Tipuri de medii de via Prin caracteristicile sale, mediul înconjur tor poate oferi, sau nu, condi ii favorabile desf

ur rii activit ilor umane. Cele mai favorabile medii de via sunt cele care se suprapun peste mediile temperate, de tip mediteranean, temperat umed i temperat uscat. Cu toate acestea mediul tropical umed din Asia de Sud ± Est este foarte bine populat, aproximativ 2 miliarde de oameni înfruntând musonul i precipita iile bogate. Pentru a întelege mai bine distribu ia spa ial a diferitelor tipurii de medii, recomand interpretarea h r ii de mai jos (Fig.1: Tipurii de medii pe Glob). Principalele tipurii de medii de via urm toare: i caracteristicile lor sunt prezentate în tabelele

MEDIILE INTERTROPICALE 1.Mediul tropical umed 2.Mediul tropical cu 3.Mediul tropical arid dou anotimpuri Caracteristici Lipsa anotimpurilor. Exist dou Este caracteristic anotimpuri: unul regiunilor de ertice i plois u unul secetos semide ertice. Temperaturi ridicate. Apar concentr ri Nu este favorabil mari i foarte mari desf ur rii activit ilor Precipita ii bogate. de popula ie. umane. P duri ecuatoriale. Râuri mari; ex: Amazon Soluri s race. Este slab populat. Tabelul nr. 1 MEDIILE TEMPERATE 1. Mediul 2. Mediul temperat 3.Mediul 4. Mediul 5.Mediul mediteranean arid temperat uscat temperat umed forestier boreal Caracteristici Cuprinde Cuprinde Apare în Estu Se întâlne te în Se întâlne te spa iul de erturile i Europei i în vestul i centrul în nordul bazinului semide erturile Asia Central . Europei, pe Europei, M rii zonei temperate: coasta de est a Asiei Mediterane. Gobi, Takla-Makan Vegeta ia Americii de (Siberia) i etc. Nord i a Asiei. Amercii de caracteristic Nord. este stepa. Însorit, cald, Prezint mari Deficit de Diferen ele de P durea de arid. contraste termice umiditate. temperatur conifere. între anotimpuri. dintre iarn i Diferen e mari var sunt mici. Ierni reci. de temperatur între var i Precipita ii Veri scurte. iarn . bogate. Mla tini. Are dou Popula ia este rar . Presiune Popula ie Nu ofer anotimpuri: antropic mare. numeroas . condi ii vara este Exist p uni care favorabile secetoas iar favorizeaz desf ur rii iarna ploias . cre terea animalelor activit ilor umane. Slab populat. Tabelul nr. 2

Mediul glaciar Caracteristici În nordul Europei. I. apa. cauzala. cu o variabilitate accentuata a vremii. Exista trei tipuri de medii: temperat-oceanic. podisuri. ce determina o varietate mare de medii. Precipita ii reduse. la nord de Nord. dar si importante lanturi de munti. în Groenlanda. Acoperit de calota glaciar . MEDIILE DIN ZONA TEMPERATA Se intind in latitudine intre 400 si 600. mediul forestier boreal. evolutiva si care se ofera observatiei prin peisaje.MEDIILE RECI 1. în Antarctida. Mediul subpolar 2. vietuitoare. In cadrul lor se includ campii. Asiei i Este situal la Nord de Cercul Polar de Americii de Nord. dealuri. Solul este permanent înghe at. TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE PE TERRA Mediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din mai multe componente (relief. avand o dezvoltare mai mare in regiunile de campie si de dealuri . temperat-continental si mediteranean. Nu este favorabil activit ilor umane. avand o mare dezvoltare in continentele din emisfera nordica. Se caracterizeaza prin anotimpuri distincte. inclusiv omul cu activitatile sale) intre care s-au statornicit relatii multiple de natura spatiala. in zona temperata. aer. temporala. Mediul temperat oceanic Mediul temperat-oceanic se afla in spatiile continentale vecine oceanelor. Clima este caracterizata prin existenta celor patru anotimpuri. Nu este favorabil activit ilor umane. cu ierni friguroase si veri calde. sol. la latitudini de 40 550 C.

Scurgerea apelor raurilor se caracterizeaza prin debite mari in sezonul cu precipitatii (iarna si primavara in Europa. Spaniei. paduri de amestec si pajisti. dezvoltate sub paduri de foioase (fag. Precipitatii mari se produc pe unele insule sau pe continente. care vara dau precipitatii 12212x237m bogate. de exemplu: arhipelagul Hawaii. Frantei. Iernile sunt blande. iarna (uscate si reci). Acolo unde relieful o permite. cu paduri de foioase. estul Asiei.(in Europa de Vest) si mai restransa in dreptul lanturilor de munti (Cordilieri. Mai importante sunt: luvisolurile. iar cantitatile medii precipitatii sunt in jur de 1. V. Aceste soluri sunt deficitare in calciu. In Europa si in America.v. din vest. iar pe de alta parte.U. potasiu si magneziu si sunt in general acide. iar verile racoroase. stejar).d.A. la 45 600 C . unde. o vegetatie bogata. de culoare brun-roscata sau bruna.p. in sudul Americii de Sud si in Noua . argiluvisolurile.U. vara in Asia de Vest) si debite mici in celelalte. sezonier. S.. In estul Asiei. Noua Zeelanda). soluri fertile. agricol. estul Americii de Nord. oceanic. Anzi) care constituie bariere in calea maselor de aer aduse de circulatia vestica. clima blanda cu veri racoroase si ierni placute (circa 800 1. Nu sunt deosebit de productive d.A. Temperaturile medii anuale au valori de 10 150 C. Padurile de foioase cu frunze cazatoare sunt caracteristice zonei climatice temperat-oceanica si de tranzitie spre climatul continental si au o extindere mai mare in emisfera nordica Europa de Vest si Centrala. formate sub paduri de foioase. podzolurile corespund unui climat umed si racoros si se dezvolta sub padurile de conifere( in Marea Britanie). si dinspre interiorul continentului. unde sunt predominante masele de aer umed. unde se inregistreaza si caderi mai abundente de zapada in sezonul rece. Polonia.000 mm/an si cresc spre latitudinile mari. terenurile agricole sunt folosite pentru culturi si cresterea animalelor. Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat in conditiile unei umiditati moderate si sub padure.. vestul S.000 mm/an precipitatii) asigura. Chile. pe de o parte. circulatia maselor de aer este tot dinspre ocean. climatul este dependent de circulatia maselor de aer dinspre ocean. In emisfera sudica ocupa spatii mai restranse. America de Sud la latitudini de 40 500 C. V. Clima temperat-oceanica este caracteristica partii vestice a continentelor din zona temperata (Europa de Vest Marea Britanie.

Elvetia. Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri.U. locul lor fiind luat de plantatii. si al Canadei) si America de Sud (Argentina). S. portuare. pajisti si terenuri agricole. Croatiei. industriale. artar. iar arbustii. Datorita incalzirii puternice a uscatului. Cehia. tei. arborii isi pierd frunzele si sunt reprezentati de fag. dar aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor naturale. Fauna acestor paduri este formata din cerb. Mediul temperat continental Se desfasoara in partile centrale ale continentelor. gorun. Raurile au un regim neregulat. Aici mediile naturale ale campiilor si dealurilor au fost in transformate in medii de culturi agricole. ulm. Clima temperat-continentala este caracterizata prin veri calduroase si uscate si prin ierni extrem de reci.A. pot produce inundatii primavara din cauza topirii zapezilor. Austria.A. iar vara debitele scad din cauza secetei sau cresc datorita ploilor torentiale. frasin. la distante mai mari in raport cu oceanele. N. Italiei. precipitatii putine (sub 500 mm/an) si o accentuare a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt incadrate de munti inalti. etc). caprioara. dar valorile mai mari sunt la finele primaverii si vara. mai raspanditi sunt cornul.Zeelanda. lup. apoi in America de Nord (podisurile din centrul S. polare si arctice.U. sangerul si lemnul cainesc. Iugoslavia. Canada. stejar. verile sunt foarte .) introduc o nota de antropizare. toamna si iarna sunt secetoase. Germaniei. de asezari de diferite tipuri. urs brun si jder. Caucaz. Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental. Precipitatiile cad in orice luna. vulpe. N. In munti. S. care impiedica patrunderea maselor de aer oceanic. mistret. etc. caile de comunicatie si asezarile (de exemplu in Franta. carpen. fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati. cele din Extremul Orient. Scotia. ingheata in timpul iernii. In sezonul rece. In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate. Astfel de medii se gasesc in Bulgaria. Himalaya.. activitatile turistice.

cernoziomuri care sunt soluri fertile. Fauna cuprinde iepuri. Unele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de masa lemnoasa. . Aceste regiuni constituind cele mai insemnate zone cu cereale de pe Glob. partea centrala a Asiei. numita silvostepa. cu temperaturi medii lunare sub 00 C. intr-un climat secetos si sunt situate la suprafata solului fiind bogate in humus. ca potarnichea. Kazal-Kum). deserturile din Asia Centrala (Kara Kum. Trecerea dintre padurile de foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de tranzitie. multe insirate de-a lungul unor drumuri transcontinentale (Transsiberianul in Eurasia sau magistralele din Canada). Solurile sunt formate din: castanoziomuri ce se formeaza pe loess si corespund unui climat uscat si cald. cu temperaturi medii lunare de 15 200 C. unde alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale.calduroase. combustibili sau minereuri. formate pe loess. unde sunt numite prerii. Aceste formatiuni se afla in partea de est a Europei (pusta in Ungaria. Mediul temperat-excesiv Mediul temperat-excesiv se afla in interiorul continentelor cuprinzand China de Vest. iar apoi prin extinderea suprafetelor cu pasuni si unele terenuri agricole. Conditiile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari. Limita vestica a stepei din Europa trece prin sud-estul tarii noastre. prepelita. baragan in Romania. stepa in Rusia). in care ierburile stepei alterneaza cu palcuri de copaci. unde sunt cunoscute sub numele de pampas. Cantitatile medii de precipitatii au valori reduse. Ca vegetatie avem stepele alcatuite din ierburi. in America de Nord. Mongolia si Marele Bazin din S. popandai. Acestea sunt concentrate in sud. fiind cuprinse intre 300 si 500 mm/an. harciogi si diferite pasari.U. iar iernile sunt reci. si in America de Sud.A.

Sudul Italiei. Nordul Egiptului. pampas in America de Sud. carnivore.Doar in lungul raurilor mai importante si in depresiunile unde panza freatica se afla la adancimi reduse vegetatia este mai bogata. Grecia.a. Bulgariei. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative. Cele mai importante orase se afla in lungul vailor cu scurgere permanenta. la care se adauga erbivore.Vestul Croatiei s. . umbelifere etc. Aceasta asociatie vegetala poarta denumiri diferite: stepa Europa si Asia. in prerii predomina ierburile inalte. Liban. culmile deluroase sau montane cu versanti dezgoliti sau cu ierburi si numeroase vai seci. ierburi tepoase. Ca urmare. al Frantei. si este caracterizat prin ierni blande. Israel. calde si uscate. iar in pampas asociatia ierboasa este presarata cu tufisuri. Tinuturile din mediul temperat-excesiv au constituit din vechi timpuri marile terenuri de pasunat ale lumii. specii de pasari. intre 30 si 450 latitudine. Exista insa anumite diferente intre acestea. Mediul mediteranean Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane. dar si la contactul deserturilor cu muntii. perioada vegetativa dureaza 1-2 luni (martie-mai). De exemplu. intre care sunt intervale scurte cu precipitatii reduse (sub 100 mm/an). Fauna este mai putin bogata decat cea forestiera. dominand rozatoarele. tussock in Noua Zeelanda. cand se dezvolta un numar restrans de plante xerofite (rogoz. sud-vestul Australiei. Cuprinde o vegetatie de tip ierbos. ploioase si veri calduroase. compozite. veri lungi. Cipru. microdepresiunile cu eflorescente saline. aici dezvoltandu-se asezari si diverse culturi agricole. unde exista izvoare bogate ca debit. la care se adauga leguminoase. in Africa de Sud. Iordania. In peisaj se impun campurile de nisip cu dune ce au dimensiuni foarte mari. saxaulul alb si negru) cu adaptari numeroase. veld in sudul Africii. in care domina gramineele. dar acesta se mai afla si in California. prerie in America de Nord.

cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii. Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara. struguri. dar in vaile irigate zarzavaturile se dezvolta bine. Culturile de iarna sunt zarzavaturile si cerealele. iar Siracusa (Sicilia) este un tip mai cald si mai umed.uscate. Santiago (Chile) constituie tipul cel mai racoros si mai uscat situat pe coasta vestica a continentelor. torenti si alunecari de teren. Acestea se numesc pamanturi rele" sau badland-uri". fie aer cald (Santa Ana in Chile). Se ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant. cu un interval de variatie termica mai mare si cu veri mai calduroase. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). Recoltele cerealiere sunt scazute din cauza lipsei de umiditate. facilitata de prezenta vanturilor de vest. . Gasim aici soluri roscate-castanii si roscate-brune. torenti si suprafete pe care apar rocile in urma spalarii solului. avand regiuni intens populate si cu multiple modificari in peisaje. si debite mici in cel cald. din cele 5001. au pante mari si o scurgere puternic influentata de modul de manifestare a precipitatiilor.000 mm/anuale). racoroasa (temperaturi medii de 5 100 C) si cu nebulozitate accentuata. cand multe dintre ele seaca. un sol rosu format pe calcar. se inregistreaza debite importante in sezonul ploios. intrucat nu mai pot fi folosite nici in agricultura si nici la impaduriri. Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de 20 250 C). Din munti se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta. cand sunt transportate torential cantitati insemnate de aluviuni. Precipitatiile sunt cuprinse intre 400 si 800 mm/an si au deseori un caracter torential. Adesea acestea sunt plantate intre sirurile de arbori de smochini sau de maslin. bora in Croatia). cu o multime de ravene. sub forma de ploi torentiale. Se intalneste de asemenea terra rossa. In jurul Marii Mediterane limita climei mediteraneene coincide cu limita culturii maslinului. Agricultura mediteraneana se bazeaza pe culturi traditionale smochine. Raurile sunt scurte. masline si arahide rezistente la seceta verii.

000 mm/an. jderi. Malaysia etc. s. MEDIILE INTERTROPICALE se afla de o parte si de alta a Ecuatorului. insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor. capre salbatice. in apropierea coastelor fiind mai mari. iudaica. porturi si infrastructura ce modifica mult. Cea mai mare parte a padurilor mediteraneene a fost distrusa. pinul de Alep. iar in California. Aici au inflorit. Copacii sunt scunzi. se manifesta cea mai mare presiune turistica de pe Glob. se desfasoara activitati economice. stralucite civilizatii (egipteana. in medie pana la 50 latitudine. nordul Podisului Brazilian). bizantina. ursi. lupi. In functie de conditiile climatice se deosebesc urmatoarele tipuri de medii: mediul padurilor umede dense. in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare. Precipitatiile medii anuale sunt abundente. romana. Indonezia.000 m. Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe intreaga planeta.Vegetatia este formata din arbori vesnic verzi. pana la limita cu mediile temperate. caracteristicile initiale ale tarmului.a. cedrul de Liban. stejarul vesnic verde. se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari. mediul padurilor umede deschise. greceasca. in Columbia. Spre exemplu. cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim. locul lor fiind luat de tufisuri dese numite in sudul Europei (in Grecia) maquis si garriga. broasca testoasa. depasind 2. In Australia este caracteristic eucaliptul si salcamul. la Buenaventura. la altitudini pana la 1. maslinul salbatic. cu o extensie deosebita in America de Sud (bazinul Amazonului. Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. xerofiti (esente lemnoase caracteristice). II. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor.). pe . chaparral. magotul si sacalul. din vechi timpuri. impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari. litoralul Golfului Guineii.exista o mare concentrare de populatie si de asezari omenesti. mediul desertic si mediul semidesertic. Africa (bazinul fluviului Congo. au coaja groasa si frunze mici si cerate. mediul de savana. Mediul padurilor umede dense Se afla de o parte si de alta a Ecuatorului. Podisul Guyanelor. cum sunt stejarul de pluta. Filipine. pentru a rezista la uscaciune. vipera cu corn. Fauna cuprinde numeroase insecte. estul Madagascarului).

Vegetatia este reprezentata de padure. umiditatii (peste 85 %). Evaporatia este foarte mare. a valorilor temperaturilor (25 350 C). abanosul. bambusul. in Nigeria si in Golful Guineii. cum sunt orhideele. iar cele mai extinse sunt in bazinul Amazonului (selvasul). iar atmosfera este permanent saturata cu vapori de apa. mangan si aluminiu care dau argilelor culoarea rosiatica). in bazinul fluviului Congo. cu regim aproape diurn).000 mm. ramurile arborilor si lianelor folosindu-le pentru sustinere. licheni. Umezeala si temperaturile ridicate determina circuitul rapid al substantelor nutritive. respectiv a precipitatiilor (2. mango. arborele de scortisoara. . bosanes etc. Vegetatia cuprinde un numar mare de liane (90% din speciile existente pe Glob) si plante epifite care se ataseaza de trunchiul. se inregistreaza peste 9.. Aceste conditii favorizeaza dezvoltarea padurilor ecuatoriale luxuriante care sunt greu suportate de om.tarmul Pacificului.de chinina. Insulele Filipine si nord-estul Australiei. Nebulozitatea este ridicata. acaju. au loc condensari la altitudine si ploi bogate in a doua parte a zilei. de ulei.000 mm/an. bazinul fluviului Congo. Ele sunt dispuse etajat. in timpul anului. Arhipelagul Indonezian si in cel Filipinez. arborele de cafea. care este cunoscuta sub numele jungla. in Arhipelagul Indonezian. precipitatiile sunt bogate in tot timpul anului.4. padurea se remarca prin arbori si arbusti cu valoare economica deosebita (arborele de cauciuc.000 . pe doua-trei straturi. Climatul se remarca prin constanta. Congo).: fluviile Amazon. arborele de cacao. iar albiile raurilor sunt marginite de maluri cu vegetatie bogata. iar descompunerea substantelor organice sub actiunea bacteriilor favorizeaza formarea solurilor lateritice ( bogate in oxizi de fier. Cunoscuta sub numele de selvas. cu tufisuri. etc). muschi si diferite ferigi. Aceasta clima este permanent calda si umeda si se extinde in bazinul Amazonului. foarte densa. America Centrala. cei mai inalti arbori ajungand la inaltimea de 40 50 m. mahonul. In urma defrisarilor s-a produs distrugerea iremediabila a mii de specii de plante si animale si se instaleaza o vegetatie secundara. palisandrul. Cursurile de apa cu cele mai mari debite se intalnesc in acest mediu. hylaea. palmierul de vin. unde ploua constant si aproape zilnic (ex. palmieri si bambusi. in Golful Guineei. impiedicand formarea humusului.

podisuri. Dintre mamifere. cimpanzeul si babuinul in Africa. India s. constituind minereuri cu valoare industriala. principalul minereu de aluminiu este exploatat pe coasta Guyanei America de Sud. Argentina. Mediul padurilor umede deschise Mediul padurilor umede deschise face tranzitia intre padurile umede dense si savane.).a. in care peisajul se impune prin paduri si prin formatiuni ierboase. de vanilie s. estul Braziliei. intre 50 si 200 latitudine (America Centrala. urangutanul si gibonul in Asia de Sud-Est. cum sunt gorila. cum sunt cele din savane: leul. eroziune etc. Transamazonianul). care . dar in unele cazuri s-au instalat fenomene ca degradarea terenurilor prin lateritizare. sunt raspandite maimutele. sa se revina la un mediu natural. apoi in spatiul marilor orase si in lungul marilor artere de comunicatie (de exemplu. De asemenea. cu debite foarte mari (insotite de revarsari si inundatii) in sezonul ploios. Filipine. si debite mici (raurile mici seaca) in sezonul uscat. sunt extrase. rezulta forme de relief specifice.Fauna cuprinde cateva zeci de mii de specii de insecte. Nigeria s. la care se adauga animalele carnivore. Nivelul hidrologic al raurilor este puternic influentat de regimul precipitatiilor.a. exemplu bauxita. nordul Australiei si o mare parte din Africa Centrala. altul decat cel initial. in aceste locuri s-a produs schimbarea unui mediu natural al padurii ecuatoriale cu un mediu antropizat. cuprinde regiuni de campie. sudul Africii). Interventia omului a facut ca acest mediu sa-si restranga mult arealul intr-o serie de regiuni sud-americane (in Brazilia indeosebi). India. ocupand areale in ambele emisfere. In locul padurilor defrisate s-au extins culturile agricole. Mineralele amintite in compozitia solului. de cacao. unde exista amenajari portuare. leopardul.a. in care se mai pastreaza sechele ale interventiei omului. asiatice (Indonezia. pentru ca. estul si vestul Insulei Madagascar). China de Sud-Est. Insulele din Indochina. africane (R. in final. dar regional poate ajunge si la 300-350 (de-a lungul tarmului Golfului Mexic. lanturi de munti nu prea inalti. numeroase pasari si reptile.). Congo. indeosebi plantatii de arbori tropicali (de cafea. In timp. Schimbarile sunt mult mai profunde in regiunile de tarm. Ca urmare.). D. tigrul.

Activitatea bacteriana intensa nu permite acumularea humusului. reptile. din ele se desprind padurile galerii". dar favorizeaza o descompunere rapida a resturilor vegetale. iar sezonul cald si secetos are temperaturi de 10 200 C.500 mm care provoaca. In aceste conditii.000 mm in Assam). avand o alcatuire si inaltimi mai reduse. elefantul. cu precipitatii rare. insa rezervele de apa din sol atenueaza uscaciunea). aluminiu (de aici culoarea roscata sau violacee) sau de argila (culoare negricioasa) si. folosite in intervalul cu uscaciune. dar sub forma de averse. de unde si numele de feral-soluri. teckul. cu arbori si arbusti de inaltime redusa. iar sezonul secetos se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre continentul Asia spre Oceanul Indian. . abanosul. pe masura departarii de aceasta. Sunt paduri care isi pastreaza frunzele (2-3 luni in vreme de seceta. vegetatia este bogata si densa. Sezonul cald si ploios are temperaturi de 20 250 C. ca urmare. unul umed si altul secetos. fertilitatea va fi scazuta. padurile contin specii apreciate pentru calitatile lemnului. din care se ridica insa si copaci care ating 30-35 m. In aceste conditii. platouri ce au la partea superioara o crusta de oxizi de fier etc). Intalnim si padurile cu frunze cazatoare. Solul este un amestec de argila si cuart cu un continut ridicat de fier. in tinuturile aflate la latitudini mari. care inainteaza in lungul raurilor cu debite bogate. umezeala bogata. solurile au acumulari bogate de oxizi de fier. de 1. primele se gasesc in vecinatatea padurilor ecuatoriale. sau care si le pierd (sunt patru luni fara precipitatii). precipitatiile anuale. pasari. Sezonul ploios se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre Oceanul Indian spre sudul si sud-estul Asiei (vara). Formatiunile vegetale difera in functie de cantitatile de apa ce rezulta din precipitatii si lungimea intervalului secetos.000-1. Solurile pot sa atinga mai multi metri. care aduc cantitati mari de precipitatii (peste 12. Fauna cuprinde diferite specii de maimute. Clima se caracterizeaza prin doua sezoane calde.constituie elemente distincte in peisajul acestor regiuni (pedimente. Ploile bogate din sezonul de vara asigura suficiente rezerve de apa in sol. in regiunile unde deficitul de umiditate a cauzat aceasta adaptare care se afla in vecinatatea savanelor. precum santalul. tigrul. inselberguri. pantera. de 75 %.

ca in padurea ecuatoriala. llanos in Venezuela ). iar dintre ierburi predomina gramineele xerofite inalte de pana la 2-3 m (iarba elefantilor). au fost defrisate mari intinderi ale acestui tip de padure. In Brazilia vegetatia de . S-V Arabiei Saudite. care au radacini adanci si ramificate prin care absorb necesarul de apa din sol. savane cu acacii. Savana este alcatuita din specii xerofite. S-E Republicii Africii de Sud. Chile. cu arbori avand frunzele vesnic verzi. N-E Australiei. lemn pretios (destinat exportului). iar in America de Sud exista savane cu ierburi inalte si arbori rari. S-V Indiei. in Insula Tasmania si centrul Insulei Madagascar. si o iarna uscata. pentru lemn de foc.Precipitatiile abundente si marirea suprafetelor defrisate favorizeaza procesele de eroziune. mai ales in India. in Brazilia. palmierul de savana si acaccia (cu coroana in forma de umbrela). exploatarilor de petrol si minereuri. legata de extinderea regimului ecuatorial al precipitatiilor. Solurile rosii de savana sunt relativ fertile. ce poarta nume diferite in statele in care aceste formatiuni sunt dominante (campos in Brazilia. Mediul de savana Se gaseste in vestul Angolei si al Namibiei. iar suprafata frunzelor s-a redus pana la spini. lasand loc terenurilor degradate. extinderii transporturilor. Dintre arbori. mai raspanditi sunt baobabul (cu trunchiul gros). savane cu palmieri. Climatul este caracterizat prin existenta a doua sezoane distincte: o vara umeda si calduroasa. In Africa exista savane cu baobabi. Datorita exploatarii intense. pentru micsorarea evapotranspiratiei. nordul Venezuelei. Acestea au inaltimi care uneori ajung la cativa metri. Cursurile de apa sunt insotite adeseori de paduri-galerii. corespunzatoare conditiilor introduse de vanturile alizee.

rinocerul. Presiunea antropica este relativ mare si in aceste regiuni. iar in apropierea apelor vietuiesc rinocerul si hipopotamul sau specii de pasari ca: flamingo. peisaje antropizate. caatinga este formata din tufisuri spinoase xerofite. In apele raurilor mari traieste crocodilul. ceea ce contribuie la cresterea continutului de CO2 si particule in atmosfera si la accentuarea efectului de sera. zebra. In functie de conditiile de ariditate. care se dezvolta folosind umiditatea mare a solului din lunci. In lungul raurilor mari se intalnesc paduri-galerii. Prin disparitia florei datorita pasunatului excesiv si secetelor. In plus. nandu in America de Sud si emu in Australia. rezultand. intre savana si deserturile nord africane.savana poarta numele de campo-cerrado si caatinga. pelicani. bivolul salbatic. in multe tari africane. alergatoare. hienele si sacalii. iar in Venezuela de llanos. cu vegetatie ierboasa si precipitatii de 200-600 mm) a devenit un teritoriu semidesertic sau chiar desert. marea parte a Sahelului (zona de trecere. deserturi aride (50-150 mm/an) si . In Australia un animal caracteristic este cangurul. mai ales in centrele de exploatari de minereuri. cum sunt strutul in Africa. Mediul desertic Mediul desertic se extinde intre 150 si 350 latitudine.a. circa 300-500 km latime. caprioara. egrete s. deserturile se diferentiaza in deserturi hiperaride (cu precipitatii sub 50 mm/an). In multe locuri savanele sunt distruse prin incendiere pentru obtinerea terenurilor pentru culturi si pasunat. sud-americane si asiatice. girafa si elefantul. regiunile de savana care n-au fost transformate in terenuri arabile constituie in prezent domeniul cresterii extensive a animalelor. pe spatii variate. Savanele Africii formeaza habitatul unor ierbivore ca gazela. tigrul. leoparzii. Savana africana este cea mai renumita si strabate continentul de la est la vest in doua fasii mari situate de-a lungul paralelei de 100 latitudine nord si sud. Cu acestea se hranesc leii. antilopa. Dintre pasari sunt specifice cele mari.

se remarca prin mase de nisip cu dune de dimensiuni mari si campuri de pietre.000 de ore pe an. ajungand pana la aproape 500 latitudine: Gobi. varfuri ascutite izolate etc. iar reteaua de rauri ce coboara din munti. In zilele de vara temperaturile pot sa ajunga la 500 C. radacini lungi si adanci. Thar in India). Murray). in centrul si vestul Australiei.5004. vegetatia aproape ca lipseste. unde precipitatiile sunt sub 150 mm/an si cad in cateva averse la intervale mari de timp (sunt si ani lipsiti de ploi).) si o densitate extrem de mica. dar cu seminte rezistente in lunga perioada secetoasa. care transporta particulele fine pe distante foarte mari (sute de kilometri). frunze reduse. cu o distributie neuniforma. determina dezvoltarea unor cruste de culoare alba. Precipitatiile putine si evaporatia intensa fac ca marea majoritate a vailor sa fie seci. Kara-Kum. Pakistan.semideserturi (150-250 mm/an). Marele Bazin (America de Nord) s. Temperaturile medii anuale sunt ridicate (25 300 C) si se inregistreaza mari diferentieri diurne. Asia (Peninsula Arabia. cu un regim de insolatie care poate sa atinga 3. frecvent transformate in spini etc. mici. munti cu versanti abrupti. numai raurile foarte mari (Nil. de campuri de pietre (hamade). care. Clima este calda si uscata. intrucat apa se pierde rapid prin evaporare si infiltrare. Precipitatiile sunt rare si . speciile de plante prezentand adaptari (ciclu vegetativ scurt pe intervalul umed de dupa ploi. are o activitate nocturna. in cazul majoritatii speciilor. America de Nord (Podisul Mexican. Namib). dezorganizata. Kizil-Kum. TakliMakan (Asia). Kalahari. in emisfera nordica.a Caracteristica mediului desertic este climatul cald si uscat cu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200 mm. iar in noptile de iarna temperaturile pot sa fie negative. Cele mai intinse deserturi sunt in Africa (Sahara. la baza carora sunt poale de grohotis. Senegal. Mojave-Sonora) si in America de Sud (Atacama. Vanturile puternice genereaza furtuni de nisip violente. cu izvoare in regiuni cu precipitatii bogate. Deserturi exista si in afara regiunilor tropicale. Acumularea de saruri rezultate din evaporarea apei. Deserturile propriu-zise.in Chile). Relieful specific este reprezentat de intinderi mari de nisip (erg-urile sahariene). pot traversa desertul (pierd o parte din debit si ajung la ocean sau in unele lacuri). verzuie sau gri. La fel de saraca este fauna. Iran. In aceste conditii.

In deserturi predomina suprafetele intinse lipsite de vegetatie. Camila dromader. In deserturile foarte uscate aproape intreaga suprafata a pamantului pare a fi lipsita de vegetatie. unde se intalnesc palmieri. . in primul rand din cauza lipsei de apa pe intreaga durata a anului. lame etc. mici plante lemnoase taratoare. exista si plante suculente care ating cativa metri inaltime. constand din roca nuda. Mediul desertic creeaza mari dificultati plantelor si animalelor. pietris si nisip sau dune miscatoare. in pustiurile reci vegetatia dominanta este formata din tufe rare de graminee. Din cauza modificarilor globale ale climei si activitatilor umane este evidenta o tendinta de extindere a regiunilor desertice si de accentuare a secetelor prelungite. lasate aproape de suprafata. specifica desertului Sahara. In Sahara cad ploi extrem de rar (5 mm/an). in functie de tipul compusilor fierului care le coloreaza. cu adaptari pentru utilizarea (economica) a apei: multe specii au frunze caduce. cu ciclu rapid de dezvoltare. In schimb. Vegetatia este localizata pe fundul vailor seci (ueduri) si in oaze. licheni etc. tufisurile xerofite. scorpioni si insecte. Deserturile au o vegetatie care difera mult de la o regiune la alta. in Atacama. Solurile de desert (sieroziomuri) sunt lipsite de humus datorita vegetatiei rare si au o culoare cenusie sau roscata. in Gobi sunt camile cu doua cocoase si cai salbatici. a fost domesticita. iar uneori picaturile de ploaie se evapora inainte de a atinge solul. muschi. In pustiurile calde vegetatia este ceva mai variata. Pentru desertul Kalahari este caracteristic strutul african. Spre exemplu. acoperite cu dune de nisip sau cu stanci. inregistrandu-se mai multi ani consecutivi fara precipitatii. in Sahara predomina ierburile. iar in deserturile Mojave Sonora (SV Statelor Unite) sunt caracteristici cactusii candelabru. Fauna este reprezentata prin diferite specii de serpi. cat si (in multe puncte) din cauza incalzirii excesive a aerului si solului in perioada soarelui inalt. suculente sau spinoase. Aceste soluri contin mari cantitati de carbonat de calciu si alte saruri.extrem de neregulate. care folosesc rezervele de apa din panzele freatice. cum sunt euforbiaceele arborescente si cactusii.

pomi fructiferi). arbusti si plante suculente (brusa cu accacii din nordul Saharei. minereurile de fier si aurul din deserturile australiene. Sahara (Libia. In tinuturile semiaride traiesc peste 600 de milioane de oameni. ceea ce conduce la o vegetatie de sezon cu ierburi. catinga braziliana etc). Turkmenistan). a caror existenta este amenintata permanent de inaintarea deserturilor cu viteze care pot sa atinga mai multi kilometri pe an. Africii de Sud). in regiunile periferice ale Saharei si in sudul Africii (tarmurile Namibiei si Rep. Sonora (Mexic). Faptul ca adapostesc in subsolul lor o serie de bogatii minerale. Unele plante ierboase sunt efemere si isi desfasoara intregul ciclu vegetativ in perioadele scurte cu ploi. Mediul Semidesertic Semideserturile se desfasoara la trecerea dinspre desert catre regiunile vecine (savana sau regiunea subtropicala). Vaile sunt mai mari. Cauzele desertificarii sunt legate de variabilitatea climatica si in primul rand de tendintele globale de incalzire a Terrei si de activitatile omului prin presiunea exercitata asupra tinuturilor semiaride extrem de fragile. Kuweit. din Peninsula Arabia (Emiratele Arabe Unite. au apa in sezonul umed si asigura conditii vitrege pentru existenta unor asezari mici. Deserturile sunt putin propice si vietii.a. brusa cu cactacee din Mexic. si activitatii umane. iar ploile cad anual si mai regulat. Arabia Saudita). Mojave (S.U. Tunisia). ca de exemplu in pustiurile Karakum (Kazahstan. bumbac. minereurile neferoase din desertul Atacama. Vegetatia prezinta diferite adaptari la conditiile de ariditate. Aducand mari daune tarilor din zona. a favorizat aparitia unor asezari umane. Aici cantitatea de precipitatii este mai mare (300-350 mm/an). cu exceptia oazelor. Algeria. Gratie irigatiilor unele areale desertice au fost transformate in ogoare roditoare. Sunt caracteristice in Podisul Iranului.). In acestea populatia practica agricultura irigata pe mici parcele (legume. pot sa reziste perioade . ea continua sa acapareze noi areale. Cactusii si agavele sunt plante suculente care acumuleaza rezervele de apa in tesuturi speciale. cum sunt hidrocarburile in Sahara si in pustiurile din Peninsula Arabia.A. in America de Sud pe portiuni din litoralul vestic (Mexic) si in interiorul Australiei. datorita cresterii demografice rapide. in America de Nord la est de Cordilieri. diamantele din desertul Namib s.Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei.

cu temperaturi minime care au ajuns la 71. bogate in saruri. America de Nord). in general. absenti. caracteristica emisferei boreale (Europa. se caracterizeaza printr-un climat cu sezon de iarna foarte rece (temperaturi sub 300 C. Asia. iar temperatura medie a lunii celei mai calde nu depaseste 100 C. ceea ce nu permite solului sa se dezghete decat la suprafata. Medii polare si subpolare Mediile polare si subpolare sunt situate in jurul Polului Nord (Oceanul Arctic si teritoriile din jur nordul Canadei. Alaska.10 C in Siberia. Aici. in extremitatile polare de convergenta. dezghetul atingand vara numai o patura superficiala. III. Mediul subpolar prezent in extremitatile continentelor nordice. 0 Vegetatia reprezentata prin taiga este dominata de paduri de rasinoase (molid. Ierburile sunt xerofite sau halofile si rezista pe soluri uscate. pin. Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei regiunilor semidesertice. Arborii sunt. solul este inghetat in adanc (permafrost). in nordul Canadei. Se disting doua tipuri de mediu: mediul subpolar (de tundra) si mediul polar glaciar. In semidesert se practica de obicei cresterea extensiva a vitelor.indelungate fara ploi. zapada. favorizand formarea mlastinilor. extremitatea nordica a Eurasiei ) si a Polului Sud (domeniul Antarctic continental si oceanul din jur). Iarna este anotimpul dominant si se inregistreaza geruri puternice. cand temperaturile se pot ridica la 100 C. Clima subpolara este de tranzitie spre regiunile polare si se extinde intre 50 si 70 latitudine. brad). nord-estul Europei si in nordul Asiei. cuprinsa . precipitatii reduse (sub 400 mm) cad frecvent la schimbarea anotimpurilor. Fauna cuprinde hiene si sacali. Vara este scurta. Insula Groenlanda. vanturi intense) si unul de vara. la care contribuie si revarsarea cursurilor de apa. producandu-se topirea partiala a zapezii.

in sud. mari de pietre etc). Tundra se dezvolta in nordul padurilor de conifere.000 de km2. Tundra se afla la nord de taiga. in nordul Europei si al Americii de Nord. datorita panzei freatice aflate in apropierea suprafetei terenurilor. Arborii neavand inaltimi prea mari. umede. Modelarea reliefului se realizeaza prin inghet-dezghet. Solurile sunt. subpolar. in nord. fiind formata predominant din muschi si licheni.p.000. Fauna cuprinde renul. cat pentru producerea celulozei. Tundra este un mediu natural putin modificat de om. datorita faptului ca evaporatia este redusa. extinzandu-se in nordul Siberiei. Asezarile sunt mai putine. d. pini si molizi. in majoritate.v. din actiunea zapezii si vantului rezultand forme periglaciare (rauri de pietre. economic ei au importanta nu atat pentru cherestea.). iar substratul este permanent inghetat pana la adancimi care depasesc 300 m. Inundatiile. provocate de revarsarea raurilor in timpul verii.intre padurea de foioase. afin. vulpea polara. arin pitic s. fie in cele unde pajistile au o . iepurele alb. avalanse. In emisfera nordica trecerea de la taiga la tundra se face printr-o fasie de tranzitie. formand o fasie de-a lungul tarmului Oceanului Arctic. numita silvotundra. salcie pitica s.a. ciuful de zapada etc.) si cu frunze cazatoare (mesteacan pitic. si tundra. unde ocupa peste 3. in care apar paduri izolate de mesteceni. In emisfera sudica tundra ocupa extremitatea sudica a Americii de Sud si insulele din jurul continentului antarctic. boul moscat (in America de Nord) si diferite pasari. Predomina solurile podzolice. Fauna taigalei cuprinde animalele cu blana pretioasa. favorizeaza desfasurarea unor areale mlastinoase. ciuperci.d. alaturi de vegetatia ierboasa. Constituie cel mai mare fond forestier al planetei. in regiunile subpolare cu un climat aspru. Cu toate acestea peisajul de tundra este umed. Vegetatia este saraca.a. arbusti semper-viriscenti (merisor. concentrandu-se fie in regiuni cu resurse de subsol (petrol in Alaska. caracterizat prin temperaturi medii anuale negative. ca bufnita de zapada. lemingul. carbuni si minereuri in Eurasia).

doar in sezonul de vara. care au asezari bine definite. cand lipseste total radiatia solara. aur (Siberia. Alaska) s. laponii care migreaza catre orasele limitrofe zonei si iakuti. prin tasare.). minereu de fier (in Siberia. in provincia canadiana Manitoba.dezvoltare mai mare. se dezvolta cateva specii de licheni. fiind influentata de calotele polare.U. ale caror asezari rurale se numesc igluuri. in Antarctica. Se afirma ca racirea aerului datorita ghetii este atat de intensa incat se formeaza mici cristale de gheata la cateva picioare deasupra solului. Clima polara este cea mai friguroasa clima zonala. Fauna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari. Tunguska si altele in Siberia). precipitatiile sunt numai sub forma de zapada care. in Arctica are nuante continentale si oceanice. in scurtul sezon de vara.a. Uneori. Deoarece nu poate exista viata vegetala in conditiile calotelor glaciare. dand nastere unei furtuni de zapada. in Laponia. in insulele din Oceanul Arctic si in Antarctica. este din ce in ce mai mult modificat de om. sunt extrem de geroase. muschi etc. valorile cele mai scazute fiind inregistrate la statia Vostok (-88. impreuna cu clima subpolara ocupa circa 1/5 din suprafata Terrei. in tinuturile arctice. multa vreme aproape intact. in unele zile. in Peninsula Labrador). . in statul Alaska din S. iar noptile polare". In zona arctica traiesc eschimosii. Peisajul taigalei. provocand o slaba topire a zapezii si sunt caracterizate printr-o iluminare prelungita.A. fiind cel mai rece de pe Pamant. morse. unde este cea mai aspra. Ca urmare. temperaturile devin pozitive. se transforma in mase de gheata ce ating in Antarctica si Groenlanda grosimi de la cateva sute de metri la peste 2. permitand cresterea animalelor. la exploatarea lemnului adaugandu-se extractia unor resurse minerale: carbuni (bazinele Peciora. caracteristicile mediului natural se pastreaza. Mediul polar glaciar se afla in Groenlanda. Se extinde in Antarctica si Groenlanda. si pinguini. deasupra ghetarilor se ridica creste si varfuri de munti pe versantii carora. petrol (in bazinul fluviului Obi din Siberia. Temperaturile medii lunare sunt negative.000 m. influentele antropice fiind limitate. aceasta forma de regim polar constituie un desert rece total. ursul polar.30 C) in Antarctica. Ca urmare.

iar pe de alta parte. Carpati. Elvetia. Calote de gheata pot fi intalnite si la Ecuator. Solurile montane sunt etajate in functie de diferentierea pe verticala a conditiilor bioclimatice si de pozitia lantului de munti intr-o anumita zona climatica. In emisfera nordica muntii din Scotia. Pentru fiecare crestere cu un kilometru temperatura scade cu 5 100 C. Rusia). N.. S. Prin utilizarea spatiului aerian arctic se scurteaza distantele dintre regiuni.Locuitorii se indeletnicesc cu pescuitul. Missouri. uraniului si aurului (Alaska. Asezarile omenesti sunt putine. Marii Britanii. de . Medii montane Mediile montane caracterizeaza muntii inalti. Italiei) Scandinaviei (Norvegia. vanatul.U. Austria. Cei doi munti din Africa de Est depasesc 5 km inaltime. si doar in tinuturile arctice. zapada permanenta si calote de gheata. Alpi (Franta. Apa rezultata din dezghet gaseste cai de drenare. Peisajul antropic s-a diversificat prin aparitia de baze militare. Anzi (America de Sud Argentina. aerodromuri. exploatarea petrolului. care rezista pana in timpul verii. in Antarctica exista mai multe statiuni de cercetari stiintifice apartinand Rusiei. astfel ca solul nu este atat de noroios. Suedia). cand incepe sa se topeasca. Kenya (Kenya).A. de pozitia acestora in raport cu zonele de clima si de directia dominanta de deplasare a maselor de aer. Muntii Kilimanjaro din Africa de Est. Bolivia). Australiei. Pirinei (granita Spaniei cu Franta). facand ca ei sa adaposteasca ghetari. Printre cursurile de apa alimentate prin topirea zapezii se numara Columbia. cum ar fi: lantul muntilor Apenini (Italia). Tundrele montane sau tundrele alpine. de exemplu in Muntii Kenya si vecinatatea acestora. Cauza aparitiei calotelor in regiunile calde este scaderea temperaturii o data cu cresterea altitudinii. centre miniere. contribuind astfel la mentinerea unui debit constant in albiile raurilor. carbunelui. avand altitudini mai mici. nu au deloc sau foarte putin permafrost. Clima muntilor depinde pe de-o parte. Kilimanjaro (Tanzania). indiferent de zona climatica. Arkansas si Colorado. sunt acoperiti cu gheata cea mai mare parte a anului. Lanturile inalte constituie zone de acumulare a zapezii.

in depresiuni. practicandu-se sporturile de sezon. tufaris si ierburi. Factorul antropic si-a facut simtita aparitia prin desfasurarea asezarilor. viaducte. atat rutiere cat si feroviare. de la paduri de foioase. Vegetatia se succede pe verticala. iar pentru deplasarea turistilor in zone de agrement s-au creeat telecabine.altitudine. Mediul montan a devenit obiectiv turistic. dezvoltandu-se mai ales pe versantii insoriti. prin construirea de tuneluri.Pentru conservarea mediului.200 m creste o vegetatie fara copaci. cum ar fi caprioarele sau caprele montane. Pe la 3. . interventia antropica a avut un efect benefic prin aparitia unor rezervatii sau parcuri. de la baza si pana la o anumita inaltime caracteristicile climatice vor fi similare cu cele ale zonei de clima in care se afla. teleschi s. telescaune. compusa din tundra alpina. Se foloseste potentialul hidroenergetic al raurilor pentru producerea energiei electrice. muschii si lichenii care vara constituie hrana de pasunat pentru animale. In orice sistem muntos.a. S-au gasit modalitati si pentru dezvoltarea transporturilor. Plantele frecvente sunt arbustii. conifere si pana la pajisti alpine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful