Tipuri de medii de via Prin caracteristicile sale, mediul înconjur tor poate oferi, sau nu, condi ii favorabile desf

ur rii activit ilor umane. Cele mai favorabile medii de via sunt cele care se suprapun peste mediile temperate, de tip mediteranean, temperat umed i temperat uscat. Cu toate acestea mediul tropical umed din Asia de Sud ± Est este foarte bine populat, aproximativ 2 miliarde de oameni înfruntând musonul i precipita iile bogate. Pentru a întelege mai bine distribu ia spa ial a diferitelor tipurii de medii, recomand interpretarea h r ii de mai jos (Fig.1: Tipurii de medii pe Glob). Principalele tipurii de medii de via urm toare: i caracteristicile lor sunt prezentate în tabelele

MEDIILE INTERTROPICALE 1.Mediul tropical umed 2.Mediul tropical cu 3.Mediul tropical arid dou anotimpuri Caracteristici Lipsa anotimpurilor. Exist dou Este caracteristic anotimpuri: unul regiunilor de ertice i plois u unul secetos semide ertice. Temperaturi ridicate. Apar concentr ri Nu este favorabil mari i foarte mari desf ur rii activit ilor Precipita ii bogate. de popula ie. umane. P duri ecuatoriale. Râuri mari; ex: Amazon Soluri s race. Este slab populat. Tabelul nr. 1 MEDIILE TEMPERATE 1. Mediul 2. Mediul temperat 3.Mediul 4. Mediul 5.Mediul mediteranean arid temperat uscat temperat umed forestier boreal Caracteristici Cuprinde Cuprinde Apare în Estu Se întâlne te în Se întâlne te spa iul de erturile i Europei i în vestul i centrul în nordul bazinului semide erturile Asia Central . Europei, pe Europei, M rii zonei temperate: coasta de est a Asiei Mediterane. Gobi, Takla-Makan Vegeta ia Americii de (Siberia) i etc. Nord i a Asiei. Amercii de caracteristic Nord. este stepa. Însorit, cald, Prezint mari Deficit de Diferen ele de P durea de arid. contraste termice umiditate. temperatur conifere. între anotimpuri. dintre iarn i Diferen e mari var sunt mici. Ierni reci. de temperatur între var i Precipita ii Veri scurte. iarn . bogate. Mla tini. Are dou Popula ia este rar . Presiune Popula ie Nu ofer anotimpuri: antropic mare. numeroas . condi ii vara este Exist p uni care favorabile secetoas iar favorizeaz desf ur rii iarna ploias . cre terea animalelor activit ilor umane. Slab populat. Tabelul nr. 2

ce determina o varietate mare de medii. In cadrul lor se includ campii. Clima este caracterizata prin existenta celor patru anotimpuri. temperat-continental si mediteranean. podisuri. Precipita ii reduse. cauzala. Mediul subpolar 2. temporala. în Groenlanda. MEDIILE DIN ZONA TEMPERATA Se intind in latitudine intre 400 si 600. mediul forestier boreal. la nord de Nord. aer. avand o dezvoltare mai mare in regiunile de campie si de dealuri . avand o mare dezvoltare in continentele din emisfera nordica. inclusiv omul cu activitatile sale) intre care s-au statornicit relatii multiple de natura spatiala. Mediul temperat oceanic Mediul temperat-oceanic se afla in spatiile continentale vecine oceanelor. apa. vietuitoare. Mediul glaciar Caracteristici În nordul Europei. Acoperit de calota glaciar . cu ierni friguroase si veri calde. la latitudini de 40 550 C. TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE PE TERRA Mediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din mai multe componente (relief. Solul este permanent înghe at. I. Nu este favorabil activit ilor umane. Se caracterizeaza prin anotimpuri distincte. cu o variabilitate accentuata a vremii. Nu este favorabil activit ilor umane. în Antarctida. Asiei i Este situal la Nord de Cercul Polar de Americii de Nord. dealuri. dar si importante lanturi de munti.MEDIILE RECI 1. sol. Exista trei tipuri de medii: temperat-oceanic. in zona temperata. evolutiva si care se ofera observatiei prin peisaje.

V. Acolo unde relieful o permite. America de Sud la latitudini de 40 500 C. de culoare brun-roscata sau bruna. iar verile racoroase. care vara dau precipitatii 12212x237m bogate. Nu sunt deosebit de productive d.(in Europa de Vest) si mai restransa in dreptul lanturilor de munti (Cordilieri. Noua Zeelanda). S. oceanic. clima blanda cu veri racoroase si ierni placute (circa 800 1. Clima temperat-oceanica este caracteristica partii vestice a continentelor din zona temperata (Europa de Vest Marea Britanie. o vegetatie bogata. unde se inregistreaza si caderi mai abundente de zapada in sezonul rece. la 45 600 C .v. vestul S. Spaniei. Scurgerea apelor raurilor se caracterizeaza prin debite mari in sezonul cu precipitatii (iarna si primavara in Europa. climatul este dependent de circulatia maselor de aer dinspre ocean. In estul Asiei.d. paduri de amestec si pajisti. Anzi) care constituie bariere in calea maselor de aer aduse de circulatia vestica. iar pe de alta parte.U. circulatia maselor de aer este tot dinspre ocean. vara in Asia de Vest) si debite mici in celelalte. Mai importante sunt: luvisolurile. dezvoltate sub paduri de foioase (fag. In emisfera sudica ocupa spatii mai restranse. Chile. din vest. argiluvisolurile. potasiu si magneziu si sunt in general acide. pe de o parte. in sudul Americii de Sud si in Noua . Precipitatii mari se produc pe unele insule sau pe continente. Aceste soluri sunt deficitare in calciu. sezonier. stejar). In Europa si in America. iar cantitatile medii precipitatii sunt in jur de 1.A. Temperaturile medii anuale au valori de 10 150 C.A.p. estul Americii de Nord. formate sub paduri de foioase. unde. V. agricol. Polonia. estul Asiei. Frantei.U. de exemplu: arhipelagul Hawaii. Padurile de foioase cu frunze cazatoare sunt caracteristice zonei climatice temperat-oceanica si de tranzitie spre climatul continental si au o extindere mai mare in emisfera nordica Europa de Vest si Centrala. unde sunt predominante masele de aer umed.000 mm/an si cresc spre latitudinile mari. Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat in conditiile unei umiditati moderate si sub padure. terenurile agricole sunt folosite pentru culturi si cresterea animalelor.. cu paduri de foioase..000 mm/an precipitatii) asigura. Iernile sunt blande. si dinspre interiorul continentului. iarna (uscate si reci). soluri fertile. podzolurile corespund unui climat umed si racoros si se dezvolta sub padurile de conifere( in Marea Britanie).

pajisti si terenuri agricole. iar arbustii. mai raspanditi sunt cornul. N.U. Fauna acestor paduri este formata din cerb. verile sunt foarte . stejar. S. mistret. etc). locul lor fiind luat de plantatii. artar. industriale. In sezonul rece. Raurile au un regim neregulat. de asezari de diferite tipuri. dar aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor naturale. Mediul temperat continental Se desfasoara in partile centrale ale continentelor. Croatiei. vulpe. tei. carpen. Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri. Datorita incalzirii puternice a uscatului. Iugoslavia.. Austria. Cehia. pot produce inundatii primavara din cauza topirii zapezilor.) introduc o nota de antropizare. Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental. caile de comunicatie si asezarile (de exemplu in Franta. care impiedica patrunderea maselor de aer oceanic. Astfel de medii se gasesc in Bulgaria. Himalaya. Italiei. Precipitatiile cad in orice luna. apoi in America de Nord (podisurile din centrul S. ingheata in timpul iernii. In munti. Germaniei. gorun. cele din Extremul Orient. toamna si iarna sunt secetoase. arborii isi pierd frunzele si sunt reprezentati de fag.U. lup. activitatile turistice. Caucaz. polare si arctice. frasin. ulm. urs brun si jder. si al Canadei) si America de Sud (Argentina). Canada. dar valorile mai mari sunt la finele primaverii si vara.A. etc. la distante mai mari in raport cu oceanele. caprioara. Elvetia. precipitatii putine (sub 500 mm/an) si o accentuare a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt incadrate de munti inalti. iar vara debitele scad din cauza secetei sau cresc datorita ploilor torentiale. Clima temperat-continentala este caracterizata prin veri calduroase si uscate si prin ierni extrem de reci. fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati.A. Aici mediile naturale ale campiilor si dealurilor au fost in transformate in medii de culturi agricole. S. In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate. Scotia. N. sangerul si lemnul cainesc.Zeelanda. portuare.

baragan in Romania. Kazal-Kum). Ca vegetatie avem stepele alcatuite din ierburi. Solurile sunt formate din: castanoziomuri ce se formeaza pe loess si corespund unui climat uscat si cald. prepelita. combustibili sau minereuri. in America de Nord. multe insirate de-a lungul unor drumuri transcontinentale (Transsiberianul in Eurasia sau magistralele din Canada). deserturile din Asia Centrala (Kara Kum. fiind cuprinse intre 300 si 500 mm/an. si in America de Sud. ca potarnichea. Fauna cuprinde iepuri. Trecerea dintre padurile de foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de tranzitie. in care ierburile stepei alterneaza cu palcuri de copaci. . unde sunt numite prerii. popandai. unde alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale. intr-un climat secetos si sunt situate la suprafata solului fiind bogate in humus. formate pe loess. Mongolia si Marele Bazin din S. partea centrala a Asiei. Cantitatile medii de precipitatii au valori reduse. harciogi si diferite pasari. numita silvostepa.A. iar iernile sunt reci. Aceste regiuni constituind cele mai insemnate zone cu cereale de pe Glob. Acestea sunt concentrate in sud.U. Unele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de masa lemnoasa. iar apoi prin extinderea suprafetelor cu pasuni si unele terenuri agricole. unde sunt cunoscute sub numele de pampas.calduroase. cu temperaturi medii lunare de 15 200 C. Conditiile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari. stepa in Rusia). cu temperaturi medii lunare sub 00 C. Limita vestica a stepei din Europa trece prin sud-estul tarii noastre. Aceste formatiuni se afla in partea de est a Europei (pusta in Ungaria. cernoziomuri care sunt soluri fertile. Mediul temperat-excesiv Mediul temperat-excesiv se afla in interiorul continentelor cuprinzand China de Vest.

ierburi tepoase. intre care sunt intervale scurte cu precipitatii reduse (sub 100 mm/an). Cele mai importante orase se afla in lungul vailor cu scurgere permanenta. la care se adauga erbivore. Tinuturile din mediul temperat-excesiv au constituit din vechi timpuri marile terenuri de pasunat ale lumii. Cuprinde o vegetatie de tip ierbos. In peisaj se impun campurile de nisip cu dune ce au dimensiuni foarte mari. Fauna este mai putin bogata decat cea forestiera. veri lungi. Ca urmare. ploioase si veri calduroase. perioada vegetativa dureaza 1-2 luni (martie-mai). in Africa de Sud. iar in pampas asociatia ierboasa este presarata cu tufisuri. Mediul mediteranean Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane. culmile deluroase sau montane cu versanti dezgoliti sau cu ierburi si numeroase vai seci. Cipru. compozite. cand se dezvolta un numar restrans de plante xerofite (rogoz. la care se adauga leguminoase. Liban. . aici dezvoltandu-se asezari si diverse culturi agricole. calde si uscate. dar acesta se mai afla si in California. sud-vestul Australiei. unde exista izvoare bogate ca debit.Doar in lungul raurilor mai importante si in depresiunile unde panza freatica se afla la adancimi reduse vegetatia este mai bogata. in care domina gramineele. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative.a. Aceasta asociatie vegetala poarta denumiri diferite: stepa Europa si Asia. Sudul Italiei. dominand rozatoarele. tussock in Noua Zeelanda. Bulgariei. Nordul Egiptului. carnivore. veld in sudul Africii. Israel. prerie in America de Nord. microdepresiunile cu eflorescente saline.Vestul Croatiei s. Exista insa anumite diferente intre acestea. in prerii predomina ierburile inalte. intre 30 si 450 latitudine. De exemplu. Iordania. specii de pasari. dar si la contactul deserturilor cu muntii. Grecia. umbelifere etc. saxaulul alb si negru) cu adaptari numeroase. pampas in America de Sud. al Frantei. si este caracterizat prin ierni blande.

fie aer cald (Santa Ana in Chile).000 mm/anuale). Din munti se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta. dar in vaile irigate zarzavaturile se dezvolta bine. torenti si alunecari de teren. cu un interval de variatie termica mai mare si cu veri mai calduroase. Se intalneste de asemenea terra rossa. si debite mici in cel cald. facilitata de prezenta vanturilor de vest. bora in Croatia). Raurile sunt scurte. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). sub forma de ploi torentiale. avand regiuni intens populate si cu multiple modificari in peisaje. din cele 5001. iar Siracusa (Sicilia) este un tip mai cald si mai umed. Precipitatiile sunt cuprinse intre 400 si 800 mm/an si au deseori un caracter torential. Culturile de iarna sunt zarzavaturile si cerealele. se inregistreaza debite importante in sezonul ploios. cand sunt transportate torential cantitati insemnate de aluviuni. In jurul Marii Mediterane limita climei mediteraneene coincide cu limita culturii maslinului. torenti si suprafete pe care apar rocile in urma spalarii solului.uscate. Agricultura mediteraneana se bazeaza pe culturi traditionale smochine. . Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara. au pante mari si o scurgere puternic influentata de modul de manifestare a precipitatiilor. struguri. masline si arahide rezistente la seceta verii. racoroasa (temperaturi medii de 5 100 C) si cu nebulozitate accentuata. intrucat nu mai pot fi folosite nici in agricultura si nici la impaduriri. Santiago (Chile) constituie tipul cel mai racoros si mai uscat situat pe coasta vestica a continentelor. cand multe dintre ele seaca. cu o multime de ravene. Adesea acestea sunt plantate intre sirurile de arbori de smochini sau de maslin. Gasim aici soluri roscate-castanii si roscate-brune. Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de 20 250 C). Acestea se numesc pamanturi rele" sau badland-uri". Recoltele cerealiere sunt scazute din cauza lipsei de umiditate. Se ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant. cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii. un sol rosu format pe calcar.

MEDIILE INTERTROPICALE se afla de o parte si de alta a Ecuatorului. capre salbatice. vipera cu corn. Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. cum sunt stejarul de pluta. magotul si sacalul.000 mm/an. Malaysia etc. mediul desertic si mediul semidesertic. maslinul salbatic. II. pinul de Alep. Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe intreaga planeta. Spre exemplu. Africa (bazinul fluviului Congo. cu o extensie deosebita in America de Sud (bazinul Amazonului. Precipitatiile medii anuale sunt abundente. Podisul Guyanelor. impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari. In Australia este caracteristic eucaliptul si salcamul. Copacii sunt scunzi. locul lor fiind luat de tufisuri dese numite in sudul Europei (in Grecia) maquis si garriga. lupi. Fauna cuprinde numeroase insecte. stralucite civilizatii (egipteana. cedrul de Liban.000 m. in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare. caracteristicile initiale ale tarmului. xerofiti (esente lemnoase caracteristice). stejarul vesnic verde. jderi. porturi si infrastructura ce modifica mult. broasca testoasa. Indonezia. romana. se manifesta cea mai mare presiune turistica de pe Glob. bizantina. au coaja groasa si frunze mici si cerate. Filipine. estul Madagascarului). depasind 2.). Cea mai mare parte a padurilor mediteraneene a fost distrusa. greceasca. pana la limita cu mediile temperate. la Buenaventura. chaparral. in Columbia. pentru a rezista la uscaciune. iar in California.exista o mare concentrare de populatie si de asezari omenesti. se desfasoara activitati economice. din vechi timpuri. Aici au inflorit. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor. mediul padurilor umede deschise. Mediul padurilor umede dense Se afla de o parte si de alta a Ecuatorului. se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari. iudaica. In functie de conditiile climatice se deosebesc urmatoarele tipuri de medii: mediul padurilor umede dense. in apropierea coastelor fiind mai mari. s. pe . nordul Podisului Brazilian). la altitudini pana la 1. cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim.Vegetatia este formata din arbori vesnic verzi. ursi. insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor.a. mediul de savana. in medie pana la 50 latitudine. litoralul Golfului Guineii.

Vegetatia cuprinde un numar mare de liane (90% din speciile existente pe Glob) si plante epifite care se ataseaza de trunchiul. cum sunt orhideele. etc). Cunoscuta sub numele de selvas. Nebulozitatea este ridicata. bambusul. a valorilor temperaturilor (25 350 C). umiditatii (peste 85 %). Aceste conditii favorizeaza dezvoltarea padurilor ecuatoriale luxuriante care sunt greu suportate de om.: fluviile Amazon. bazinul fluviului Congo. Vegetatia este reprezentata de padure. in timpul anului.000 mm. Insulele Filipine si nord-estul Australiei. hylaea. muschi si diferite ferigi. in bazinul fluviului Congo. palmieri si bambusi. palmierul de vin. mango. Ele sunt dispuse etajat. se inregistreaza peste 9. in Arhipelagul Indonezian.. Umezeala si temperaturile ridicate determina circuitul rapid al substantelor nutritive. in Golful Guineei.tarmul Pacificului. arborele de cacao. palisandrul.4. Congo). Cursurile de apa cu cele mai mari debite se intalnesc in acest mediu. ramurile arborilor si lianelor folosindu-le pentru sustinere. Arhipelagul Indonezian si in cel Filipinez. In urma defrisarilor s-a produs distrugerea iremediabila a mii de specii de plante si animale si se instaleaza o vegetatie secundara.000 mm/an. care este cunoscuta sub numele jungla. unde ploua constant si aproape zilnic (ex. padurea se remarca prin arbori si arbusti cu valoare economica deosebita (arborele de cauciuc. cu regim aproape diurn). licheni. cei mai inalti arbori ajungand la inaltimea de 40 50 m. America Centrala. de ulei. impiedicand formarea humusului. Evaporatia este foarte mare. iar cele mai extinse sunt in bazinul Amazonului (selvasul). acaju. . Climatul se remarca prin constanta. abanosul. Aceasta clima este permanent calda si umeda si se extinde in bazinul Amazonului. au loc condensari la altitudine si ploi bogate in a doua parte a zilei. respectiv a precipitatiilor (2. iar albiile raurilor sunt marginite de maluri cu vegetatie bogata. mahonul.000 . foarte densa. iar descompunerea substantelor organice sub actiunea bacteriilor favorizeaza formarea solurilor lateritice ( bogate in oxizi de fier. cu tufisuri. bosanes etc. iar atmosfera este permanent saturata cu vapori de apa.de chinina. pe doua-trei straturi. precipitatiile sunt bogate in tot timpul anului. in Nigeria si in Golful Guineii. arborele de cafea. arborele de scortisoara. mangan si aluminiu care dau argilelor culoarea rosiatica).

de cacao. cimpanzeul si babuinul in Africa. dar in unele cazuri s-au instalat fenomene ca degradarea terenurilor prin lateritizare. sudul Africii).a. cu debite foarte mari (insotite de revarsari si inundatii) in sezonul ploios. cum sunt gorila. pentru ca. Schimbarile sunt mult mai profunde in regiunile de tarm. estul Braziliei. Mediul padurilor umede deschise Mediul padurilor umede deschise face tranzitia intre padurile umede dense si savane. principalul minereu de aluminiu este exploatat pe coasta Guyanei America de Sud. altul decat cel initial. D. Ca urmare. India s. In timp. intre 50 si 200 latitudine (America Centrala. de vanilie s. Dintre mamifere. sunt extrase. podisuri. si debite mici (raurile mici seaca) in sezonul uscat. eroziune etc. Transamazonianul). sa se revina la un mediu natural. Insulele din Indochina. africane (R. in care peisajul se impune prin paduri si prin formatiuni ierboase. rezulta forme de relief specifice. in final. nordul Australiei si o mare parte din Africa Centrala. exemplu bauxita. in aceste locuri s-a produs schimbarea unui mediu natural al padurii ecuatoriale cu un mediu antropizat. in care se mai pastreaza sechele ale interventiei omului. Argentina. cum sunt cele din savane: leul. De asemenea. estul si vestul Insulei Madagascar).a. numeroase pasari si reptile. India. In locul padurilor defrisate s-au extins culturile agricole.). Nivelul hidrologic al raurilor este puternic influentat de regimul precipitatiilor. dar regional poate ajunge si la 300-350 (de-a lungul tarmului Golfului Mexic. lanturi de munti nu prea inalti. sunt raspandite maimutele.). leopardul.). Congo. ocupand areale in ambele emisfere. apoi in spatiul marilor orase si in lungul marilor artere de comunicatie (de exemplu. asiatice (Indonezia. Nigeria s. tigrul.a. care . unde exista amenajari portuare. la care se adauga animalele carnivore. Mineralele amintite in compozitia solului. Interventia omului a facut ca acest mediu sa-si restranga mult arealul intr-o serie de regiuni sud-americane (in Brazilia indeosebi). constituind minereuri cu valoare industriala. China de Sud-Est. urangutanul si gibonul in Asia de Sud-Est. Filipine. cuprinde regiuni de campie. indeosebi plantatii de arbori tropicali (de cafea.Fauna cuprinde cateva zeci de mii de specii de insecte.

din care se ridica insa si copaci care ating 30-35 m. Fauna cuprinde diferite specii de maimute. Solul este un amestec de argila si cuart cu un continut ridicat de fier. reptile. . abanosul. din ele se desprind padurile galerii". tigrul. Sunt paduri care isi pastreaza frunzele (2-3 luni in vreme de seceta. teckul. vegetatia este bogata si densa.500 mm care provoaca. dar favorizeaza o descompunere rapida a resturilor vegetale. In aceste conditii. avand o alcatuire si inaltimi mai reduse. precipitatiile anuale. de 75 %. In aceste conditii. iar sezonul cald si secetos are temperaturi de 10 200 C. Activitatea bacteriana intensa nu permite acumularea humusului.000-1. in regiunile unde deficitul de umiditate a cauzat aceasta adaptare care se afla in vecinatatea savanelor. de 1. Sezonul ploios se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre Oceanul Indian spre sudul si sud-estul Asiei (vara). dar sub forma de averse. sau care si le pierd (sunt patru luni fara precipitatii). cu precipitatii rare. Solurile pot sa atinga mai multi metri. Formatiunile vegetale difera in functie de cantitatile de apa ce rezulta din precipitatii si lungimea intervalului secetos. insa rezervele de apa din sol atenueaza uscaciunea). primele se gasesc in vecinatatea padurilor ecuatoriale. pe masura departarii de aceasta. platouri ce au la partea superioara o crusta de oxizi de fier etc). pantera. Intalnim si padurile cu frunze cazatoare. umezeala bogata. Sezonul cald si ploios are temperaturi de 20 250 C. solurile au acumulari bogate de oxizi de fier. fertilitatea va fi scazuta. unul umed si altul secetos. pasari. padurile contin specii apreciate pentru calitatile lemnului. inselberguri. care aduc cantitati mari de precipitatii (peste 12. Ploile bogate din sezonul de vara asigura suficiente rezerve de apa in sol. folosite in intervalul cu uscaciune. care inainteaza in lungul raurilor cu debite bogate. precum santalul. cu arbori si arbusti de inaltime redusa. ca urmare. iar sezonul secetos se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre continentul Asia spre Oceanul Indian.000 mm in Assam).constituie elemente distincte in peisajul acestor regiuni (pedimente. Clima se caracterizeaza prin doua sezoane calde. in tinuturile aflate la latitudini mari. elefantul. de unde si numele de feral-soluri. aluminiu (de aici culoarea roscata sau violacee) sau de argila (culoare negricioasa) si.

mai raspanditi sunt baobabul (cu trunchiul gros). S-E Republicii Africii de Sud. N-E Australiei. iar suprafata frunzelor s-a redus pana la spini. lasand loc terenurilor degradate. ce poarta nume diferite in statele in care aceste formatiuni sunt dominante (campos in Brazilia. si o iarna uscata. palmierul de savana si acaccia (cu coroana in forma de umbrela). extinderii transporturilor. Solurile rosii de savana sunt relativ fertile. savane cu palmieri. iar in America de Sud exista savane cu ierburi inalte si arbori rari. In Africa exista savane cu baobabi. in Insula Tasmania si centrul Insulei Madagascar. lemn pretios (destinat exportului). care au radacini adanci si ramificate prin care absorb necesarul de apa din sol. Cursurile de apa sunt insotite adeseori de paduri-galerii. nordul Venezuelei. llanos in Venezuela ). Dintre arbori. Datorita exploatarii intense. pentru micsorarea evapotranspiratiei. S-V Indiei. Chile. S-V Arabiei Saudite. Climatul este caracterizat prin existenta a doua sezoane distincte: o vara umeda si calduroasa.Precipitatiile abundente si marirea suprafetelor defrisate favorizeaza procesele de eroziune. exploatarilor de petrol si minereuri. corespunzatoare conditiilor introduse de vanturile alizee. in Brazilia. pentru lemn de foc. Acestea au inaltimi care uneori ajung la cativa metri. Mediul de savana Se gaseste in vestul Angolei si al Namibiei. mai ales in India. ca in padurea ecuatoriala. iar dintre ierburi predomina gramineele xerofite inalte de pana la 2-3 m (iarba elefantilor). savane cu acacii. cu arbori avand frunzele vesnic verzi. Savana este alcatuita din specii xerofite. au fost defrisate mari intinderi ale acestui tip de padure. legata de extinderea regimului ecuatorial al precipitatiilor. In Brazilia vegetatia de .

mai ales in centrele de exploatari de minereuri. tigrul. leoparzii. In Australia un animal caracteristic este cangurul. care se dezvolta folosind umiditatea mare a solului din lunci. Savanele Africii formeaza habitatul unor ierbivore ca gazela. Prin disparitia florei datorita pasunatului excesiv si secetelor. in multe tari africane. deserturi aride (50-150 mm/an) si . zebra. cu vegetatie ierboasa si precipitatii de 200-600 mm) a devenit un teritoriu semidesertic sau chiar desert.a. egrete s. pelicani. In apele raurilor mari traieste crocodilul. iar in Venezuela de llanos. alergatoare. pe spatii variate. In plus. rezultand. deserturile se diferentiaza in deserturi hiperaride (cu precipitatii sub 50 mm/an). Mediul desertic Mediul desertic se extinde intre 150 si 350 latitudine. Presiunea antropica este relativ mare si in aceste regiuni. rinocerul. marea parte a Sahelului (zona de trecere. ceea ce contribuie la cresterea continutului de CO2 si particule in atmosfera si la accentuarea efectului de sera. caatinga este formata din tufisuri spinoase xerofite. In multe locuri savanele sunt distruse prin incendiere pentru obtinerea terenurilor pentru culturi si pasunat. Dintre pasari sunt specifice cele mari. In functie de conditiile de ariditate. peisaje antropizate. regiunile de savana care n-au fost transformate in terenuri arabile constituie in prezent domeniul cresterii extensive a animalelor. Savana africana este cea mai renumita si strabate continentul de la est la vest in doua fasii mari situate de-a lungul paralelei de 100 latitudine nord si sud. cum sunt strutul in Africa. circa 300-500 km latime. antilopa. caprioara. hienele si sacalii. nandu in America de Sud si emu in Australia. bivolul salbatic. iar in apropierea apelor vietuiesc rinocerul si hipopotamul sau specii de pasari ca: flamingo. girafa si elefantul.savana poarta numele de campo-cerrado si caatinga. In lungul raurilor mari se intalnesc paduri-galerii. sud-americane si asiatice. intre savana si deserturile nord africane. Cu acestea se hranesc leii.

TakliMakan (Asia). Temperaturile medii anuale sunt ridicate (25 300 C) si se inregistreaza mari diferentieri diurne. verzuie sau gri. care. in cazul majoritatii speciilor. Iran. Asia (Peninsula Arabia. Thar in India). Deserturi exista si in afara regiunilor tropicale. intrucat apa se pierde rapid prin evaporare si infiltrare. frunze reduse. Mojave-Sonora) si in America de Sud (Atacama. Deserturile propriu-zise. cu un regim de insolatie care poate sa atinga 3.a Caracteristica mediului desertic este climatul cald si uscat cu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200 mm. Precipitatiile sunt rare si . Marele Bazin (America de Nord) s. Namib). iar reteaua de rauri ce coboara din munti. La fel de saraca este fauna. Relieful specific este reprezentat de intinderi mari de nisip (erg-urile sahariene). In zilele de vara temperaturile pot sa ajunga la 500 C. radacini lungi si adanci. varfuri ascutite izolate etc. Kizil-Kum. se remarca prin mase de nisip cu dune de dimensiuni mari si campuri de pietre. pot traversa desertul (pierd o parte din debit si ajung la ocean sau in unele lacuri). in emisfera nordica. frecvent transformate in spini etc. care transporta particulele fine pe distante foarte mari (sute de kilometri). in centrul si vestul Australiei. dezorganizata. de campuri de pietre (hamade). ajungand pana la aproape 500 latitudine: Gobi. Vanturile puternice genereaza furtuni de nisip violente. mici. la baza carora sunt poale de grohotis. America de Nord (Podisul Mexican.000 de ore pe an.5004.) si o densitate extrem de mica. vegetatia aproape ca lipseste. munti cu versanti abrupti. Acumularea de saruri rezultate din evaporarea apei. are o activitate nocturna. speciile de plante prezentand adaptari (ciclu vegetativ scurt pe intervalul umed de dupa ploi.in Chile). Pakistan. Kalahari. cu izvoare in regiuni cu precipitatii bogate. cu o distributie neuniforma. Kara-Kum. Cele mai intinse deserturi sunt in Africa (Sahara. Senegal.semideserturi (150-250 mm/an). iar in noptile de iarna temperaturile pot sa fie negative. Clima este calda si uscata. unde precipitatiile sunt sub 150 mm/an si cad in cateva averse la intervale mari de timp (sunt si ani lipsiti de ploi). numai raurile foarte mari (Nil. Precipitatiile putine si evaporatia intensa fac ca marea majoritate a vailor sa fie seci. determina dezvoltarea unor cruste de culoare alba. dar cu seminte rezistente in lunga perioada secetoasa. In aceste conditii. Murray).

lame etc. In deserturi predomina suprafetele intinse lipsite de vegetatie. In deserturile foarte uscate aproape intreaga suprafata a pamantului pare a fi lipsita de vegetatie. Mediul desertic creeaza mari dificultati plantelor si animalelor. Aceste soluri contin mari cantitati de carbonat de calciu si alte saruri. cum sunt euforbiaceele arborescente si cactusii. muschi. constand din roca nuda. iar uneori picaturile de ploaie se evapora inainte de a atinge solul. . Pentru desertul Kalahari este caracteristic strutul african. suculente sau spinoase.extrem de neregulate. pietris si nisip sau dune miscatoare. Solurile de desert (sieroziomuri) sunt lipsite de humus datorita vegetatiei rare si au o culoare cenusie sau roscata. Deserturile au o vegetatie care difera mult de la o regiune la alta. Vegetatia este localizata pe fundul vailor seci (ueduri) si in oaze. Fauna este reprezentata prin diferite specii de serpi. tufisurile xerofite. in Atacama. in Gobi sunt camile cu doua cocoase si cai salbatici. acoperite cu dune de nisip sau cu stanci. licheni etc. inregistrandu-se mai multi ani consecutivi fara precipitatii. in functie de tipul compusilor fierului care le coloreaza. iar in deserturile Mojave Sonora (SV Statelor Unite) sunt caracteristici cactusii candelabru. scorpioni si insecte. cu adaptari pentru utilizarea (economica) a apei: multe specii au frunze caduce. In Sahara cad ploi extrem de rar (5 mm/an). cu ciclu rapid de dezvoltare. in pustiurile reci vegetatia dominanta este formata din tufe rare de graminee. cat si (in multe puncte) din cauza incalzirii excesive a aerului si solului in perioada soarelui inalt. Spre exemplu. exista si plante suculente care ating cativa metri inaltime. in primul rand din cauza lipsei de apa pe intreaga durata a anului. In schimb. In pustiurile calde vegetatia este ceva mai variata. mici plante lemnoase taratoare. Camila dromader. Din cauza modificarilor globale ale climei si activitatilor umane este evidenta o tendinta de extindere a regiunilor desertice si de accentuare a secetelor prelungite. unde se intalnesc palmieri. a fost domesticita. care folosesc rezervele de apa din panzele freatice. in Sahara predomina ierburile. lasate aproape de suprafata. specifica desertului Sahara.

a caror existenta este amenintata permanent de inaintarea deserturilor cu viteze care pot sa atinga mai multi kilometri pe an. au apa in sezonul umed si asigura conditii vitrege pentru existenta unor asezari mici. Kuweit. Algeria. arbusti si plante suculente (brusa cu accacii din nordul Saharei. datorita cresterii demografice rapide. diamantele din desertul Namib s. ca de exemplu in pustiurile Karakum (Kazahstan. ceea ce conduce la o vegetatie de sezon cu ierburi. si activitatii umane. pot sa reziste perioade .U. Gratie irigatiilor unele areale desertice au fost transformate in ogoare roditoare.). pomi fructiferi). In acestea populatia practica agricultura irigata pe mici parcele (legume. in America de Nord la est de Cordilieri. a favorizat aparitia unor asezari umane. din Peninsula Arabia (Emiratele Arabe Unite. minereurile neferoase din desertul Atacama. Unele plante ierboase sunt efemere si isi desfasoara intregul ciclu vegetativ in perioadele scurte cu ploi. catinga braziliana etc).Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei. iar ploile cad anual si mai regulat. Sunt caracteristice in Podisul Iranului. in America de Sud pe portiuni din litoralul vestic (Mexic) si in interiorul Australiei. Deserturile sunt putin propice si vietii. cu exceptia oazelor. Vaile sunt mai mari. Cauzele desertificarii sunt legate de variabilitatea climatica si in primul rand de tendintele globale de incalzire a Terrei si de activitatile omului prin presiunea exercitata asupra tinuturilor semiaride extrem de fragile. Sonora (Mexic). Mediul Semidesertic Semideserturile se desfasoara la trecerea dinspre desert catre regiunile vecine (savana sau regiunea subtropicala). Arabia Saudita). Aducand mari daune tarilor din zona. cum sunt hidrocarburile in Sahara si in pustiurile din Peninsula Arabia.A. Cactusii si agavele sunt plante suculente care acumuleaza rezervele de apa in tesuturi speciale. Tunisia). bumbac. Faptul ca adapostesc in subsolul lor o serie de bogatii minerale.a. In tinuturile semiaride traiesc peste 600 de milioane de oameni. minereurile de fier si aurul din deserturile australiene. Mojave (S. Sahara (Libia. in regiunile periferice ale Saharei si in sudul Africii (tarmurile Namibiei si Rep. Aici cantitatea de precipitatii este mai mare (300-350 mm/an). Vegetatia prezinta diferite adaptari la conditiile de ariditate. brusa cu cactacee din Mexic. ea continua sa acapareze noi areale. Africii de Sud). Turkmenistan).

Iarna este anotimpul dominant si se inregistreaza geruri puternice. favorizand formarea mlastinilor. cu temperaturi minime care au ajuns la 71. Aici. Fauna cuprinde hiene si sacali. caracteristica emisferei boreale (Europa. la care contribuie si revarsarea cursurilor de apa. Ierburile sunt xerofite sau halofile si rezista pe soluri uscate. Medii polare si subpolare Mediile polare si subpolare sunt situate in jurul Polului Nord (Oceanul Arctic si teritoriile din jur nordul Canadei. absenti. Alaska. Se disting doua tipuri de mediu: mediul subpolar (de tundra) si mediul polar glaciar. vanturi intense) si unul de vara. in nordul Canadei. Clima subpolara este de tranzitie spre regiunile polare si se extinde intre 50 si 70 latitudine. Arborii sunt. iar temperatura medie a lunii celei mai calde nu depaseste 100 C. cuprinsa .10 C in Siberia. dezghetul atingand vara numai o patura superficiala. se caracterizeaza printr-un climat cu sezon de iarna foarte rece (temperaturi sub 300 C. in general. producandu-se topirea partiala a zapezii. Insula Groenlanda. extremitatea nordica a Eurasiei ) si a Polului Sud (domeniul Antarctic continental si oceanul din jur). III. In semidesert se practica de obicei cresterea extensiva a vitelor. bogate in saruri. zapada. nord-estul Europei si in nordul Asiei. 0 Vegetatia reprezentata prin taiga este dominata de paduri de rasinoase (molid.indelungate fara ploi. brad). ceea ce nu permite solului sa se dezghete decat la suprafata. cand temperaturile se pot ridica la 100 C. solul este inghetat in adanc (permafrost). Mediul subpolar prezent in extremitatile continentelor nordice. pin. Asia. America de Nord). in extremitatile polare de convergenta. Desertificarea este un proces complex de extindere a tinuturilor aride prin distrugerea treptata a vegetatiei regiunilor semidesertice. precipitatii reduse (sub 400 mm) cad frecvent la schimbarea anotimpurilor. Vara este scurta.

numita silvotundra. Fauna taigalei cuprinde animalele cu blana pretioasa. ciuful de zapada etc. Predomina solurile podzolice. economic ei au importanta nu atat pentru cherestea. caracterizat prin temperaturi medii anuale negative. in sud. Cu toate acestea peisajul de tundra este umed.v. iepurele alb. datorita panzei freatice aflate in apropierea suprafetei terenurilor.). provocate de revarsarea raurilor in timpul verii. ciuperci. In emisfera nordica trecerea de la taiga la tundra se face printr-o fasie de tranzitie. Modelarea reliefului se realizeaza prin inghet-dezghet. mari de pietre etc). lemingul. pini si molizi. in majoritate. arin pitic s. subpolar. Fauna cuprinde renul. ca bufnita de zapada. umede. alaturi de vegetatia ierboasa. Tundra este un mediu natural putin modificat de om. Tundra se afla la nord de taiga. arbusti semper-viriscenti (merisor. si tundra. iar substratul este permanent inghetat pana la adancimi care depasesc 300 m. Tundra se dezvolta in nordul padurilor de conifere. in regiunile subpolare cu un climat aspru. fiind formata predominant din muschi si licheni. Arborii neavand inaltimi prea mari. in nord. in nordul Europei si al Americii de Nord.a. formand o fasie de-a lungul tarmului Oceanului Arctic. cat pentru producerea celulozei. concentrandu-se fie in regiuni cu resurse de subsol (petrol in Alaska. favorizeaza desfasurarea unor areale mlastinoase. carbuni si minereuri in Eurasia).) si cu frunze cazatoare (mesteacan pitic. unde ocupa peste 3. datorita faptului ca evaporatia este redusa.p.000 de km2.000.d.a. Vegetatia este saraca. fie in cele unde pajistile au o . salcie pitica s. extinzandu-se in nordul Siberiei. din actiunea zapezii si vantului rezultand forme periglaciare (rauri de pietre.intre padurea de foioase. boul moscat (in America de Nord) si diferite pasari. d. Constituie cel mai mare fond forestier al planetei. avalanse. in care apar paduri izolate de mesteceni. Solurile sunt. vulpea polara. Asezarile sunt mai putine. afin. Inundatiile. In emisfera sudica tundra ocupa extremitatea sudica a Americii de Sud si insulele din jurul continentului antarctic.

000 m. influentele antropice fiind limitate. in statul Alaska din S. fiind cel mai rece de pe Pamant.A. iar noptile polare".). precipitatiile sunt numai sub forma de zapada care. aur (Siberia. Peisajul taigalei.a. sunt extrem de geroase. caracteristicile mediului natural se pastreaza. in tinuturile arctice. dand nastere unei furtuni de zapada. permitand cresterea animalelor. Se extinde in Antarctica si Groenlanda.U. Mediul polar glaciar se afla in Groenlanda. petrol (in bazinul fluviului Obi din Siberia. temperaturile devin pozitive. in Arctica are nuante continentale si oceanice. in unele zile. laponii care migreaza catre orasele limitrofe zonei si iakuti. Uneori. doar in sezonul de vara. valorile cele mai scazute fiind inregistrate la statia Vostok (-88. la exploatarea lemnului adaugandu-se extractia unor resurse minerale: carbuni (bazinele Peciora. in Antarctica. in Peninsula Labrador). in scurtul sezon de vara.30 C) in Antarctica. in Laponia. Clima polara este cea mai friguroasa clima zonala. se dezvolta cateva specii de licheni. Alaska) s. si pinguini. aceasta forma de regim polar constituie un desert rece total. ursul polar. muschi etc. morse. in provincia canadiana Manitoba. Se afirma ca racirea aerului datorita ghetii este atat de intensa incat se formeaza mici cristale de gheata la cateva picioare deasupra solului. In zona arctica traiesc eschimosii. minereu de fier (in Siberia. este din ce in ce mai mult modificat de om. deasupra ghetarilor se ridica creste si varfuri de munti pe versantii carora. fiind influentata de calotele polare.dezvoltare mai mare. Tunguska si altele in Siberia). Fauna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari. Temperaturile medii lunare sunt negative. Ca urmare. care au asezari bine definite. Deoarece nu poate exista viata vegetala in conditiile calotelor glaciare. ale caror asezari rurale se numesc igluuri. multa vreme aproape intact. prin tasare. se transforma in mase de gheata ce ating in Antarctica si Groenlanda grosimi de la cateva sute de metri la peste 2. Ca urmare. unde este cea mai aspra. cand lipseste total radiatia solara. . in insulele din Oceanul Arctic si in Antarctica. impreuna cu clima subpolara ocupa circa 1/5 din suprafata Terrei. provocand o slaba topire a zapezii si sunt caracterizate printr-o iluminare prelungita.

Peisajul antropic s-a diversificat prin aparitia de baze militare. Medii montane Mediile montane caracterizeaza muntii inalti. Asezarile omenesti sunt putine. Prin utilizarea spatiului aerian arctic se scurteaza distantele dintre regiuni. Solurile montane sunt etajate in functie de diferentierea pe verticala a conditiilor bioclimatice si de pozitia lantului de munti intr-o anumita zona climatica.Locuitorii se indeletnicesc cu pescuitul.. Arkansas si Colorado. Italiei) Scandinaviei (Norvegia. Anzi (America de Sud Argentina. centre miniere. Cei doi munti din Africa de Est depasesc 5 km inaltime. de . Marii Britanii. indiferent de zona climatica. Apa rezultata din dezghet gaseste cai de drenare. exploatarea petrolului. in Antarctica exista mai multe statiuni de cercetari stiintifice apartinand Rusiei. si doar in tinuturile arctice. facand ca ei sa adaposteasca ghetari. sunt acoperiti cu gheata cea mai mare parte a anului. Lanturile inalte constituie zone de acumulare a zapezii. Cauza aparitiei calotelor in regiunile calde este scaderea temperaturii o data cu cresterea altitudinii.U. cand incepe sa se topeasca. Bolivia). Suedia). Australiei. Pirinei (granita Spaniei cu Franta). Austria. Calote de gheata pot fi intalnite si la Ecuator. vanatul. S. Elvetia. Alpi (Franta. zapada permanenta si calote de gheata. Printre cursurile de apa alimentate prin topirea zapezii se numara Columbia. Pentru fiecare crestere cu un kilometru temperatura scade cu 5 100 C. Kilimanjaro (Tanzania). nu au deloc sau foarte putin permafrost. Rusia). uraniului si aurului (Alaska. aerodromuri. de exemplu in Muntii Kenya si vecinatatea acestora. de pozitia acestora in raport cu zonele de clima si de directia dominanta de deplasare a maselor de aer. care rezista pana in timpul verii. Missouri. cum ar fi: lantul muntilor Apenini (Italia).A. iar pe de alta parte. astfel ca solul nu este atat de noroios. Tundrele montane sau tundrele alpine. contribuind astfel la mentinerea unui debit constant in albiile raurilor. Carpati. N. Clima muntilor depinde pe de-o parte. carbunelui. In emisfera nordica muntii din Scotia. avand altitudini mai mici. Muntii Kilimanjaro din Africa de Est. Kenya (Kenya).

atat rutiere cat si feroviare. telescaune. Pe la 3.200 m creste o vegetatie fara copaci. In orice sistem muntos. S-au gasit modalitati si pentru dezvoltarea transporturilor. interventia antropica a avut un efect benefic prin aparitia unor rezervatii sau parcuri. Factorul antropic si-a facut simtita aparitia prin desfasurarea asezarilor. Mediul montan a devenit obiectiv turistic. Se foloseste potentialul hidroenergetic al raurilor pentru producerea energiei electrice. iar pentru deplasarea turistilor in zone de agrement s-au creeat telecabine. in depresiuni. compusa din tundra alpina. tufaris si ierburi.a.altitudine.Pentru conservarea mediului. de la paduri de foioase. practicandu-se sporturile de sezon. Plantele frecvente sunt arbustii. cum ar fi caprioarele sau caprele montane. conifere si pana la pajisti alpine. viaducte. de la baza si pana la o anumita inaltime caracteristicile climatice vor fi similare cu cele ale zonei de clima in care se afla. muschii si lichenii care vara constituie hrana de pasunat pentru animale. dezvoltandu-se mai ales pe versantii insoriti. prin construirea de tuneluri. . teleschi s. Vegetatia se succede pe verticala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful