Tipuri de medii de via Prin caracteristicile sale, mediul înconjur tor poate oferi, sau nu, condi ii favorabile desf

ur rii activit ilor umane. Cele mai favorabile medii de via sunt cele care se suprapun peste mediile temperate, de tip mediteranean, temperat umed i temperat uscat. Cu toate acestea mediul tropical umed din Asia de Sud ± Est este foarte bine populat, aproximativ 2 miliarde de oameni înfruntând musonul i precipita iile bogate. Pentru a întelege mai bine distribu ia spa ial a diferitelor tipurii de medii, recomand interpretarea h r ii de mai jos (Fig.1: Tipurii de medii pe Glob). Principalele tipurii de medii de via urm toare: i caracteristicile lor sunt prezentate în tabelele

MEDIILE INTERTROPICALE 1.Mediul tropical umed 2.Mediul tropical cu 3.Mediul tropical arid dou anotimpuri Caracteristici Lipsa anotimpurilor. Exist dou Este caracteristic anotimpuri: unul regiunilor de ertice i plois u unul secetos semide ertice. Temperaturi ridicate. Apar concentr ri Nu este favorabil mari i foarte mari desf ur rii activit ilor Precipita ii bogate. de popula ie. umane. P duri ecuatoriale. Râuri mari; ex: Amazon Soluri s race. Este slab populat. Tabelul nr. 1 MEDIILE TEMPERATE 1. Mediul 2. Mediul temperat 3.Mediul 4. Mediul 5.Mediul mediteranean arid temperat uscat temperat umed forestier boreal Caracteristici Cuprinde Cuprinde Apare în Estu Se întâlne te în Se întâlne te spa iul de erturile i Europei i în vestul i centrul în nordul bazinului semide erturile Asia Central . Europei, pe Europei, M rii zonei temperate: coasta de est a Asiei Mediterane. Gobi, Takla-Makan Vegeta ia Americii de (Siberia) i etc. Nord i a Asiei. Amercii de caracteristic Nord. este stepa. Însorit, cald, Prezint mari Deficit de Diferen ele de P durea de arid. contraste termice umiditate. temperatur conifere. între anotimpuri. dintre iarn i Diferen e mari var sunt mici. Ierni reci. de temperatur între var i Precipita ii Veri scurte. iarn . bogate. Mla tini. Are dou Popula ia este rar . Presiune Popula ie Nu ofer anotimpuri: antropic mare. numeroas . condi ii vara este Exist p uni care favorabile secetoas iar favorizeaz desf ur rii iarna ploias . cre terea animalelor activit ilor umane. Slab populat. Tabelul nr. 2

vietuitoare. la nord de Nord. Se caracterizeaza prin anotimpuri distincte. Asiei i Este situal la Nord de Cercul Polar de Americii de Nord. cauzala. avand o dezvoltare mai mare in regiunile de campie si de dealuri . Solul este permanent înghe at. in zona temperata. dealuri. aer. avand o mare dezvoltare in continentele din emisfera nordica. MEDIILE DIN ZONA TEMPERATA Se intind in latitudine intre 400 si 600.MEDIILE RECI 1. în Antarctida. Nu este favorabil activit ilor umane. temporala. ce determina o varietate mare de medii. evolutiva si care se ofera observatiei prin peisaje. Clima este caracterizata prin existenta celor patru anotimpuri. I. cu ierni friguroase si veri calde. TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE PE TERRA Mediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din mai multe componente (relief. Mediul subpolar 2. la latitudini de 40 550 C. Precipita ii reduse. în Groenlanda. Mediul temperat oceanic Mediul temperat-oceanic se afla in spatiile continentale vecine oceanelor. sol. mediul forestier boreal. Mediul glaciar Caracteristici În nordul Europei. podisuri. dar si importante lanturi de munti. inclusiv omul cu activitatile sale) intre care s-au statornicit relatii multiple de natura spatiala. In cadrul lor se includ campii. Exista trei tipuri de medii: temperat-oceanic. cu o variabilitate accentuata a vremii. Nu este favorabil activit ilor umane. Acoperit de calota glaciar . temperat-continental si mediteranean. apa.

Iernile sunt blande.. Polonia. Clima temperat-oceanica este caracteristica partii vestice a continentelor din zona temperata (Europa de Vest Marea Britanie. unde sunt predominante masele de aer umed.U.A. de culoare brun-roscata sau bruna. sezonier. argiluvisolurile. vestul S. la 45 600 C .d. estul Americii de Nord.. Noua Zeelanda). Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat in conditiile unei umiditati moderate si sub padure. agricol.p. clima blanda cu veri racoroase si ierni placute (circa 800 1. Mai importante sunt: luvisolurile. climatul este dependent de circulatia maselor de aer dinspre ocean. iarna (uscate si reci). o vegetatie bogata. de exemplu: arhipelagul Hawaii.U. soluri fertile. In estul Asiei. stejar). oceanic. dezvoltate sub paduri de foioase (fag. vara in Asia de Vest) si debite mici in celelalte. iar verile racoroase. Precipitatii mari se produc pe unele insule sau pe continente. S. paduri de amestec si pajisti. potasiu si magneziu si sunt in general acide.A.v. Scurgerea apelor raurilor se caracterizeaza prin debite mari in sezonul cu precipitatii (iarna si primavara in Europa. care vara dau precipitatii 12212x237m bogate. cu paduri de foioase. estul Asiei. iar cantitatile medii precipitatii sunt in jur de 1. Aceste soluri sunt deficitare in calciu. unde se inregistreaza si caderi mai abundente de zapada in sezonul rece. V. America de Sud la latitudini de 40 500 C. unde. V. iar pe de alta parte. Anzi) care constituie bariere in calea maselor de aer aduse de circulatia vestica. in sudul Americii de Sud si in Noua . Frantei. Nu sunt deosebit de productive d. din vest. pe de o parte.(in Europa de Vest) si mai restransa in dreptul lanturilor de munti (Cordilieri. Spaniei. Padurile de foioase cu frunze cazatoare sunt caracteristice zonei climatice temperat-oceanica si de tranzitie spre climatul continental si au o extindere mai mare in emisfera nordica Europa de Vest si Centrala. terenurile agricole sunt folosite pentru culturi si cresterea animalelor. Temperaturile medii anuale au valori de 10 150 C.000 mm/an precipitatii) asigura. podzolurile corespund unui climat umed si racoros si se dezvolta sub padurile de conifere( in Marea Britanie).000 mm/an si cresc spre latitudinile mari. In emisfera sudica ocupa spatii mai restranse. Acolo unde relieful o permite. si dinspre interiorul continentului. Chile. circulatia maselor de aer este tot dinspre ocean. formate sub paduri de foioase. In Europa si in America.

