Tipuri de medii de via Prin caracteristicile sale, mediul înconjur tor poate oferi, sau nu, condi ii favorabile desf

ur rii activit ilor umane. Cele mai favorabile medii de via sunt cele care se suprapun peste mediile temperate, de tip mediteranean, temperat umed i temperat uscat. Cu toate acestea mediul tropical umed din Asia de Sud ± Est este foarte bine populat, aproximativ 2 miliarde de oameni înfruntând musonul i precipita iile bogate. Pentru a întelege mai bine distribu ia spa ial a diferitelor tipurii de medii, recomand interpretarea h r ii de mai jos (Fig.1: Tipurii de medii pe Glob). Principalele tipurii de medii de via urm toare: i caracteristicile lor sunt prezentate în tabelele

MEDIILE INTERTROPICALE 1.Mediul tropical umed 2.Mediul tropical cu 3.Mediul tropical arid dou anotimpuri Caracteristici Lipsa anotimpurilor. Exist dou Este caracteristic anotimpuri: unul regiunilor de ertice i plois u unul secetos semide ertice. Temperaturi ridicate. Apar concentr ri Nu este favorabil mari i foarte mari desf ur rii activit ilor Precipita ii bogate. de popula ie. umane. P duri ecuatoriale. Râuri mari; ex: Amazon Soluri s race. Este slab populat. Tabelul nr. 1 MEDIILE TEMPERATE 1. Mediul 2. Mediul temperat 3.Mediul 4. Mediul 5.Mediul mediteranean arid temperat uscat temperat umed forestier boreal Caracteristici Cuprinde Cuprinde Apare în Estu Se întâlne te în Se întâlne te spa iul de erturile i Europei i în vestul i centrul în nordul bazinului semide erturile Asia Central . Europei, pe Europei, M rii zonei temperate: coasta de est a Asiei Mediterane. Gobi, Takla-Makan Vegeta ia Americii de (Siberia) i etc. Nord i a Asiei. Amercii de caracteristic Nord. este stepa. Însorit, cald, Prezint mari Deficit de Diferen ele de P durea de arid. contraste termice umiditate. temperatur conifere. între anotimpuri. dintre iarn i Diferen e mari var sunt mici. Ierni reci. de temperatur între var i Precipita ii Veri scurte. iarn . bogate. Mla tini. Are dou Popula ia este rar . Presiune Popula ie Nu ofer anotimpuri: antropic mare. numeroas . condi ii vara este Exist p uni care favorabile secetoas iar favorizeaz desf ur rii iarna ploias . cre terea animalelor activit ilor umane. Slab populat. Tabelul nr. 2

cu o variabilitate accentuata a vremii. in zona temperata. podisuri. dar si importante lanturi de munti. cu ierni friguroase si veri calde. inclusiv omul cu activitatile sale) intre care s-au statornicit relatii multiple de natura spatiala.MEDIILE RECI 1. MEDIILE DIN ZONA TEMPERATA Se intind in latitudine intre 400 si 600. vietuitoare. Asiei i Este situal la Nord de Cercul Polar de Americii de Nord. avand o mare dezvoltare in continentele din emisfera nordica. dealuri. aer. în Antarctida. apa. temperat-continental si mediteranean. la latitudini de 40 550 C. Precipita ii reduse. Solul este permanent înghe at. TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE PE TERRA Mediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din mai multe componente (relief. ce determina o varietate mare de medii. cauzala. Nu este favorabil activit ilor umane. I. temporala. în Groenlanda. Exista trei tipuri de medii: temperat-oceanic. Acoperit de calota glaciar . Mediul glaciar Caracteristici În nordul Europei. In cadrul lor se includ campii. sol. Se caracterizeaza prin anotimpuri distincte. Mediul subpolar 2. evolutiva si care se ofera observatiei prin peisaje. mediul forestier boreal. Nu este favorabil activit ilor umane. avand o dezvoltare mai mare in regiunile de campie si de dealuri . Clima este caracterizata prin existenta celor patru anotimpuri. Mediul temperat oceanic Mediul temperat-oceanic se afla in spatiile continentale vecine oceanelor. la nord de Nord.

Mai importante sunt: luvisolurile. la 45 600 C .A.U. Padurile de foioase cu frunze cazatoare sunt caracteristice zonei climatice temperat-oceanica si de tranzitie spre climatul continental si au o extindere mai mare in emisfera nordica Europa de Vest si Centrala. care vara dau precipitatii 12212x237m bogate.(in Europa de Vest) si mai restransa in dreptul lanturilor de munti (Cordilieri. de culoare brun-roscata sau bruna. iar verile racoroase. argiluvisolurile. Scurgerea apelor raurilor se caracterizeaza prin debite mari in sezonul cu precipitatii (iarna si primavara in Europa.U. podzolurile corespund unui climat umed si racoros si se dezvolta sub padurile de conifere( in Marea Britanie). o vegetatie bogata.000 mm/an si cresc spre latitudinile mari. Noua Zeelanda). Iernile sunt blande. circulatia maselor de aer este tot dinspre ocean. iar cantitatile medii precipitatii sunt in jur de 1. paduri de amestec si pajisti. formate sub paduri de foioase. Nu sunt deosebit de productive d. In estul Asiei.. Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat in conditiile unei umiditati moderate si sub padure. stejar).v. din vest. Chile. S. clima blanda cu veri racoroase si ierni placute (circa 800 1. vestul S. estul Asiei. sezonier. unde. in sudul Americii de Sud si in Noua . V. agricol. vara in Asia de Vest) si debite mici in celelalte. potasiu si magneziu si sunt in general acide. terenurile agricole sunt folosite pentru culturi si cresterea animalelor.A. Temperaturile medii anuale au valori de 10 150 C. unde sunt predominante masele de aer umed. Aceste soluri sunt deficitare in calciu.p. Anzi) care constituie bariere in calea maselor de aer aduse de circulatia vestica. Spaniei. iar pe de alta parte.d. de exemplu: arhipelagul Hawaii. iarna (uscate si reci). In emisfera sudica ocupa spatii mai restranse. soluri fertile. pe de o parte. America de Sud la latitudini de 40 500 C. V. Frantei. oceanic. Precipitatii mari se produc pe unele insule sau pe continente. climatul este dependent de circulatia maselor de aer dinspre ocean. cu paduri de foioase. estul Americii de Nord. unde se inregistreaza si caderi mai abundente de zapada in sezonul rece. Polonia. si dinspre interiorul continentului. In Europa si in America.. Clima temperat-oceanica este caracteristica partii vestice a continentelor din zona temperata (Europa de Vest Marea Britanie. dezvoltate sub paduri de foioase (fag.000 mm/an precipitatii) asigura. Acolo unde relieful o permite.

Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri.U. Iugoslavia. precipitatii putine (sub 500 mm/an) si o accentuare a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt incadrate de munti inalti. de asezari de diferite tipuri.A. mistret.U. Italiei. care impiedica patrunderea maselor de aer oceanic. caile de comunicatie si asezarile (de exemplu in Franta. etc. Precipitatiile cad in orice luna. pot produce inundatii primavara din cauza topirii zapezilor. frasin. sangerul si lemnul cainesc. stejar. artar. ingheata in timpul iernii.A. In sezonul rece. Croatiei. In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate. pajisti si terenuri agricole. gorun. si al Canadei) si America de Sud (Argentina). la distante mai mari in raport cu oceanele. Clima temperat-continentala este caracterizata prin veri calduroase si uscate si prin ierni extrem de reci. carpen. Astfel de medii se gasesc in Bulgaria. arborii isi pierd frunzele si sunt reprezentati de fag.Zeelanda. vulpe. locul lor fiind luat de plantatii. Datorita incalzirii puternice a uscatului. Cehia. lup. Fauna acestor paduri este formata din cerb. Austria. fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati. N. Scotia. tei. S. dar valorile mai mari sunt la finele primaverii si vara. apoi in America de Nord (podisurile din centrul S. caprioara. toamna si iarna sunt secetoase. portuare. cele din Extremul Orient. verile sunt foarte . ulm. S. iar arbustii. Caucaz. Canada. mai raspanditi sunt cornul. iar vara debitele scad din cauza secetei sau cresc datorita ploilor torentiale. polare si arctice. In munti. etc). Aici mediile naturale ale campiilor si dealurilor au fost in transformate in medii de culturi agricole. Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental. Germaniei.. N. urs brun si jder. Mediul temperat continental Se desfasoara in partile centrale ale continentelor. Himalaya.) introduc o nota de antropizare. Raurile au un regim neregulat. Elvetia. dar aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor naturale. activitatile turistice. industriale.

numita silvostepa. partea centrala a Asiei. Mongolia si Marele Bazin din S. Fauna cuprinde iepuri.U. cu temperaturi medii lunare de 15 200 C. multe insirate de-a lungul unor drumuri transcontinentale (Transsiberianul in Eurasia sau magistralele din Canada). Conditiile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari. prepelita. deserturile din Asia Centrala (Kara Kum. popandai. Unele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de masa lemnoasa. unde alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale. Trecerea dintre padurile de foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de tranzitie. iar iernile sunt reci. Kazal-Kum). combustibili sau minereuri. Acestea sunt concentrate in sud.calduroase. formate pe loess. baragan in Romania. stepa in Rusia). . si in America de Sud.A. unde sunt numite prerii. in America de Nord. cernoziomuri care sunt soluri fertile. fiind cuprinse intre 300 si 500 mm/an. in care ierburile stepei alterneaza cu palcuri de copaci. Limita vestica a stepei din Europa trece prin sud-estul tarii noastre. Mediul temperat-excesiv Mediul temperat-excesiv se afla in interiorul continentelor cuprinzand China de Vest. iar apoi prin extinderea suprafetelor cu pasuni si unele terenuri agricole. Solurile sunt formate din: castanoziomuri ce se formeaza pe loess si corespund unui climat uscat si cald. Aceste regiuni constituind cele mai insemnate zone cu cereale de pe Glob. Aceste formatiuni se afla in partea de est a Europei (pusta in Ungaria. Ca vegetatie avem stepele alcatuite din ierburi. intr-un climat secetos si sunt situate la suprafata solului fiind bogate in humus. cu temperaturi medii lunare sub 00 C. ca potarnichea. harciogi si diferite pasari. unde sunt cunoscute sub numele de pampas. Cantitatile medii de precipitatii au valori reduse.

Ca urmare. calde si uscate. sud-vestul Australiei. . in Africa de Sud. specii de pasari. si este caracterizat prin ierni blande. Grecia. al Frantei. saxaulul alb si negru) cu adaptari numeroase. Iordania. dar si la contactul deserturilor cu muntii. ierburi tepoase. Cuprinde o vegetatie de tip ierbos. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative. perioada vegetativa dureaza 1-2 luni (martie-mai). Nordul Egiptului. unde exista izvoare bogate ca debit. Aceasta asociatie vegetala poarta denumiri diferite: stepa Europa si Asia. in prerii predomina ierburile inalte.a. Tinuturile din mediul temperat-excesiv au constituit din vechi timpuri marile terenuri de pasunat ale lumii. Israel. Sudul Italiei. dominand rozatoarele. umbelifere etc. la care se adauga leguminoase. In peisaj se impun campurile de nisip cu dune ce au dimensiuni foarte mari. iar in pampas asociatia ierboasa este presarata cu tufisuri. tussock in Noua Zeelanda. in care domina gramineele. la care se adauga erbivore. cand se dezvolta un numar restrans de plante xerofite (rogoz. Bulgariei. Cipru. Mediul mediteranean Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane. culmile deluroase sau montane cu versanti dezgoliti sau cu ierburi si numeroase vai seci. Liban. veld in sudul Africii.Vestul Croatiei s. pampas in America de Sud. intre care sunt intervale scurte cu precipitatii reduse (sub 100 mm/an). veri lungi. Cele mai importante orase se afla in lungul vailor cu scurgere permanenta. microdepresiunile cu eflorescente saline. prerie in America de Nord. aici dezvoltandu-se asezari si diverse culturi agricole. compozite. ploioase si veri calduroase. De exemplu. intre 30 si 450 latitudine. Fauna este mai putin bogata decat cea forestiera. dar acesta se mai afla si in California. carnivore.Doar in lungul raurilor mai importante si in depresiunile unde panza freatica se afla la adancimi reduse vegetatia este mai bogata. Exista insa anumite diferente intre acestea.

iar Siracusa (Sicilia) este un tip mai cald si mai umed. Raurile sunt scurte. se inregistreaza debite importante in sezonul ploios. Gasim aici soluri roscate-castanii si roscate-brune. sub forma de ploi torentiale. Santiago (Chile) constituie tipul cel mai racoros si mai uscat situat pe coasta vestica a continentelor. Recoltele cerealiere sunt scazute din cauza lipsei de umiditate. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). torenti si suprafete pe care apar rocile in urma spalarii solului.000 mm/anuale). cand multe dintre ele seaca. fie aer cald (Santa Ana in Chile). Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de 20 250 C). intrucat nu mai pot fi folosite nici in agricultura si nici la impaduriri. dar in vaile irigate zarzavaturile se dezvolta bine. masline si arahide rezistente la seceta verii. Se intalneste de asemenea terra rossa. Precipitatiile sunt cuprinse intre 400 si 800 mm/an si au deseori un caracter torential. Se ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant. facilitata de prezenta vanturilor de vest. cu o multime de ravene. Agricultura mediteraneana se bazeaza pe culturi traditionale smochine.uscate. Culturile de iarna sunt zarzavaturile si cerealele. Acestea se numesc pamanturi rele" sau badland-uri". In jurul Marii Mediterane limita climei mediteraneene coincide cu limita culturii maslinului. si debite mici in cel cald. racoroasa (temperaturi medii de 5 100 C) si cu nebulozitate accentuata. avand regiuni intens populate si cu multiple modificari in peisaje. bora in Croatia). Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara. torenti si alunecari de teren. . un sol rosu format pe calcar. struguri. cand sunt transportate torential cantitati insemnate de aluviuni. Adesea acestea sunt plantate intre sirurile de arbori de smochini sau de maslin. au pante mari si o scurgere puternic influentata de modul de manifestare a precipitatiilor. din cele 5001. cu un interval de variatie termica mai mare si cu veri mai calduroase. Din munti se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta. cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii.

se manifesta cea mai mare presiune turistica de pe Glob. Cea mai mare parte a padurilor mediteraneene a fost distrusa. magotul si sacalul. broasca testoasa. porturi si infrastructura ce modifica mult. iudaica.a. Copacii sunt scunzi. Mediul padurilor umede dense Se afla de o parte si de alta a Ecuatorului. pana la limita cu mediile temperate. caracteristicile initiale ale tarmului. Precipitatiile medii anuale sunt abundente. Filipine. in Columbia. In Australia este caracteristic eucaliptul si salcamul. din vechi timpuri. insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor. cu o extensie deosebita in America de Sud (bazinul Amazonului. Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural.000 mm/an. nordul Podisului Brazilian). depasind 2. vipera cu corn. MEDIILE INTERTROPICALE se afla de o parte si de alta a Ecuatorului.000 m. Malaysia etc. II. Indonezia. cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim. locul lor fiind luat de tufisuri dese numite in sudul Europei (in Grecia) maquis si garriga. pentru a rezista la uscaciune. xerofiti (esente lemnoase caracteristice). iar in California. mediul padurilor umede deschise. jderi. Fauna cuprinde numeroase insecte. chaparral.). in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare.Vegetatia este formata din arbori vesnic verzi. estul Madagascarului). In functie de conditiile climatice se deosebesc urmatoarele tipuri de medii: mediul padurilor umede dense. in medie pana la 50 latitudine. litoralul Golfului Guineii. Africa (bazinul fluviului Congo. Aici au inflorit. bizantina. au coaja groasa si frunze mici si cerate. pe . mediul de savana. capre salbatice. cum sunt stejarul de pluta. in apropierea coastelor fiind mai mari. Spre exemplu. se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari. Podisul Guyanelor. maslinul salbatic. Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe intreaga planeta. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor. ursi. mediul desertic si mediul semidesertic. greceasca. s. pinul de Alep. lupi. stejarul vesnic verde. la Buenaventura. se desfasoara activitati economice.exista o mare concentrare de populatie si de asezari omenesti. cedrul de Liban. stralucite civilizatii (egipteana. la altitudini pana la 1. romana. impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari.

padurea se remarca prin arbori si arbusti cu valoare economica deosebita (arborele de cauciuc. iar albiile raurilor sunt marginite de maluri cu vegetatie bogata. licheni. arborele de scortisoara. iar descompunerea substantelor organice sub actiunea bacteriilor favorizeaza formarea solurilor lateritice ( bogate in oxizi de fier. mahonul. abanosul. care este cunoscuta sub numele jungla. cu regim aproape diurn).. bambusul.: fluviile Amazon. Umezeala si temperaturile ridicate determina circuitul rapid al substantelor nutritive. mangan si aluminiu care dau argilelor culoarea rosiatica). cei mai inalti arbori ajungand la inaltimea de 40 50 m. precipitatiile sunt bogate in tot timpul anului. Aceasta clima este permanent calda si umeda si se extinde in bazinul Amazonului. mango. bazinul fluviului Congo. bosanes etc. Arhipelagul Indonezian si in cel Filipinez. Vegetatia este reprezentata de padure. America Centrala. umiditatii (peste 85 %). au loc condensari la altitudine si ploi bogate in a doua parte a zilei. Vegetatia cuprinde un numar mare de liane (90% din speciile existente pe Glob) si plante epifite care se ataseaza de trunchiul. iar atmosfera este permanent saturata cu vapori de apa. iar cele mai extinse sunt in bazinul Amazonului (selvasul). pe doua-trei straturi. cu tufisuri. respectiv a precipitatiilor (2. in Arhipelagul Indonezian. in timpul anului.000 mm. In urma defrisarilor s-a produs distrugerea iremediabila a mii de specii de plante si animale si se instaleaza o vegetatie secundara.4. Cursurile de apa cu cele mai mari debite se intalnesc in acest mediu. cum sunt orhideele. etc).tarmul Pacificului.de chinina. arborele de cacao. impiedicand formarea humusului. Aceste conditii favorizeaza dezvoltarea padurilor ecuatoriale luxuriante care sunt greu suportate de om. muschi si diferite ferigi. Evaporatia este foarte mare.000 . se inregistreaza peste 9. hylaea. . Ele sunt dispuse etajat. foarte densa. in Golful Guineei. Insulele Filipine si nord-estul Australiei.000 mm/an. unde ploua constant si aproape zilnic (ex. palmierul de vin. de ulei. in Nigeria si in Golful Guineii. palisandrul. Climatul se remarca prin constanta. Nebulozitatea este ridicata. ramurile arborilor si lianelor folosindu-le pentru sustinere. arborele de cafea. in bazinul fluviului Congo. a valorilor temperaturilor (25 350 C). acaju. Cunoscuta sub numele de selvas. Congo). palmieri si bambusi.

De asemenea. nordul Australiei si o mare parte din Africa Centrala. Nivelul hidrologic al raurilor este puternic influentat de regimul precipitatiilor. constituind minereuri cu valoare industriala. Mineralele amintite in compozitia solului. cum sunt gorila. sudul Africii). cimpanzeul si babuinul in Africa. Congo. in final. de vanilie s. China de Sud-Est. urangutanul si gibonul in Asia de Sud-Est. Mediul padurilor umede deschise Mediul padurilor umede deschise face tranzitia intre padurile umede dense si savane. sunt raspandite maimutele. intre 50 si 200 latitudine (America Centrala. Schimbarile sunt mult mai profunde in regiunile de tarm.a. asiatice (Indonezia. cum sunt cele din savane: leul. ocupand areale in ambele emisfere.Fauna cuprinde cateva zeci de mii de specii de insecte. africane (R. Interventia omului a facut ca acest mediu sa-si restranga mult arealul intr-o serie de regiuni sud-americane (in Brazilia indeosebi). leopardul. de cacao. exemplu bauxita. sa se revina la un mediu natural. dar regional poate ajunge si la 300-350 (de-a lungul tarmului Golfului Mexic. pentru ca.a.a. rezulta forme de relief specifice. unde exista amenajari portuare. In locul padurilor defrisate s-au extins culturile agricole. tigrul.). Filipine.). sunt extrase. altul decat cel initial. cu debite foarte mari (insotite de revarsari si inundatii) in sezonul ploios. eroziune etc. lanturi de munti nu prea inalti. Transamazonianul). estul si vestul Insulei Madagascar). Argentina. principalul minereu de aluminiu este exploatat pe coasta Guyanei America de Sud. in care peisajul se impune prin paduri si prin formatiuni ierboase. si debite mici (raurile mici seaca) in sezonul uscat. India s. indeosebi plantatii de arbori tropicali (de cafea. Ca urmare. in care se mai pastreaza sechele ale interventiei omului. numeroase pasari si reptile. apoi in spatiul marilor orase si in lungul marilor artere de comunicatie (de exemplu. estul Braziliei. dar in unele cazuri s-au instalat fenomene ca degradarea terenurilor prin lateritizare. Nigeria s. India.). in aceste locuri s-a produs schimbarea unui mediu natural al padurii ecuatoriale cu un mediu antropizat. podisuri. Insulele din Indochina. care . Dintre mamifere. cuprinde regiuni de campie. la care se adauga animalele carnivore. D. In timp.

care inainteaza in lungul raurilor cu debite bogate. In aceste conditii. primele se gasesc in vecinatatea padurilor ecuatoriale. avand o alcatuire si inaltimi mai reduse. de 1. de unde si numele de feral-soluri. tigrul. care aduc cantitati mari de precipitatii (peste 12. solurile au acumulari bogate de oxizi de fier. umezeala bogata. Fauna cuprinde diferite specii de maimute. insa rezervele de apa din sol atenueaza uscaciunea). elefantul. precum santalul. Intalnim si padurile cu frunze cazatoare.000 mm in Assam). folosite in intervalul cu uscaciune. sau care si le pierd (sunt patru luni fara precipitatii). de 75 %.constituie elemente distincte in peisajul acestor regiuni (pedimente. inselberguri. reptile. platouri ce au la partea superioara o crusta de oxizi de fier etc). teckul. Sunt paduri care isi pastreaza frunzele (2-3 luni in vreme de seceta. din ele se desprind padurile galerii". ca urmare. dar sub forma de averse.000-1. Ploile bogate din sezonul de vara asigura suficiente rezerve de apa in sol. Activitatea bacteriana intensa nu permite acumularea humusului. In aceste conditii. pe masura departarii de aceasta. abanosul. cu arbori si arbusti de inaltime redusa. in regiunile unde deficitul de umiditate a cauzat aceasta adaptare care se afla in vecinatatea savanelor.500 mm care provoaca. precipitatiile anuale. din care se ridica insa si copaci care ating 30-35 m. unul umed si altul secetos. Sezonul ploios se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre Oceanul Indian spre sudul si sud-estul Asiei (vara). Solurile pot sa atinga mai multi metri. padurile contin specii apreciate pentru calitatile lemnului. in tinuturile aflate la latitudini mari. Clima se caracterizeaza prin doua sezoane calde. fertilitatea va fi scazuta. cu precipitatii rare. iar sezonul cald si secetos are temperaturi de 10 200 C. Formatiunile vegetale difera in functie de cantitatile de apa ce rezulta din precipitatii si lungimea intervalului secetos. Sezonul cald si ploios are temperaturi de 20 250 C. vegetatia este bogata si densa. aluminiu (de aici culoarea roscata sau violacee) sau de argila (culoare negricioasa) si. iar sezonul secetos se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre continentul Asia spre Oceanul Indian. pantera. pasari. dar favorizeaza o descompunere rapida a resturilor vegetale. . Solul este un amestec de argila si cuart cu un continut ridicat de fier.

Cursurile de apa sunt insotite adeseori de paduri-galerii. au fost defrisate mari intinderi ale acestui tip de padure. palmierul de savana si acaccia (cu coroana in forma de umbrela). si o iarna uscata. In Africa exista savane cu baobabi. S-V Indiei. Savana este alcatuita din specii xerofite. mai ales in India. lasand loc terenurilor degradate. Solurile rosii de savana sunt relativ fertile. corespunzatoare conditiilor introduse de vanturile alizee. savane cu palmieri. N-E Australiei.Precipitatiile abundente si marirea suprafetelor defrisate favorizeaza procesele de eroziune. mai raspanditi sunt baobabul (cu trunchiul gros). S-V Arabiei Saudite. in Insula Tasmania si centrul Insulei Madagascar. lemn pretios (destinat exportului). savane cu acacii. llanos in Venezuela ). Datorita exploatarii intense. cu arbori avand frunzele vesnic verzi. ce poarta nume diferite in statele in care aceste formatiuni sunt dominante (campos in Brazilia. Acestea au inaltimi care uneori ajung la cativa metri. S-E Republicii Africii de Sud. Dintre arbori. Climatul este caracterizat prin existenta a doua sezoane distincte: o vara umeda si calduroasa. ca in padurea ecuatoriala. care au radacini adanci si ramificate prin care absorb necesarul de apa din sol. iar dintre ierburi predomina gramineele xerofite inalte de pana la 2-3 m (iarba elefantilor). extinderii transporturilor. iar in America de Sud exista savane cu ierburi inalte si arbori rari. iar suprafata frunzelor s-a redus pana la spini. in Brazilia. pentru lemn de foc. legata de extinderea regimului ecuatorial al precipitatiilor. exploatarilor de petrol si minereuri. pentru micsorarea evapotranspiratiei. nordul Venezuelei. Mediul de savana Se gaseste in vestul Angolei si al Namibiei. Chile. In Brazilia vegetatia de .

In apele raurilor mari traieste crocodilul. zebra. cum sunt strutul in Africa. Presiunea antropica este relativ mare si in aceste regiuni. rezultand. pe spatii variate. hienele si sacalii. Cu acestea se hranesc leii. In Australia un animal caracteristic este cangurul. peisaje antropizate. intre savana si deserturile nord africane. sud-americane si asiatice. girafa si elefantul. iar in Venezuela de llanos. Savana africana este cea mai renumita si strabate continentul de la est la vest in doua fasii mari situate de-a lungul paralelei de 100 latitudine nord si sud. nandu in America de Sud si emu in Australia. bivolul salbatic. tigrul. In functie de conditiile de ariditate. antilopa. Prin disparitia florei datorita pasunatului excesiv si secetelor. egrete s. regiunile de savana care n-au fost transformate in terenuri arabile constituie in prezent domeniul cresterii extensive a animalelor. in multe tari africane. In multe locuri savanele sunt distruse prin incendiere pentru obtinerea terenurilor pentru culturi si pasunat. Mediul desertic Mediul desertic se extinde intre 150 si 350 latitudine.a. In lungul raurilor mari se intalnesc paduri-galerii. circa 300-500 km latime. pelicani. caprioara. mai ales in centrele de exploatari de minereuri. rinocerul. iar in apropierea apelor vietuiesc rinocerul si hipopotamul sau specii de pasari ca: flamingo. leoparzii. Savanele Africii formeaza habitatul unor ierbivore ca gazela.savana poarta numele de campo-cerrado si caatinga. care se dezvolta folosind umiditatea mare a solului din lunci. marea parte a Sahelului (zona de trecere. alergatoare. ceea ce contribuie la cresterea continutului de CO2 si particule in atmosfera si la accentuarea efectului de sera. caatinga este formata din tufisuri spinoase xerofite. cu vegetatie ierboasa si precipitatii de 200-600 mm) a devenit un teritoriu semidesertic sau chiar desert. deserturi aride (50-150 mm/an) si . In plus. deserturile se diferentiaza in deserturi hiperaride (cu precipitatii sub 50 mm/an). Dintre pasari sunt specifice cele mari.

in cazul majoritatii speciilor. se remarca prin mase de nisip cu dune de dimensiuni mari si campuri de pietre.) si o densitate extrem de mica.000 de ore pe an. Vanturile puternice genereaza furtuni de nisip violente. vegetatia aproape ca lipseste.semideserturi (150-250 mm/an). Namib). varfuri ascutite izolate etc. Kalahari. cu un regim de insolatie care poate sa atinga 3. in centrul si vestul Australiei. ajungand pana la aproape 500 latitudine: Gobi.in Chile). are o activitate nocturna. Acumularea de saruri rezultate din evaporarea apei. Deserturi exista si in afara regiunilor tropicale. dezorganizata. determina dezvoltarea unor cruste de culoare alba. Iran. unde precipitatiile sunt sub 150 mm/an si cad in cateva averse la intervale mari de timp (sunt si ani lipsiti de ploi).5004. verzuie sau gri. iar in noptile de iarna temperaturile pot sa fie negative. de campuri de pietre (hamade). Kara-Kum. mici. speciile de plante prezentand adaptari (ciclu vegetativ scurt pe intervalul umed de dupa ploi. cu izvoare in regiuni cu precipitatii bogate. Mojave-Sonora) si in America de Sud (Atacama. la baza carora sunt poale de grohotis. Cele mai intinse deserturi sunt in Africa (Sahara. Murray). radacini lungi si adanci. in emisfera nordica. In zilele de vara temperaturile pot sa ajunga la 500 C. Clima este calda si uscata. iar reteaua de rauri ce coboara din munti. TakliMakan (Asia). Pakistan. pot traversa desertul (pierd o parte din debit si ajung la ocean sau in unele lacuri).a Caracteristica mediului desertic este climatul cald si uscat cu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200 mm. frecvent transformate in spini etc. America de Nord (Podisul Mexican. cu o distributie neuniforma. Relieful specific este reprezentat de intinderi mari de nisip (erg-urile sahariene). Deserturile propriu-zise. Precipitatiile sunt rare si . Kizil-Kum. La fel de saraca este fauna. In aceste conditii. Temperaturile medii anuale sunt ridicate (25 300 C) si se inregistreaza mari diferentieri diurne. frunze reduse. Precipitatiile putine si evaporatia intensa fac ca marea majoritate a vailor sa fie seci. Senegal. Asia (Peninsula Arabia. numai raurile foarte mari (Nil. munti cu versanti abrupti. Thar in India). care transporta particulele fine pe distante foarte mari (sute de kilometri). dar cu seminte rezistente in lunga perioada secetoasa. intrucat apa se pierde rapid prin evaporare si infiltrare. Marele Bazin (America de Nord) s. care.

Mediul desertic creeaza mari dificultati plantelor si animalelor. Din cauza modificarilor globale ale climei si activitatilor umane este evidenta o tendinta de extindere a regiunilor desertice si de accentuare a secetelor prelungite. Fauna este reprezentata prin diferite specii de serpi. inregistrandu-se mai multi ani consecutivi fara precipitatii. iar uneori picaturile de ploaie se evapora inainte de a atinge solul. cum sunt euforbiaceele arborescente si cactusii. In deserturile foarte uscate aproape intreaga suprafata a pamantului pare a fi lipsita de vegetatie. Solurile de desert (sieroziomuri) sunt lipsite de humus datorita vegetatiei rare si au o culoare cenusie sau roscata. scorpioni si insecte. in primul rand din cauza lipsei de apa pe intreaga durata a anului. In schimb. exista si plante suculente care ating cativa metri inaltime. in Atacama. Pentru desertul Kalahari este caracteristic strutul african. Spre exemplu. Deserturile au o vegetatie care difera mult de la o regiune la alta.extrem de neregulate. unde se intalnesc palmieri. cat si (in multe puncte) din cauza incalzirii excesive a aerului si solului in perioada soarelui inalt. In deserturi predomina suprafetele intinse lipsite de vegetatie. In pustiurile calde vegetatia este ceva mai variata. . Aceste soluri contin mari cantitati de carbonat de calciu si alte saruri. cu adaptari pentru utilizarea (economica) a apei: multe specii au frunze caduce. Camila dromader. in Sahara predomina ierburile. suculente sau spinoase. Vegetatia este localizata pe fundul vailor seci (ueduri) si in oaze. cu ciclu rapid de dezvoltare. constand din roca nuda. licheni etc. in Gobi sunt camile cu doua cocoase si cai salbatici. lasate aproape de suprafata. in functie de tipul compusilor fierului care le coloreaza. specifica desertului Sahara. pietris si nisip sau dune miscatoare. mici plante lemnoase taratoare. lame etc. acoperite cu dune de nisip sau cu stanci. a fost domesticita. In Sahara cad ploi extrem de rar (5 mm/an). in pustiurile reci vegetatia dominanta este formata din tufe rare de graminee. care folosesc rezervele de apa din panzele freatice. iar in deserturile Mojave Sonora (SV Statelor Unite) sunt caracteristici cactusii candelabru. tufisurile xerofite. muschi.

bumbac. a favorizat aparitia unor asezari umane. a caror existenta este amenintata permanent de inaintarea deserturilor cu viteze care pot sa atinga mai multi kilometri pe an. Vaile sunt mai mari. in regiunile periferice ale Saharei si in sudul Africii (tarmurile Namibiei si Rep. Deserturile sunt putin propice si vietii. cum sunt hidrocarburile in Sahara si in pustiurile din Peninsula Arabia. Vegetatia prezinta diferite adaptari la conditiile de ariditate. Cauzele desertificarii sunt legate de variabilitatea climatica si in primul rand de tendintele globale de incalzire a Terrei si de activitatile omului prin presiunea exercitata asupra tinuturilor semiaride extrem de fragile. catinga braziliana etc).). arbusti si plante suculente (brusa cu accacii din nordul Saharei. in America de Nord la est de Cordilieri. si activitatii umane.U. Cactusii si agavele sunt plante suculente care acumuleaza rezervele de apa in tesuturi speciale. Sunt caracteristice in Podisul Iranului. ea continua sa acapareze noi areale. au apa in sezonul umed si asigura conditii vitrege pentru existenta unor asezari mici. Turkmenistan). Africii de Sud). Faptul ca adapostesc in subsolul lor o serie de bogatii minerale. Sahara (Libia. Sonora (Mexic). din Peninsula Arabia (Emiratele Arabe Unite.a. cu exceptia oazelor. diamantele din desertul Namib s. Aici cantitatea de precipitatii este mai mare (300-350 mm/an). Aducand mari daune tarilor din zona. ceea ce conduce la o vegetatie de sezon cu ierburi.A. Arabia Saudita).Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei. datorita cresterii demografice rapide. Kuweit. In acestea populatia practica agricultura irigata pe mici parcele (legume. minereurile neferoase din desertul Atacama. Tunisia). minereurile de fier si aurul din deserturile australiene. Gratie irigatiilor unele areale desertice au fost transformate in ogoare roditoare. Algeria. Mojave (S. brusa cu cactacee din Mexic. In tinuturile semiaride traiesc peste 600 de milioane de oameni. pot sa reziste perioade . Mediul Semidesertic Semideserturile se desfasoara la trecerea dinspre desert catre regiunile vecine (savana sau regiunea subtropicala). in America de Sud pe portiuni din litoralul vestic (Mexic) si in interiorul Australiei. Unele plante ierboase sunt efemere si isi desfasoara intregul ciclu vegetativ in perioadele scurte cu ploi. pomi fructiferi). iar ploile cad anual si mai regulat. ca de exemplu in pustiurile Karakum (Kazahstan.

III. brad). producandu-se topirea partiala a zapezii. Arborii sunt. se caracterizeaza printr-un climat cu sezon de iarna foarte rece (temperaturi sub 300 C. Asia. la care contribuie si revarsarea cursurilor de apa. 0 Vegetatia reprezentata prin taiga este dominata de paduri de rasinoase (molid.10 C in Siberia. precipitatii reduse (sub 400 mm) cad frecvent la schimbarea anotimpurilor. in nordul Canadei. In semidesert se practica de obicei cresterea extensiva a vitelor. cand temperaturile se pot ridica la 100 C. Fauna cuprinde hiene si sacali. in general. in extremitatile polare de convergenta. Insula Groenlanda. extremitatea nordica a Eurasiei ) si a Polului Sud (domeniul Antarctic continental si oceanul din jur). cuprinsa . vanturi intense) si unul de vara. zapada. absenti. iar temperatura medie a lunii celei mai calde nu depaseste 100 C. America de Nord). Clima subpolara este de tranzitie spre regiunile polare si se extinde intre 50 si 70 latitudine. dezghetul atingand vara numai o patura superficiala. bogate in saruri. Se disting doua tipuri de mediu: mediul subpolar (de tundra) si mediul polar glaciar. caracteristica emisferei boreale (Europa. Ierburile sunt xerofite sau halofile si rezista pe soluri uscate. cu temperaturi minime care au ajuns la 71. Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei regiunilor semidesertice. Mediul subpolar prezent in extremitatile continentelor nordice. solul este inghetat in adanc (permafrost). pin. Medii polare si subpolare Mediile polare si subpolare sunt situate in jurul Polului Nord (Oceanul Arctic si teritoriile din jur nordul Canadei. ceea ce nu permite solului sa se dezghete decat la suprafata.indelungate fara ploi. Vara este scurta. Iarna este anotimpul dominant si se inregistreaza geruri puternice. Alaska. Aici. nord-estul Europei si in nordul Asiei. favorizand formarea mlastinilor.

in sud. arin pitic s. d. datorita faptului ca evaporatia este redusa. economic ei au importanta nu atat pentru cherestea. din actiunea zapezii si vantului rezultand forme periglaciare (rauri de pietre.000.a. Modelarea reliefului se realizeaza prin inghet-dezghet.d. afin. fie in cele unde pajistile au o .v. Tundra este un mediu natural putin modificat de om. extinzandu-se in nordul Siberiei. In emisfera sudica tundra ocupa extremitatea sudica a Americii de Sud si insulele din jurul continentului antarctic. ciuperci.p. pini si molizi. carbuni si minereuri in Eurasia). boul moscat (in America de Nord) si diferite pasari. unde ocupa peste 3. umede. Vegetatia este saraca. Arborii neavand inaltimi prea mari.) si cu frunze cazatoare (mesteacan pitic. provocate de revarsarea raurilor in timpul verii. favorizeaza desfasurarea unor areale mlastinoase. ciuful de zapada etc. lemingul. vulpea polara. concentrandu-se fie in regiuni cu resurse de subsol (petrol in Alaska. ca bufnita de zapada. Asezarile sunt mai putine. Constituie cel mai mare fond forestier al planetei. In emisfera nordica trecerea de la taiga la tundra se face printr-o fasie de tranzitie. Solurile sunt. in majoritate. Tundra se afla la nord de taiga. formand o fasie de-a lungul tarmului Oceanului Arctic. Fauna taigalei cuprinde animalele cu blana pretioasa. si tundra. iepurele alb. Predomina solurile podzolice. salcie pitica s. in nord. Cu toate acestea peisajul de tundra este umed.).intre padurea de foioase. alaturi de vegetatia ierboasa. fiind formata predominant din muschi si licheni. in regiunile subpolare cu un climat aspru. numita silvotundra. arbusti semper-viriscenti (merisor. datorita panzei freatice aflate in apropierea suprafetei terenurilor. Tundra se dezvolta in nordul padurilor de conifere. Inundatiile. in care apar paduri izolate de mesteceni.a. mari de pietre etc). iar substratul este permanent inghetat pana la adancimi care depasesc 300 m. subpolar. Fauna cuprinde renul. cat pentru producerea celulozei. caracterizat prin temperaturi medii anuale negative.000 de km2. in nordul Europei si al Americii de Nord. avalanse.

caracteristicile mediului natural se pastreaza. Uneori. in scurtul sezon de vara. Deoarece nu poate exista viata vegetala in conditiile calotelor glaciare. In zona arctica traiesc eschimosii.U. sunt extrem de geroase. minereu de fier (in Siberia. Ca urmare. Fauna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari. laponii care migreaza catre orasele limitrofe zonei si iakuti.a. in tinuturile arctice. precipitatiile sunt numai sub forma de zapada care. permitand cresterea animalelor. Alaska) s. Mediul polar glaciar se afla in Groenlanda. in Peninsula Labrador).). se dezvolta cateva specii de licheni. si pinguini.A. aur (Siberia. morse. provocand o slaba topire a zapezii si sunt caracterizate printr-o iluminare prelungita. impreuna cu clima subpolara ocupa circa 1/5 din suprafata Terrei.dezvoltare mai mare. in Antarctica. in insulele din Oceanul Arctic si in Antarctica. care au asezari bine definite. Se extinde in Antarctica si Groenlanda. prin tasare. influentele antropice fiind limitate. se transforma in mase de gheata ce ating in Antarctica si Groenlanda grosimi de la cateva sute de metri la peste 2. Tunguska si altele in Siberia). temperaturile devin pozitive.30 C) in Antarctica. Clima polara este cea mai friguroasa clima zonala. petrol (in bazinul fluviului Obi din Siberia. iar noptile polare". multa vreme aproape intact. Peisajul taigalei. in unele zile. in provincia canadiana Manitoba. fiind influentata de calotele polare. in Arctica are nuante continentale si oceanice. cand lipseste total radiatia solara. dand nastere unei furtuni de zapada. in Laponia. este din ce in ce mai mult modificat de om. . valorile cele mai scazute fiind inregistrate la statia Vostok (-88. aceasta forma de regim polar constituie un desert rece total. Ca urmare. fiind cel mai rece de pe Pamant.000 m. ursul polar. Temperaturile medii lunare sunt negative. in statul Alaska din S. ale caror asezari rurale se numesc igluuri. Se afirma ca racirea aerului datorita ghetii este atat de intensa incat se formeaza mici cristale de gheata la cateva picioare deasupra solului. doar in sezonul de vara. deasupra ghetarilor se ridica creste si varfuri de munti pe versantii carora. unde este cea mai aspra. muschi etc. la exploatarea lemnului adaugandu-se extractia unor resurse minerale: carbuni (bazinele Peciora.

Cei doi munti din Africa de Est depasesc 5 km inaltime. Prin utilizarea spatiului aerian arctic se scurteaza distantele dintre regiuni.. contribuind astfel la mentinerea unui debit constant in albiile raurilor. N.Locuitorii se indeletnicesc cu pescuitul. de exemplu in Muntii Kenya si vecinatatea acestora. cand incepe sa se topeasca. exploatarea petrolului. uraniului si aurului (Alaska. Marii Britanii. Elvetia. Muntii Kilimanjaro din Africa de Est. nu au deloc sau foarte putin permafrost. de pozitia acestora in raport cu zonele de clima si de directia dominanta de deplasare a maselor de aer. care rezista pana in timpul verii. indiferent de zona climatica. In emisfera nordica muntii din Scotia. Rusia). Missouri. Australiei.A. avand altitudini mai mici. cum ar fi: lantul muntilor Apenini (Italia). Bolivia). Lanturile inalte constituie zone de acumulare a zapezii. Apa rezultata din dezghet gaseste cai de drenare. facand ca ei sa adaposteasca ghetari. centre miniere. S. Alpi (Franta. Clima muntilor depinde pe de-o parte. vanatul. Peisajul antropic s-a diversificat prin aparitia de baze militare. Medii montane Mediile montane caracterizeaza muntii inalti. Carpati. Kenya (Kenya). Anzi (America de Sud Argentina. Printre cursurile de apa alimentate prin topirea zapezii se numara Columbia. in Antarctica exista mai multe statiuni de cercetari stiintifice apartinand Rusiei.U. Italiei) Scandinaviei (Norvegia. Austria. aerodromuri. zapada permanenta si calote de gheata. si doar in tinuturile arctice. astfel ca solul nu este atat de noroios. Tundrele montane sau tundrele alpine. iar pe de alta parte. Solurile montane sunt etajate in functie de diferentierea pe verticala a conditiilor bioclimatice si de pozitia lantului de munti intr-o anumita zona climatica. Pentru fiecare crestere cu un kilometru temperatura scade cu 5 100 C. Suedia). Arkansas si Colorado. carbunelui. de . Kilimanjaro (Tanzania). Cauza aparitiei calotelor in regiunile calde este scaderea temperaturii o data cu cresterea altitudinii. Calote de gheata pot fi intalnite si la Ecuator. Pirinei (granita Spaniei cu Franta). Asezarile omenesti sunt putine. sunt acoperiti cu gheata cea mai mare parte a anului.

de la paduri de foioase. compusa din tundra alpina. dezvoltandu-se mai ales pe versantii insoriti.200 m creste o vegetatie fara copaci. tufaris si ierburi. In orice sistem muntos. iar pentru deplasarea turistilor in zone de agrement s-au creeat telecabine. viaducte. . S-au gasit modalitati si pentru dezvoltarea transporturilor.altitudine. atat rutiere cat si feroviare. cum ar fi caprioarele sau caprele montane. practicandu-se sporturile de sezon.a. Mediul montan a devenit obiectiv turistic. conifere si pana la pajisti alpine. Vegetatia se succede pe verticala. prin construirea de tuneluri. teleschi s. Plantele frecvente sunt arbustii. Pe la 3. Factorul antropic si-a facut simtita aparitia prin desfasurarea asezarilor. interventia antropica a avut un efect benefic prin aparitia unor rezervatii sau parcuri.Pentru conservarea mediului. telescaune. Se foloseste potentialul hidroenergetic al raurilor pentru producerea energiei electrice. muschii si lichenii care vara constituie hrana de pasunat pentru animale. in depresiuni. de la baza si pana la o anumita inaltime caracteristicile climatice vor fi similare cu cele ale zonei de clima in care se afla.