %). Vegetatia este reprezentata de padure. au loc condensari la altitudine si ploi bogate in a doua parte a zilei. bazinul fluviului Congo. iar atmosfera este permanent saturata cu vapori de apa. Evaporatia este foarte mare. impiedicand formarea humusului. in timpul anului.de chinina. iar descompunerea substantelor organice sub actiunea bacteriilor favorizeaza formarea solurilor lateritice ( bogate in oxizi de fier. Aceste conditii favorizeaza dezvoltarea padurilor ecuatoriale luxuriante care sunt greu suportate de om. ramurile arborilor si lianelor folosindu-le pentru sustinere. in Golful Guineei.000 mm/an. cu regim aproape diurn).000 mm. Climatul se remarca prin constanta. se inregistreaza peste 9. etc). licheni. Aceasta clima este permanent calda si umeda si se extinde in bazinul Amazonului.. Umezeala si temperaturile ridicate determina circuitul rapid al substantelor nutritive. Cursurile de apa cu cele mai mari debite se intalnesc in acest mediu. muschi si diferite ferigi. palmieri si bambusi.000 . palmierul de vin. abanosul. arborele de cacao. mangan si aluminiu care dau argilelor culoarea rosiatica). Congo).

africane (R. in aceste locuri s-a produs schimbarea unui mediu natural al padurii ecuatoriale cu un mediu antropizat. podisuri. unde exista amenajari portuare.). lanturi de munti nu prea inalti. India. Filipine. eroziune etc.a. altul decat cel initial. sudul Africii). D. Mediul padurilor umede deschise Mediul padurilor umede deschise face tranzitia intre padurile umede dense si savane. In timp. in care se mai pastreaza sechele ale interventiei omului. In locul padurilor defrisate s-au extins culturile agricole. in care peisajul se impune prin paduri si prin formatiuni ierboase. constituind minereuri cu valoare industriala. Congo. pentru ca. apoi in spatiul marilor orase si in lungul marilor artere de comunicatie (de exemplu.). sa se revina la un mediu natural. cuprinde regiuni de campie. asiatice (Indonezia. principalul minereu de aluminiu este exploatat pe coasta Guyanei America de Sud.Fauna cuprinde cateva zeci de mii de specii de insecte. rezulta forme de relief specifice. leopardul. cu debite foarte mari (insotite de revarsari si inundatii) in sezonul ploios. cimpanzeul si babuinul in Africa. tigrul. De asemenea. dar regional poate ajunge si la 300-350 (de-a lungul tarmului Golfului Mexic. si debite mici (raurile mici seaca) in sezonul uscat. Ca urmare. cum sunt gorila. estul si vestul Insulei Madagascar). sunt extrase.a.). ocupand areale in ambele emisfere. de vanilie s. la care se adauga animalele carnivore. estul Braziliei. India s. care . in final. China de Sud-Est. numeroase pasari si reptile. Interventia omului a facut ca acest mediu sa-si restranga mult arealul intr-o serie de regiuni sud-americane (in Brazilia indeosebi). Schimbarile sunt mult mai profunde in regiunile de tarm. Mineralele amintite in compozitia solului. sunt raspandite maimutele. dar in unele cazuri s-au instalat fenomene ca degradarea terenurilor prin lateritizare. cum sunt cele din savane: leul. exemplu bauxita. urangutanul si gibonul in Asia de Sud-Est. Nigeria s. indeosebi plantatii de arbori tropicali (de cafea. nordul Australiei si o mare parte din Africa Centrala. intre 50 si 200 latitudine (America Centrala. Argentina.a. de cacao. Dintre mamifere. Insulele din Indochina. Nivelul hidrologic al raurilor este puternic influentat de regimul precipitatiilor. Transamazonianul).

pasari. din care se ridica insa si copaci care ating 30-35 m. unul umed si altul secetos. fertilitatea va fi scazuta. umezeala bogata. elefantul. . precipitatiile anuale. de 1.000 mm in Assam). abanosul.500 mm care provoaca. insa rezervele de apa din sol atenueaza uscaciunea). platouri ce au la partea superioara o crusta de oxizi de fier etc). Fauna cuprinde diferite specii de maimute. Formatiunile vegetale difera in functie de cantitatile de apa ce rezulta din precipitatii si lungimea intervalului secetos.000-1. Sezonul ploios se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre Oceanul Indian spre sudul si sud-estul Asiei (vara). iar sezonul cald si secetos are temperaturi de 10 200 C. teckul. primele se gasesc in vecinatatea padurilor ecuatoriale. precum santalul. folosite in intervalul cu uscaciune. Solul este un amestec de argila si cuart cu un continut ridicat de fier. padurile contin specii apreciate pentru calitatile lemnului. tigrul. in tinuturile aflate la latitudini mari. Activitatea bacteriana intensa nu permite acumularea humusului. avand o alcatuire si inaltimi mai reduse. Solurile pot sa atinga mai multi metri. de unde si numele de feral-soluri. Sunt paduri care isi pastreaza frunzele (2-3 luni in vreme de seceta. iar sezonul secetos se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre continentul Asia spre Oceanul Indian. cu precipitatii rare. solurile au acumulari bogate de oxizi de fier. sau care si le pierd (sunt patru luni fara precipitatii). vegetatia este bogata si densa. de 75 %. reptile. care aduc cantitati mari de precipitatii (peste 12. ca urmare. Intalnim si padurile cu frunze cazatoare. Ploile bogate din sezonul de vara asigura suficiente rezerve de apa in sol. inselberguri. pe masura departarii de aceasta. Clima se caracterizeaza prin doua sezoane calde. dar sub forma de averse. in regiunile unde deficitul de umiditate a cauzat aceasta adaptare care se afla in vecinatatea savanelor. In aceste conditii. In aceste conditii. cu arbori si arbusti de inaltime redusa. care inainteaza in lungul raurilor cu debite bogate. Sezonul cald si ploios are temperaturi de 20 250 C.constituie elemente distincte in peisajul acestor regiuni (pedimente. din ele se desprind padurile galerii". aluminiu (de aici culoarea roscata sau violacee) sau de argila (culoare negricioasa) si. dar favorizeaza o descompunere rapida a resturilor vegetale. pantera.

Climatul este caracterizat prin existenta a doua sezoane distincte: o vara umeda si calduroasa. savane cu palmieri. Datorita exploatarii intense. ce poarta nume diferite in statele in care aceste formatiuni sunt dominante (campos in Brazilia. In Africa exista savane cu baobabi. pentru lemn de foc. In Brazilia vegetatia de . lemn pretios (destinat exportului). extinderii transporturilor. pentru micsorarea evapotranspiratiei. Cursurile de apa sunt insotite adeseori de paduri-galerii. mai ales in India. corespunzatoare conditiilor introduse de vanturile alizee. S-E Republicii Africii de Sud.Precipitatiile abundente si marirea suprafetelor defrisate favorizeaza procesele de eroziune. Savana este alcatuita din specii xerofite. Mediul de savana Se gaseste in vestul Angolei si al Namibiei. au fost defrisate mari intinderi ale acestui tip de padure. si o iarna uscata. care au radacini adanci si ramificate prin care absorb necesarul de apa din sol. cu arbori avand frunzele vesnic verzi. savane cu acacii. iar suprafata frunzelor s-a redus pana la spini. S-V Indiei. legata de extinderea regimului ecuatorial al precipitatiilor. in Insula Tasmania si centrul Insulei Madagascar. iar in America de Sud exista savane cu ierburi inalte si arbori rari. Solurile rosii de savana sunt relativ fertile. ca in padurea ecuatoriala. nordul Venezuelei. N-E Australiei. Dintre arbori. lasand loc terenurilor degradate. Chile. in Brazilia. Acestea au inaltimi care uneori ajung la cativa metri. S-V Arabiei Saudite. mai raspanditi sunt baobabul (cu trunchiul gros). llanos in Venezuela ). exploatarilor de petrol si minereuri. iar dintre ierburi predomina gramineele xerofite inalte de pana la 2-3 m (iarba elefantilor). palmierul de savana si acaccia (cu coroana in forma de umbrela).

zebra. tigrul. peisaje antropizate. bivolul salbatic. Mediul desertic Mediul desertic se extinde intre 150 si 350 latitudine. In lungul raurilor mari se intalnesc paduri-galerii. In apele raurilor mari traieste crocodilul. Cu acestea se hranesc leii. intre savana si deserturile nord africane. care se dezvolta folosind umiditatea mare a solului din lunci. deserturile se diferentiaza in deserturi hiperaride (cu precipitatii sub 50 mm/an). mai ales in centrele de exploatari de minereuri. nandu in America de Sud si emu in Australia. ceea ce contribuie la cresterea continutului de CO2 si particule in atmosfera si la accentuarea efectului de sera. marea parte a Sahelului (zona de trecere. Savanele Africii formeaza habitatul unor ierbivore ca gazela. In multe locuri savanele sunt distruse prin incendiere pentru obtinerea terenurilor pentru culturi si pasunat. hienele si sacalii. girafa si elefantul. Presiunea antropica este relativ mare si in aceste regiuni. In Australia un animal caracteristic este cangurul. caatinga este formata din tufisuri spinoase xerofite. egrete s. In plus. iar in Venezuela de llanos.a. Savana africana este cea mai renumita si strabate continentul de la est la vest in doua fasii mari situate de-a lungul paralelei de 100 latitudine nord si sud. Prin disparitia florei datorita pasunatului excesiv si secetelor. pelicani. cu vegetatie ierboasa si precipitatii de 200-600 mm) a devenit un teritoriu semidesertic sau chiar desert. In functie de conditiile de ariditate. deserturi aride (50-150 mm/an) si . sud-americane si asiatice. rezultand. caprioara. iar in apropierea apelor vietuiesc rinocerul si hipopotamul sau specii de pasari ca: flamingo. cum sunt strutul in Africa. pe spatii variate.savana poarta numele de campo-cerrado si caatinga. leoparzii. rinocerul. regiunile de savana care n-au fost transformate in terenuri arabile constituie in prezent domeniul cresterii extensive a animalelor. alergatoare. in multe tari africane. antilopa. Dintre pasari sunt specifice cele mari. circa 300-500 km latime.

Deserturi exista si in afara regiunilor tropicale. verzuie sau gri. iar in noptile de iarna temperaturile pot sa fie negative. Temperaturile medii anuale sunt ridicate (25 300 C) si se inregistreaza mari diferentieri diurne. dezorganizata. de campuri de pietre (hamade). Marele Bazin (America de Nord) s. la baza carora sunt poale de grohotis. munti cu versanti abrupti. Asia (Peninsula Arabia. speciile de plante prezentand adaptari (ciclu vegetativ scurt pe intervalul umed de dupa ploi.in Chile). Deserturile propriu-zise. Mojave-Sonora) si in America de Sud (Atacama.5004. in cazul majoritatii speciilor. intrucat apa se pierde rapid prin evaporare si infiltrare.) si o densitate extrem de mica. Namib). TakliMakan (Asia). numai raurile foarte mari (Nil. in centrul si vestul Australiei. In zilele de vara temperaturile pot sa ajunga la 500 C. Kalahari. are o activitate nocturna. Thar in India). vegetatia aproape ca lipseste. cu o distributie neuniforma. Senegal.000 de ore pe an. frecvent transformate in spini etc. America de Nord (Podisul Mexican. ajungand pana la aproape 500 latitudine: Gobi. Iran. pot traversa desertul (pierd o parte din debit si ajung la ocean sau in unele lacuri). iar reteaua de rauri ce coboara din munti. unde precipitatiile sunt sub 150 mm/an si cad in cateva averse la intervale mari de timp (sunt si ani lipsiti de ploi). radacini lungi si adanci. Kizil-Kum. Precipitatiile putine si evaporatia intensa fac ca marea majoritate a vailor sa fie seci. Vanturile puternice genereaza furtuni de nisip violente.a Caracteristica mediului desertic este climatul cald si uscat cu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200 mm. cu izvoare in regiuni cu precipitatii bogate. In aceste conditii. Kara-Kum. dar cu seminte rezistente in lunga perioada secetoasa. cu un regim de insolatie care poate sa atinga 3. care. Cele mai intinse deserturi sunt in Africa (Sahara. Murray). frunze reduse. varfuri ascutite izolate etc.semideserturi (150-250 mm/an). Pakistan. Acumularea de saruri rezultate din evaporarea apei. Relieful specific este reprezentat de intinderi mari de nisip (erg-urile sahariene). se remarca prin mase de nisip cu dune de dimensiuni mari si campuri de pietre. Precipitatiile sunt rare si . Clima este calda si uscata. La fel de saraca este fauna. in emisfera nordica. care transporta particulele fine pe distante foarte mari (sute de kilometri). determina dezvoltarea unor cruste de culoare alba. mici.

extrem de neregulate. unde se intalnesc palmieri. Deserturile au o vegetatie care difera mult de la o regiune la alta. cu adaptari pentru utilizarea (economica) a apei: multe specii au frunze caduce. cum sunt euforbiaceele arborescente si cactusii. iar in deserturile Mojave Sonora (SV Statelor Unite) sunt caracteristici cactusii candelabru. a fost domesticita. Aceste soluri contin mari cantitati de carbonat de calciu si alte saruri. In pustiurile calde vegetatia este ceva mai variata. in Atacama. Din cauza modificarilor globale ale climei si activitatilor umane este evidenta o tendinta de extindere a regiunilor desertice si de accentuare a secetelor prelungite. constand din roca nuda. in Sahara predomina ierburile. in pustiurile reci vegetatia dominanta este formata din tufe rare de graminee. cat si (in multe puncte) din cauza incalzirii excesive a aerului si solului in perioada soarelui inalt. care folosesc rezervele de apa din panzele freatice. In deserturi predomina suprafetele intinse lipsite de vegetatie. lame etc. In deserturile foarte uscate aproape intreaga suprafata a pamantului pare a fi lipsita de vegetatie. tufisurile xerofite. Solurile de desert (sieroziomuri) sunt lipsite de humus datorita vegetatiei rare si au o culoare cenusie sau roscata. cu ciclu rapid de dezvoltare. Pentru desertul Kalahari este caracteristic strutul african. acoperite cu dune de nisip sau cu stanci. In schimb. lasate aproape de suprafata. Vegetatia este localizata pe fundul vailor seci (ueduri) si in oaze. In Sahara cad ploi extrem de rar (5 mm/an). pietris si nisip sau dune miscatoare. muschi. mici plante lemnoase taratoare. in functie de tipul compusilor fierului care le coloreaza. inregistrandu-se mai multi ani consecutivi fara precipitatii. suculente sau spinoase. exista si plante suculente care ating cativa metri inaltime. in Gobi sunt camile cu doua cocoase si cai salbatici. Spre exemplu. scorpioni si insecte. . iar uneori picaturile de ploaie se evapora inainte de a atinge solul. specifica desertului Sahara. in primul rand din cauza lipsei de apa pe intreaga durata a anului. Camila dromader. Fauna este reprezentata prin diferite specii de serpi. licheni etc. Mediul desertic creeaza mari dificultati plantelor si animalelor.

a. pot sa reziste perioade . Arabia Saudita). Tunisia). catinga braziliana etc). ceea ce conduce la o vegetatie de sezon cu ierburi. Faptul ca adapostesc in subsolul lor o serie de bogatii minerale. Deserturile sunt putin propice si vietii. Vaile sunt mai mari. a caror existenta este amenintata permanent de inaintarea deserturilor cu viteze care pot sa atinga mai multi kilometri pe an. in America de Nord la est de Cordilieri. Mediul Semidesertic Semideserturile se desfasoara la trecerea dinspre desert catre regiunile vecine (savana sau regiunea subtropicala).Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei. au apa in sezonul umed si asigura conditii vitrege pentru existenta unor asezari mici. Sahara (Libia. in America de Sud pe portiuni din litoralul vestic (Mexic) si in interiorul Australiei.A. Kuweit. Algeria. Sunt caracteristice in Podisul Iranului. Cactusii si agavele sunt plante suculente care acumuleaza rezervele de apa in tesuturi speciale. bumbac. Vegetatia prezinta diferite adaptari la conditiile de ariditate. datorita cresterii demografice rapide. brusa cu cactacee din Mexic. pomi fructiferi). arbusti si plante suculente (brusa cu accacii din nordul Saharei. iar ploile cad anual si mai regulat. cu exceptia oazelor. in regiunile periferice ale Saharei si in sudul Africii (tarmurile Namibiei si Rep. Africii de Sud). Aici cantitatea de precipitatii este mai mare (300-350 mm/an).). minereurile neferoase din desertul Atacama. In acestea populatia practica agricultura irigata pe mici parcele (legume. Sonora (Mexic). Aducand mari daune tarilor din zona.U. In tinuturile semiaride traiesc peste 600 de milioane de oameni. ca de exemplu in pustiurile Karakum (Kazahstan. Mojave (S. ea continua sa acapareze noi areale. Cauzele desertificarii sunt legate de variabilitatea climatica si in primul rand de tendintele globale de incalzire a Terrei si de activitatile omului prin presiunea exercitata asupra tinuturilor semiaride extrem de fragile. Turkmenistan). minereurile de fier si aurul din deserturile australiene. Gratie irigatiilor unele areale desertice au fost transformate in ogoare roditoare. si activitatii umane. cum sunt hidrocarburile in Sahara si in pustiurile din Peninsula Arabia. a favorizat aparitia unor asezari umane. din Peninsula Arabia (Emiratele Arabe Unite. Unele plante ierboase sunt efemere si isi desfasoara intregul ciclu vegetativ in perioadele scurte cu ploi. diamantele din desertul Namib s.

precipitatii reduse (sub 400 mm) cad frecvent la schimbarea anotimpurilor. brad). 0 Vegetatia reprezentata prin taiga este dominata de paduri de rasinoase (molid. Mediul subpolar prezent in extremitatile continentelor nordice. Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei regiunilor semidesertice. dezghetul atingand vara numai o patura superficiala. extremitatea nordica a Eurasiei ) si a Polului Sud (domeniul Antarctic continental si oceanul din jur). in nordul Canadei. Se disting doua tipuri de mediu: mediul subpolar (de tundra) si mediul polar glaciar. Insula Groenlanda. Fauna cuprinde hiene si sacali. in general. cu temperaturi minime care au ajuns la 71. III. America de Nord). caracteristica emisferei boreale (Europa. Medii polare si subpolare Mediile polare si subpolare sunt situate in jurul Polului Nord (Oceanul Arctic si teritoriile din jur nordul Canadei. Asia. absenti. Alaska.indelungate fara ploi. producandu-se topirea partiala a zapezii. zapada. In semidesert se practica de obicei cresterea extensiva a vitelor. Vara este scurta. Aici.10 C in Siberia. in extremitatile polare de convergenta. Clima subpolara este de tranzitie spre regiunile polare si se extinde intre 50 si 70 latitudine. Arborii sunt. favorizand formarea mlastinilor. Iarna este anotimpul dominant si se inregistreaza geruri puternice. Ierburile sunt xerofite sau halofile si rezista pe soluri uscate. la care contribuie si revarsarea cursurilor de apa. se caracterizeaza printr-un climat cu sezon de iarna foarte rece (temperaturi sub 300 C. cand temperaturile se pot ridica la 100 C. iar temperatura medie a lunii celei mai calde nu depaseste 100 C. nord-estul Europei si in nordul Asiei. solul este inghetat in adanc (permafrost). bogate in saruri. vanturi intense) si unul de vara. ceea ce nu permite solului sa se dezghete decat la suprafata. pin. cuprinsa .

Tundra este un mediu natural putin modificat de om. Fauna taigalei cuprinde animalele cu blana pretioasa. ciuful de zapada etc. In emisfera nordica trecerea de la taiga la tundra se face printr-o fasie de tranzitie. Modelarea reliefului se realizeaza prin inghet-dezghet. caracterizat prin temperaturi medii anuale negative. formand o fasie de-a lungul tarmului Oceanului Arctic. afin. carbuni si minereuri in Eurasia). In emisfera sudica tundra ocupa extremitatea sudica a Americii de Sud si insulele din jurul continentului antarctic.000 de km2.a. fiind formata predominant din muschi si licheni. cat pentru producerea celulozei. in regiunile subpolare cu un climat aspru. Predomina solurile podzolice. unde ocupa peste 3. in nordul Europei si al Americii de Nord.) si cu frunze cazatoare (mesteacan pitic. ciuperci. subpolar. Arborii neavand inaltimi prea mari.intre padurea de foioase. concentrandu-se fie in regiuni cu resurse de subsol (petrol in Alaska. in sud. arin pitic s.d. avalanse. mari de pietre etc). si tundra. economic ei au importanta nu atat pentru cherestea. din actiunea zapezii si vantului rezultand forme periglaciare (rauri de pietre. Solurile sunt.). umede. Vegetatia este saraca.v. Cu toate acestea peisajul de tundra este umed. arbusti semper-viriscenti (merisor. extinzandu-se in nordul Siberiei. fie in cele unde pajistile au o . iar substratul este permanent inghetat pana la adancimi care depasesc 300 m. vulpea polara. ca bufnita de zapada. pini si molizi. in majoritate. lemingul.000. alaturi de vegetatia ierboasa. favorizeaza desfasurarea unor areale mlastinoase.a. Fauna cuprinde renul. Inundatiile. in care apar paduri izolate de mesteceni. in nord. provocate de revarsarea raurilor in timpul verii. d.p. boul moscat (in America de Nord) si diferite pasari. Tundra se afla la nord de taiga. datorita faptului ca evaporatia este redusa. Asezarile sunt mai putine. Constituie cel mai mare fond forestier al planetei. Tundra se dezvolta in nordul padurilor de conifere. iepurele alb. numita silvotundra. datorita panzei freatice aflate in apropierea suprafetei terenurilor. salcie pitica s.

minereu de fier (in Siberia. .30 C) in Antarctica. dand nastere unei furtuni de zapada. cand lipseste total radiatia solara. fiind cel mai rece de pe Pamant. precipitatiile sunt numai sub forma de zapada care. impreuna cu clima subpolara ocupa circa 1/5 din suprafata Terrei. unde este cea mai aspra. se dezvolta cateva specii de licheni. aceasta forma de regim polar constituie un desert rece total. doar in sezonul de vara. in provincia canadiana Manitoba. prin tasare. Tunguska si altele in Siberia). in Peninsula Labrador).000 m. caracteristicile mediului natural se pastreaza. influentele antropice fiind limitate.). in unele zile.dezvoltare mai mare. Alaska) s. muschi etc.a. in scurtul sezon de vara. iar noptile polare". aur (Siberia. valorile cele mai scazute fiind inregistrate la statia Vostok (-88. morse. se transforma in mase de gheata ce ating in Antarctica si Groenlanda grosimi de la cateva sute de metri la peste 2. Ca urmare. care au asezari bine definite. petrol (in bazinul fluviului Obi din Siberia. in Arctica are nuante continentale si oceanice. sunt extrem de geroase. Clima polara este cea mai friguroasa clima zonala. Mediul polar glaciar se afla in Groenlanda. Fauna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari. in statul Alaska din S. Se extinde in Antarctica si Groenlanda. deasupra ghetarilor se ridica creste si varfuri de munti pe versantii carora. In zona arctica traiesc eschimosii.U. laponii care migreaza catre orasele limitrofe zonei si iakuti. si pinguini. Peisajul taigalei. ale caror asezari rurale se numesc igluuri. la exploatarea lemnului adaugandu-se extractia unor resurse minerale: carbuni (bazinele Peciora. temperaturile devin pozitive. in Laponia.A. Uneori. multa vreme aproape intact. permitand cresterea animalelor. in Antarctica. in insulele din Oceanul Arctic si in Antarctica. in tinuturile arctice. ursul polar. fiind influentata de calotele polare. Se afirma ca racirea aerului datorita ghetii este atat de intensa incat se formeaza mici cristale de gheata la cateva picioare deasupra solului. provocand o slaba topire a zapezii si sunt caracterizate printr-o iluminare prelungita. Temperaturile medii lunare sunt negative. este din ce in ce mai mult modificat de om. Deoarece nu poate exista viata vegetala in conditiile calotelor glaciare. Ca urmare.

facand ca ei sa adaposteasca ghetari. uraniului si aurului (Alaska. avand altitudini mai mici. zapada permanenta si calote de gheata. exploatarea petrolului. cand incepe sa se topeasca. Prin utilizarea spatiului aerian arctic se scurteaza distantele dintre regiuni. indiferent de zona climatica. cum ar fi: lantul muntilor Apenini (Italia). vanatul. Peisajul antropic s-a diversificat prin aparitia de baze militare. de . Lanturile inalte constituie zone de acumulare a zapezii. Alpi (Franta. Pentru fiecare crestere cu un kilometru temperatura scade cu 5 100 C. Kenya (Kenya). Australiei. astfel ca solul nu este atat de noroios. Rusia). sunt acoperiti cu gheata cea mai mare parte a anului. de pozitia acestora in raport cu zonele de clima si de directia dominanta de deplasare a maselor de aer. N. contribuind astfel la mentinerea unui debit constant in albiile raurilor. Austria. Marii Britanii. si doar in tinuturile arctice. Cei doi munti din Africa de Est depasesc 5 km inaltime. Anzi (America de Sud Argentina. de exemplu in Muntii Kenya si vecinatatea acestora. Arkansas si Colorado. Asezarile omenesti sunt putine. Tundrele montane sau tundrele alpine.Locuitorii se indeletnicesc cu pescuitul.A. Medii montane Mediile montane caracterizeaza muntii inalti. Suedia). Kilimanjaro (Tanzania). nu au deloc sau foarte putin permafrost. Italiei) Scandinaviei (Norvegia. Pirinei (granita Spaniei cu Franta). Muntii Kilimanjaro din Africa de Est. Printre cursurile de apa alimentate prin topirea zapezii se numara Columbia. iar pe de alta parte. centre miniere. Apa rezultata din dezghet gaseste cai de drenare. Calote de gheata pot fi intalnite si la Ecuator. care rezista pana in timpul verii. S..U. carbunelui. Solurile montane sunt etajate in functie de diferentierea pe verticala a conditiilor bioclimatice si de pozitia lantului de munti intr-o anumita zona climatica. Clima muntilor depinde pe de-o parte. Missouri. aerodromuri. Carpati. Cauza aparitiei calotelor in regiunile calde este scaderea temperaturii o data cu cresterea altitudinii. in Antarctica exista mai multe statiuni de cercetari stiintifice apartinand Rusiei. Elvetia. Bolivia). In emisfera nordica muntii din Scotia.

iar pentru deplasarea turistilor in zone de agrement s-au creeat telecabine. de la paduri de foioase. in depresiuni.altitudine. In orice sistem muntos. conifere si pana la pajisti alpine. muschii si lichenii care vara constituie hrana de pasunat pentru animale. Plantele frecvente sunt arbustii. S-au gasit modalitati si pentru dezvoltarea transporturilor. Pe la 3. Mediul montan a devenit obiectiv turistic. Factorul antropic si-a facut simtita aparitia prin desfasurarea asezarilor. de la baza si pana la o anumita inaltime caracteristicile climatice vor fi similare cu cele ale zonei de clima in care se afla.a. interventia antropica a avut un efect benefic prin aparitia unor rezervatii sau parcuri. tufaris si ierburi. compusa din tundra alpina. teleschi s.200 m creste o vegetatie fara copaci.Pentru conservarea mediului. cum ar fi caprioarele sau caprele montane. atat rutiere cat si feroviare. dezvoltandu-se mai ales pe versantii insoriti. Se foloseste potentialul hidroenergetic al raurilor pentru producerea energiei electrice. Vegetatia se succede pe verticala. telescaune. practicandu-se sporturile de sezon. viaducte. . prin construirea de tuneluri.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->