A. S. Cehia. lup. carpen. mistret. Iugoslavia. apoi in America de Nord (podisurile din centrul S. caprioara. polare si arctice. Aici mediile naturale ale campiilor si dealurilor au fost in transformate in medii de culturi agricole. Scotia.. pot produce inundatii primavara din cauza topirii zapezilor. Austria. stejar. fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati. Italiei. tei. cele din Extremul Orient. dar aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor naturale. toamna si iarna sunt secetoase. urs brun si jder. Elvetia. Mediul temperat continental Se desfasoara in partile centrale ale continentelor. Raurile au un regim neregulat.U. frasin. activitatile turistice. Clima temperat-continentala este caracterizata prin veri calduroase si uscate si prin ierni extrem de reci. Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri.U. In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate. portuare. ingheata in timpul iernii. dar valorile mai mari sunt la finele primaverii si vara. N. etc. pajisti si terenuri agricole. precipitatii putine (sub 500 mm/an) si o accentuare a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt incadrate de munti inalti. S. arborii isi pierd frunzele si sunt reprezentati de fag. etc). verile sunt foarte . Croatiei.A. In sezonul rece. Precipitatiile cad in orice luna. Canada. Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental. N. ulm. iar arbustii. sangerul si lemnul cainesc. artar. care impiedica patrunderea maselor de aer oceanic. Caucaz. gorun. locul lor fiind luat de plantatii. iar vara debitele scad din cauza secetei sau cresc datorita ploilor torentiale.Zeelanda. de asezari de diferite tipuri. In munti. industriale. Datorita incalzirii puternice a uscatului. mai raspanditi sunt cornul. la distante mai mari in raport cu oceanele.) introduc o nota de antropizare. vulpe. Astfel de medii se gasesc in Bulgaria. Germaniei. Fauna acestor paduri este formata din cerb. Himalaya. caile de comunicatie si asezarile (de exemplu in Franta. si al Canadei) si America de Sud (Argentina).

combustibili sau minereuri. Unele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de masa lemnoasa. si in America de Sud. partea centrala a Asiei. numita silvostepa. multe insirate de-a lungul unor drumuri transcontinentale (Transsiberianul in Eurasia sau magistralele din Canada). Cantitatile medii de precipitatii au valori reduse. intr-un climat secetos si sunt situate la suprafata solului fiind bogate in humus. formate pe loess. harciogi si diferite pasari. cernoziomuri care sunt soluri fertile. fiind cuprinse intre 300 si 500 mm/an. in care ierburile stepei alterneaza cu palcuri de copaci. Ca vegetatie avem stepele alcatuite din ierburi. baragan in Romania. popandai. Aceste regiuni constituind cele mai insemnate zone cu cereale de pe Glob. Solurile sunt formate din: castanoziomuri ce se formeaza pe loess si corespund unui climat uscat si cald. in America de Nord. Aceste formatiuni se afla in partea de est a Europei (pusta in Ungaria. Acestea sunt concentrate in sud. unde sunt numite prerii.A. Limita vestica a stepei din Europa trece prin sud-estul tarii noastre. unde sunt cunoscute sub numele de pampas. Mediul temperat-excesiv Mediul temperat-excesiv se afla in interiorul continentelor cuprinzand China de Vest. iar iernile sunt reci. cu temperaturi medii lunare sub 00 C. deserturile din Asia Centrala (Kara Kum. Trecerea dintre padurile de foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de tranzitie. . iar apoi prin extinderea suprafetelor cu pasuni si unele terenuri agricole. cu temperaturi medii lunare de 15 200 C.U. prepelita. unde alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale.calduroase. Fauna cuprinde iepuri. Conditiile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari. stepa in Rusia). ca potarnichea. Mongolia si Marele Bazin din S. Kazal-Kum).

culmile deluroase sau montane cu versanti dezgoliti sau cu ierburi si numeroase vai seci. sud-vestul Australiei. ierburi tepoase. iar in pampas asociatia ierboasa este presarata cu tufisuri. Israel. veld in sudul Africii. la care se adauga leguminoase. si este caracterizat prin ierni blande. veri lungi. in care domina gramineele. ploioase si veri calduroase. cand se dezvolta un numar restrans de plante xerofite (rogoz. compozite. la care se adauga erbivore. Nordul Egiptului. calde si uscate. In peisaj se impun campurile de nisip cu dune ce au dimensiuni foarte mari. al Frantei.Doar in lungul raurilor mai importante si in depresiunile unde panza freatica se afla la adancimi reduse vegetatia este mai bogata. Cele mai importante orase se afla in lungul vailor cu scurgere permanenta. De exemplu. Liban. dar si la contactul deserturilor cu muntii.Vestul Croatiei s. intre care sunt intervale scurte cu precipitatii reduse (sub 100 mm/an). Sudul Italiei. Bulgariei. tussock in Noua Zeelanda. intre 30 si 450 latitudine. Mediul mediteranean Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane. aici dezvoltandu-se asezari si diverse culturi agricole. Tinuturile din mediul temperat-excesiv au constituit din vechi timpuri marile terenuri de pasunat ale lumii. Fauna este mai putin bogata decat cea forestiera. Cuprinde o vegetatie de tip ierbos. Iordania. dominand rozatoarele. prerie in America de Nord. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative. pampas in America de Sud. Cipru. in Africa de Sud.a. umbelifere etc. Ca urmare. perioada vegetativa dureaza 1-2 luni (martie-mai). in prerii predomina ierburile inalte. saxaulul alb si negru) cu adaptari numeroase. dar acesta se mai afla si in California. microdepresiunile cu eflorescente saline. Aceasta asociatie vegetala poarta denumiri diferite: stepa Europa si Asia. carnivore. specii de pasari. Grecia. Exista insa anumite diferente intre acestea. unde exista izvoare bogate ca debit. .

din cele 5001. Santiago (Chile) constituie tipul cel mai racoros si mai uscat situat pe coasta vestica a continentelor. Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara. Gasim aici soluri roscate-castanii si roscate-brune. torenti si suprafete pe care apar rocile in urma spalarii solului. cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii. au pante mari si o scurgere puternic influentata de modul de manifestare a precipitatiilor. intrucat nu mai pot fi folosite nici in agricultura si nici la impaduriri. cu o multime de ravene. Acestea se numesc pamanturi rele" sau badland-uri".000 mm/anuale). Adesea acestea sunt plantate intre sirurile de arbori de smochini sau de maslin. struguri. cand multe dintre ele seaca. masline si arahide rezistente la seceta verii. racoroasa (temperaturi medii de 5 100 C) si cu nebulozitate accentuata. . si debite mici in cel cald. Se intalneste de asemenea terra rossa. facilitata de prezenta vanturilor de vest. sub forma de ploi torentiale. Se ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant.uscate. torenti si alunecari de teren. In jurul Marii Mediterane limita climei mediteraneene coincide cu limita culturii maslinului. bora in Croatia). dar in vaile irigate zarzavaturile se dezvolta bine. avand regiuni intens populate si cu multiple modificari in peisaje. se inregistreaza debite importante in sezonul ploios. Precipitatiile sunt cuprinse intre 400 si 800 mm/an si au deseori un caracter torential. un sol rosu format pe calcar. cu un interval de variatie termica mai mare si cu veri mai calduroase. Recoltele cerealiere sunt scazute din cauza lipsei de umiditate. Agricultura mediteraneana se bazeaza pe culturi traditionale smochine. cand sunt transportate torential cantitati insemnate de aluviuni. fie aer cald (Santa Ana in Chile). Culturile de iarna sunt zarzavaturile si cerealele. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). Din munti se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta. Raurile sunt scurte. Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de 20 250 C). iar Siracusa (Sicilia) este un tip mai cald si mai umed.

maslinul salbatic. litoralul Golfului Guineii. Cea mai mare parte a padurilor mediteraneene a fost distrusa. mediul padurilor umede deschise. pana la limita cu mediile temperate. se desfasoara activitati economice. broasca testoasa. magotul si sacalul. Podisul Guyanelor. nordul Podisului Brazilian). Filipine. stejarul vesnic verde. s. Mediul padurilor umede dense Se afla de o parte si de alta a Ecuatorului.000 mm/an. Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. Malaysia etc. lupi. caracteristicile initiale ale tarmului. mediul desertic si mediul semidesertic. capre salbatice. locul lor fiind luat de tufisuri dese numite in sudul Europei (in Grecia) maquis si garriga. xerofiti (esente lemnoase caracteristice). S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor. iudaica. MEDIILE INTERTROPICALE se afla de o parte si de alta a Ecuatorului. Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe intreaga planeta. se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari. insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor. la Buenaventura. cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim. cu o extensie deosebita in America de Sud (bazinul Amazonului. ursi. Copacii sunt scunzi. se manifesta cea mai mare presiune turistica de pe Glob. depasind 2. mediul de savana. estul Madagascarului). romana. pe . au coaja groasa si frunze mici si cerate. Fauna cuprinde numeroase insecte.). porturi si infrastructura ce modifica mult. vipera cu corn. pinul de Alep. Africa (bazinul fluviului Congo. greceasca. la altitudini pana la 1. din vechi timpuri. impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari.a. pentru a rezista la uscaciune. Indonezia.000 m. In functie de conditiile climatice se deosebesc urmatoarele tipuri de medii: mediul padurilor umede dense. iar in California. stralucite civilizatii (egipteana. in medie pana la 50 latitudine. chaparral.exista o mare concentrare de populatie si de asezari omenesti. in apropierea coastelor fiind mai mari. Precipitatiile medii anuale sunt abundente. II. cum sunt stejarul de pluta. Spre exemplu.Vegetatia este formata din arbori vesnic verzi. jderi. in Columbia. bizantina. in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare. cedrul de Liban. In Australia este caracteristic eucaliptul si salcamul. Aici au inflorit.

iar descompunerea substantelor organice sub actiunea bacteriilor favorizeaza formarea solurilor lateritice ( bogate in oxizi de fier. Vegetatia cuprinde un numar mare de liane (90% din speciile existente pe Glob) si plante epifite care se ataseaza de trunchiul. Cursurile de apa cu cele mai mari debite se intalnesc in acest mediu. in Golful Guineei. palmierul de vin. Congo). ramurile arborilor si lianelor folosindu-le pentru sustinere. de ulei. . hylaea. Evaporatia este foarte mare. in bazinul fluviului Congo. iar cele mai extinse sunt in bazinul Amazonului (selvasul). mango. arborele de cafea. Umezeala si temperaturile ridicate determina circuitul rapid al substantelor nutritive.de chinina. Arhipelagul Indonezian si in cel Filipinez. mangan si aluminiu care dau argilelor culoarea rosiatica). etc). in Nigeria si in Golful Guineii. arborele de scortisoara. America Centrala.000 mm. cu tufisuri. Ele sunt dispuse etajat. palisandrul. In urma defrisarilor s-a produs distrugerea iremediabila a mii de specii de plante si animale si se instaleaza o vegetatie secundara. in Arhipelagul Indonezian. Aceste conditii favorizeaza dezvoltarea padurilor ecuatoriale luxuriante care sunt greu suportate de om. pe doua-trei straturi. bosanes etc. Aceasta clima este permanent calda si umeda si se extinde in bazinul Amazonului. cei mai inalti arbori ajungand la inaltimea de 40 50 m. cum sunt orhideele. in timpul anului. iar atmosfera este permanent saturata cu vapori de apa. mahonul. bambusul. licheni. impiedicand formarea humusului. Nebulozitatea este ridicata. bazinul fluviului Congo.000 mm/an. Vegetatia este reprezentata de padure. care este cunoscuta sub numele jungla. unde ploua constant si aproape zilnic (ex. arborele de cacao. foarte densa. Insulele Filipine si nord-estul Australiei. se inregistreaza peste 9. umiditatii (peste 85 %). muschi si diferite ferigi. precipitatiile sunt bogate in tot timpul anului.. au loc condensari la altitudine si ploi bogate in a doua parte a zilei. cu regim aproape diurn). respectiv a precipitatiilor (2.: fluviile Amazon. palmieri si bambusi. iar albiile raurilor sunt marginite de maluri cu vegetatie bogata. abanosul.000 .tarmul Pacificului. padurea se remarca prin arbori si arbusti cu valoare economica deosebita (arborele de cauciuc. Climatul se remarca prin constanta.4. acaju. Cunoscuta sub numele de selvas. a valorilor temperaturilor (25 350 C).

cu debite foarte mari (insotite de revarsari si inundatii) in sezonul ploios. principalul minereu de aluminiu este exploatat pe coasta Guyanei America de Sud. Insulele din Indochina. Transamazonianul). rezulta forme de relief specifice. de cacao.a.). urangutanul si gibonul in Asia de Sud-Est. sa se revina la un mediu natural. nordul Australiei si o mare parte din Africa Centrala. In locul padurilor defrisate s-au extins culturile agricole. eroziune etc. Ca urmare. constituind minereuri cu valoare industriala. si debite mici (raurile mici seaca) in sezonul uscat. in care se mai pastreaza sechele ale interventiei omului. unde exista amenajari portuare. sudul Africii). China de Sud-Est. India s.). pentru ca. Schimbarile sunt mult mai profunde in regiunile de tarm. ocupand areale in ambele emisfere. Dintre mamifere. In timp.Fauna cuprinde cateva zeci de mii de specii de insecte. indeosebi plantatii de arbori tropicali (de cafea. sunt extrase. exemplu bauxita. dar regional poate ajunge si la 300-350 (de-a lungul tarmului Golfului Mexic. De asemenea. de vanilie s. asiatice (Indonezia.a. cum sunt gorila. intre 50 si 200 latitudine (America Centrala. in care peisajul se impune prin paduri si prin formatiuni ierboase. India. Interventia omului a facut ca acest mediu sa-si restranga mult arealul intr-o serie de regiuni sud-americane (in Brazilia indeosebi). cuprinde regiuni de campie. tigrul. lanturi de munti nu prea inalti. altul decat cel initial. in aceste locuri s-a produs schimbarea unui mediu natural al padurii ecuatoriale cu un mediu antropizat. podisuri. numeroase pasari si reptile.a. Argentina. apoi in spatiul marilor orase si in lungul marilor artere de comunicatie (de exemplu. D. sunt raspandite maimutele. estul Braziliei. Nivelul hidrologic al raurilor este puternic influentat de regimul precipitatiilor. cimpanzeul si babuinul in Africa. care . Mediul padurilor umede deschise Mediul padurilor umede deschise face tranzitia intre padurile umede dense si savane. dar in unele cazuri s-au instalat fenomene ca degradarea terenurilor prin lateritizare. Mineralele amintite in compozitia solului. cum sunt cele din savane: leul. Filipine. Nigeria s. la care se adauga animalele carnivore. in final.). africane (R. leopardul. estul si vestul Insulei Madagascar). Congo.

teckul. Formatiunile vegetale difera in functie de cantitatile de apa ce rezulta din precipitatii si lungimea intervalului secetos. Solurile pot sa atinga mai multi metri. In aceste conditii. precipitatiile anuale. tigrul. cu precipitatii rare. solurile au acumulari bogate de oxizi de fier. pasari. reptile. unul umed si altul secetos. Activitatea bacteriana intensa nu permite acumularea humusului. . insa rezervele de apa din sol atenueaza uscaciunea). Clima se caracterizeaza prin doua sezoane calde. iar sezonul cald si secetos are temperaturi de 10 200 C. fertilitatea va fi scazuta. sau care si le pierd (sunt patru luni fara precipitatii). de 1. abanosul. platouri ce au la partea superioara o crusta de oxizi de fier etc). Fauna cuprinde diferite specii de maimute. Sezonul ploios se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre Oceanul Indian spre sudul si sud-estul Asiei (vara). pe masura departarii de aceasta. primele se gasesc in vecinatatea padurilor ecuatoriale. padurile contin specii apreciate pentru calitatile lemnului. de 75 %. in tinuturile aflate la latitudini mari. Ploile bogate din sezonul de vara asigura suficiente rezerve de apa in sol.constituie elemente distincte in peisajul acestor regiuni (pedimente. precum santalul. umezeala bogata. in regiunile unde deficitul de umiditate a cauzat aceasta adaptare care se afla in vecinatatea savanelor. vegetatia este bogata si densa. de unde si numele de feral-soluri. care aduc cantitati mari de precipitatii (peste 12. ca urmare. Sezonul cald si ploios are temperaturi de 20 250 C. inselberguri. dar favorizeaza o descompunere rapida a resturilor vegetale. din care se ridica insa si copaci care ating 30-35 m. care inainteaza in lungul raurilor cu debite bogate. Sunt paduri care isi pastreaza frunzele (2-3 luni in vreme de seceta. Intalnim si padurile cu frunze cazatoare. Solul este un amestec de argila si cuart cu un continut ridicat de fier. cu arbori si arbusti de inaltime redusa. In aceste conditii. pantera.000 mm in Assam).000-1. aluminiu (de aici culoarea roscata sau violacee) sau de argila (culoare negricioasa) si. elefantul. din ele se desprind padurile galerii". dar sub forma de averse. folosite in intervalul cu uscaciune. iar sezonul secetos se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre continentul Asia spre Oceanul Indian.500 mm care provoaca. avand o alcatuire si inaltimi mai reduse.

mai raspanditi sunt baobabul (cu trunchiul gros). savane cu palmieri. llanos in Venezuela ). iar in America de Sud exista savane cu ierburi inalte si arbori rari. si o iarna uscata. Climatul este caracterizat prin existenta a doua sezoane distincte: o vara umeda si calduroasa. In Brazilia vegetatia de . cu arbori avand frunzele vesnic verzi. Chile. S-E Republicii Africii de Sud. iar dintre ierburi predomina gramineele xerofite inalte de pana la 2-3 m (iarba elefantilor). lemn pretios (destinat exportului). In Africa exista savane cu baobabi. pentru lemn de foc. S-V Arabiei Saudite. Dintre arbori. savane cu acacii. ce poarta nume diferite in statele in care aceste formatiuni sunt dominante (campos in Brazilia. Cursurile de apa sunt insotite adeseori de paduri-galerii. mai ales in India. nordul Venezuelei. in Insula Tasmania si centrul Insulei Madagascar. N-E Australiei. Mediul de savana Se gaseste in vestul Angolei si al Namibiei. pentru micsorarea evapotranspiratiei. in Brazilia. S-V Indiei. exploatarilor de petrol si minereuri. Datorita exploatarii intense. iar suprafata frunzelor s-a redus pana la spini. palmierul de savana si acaccia (cu coroana in forma de umbrela). lasand loc terenurilor degradate. care au radacini adanci si ramificate prin care absorb necesarul de apa din sol. au fost defrisate mari intinderi ale acestui tip de padure. ca in padurea ecuatoriala.Precipitatiile abundente si marirea suprafetelor defrisate favorizeaza procesele de eroziune. Solurile rosii de savana sunt relativ fertile. Acestea au inaltimi care uneori ajung la cativa metri. corespunzatoare conditiilor introduse de vanturile alizee. Savana este alcatuita din specii xerofite. legata de extinderea regimului ecuatorial al precipitatiilor. extinderii transporturilor.

cum sunt strutul in Africa. Cu acestea se hranesc leii. In Australia un animal caracteristic este cangurul. deserturile se diferentiaza in deserturi hiperaride (cu precipitatii sub 50 mm/an). Dintre pasari sunt specifice cele mari. regiunile de savana care n-au fost transformate in terenuri arabile constituie in prezent domeniul cresterii extensive a animalelor. caprioara. Prin disparitia florei datorita pasunatului excesiv si secetelor. pe spatii variate. pelicani. hienele si sacalii. bivolul salbatic. In apele raurilor mari traieste crocodilul. cu vegetatie ierboasa si precipitatii de 200-600 mm) a devenit un teritoriu semidesertic sau chiar desert. deserturi aride (50-150 mm/an) si . leoparzii. mai ales in centrele de exploatari de minereuri. girafa si elefantul. rezultand.savana poarta numele de campo-cerrado si caatinga. iar in Venezuela de llanos. egrete s. Savana africana este cea mai renumita si strabate continentul de la est la vest in doua fasii mari situate de-a lungul paralelei de 100 latitudine nord si sud. rinocerul. In plus. in multe tari africane. Mediul desertic Mediul desertic se extinde intre 150 si 350 latitudine. nandu in America de Sud si emu in Australia. antilopa. tigrul. alergatoare. In multe locuri savanele sunt distruse prin incendiere pentru obtinerea terenurilor pentru culturi si pasunat.a. care se dezvolta folosind umiditatea mare a solului din lunci. In functie de conditiile de ariditate. sud-americane si asiatice. marea parte a Sahelului (zona de trecere. Presiunea antropica este relativ mare si in aceste regiuni. caatinga este formata din tufisuri spinoase xerofite. In lungul raurilor mari se intalnesc paduri-galerii. intre savana si deserturile nord africane. ceea ce contribuie la cresterea continutului de CO2 si particule in atmosfera si la accentuarea efectului de sera. Savanele Africii formeaza habitatul unor ierbivore ca gazela. iar in apropierea apelor vietuiesc rinocerul si hipopotamul sau specii de pasari ca: flamingo. zebra. circa 300-500 km latime. peisaje antropizate.

America de Nord (Podisul Mexican. Kizil-Kum. Thar in India). ajungand pana la aproape 500 latitudine: Gobi. cu un regim de insolatie care poate sa atinga 3. La fel de saraca este fauna. Marele Bazin (America de Nord) s. Vanturile puternice genereaza furtuni de nisip violente. Asia (Peninsula Arabia. iar reteaua de rauri ce coboara din munti. mici. Kalahari. se remarca prin mase de nisip cu dune de dimensiuni mari si campuri de pietre. Relieful specific este reprezentat de intinderi mari de nisip (erg-urile sahariene). radacini lungi si adanci. care. de campuri de pietre (hamade). in cazul majoritatii speciilor. Precipitatiile putine si evaporatia intensa fac ca marea majoritate a vailor sa fie seci. are o activitate nocturna. TakliMakan (Asia). In aceste conditii. cu izvoare in regiuni cu precipitatii bogate. unde precipitatiile sunt sub 150 mm/an si cad in cateva averse la intervale mari de timp (sunt si ani lipsiti de ploi). dar cu seminte rezistente in lunga perioada secetoasa. iar in noptile de iarna temperaturile pot sa fie negative.) si o densitate extrem de mica.5004. numai raurile foarte mari (Nil.in Chile).semideserturi (150-250 mm/an). Namib). intrucat apa se pierde rapid prin evaporare si infiltrare. Deserturi exista si in afara regiunilor tropicale. pot traversa desertul (pierd o parte din debit si ajung la ocean sau in unele lacuri). in emisfera nordica. determina dezvoltarea unor cruste de culoare alba. Deserturile propriu-zise. Murray). dezorganizata. Temperaturile medii anuale sunt ridicate (25 300 C) si se inregistreaza mari diferentieri diurne. verzuie sau gri. Senegal. Mojave-Sonora) si in America de Sud (Atacama. Iran. varfuri ascutite izolate etc. frunze reduse. Precipitatiile sunt rare si . frecvent transformate in spini etc. la baza carora sunt poale de grohotis.000 de ore pe an. in centrul si vestul Australiei. Pakistan. vegetatia aproape ca lipseste. care transporta particulele fine pe distante foarte mari (sute de kilometri).a Caracteristica mediului desertic este climatul cald si uscat cu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200 mm. Kara-Kum. Cele mai intinse deserturi sunt in Africa (Sahara. munti cu versanti abrupti. cu o distributie neuniforma. speciile de plante prezentand adaptari (ciclu vegetativ scurt pe intervalul umed de dupa ploi. Clima este calda si uscata. Acumularea de saruri rezultate din evaporarea apei. In zilele de vara temperaturile pot sa ajunga la 500 C.

Solurile de desert (sieroziomuri) sunt lipsite de humus datorita vegetatiei rare si au o culoare cenusie sau roscata. scorpioni si insecte. Pentru desertul Kalahari este caracteristic strutul african. . care folosesc rezervele de apa din panzele freatice. in Sahara predomina ierburile. a fost domesticita. mici plante lemnoase taratoare. acoperite cu dune de nisip sau cu stanci. cat si (in multe puncte) din cauza incalzirii excesive a aerului si solului in perioada soarelui inalt. lame etc. iar in deserturile Mojave Sonora (SV Statelor Unite) sunt caracteristici cactusii candelabru. In deserturile foarte uscate aproape intreaga suprafata a pamantului pare a fi lipsita de vegetatie. In deserturi predomina suprafetele intinse lipsite de vegetatie. cu adaptari pentru utilizarea (economica) a apei: multe specii au frunze caduce. cum sunt euforbiaceele arborescente si cactusii. Vegetatia este localizata pe fundul vailor seci (ueduri) si in oaze. in pustiurile reci vegetatia dominanta este formata din tufe rare de graminee. inregistrandu-se mai multi ani consecutivi fara precipitatii. exista si plante suculente care ating cativa metri inaltime. muschi. in Atacama. In schimb. Aceste soluri contin mari cantitati de carbonat de calciu si alte saruri. Deserturile au o vegetatie care difera mult de la o regiune la alta. iar uneori picaturile de ploaie se evapora inainte de a atinge solul. In Sahara cad ploi extrem de rar (5 mm/an). Camila dromader. unde se intalnesc palmieri. specifica desertului Sahara. in functie de tipul compusilor fierului care le coloreaza. suculente sau spinoase. Fauna este reprezentata prin diferite specii de serpi. Spre exemplu. tufisurile xerofite. cu ciclu rapid de dezvoltare. in primul rand din cauza lipsei de apa pe intreaga durata a anului.extrem de neregulate. licheni etc. constand din roca nuda. pietris si nisip sau dune miscatoare. in Gobi sunt camile cu doua cocoase si cai salbatici. Mediul desertic creeaza mari dificultati plantelor si animalelor. Din cauza modificarilor globale ale climei si activitatilor umane este evidenta o tendinta de extindere a regiunilor desertice si de accentuare a secetelor prelungite. lasate aproape de suprafata. In pustiurile calde vegetatia este ceva mai variata.

brusa cu cactacee din Mexic. Algeria. Vegetatia prezinta diferite adaptari la conditiile de ariditate. minereurile neferoase din desertul Atacama.Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei. Cactusii si agavele sunt plante suculente care acumuleaza rezervele de apa in tesuturi speciale. arbusti si plante suculente (brusa cu accacii din nordul Saharei. Sunt caracteristice in Podisul Iranului. datorita cresterii demografice rapide. Mojave (S. iar ploile cad anual si mai regulat. in America de Sud pe portiuni din litoralul vestic (Mexic) si in interiorul Australiei. in America de Nord la est de Cordilieri. a caror existenta este amenintata permanent de inaintarea deserturilor cu viteze care pot sa atinga mai multi kilometri pe an. pot sa reziste perioade . Tunisia). Cauzele desertificarii sunt legate de variabilitatea climatica si in primul rand de tendintele globale de incalzire a Terrei si de activitatile omului prin presiunea exercitata asupra tinuturilor semiaride extrem de fragile.U.A. in regiunile periferice ale Saharei si in sudul Africii (tarmurile Namibiei si Rep. Arabia Saudita). minereurile de fier si aurul din deserturile australiene. Sahara (Libia. Unele plante ierboase sunt efemere si isi desfasoara intregul ciclu vegetativ in perioadele scurte cu ploi. cu exceptia oazelor. a favorizat aparitia unor asezari umane. diamantele din desertul Namib s. In tinuturile semiaride traiesc peste 600 de milioane de oameni. Aducand mari daune tarilor din zona. Africii de Sud). Vaile sunt mai mari. cum sunt hidrocarburile in Sahara si in pustiurile din Peninsula Arabia. Gratie irigatiilor unele areale desertice au fost transformate in ogoare roditoare. Turkmenistan). In acestea populatia practica agricultura irigata pe mici parcele (legume. Faptul ca adapostesc in subsolul lor o serie de bogatii minerale. Sonora (Mexic). Aici cantitatea de precipitatii este mai mare (300-350 mm/an). Kuweit. catinga braziliana etc). ca de exemplu in pustiurile Karakum (Kazahstan. din Peninsula Arabia (Emiratele Arabe Unite. si activitatii umane. pomi fructiferi).). ea continua sa acapareze noi areale. Deserturile sunt putin propice si vietii. Mediul Semidesertic Semideserturile se desfasoara la trecerea dinspre desert catre regiunile vecine (savana sau regiunea subtropicala). au apa in sezonul umed si asigura conditii vitrege pentru existenta unor asezari mici. bumbac.a. ceea ce conduce la o vegetatie de sezon cu ierburi.

absenti. la care contribuie si revarsarea cursurilor de apa. Ierburile sunt xerofite sau halofile si rezista pe soluri uscate. Alaska. iar temperatura medie a lunii celei mai calde nu depaseste 100 C. III. cu temperaturi minime care au ajuns la 71. 0 Vegetatia reprezentata prin taiga este dominata de paduri de rasinoase (molid. cand temperaturile se pot ridica la 100 C. Asia. cuprinsa . Aici. solul este inghetat in adanc (permafrost). brad). producandu-se topirea partiala a zapezii. se caracterizeaza printr-un climat cu sezon de iarna foarte rece (temperaturi sub 300 C. ceea ce nu permite solului sa se dezghete decat la suprafata.indelungate fara ploi. Vara este scurta. in nordul Canadei. vanturi intense) si unul de vara. Insula Groenlanda. precipitatii reduse (sub 400 mm) cad frecvent la schimbarea anotimpurilor. Se disting doua tipuri de mediu: mediul subpolar (de tundra) si mediul polar glaciar. America de Nord). nord-estul Europei si in nordul Asiei. in extremitatile polare de convergenta. bogate in saruri. Iarna este anotimpul dominant si se inregistreaza geruri puternice. pin. Medii polare si subpolare Mediile polare si subpolare sunt situate in jurul Polului Nord (Oceanul Arctic si teritoriile din jur nordul Canadei. dezghetul atingand vara numai o patura superficiala. zapada. Mediul subpolar prezent in extremitatile continentelor nordice. in general. extremitatea nordica a Eurasiei ) si a Polului Sud (domeniul Antarctic continental si oceanul din jur). Clima subpolara este de tranzitie spre regiunile polare si se extinde intre 50 si 70 latitudine. caracteristica emisferei boreale (Europa. Fauna cuprinde hiene si sacali. Arborii sunt. Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei regiunilor semidesertice. In semidesert se practica de obicei cresterea extensiva a vitelor.10 C in Siberia. favorizand formarea mlastinilor.

concentrandu-se fie in regiuni cu resurse de subsol (petrol in Alaska. Tundra se dezvolta in nordul padurilor de conifere. In emisfera nordica trecerea de la taiga la tundra se face printr-o fasie de tranzitie. boul moscat (in America de Nord) si diferite pasari. datorita panzei freatice aflate in apropierea suprafetei terenurilor. vulpea polara. unde ocupa peste 3. ciuperci. In emisfera sudica tundra ocupa extremitatea sudica a Americii de Sud si insulele din jurul continentului antarctic. in majoritate. umede. provocate de revarsarea raurilor in timpul verii. Cu toate acestea peisajul de tundra este umed. Inundatiile. fiind formata predominant din muschi si licheni. in nord.000. carbuni si minereuri in Eurasia). Fauna taigalei cuprinde animalele cu blana pretioasa.d. avalanse. mari de pietre etc). in care apar paduri izolate de mesteceni. pini si molizi.p. alaturi de vegetatia ierboasa. ciuful de zapada etc. in nordul Europei si al Americii de Nord.).intre padurea de foioase. Vegetatia este saraca.v. lemingul.000 de km2. Modelarea reliefului se realizeaza prin inghet-dezghet. extinzandu-se in nordul Siberiei. in regiunile subpolare cu un climat aspru. Arborii neavand inaltimi prea mari. formand o fasie de-a lungul tarmului Oceanului Arctic. Tundra este un mediu natural putin modificat de om. favorizeaza desfasurarea unor areale mlastinoase.a. fie in cele unde pajistile au o . Predomina solurile podzolice. arbusti semper-viriscenti (merisor. si tundra. economic ei au importanta nu atat pentru cherestea. d. in sud. cat pentru producerea celulozei. salcie pitica s.) si cu frunze cazatoare (mesteacan pitic. subpolar. Constituie cel mai mare fond forestier al planetei. Fauna cuprinde renul. ca bufnita de zapada. iepurele alb. afin. arin pitic s. caracterizat prin temperaturi medii anuale negative. Asezarile sunt mai putine. numita silvotundra. Tundra se afla la nord de taiga.a. iar substratul este permanent inghetat pana la adancimi care depasesc 300 m. din actiunea zapezii si vantului rezultand forme periglaciare (rauri de pietre. datorita faptului ca evaporatia este redusa. Solurile sunt.

dand nastere unei furtuni de zapada. petrol (in bazinul fluviului Obi din Siberia. fiind influentata de calotele polare. Se afirma ca racirea aerului datorita ghetii este atat de intensa incat se formeaza mici cristale de gheata la cateva picioare deasupra solului. impreuna cu clima subpolara ocupa circa 1/5 din suprafata Terrei. prin tasare. ursul polar. in insulele din Oceanul Arctic si in Antarctica. muschi etc. Ca urmare. temperaturile devin pozitive. permitand cresterea animalelor. Uneori. morse. Tunguska si altele in Siberia). in scurtul sezon de vara. unde este cea mai aspra. Fauna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari. in Arctica are nuante continentale si oceanice. in unele zile. Deoarece nu poate exista viata vegetala in conditiile calotelor glaciare. este din ce in ce mai mult modificat de om. si pinguini.U. valorile cele mai scazute fiind inregistrate la statia Vostok (-88. Clima polara este cea mai friguroasa clima zonala.). Mediul polar glaciar se afla in Groenlanda.30 C) in Antarctica. Se extinde in Antarctica si Groenlanda. multa vreme aproape intact.A. Alaska) s. in statul Alaska din S. provocand o slaba topire a zapezii si sunt caracterizate printr-o iluminare prelungita. ale caror asezari rurale se numesc igluuri. deasupra ghetarilor se ridica creste si varfuri de munti pe versantii carora. in provincia canadiana Manitoba. doar in sezonul de vara.000 m. aceasta forma de regim polar constituie un desert rece total. . minereu de fier (in Siberia. fiind cel mai rece de pe Pamant. in Peninsula Labrador). cand lipseste total radiatia solara. aur (Siberia. Peisajul taigalei. precipitatiile sunt numai sub forma de zapada care. caracteristicile mediului natural se pastreaza. iar noptile polare". la exploatarea lemnului adaugandu-se extractia unor resurse minerale: carbuni (bazinele Peciora. Ca urmare. in Laponia. se transforma in mase de gheata ce ating in Antarctica si Groenlanda grosimi de la cateva sute de metri la peste 2. In zona arctica traiesc eschimosii.a. se dezvolta cateva specii de licheni. in Antarctica. in tinuturile arctice. care au asezari bine definite.dezvoltare mai mare. Temperaturile medii lunare sunt negative. laponii care migreaza catre orasele limitrofe zonei si iakuti. sunt extrem de geroase. influentele antropice fiind limitate.

astfel ca solul nu este atat de noroios. Rusia). indiferent de zona climatica. nu au deloc sau foarte putin permafrost. sunt acoperiti cu gheata cea mai mare parte a anului. Kilimanjaro (Tanzania). S. Italiei) Scandinaviei (Norvegia.U. de pozitia acestora in raport cu zonele de clima si de directia dominanta de deplasare a maselor de aer. Calote de gheata pot fi intalnite si la Ecuator. exploatarea petrolului. de exemplu in Muntii Kenya si vecinatatea acestora. carbunelui. Solurile montane sunt etajate in functie de diferentierea pe verticala a conditiilor bioclimatice si de pozitia lantului de munti intr-o anumita zona climatica. Alpi (Franta. Printre cursurile de apa alimentate prin topirea zapezii se numara Columbia. Arkansas si Colorado.Locuitorii se indeletnicesc cu pescuitul. Apa rezultata din dezghet gaseste cai de drenare. si doar in tinuturile arctice.A. Prin utilizarea spatiului aerian arctic se scurteaza distantele dintre regiuni. centre miniere. Austria. Cauza aparitiei calotelor in regiunile calde este scaderea temperaturii o data cu cresterea altitudinii. N. Suedia). Elvetia. Asezarile omenesti sunt putine. Clima muntilor depinde pe de-o parte. cum ar fi: lantul muntilor Apenini (Italia). contribuind astfel la mentinerea unui debit constant in albiile raurilor. Missouri. iar pe de alta parte. Bolivia). de . Pentru fiecare crestere cu un kilometru temperatura scade cu 5 100 C. Marii Britanii. Tundrele montane sau tundrele alpine. in Antarctica exista mai multe statiuni de cercetari stiintifice apartinand Rusiei. avand altitudini mai mici. vanatul. Cei doi munti din Africa de Est depasesc 5 km inaltime. Carpati. facand ca ei sa adaposteasca ghetari. zapada permanenta si calote de gheata. Anzi (America de Sud Argentina. care rezista pana in timpul verii. Australiei. Lanturile inalte constituie zone de acumulare a zapezii. Peisajul antropic s-a diversificat prin aparitia de baze militare.. Kenya (Kenya). Muntii Kilimanjaro din Africa de Est. Pirinei (granita Spaniei cu Franta). In emisfera nordica muntii din Scotia. Medii montane Mediile montane caracterizeaza muntii inalti. cand incepe sa se topeasca. uraniului si aurului (Alaska. aerodromuri.

. S-au gasit modalitati si pentru dezvoltarea transporturilor.200 m creste o vegetatie fara copaci. atat rutiere cat si feroviare. telescaune. dezvoltandu-se mai ales pe versantii insoriti. Pe la 3. tufaris si ierburi. prin construirea de tuneluri. teleschi s. compusa din tundra alpina. Factorul antropic si-a facut simtita aparitia prin desfasurarea asezarilor. conifere si pana la pajisti alpine. Vegetatia se succede pe verticala. cum ar fi caprioarele sau caprele montane. muschii si lichenii care vara constituie hrana de pasunat pentru animale. In orice sistem muntos. practicandu-se sporturile de sezon. in depresiuni.a. de la paduri de foioase. de la baza si pana la o anumita inaltime caracteristicile climatice vor fi similare cu cele ale zonei de clima in care se afla. Se foloseste potentialul hidroenergetic al raurilor pentru producerea energiei electrice. Mediul montan a devenit obiectiv turistic. interventia antropica a avut un efect benefic prin aparitia unor rezervatii sau parcuri. iar pentru deplasarea turistilor in zone de agrement s-au creeat telecabine. Plantele frecvente sunt arbustii. viaducte.altitudine.Pentru conservarea mediului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful