Sunteți pe pagina 1din 8

Actul juridic civil

Ca notiune, este o manifestare de vointa savarsita cu intentia de a se produce efecte


juridice, adica de a se naste raporturi juridice concrete.

Termenul are doua acceptiuni:


a) operatiune juridica – cea mai importanta si cea proprie
b) inscris- ca mijloc de proba al operatiunii juridice

Clasificarea actului juridic

I. Dupa numarul partilor:

a) unilaterale - vointa unei persoane ( testamentul )


b) bilaterale – vointa a doua persoane ( donatia )
c) multilaterale – vointa a trei sau mai multor persoane ( contractul de societate )

Sa nu se confunde cu clasificarea contractelor in unilaterale si bilaterale ( sinalagmatice ).


Toate actele juridice bilaterale sunt contracte. Acestea din urma sunt unilaterale si
bilaterale dupa cum numai una dintre parti are obligatii fata de cealalta parte, sau ambele
parti au obligatii reciproce.
Donatia este un act juridic bilateral,dar reprezinta un contract unilateral.
Exemple de contract bilateral: vanzare- cumparare, de munca, de inchiriere etc.
Bunurile, pot fi consumabile ( banii ) si neconsumabile ( masina).
Imprumutul este un act juridic bilateral dau un contract unilateral.

II. Dupa scopul urmarit:

a) act juridic cu titlu oneros


- comutative
- aleatorii
b) act juridic cu titlu gratuit
- dezinteresate
- liberalitati

a) Actul juridic cu titlu oneros este acel act prin care fiecare parte doreste procurarea unui
avantaj patrimonial in schimbul obligatiilor asumate. In cazul celor comutative, partile
recunosc de la inceput extinderea obligatiilor.
Exemplu: contract de munca, de vanzare-cumparare, de imprumut ( doar in cazul in care
exista o dobanda ).
In cazul contractelor aleatorii, partile au in vedere sansa unui castig sau riscul unei
pierderi. ( ex: contract de joc, pariuri private, contracte de renta, de intretinere etc.).
b) Actul juridic cu titlu gratuit este acela prin care o parte procura alteia un folos
patrimonial, fara a urmari obtinerea unui folos in schimb.
Cele dezinteresate nu se micsoreaza patrimoniul iar in cazul liberalitatilor, se observa o
micsorare a patrimoniului.

III. Dupa modelul de formare

a) acte juridice consensuale – acele acte juridice pentru care simpla manifestare de
vointa este nu doar necesara dar si suficienta pentru formarea valabila a actului ( contract
de vanzare- cumparare, contract de inchiriere ).
In dreptul civil si in dreptul afacerilor exista principiul consensualismului ( actele juridice
sunt valabil incheiate prin simpla manifestare de vointa daca legea nu prevede incheierea
actului intr-o forma speciala ).

b) acte juridice solemne – acele acte juridice in care, pe langa manifestarea de vointa,
pentru a fi valabil incheiat actul, legiuitorul a cerut incheierea actului intr-o forma
speciala, de regula forma autentica ( in fata notarului public ).
Exemplu: contract de vanzare- cumparare de terenuri, donatia, contractul de ipoteca
( ipoteca pentru imobile si gaj pentru bani ), testamentul ( olograf scris, semnat si datat de
mana testastarului si autentic ).

c) acte juridice reale – cele care pot fi incheiate valabil; pe langa manifestarea de vointa
este necesara si remiterea materiala a bunului.
Exemplu: contractul de depozit

IV. Dupa reglementarea si denumirea legala

a) acte numite ( tipice )- au denumirea si reglementarea legala


Exemplu: contract de locatiune, contract de mandate- imputernicire, contract de vanzare-
cumparare etc.

b) acte nenumite ( atipice )- nu au denumirea si reglementarea proprie


Exemplu: antecontractul sau promisiunea de a contracta, de vanzare cu clauza de
intretinere etc.

Actul juridic civil

1. Conditiile ca un act juridic sa se incheie valabil


2. Conditiile de validitate ale actului juridic civil – art.948, Codul civil
Un litigiu se bazeaza pe doua probleme:
- incheiere
- efectele pe care le produce actul juridic

Capacitatea de a incheia un act juridic este de doua feluri:


a) de folosinta
b) de exercitiu
Capacitatea de folosinta este posibilitatea de a avea drepturi si obligatii.
Capacitatea de exercitiu este posibilitatea de a exercita drepturile si obligatiile efectiv in
mod personal.

Nici o persoana fizica sau juridica nu poate fi lipsita total de capacitatea de folosinta.
In situatii speciale prevazute de lege se poate ca unele acte juridice sa nu poata fi
incheiate de anumite categorii de persoane- incapacitati speciale ( exemplu: strainii nu
pot dobandi terenuri in Romania, minorul intre 14-16 ani poate sa faca testament numai
pentru ½ din cat ar fi facut in mod normal ca major, medicii si preotii nu pot primi
donatii de la pacienti, nu pot incheia acte juridice, persoanele peste 18 ani care sunt puse
sub interdictie ).

Consimtamantul este hotararea de a incheia actul.


Vointa juridica este vointa celui care exprima consimtamantul.

Exista doua reguli:

1. Principiul libertatii de vointa – art.5, Cod civil


Nu trebuie sa cerem voie sa vedem daca putem face ceva. Exista o seama de acte juridice
nenumite care se incheie fara sa aiba un temei special.

2. Principiul vointei reale


Doua persoane hotarasc sa faca un act juridic. Se exprima defectuos. Datoria interpretului
legii este sa il interpreteze si sa vada care a fost vointa partilor.
Conditiile de validitate ale consimtamantului

a) sa fie exteriorizat ( de regula expres ) ; se poate si altfel, adica tacit


b) sa provina de la o persoana cu discernamant
c) sa fie dat cu intentia de angajare juridica ( sa nu fie dat in gluma )

Exemplu: consimtamantul este prea vag, este dat cu o rezerva mentala .


Nu este valabil consimtamantul sub rezerva.

d) sa nu fie viciat

Viciile de consimtamant

1. Eroarea este o falsa reprezentare a realitatii, realitate pe care daca ar fi cunoscut-


o persoana respectiva nu ar fi incheiat actul.
Eroarea poate fi de mai multe feluri:
- error in negotium ( eroarea asupra actului ce se incheie; o parte poate crede ca a incheiat
un act, iar cealalta parte un alt fel de act );
- error in corpore ( tu crezi ca ai cumparat un lucru, dar este vorba in realitate despre un
alt bun ).
In cazul ambelor erori, efectul este nulitatea absoluta.
- eroare asupra substantei bunului ( ex: pian cu placa de bronz )
- eroare asupra identitatii co-contractantului
In cazul acestora, apare nulitatea relative.

2. Dolul este o eroare provocata ( inducerea in eroare )


De cele mai multe ori se practica dolul prin reticenta.

3. Violenta – inducerea unei temeri din cauza careia partea isi da consimtamantul.
Violenta este o cauza de nulitate relativa.

4. Leziunea ( situatia in care minorul intre 14-18 ani, intr-un act pe care il poate
incheia singur, e pacalit de contractant ).

Obiectul actului juridic

De principiu, obiectul este bunul.

Art.948 trebuie sa avem un obiect determinat.

Conditiile obiectului

Obiectul trebuie:
- sa existe
- sa fie in circuit civil ( in comert )
- sa fie determinat sau determinabil
- sa fie posibil ( vanzarea unui teren pe luna nu este un act juridic valabil )
- sa fie licit si moral

Cauza sau scopul actului juridic

Exista doua cauze:


- cauza imediata
- cauza mediata ( indepartata )

Nu se cerceteaza in actele numite cauza imediata, ci doar in actele nenumite.


Scopul mediat este uneori illicit.
Conditiile cauzei:

- sa existe ( nu exista cauza cand actul s-a incheiat fara discernamant )


- sa fie reala
- sa fie licita si morala

Efectul nerespectarii conditiilor de validitate. Nulitatea actului juridic civil

Actul care incalca legea la momentul incheierii sale este declarat nul de instanta si nu
poate produce nici un efect.
Nulitatea este cea mai grava sanctiune de drept privat. Nulitatea nu vine de la sine. Exista
o prezumtie ca partile au vrut sa faca un act licit si care nu incalca legea. Prezumtia este
de validitate. Nulitatea apare cand se incalca o lege, nu o nerespectare a intelegerii
partilor.

Nulitatea poate fi:


- expresa
- virtuala ( nu am o lege care sa o prevada in mod expres, ci o deducem din
reglementari )
Nulitatea se mai clasifica in:
- nulitate totala ( toate clauzele incalca legea )
- nulitate partiala

Deasemnea , intalnim: nulitate relativa si nulitate absoluta.


La nulitatea relativa, legea incalcata de parti la momentul la care au facut actul este una
imperativa, dar urmareste direct sa ocroteasca interesele individuale.
In cazul nulitatii absolute, partile incalca direct interese generale ale societatii ( norma
juridica incalcata are drept scop direct ocrotirea societatii ).
Diferenta intre cele doua este facuta de regimul juridic.

La nulitatea relativa de exemplu, numai persoana ocrotita poate cere judecatorului


nulitatea. Aceasta este prescrisa intr-un termen dat ( de regula 3 ani ) si poate fi acoperita
prin confirmare.
Nulitatea absoluta nu poate fi confirmata si este imprescriptibila.
Efectele nulitatii sunt aceleasi: desfiinteaza actul, de principiu retroactiv ( ca si cum nu ar
fi existat niciodata ) si repune partile in situatia anterioara, anuland celelalte acte
subsecvente ( daca este cazul ).

Nulitatea nu opereaza de drept. In dreptul privat opereaza prezumtia de valabilitate a


actului juridic pana la ramanerea definitiva.

Efectele actului juridic civil

1. Notiune
Prin efecte intelegem nasterea drepturilor si a obligatiilor decurgand din actul juridic
respectiv.

2. Determinarea efectelor actului juridic

Trebuie sa stabilim cuprinsul actului juridic. Daca clauzele actului juridic sunt foarte
clare, aceasta operatiune este foarte simpla. Daca clauzele sunt exprimate indoielnic,
greoi sau neclar, atunci va fi necesara o operatiune specifica de interpretare a efectelor
actului juridic.

Vointa juridica inseamna nevoia individului. Mijlocul juridic de satisfacere a nevoii este
incheierea actului juridic. Cand este manifestata in exterior, se transforma in
consimtamant, vointa juridica.
Vointa juridica este guvernata de principiul libertatii actelor juridice si de principiul
vointei reale.

Principiul libertatii actelor juridice

Partile in general pot incheia orice fel de act juridic. Partile pot stabili continului actului
juridic in mod liber avand ca limite doar respectarea normelor imperative ale legii, a
ordinii publice si a bunelor moravuri ( a regulilor de morala acceptate unanim in acel tip
de societate in care este incheiat actul juridic ).

Exista doua sisteme:


In sistemul francez are prioritate vointa reala, la fel ca si in sistemul romanesc. In
sistemul german are prioritate vointa declarativa.

O regula generala de interpretare a actului juridic este data de prioritatea respectarii


vointei reale.
O alta regula generala de interpretare: actul juridic produce pe langa efectele expres
aratate si alte efecte care pot fi deduse din lege ( dispozitiile legii ) din obicei, cutuma,
uzante sau uzuri si din echitate ( principiul echitatii ca un principiu general de interpretare
a oricarui act juridic ).
O alta regula: interpretarea coordonata si coroborata ( interpretarea clauzelor unui act
juridic unele prin altele ).

Reguli speciale de interpretare a clauzelor indoielnice intr-un act juridic ( contract )

Interpretarea se face:
- in sensul in care reiese din natura contractului
- in sensul in care ar putea produce un efect nu in sensul in care nu s-ar putea
produce nici unul
- in folosul debitorului , adica a aceluia in care s-a obligat prin actul juridic
Totusi, efectele oricarui act juridic sunt guvernate de urmatoarele trei principii:

1. Principiul fortei obligatorii


Conform acestuia, actul juridic legal incheiat se impune intre parti intocmai ca si legea.
Exista exceptii de la acest principiu.
Pot exista cazuri de constrangere ( situatia in care acel contract inceteaza inainte de
termenul stabilit de lege ) sau de largire.
Incetarea contractului de mandat prin moartea uneia dintre parti, prin solvabilitatea sau
falimentul mandantului.

2. Principiul irevocabilitatii actului juridic

Este o consecinta a primului principiu . Actului juridic nu i se poate pune capat prin
vointa numai a uneia dintre parti in cazul actelor bilaterale, iar actelor unilaterale nu li se
poate pune capat prin manifestarea de vointa in sens contrar din partea autorilor actelor.
Exceptii de la acest principiu:
Exceptii de la irevocabilitate pentru actele bilaterale: acea situatie in care prin vointa
uneia dintre parti i se poate pune capat actului juridic.
Exemplu: contractul de locatiune incheiat fara termen poate fi denuntat unilateral oricand
cu respectarea unui preaviz.
In cazul contractului de mandat:
Mandatul poate revoca mandatarul, iar mandatarul poate renunta la mandat.
In cazul contractului de depozit, deponentul poate solicita oricand depozitarului
restituirea bunului dat in depozit chiar daca s-a stabilit un termen.
In cazul actelor unilaterale:
Exceptii: Testamentul este un act esentialmente revocabil. Poate fi oricand revocat de
testatar.
Oferta de a contracta poate fi revocata oricand pana la ajungerea acesteia la destinatar.

3. Principiul relativitatii efectelor actului juridic

Conform acestui principiu actul juridic nu produce efecte decat intre partile acestuia,
neputand naste drepturi in principiu si in nici un caz obligatii fata de persoane care nu au
participat la incheierea acestuia.
Pentru determinarea principiului relativitatii avem nevoie de intelegerea urmatoarelor 3
notiuni:
Fata de un act juridic, pozitia unui subiect de drept se poate incadra in una din
urmatoarele trei categorii: parti, avanzi- cauza si terti.

Exista 3 categorii de avanzi- cauza:


1. succesorii universali si cu titlu universal
Sunt acele persoane care dobandesc un patrimoniu ( o universalitate de drepturi si
obligatii ) sau o fractiune de patrimoniu ( cu titlu universal ).
2. succesorii cu titlu particular
Sunt persoane care dobandesc un bun determinat individual.
Exemplu: cumparatorul unui bun, mostenitorul cu titlu particular cand prin testament un
bun este lasat mostenire unei persoane.
3. creditorii chirografari
Creditorii sunt de doua feluri:
- creditorii cu garantii, cu gaj, ipoteca
- creditorii fara garantii (se mai numesc si creditorii chirografari- termen din
lb.greaca )
Exista mai multe exceptii relative de la principiul relativitatii, dar o singura exceptie
reala. Aceasta se numeste stipulatia pentru alb. Exista astfel 3 parti: stipulant, promitent,
tert beneficiar.
Promitentul se oblige fata de stipulant sad ea, sa faca sau sa nu faca ceva.
Aplicatii practice pentru stipulatia pentru alb: cazul donatiei cu sarcina, cazul contractului
de asigurare de viata. Uneori se pot naste drepturi pentru o persoana care nu este parte la
incheierea contractului.