Sunteți pe pagina 1din 31

CZU : 693.2.~01.

2'



, Constructions civiles, industrlelles- et agrlcoles

TRA VAUX DE MACONNERIES Cal cul et mise en oeuvre des elements

Claslflearea alfanumerleA G 41

REPUBLICA S.OCIALISTA ROMANIA

STANDARD DE STAT EDITIE OPICIALA

STAS 10109/1-82

CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE ~I AGROZOOTEHNICE

LUCRARI DE ZIDARIE

tnlocLliqte:

ST AS 10104-75 §i STAS 10109/(}o.75

CONSILIUL NATIONAL PENTRU $TIINTA

$1 TEHNOLOG IE INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE

Caleulul ~i aleatuirea elementelor

Non-industrIal, industrIal and farm constructions

MASONR Y WORKS

Design and errection elements

1 GENERALITATI

I'paamaacxoe, npOMLIIDJIeHHOe H arpoaoorexaaxecxoe CTpOHTeJIbCTBO RJIAD;KA

Pacser If COCTaBJIeHHe cTpOHTeJIbHLIX

• )J;eTaJIett

1.1 Obiect !?i domeniu de aplieare

Prezentul standard se refera la principiile de cal cui ~i de alcatuire ale elementelor de constructii din zidarie, executate la conatructii civile, industriale ~i agrozootehnice dill: caramizi pline ~i cu goluri, blocuri ceramice cu goluri verticale ~i orizontale, blocuri mici cu goluri din beton cu agregate usoare ~i blocuri mici din beton eelular autoelavizat.

1.2 Elementele de constructii din zidarie se proiecteaza, se executa. ~i se exploateaza in conformitate cu prevederile cuprinse in prezentul standard preeum ~i in alte reglementari legale in vigoare care eontin principii de calcul ~i alcatuire eonstructiva pentru diferite tipuri de zidarii clasificate conform pet. l.9.2.

1.3 Elementele de eonstructii executate din piatra natural a vor respecta prevederile din

S'l'AS 2917-79.

1.4 . Pentru elemente din zidarie executate la diferite categorii de constructii cu earacter special, de exemplu : cuptoare industriale, eosuri de fum independente ~i canale de fum (Ia care. se executa eaptusel! termoizolante), eonstructii hidrotehnice, poduri etc. se vor folosi prescriptil specifice, mai detaliate, elaborate pe baza principiilor de ealeul ~i alcatuire cuprinse in prezentul

standard. .

1.5 Pentru elemente realizate cu alte materials decit cele specificate la pct. 3 (caramizi, bloeuri, mortare san armaturl cu alte marci deeit cele prevazute in prezentul standard) sau eventual cu tehnologii deosebite, Ia omologarea earora se stabileste ca pot influenta caracteristicile de caleul sau modul de comportare al zidariei, se VOl' folosi prescriptdi specifiee.

1.6 Proiectantul stablleste daea elementele de eonstruetie din zidarie pe care Ie proiecteaza presinta conditii speciale de exploatare sau intra in categoria constructiilor cu caracter special ~i in conseeinta, daoa este necesara apliearea unor principii de ealeul sau dispositii constructive deosebite, avizate in prealabil.

:1. 7 Pentru asigurarea antiseismica a elementelor din zidanie se vor respecta prevederile

de ealcul ~i alcatuire din reglementarile legale in vigoare. De asemenea se VOl' respecta ~i prevederile din prescriptiile specifice referitoare la protectia elementelor din zidarie impotrlva

actiunii mediilor corosive ~i a focului. ' • ,

1.8 Capacitatea portanta ~i eomportarea in exploatare a elementelor din zidarie este eorelata cu eonditiile de calitate ~i control al calitatii materialelor prevazute in standardele respective f;li in prezentul standard.

1.9 Pentru domeniul de aplicare al prezentului standard, elementele de constructie din zidarie

se clasifica dupa urmatoarele criterii : . .

- natura materialelor utilizate ;

- modul de alcatuire ;

- natura solicitarilor,

Pentru alte domenii (eosuri de' fum industriale, luerari hidrotehniee, poduri etc.), clastficarea elementelor se poate face f;li dupa alte criterii precizate in preseriptdile specifiee.

1.9.1 Dupa natura materialelor utilizate, elementele de constructte pot fi realizate din urma-

toarele tipuri de zidarie: .

-- zidarie din caramizi ~i bloeuri de piatra artificiala;

- ziditrie din blocuri de piatra naturala.

Aprobat de:

INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Str. ~oma nr. 32-34 BUCURE$TI Telex 11312 CNST R

Elaborat i~iftaZ in 1971 Revizuit In 1975 §i 1980

Data intrarii in vig:oe.re :

198~-Ol-01

STAS 10109/1-82

-2-

1.9.2 Dupa modul de alcatuire, elementele de 'construetai pot fi realizate din:

- zidarii simple, alcatuite numai dintr-un singur tip de caramida sau bloc de zidarie;

- zidarii mixte, realizate din doua, rareori din mai multe tipuri de pietre de zidarie,

alcatuind tqt atitea straturi verticale care conlucreaza la preluarea incikcarilor; zidaria, mixta poate fi alcatuita ~i in doua straturi, unul din zidarie ~i celalalt din beton turnat monolit;

- zidarii armate, alcatuite din caramizi san blocuri ~i armatur! din otel beton, prevazute in mortarul din rostnrile orizontale ale zidariei;

- zidarii complexe, alcatuite din: caramizi san blocuri in asociere cu elemente din beton armat monolit (stilpisori, centuri, centuri-buiandrugi) executate astfel incit sa conlucreze la preluarea incarcarilor.

1.9.3 Dupa natura solicitarilor, elementele de constructie din zidarie se clasifica astfel :

- zidarii solicitate de actiuni mecanice statice sau dinamiee (incarcari verticale gravitationale, iricarcari orizontale produse de cutremure, vint, impjngerea pamintului etc.) ;

- zidarii solicitate de actiuni fizice (actiuni termice) san chimice agresive ale mediului

ambiant.

1.10 Domeniile de utilizare ale elementelor din zidarie clasificate conform punctului 1.9 sint

stabilite in preseriptii specifice.

2 PRINCIPII FUNDAMENT ALE DE CALCUL

2.1 Calculul elementelor de constructii din zidarie se face pe baza principiilor din STAS 10100/0-75 pr in verificarea comportarii eorespunzatoare fat;a de starile limit a care pot apare in diferite etape (executie, exploatare, perioade de reparatie). Verificarea se face tintnd seama de cele mai defavorabile conditii de solicitare, de cele mai defavorabile caracteristici ale materialelor ce pot apare in eonditiile considerate, de efectele defavorabile ale variatiei dimensiunilor geometrice, precum ~i de eventuale abateri sistematice san influente mai importante ale simplifiearilor introduse in calcule.

De regula, efectele defavorabile ale variatiei dimensiunilor geometrice sint luate in considerare la stabilirea rezistentelor de calcul. La calculul elementelor se eonsidera dimensiunile de baza ale zidariei netencuite, de exemplu, pentru un zid din caramida plina de 25 em, dimen-

siunea de baza este de 24 cm. .

2.2 tn calculul elementelor din zidaa-ie se ian in considerare urmatoarele stari limita : a) Stari limita ultime :

- rezistenta (rupere, cu consumarea unor deformatii plastice) ;

- stabilitatea pozitiei sau a formei.

b) Stari limita ale exploatarii normale determinate de fisurarea elementelor.

OBSER VA TIE - In afara verificarllor prin calcul menttonutc, Ia proiectare se va aslgura durabllltatea elernen telor din zidarie (rezistenta la : actlunl corosive, gelivitate, permeabllltate etc.) In conformltate cu caracterul lor specific.

2.2.1 Starile limit a ale elementelor din zidarie, se stabilesc tlnindu-se seama de deformatiile plastice ale materialelor pre cum ~i de deschiderea rosturilor in zonele intinse ale sectiunilor.

2.2.2 Starile limita ale exploatarii normale, determinate de fisurarea elementelor se stabilesc in ipoteza corpurilor elastice.

2.3 Valorile normate ale parametrilor car~ definesc actiunile sint conform STAS 10101/1,2,A1,

2A2, 20, 21, 23 A·78. .

2.4 Valorile de ealcul ale actiunilor se determina prin inmultirea valorilor normate cu coeficienti ai incarcarilor iar gruparile incarcarilor considerate la veriffcarea elementelor de oonstruetii din zidarie se stabilese conform STAS 10101/0A-77.

2.5 Solicitarile elementelor de constructie din zidarie se determina in ipoteza corpurilor elas-

tice, considerind caracteristicile de elasticit,ate specifice zidariei.

2.6 Repartizarea eforturilor de compresiune in planul peretilor de zidarie se eonsidera in limitele unei suprafete determinata de doua drepte inclinate cu 30° in raport eu directia Iortelor gravttationale (fig. 1).

p

Fig. 1

I

r ,'_'

-3-

ST.AS 10109/1-82:'T I

3 M.ATERI.ALE

3.1 Materialele pentru zidarie trebuie sa corespunda eonditiilor de calitate prevazute in

standardele respective de materiale, dupa cum urmeaza :

caramizi pline presate conform STAS 457-80;

caramizi ~i blocuri ceramice cu goluri verticale conform STAS 5185/1,2-80; caramizi ~i blocuri ceramice cu goluri orizontale conform STAS 8560-80; bloeuri mici cu goluri din beton cu agregate usoare conform ST.AS 6029-80;

blocuri ~i placi de zidarie din beton celular autoclavizat conform STAS 10833-80; - corpuri eeramiee de ventilatie conform NTR 9637-80

OBSERYATII :

1 Cu avizul proiectantului, pot fi folosite la zidiirii ~i materiale recuperate;

2 La lucriiri de restaurare se pot folosi ~i ciiriimizi de alte formate decit cele standardizate, confectlonat e conform Indlcatlilor din proiectele respective;

- mortare conform STAS 1030-70.

3.2 Calitatea materialelor folosite la executda zidariilor (caramizi, blocuri ~i mortare) se stabileste la proiectare ~inind seama de prescriptfile specifice in functie de: rolul §i pozitla elementului de construetie in ansamblul strucjurii, natura ~i marimea eforturilor unitare rezultate din caleul, gradul de seismicitate de calcul stabilit conform prescriptiilor de specialitate.

3.3 La zidaria, armata M folosesc arrnaturi coufectionate din otel beton OB30 §i OB37

conform STAS 438/1, 2-80.

3.4 La zidaria complex a, elementele din beton armat (stilpisori, centuri '§i centuri-buiandrugi) pot fi armate §i cu otel beton PO 52 daca rezulta avantaje economice'in raport -cu utilizarea otelului OB 37.

Marca minima a betonului va fi B 150, iar alcatuirea constructivae elementelor din beton armat asociate zidariei va respecta prevederile ST.AS 10107/0-76.

4 OAR.AOTERISTICI DE C.ALOUL ALE ZIDARIEI

4.1 Rezistentele de calculla compresiune R, in N/rnm2, ale zidariei executate din caramizi pline, caramizi §i blocuri ceramice cu goluri verticaIe, preeum ~i cu alte tipuri de bloeuri, avind inaI~imea rindului pina la 150 mm, sint conform tabelului 1.

Tabelul 1
Marca mortarulul
,. Marca caramizii I
sau bloeului 100 50 25 10
Rezlst enta de cal cul R, N/mm2
200 2.75 2,25 1,75 , 1,50
150 2,25 1,75 1,50 1,25
125 2,00 1.65, 1,40 1.15
100 1, 75 1.50 1.25 1.00
75 1,50 1,25 1.10 0.90
50 1.00 0.90 0.70 OBSERVATI,I:

1 Se recomanda utilizarea materialelor corespunzatoare rezlstentei zidiiriei incadrate eulinii ingrosate ; 2 Prin inalt.lmea rindului se tntelege Inaltimea bloculul plus in.altimea rostulul :

3 Pentru zidarii exeeutate din bloeuri eeramice eu golurt vertieale en inaltimea rtndulul peste 150 mm, reztstentele de cal cui se vor stabill pe baza de tncercart conform prlnclplilor stabilite In prescrlpttlle legale tn vlgoare,

4.2 l~ezisten~a de calcul la compresiunaR .l:nN/mm2, ale zidariei executate din bloc uri ceramics eu goluri orizontale, cu inaI~imea rindului de 150 mm, sint conform tabelului 2.

Tabelnl 2

~Iarca mortarulul

Marca bloculni

Tlpul bloculul

25

10

Rezfstenta de calcul R. N/mmD

290 x 2·10 x 138 290 x 290 x 138

0,9

50

1,1

-

STAS 10109/1-82

-4-

4.3 Rezistentole de ealeul la eompresiune R, in Njmm2, ale zidarlei exeeutate din bloeuri rmei eu goluri din beton cu agregate usoare, eu inal~imea rindului de 200 mm, sint conform tabelului 3. .

Tabelul 3

I Marca mortarului
Marca blocului I 100 I· 50 I 25 I 10
Rezlstenta de cal cul R, N/mmD
100 2.30 2.00 1.80 1.70
75 1.90 1.70 1.50 1.40
50 1.50 1.30 1.20 1..00
35 - 1,00 0,95 0,85 4.4 Resistentele de' calcul la compresiune R, in ~jmm2, ale zidariei executate din blocuri

de beton celular autoclavizat, sint conform tabelulut 4.

Tabelul 4

Marca betonulul Marca mortarulul
celular autoclavizat 25 I 10
STAS 10833-80 Reztstenta de cal cuI R. N/mmD
50 0.95 0.85
40 0.85 0.75 .
35 0.75 0.65 4.5 , Rezistentele de cal cul ale zidariei Ia forfecare R" la intindere din incovoiere Rtf ~i. Ia eforturi principale de intindere Rp, in N/mm2, cindruperea se produce de-a lungul rosturilor netesute (fig. 2.a) ~i tesute (fig.' 2 b c) slnt;. conform' tabelului 5.

a) ·ft

., 1c±J'[' 1[~4'

ODDDDDCJO' .

bo2Jo2SoLSd

, II I JD

elJ

01 10 DOC ODD Ol 10 DOCQOO 01 10

Fig. 2

Tabelul 5

Marea mortarulul
Natura eforturilor (simbolurt), tlpul ruperii (In sectfunl eu rosturi f4!sute 100, 50 I 25 I 10
sau netesute) ~i feIuI zidariei Rezistenta de cal cul R,
N/mmD
Efortul de forfeeare (B,) In sectlune cu rosturi netesute fig. 2a pentru :
- .zldarle din ciiramizi pltne, cu goluri verticaIe, sau din 1l10cUl'j ceramlce
eu gofuri vertieale 0,160 0.110 0.055
- zidiirle din ciiriimizi sau bloeuri ceramiee cu golurt oriaontale 0,160 0,110 0,055
- zidarie din blocuri ~ beton cu agregate nsoare 0,140 0,100 0,050
-
- zidiirie de blocuri de beten celular autoclavizat - 0.060 0.030
-
Erort de intindere dill IlleoDvolre (Betl in sectfunl eu rosinri netesute (fig.
2a), pentru : .
- zidiirie din ciiriimizl pline, cu goluri vertlcale, 1l1luilil'l bloeuri 0,110 0,080 0,040
cerarnlce cu goluri vertteale
- --

~.

.

.. "..

-5-

~STAS 10109/1-8~ I

Tabelul 5 (urmare)

Marca mortarului
Naturaeforturilor (simbolurt), tipul ruperii (In sectlunl cu rosturi tesute 100 ; 50 , 25 , 10
san netesute) ~i Ielul zldarle! Reztstenta de calcul R.
NJmm2
- zidarie din caramizi ~i blocnri cera mice en golurl orlzontale 0.110 0.080 0.040
zidarie din blocurt de beton en agregat.e usoare " 0.040
- 0.100 0.070
- ztdarle din blocuri de beton celular autoclavlzat - 0.030 0,020
Efort de intlndere din Ineonvolre (Rtl) in sectiuni en rostnri tesute (in zig-zag)
fig 2b pentru : pllrte, cu golurl verticale san din blocuri eeramice
- zidarle din earamizi
cu goluri vert.icale : . 0;250 0.160 0.080
- ztdarie din earan1.izi ~i blocurl cera mice cu golurl orlzontale 0,250 0,160 0,080
- zidarie din bloenri de beton en agregate usoare 0,220 0,140 0.070
- zidarie din bloeurl de beton eelular autoclavlzat -- 0,065 0,030
Eforturl prInelpalo de Intlndere (Rp) in secttunl in scara (Ug. 1 c) pentrn :
- zidarie din earamizi pline, eu golnri vertlcale sau din blocuri ceramiee
en goluri verticale 0,110 0.080 0,040
- zidarie din caramizi ~i blocuri ceramice ell golurt orlzontale 0,110 0,080 0,040
- zidiiri~ din blocuri de beton eu agre gate usoare 0,100 0.070 0,040
- zidarie din bloeuri de beton eelular autoclavizat - 0,030 0,015 4.6. Beaistentile de calcul ale zidariei lac forfecare Rf la. intindere dip. incovoiere s; ~i la eforturi principale de intindere Rp, in N jmm2, cfnd ruperea se produce prin rosturi ~i cara-

mizi san blocuri (fig. 1 d) stnt conform tabelului 6 .

Tabelul 6

Marca eariimizii sau a bloculul
Natura efortului 200 I 150 , 125 I 100 I 75 I 50 , 35
Rezlstenta de calcul R, NJmm2
Elort de forfeeare (Rt) 1.00 0,80 0.70 0.60 0,50 0,40 0,30
Etort de intindere din tncovolere (Ret) ~i
eforturi prlnclpale de Intindere (Rp) 0.40 0,32 0,28 0,25 0.20 0.16 0.11 OBSERVATII :

1 Rezistentele de cal cuI Ia eforturi prlnclpale de intindere (tabelele 5 ~i 6) se vor In multi cu un coeficient al I

condlttilor de 'Iucru m. = 1,2 - .;;; 1,2 In care l/h este raportul de tesere a ztdarle! (fig. 2);

h •

2 Rezlstentele de calcul din tahelul 6 se refera la sectlunea neta a ztdarlel, lulnd in conslderare numal secttunea

blocurllor de zldarle (tiira rostur! vertieale) ; .

3 Valorile reztstentelor de' calcul din tabelul 6 nu se retera la zidaria din blocuri de beton celular aut oclavlzat,

4.7 La determinarea rezistentelor de calcul ale zidatiei ce se incarca inainte de 28 zile de la executie, se va afecta maroa mortarului cu-coelicientii de reducere .conform tabelului 7.

Tabelul 7

Virsta rnortarulul, in zile :
Marca mortarulul 3 , 7 , 14 , 28
Coeflcienttl de reducere ai marci! mortarulul
10; 25 0,20 0,35 0,60 1,0
50; 100 .0.~5 0,45 . 0,70 1,0 4.8 Valorile coeficientilor conditiilor de lueru m, cu care se VOl' multiplies rezistentele

de ealcul (tabelele 1. .. 6) in eazul ealculului la starile limita ultime sint:

- pentru elementele la care aria sectiunii transversale este cet putin 0,3 m2, , , m = 1 ; pentru elementele la care aria sectiunii transversale este sub 0,3 m2, •• m = 0,85; pentru zidarii executate cu mortar de ciment flka plastifiant (var) san eu mortare cu agregate usoare :

pentru rezistentele de ealcul la compresiune (tabelele 1 ••• 4) .. , m = 0,85 ; , . pentru rezistentele de caleul la intindere din ineovoiere, forfecare, eforturi principale de-a lungul rosturilor (tabelul 5), m = 0,75;

la verifiearea constructiilor in curs de executie. , , m = 1,25.

STAS 10109/1-82

-6-

4.9 Valorile coeficientilor eonditiilor de luoru pentru calcnlul Ia fisurare ml, cu care se vor

multiplica rezistentele de calcul (tabelele 1 ... 6) sint :

- pentru elemente din zidarie cu tencuiala obisnuita ... ml = 2 ;

- pentru elemente din zidarie cu teneuiala hidroizolatoare luorind la presiune hidro-

statica '" mf =1,5 ;

- pentru elemente din zidarie cu tencuiala decorativa, la constructii cu finisaje de ealitate superioara ... mf = 1,2;

- pentru elemente din zidarie cu tencuiala sau placaje antiacide ... ml = 1.

4.10 Rezistentele de calcul ale armaturilor Ra, in N/mm2, se iau conform STAS 10107/0-76 iar rezistentele de calcul ale betonului Rb, in N/mm2, pentru caleulul zidariilor mixte, se ian conform STAS 10107/0-76.

4.11 Valoarea modulului de elastieitate E, in N/mm2, pentru zidarie se ia :

E = 0,8 R(J.k pentru caleulul deformatiilor la sistemele static nedeterminate, sub

influenta sarcinilor de exploatare ; .

E = 0,5 R(J.k pentru calculul deformatiilor zidariei la starea limita ultima;

E = R(J.k pentru calculul deformatiilor zidariei solicitata la incarcari repetate ~i pentru stabilirea perioadei proprii de vibratie ;

in care:

R rezistenta de calcul la compresiune a zidariei (tabelele 1. .. 4), in N/mm2;

(J. earacteristiea de elasticitate a zidariei;

k coeficient de transformare a rezistentei de calcul conformtabelului 8. 0

OBSERYATIE - Valorile eoefieientului oc variaza In runctte de natura tnaterialelor eomponente ale zidiiriei, si se stabisec pe cale experimentala : in absenta unor date mai exacte oc se poate lua astfeI: oc = 1000 pentru zidarla din ciirilmizi ~i hlocurl,

ex = 750 pentru zidilria din bloeuri din beton celular autoclavizat

4.12 Valoarea modulului de elasticitate Ee, in N/mm2, pentru zidaria comp"lexa se determina

cu relatda :

in care:

E modulul de elasticitate al zidariei ; •

Eb modulul de elasticitate al betonului, determinat conform STAS 10107/0-76;

I. ~i Ib momentele de inertie ale seetiunii din zidarie, respectiv din beton, in raport

cu axele principale de inertie, in mm".

4.13 Valorile coeficientului k sint conform tabelului 8, in functie de tipul zidariei.

I J

Tabelul 8

Tipul zidilriei I Valoarea eoefieientului
k
Zidilrie din eilramizi pline, dill eiiramizi ~i bloeuri
eeramice eu golurl verticale, din carumiz! ~i bloeuri
eeramice cu golurt orizontale 2,0
Zidiirie din blocuri de beton ell agregate usoare 2,2
Zidiirie din bloeuri de beton celular autoclavizat 2,5 4.14 Valoarea modulului de elasticitate pentru zidaria armata, definita conform punctului 1.9.2

in N/mm2, se ia :

E = 0,8(kR + [1 R:) OCa

pentru caleulul deformatiilor la sisteme static nedeterminatesub influenta incarcarilor de exploatare;

pentru calculul deformatiilor zidariei la starea limita ultima; pentru caleulul deformatiilor zidariei solicitata de incarcari repetate ~i pentru stabilirea perioadei proprii de vibratie ;

in care:

R ~i k se ian conform indicatiilor pct 4.11 ;

fL coeficient de armare care se determina in Iunctie de volumul armaturii Va ~i eel al.zidariei V., cu relatia :

Va [1=-;

Vz

R: rezistenta normata a armaturii, in N /mm2, conform STAS 10107/0-76;

OCa caracteristica de elasticitate a zidariei armate care, in absenta unor date mai cxacte se poate considera (J." = 1000.

.1

-7 .....

• "<'"",

STAS 10109/1-82

4.15 Valorile modnlului de deformatie transveraala, pentru zidarie se poate eonsidera 0,4 E,

in absenta unor date mai exaete.

4.16 La calculul deformatiilor zidariei se ~ine seama de efectul curgerii lente prin amplificarea deformatiilor elastiee, sub incarcarile permanente cu un factor ale earui valori sint conform tabelului 9.

Tabelul 9

TipuI zidiiriei I Factor de ampllflcare a
, deformatlllor elast.lce
Zidiirie din eiiriimidii plinii, din eiiriimizi sl blocurl
ceramics eu goluri vertieale, din ciiriimizi ~i hlocuri
ceramice eu goluri orlzontale 1,0
Zidiirie din blocuri mici eu golurl din bet.on, eu agrega-
te usoare si din blocuri de beton celular autocIavizat 2,5 4.17 Valorile coeficientului de dilatare liniara a zidariei sint conform tabelului 10.

Tabelul 10

Tipul zldarlcl I Coeflcientul de
dilatare Ilnlara pentru 1°C
Zidiirie din ciiriimidii pllna, din eiiriimizi sl blocuri ceramice
cu golurl verttcale, din ciiriimizi ~i blocuri ceramice cu
goJuri orizontale ~i din blocuri de heton cu agregate usoare 5x 10-6
Zidiirie din blocuri de beton celuIar autocIavizat 8 x 10-0 5 OALOULUL ELEMETELOR DE ZIDARIE

5.1 Elementele din zidarie se verifica la stlkile limita de rezisten~a· ~i de fisurare fie prin compararea solicitarii de calcul cu capacitatea portanta, fie prin compararea eforturilor unitare ce ian nastere sub efectul solicitarilor de cal cul cu resistentele de calcul, .

Influenta fle~ibilitaW asupra comportarii elementelor eomprimate se ia in considerare in calcul prin determinarea, in mod diferentiat.a gradului de zveltete, ~inind seama de influenta formei sectiunii transversale a elementelor. ~i modul lor de fixare calzemare

5.2 Calulul elementeIor din zidarle simpla

5.2.1 Elementele din zidaria simpla solicitate la compresiune ceJ.ltrica se calculeaza cu relatia :

N ~ rp RA

in care:

N R

incarcarea de calcul din seetiunea cea mai solicitata, actionind centric in N; rezistenta de calcul Ia compresiune a zidariei, conform tabelelor 1 ... 4' in N/mm2;

aria sectiunii transversale a elementului din zidirie, in, mm- ; coeficient de flambaj, determinat conform indic~tiilor de la pet, 5.2.2.1

A rp

OBSERVATIE - Elementele din zidiirie simplii solicitate excentrie datoritii unel excentrlcttatl acciientaIe ea -se calculeaza rq elemente comprimate centric daca ea nu depaseste cea mai mare di.itre valoriIe :

~..!_ in care teste dlmensiunea sectlunll, tranversale tn directie perpendiculara axei

ea 30 prlnclpale de inert ie in raport cu care se considera excentrlcttatca ;

H

ea ~ - in care H este inaItimea elementului; 300

ea ~ 1,0 ern

5.2.2 Elementele din zidarie simpla solicitate la eompresrune e~centrica se eonsidera ca Iucreaza cu excentricitate mica cind eo ~ 0,45 Y (fig. 3) ~i se caleuleaza, pentru stilpi ~i pereti, in cazul excentricitatii transversale (perpendicular pe axullongitudinal al perejilor) cu rela~ia :

in care:

N, R, A ~i tp conform pet. 5.2.1;

t¥ coeficient de reducere a capacitaW portante a elementulni solicitat la eompresiune excentriea, in funetie de forma sectiunii transversale a elementului din zidarie, conform pet. 5.2.2.6.

STAS 10109/1-82

-'-8-

Pentru excentricita~i in sens longitudinal (in lunguI axei longitudinale a peretilor) se vor folosi relatiile de ealeul din prescriptiile specifice structurilor.

N

e

----_ .. _--....-

'i-

:f

CENTRU DE GREUTATE AL SECT/UNIt

,

PUNCT DE APt.1CARE AL FOR TEl N

Fig. 3

5.2.2.1 Valorile coeficientului de flambaj cp se dau in tabelul 12, in funetie de gradul de zveltete

1, • 1,

~ = - san de coeficientul de zveltete A = =: ,pentru caracteristica de elasticitate ex = 1000

t '/,

~i ex = 750.

Tabellil 12

Gradul de zvelt.ete Coeftcientul de Coeticlentul de flarnba] 'P pentru
zveltete caracteristica: de ela sticitate
l, If I
~=-
t A=- IX = 750 IX = tooo
i
3 10,5 0,99 1,00
4 14,0 0,98 0.99
5 17,5 0,96 0.98
6 21,0 0,94 0.96
7 24,5 0,92 0,94
8 28.0 0,89 0,92
9 31,5 0,87 0,90
10 35,0 0.85 0,88
11 38,5 0,81 O.JW
12 42,0 0,79 0.84
13 45,5 0,76 0,81
14 49,0 0,74 0,79
15 52,5 0,72 D,77
16 56,0 0,68 0,74
17 59,5 0,6(; 0,72
18 63,0 O,6:l 0,70
20 70,0 0,58 0,65
22 76,0 0,54 0,61
24 83,0 0,49 0,56
26 90,0 0,46 0,5:l
28 97,0 0,42 0,49
30 104,0 0,38 0,46
32 111.0 - 0,42
34 118,0 - 0,39
36 125,0 -- 0.36 OBSERVATIE - Notatiile din tabel au semnificatiile urrnatoare :

l, 'Iungtmea de flambaj determinatii conform .pct. 5.2.2.5;

t,i dimensiunea caracteristicii respectiv raza de giratie a sectlunll in dlrectla axel principale de inerl ie corespunzatoare sensului ill care se constdera flambajul;

-9-

STAS 10109/1-8~

5.2.2.2 Pentru alte valori, mai exaete, ale caracteristicii de elasticitate ex, diferite de 1000 sau 750, valoarea coeficlentului de flambaj IF se stabileste pe baza valorilor din tabelul 12, conalderlndu-se ea lungime de flambaj, lungimea determinata conform pet. 5.2.2.5 inmul~ita

eu faetorul Y lOex°Q_ •

5.2.2.3 Pentru elementele din zid~i.rie care au sectiunt transversale sHtbite, daca slabirea depa~e~te 1/3 din grosime 19i 1/10 din inal~ime ~i daca aceasta slabire se gas~te in zona celor dona sferturi de 131 mijloeul inal~imii, cind elementul are eapatul superior fix sau in [umatatea inferioara, cind elementul are eapatul superior liber (deplasabil), coeficientul de flambaj cp se determina pentru sectiunea eea mai slabita ..

5.2.2.4 Coeficientul de flambaj se considera constant pentru treimea mijlocie ~i liniar variabil ptna la valoarea IF = 1, corespunzatoare aectiunilor de capat ale elementelor cu capatul superior fix (fig. 4.a); pentru elementele cu capatul superior liber (deplasabil) coeficientul de flambaj cp se eonsidera constant pe [umatatea inferioara a inMtimii elementului ~i liniar variabil pina la V1aloarea cp = 1, corespunzatoare seetiunii capatului superior (fig. 4.b).

~ ..

a)

.1 1 .. >"- t

bJ
N -, 11 "1-7
1 Y"

,. \

Fig. 4

5.2.2.5 Lungimea de flambaj 1, se stabileste in funetle de rigiditatealegaturilor elementqlor din zidarie realizate, in general prin grinzi, plansee, stilpisori din beton armat ~i pereti de contra-

vintuire, dupa cum urmeaza : \

a) 1n cazul stilpilor '§i peretilor cu lungime L > 2H, lungimea de flambaj l, se deter-

mina astfel: .

.:..... pentru capatu! superior fix, l, = H ;

- pentru eapatul superior deplasabil, l, = 1,5 H la constructhle eu 0 singura deschidere, respectiv l, = 1,25 H la construcjiile cu mal multe deschideri;

- pentru capatul superior liber (nelegat de planaee san de alte elemente ozizontele), l,. =2 H;

STAS 10109/1-82

-10 -

in care: H

distanta pe verticalSl, dintre doua plansee succestve (san alte reazeme orizontale).

OBSERVATIE - Pentru stllpU cu Iegaturt dlferite la capatul superior dupa cele douii directll prlnclpal&, lunglrnea de flarnbaj se va lua, pentru flecare dtrectte, in functle de natura legAturU.

b) In cazul peretilor plini sau cu slabiri datorate golurilor (limitate la 20 % din la~ime, respectiv inal~ime), cu lungimea L ~ 2H ~i cu legatur! pe contur se ~ine seama de sporirea stabilitat;ii reducindu-se lungimea de flambaj prin multiplicare cu coeficientul p dat in tabelul Ls in funepie de raportul H/L ~i numarul legaturilor (fig. 5).

aJ

ELEVATIE

I

LATURA UBERA

RIGIDIZARE PLAN

il~ ~~--~------~'~I

b) ELEVATIE

I

PLANSEU

1

RIGIDIZARE

PLAN

Fig. 5

Tabelul H

,
H
Legaturl pe contur Valorlle coeficientului p pentru L :
0.5 I 1 I 1,5 I 2 2.5 I a
pe trei laturt, fig. 5 a 1 1 0,75 0.55 0.45 0.40
pe patru laturl, fig. 5 b 1 0,5 0.30 0.20 0,12 0.10 OBSERVATII ;

H .

1 Pentru valor! interrnediare ale raportulul - , coeficientul p se deterrnlnl1 prin interpolare liniara ; L

2 Pot fi considerate ca legl1turi rlglde, pe laturlle vertlcale ale perettlor, perett transversali avlnd Iungtmea I, .. 3t sau I, ~ 0.2 H.

t

I

STAS 10109/1-82 1 f !

,

i

I

I

-11 -

5.2.2.6 Valorile coeficientului ~ de reduoere a capacit~tii portante a elementelor comprimate e:xcentric, prevazut la pet 5.2.2 in funette de forma sectiunii transversale, se dau in tabelul 15.

Tabelul 15

Tipul zidliriel Valortle eoeflcientulul ~ pentru excentrlcltate :
leo ~ 0,45 Y I eo> 0,45 y
Sectlunt In forma de T :
1 3
~= ~=v(~cr
Zidlirie din eliriimlda. blocurl ee- eo
1+-
ramlce, sau bloeurl rnlcl de beton h-y
eu agregate u~oare
Sectnml dreptunghlulare :
1 3
~= 2fo ~ = V(1- 2~o r
1+-
h
secttunt in forma de T:
~=~
A
ZIdiirle dln bloeuri de beton eelu-
larauticlavizat Sectlunt dreptunghlulare:
~ 2eo
=1--
h OBSERVATIE - Notatltle din tabel au semnltlcattlle nrmatoare :

tlJ dtstanta de la eentrul de greutate al seetlunii plnl[ In punetul de aplicare al fortel:

y dtstanta de la central de greutate al sectlunll pina la marginea cea mal comprtmata ;

Ao aria secttuntt comprtmate calculata conform pet. 5.2.2.9

5.2.2.7 Elementele din zidarie slmpla solicitate la compresiune excentrica se constdera cit lucreaza cu excentricitate mare eind: 0,9 y ;;.. eo > 0,45 y (fig. 6), ~i se calculeaza cu relafia:

in care:

'PI = 'P + 11c coeficientul de flambaj corectat, finind seama de fisurarea sectiunii 2

elementelor solicitate la compresiune exeentrica eu e:xcentrieitate mare;

11 eoeficientul de flambaj corespunsator intregii sectluni a elementelor solicitate Ia compresiune excentrica ;

11c coeficientul de flambaj al zonei compnmate a sectiunii elementelor solicitate la eompresiune e:xcentriea cu excentrieitatea mare, determinat conform pct. 5.2.2.8

IjI eoeficient de reducere a capacitl.ttii portante a. elementelor eomprimate exeentric in functie de. forma sectiunii transversale, conform -pet. 5.2.2,6.

Nu se admit, pentru zidaria. simpla, e:xeentrieitl.tti mai mari de 0,9 y.



, I

I j

STAS 10109/1-82

-12-

e
en

I ,
y
[ A ....
j h

. -~

PUNa D£'APUCAR£ AL . FOR TEl N

,

Fig. 6

5.2.2.8 Valorile coefieientului de flambaj CPe' corespunzator zonei comprimate a sectiunii elementelor solicitate la compresiune exeentnca eu excentrieitate mare, se dau in tabelul 12, pentru caraeteristiea elastica. a zidariei ex = 1 OOQ, in functie de gradul de zveltete f3e san de coeficientul de zveltete I.e' Conform relatiilor :

1, f3e =-t--

e

in care:

1, = !! eind diagrama momentelor incovoietoare rezulta de semne diferite pe inaI- 2 t;imoo elementului, in em;

1/ = H eind diagrama momentelor incovoietoare este de acelasi semn pe inaIt;imea elementului, in em;

tel i, dimensiunea caractensttca respectiv raza de girat;ie a zonei comprimate a sectiunii

in direetia axei prineipale de Jnertie corespunzatoare sensului in care se eonsidera flambajul;

5.2.2.9 Aria zonei eomprimate a sectiunii Ao se ealeuleaza cu urmatoarele relat;ii : pentru sectiuni dreptunghiulare:

.4 =.4(1 - 2~).

C h '

pentru seefiuni T:

- daca forya N actioneazit in zona taIpii (fig. 7.a):

x = V b~; (2e1 -~) + (e1 - al)2 pentru ~ .;;;;; a1/2 se ia x = ill ;

f

!

,I

1

1

1 1

I

1

I."

-13 -

STAS 10109/1-82

daca forta N actionea.za. in zona. Inimii (fig. 7b);

In casul general, pensru sectiuni de forma neregulata, inaltimea zonei comprimate a sectiunii se poate determina din conditia anularii momentului static al diagramei eforturilor unitare fat3, de am care trece prin punctul de aplicare a fortei N.

AL SECT/UNJI

,

./ ,

_' PUNCr DE APL/CARE ALFORTEI N

"",~

Fig. 7

5.2.3 Elementele din zidarie solicitate la compresiune loeala (strivire) se calculeaza cu relatia :

NaIr ~ IJ.Rst.z· AstJ:

in care:

A~tr

valoarea de ealeul a incal'carii, in N;

rezistenta de ealeul a zidariei la compresiune locala (strivire) determinate conform pct. 5.2.3.1 in N jmm2;

aria sectiunii la care se transmite mcarcarea (suprafata de strivire), in mm";

IJ. coeficientul de forma a diagramei presiunilor transmise de incarcarea locala, care se ia IJ. = 1 pentru distrlbutia dreptunghiulara a presiunilor ~i IJ. = 0,5 pentru distrlbutia triunghiulara a presiunilor.

11·

"

.~

1

+

i

L

STAS 10109/1-82

-14 -

5.2.3.1 Bezistenta la strivire a ziditriei Rstr., in ipoteza presiunii uniform. distribuite pe supra.:fata. de strivire se ealeuleaza. eu relatia :

in care:

R

resistenta de calcul la compresiune a. zidariei, conform tabelelor 1 ... 4:, in Njmm2;

aria suprafejei conventionale de calcul la strivire detennniata in funo~ie de locul de aplicare al incarcarii (fig. 8, 9, 10 ~i 11).

\

~~,z~~

Astr. Astf:.

Astr.~hstr.x 0str. Ac-b",q

Fig. 8

Fig. 9

Fig. 10

b .b . Astr.

I~

t!~~~

1#4'2hl~~1~ -I

Fig. 11

5.2.3.2 Calculul incastrarii in zidarie a grinzilor in consola (fig. 12) se face eu relatia.:

in care:

Q rezultanta incarcarii de ealcul pe grinda, In N;

a adineimea de incastrare a grinzii inzidarie, in rom ;

b la~imea grinzii, in mm;

eo excentricitatea rezultantei Q, in raport cu mijlocul adincimii de incastrare

( eo = 0 + ;) , in mm;

o dist anta de 131 punctul de aplicatie 311 rezultantei Q la fa~a peretelui, in mm.

-15 -

STAS 10109/1-82

Adincimea, necesara. de Incastrare a se determina cu reIa~ia:

a=

2 Q. v b· u.;

~.
r -- ct
)
u .
,
I
r
.P
d
ZrifOri"/ .s.
j_2 c.
eo
,
Fig. 12 in care:

Daca. adincimea de incastrare a rezultata din. caleul, nu poate fi realizata este neeesar sa se prevada masuri constructive adeevate pentru sporirea la~imii b:

5.2.4 Elementele din zidarie solicitate Ia forfecare, for~a taietoare de calcul Q fiind aplicata de-a lunguI rosturilor orizontale, se calculeaza eu reIa~ia :

in care:

R,

resistenta de ealeul la forfecare a zidariei conform tabelului 5 ;

eforbul unitar mediu de compresiune din sectiunea meta eompimata pentru gruparea de incarcari care determina cea mai mica valoare a for~i normals, mN/mm2;

coeficient de frecare care, in absenta unor date mai exaete poate fi considerat f = 0,7, in cazul solieitarilor statiee §i f = 0,5 in eazul solicitarilor dinamiee ;

..4.. aria seetiunii nete comprimate a zidariei, in mm- ;

RI = RI + 0,8f· Oc resistenta de calcul, transformata, la forfecare a zidariei, tinind seama

de freeare. '

5.2.5 Elementele din ziditrie aolicitate la incovoiere simpla se calculeaza cu relatia : .

f

in care:

M . momentul ineovoietor din sectiunea eonsidereta, in N. mm;

TV modulul de rezistenta al sectiunii considerate, in stadiul elastic, in mm 3 ;

Rli rezistenta de calcul la intindere din incovoiere conform tabelelor 5 §i 6, in N/mm2.

A vind in vedere 00. ruperea elementelor din zidarie la lncovoiere, dupa sectiuni legate poate avea loc prin rosturi (fig. 2 b), cit ~i prin ca.ramid3, (fig. 2 d), calculul pe baza relatiei de mai sus trebuie sa se facit pentru ambele sectiuni, consldertndu-se valorile W §i Rtf' corespunzatoare.

5.2.6 Calculul elementelor la aparitia ~i deschiderea fisurilor san rosturilor se face in urmatoarele cazuri:

- Ja elemente din. zid3rie simpla solicitate la compresiune excentrioo. eu exeentricitate mare:

STAS 10109/1-82 - 16 -

in care:

ellm conform tabelului 16~

y conform fig. 3 ~i tabelului 15.

- la elementele din zidarie simpla pentru care conditiile de exploatare impun limitarea deschiderii fisurilor.

Tabelul 16

Gruparea tncarcarllor conform eUm < 0,9 y
sr AS 10101/0A-77
Gruparl fundamentale 0.6y
Gruparl speciale 0.7 Y Oalculul la aparitie, fisurilor se face prin compararea eforturilor unitare de intindere cu rezistentele de calcul, respectiv prin compararea deformatlilor maxima de intindere san compresiune ale elementelor, determinate de incarcari normate, cu valorile Iimita ale acestor deformatii.

5.2.6.1 Oalculul Ia fisurare al elementelor din zidariesimpla se face pe baza urmatoarelor ipoteze:

- eforturile unitare se determina pentru inQitrcarile de calcul ;

- rezistentele de calculIa intindere pentru caleulul Ia fisurare R" se determina cu

relat;ia: .

Rt, = m,' R"

in care:

Ree rezistenta de calcul la intindere din Incovoiere, conform tabelelor 5 ~i 6, in N/mm2;

m, coeficient al conditiilor de lucru, conform pet. 4.9.

- deformatiile maxime de intindere se calculeasa corespunzator incarcarilor normate de exploatare ;

- se admite comportarea elastica a materialului (diagrams liniara a eforturilor unitare);

- calculul se face luind in considerare intreaga sect;iune.. .

5.2.6.2 Oaleulul elementelor la aparit;ia. fisurilor, prin verificarea eforturilor unitare maxime de intindere se face. cu relatia :.

sau

N ~ Rtt·A Aeo -1 W

Pentru 0 sectiune dreptunghiulara, rezulta :

N ~ Rtf' hb_ 6eo -1 k

in care:

rezistenta de calcul.Ia fiaurare.determinata conform pet, 5.2.6.1, in N/mm2; aria sectiunii transversale a elementuJui comprimat, in mm+;

modulul de rezistent;a, in stadiul elastic, al sectiunii, in mm 3 ; excentricitatea de calcul, eo = M in mm;

N

....•.••. , •..•.•.•...•...

'~.

g

;

;i

.~

'1

5.2.6.3 Calculul elementelor la aparitia fisurilor, prin verificarea deformatiilor maxims se face cu relatia :

-.L,

STAS 10109/1-82"--

in care:

A deformatia specifica a elementului, de intindere sau compresiune, determinata in stadiul elastic;

A, deformatia specifica de intindere (compresiune) din incovoiere, determinata in stadiul elastic;

Ao deformatia specifics de compresiune determlnata de incarc~ri1e gravitationale ;

Amax deformatia specifica Iimita a elementului portant din zidarie (tabelul 17) sau deformatia specifica limita Ia intindere a zidariei care evita aparitia unor deformatii san fisuri inadmisibile in straturile de protectie sau de aeoperire (tabelul 18).

Tabelul 17

Detorrnatlt
Natura deforrna tlilor specifice
maxirne
. ~mlJx
Compresiune 4x 10-4
·tntindere axlala ~i incovoiere :
- prln sectiunl legate: 1.5x 10-4
- prin sectluni nelegate 1.8x 10-' OBSERVATIE - ~ma" reprezinta deforrnatlile specifice Ilmita ale zidiiriei la compreslune, intinderc ~i tncovoiere sub acttunea tncarcartlor permanente ~i temporare normate

Tabelul 18

Natura ~i rolul stratului de prot ectie sau de acoperlre al zidfu.ief Deforma tli specificc ma xime la int.indere,
ale zfdarie].
~max
Tencuieli cu mortar de val' 2.0x 10-'
TencuieIi cn mortar de cin~ent-var si ciment 1,5xlO-'
-,
Tenculala hidrofuga cu mortar de cinrcnt, t enculala pentru COIlS-
tructii supuse preslunii hidrostatice a lichidelor 0,8x 10-'
Tencuiala antiacidii. pe baza de sticla solublla ~i Ull rlnd de pJacaj
din plaei. cu chit antiacid 0,5x10-4
Doua sau trei straturi de pliici din piatra cu chit antiacid:
- in lungul laturii lungt a placllor : 1.0x 10-&
- in lungul Iaturii scurte a pJiiciIor O,Sx 10-5 OBSERVATIE - In cazul nrrnaril longltudtnale a elementelor de protectle precurn ~i in cazul tenculellt apllcate pe rabl], deforma tllle, ~ma" se majoreaza cu 20 %.

5.3 Calculul eleroentelor din zidarie mixta

5.3.1 In calculul elementelor cu structura alcatuita din straturi verticale de materials diferite, seetiunea sidariei mixte se echivaleaza eu 0 sectiune alcatuit:1, dintr-un singur strat omogen de grosime egalacu suma grosimilor efectiveale fiecaruistrat ~i cu Hi,timea eehivalenta (fig. 13)

calculat~ cu relatia :

in care:

b" la~imea echivalenta a stratului k, in mm;

R" rezistenta de ealcul la compresiune a stratului k, in N jmm2;

R rezistenta de calcul la compresiune a stratului de referin"tia, in raport cu care se determins Ia~imile echivalente, brc.

ftls .•... - TAS 10109/1-82

;.' "' ' •....... J .. ' .. - . . if

:1

ti- <

-18 -
ELEVATIE'
,
IN
R1
<,
(j) @ a
a. 5ECTIUNEA a-a

I

SECTIUNEA ECHIVALENrA ' raportata 'La stratu/ de reterinte ct

~Ict
-ct
-Q
-Q II
'1 ...Q<"\j
......
..Q Fig. 13

5.3.2 Rezistenta de calcul echivalenta, Rech a elementelor din zidarie mixta se determina cu relatia :

in care:

ariile seotiunilor straturilor, in mm2; rezistentele de calcul ale straturilor, in N/mm2;

OBSERVA TIE - In eazul straturilor din beton, reztstentele lor se iau astfel :

- egale eu 0,5 din marea betonnlni pentru betoane en marca mai mica de 50;

- egale ell rezlstenta de calcul la eompresinne pentrn betoane en marca egalii san mal

mare de 50.

coeficienti ai conditiilor de lucru pentru straturile diferite ale zidariei ale caror valori se dau in tabelul19.

Tabelnl 19

Pentrn stratnl de Pentrn stratnl de bet on
Felnl zidiiriei zidiirie de ciiriimidii
Jn1 Jna
Zidarie de caramidii combinatii
en beton
marca <l 50 1,0 0,9
marea ~ 50 0,9 1.0 -19 -

STAS 10109/1-82

5.3.3

Elementele din zidarie mixta. comprimate centric se ealeuleaza cu relatda :

ii '----=====================================::::J':

N..;;;; cpRech' A·

in care:

ReCh este rezistenta de calcul echivalenta a elementelor din zidarie mixta determinata conform indicatiilor de la punctul 5.3.2;

cp coeficient de flambaj determinat conform indicatiilor de la punctul 5.2.2.1 ;

A aria sectiunii transversale a elenientului in mm- ..

5.3.4 Elementele din zidarie mixta solicitate la compresiune excentrica eu excentricitate mica., eo ~ 0,45'!1 se calculeaza cu relatia :

N <: m,.· cp' Recb • A . ~

in care:

Incarcaree, de calcul, din sectiune, in N;

aria totala a sectiunii efective a straturilor portante in mm 2 ; rezistenta de calcul eehivalenta, Ia compresiune, in N /mm 2 ; coeficient de flambaj conform pet. 5.2.2.1

coeficient de reducere a capacitatdi portante a elementului solicitat la compresiune excentnca cu excentricitate mica, in functie de marimee, excentricita~ii

eo §i forma sectiunii, conform pet. 5.2.2.6;· .

__ M excentricitatea de calcul determinata in raport cu eentrul de greutate al

eo .

'" N seetiunii echivalente, in mm;

N A

ma eoefieient care ~ine seama de influenta legaturilor intre straturile eomponente ale zidariei mixte in eazuI eompresiunii excentriee, determinat cu relatia :

~u = mo (1 - :; )

mo = 1 pentru Iegaturi transversale ale zidariei pe inaltime de eel mult 40 em (3 sau 4 rinduri pentru zidarie de earamida sau 2 rinduri pentru zidarie

din blocurij ; .

mo = 0,9, pentru legaturi transversale ale zidariei pe inaJtjme de maximum 60'- em (6 ... 8 rinduri pentru zidaeie de caramida sau 3rinduri pentru zidaria din blocuri).

5.3.5 Elementele din zidarie mixta solieitate la compresiune eu exeentrieitate mare, eo > 0,45y' se ealeuleaza cu rela~ia :

in care:

,

aria sectiunit echivalente, in mm2;

aria zonei eomprimate a seetiunii eehivalente care echilibreaza.forta actionind ex centric in mm 2 ;

+'

en - cp cp

Tl -

2

,

cp

coefieient de flambaj corespunzator sectiunii Aech; eoeficient de flambaj eorespunzator sectiunii A~Cb

OBSERVATII :

1 Pentrn zidariile mlxt.e en legatur] din ciiramida dispusc pe lii~i1llea zidului sau cu legiituri meta lice ~i strat de heton de mardi minima 50, coeficlcntll de fIambaj se iau in Iunctie de valoarea minima a curacterlst.icll de elast lcltate, IX corespunzatoare straturilor cxterioare;

2 Pentru zidliriiIe mixte fara legaturl (ell stratnri termoizolatoare a vind rezlstente de rupere lila i mid de 1 N/1111l12), fiecare strat se consldera ea lucreaza independent, eoeficientul de flamhaj deterrnlnindu-se ea valoare medic intre eel corespunzator tntregti grosimi a sectluuti ~i eel corespunzator celui mai subttre strat exterior

5.4

Caleulul elementelor de zidarie armata.

5.4.1 Elementele din zidaa-ie se armeaza in rosturi nrizontale eu plase alcatuite din bare de otel beton maroa OB 37.

,

i

I

!

I

f

I

i

I

! I.

1:

I; Ii

STAS 10109/1-82

-20 -

5.4.2 Elementele de zid1trie armata, comprimate centric se calculeaza cu relatia :

in care:

Rz" = R + !J.R" este rezistenta de calcul Ia compresiune centrica a zidariei armate,

in N/mm2;

R Resistenta de caleul a zidariei simple, conform tabelelor 1. . .4, in N /mm2;

R; Beslstenta de calcul a armaturii conform pct.-4.10, in N/mm2;

!J. raportul de armare, intre volumul armaturii, Va ~i al zidariei Va;

cp coeficient de flambaj determinat conform pet. 5:2.2.1;

A aria eehivalenta a sectiunii transversale a elementului in mm".

OBSEHVATIE - in eazul unui element ~useetiunea a. b, In mrn'', annat eu plase avind ochiuri patrate, latura oehiului fiind c, dlstanta pe vert.icala intre plase s, iar sectlunea unei bare All raportul de arrnare !L devine:

2Aa ll. = -c-s-

.5.4.3. Elementele din zidarie armata (stUpi ~i pereti) solicitate la compresiune excentrica eu excentricitate mica (e < 0,45 y) se calculeaza en relayia :

in care:

Rza rezistenta de calcul la compresiune excentrica, a zidariei armate conform

pet. 5.4.2, in Njmm2;

A aria sectiunii transversale efective a elementului, in mms ;

cp coeficient de flambaj determinat conformpet. 5.2.2.1;

t!J coeficient de reducere a capacitayii portante a elementului comprimat exeentric tinind seama de marirea excentricitatii ~i forma sectiuniitransversale, conform pet . .5.2.2.6.

5.4.4 Elementele din zidarie armata eomprimate excentric cu excentrieitate mare se calculeaza ca elemente din zidaeie simpla conform pet. 5.2.2.7, deoareee armarea cu plase in rosturile orizontale nu contribuie la sporirea.capacitatii portante a zidariei solicitate exeentric cu excentricitate eo '> 0,45 y.

..

5.5 Caleulul elementelor din zidarie eomplexa

5.5.1 Elementele din zidarie complex a (fig. 14) comprimate centric se calculeaza cu relatia :

in care:

A, Ab, A" ariile sectiunii de zidarie, respectiv de beton ~i a armaturii vcornprimate

in mm2;

R rezistenta de caleul a zidaciei, conform tabelelor L . ~ 4, in N jmm2;

Rb reztstenta de ealcul la compresiune a hetonului, conform pet. 4.10, in N jmm2;

RII reslstenta de calcul a armaturii longitudinale conform pet. 4.10, in N jmm2;

cpc coefieient de flambaj 311 elementului de zidaeie complexa determinat conform pet. 5.5.2-.

-21 -

STAS 10109/1-82

Seetiunea de armatura Aa se ia in considerare numai in cazul in care sint satisfacute conditiile constructive prevazute pentru elementele comprimate din beton annat conform STAS 10107/0-76.

Bore de /egiJturo 0 betondu; cu ztdone

b)

A

I

__ -1

i.

A

A

cf.)

r----

----1

~~ J

......

Fig. 14

5.5.2 Valorile coeficientului de flambaj qlc se iaudin ·tabelul 12 in Iunetie de .caracteristica de elasticitate a zidariei IX t;li de gradul de zveltete a zidariei complexe :

R = ~l,

I"c t

in care:

l, . este lungimea de flambaj determinata conform indicatiilor .pct, 5.2.2.5

considerind intregul element alcatuit din zidarie simpla, in rum;

t grosimea zidului sau latura cea mai mica. a unui stilp de sectiune dreptunghiu-

lara. in mm : '

,

~ coeficient de corectie care tine seama de existenta betonului t;li se determina in functie de caraeteristiea elastica a zidariei IX, cu relatiile :

~ = 0,7 + 0,015 A .;;;; 1 pentu IX = 1 000, respectiv

. Ab

A

~ = 0,65 4- 0,015 Ab EO;; 1 pentru IX = 750 ;

A raportul dintre ariile sectiunilor zidarle! t;li betonului. Ab

5.5.3 Elementele din zidarie complexa avmd seetiuni transversale de tipul celor din fig. 14 solicitate la compresiune excentriea cu exeentricitate nUca (eo <: 0,45 y) se calculeaza eu relapia :

N· e EO;;. qlc(0,85 • R· S. -+ Rb • Sb + R; . Sa)

~T.AS 10109/1-82 in care:

S., Sin Sa sint momentele statice ale seetiunii din zidarie, respectiv din beton ~i a arma-

. turii comprimate Aa, in raport eu armatura intinsa sau mai putin comprimata, in mm- ;

excentrieitatea fortei determinata in raport cu armatura intinsa sau mai putin comprimata.

-22 -

e

5.5.4 mare

Elementele din zidarie complexa solicitate la compresiune exeenteiea eu excentricitate eo > 0,45 y se caleuleaza cu relatia :

N .;;;; q:le [RAze + RbAbe + Ra(A~ - Aa)]

,

tI

I i

in care:

Aw Abc ariile zonelor comprimate ale sectiunilor zidariei respectiv betonului determinate in functie depozitia axei neutre care delimiteaza zona comprimata, in mm2;

q:le coeficient de flambaj determinatpentru intreaga sectiune, conform pct. 5.5.2

Poaitia axei neutre se calculeaza cu relatia :

in care: RSzc + RbSbe ± RaA~ e' - Ra Aa . e = 0

Sze' Sbc momente statice ale zonei comprimate de zidarie respectiv de beton in raport cu punctul de aplicatie a fortei N;

e, e' excentrieitatile fortei in raport cu armaturile Aa, respectiv A~, in mm.

OBSERVATIE - SemnuI mi,:us (-) se consldera in cazul ln care Iorta N se aplicii tntre armaturlle Aa ~i A~ iar semnul plus (+) clnd rorta N se ap llcil in afara sectlunll.

f

I

6 PREVEDERI PRIVIND ALCATUIREA ELEMENTELOR DIN ZIDARIE

6.1 Zidarie simpla

I' 6.1.1 Zidaria simpla este alcatuita din caramizi .sau blocuri asezate pe lat in rinduri orizontale

! I\!i paralele, Pentru realizarea teserii, 131 colturi, ramificatii, Intersectii I\!i margini de goluri se prevad fraetiuni de caramizi sau blocuri de dimensiuni mai mici decit cele curente, obtinute prin taierea elementelor curente, sau produse de dimensiuni speciale conform standardelor de produse in vigoare.

La peretil despartitori se pot executa zidarii cu caramizi pline, blocuri ceramice eu goluri orizontale sau plaei din beton eelular autoclavizat asezate pe cant.

6.1.2 Zidaria se tese astfel ca rosturile verticale (transversale I\!i longitudinale) sa fie deealate de la un rind la celalalt, atit in cimp cit I\!i la colturi, ramificatii I\!i intersectii, dupa cum urmeaza :

a) in lungul zidului:

_:_ 1/4 din lungime la caramizi (fig. 15 a);

-1/2 din lungime sau eel putin 10 cm la blocuri (fig. 15 b)

b) pe grosimea zidului:

- 1/2 din lungime la caramizi i\!i blocuri (in cazul in care grosimea zidului nu este ega,la cu lungimea blocului.

..

7 21

sa)
JOcm m:n
,. JI
I ·11. I Es q Pi I[.___ 11----,6, cl

Fig. 15

-23 -

STAS 10109/1-82

6.1.3 La zidaria din caramida sau blocuri eeramice, grostmea rosturilor orizontale este de 12 mill, iar a celorvertreale de 10 mm, iar la zidaria din blocuri mici ~i placi din beton celular autoclavizat, rosturile orizontale ~i vertieale au grosimea de 10 rnrn, eu abaterile admi-

sibile conform pet, 8.1. .

6.1.4 Rosturile orizontale ~i verticale se umplu cu mortar pe toata grosimea zidariei, mai putin de 10 ... 15 mill la fiecare fa~a a zidului, pentru a se asigura 0 buna aderen~a a tencuielii, in afara de cazul cind se prescrie altfel prin project. La earamizile ~i bloeurile eeramice ou goluri orizontale, mortarul din rosturile verticale transversale se va apliea numai in zonele marginale cu goluri inguste ale bloeurilor iar zonele centrale cu goluri mari vbr ramine cu rosturile verticale neumplute cu mortar.

6.1.5 Zidaria aparenta se executa cu caramida sortata de calitatea A, avind culoare uniforma, format regulat ~i muchii drepte fara ~tirbituri. Se va aeorda 0 atentie deosebita obtinerii unei regularita~i a rosturilor in ceca ceo priveste Iiniaritatea, paralelismul ~i grosimea; rosturile ramin neumplute Ia zidarie pecirca 20 mm la fata aparenta, ~i setrateaza apoi prin fuguire eu mortar de ciment M 100, rezultind in final 0 adincime de rost de circa 10 mill.

6.2 Zidarie mixta

6.2.1 Zidaria mirla (caramida+ beton) se foloseste la realizarea peretilor exteriori ai subsolului atunei cind condittifunctionale de exploatare nu permit executia acestora numai din beton, sau in alte eazuri justifieate tehnico-economic,

6.2.2 La executia zidariei mixte se asigura conlucrarea intre stratul exterior de beton ~i eel interior de caramida, prevazindu-se local,. la fie care al patrulea rind ~i la distante de 1,00 m in lungul zidului, alternind pe :naltime, caramizi de legatura care patrund in" stratul de beton; de asemenea la aproximativ un metru distante de zidului se va executa cite un rind continuu de legatura din caramizi asezate transversal. La executia zidariei : se vor respecta pet. 6.1.1. .. 6.1.5.

6.2.3 Zidaria mixta se executa, pe tronsoane, pe inal~imi, alterntndu-se turnarea betonului :;;i executarea zidariei, inal~imile tronsoanelor fiind determinate de pozitdile rindurilor de legatura din caramizi.

6.3 Zidarie armata

6.3.1 La zidariile armate, zidaria ~i armatura inglobata in rosturile orizontale trebuie astfel exeeutate intre ele ineit sa se asigure eonlucrarea lor la preluarea eforturilor.

6.3.2 La exeeutarea zidariei armate se va utiliza mortar de ciment - var de maroa minima M 50 pentru medii cu umiditate relativa lnterioara permanenta a aerului pina la 60 % :;;i mortar de ciment de maroa M 100 cu adaos de plastifianti pentru medii cu umiditate relativa interioara permanent a mai mare de 60 %, in vederea asigurarii protectiei antieorosive a armatuii.

6.3.3 La zidaria armata, barele armaturii orizontale se dispun in rosturi la distante pe inaltime, de eel mult 40 om.

Rosturile in care se prevad armaturi transversale sub forma de plase sau bare care se Incruciseaza vor avea grosimea egala cu suma diametrelor barelor plus 4rnrn. Diametrul maxim al barelor simple va fi de 8 mill, iar eel al barelor care se meruci~eaza de 6 rum. Distantele dintre armaturi ~i marginea zidariei va fj de minimum 4 em. La executia zidariei se va reapecta pet. 6.1.1 .•. 6.1.5.

6.4 Zidarie eomplexa

6.4.1 Zidaria complex a aleatuita din zidarie de earamida sau blocuri de zidarie ~i stilpisorl din beton annat, Iegatl eu eenturi de beton armat oel iputin Ia, nivelul planseelor, trebuie astfel realizata, meit aceste doua elemente sa eonlucreze sub actiunea lnearcarilor vertieale §i orizontale.

6.4.2 Oonluerarea dintre zidarie ~i stilpisori de beton annat se asigur~ prin: bare din otel beton 0 6 ... 8 rum inglobate in rosturi la distante de minimum 60 em sau determinate prin calcul, marirea adeziunii betonului cu zidaria prin turnarea acestora in rosturile zidariei inoomplet umplute cu mortar preeum §i, dupa neeesitate, prin pene de beton (Iiltrepi).

La exeeuua zidariei se vor respecta prevederile de la pet. 6L1. .. 6.1.5.

6.4.3 Amplaearea stilpisorilor de beton annat pre cum ~i dimensiunile, armarea aeestora se stabilesc prin proiectul de exeeutie in functie de:

a) rolul atribuit stilpi~orilor ~i anume :

- sporirea eapaeitatii portante a zidariei la ineareari gravitationale

- preluarea aolicitarilor datorita actiunii tortelor seismiee.

b) aleatuirea constructiva a strueturii din zidarie portanta ;

c) gradul de protectie antiseismioa ;

d) natura ~i marimea eforturilor determinate prin caleul.

n STAS 10109/1-82 - 24 -

I .7 DATE OONSTRUCTIVE

7.1 Dimensiunile peretllor din zidarie

Dimensiunile peretilof din zidarie se stabilesc pe baza de calcule ~i cerinte constructive, dupa cum urmeaza :

7.1.1 Din punct de vedere al rezistentei ~i stabilitayii dimensiunile sectiunilor de zidarie se stabilese prin calcule conform pet. 5 din prezentul standard.

7.1.2 Din punet de vedere termotehnie, dimensiunile elementelor din zidarie se stabilesc pe bazade calcul conform STAS 6472/4-81, STAS 6472/2,5-73; STAS 6472/6-74 ~rSTAS 6472/3-75 in functie de zona elimatiea ~i de condipiile termice specifiee exploatarii constructiei respective.

7.1.3 Din punet de vedere aeustie dimensiunile " se stabilese in conformitate cu prevederile STAS 6156-80.

7.1.4 Din punet de vedere al protectici faya de perieolul de incendiu dimensiunile se stabilesc in eonformitate eu prevederile legale in vigoare. Peretti antifoc vor avea grosimea de cel putin 25 cm; ei nu se vor executa din caramizi §i bloeuri cu goluri orizontale.

7.1.5 Grosimea minima a peretilor portanti este de regula 25 em, respectiv 30 em, dupa tipul caramizii sau blocului folosit.

7.2 Exeeutia peretiler la enlturi , ramifieatii ~i Interseetii

Peretii portanti §i de contravintuire trebuie sa fie legati intre ei la colturi, ramificatii ~i intersectii. De regula, se utilizeaza caramizi sau bloeuri de acelasl feI, cu aceiaei inatime, care permit teserea la fieeare rind. In cazul peretilor portanti interiori §i exteriori din cara.mizi ~i bloeuri eu inaltimi de asize diferite, legarea peretilor se asigura prin: tesere :

Ia mai multe rindurl, (fig. 16 a, b, c), armatur! in rosturi orizontale, .interealarea unor

a}

b}

Fig. 16

-25 -

,"

STAS 10109/1':82

atilpisor! de beton armat ~i armatur! de legatura intre aceetia (fig. 17).

~i zidurile adiacente

ARfvfA TURA DE . LEGATURA I ROSTURI ORIZONTALE

A-A

VARIANTA a

VARIANTA b

Fig. 17

Alegerea tipului de legatura se face in functie de importanta eonstructiei, gradul de protectie antiseismica, inal~imea cladirii (respectiv numarul de nivelurl), 'natura terenului de fundatde etc.

La cHl,diri avind inal~imea de cel mult 9 m, respectiv 2 ... 3 niveluri ~i gradul de proteetiq antiseismica 6 se admite teserea la 3 sau 4 rinduri (fig. 16 b, c).

7.3 Golur! in peretii de zidarie

7.3.1 Dimensiunile golurilor lasate in zidarie pentru ferestre, usi sau altetreceri, trebuie

corelate cu dimensiunile tlmplariei conform standardelor' in vigoare, preeum ~i cu prevederile din STAS 4670-74 ~i STAS 4671-81.

7.3.2 Dimensiunile minime ale plinurilor de z!darie ~i pozitiile golurilor fa~a de colturi ~i intersectfi de pereti se vor adopta in funetie de rolul peretelui., in cadrul structurii gradul de protectie antfseismica, inal~imea constructiei, existenta stilpisorilor de beton armat ~i a unor conditii functionale specifice.

Se va urmari ca lungimea portiunilor pline de zidarie intre goluri sa fie astfcl aleasa incit sa permita realizarea lor din caramizi sau blocuri intregi.

7.3.3 La golurile pentru ferestre, pe laturile verticale se pot prevede urechi de zidarie pentru

fixarea timplariei.

7.3.4 Golurile se marginese la partea superioara cu buiandrugi de beton armat care transmit tncarcarlle la plinurile de zidarie adiacente golului. Buiandrugii pot fi realizati din elemente prefabricate sau din beton armat monolit, in functie de: importanta eonstructiei, masurile de conformare a structurii in ansamblu sau a peretilor inal~imea construetiei ~i gradul de protectie antiseismica.

7.3.4.1 La constructiile cu grad redus de protectie antiseismica pre cum ~i la ' cele cu putine niveluri se VOl' prevede de regula buiandrugi prefabricati, iar la eUtdiri eu grad de protectie antiseisrnica mai mare ~i cu un numar mai mare de niveluri, se VOl' prevede buiandrugi din beton annat monolit. La aceeasi constructie se admite utilizarea concomitenta a buiandrugilor prefabricati ~i a celor din beton armat monolit pe baza calculelor de rezistenta ~i a respectarii reglementarilor legale in vigoare.

r STAS 10109/1-82 - 26 -

7.3.4.2 Lungimea de rezemare a buiandrngilor se preeizeaza prin proieetul de exeoutde in Iunctie de solieitare ~i de gradul de protectie antiseismica, dar va fi de minimum 25 em, exceptindu-se buiandrugii pentru goluri eu desehideri miei praetieate in pereti neportanti.

7.3.4.3 La peretii fara 1'01 de rezistenta in eadrul strueturii antiseismiee, la goluri eu desehidere 'pina la 1,50 m inelusiv, se admite realizarea buiandrugilor din zidarie armata sau din bolti de zidarie.

7.3.4.4 Buiandrugii pot fi realizati eu rebord la partea Interioara in eontinuarea ureehilor de zidarie de pe laturile vertieale ale golurilor de ferestre.

7.3.4.5 I.1a peretii exterior! se recomanda ca buiandrugii sa fie placati eu zidarle de earamida eu goluri sau eu placi din beton eelular autoelavizat pentru micsorarea efeetului de punte t.ermica,

7.S.5 Pe baza unui ealcul de rezistenta de golurile usi, prevazute in peretii in care golurile alterneaza des en plinuri de zidarie, se pot incadra eu stilpisori de beton armat legati mono lit cu buiandrugul de deasupra golului.

7.3.6 Fixarea timplariei se face prin intermediul ghermelelor, a dibl~ilor din material plastic san a pieselor meta lice de prindere prevazute pe laturile verticaleale golurilor, la usi minimum cite trei, iar la ferestre minimum cite dona pe fieeare latura,

Dimensiunile ghermelelor VOl' fi astfel alese, ineit sa nu slab ease a prea mult sectiunea plinurilor de zidarie ~i sa se poata ineastra eu u~urinta in zidarie, respectiv in blocurile ceramice cu goluri orizontale.

7.4 Elemente constructive pentru stilpii din zidarie

7.4.1 Prin stilpi de zidal'ie se inteleg elementele verticale izolate, alcatuite din zidarie, la care latura mare a sectiunii orizontale nu depaseste de doua ori marimea laturii mici.

7.4.1.1 Stilpii de zidarie, eu 1'01 portant, trebuie sa aiba latura mica egala eu eel putin 0 data ~i jumatate dimensiunea mare a unei earamizi sau bloc ceramic sau de beton, daca din caleulele de verifieare a rezistentei ~i stabilitatii elementului la flambaj nu rezult.a mai multo

OBSERVATIE - La constructti eu un singur nivel se admit ~i stnpi portantt eu latura egalil eel putln cu dimensiunea mare a unei ciiriimizi sau bloc de beton.

7.4.1.2 Nu se admite realizarea stilpilor iportantd din blocuri eeramice cu goluri orizontale ~i din blocuri de beton celular autoclavizat.

7.4.1.3 Stilpii de zidarie cu latura mare a sectiunii transversale mai mica decit 1 m se executa

cu caraniizi de maroa eel putin 100 :;;i en mortar de maroa cel put in ]\I 50. .

7.4.1.4 La executia stilpilor de zidarie trebnie sa se asigure teserea d1ramizilor la fiecare rind, utilizind in cit mai mare masura caramizi intregi.

7.5 Elemente constructive pentru eornise ~i hriuri din zldarie

7.5.1 Cornisele ~i briurile care ies ,in afara fetei peretelui, en eel mult jumatate din grosimea lui, se pot executa prin seoaterea treptata in con sola a earamizilor, eu eel mult 1/4 de caramida la fiecare rind.

7.5.2 Cornisele de dimensiuni mai mari se realizeaza din alte elemente de constructie : console in continnarea planseului mono lit sau a eenturii acestuia, elemente ::_lrefabricate de cornisa etc.

7.6 Elemente constructive pentru eosuri de zidarie

7 .6.1 Cosurile pentru canalele de fum ~i de ventilatie se realizeazi; din zidarie fie alaturate zidurilor constructiei, tesute cu acestea ~i execntate concomitent, fie sub forma de eosuri izolate, grupind de preferinta mai multe canale. Amplasarea cosurilor se face astfel incit golurile canalelor sa nu micsoreze grosimea peretilor portanti sau de contravintuire.

7.6.2 Realizarea cosurilor se face conform STAS 6793-76.

7.fi .. '3 t n cazul cladirilor eu pereti din zidarie din caramizi sau blocuri ceramice cu goIuri orizontale, blocuri mici de beton cu agregate usoare, blocuri mici din beton celular autoclavizat cosurile se executa din zidarie de caramida plina sau din prefabricate eeramice san de beton

conform STAS 1625-74, care se ancoreaza de ziduriIe adiacente. .

In cazul oxecutarii cosurilor de zidarie din caramida cu goluri verticale se VOl' umple golurile cu mortar .;;i fumurile acestora se VOl' captusi cu olane.

7.7 Principii de .aleatuire a strueturilor din zidal'ie

7.7.1 Structurile de rezistenta din zidarie portanta trebuie coneepute ca sisteme spatiale,

aleatuite din pereti portanti ~i de contravintuire, dispusi dupa cele doua directii principale ale planului.

7.7.2 IJa constructiile de zidarie portanta trebuie f'a se asiguro prin proiectare 0 conformare corespunzatoare a structurii astfel ca sa rezulte cladiri en forme regulate in plan cu pereti dispusi simetric in raport en dona axe reetangulare ~i distribuiti cit mal uniform atit in plan cit ~i pe inaltirne.

-27 -

STAS 10109/1-82 '''I

7.7.3 Tronsoanele de cladir! separate prin rosturi de dila.tatie, de tasare san antiseismiee VOl' avea lungimi, respectiv rapoarte inbre lungime ~i H1time, diferentiate in functie de tipul planseului (monolit sau prefabricat), de natura terenului ~i de gradul de protectie antiseismica in conformitate cu prevederile prescriptiilor specifice in vigoare.

7.7.4 inMtimea strueturilor de zidarie portanta so. stabileste in Iunetie de conform area, strueturii, de gradul de protectie antdseismica, de tipul structurii (fagure, celular sau de tip sala) ~i de natura terenului de fundatie.

Pentru structurile de tip fagure cu grad de protectie seismica de eel mult 7, fundate

pe terenuri normale, inaltimea se limiteaza la 15 m (5 niveluri). -

OBSERVATIE - tnal\imea se consldera de la pardoseala parterului pina la partea superioara a ultlmului planseu

7.7.5 Pentru obtinerea stabilitatii ~i rigiditiltii de ansamblu a fiecarui tronson de eladire, eontravintuirea so. realizeaza in plan vertical prin pereti dispusi dupa directii perpendiculare, exeeutati concomitent, cu asigurarea unor legatur! in plan vertical conform pet. 7.2 iar in plan orizontal prin plansce,

7.7.5.1 In cazuri speeiale, de regula la cladiri ell un singur nivel, contravintuirea se poate realiza ~i eu pilastri de zidane, a carol' dimensiuni se stabilesc prin calcul avind insa Iatimea de cel putin 25 cm ~i lungimea (masurata perpendicular pe peretele care so. contravintuieste) de cel putin 1/5 din ini:j,ltimea peretelui (nivelului).

7.7.5.2 Distantele maxime intre peretii de contravintuire precum ~i grosimea acestora se stabilesc in functie de urmatorii factori : gradul de protectie arrtiseismica, conformarea structurii, categoria planseelor, felul zidalOiei, inaltimea constructiei ~iinMtimea nivelului, precum ~i clasa de importanta a cladirii,

~

7.7 .. 6 Pentru marirea eapacitatii de rezistenta Ill. actiunea fortelor orizontale a structurilor

de zidarie portanta in afar a de date Ie constructive prevazute la pct. 7.1. .. 7.7.5.2 se VOl' Iua ~i urmatoarele masuri suplimentare.

- inglobarea in zidarie a unor clemente de beton armat monolit, stilpisori ~i centuri

solidarizate cu zidaria, alcatuind clemente din zidarie complexa conform pet, 6.4; - armarea locala a zidarie! la colturi ~i ramifieatii de 'Zidarie ;

- ingrosarea unor ziduri in limite rationale;

- prevederea unor materiale cu caracteristici mecanice superioare.

7.7.7 Peretti se prevad ell legaturi orizontale sub forma de centuri din beton annat. Centurile se executa in mod obligatoriu la nivelul planseelor, iar dupa necesitate ~i la nivele interrnediare,

7.7.8 E1ementele de zidarie cu stabilitate redusa cum sint cosurile inalte, ealcanele izolate, frontoanele, aticele etc., trebuie ancorate de elementele de zidarie alaturate ~i. de centurile de la nivelul planseelor, prin masuri corespunzatoare stabilite de la caz la caz, conform proiectului de executie.

7.7.9 Peretii de umplutura so. leaga de elementele portante ale constructiei (stilpi, diafragrne, plansee) prin impanare ~i ancorare, fie cu mustati din otel beton in rosturile orizontalc ale zidariei lasate de la turnarea elementelor portante, (fig. 18 a, c), fic cu bare de ancoraj prinse in bolturi impuseate (fig. 18b).

7.7.10 Ancorarea peretilor de caramida sau blocuri ceramice de stilpi ~i diafragme se bee in cazul gradelor de protectie antiseismica 8 ~i 9. Portiunilo de zidari« eu lungime mai mica de 1 m, precum ~i toti peretii din blocuri mici de beton cclular autoclavizat, se ancoreaza indiferent de gradul de protectie antiseismica, Irnpanarea acestora este obligatoriu a se executa la partea superioara in planseu ~i lateral in stilpi ~i diafragme.

Procedeele de ancorare cu mustati sau cu bare ~i boltnri impuscate se stabilesc de proieetant in functie de tehnologia de exeeutie a structurii. Ancorajele se VOl' ingloba in mortar de eiment -var cu dozaj de eel putin 230 kg/m3 ciment (echivalent M 50), pentru asigurarea protectiei anticorozive.

7.7.11 Peretii despartitori din caramizi ~i blocuri asezate pe cant so. executa ell mortar maroa l\I ;')0 ~i in functio de marim ea lor ~i de gradul de protectie antiseismica care trebuie asigurat, se rtgidizeaza cu armaturi inglobate in rosturi,

7.7.12 Peretii despartitori sint contravintuiti prin peretii portanti san despartitori din dirpctie perpendiculara de care se leaga prin tesere, cu ancore metalice, Si1U prin stilpi ~i diafragmo de beton armat de care se ancoreaza conform pet. 7.7.9.

in cazul in care dimensiunile peretilor despartitori depusesc valorile maximo st abilite in reglementari legale 'specifice san daca sint prevazuti cu supralumina astfel incit nu ajung la nivelul planseului superior se VOl' rigidiza prin montanti aneorati in plansee sau prin contraforti,' preeum ~i, dupa necesitate, cu centuri intermediare din beton annat.

7.7.1:3 E;llit,urile prevazute in pm'eli portarrti de zidarie lIU trebuie sa afeeteze rezistenta ~i stabilitatea acestora, prin dimensiunile lor (latime ~i adindime) ~i prin poz.itia lor fata de intersectiile ~fgolurile din pereti,

STAS 101'09/1-82

-28 -

0)

PE,c?ETE DE

b)

UMPLUTURA

MUSTAT! DIN OTEL BETON

I

1\ .

STiLP DE BETON /JRfv1AT SAU CAPAT DE _ DIAFRAGMA

c)

,II •

BOLT IMPUSCAr

~

DIAFRAGMA DE BETON ARMAT

-

DE UMPLUTURA

STILP DE BETON ARMAT

SAU CAPAT DE DIAFRAGMA ---~

----;

MUSTATl DIN 0 EL BETON SAU BARE D ANCORA)

Fig. 18

Se admite prevederea de slitur! verticale de eel mult 3 em adincime, pe 0 parte a peretelui, executate prin frezare. Sliturile de adincimemai mare se prevad prin proiect ~i

se executa prin zidire. .

Sliturile orizontale ~i oblice se vor evita pe cit posibil. Se admite executarea acestor slituri in mod exceptional prin frezare pe lungimi de maximum 1/4 din lungimea peretclui respectiv ~i de eel mult 3 em adincime. ~liturile de adincime mai mare se VOl' executa prin zidire ~i se VOl' trata similar golurilor din pereti.

~ \

7.7.H In calculele de rezistenta ~i stabilitate se va tine seama de slabirile ~i de aplicarea excentl'ica a incarcarilor cauzata de prezenta ~liturilor realizate prin zidire.

Nu se admite executarea sliturilor orizontale prin frezare in pereti din blocuri ceramice cu goluri verticale sau orizontale ~i din blocuri de beton cu goluri.

7.7.15 Obiectele sanitare se pot monta in pereti cu grosimi de eel putin 12,5 cm. In mod exceptional mont area de obiecte sanitare in pereti cu grosimea de 7,5 em grosime se admite daca local, in zona acestora, pe toata ' inaltirnea etajului peretele se executa de 12~5 ern.

8 ABATERI I.JIMITA AI.JE ELElVillNTELOR DE ZIDARIE

8.1 .Abaterile Iimita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin alte reglementari

legale in vigoare sint conform tabelului 21.

-29 ,.....

STAS 10109/1.8~"'1 1

Tabelul 21

Nr. crt.

1

2

c) din bloeuri mici ~i din pHici de beton celular autoela-

vizat: +4

pereti eu grosimea OS;; 125 - 4

Denumirea earaeteristieilor

1. La dlmenslunlle pere,ilor

La grosimea de executie a peretilor :

a) din earamida sl blocurl ceramlce : - perett eu grosimea OS;; 63 mm

- perett ell grosimea de 115 mm

pereti eu grosimea de 140 mm

peretl eu grosimea de 240 mm

- peretl ell groslmea > 240 mm

Abateri limitii mm

+20 -10

b) din bloeuri mici de beton eu agregate usoare : peretl eu grosimea OS;; 240 mm

perett eu grosimea de 290 mm

- .peretl eu grostmea ~ 365 mm

+3 -3

+4 -6

+4 -6

+6 -8

+10 -10

+4 -4

+5 -5

+10 -10

peretl eu grosimea de 190 mm +5

-5

- peretl eu grosimea de 240 mm +8

-8

Le goluri:

a) pentru peretl din earamizi, blocurl ceramlce ~i din bloeuri mici de beton ell agregate usoare :

pentru dlmenslunea golului OS;; 100 em

- pentru dimensiunea golulut » 100 em

b) pentru pereti din bloeuri mici ~i din placi de beton celular autoclavizat .

+10 -10

+20 20

Observatll

, I I

3

La dimensiunile in plan ale tncaperllor : ell Iatura tncaperlt OS;; 300 em

eu latura tncapern » 300 em

+15 -15

+20 -20

4

+10 10

5

6

La dlmenslunlle parttale In plan (nlse, spaletl etc.)

La dimensiunile in plan ale intregii cladiri

La dimenslunUe vertleale:

a) pentru perett din earamida, din bIoeuri cerarnlce ~i din bIoeuri mici de beton cu agregate usoare :

pentru un etaj

- pentru intreaga cladire (eu maximum 5 niveIuri)

+50 50

+20 -20

-----1 Cu condltla ca deniveliirile unul planseu sa nu depa~easca 15 mm

b) pentru pereti din blocurl mici ~i din placl de beton

celular autoelavizat: +20

pentru un etaj - 20

pentru Intreaga cladlre (eu doua nfvelurl executata +30

din blocurt mlcl) - 20

+50 -50

STAS 10109/1-82

-30 -

Tabclul 21 (contlnuarle)

Nr. crt.

7

la verticalitatea muchiilor rosturilor

Abateri limitii mm

Denumirea caracterlstlcllor

II. La dlmeuslunea rosturilor dintre ciiramizl, hloeurl sau plael :

- rosturi orizontale

- rosturi verticale

- rosturi la zidiirii aparente

8

III. La supratete zi mlsehl :

a) La planeitatea suprafetelor : pentru pereti portanti

+5 -2

pentru pereti neportanti

pentru zidiirie aparenta, la peretl portantl ~i neportanti

b) La reetilinitatea muehiilor * : pentru peretl portantl pentru peretl neportantl

pentru zidiirie aparenta, la pereti portantl ~i neportanti

+5 -2

±2

3 mm/m

5 mm/m

2 mm/m

2 mm 4 mm

1 mm

Observatit

La stilpl portantl cu sectlunea .;:; 0,1 m2 abaterile limitil se rnlcsoreaza eu 50 % .

eel muk 20 nun pe lunglmea neintrerupt a a muchlel peretelul

eel mult 10 mm pe lungimea nclntreruptll a muchtel peretelui

c) La vcrtiealitatea supratetelor ~i rnuchlllor : pentru peretl portantl

Cel mult 6 mm pe etaj sl eel 3 rnmjrn mult 30 mm pe Intrea ga tnaltlme a cladir il

pentru peretl ncportantl

pentru zldarle aparentll, la pereti portantl ~i neportantl

9

IV Abateri lata de orizontahi. a supralet elor superloare ale flecarul rind de eiiriimlzi sau blocuri:

a) pentru peretl din eiiramida, blocuri eeramiee ~i blocuri n1Iel de beton GU agregate usoare :

- pentru peretl portanti

6 mm/m eel mult-LC mrn pe ctaj

2 mmjrn eel mult 5 mm pe etaj ~i eel mult 20 mm pe intreaga Iniiltime a cllldirii

2 mmjrn

- pentru pereti neportanti

b) pentru pereti din blocurl mici ~i plac! de beton celular autoclavizat :

pentru peretl portantt

pe peretl neportantl

3 mm/m

5 mm/m

6 rnm/m

eel mult 15 mm pe toata Iunglmea neintrempta a peretelul

eel rnult 20 mm pe toata Iunglmea neintrerupta a peretelul

eel mult 15 mrn pe toataIunglmea nelntrerupta a peretelui

eel mult 20 mm pe toata Iunglmea netntrerupta a peretelul

10

V. La eoaxill tatea pere!iIor suprapusl s

- dezaxarea de la un nivel la urrnatorul

+10

eel mult 30 mm dezaxarea maxima cumulata, pe mai multe niveluri

11

VI. La rostuzllor de dllatatle, tasare ~i autlselsmlee e la Iatlmea rostului

*) masurata eu dreptarul de 2 m.

+20 -10

2 mmjrn

Cel mult 20 mm pentru intreaga Inllitime a cladlrll

9 REGUI~1 81 METODE DE VER1F1CARE.A. CAI.JITATII

, , .J

9.1 I ... a realizarea lucrarilor de zidarie se vor efectua verificar! atit in timpul executiei cit ~i dupa terminarea lor privind corespondenta Iucrarilor cu documentatia tehnica care a stat la baza executie! lucrarii, precum ~i calitatea lucrarilor executate.

9.2 Verificarea dimensiunilor ~i a calitaW materialelor se face conform conditiilor din stan-

darde ~i alte prevederi legale in vigoare, pentru fiecare material utilizat.

9.3 Materialele (caramizi, blocuri de zidaa-ie, ciment etc.) folosite la lucrari sint cele prevazute in documentatia tehnica ~i vor fi insotdte de certificate de calitate. In caz contrar ele nu se vor pune in opera decit dupa verificarea calitafii prin Incercar! de laborator.

I

I

t

STAS 10109/1~8~r,..

, I

I I

!

-31 -

9.4 Verificarea eantita~ii procentuale de fractiuni de cadtmida, se face prin exarninarea vizuala in timpul executiei, astfel ca procentul de fractiuni de caramida sa 11n depaseasca Ii} % din numarul de caramizi pe ansamblul luerarii.

9.5 Verificarea grosimii peretilor netencuiti se face luindu-se media a trei masuratori,

cu precizie de 1 mm, efectuate lntre doua dreptare asezate pe fetele peretilor.

9.6 Verificarea grosimii rosturilor verticale ~i orizontale se face prin stabilirea unei grosimi medii de rost pentru 0 portiune de zidarie de 1 m lungime, masurata pe orizontala, respectiv

pe vert.icala. .

DaeaJa examinarea vizuala se observa neuniformitati mari intre grosimile dif'eritelor rosturi, se va proceda ~i la verificarea grosimii fiecaruia.

Verificarea se face cu 0 rigla sau ruleta metalica cu gradatie milimetrica.

9.7 Verificarea umplerii rosturilor se face pI' in examinare vizuala,

9.8 Verificarea teserii corecte a zidariei ~i a legaturilor la colturi, ramifioatli ~i incruci~ari

de peret i, se face in cursul executiei, prin examinarea vizuala inainte de aplicarea tencuielii consemnindu-se rezultatele verificaeii in documentele de santier.

9.9 Verificarea orizontalitatii suprafetelor superioare ale rindurilor de caramizi sau blqcuri se face cu ajutorul nivelei ~i a dreptarului ; la cladiri cu lungimea mai mare de 50 m, vcrificarea se face cu aparate de nivel.

9.10 Verificarea planeitatii supratetelor ~i a rectilinltatii muehiilor se face prin aplicarea pe suprafata peretelni sau in lungul muchiilor, a unui dreptar de minimum 2 m Inngime, ~i prin masurarea intervalului dintre acest dreptar ~i suprafata peretelui sau muchiei, en 0 precizie de 1 mm.

9.11 Verificarea vertiealitatdi suprafetelor ~i muchiilor se face cu ajutorul unei rigle gradate in mm cu 0 lungime de minimum 2,00 m ~i a firului cu plumb cu lungimca corespunzatoare inaltimii nivelului.

9.12 Verificarea dimensiunilor incaperllor, a cliidirii in ansamblu ~i a marimii. golurilor pentru usi, ferestre, nise, etc. se face prin rnasuratori directe efectuate cn metrul sau ruleta.

9.13 Verif'iearea :

coaxialita~ii stilpilor ~i peretilor ;

legaturii pere~ilol' prin intermediul planseelor , centurilor, aneorelor de otel etc.j ~ 'legaturi! dintre peretii de umplutura ~i elementele de rezistenta ;

- legaturii dintre straturile componente ale zida riilor mixte;

- rezemarii grinzilor ~i placilor ;

- stabilitatii corniselor ;

- rosturilor de tasare, de dilatare §i a celor antiseismice;

- lncrarilor de izolatie legate de executarea de zidariei s.a, se va face dupa caz,

vizual san prin masuratori directe, in timpul executiei lucrarilor, rezultatele consemnindu-se in documentele de santder.