Tipuri de medii de via Prin caracteristicile sale, mediul înconjur tor poate oferi, sau nu, condi ii favorabile desf

ur rii activit ilor umane. Cele mai favorabile medii de via sunt cele care se suprapun peste mediile temperate, de tip mediteranean, temperat umed i temperat uscat. Cu toate acestea mediul tropical umed din Asia de Sud ± Est este foarte bine populat, aproximativ 2 miliarde de oameni înfruntând musonul i precipita iile bogate. Pentru a întelege mai bine distribu ia spa ial a diferitelor tipurii de medii, recomand interpretarea h r ii de mai jos (Fig.1: Tipurii de medii pe Glob). Principalele tipurii de medii de via urm toare: i caracteristicile lor sunt prezentate în tabelele

MEDIILE INTERTROPICALE 1.Mediul tropical umed 2.Mediul tropical cu 3.Mediul tropical arid dou anotimpuri Caracteristici Lipsa anotimpurilor. Exist dou Este caracteristic anotimpuri: unul regiunilor de ertice i plois u unul secetos semide ertice. Temperaturi ridicate. Apar concentr ri Nu este favorabil mari i foarte mari desf ur rii activit ilor Precipita ii bogate. de popula ie. umane. P duri ecuatoriale. Râuri mari; ex: Amazon Soluri s race. Este slab populat. Tabelul nr. 1 MEDIILE TEMPERATE 1. Mediul 2. Mediul temperat 3.Mediul 4. Mediul 5.Mediul mediteranean arid temperat uscat temperat umed forestier boreal Caracteristici Cuprinde Cuprinde Apare în Estu Se întâlne te în Se întâlne te spa iul de erturile i Europei i în vestul i centrul în nordul bazinului semide erturile Asia Central . Europei, pe Europei, M rii zonei temperate: coasta de est a Asiei Mediterane. Gobi, Takla-Makan Vegeta ia Americii de (Siberia) i etc. Nord i a Asiei. Amercii de caracteristic Nord. este stepa. Însorit, cald, Prezint mari Deficit de Diferen ele de P durea de arid. contraste termice umiditate. temperatur conifere. între anotimpuri. dintre iarn i Diferen e mari var sunt mici. Ierni reci. de temperatur între var i Precipita ii Veri scurte. iarn . bogate. Mla tini. Are dou Popula ia este rar . Presiune Popula ie Nu ofer anotimpuri: antropic mare. numeroas . condi ii vara este Exist p uni care favorabile secetoas iar favorizeaz desf ur rii iarna ploias . cre terea animalelor activit ilor umane. Slab populat. Tabelul nr. 2

avand o dezvoltare mai mare in regiunile de campie si de dealuri . apa. Precipita ii reduse. aer. temporala. In cadrul lor se includ campii. cu ierni friguroase si veri calde. ce determina o varietate mare de medii. avand o mare dezvoltare in continentele din emisfera nordica. temperat-continental si mediteranean. Nu este favorabil activit ilor umane. Nu este favorabil activit ilor umane. Acoperit de calota glaciar . MEDIILE DIN ZONA TEMPERATA Se intind in latitudine intre 400 si 600. Asiei i Este situal la Nord de Cercul Polar de Americii de Nord. Exista trei tipuri de medii: temperat-oceanic. dealuri. in zona temperata. în Groenlanda.MEDIILE RECI 1. sol. mediul forestier boreal. TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE PE TERRA Mediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din mai multe componente (relief. cu o variabilitate accentuata a vremii. Mediul temperat oceanic Mediul temperat-oceanic se afla in spatiile continentale vecine oceanelor. în Antarctida. podisuri. Mediul glaciar Caracteristici În nordul Europei. Clima este caracterizata prin existenta celor patru anotimpuri. dar si importante lanturi de munti. Se caracterizeaza prin anotimpuri distincte. Mediul subpolar 2. vietuitoare. inclusiv omul cu activitatile sale) intre care s-au statornicit relatii multiple de natura spatiala. cauzala. evolutiva si care se ofera observatiei prin peisaje. Solul este permanent înghe at. la latitudini de 40 550 C. la nord de Nord. I.

argiluvisolurile. V. potasiu si magneziu si sunt in general acide. pe de o parte. si dinspre interiorul continentului. Aceste soluri sunt deficitare in calciu.(in Europa de Vest) si mai restransa in dreptul lanturilor de munti (Cordilieri. de exemplu: arhipelagul Hawaii. circulatia maselor de aer este tot dinspre ocean. Anzi) care constituie bariere in calea maselor de aer aduse de circulatia vestica.p. vara in Asia de Vest) si debite mici in celelalte. agricol. dezvoltate sub paduri de foioase (fag. In emisfera sudica ocupa spatii mai restranse. Scurgerea apelor raurilor se caracterizeaza prin debite mari in sezonul cu precipitatii (iarna si primavara in Europa. iarna (uscate si reci).A. Noua Zeelanda). Frantei.000 mm/an si cresc spre latitudinile mari. care vara dau precipitatii 12212x237m bogate. paduri de amestec si pajisti. estul Americii de Nord. In estul Asiei.. clima blanda cu veri racoroase si ierni placute (circa 800 1. Polonia.U.000 mm/an precipitatii) asigura. la 45 600 C . terenurile agricole sunt folosite pentru culturi si cresterea animalelor. In Europa si in America. unde. Spaniei. climatul este dependent de circulatia maselor de aer dinspre ocean. Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat in conditiile unei umiditati moderate si sub padure. iar verile racoroase. Padurile de foioase cu frunze cazatoare sunt caracteristice zonei climatice temperat-oceanica si de tranzitie spre climatul continental si au o extindere mai mare in emisfera nordica Europa de Vest si Centrala. Temperaturile medii anuale au valori de 10 150 C. Acolo unde relieful o permite. din vest. Mai importante sunt: luvisolurile. soluri fertile.. Chile. S. formate sub paduri de foioase. o vegetatie bogata. iar pe de alta parte.d. cu paduri de foioase. Nu sunt deosebit de productive d. sezonier. iar cantitatile medii precipitatii sunt in jur de 1. America de Sud la latitudini de 40 500 C. oceanic. V. estul Asiei. Iernile sunt blande.U. unde se inregistreaza si caderi mai abundente de zapada in sezonul rece.A. Clima temperat-oceanica este caracteristica partii vestice a continentelor din zona temperata (Europa de Vest Marea Britanie. Precipitatii mari se produc pe unele insule sau pe continente. podzolurile corespund unui climat umed si racoros si se dezvolta sub padurile de conifere( in Marea Britanie). stejar). vestul S. unde sunt predominante masele de aer umed.v. de culoare brun-roscata sau bruna. in sudul Americii de Sud si in Noua .

la distante mai mari in raport cu oceanele. arborii isi pierd frunzele si sunt reprezentati de fag. toamna si iarna sunt secetoase. Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental.A. In sezonul rece. dar valorile mai mari sunt la finele primaverii si vara. Aici mediile naturale ale campiilor si dealurilor au fost in transformate in medii de culturi agricole.A. Precipitatiile cad in orice luna.U. industriale. Himalaya.) introduc o nota de antropizare. frasin. caprioara. Austria.U. Italiei. urs brun si jder. ulm. Cehia. Scotia. Datorita incalzirii puternice a uscatului. dar aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor naturale. etc. mistret. Iugoslavia. lup. S. tei. cele din Extremul Orient. Caucaz. polare si arctice. sangerul si lemnul cainesc. activitatile turistice. Astfel de medii se gasesc in Bulgaria. artar. verile sunt foarte . Canada. carpen. pot produce inundatii primavara din cauza topirii zapezilor. S. Elvetia. apoi in America de Nord (podisurile din centrul S. stejar. Germaniei. Mediul temperat continental Se desfasoara in partile centrale ale continentelor. locul lor fiind luat de plantatii. iar vara debitele scad din cauza secetei sau cresc datorita ploilor torentiale. Croatiei.Zeelanda. care impiedica patrunderea maselor de aer oceanic. Clima temperat-continentala este caracterizata prin veri calduroase si uscate si prin ierni extrem de reci. caile de comunicatie si asezarile (de exemplu in Franta. fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati. N. Raurile au un regim neregulat. etc). iar arbustii. portuare. de asezari de diferite tipuri. vulpe. precipitatii putine (sub 500 mm/an) si o accentuare a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt incadrate de munti inalti. N. si al Canadei) si America de Sud (Argentina). Fauna acestor paduri este formata din cerb. gorun. mai raspanditi sunt cornul. In munti.. Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri. ingheata in timpul iernii. In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate. pajisti si terenuri agricole.

ca potarnichea. Ca vegetatie avem stepele alcatuite din ierburi. Kazal-Kum). Conditiile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari. prepelita. Mediul temperat-excesiv Mediul temperat-excesiv se afla in interiorul continentelor cuprinzand China de Vest.calduroase. iar apoi prin extinderea suprafetelor cu pasuni si unele terenuri agricole. si in America de Sud. deserturile din Asia Centrala (Kara Kum. unde sunt cunoscute sub numele de pampas. Unele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de masa lemnoasa. Trecerea dintre padurile de foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de tranzitie. Aceste formatiuni se afla in partea de est a Europei (pusta in Ungaria. intr-un climat secetos si sunt situate la suprafata solului fiind bogate in humus. Solurile sunt formate din: castanoziomuri ce se formeaza pe loess si corespund unui climat uscat si cald. popandai. stepa in Rusia). Aceste regiuni constituind cele mai insemnate zone cu cereale de pe Glob. formate pe loess. fiind cuprinse intre 300 si 500 mm/an. baragan in Romania. multe insirate de-a lungul unor drumuri transcontinentale (Transsiberianul in Eurasia sau magistralele din Canada). Fauna cuprinde iepuri. Mongolia si Marele Bazin din S.U. . in America de Nord. unde sunt numite prerii. cu temperaturi medii lunare sub 00 C. partea centrala a Asiei. in care ierburile stepei alterneaza cu palcuri de copaci. Cantitatile medii de precipitatii au valori reduse. Acestea sunt concentrate in sud. Limita vestica a stepei din Europa trece prin sud-estul tarii noastre. cu temperaturi medii lunare de 15 200 C. combustibili sau minereuri. unde alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale.A. iar iernile sunt reci. harciogi si diferite pasari. numita silvostepa. cernoziomuri care sunt soluri fertile.

veri lungi. intre 30 si 450 latitudine. Tinuturile din mediul temperat-excesiv au constituit din vechi timpuri marile terenuri de pasunat ale lumii. cand se dezvolta un numar restrans de plante xerofite (rogoz. sud-vestul Australiei. Cele mai importante orase se afla in lungul vailor cu scurgere permanenta. pampas in America de Sud. unde exista izvoare bogate ca debit.Vestul Croatiei s. microdepresiunile cu eflorescente saline. carnivore. la care se adauga erbivore. Cipru. dominand rozatoarele. Grecia. in care domina gramineele. tussock in Noua Zeelanda. De exemplu. veld in sudul Africii. intre care sunt intervale scurte cu precipitatii reduse (sub 100 mm/an). culmile deluroase sau montane cu versanti dezgoliti sau cu ierburi si numeroase vai seci. In peisaj se impun campurile de nisip cu dune ce au dimensiuni foarte mari. iar in pampas asociatia ierboasa este presarata cu tufisuri. specii de pasari. Sudul Italiei. calde si uscate. si este caracterizat prin ierni blande.a. . Iordania. Liban. Nordul Egiptului. Israel. al Frantei. saxaulul alb si negru) cu adaptari numeroase. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative. Cuprinde o vegetatie de tip ierbos. aici dezvoltandu-se asezari si diverse culturi agricole. Mediul mediteranean Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane. Bulgariei. ierburi tepoase. in prerii predomina ierburile inalte. compozite. umbelifere etc. Exista insa anumite diferente intre acestea.Doar in lungul raurilor mai importante si in depresiunile unde panza freatica se afla la adancimi reduse vegetatia este mai bogata. in Africa de Sud. la care se adauga leguminoase. Ca urmare. perioada vegetativa dureaza 1-2 luni (martie-mai). Aceasta asociatie vegetala poarta denumiri diferite: stepa Europa si Asia. prerie in America de Nord. dar acesta se mai afla si in California. dar si la contactul deserturilor cu muntii. Fauna este mai putin bogata decat cea forestiera. ploioase si veri calduroase.

Se intalneste de asemenea terra rossa. sub forma de ploi torentiale. din cele 5001. avand regiuni intens populate si cu multiple modificari in peisaje. cu o multime de ravene. Acestea se numesc pamanturi rele" sau badland-uri". fie aer cald (Santa Ana in Chile). cu un interval de variatie termica mai mare si cu veri mai calduroase. In jurul Marii Mediterane limita climei mediteraneene coincide cu limita culturii maslinului. Se ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant. . au pante mari si o scurgere puternic influentata de modul de manifestare a precipitatiilor. Agricultura mediteraneana se bazeaza pe culturi traditionale smochine. Culturile de iarna sunt zarzavaturile si cerealele. bora in Croatia). torenti si alunecari de teren.uscate. Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara. se inregistreaza debite importante in sezonul ploios. masline si arahide rezistente la seceta verii. torenti si suprafete pe care apar rocile in urma spalarii solului. si debite mici in cel cald. Santiago (Chile) constituie tipul cel mai racoros si mai uscat situat pe coasta vestica a continentelor. cand multe dintre ele seaca. Gasim aici soluri roscate-castanii si roscate-brune. Raurile sunt scurte. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). racoroasa (temperaturi medii de 5 100 C) si cu nebulozitate accentuata. intrucat nu mai pot fi folosite nici in agricultura si nici la impaduriri. Adesea acestea sunt plantate intre sirurile de arbori de smochini sau de maslin. cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii. Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de 20 250 C). Precipitatiile sunt cuprinse intre 400 si 800 mm/an si au deseori un caracter torential. cand sunt transportate torential cantitati insemnate de aluviuni. iar Siracusa (Sicilia) este un tip mai cald si mai umed. facilitata de prezenta vanturilor de vest. dar in vaile irigate zarzavaturile se dezvolta bine. Recoltele cerealiere sunt scazute din cauza lipsei de umiditate.000 mm/anuale). Din munti se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta. struguri. un sol rosu format pe calcar.

vipera cu corn. porturi si infrastructura ce modifica mult. Aici au inflorit. se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari. pentru a rezista la uscaciune. in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare. la Buenaventura. magotul si sacalul. xerofiti (esente lemnoase caracteristice). locul lor fiind luat de tufisuri dese numite in sudul Europei (in Grecia) maquis si garriga. jderi. cedrul de Liban. In Australia este caracteristic eucaliptul si salcamul. din vechi timpuri. pinul de Alep. pe . impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari.exista o mare concentrare de populatie si de asezari omenesti. capre salbatice. estul Madagascarului). in Columbia. Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. II. ursi. bizantina.000 m. stejarul vesnic verde. Indonezia. Mediul padurilor umede dense Se afla de o parte si de alta a Ecuatorului. chaparral.000 mm/an. Spre exemplu. cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim. Copacii sunt scunzi. mediul de savana. cu o extensie deosebita in America de Sud (bazinul Amazonului.). lupi. insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor. cum sunt stejarul de pluta.a. mediul desertic si mediul semidesertic. depasind 2.Vegetatia este formata din arbori vesnic verzi. Precipitatiile medii anuale sunt abundente. greceasca. caracteristicile initiale ale tarmului. Filipine. Malaysia etc. mediul padurilor umede deschise. se manifesta cea mai mare presiune turistica de pe Glob. iar in California. pana la limita cu mediile temperate. broasca testoasa. in medie pana la 50 latitudine. litoralul Golfului Guineii. Fauna cuprinde numeroase insecte. maslinul salbatic. s. Cea mai mare parte a padurilor mediteraneene a fost distrusa. stralucite civilizatii (egipteana. MEDIILE INTERTROPICALE se afla de o parte si de alta a Ecuatorului. iudaica. romana. nordul Podisului Brazilian). Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe intreaga planeta. In functie de conditiile climatice se deosebesc urmatoarele tipuri de medii: mediul padurilor umede dense. se desfasoara activitati economice. in apropierea coastelor fiind mai mari. Podisul Guyanelor. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor. au coaja groasa si frunze mici si cerate. Africa (bazinul fluviului Congo. la altitudini pana la 1.

000 mm. impiedicand formarea humusului. precipitatiile sunt bogate in tot timpul anului. au loc condensari la altitudine si ploi bogate in a doua parte a zilei. cu regim aproape diurn). in bazinul fluviului Congo. in Nigeria si in Golful Guineii. muschi si diferite ferigi. iar cele mai extinse sunt in bazinul Amazonului (selvasul). umiditatii (peste 85 %). Aceste conditii favorizeaza dezvoltarea padurilor ecuatoriale luxuriante care sunt greu suportate de om. in timpul anului. cu tufisuri. America Centrala. palisandrul. de ulei. iar atmosfera este permanent saturata cu vapori de apa. Arhipelagul Indonezian si in cel Filipinez. Cursurile de apa cu cele mai mari debite se intalnesc in acest mediu. bazinul fluviului Congo. iar albiile raurilor sunt marginite de maluri cu vegetatie bogata. unde ploua constant si aproape zilnic (ex. in Arhipelagul Indonezian. se inregistreaza peste 9. Climatul se remarca prin constanta. Umezeala si temperaturile ridicate determina circuitul rapid al substantelor nutritive. foarte densa. Cunoscuta sub numele de selvas. pe doua-trei straturi. padurea se remarca prin arbori si arbusti cu valoare economica deosebita (arborele de cauciuc. a valorilor temperaturilor (25 350 C). Evaporatia este foarte mare. mahonul. arborele de cacao.: fluviile Amazon.. Vegetatia cuprinde un numar mare de liane (90% din speciile existente pe Glob) si plante epifite care se ataseaza de trunchiul.000 mm/an. acaju. palmieri si bambusi. respectiv a precipitatiilor (2. Congo).4.de chinina. ramurile arborilor si lianelor folosindu-le pentru sustinere. iar descompunerea substantelor organice sub actiunea bacteriilor favorizeaza formarea solurilor lateritice ( bogate in oxizi de fier. in Golful Guineei. palmierul de vin. cei mai inalti arbori ajungand la inaltimea de 40 50 m. mangan si aluminiu care dau argilelor culoarea rosiatica). cum sunt orhideele. Ele sunt dispuse etajat. mango. Nebulozitatea este ridicata. care este cunoscuta sub numele jungla. arborele de cafea. Vegetatia este reprezentata de padure. Insulele Filipine si nord-estul Australiei. . Aceasta clima este permanent calda si umeda si se extinde in bazinul Amazonului. hylaea. abanosul. bosanes etc. In urma defrisarilor s-a produs distrugerea iremediabila a mii de specii de plante si animale si se instaleaza o vegetatie secundara. arborele de scortisoara. etc). bambusul. licheni.000 .tarmul Pacificului.

dar regional poate ajunge si la 300-350 (de-a lungul tarmului Golfului Mexic. sunt raspandite maimutele. la care se adauga animalele carnivore. in final. cuprinde regiuni de campie. Schimbarile sunt mult mai profunde in regiunile de tarm. urangutanul si gibonul in Asia de Sud-Est. sudul Africii). ocupand areale in ambele emisfere. Mediul padurilor umede deschise Mediul padurilor umede deschise face tranzitia intre padurile umede dense si savane. in aceste locuri s-a produs schimbarea unui mediu natural al padurii ecuatoriale cu un mediu antropizat. De asemenea. de cacao. africane (R. podisuri. nordul Australiei si o mare parte din Africa Centrala. dar in unele cazuri s-au instalat fenomene ca degradarea terenurilor prin lateritizare. altul decat cel initial.Fauna cuprinde cateva zeci de mii de specii de insecte. leopardul. Nigeria s. India. Insulele din Indochina. exemplu bauxita.). eroziune etc.). intre 50 si 200 latitudine (America Centrala. Congo. In timp. Nivelul hidrologic al raurilor este puternic influentat de regimul precipitatiilor. Ca urmare. Transamazonianul). India s. Interventia omului a facut ca acest mediu sa-si restranga mult arealul intr-o serie de regiuni sud-americane (in Brazilia indeosebi). constituind minereuri cu valoare industriala. estul si vestul Insulei Madagascar). tigrul. sa se revina la un mediu natural. In locul padurilor defrisate s-au extins culturile agricole. Dintre mamifere. asiatice (Indonezia. Filipine. in care se mai pastreaza sechele ale interventiei omului. lanturi de munti nu prea inalti. sunt extrase. si debite mici (raurile mici seaca) in sezonul uscat.a. in care peisajul se impune prin paduri si prin formatiuni ierboase. pentru ca. apoi in spatiul marilor orase si in lungul marilor artere de comunicatie (de exemplu. care . principalul minereu de aluminiu este exploatat pe coasta Guyanei America de Sud. cu debite foarte mari (insotite de revarsari si inundatii) in sezonul ploios. cum sunt gorila. estul Braziliei. numeroase pasari si reptile. de vanilie s. China de Sud-Est.a. cimpanzeul si babuinul in Africa. indeosebi plantatii de arbori tropicali (de cafea. Argentina. cum sunt cele din savane: leul. D. rezulta forme de relief specifice. unde exista amenajari portuare.a. Mineralele amintite in compozitia solului.).

000-1. Sunt paduri care isi pastreaza frunzele (2-3 luni in vreme de seceta. in tinuturile aflate la latitudini mari. dar sub forma de averse. iar sezonul secetos se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre continentul Asia spre Oceanul Indian. Solurile pot sa atinga mai multi metri. insa rezervele de apa din sol atenueaza uscaciunea). teckul. din care se ridica insa si copaci care ating 30-35 m. reptile. iar sezonul cald si secetos are temperaturi de 10 200 C. precipitatiile anuale. sau care si le pierd (sunt patru luni fara precipitatii). Intalnim si padurile cu frunze cazatoare. Ploile bogate din sezonul de vara asigura suficiente rezerve de apa in sol. Sezonul cald si ploios are temperaturi de 20 250 C. din ele se desprind padurile galerii". vegetatia este bogata si densa. Fauna cuprinde diferite specii de maimute. In aceste conditii. platouri ce au la partea superioara o crusta de oxizi de fier etc).constituie elemente distincte in peisajul acestor regiuni (pedimente. pantera. folosite in intervalul cu uscaciune. dar favorizeaza o descompunere rapida a resturilor vegetale. umezeala bogata. ca urmare. fertilitatea va fi scazuta. elefantul. solurile au acumulari bogate de oxizi de fier. tigrul. de 75 %. de 1. pe masura departarii de aceasta. Formatiunile vegetale difera in functie de cantitatile de apa ce rezulta din precipitatii si lungimea intervalului secetos. care inainteaza in lungul raurilor cu debite bogate. unul umed si altul secetos. in regiunile unde deficitul de umiditate a cauzat aceasta adaptare care se afla in vecinatatea savanelor. aluminiu (de aici culoarea roscata sau violacee) sau de argila (culoare negricioasa) si. padurile contin specii apreciate pentru calitatile lemnului. abanosul. Clima se caracterizeaza prin doua sezoane calde. precum santalul.000 mm in Assam). pasari. cu precipitatii rare. inselberguri. primele se gasesc in vecinatatea padurilor ecuatoriale. In aceste conditii. avand o alcatuire si inaltimi mai reduse. cu arbori si arbusti de inaltime redusa. care aduc cantitati mari de precipitatii (peste 12. de unde si numele de feral-soluri. Activitatea bacteriana intensa nu permite acumularea humusului. Sezonul ploios se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre Oceanul Indian spre sudul si sud-estul Asiei (vara).500 mm care provoaca. Solul este un amestec de argila si cuart cu un continut ridicat de fier. .

nordul Venezuelei. pentru lemn de foc. Chile. ca in padurea ecuatoriala. iar dintre ierburi predomina gramineele xerofite inalte de pana la 2-3 m (iarba elefantilor). lemn pretios (destinat exportului). Savana este alcatuita din specii xerofite. cu arbori avand frunzele vesnic verzi. lasand loc terenurilor degradate. iar in America de Sud exista savane cu ierburi inalte si arbori rari. legata de extinderea regimului ecuatorial al precipitatiilor. mai ales in India. mai raspanditi sunt baobabul (cu trunchiul gros). in Brazilia. Solurile rosii de savana sunt relativ fertile. ce poarta nume diferite in statele in care aceste formatiuni sunt dominante (campos in Brazilia. si o iarna uscata. Climatul este caracterizat prin existenta a doua sezoane distincte: o vara umeda si calduroasa. iar suprafata frunzelor s-a redus pana la spini. extinderii transporturilor. S-V Indiei. care au radacini adanci si ramificate prin care absorb necesarul de apa din sol. palmierul de savana si acaccia (cu coroana in forma de umbrela). savane cu acacii. In Brazilia vegetatia de . S-V Arabiei Saudite. Mediul de savana Se gaseste in vestul Angolei si al Namibiei. N-E Australiei. in Insula Tasmania si centrul Insulei Madagascar. Dintre arbori. exploatarilor de petrol si minereuri.Precipitatiile abundente si marirea suprafetelor defrisate favorizeaza procesele de eroziune. savane cu palmieri. In Africa exista savane cu baobabi. au fost defrisate mari intinderi ale acestui tip de padure. llanos in Venezuela ). Acestea au inaltimi care uneori ajung la cativa metri. pentru micsorarea evapotranspiratiei. Datorita exploatarii intense. Cursurile de apa sunt insotite adeseori de paduri-galerii. corespunzatoare conditiilor introduse de vanturile alizee. S-E Republicii Africii de Sud.

regiunile de savana care n-au fost transformate in terenuri arabile constituie in prezent domeniul cresterii extensive a animalelor. hienele si sacalii. leoparzii. pe spatii variate.savana poarta numele de campo-cerrado si caatinga. Presiunea antropica este relativ mare si in aceste regiuni. In Australia un animal caracteristic este cangurul. bivolul salbatic. Savana africana este cea mai renumita si strabate continentul de la est la vest in doua fasii mari situate de-a lungul paralelei de 100 latitudine nord si sud. Mediul desertic Mediul desertic se extinde intre 150 si 350 latitudine. rinocerul. In plus. caprioara. In functie de conditiile de ariditate. mai ales in centrele de exploatari de minereuri. peisaje antropizate. iar in apropierea apelor vietuiesc rinocerul si hipopotamul sau specii de pasari ca: flamingo. deserturi aride (50-150 mm/an) si . in multe tari africane. Dintre pasari sunt specifice cele mari. nandu in America de Sud si emu in Australia. In multe locuri savanele sunt distruse prin incendiere pentru obtinerea terenurilor pentru culturi si pasunat. rezultand. girafa si elefantul. tigrul. intre savana si deserturile nord africane. In apele raurilor mari traieste crocodilul. deserturile se diferentiaza in deserturi hiperaride (cu precipitatii sub 50 mm/an). cu vegetatie ierboasa si precipitatii de 200-600 mm) a devenit un teritoriu semidesertic sau chiar desert. Prin disparitia florei datorita pasunatului excesiv si secetelor. circa 300-500 km latime. pelicani. cum sunt strutul in Africa. ceea ce contribuie la cresterea continutului de CO2 si particule in atmosfera si la accentuarea efectului de sera. Cu acestea se hranesc leii. antilopa. zebra. In lungul raurilor mari se intalnesc paduri-galerii. sud-americane si asiatice. care se dezvolta folosind umiditatea mare a solului din lunci.a. caatinga este formata din tufisuri spinoase xerofite. iar in Venezuela de llanos. alergatoare. Savanele Africii formeaza habitatul unor ierbivore ca gazela. egrete s. marea parte a Sahelului (zona de trecere.

numai raurile foarte mari (Nil. dar cu seminte rezistente in lunga perioada secetoasa. iar reteaua de rauri ce coboara din munti. in cazul majoritatii speciilor. Pakistan. determina dezvoltarea unor cruste de culoare alba. care. cu o distributie neuniforma. cu izvoare in regiuni cu precipitatii bogate. unde precipitatiile sunt sub 150 mm/an si cad in cateva averse la intervale mari de timp (sunt si ani lipsiti de ploi). radacini lungi si adanci. dezorganizata. Asia (Peninsula Arabia. Deserturi exista si in afara regiunilor tropicale. are o activitate nocturna. munti cu versanti abrupti. Vanturile puternice genereaza furtuni de nisip violente. Relieful specific este reprezentat de intinderi mari de nisip (erg-urile sahariene). Deserturile propriu-zise. de campuri de pietre (hamade). speciile de plante prezentand adaptari (ciclu vegetativ scurt pe intervalul umed de dupa ploi. La fel de saraca este fauna. TakliMakan (Asia). Kara-Kum. care transporta particulele fine pe distante foarte mari (sute de kilometri). Kalahari. Namib). Senegal. Kizil-Kum. intrucat apa se pierde rapid prin evaporare si infiltrare. In aceste conditii.5004.a Caracteristica mediului desertic este climatul cald si uscat cu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200 mm. Thar in India).000 de ore pe an. in emisfera nordica. ajungand pana la aproape 500 latitudine: Gobi. mici. in centrul si vestul Australiei. America de Nord (Podisul Mexican. Acumularea de saruri rezultate din evaporarea apei. Murray). iar in noptile de iarna temperaturile pot sa fie negative. pot traversa desertul (pierd o parte din debit si ajung la ocean sau in unele lacuri). vegetatia aproape ca lipseste.) si o densitate extrem de mica. verzuie sau gri. se remarca prin mase de nisip cu dune de dimensiuni mari si campuri de pietre. Temperaturile medii anuale sunt ridicate (25 300 C) si se inregistreaza mari diferentieri diurne. frecvent transformate in spini etc. Clima este calda si uscata. frunze reduse. Iran. varfuri ascutite izolate etc. la baza carora sunt poale de grohotis. cu un regim de insolatie care poate sa atinga 3. Precipitatiile sunt rare si . Precipitatiile putine si evaporatia intensa fac ca marea majoritate a vailor sa fie seci. Cele mai intinse deserturi sunt in Africa (Sahara.in Chile). In zilele de vara temperaturile pot sa ajunga la 500 C. Mojave-Sonora) si in America de Sud (Atacama. Marele Bazin (America de Nord) s.semideserturi (150-250 mm/an).

unde se intalnesc palmieri. in functie de tipul compusilor fierului care le coloreaza. in Gobi sunt camile cu doua cocoase si cai salbatici. scorpioni si insecte. Mediul desertic creeaza mari dificultati plantelor si animalelor. Camila dromader. In schimb. licheni etc. Vegetatia este localizata pe fundul vailor seci (ueduri) si in oaze. in primul rand din cauza lipsei de apa pe intreaga durata a anului. cum sunt euforbiaceele arborescente si cactusii. iar in deserturile Mojave Sonora (SV Statelor Unite) sunt caracteristici cactusii candelabru. in pustiurile reci vegetatia dominanta este formata din tufe rare de graminee. Spre exemplu. cu ciclu rapid de dezvoltare. In Sahara cad ploi extrem de rar (5 mm/an). . care folosesc rezervele de apa din panzele freatice.extrem de neregulate. tufisurile xerofite. Fauna este reprezentata prin diferite specii de serpi. specifica desertului Sahara. Deserturile au o vegetatie care difera mult de la o regiune la alta. lasate aproape de suprafata. lame etc. Pentru desertul Kalahari este caracteristic strutul african. mici plante lemnoase taratoare. acoperite cu dune de nisip sau cu stanci. In deserturile foarte uscate aproape intreaga suprafata a pamantului pare a fi lipsita de vegetatie. constand din roca nuda. pietris si nisip sau dune miscatoare. cat si (in multe puncte) din cauza incalzirii excesive a aerului si solului in perioada soarelui inalt. exista si plante suculente care ating cativa metri inaltime. in Sahara predomina ierburile. muschi. Aceste soluri contin mari cantitati de carbonat de calciu si alte saruri. Solurile de desert (sieroziomuri) sunt lipsite de humus datorita vegetatiei rare si au o culoare cenusie sau roscata. cu adaptari pentru utilizarea (economica) a apei: multe specii au frunze caduce. In deserturi predomina suprafetele intinse lipsite de vegetatie. a fost domesticita. inregistrandu-se mai multi ani consecutivi fara precipitatii. suculente sau spinoase. Din cauza modificarilor globale ale climei si activitatilor umane este evidenta o tendinta de extindere a regiunilor desertice si de accentuare a secetelor prelungite. In pustiurile calde vegetatia este ceva mai variata. in Atacama. iar uneori picaturile de ploaie se evapora inainte de a atinge solul.

Cactusii si agavele sunt plante suculente care acumuleaza rezervele de apa in tesuturi speciale.U.).Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei. ea continua sa acapareze noi areale. in regiunile periferice ale Saharei si in sudul Africii (tarmurile Namibiei si Rep. Tunisia). Aici cantitatea de precipitatii este mai mare (300-350 mm/an). arbusti si plante suculente (brusa cu accacii din nordul Saharei. Kuweit. iar ploile cad anual si mai regulat. pot sa reziste perioade . Sahara (Libia. a favorizat aparitia unor asezari umane. si activitatii umane. a caror existenta este amenintata permanent de inaintarea deserturilor cu viteze care pot sa atinga mai multi kilometri pe an. Algeria. Gratie irigatiilor unele areale desertice au fost transformate in ogoare roditoare. In acestea populatia practica agricultura irigata pe mici parcele (legume. Aducand mari daune tarilor din zona. Sonora (Mexic). au apa in sezonul umed si asigura conditii vitrege pentru existenta unor asezari mici. ceea ce conduce la o vegetatie de sezon cu ierburi. minereurile neferoase din desertul Atacama. Faptul ca adapostesc in subsolul lor o serie de bogatii minerale.A. cum sunt hidrocarburile in Sahara si in pustiurile din Peninsula Arabia. Africii de Sud). Mediul Semidesertic Semideserturile se desfasoara la trecerea dinspre desert catre regiunile vecine (savana sau regiunea subtropicala). pomi fructiferi). bumbac. Deserturile sunt putin propice si vietii. brusa cu cactacee din Mexic. catinga braziliana etc). Vegetatia prezinta diferite adaptari la conditiile de ariditate. cu exceptia oazelor. Unele plante ierboase sunt efemere si isi desfasoara intregul ciclu vegetativ in perioadele scurte cu ploi. Vaile sunt mai mari. Turkmenistan). Arabia Saudita). Mojave (S. ca de exemplu in pustiurile Karakum (Kazahstan. In tinuturile semiaride traiesc peste 600 de milioane de oameni. datorita cresterii demografice rapide. minereurile de fier si aurul din deserturile australiene. diamantele din desertul Namib s. Cauzele desertificarii sunt legate de variabilitatea climatica si in primul rand de tendintele globale de incalzire a Terrei si de activitatile omului prin presiunea exercitata asupra tinuturilor semiaride extrem de fragile.a. in America de Sud pe portiuni din litoralul vestic (Mexic) si in interiorul Australiei. in America de Nord la est de Cordilieri. Sunt caracteristice in Podisul Iranului. din Peninsula Arabia (Emiratele Arabe Unite.

Insula Groenlanda. ceea ce nu permite solului sa se dezghete decat la suprafata. producandu-se topirea partiala a zapezii. vanturi intense) si unul de vara.indelungate fara ploi. Clima subpolara este de tranzitie spre regiunile polare si se extinde intre 50 si 70 latitudine. Ierburile sunt xerofite sau halofile si rezista pe soluri uscate. in extremitatile polare de convergenta. nord-estul Europei si in nordul Asiei. in general. cand temperaturile se pot ridica la 100 C. dezghetul atingand vara numai o patura superficiala. la care contribuie si revarsarea cursurilor de apa. Arborii sunt. Se disting doua tipuri de mediu: mediul subpolar (de tundra) si mediul polar glaciar. Iarna este anotimpul dominant si se inregistreaza geruri puternice. cuprinsa . Mediul subpolar prezent in extremitatile continentelor nordice. brad). absenti. solul este inghetat in adanc (permafrost). Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei regiunilor semidesertice. precipitatii reduse (sub 400 mm) cad frecvent la schimbarea anotimpurilor. America de Nord). caracteristica emisferei boreale (Europa. zapada. bogate in saruri. se caracterizeaza printr-un climat cu sezon de iarna foarte rece (temperaturi sub 300 C. In semidesert se practica de obicei cresterea extensiva a vitelor. Medii polare si subpolare Mediile polare si subpolare sunt situate in jurul Polului Nord (Oceanul Arctic si teritoriile din jur nordul Canadei. pin.10 C in Siberia. Fauna cuprinde hiene si sacali. III. Vara este scurta. cu temperaturi minime care au ajuns la 71. 0 Vegetatia reprezentata prin taiga este dominata de paduri de rasinoase (molid. favorizand formarea mlastinilor. extremitatea nordica a Eurasiei ) si a Polului Sud (domeniul Antarctic continental si oceanul din jur). iar temperatura medie a lunii celei mai calde nu depaseste 100 C. Alaska. Asia. Aici. in nordul Canadei.

p. fiind formata predominant din muschi si licheni. favorizeaza desfasurarea unor areale mlastinoase. salcie pitica s. provocate de revarsarea raurilor in timpul verii. concentrandu-se fie in regiuni cu resurse de subsol (petrol in Alaska. datorita faptului ca evaporatia este redusa. arin pitic s. formand o fasie de-a lungul tarmului Oceanului Arctic. Cu toate acestea peisajul de tundra este umed. Asezarile sunt mai putine. iar substratul este permanent inghetat pana la adancimi care depasesc 300 m. Vegetatia este saraca. cat pentru producerea celulozei. si tundra. lemingul.intre padurea de foioase. ciuful de zapada etc. vulpea polara. carbuni si minereuri in Eurasia). fie in cele unde pajistile au o . d. in care apar paduri izolate de mesteceni. caracterizat prin temperaturi medii anuale negative. unde ocupa peste 3.a. in sud. mari de pietre etc). datorita panzei freatice aflate in apropierea suprafetei terenurilor. numita silvotundra. Tundra se dezvolta in nordul padurilor de conifere. alaturi de vegetatia ierboasa.) si cu frunze cazatoare (mesteacan pitic. Constituie cel mai mare fond forestier al planetei. Fauna cuprinde renul. in nord. Arborii neavand inaltimi prea mari. avalanse. umede.a.v. iepurele alb. In emisfera sudica tundra ocupa extremitatea sudica a Americii de Sud si insulele din jurul continentului antarctic. extinzandu-se in nordul Siberiei.000. Predomina solurile podzolice. pini si molizi. in nordul Europei si al Americii de Nord.d. Inundatiile. in majoritate. economic ei au importanta nu atat pentru cherestea. Fauna taigalei cuprinde animalele cu blana pretioasa. din actiunea zapezii si vantului rezultand forme periglaciare (rauri de pietre. ciuperci. boul moscat (in America de Nord) si diferite pasari. Modelarea reliefului se realizeaza prin inghet-dezghet. afin. in regiunile subpolare cu un climat aspru. In emisfera nordica trecerea de la taiga la tundra se face printr-o fasie de tranzitie. ca bufnita de zapada. Solurile sunt. Tundra este un mediu natural putin modificat de om. arbusti semper-viriscenti (merisor.000 de km2.). Tundra se afla la nord de taiga. subpolar.

in unele zile. .). Fauna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari. Ca urmare. Peisajul taigalei. influentele antropice fiind limitate. cand lipseste total radiatia solara. Tunguska si altele in Siberia). In zona arctica traiesc eschimosii. laponii care migreaza catre orasele limitrofe zonei si iakuti. ale caror asezari rurale se numesc igluuri. este din ce in ce mai mult modificat de om. Alaska) s. caracteristicile mediului natural se pastreaza.A. se transforma in mase de gheata ce ating in Antarctica si Groenlanda grosimi de la cateva sute de metri la peste 2. Ca urmare.000 m. morse. provocand o slaba topire a zapezii si sunt caracterizate printr-o iluminare prelungita. care au asezari bine definite. in provincia canadiana Manitoba. la exploatarea lemnului adaugandu-se extractia unor resurse minerale: carbuni (bazinele Peciora. se dezvolta cateva specii de licheni. valorile cele mai scazute fiind inregistrate la statia Vostok (-88. aur (Siberia. multa vreme aproape intact.dezvoltare mai mare. muschi etc. fiind cel mai rece de pe Pamant. in insulele din Oceanul Arctic si in Antarctica. in tinuturile arctice.U. Mediul polar glaciar se afla in Groenlanda. si pinguini. in scurtul sezon de vara. Deoarece nu poate exista viata vegetala in conditiile calotelor glaciare. in Laponia. Uneori. fiind influentata de calotele polare.30 C) in Antarctica. precipitatiile sunt numai sub forma de zapada care. temperaturile devin pozitive. impreuna cu clima subpolara ocupa circa 1/5 din suprafata Terrei. in statul Alaska din S. in Peninsula Labrador). petrol (in bazinul fluviului Obi din Siberia. doar in sezonul de vara. Se extinde in Antarctica si Groenlanda. minereu de fier (in Siberia.a. unde este cea mai aspra. aceasta forma de regim polar constituie un desert rece total. deasupra ghetarilor se ridica creste si varfuri de munti pe versantii carora. permitand cresterea animalelor. in Antarctica. Temperaturile medii lunare sunt negative. dand nastere unei furtuni de zapada. Clima polara este cea mai friguroasa clima zonala. sunt extrem de geroase. ursul polar. Se afirma ca racirea aerului datorita ghetii este atat de intensa incat se formeaza mici cristale de gheata la cateva picioare deasupra solului. prin tasare. in Arctica are nuante continentale si oceanice. iar noptile polare".

Asezarile omenesti sunt putine. cand incepe sa se topeasca. Carpati. Arkansas si Colorado. in Antarctica exista mai multe statiuni de cercetari stiintifice apartinand Rusiei. Anzi (America de Sud Argentina. Solurile montane sunt etajate in functie de diferentierea pe verticala a conditiilor bioclimatice si de pozitia lantului de munti intr-o anumita zona climatica. vanatul. S. avand altitudini mai mici. Printre cursurile de apa alimentate prin topirea zapezii se numara Columbia. Bolivia). sunt acoperiti cu gheata cea mai mare parte a anului. Cei doi munti din Africa de Est depasesc 5 km inaltime. astfel ca solul nu este atat de noroios. Clima muntilor depinde pe de-o parte. Missouri.. zapada permanenta si calote de gheata. Suedia). cum ar fi: lantul muntilor Apenini (Italia). In emisfera nordica muntii din Scotia. de . indiferent de zona climatica. Tundrele montane sau tundrele alpine. carbunelui. si doar in tinuturile arctice. nu au deloc sau foarte putin permafrost. exploatarea petrolului. Australiei. Apa rezultata din dezghet gaseste cai de drenare. Italiei) Scandinaviei (Norvegia. aerodromuri.Locuitorii se indeletnicesc cu pescuitul. Lanturile inalte constituie zone de acumulare a zapezii. Medii montane Mediile montane caracterizeaza muntii inalti. facand ca ei sa adaposteasca ghetari.U. de exemplu in Muntii Kenya si vecinatatea acestora.A. Rusia). Alpi (Franta. Austria. Muntii Kilimanjaro din Africa de Est. care rezista pana in timpul verii. Pirinei (granita Spaniei cu Franta). N. iar pe de alta parte. contribuind astfel la mentinerea unui debit constant in albiile raurilor. Calote de gheata pot fi intalnite si la Ecuator. uraniului si aurului (Alaska. Marii Britanii. de pozitia acestora in raport cu zonele de clima si de directia dominanta de deplasare a maselor de aer. centre miniere. Prin utilizarea spatiului aerian arctic se scurteaza distantele dintre regiuni. Kilimanjaro (Tanzania). Pentru fiecare crestere cu un kilometru temperatura scade cu 5 100 C. Kenya (Kenya). Elvetia. Cauza aparitiei calotelor in regiunile calde este scaderea temperaturii o data cu cresterea altitudinii. Peisajul antropic s-a diversificat prin aparitia de baze militare.

prin construirea de tuneluri. iar pentru deplasarea turistilor in zone de agrement s-au creeat telecabine. Factorul antropic si-a facut simtita aparitia prin desfasurarea asezarilor. In orice sistem muntos. Pe la 3. telescaune. practicandu-se sporturile de sezon.a. conifere si pana la pajisti alpine. de la paduri de foioase. viaducte. Plantele frecvente sunt arbustii. muschii si lichenii care vara constituie hrana de pasunat pentru animale. teleschi s. atat rutiere cat si feroviare. tufaris si ierburi. compusa din tundra alpina. . interventia antropica a avut un efect benefic prin aparitia unor rezervatii sau parcuri. Mediul montan a devenit obiectiv turistic. Se foloseste potentialul hidroenergetic al raurilor pentru producerea energiei electrice. in depresiuni.Pentru conservarea mediului. dezvoltandu-se mai ales pe versantii insoriti.200 m creste o vegetatie fara copaci.altitudine. de la baza si pana la o anumita inaltime caracteristicile climatice vor fi similare cu cele ale zonei de clima in care se afla. cum ar fi caprioarele sau caprele montane. Vegetatia se succede pe verticala. S-au gasit modalitati si pentru dezvoltarea transporturilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful