Sunteți pe pagina 1din 16

Bugetul Uniunii Europene,

pe scurt
Pentru ce sunt utilizate fondurile?
De unde provin fondurile?
Cum se decide bugetul?
Cum sunt utilizate și controlate fondurile?
Cum sunt contabilizate fondurile?

COMISIA EUROPEANĂ
Pentru ce sunt utilizate fondurile?
Bugetul anual al UE reprezintă aproximativ 1 % din moment. Acestea sunt grupate în șase categorii princi-
produsul național al Uniunii, echivalentul a aproape pale de cheltuieli (numite „rubrici”) și 31 de domenii
244 EUR per cetățean al UE. Acești bani sunt utilizați de politică diferite.
în scopul îmbunătățirii vieții de zi cu zi a locuitori-
lor. Pentru studenți, această îmbunătățire poate lua Bugetul UE finanțează inițiativele și proiectele din
forma oportunităților de a studia în străinătate; pen- domeniile în care toate țările UE au convenit să
tru întreprinderile mici, ea poate presupune facilita- acționeze la nivelul Uniunii. Unirea forțelor în aceste
rea accesului la piețe mai mari și un mediu de afaceri domenii poate aduce rezultate mai bune, la costuri
echitabil. Pentru cercetători, aceasta poate însemna reduse.
mai multe șanse de a-și dezvolta ideile. Pentru vii-
torii angajați, ea poate reprezenta noi posibilități de Există și alte domenii în care țările UE au decis totuși să
instruire. nu acționeze la nivelul Uniunii. De exemplu, sistemele
naționale de securitate socială, de pensii, de sănătate sau
În mod direct sau indirect, toți avem de câștigat de pe educaționale sunt finanțate de către guvernele naționale,
urma activităților finanțate de la bugetul UE, fie sub regionale sau locale. „Principiul subsidiarității” garan-
forma plajelor mai curate, a alimentelor mai sănătoase tează că Uniunea intervine numai dacă și în măsura în
sau a drumurilor mai bune, fie a garantării respectării care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi atinse în
drepturilor noastre fundamentale. mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central,
nici la nivel regional și local, dar pot fi atinse mai bine,
Acțiunile și proiectele finanțate de la bugetul UE datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate,
reflectă prioritățile stabilite de către UE într-un anumit la nivelul Uniunii.

44,6 % Competitivitate şi coeziune

42,5 % Resurse naturale: agricultură, dezvoltare rurală,


mediu şi pescuit
1,3 % Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie

5,7 % UE ca actor mondial

5,9 % Altele, inclusiv cheltuieli administrative

% din cheltuielile UE (2007-2013)


50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0

2
muncă pentru cercetător, întreprinzător și distribuitor,
precum și protecția consumatorului.

Obținerea unei creșteri pe termen lung depinde și de


stimularea și sporirea potențialului de creștere al UE.
Această prioritate, numită „coeziune”, necesită acorda-
rea de asistență în special regiunilor mai puțin avantaja-
te, în vederea transformării economiei acestora pentru
a face față concurenței mondiale. Inovarea și economia
bazată pe cunoaștere oferă oportunități nemaiîntâlnite
pentru stimularea creșterii în aceste regiuni.

Eforturile Uniunii de a obține coeziune se concentrează


asupra dezvoltării infrastructurilor și a asistării regi-
unilor în ceea ce privește formarea forței de muncă și
adoptarea celor mai recente tehnologii de producție.
Bugetul UE sprijină, de asemenea, facilitarea cooperă-
rii economice și sociale transregionale și internaționale.
Acțiunile UE presupun adesea schimburi de experiență
și de know-how, care se pot dovedi mult mai utile pen-
tru regiunile mai puțin prospere.

Creștere și locuri de muncă Resursele noastre naturale


În perioada 2007-2013, țările UE au decis să dedice o Datorită diversității lor geografice și climaterice, țările
parte considerabilă a eforturilor lor comune și a buge- UE produc o gamă largă de produse
tului UE pentru o mai mare creștere economică și pen- agricole pe care consumatorii euro-
tru crearea de locuri de muncă. Dezvoltarea durabilă peni le pot achiziționa la prețuri rezo-
a devenit una dintre principalele priorități ale Uniunii. nabile. Eforturile UE în acest domeniu
Economia UE trebuie să fie mai competitivă, iar regiu- au două scopuri principale. În primul
nile mai puțin prospere trebuie să recupereze decalajul rând, producția trebuie să corespundă
față de celelalte. necesităților consumatorilor, inclusiv
înaltă siguranță și calitate a produ-
O economie mai competitivă necesită investiții mai selor agricole. În al doilea rând, din
mari în cercetare și educație, infrastructuri de transport punctul de vedere al producției,
și energie extinse și condiții de lucru mai bune, toate comunitatea agricolă trebuie să
în același timp. Ca urmare, o simplă idee dezvoltată posede capacitatea de a planifica
într-un laborator poate fi preluată de o mică între- și de a adapta producția în funcție
prindere din UE și promovată în întreaga Uniune, cu de necesitățile consumatorilor, res-
respectarea riguroasă a drepturilor consumatorilor. În pectând legislația privind mediul și
acest caz, finanțarea unei simple idei asigură locuri de bunăstarea animalelor.

3
În plus, o gestionare și o protecție de succes ale resurse- și acționează împreună. UE dorește o gestionare mai
lor noastre naturale trebuie să includă și măsuri directe bună a fluxurilor de migrație în Uniune și o largă coo-
de protecție a mediului, restructurarea și diversificarea perare în materie penală și juridică, precum și societăți
economiei rurale și promovarea pescuitului dura- sigure, întemeiate pe respectul pentru lege.
bil. În definitiv, bolile animale, deversările de petrol și
polua­rea aerului nu se opresc la frontierele naționale.
Astfel de amenințări necesită acțiuni ample pe multe A fi european: Dezbatere, dialog și cultură
fronturi și în mai multe țări.
UE are aproximativ 500 de milioane de locuitori. Vorbim
multe limbi diferite și avem tradiții culturale diferite.
Libertăți fundamentale, securitate și Împreună alcătuim avuția de preț a Uniunii Europene:
justiție diversitate culturală clădită pe valori comune. Bugetul
UE promovează și protejează această bogăție și patrimo-
Într-o măsură similară, lupta împotriva terorismului, a niul cultural, în timp ce încurajează participarea activă
crimei organizate și a imigrației ilegale este mult mai în dezbaterile sociale din jurul nostru. Vizează să prote-
eficientă atunci când țările UE fac schimb de informații jeze și sănătatea publică și interesele consumatorilor.

De la crearea sa în anul 1987, programul Erasmus a oferit la peste 2 milioane de studenți europeni șansa de a-și urma o parte a studiilor superioare într-o altă țară UE.

4
Pe lângă asistența pe termen lung din partea UE, pot
beneficia de Fondul european de dezvoltare (FED)
(în afara bugetului UE) 77 de țări în curs de dezvoltare
din Africa, zona Caraibelor și Pacific. Cel de al 10-lea
În Thailanda, DG ECHO a furnizat ajutor alimentar de bază și infrastructuri sanitare FED, care corespunde perioadei 2008-2013, se ridică la
pentru peste 70 000 de refugiați din Myanmar. 22,7 miliarde EUR. Dintre sectoarele care fac obiectul
finanțării FED, putem aminti sprijinul bugetar general
sau sectorial acordat țărilor ACP, transporturile,
Actor mondial infrastructura, guvernanța democratică, agricultura și
dezvoltarea rurală, sănătatea și educația.
Impactul fondurilor UE nu se limitează la frontierele
noastre externe. Pentru mulți, bugetul UE asigură aju-
tor de urgență vital în urma unui dezastru natural.
Pentru alții, acesta reprezintă asistență pe termen lung
pentru asigurarea prosperității, stabilității și securității.

Costuri administrative
Acestea acoperă costurile aferente personalului și clă- În urma ciclonului Sidr care a lovit statul Bangladesh, sute de mii de oameni și-au
dirilor tuturor instituțiilor UE, inclusiv Parlamentul pierdut adăpostul. UE a alocat asistență în valoare totală de 6,5 milioane EUR pentru ca
European, Consiliul, Comisia Europeană, Curtea de populațiile afectate să își poată satisface nevoile vitale în materie de apă, alimente și
adăposturi.
Justiție a Uniunii Europene și Curtea de Conturi.

5
De unde provin fondurile?
Uniunea Europeană are „resurse proprii” pentru a-și • resurse proprii tradiționale (RPT) – acestea sunt
finanța cheltuielile. Din punct de vedere juridic, aceste formate în principal din taxe impuse asupra im-
resurse aparțin Uniunii. Statele membre le colectează în porturilor de produse provenite dintr-un stat din
numele UE și le transferă în bugetul UE. afara UE. Ele contribuie cu aproximativ 12 % la
veniturile totale;
Resursele proprii se împart în trei categorii (cifrele de
mai jos se referă la veniturile prevăzute pentru anul • resursa bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA)
2010 și sunt oferite ca exemplu). reprezintă o rată fixă aplicată veniturilor din TVA-ul
armonizat ale fiecărui stat membru. Resursele baza-
te pe TVA reprezintă 11 % din veniturile totale;
De unde provin fondurile?
• resursa bazată pe venitul național brut (VNB) este o
80
76 %
rată procentuală fixă aplicată VNB-ului fiecărui stat
membru. Deși este o categorie neuniformă, aceasta a
70 devenit cea mai mare sursă de venituri, contribuind
2000
2010 (estimări) în prezent cu 76 % din veniturile totale.
60
Bugetul primește și alte venituri, precum impozitele
50
% din veniturile totale

pe salarii plătite de către personalul UE, contribuțiile


38 %
40 % din partea țărilor din afara UE pentru anumite pro-
40
grame ale UE și amenzile plătite de către întreprinde-
30
rile care încalcă normele de concurență sau alte legi.
Aceste resurse diverse constituie aproximativ 1 % din
20 buget.
16 %
12 % 11 %
10 Veniturile totale ale UE prevăzute pentru anul 2010 se
5%
ridică la aproximativ 122,9 miliarde EUR.
1%
0
Resurse proprii Resursa Resursa Alte venituri
tradiţionale bazată pe bazată pe Statele membre contribuie la buget cu sume aproximativ
TVA VNB proporționale cu prosperitatea lor economică. Germa-
nia, Țările de Jos, Austria, Suedia și Regatul Unit bene-
Resurse proprii ale bugetului UE
ficiază totuși de unele ajustări („corecții”) la calcularea

6
Veniturile și cheltuielile bugetului UE fac obiectul
următoarelor constrângeri:

— tratatele: bugetul Uniunii nu poate intra în deficit,


ceea ce înseamnă că veniturile trebuie să acopere
toate cheltuielile;

contribuțiilor, în vederea reducerii contribuțiilor nete la — o limită maximă a cheltuielilor convenită de către
guvernele și parlamentele statelor membre.
buget, considerate excesive.
Cunoscută ca „plafonul resurselor proprii”,
această limită este în prezent stabilită la 1,24 % din
Pe de altă parte, fondurile UE revin beneficiarilor venitul național brut (VNB) al Uniunii pentru plățile
din statele membre și țările terțe în conformitate cu provenite din bugetul UE. Aceasta corespunde unei
prioritățile stabilite de Uniune. În timp ce toate sta- medii de aproximativ 293 EUR per cetățean al UE;
tele membre beneficiază de fonduri alocate din buge-
tul UE, statele membre mai puțin prospere primesc — un cadru financiar multianual convenit de către
proporțional mai multe fonduri decât statele mai bo- Parlamentul European, Consiliu și Comisia
gate, ca rezultat al solidarității care stă la baza progra- Europeană, care controlează evoluția bugetului UE
în funcție de categorii de cheltuieli pentru o
melor UE, inclusiv în contextul politicii de coeziune.
perioadă de timp determinată;

— un regulament financiar adoptat de Consiliu și


Parlament, care prevede norme privind întocmirea,
execuția, gestiunea și auditul bugetului.

7
Cum se decide bugetul?
Comisia, Parlamentul și Consiliul au diferite roluri și Procedura bugetară anuală, astfel cum a fost stabilită
competențe în deciderea bugetului. prin Tratatul de la Lisabona, se desfășoară între 1 sep-
tembrie și 31 decembrie.
În primă fază, Consiliul adoptă cadrul financiar mul-
tianual, după aprobarea Parlamentului European, ex-
primată de majoritatea membrilor acestuia. Cadrul fi-
nanciar multianual, valabil pe o perioadă de cel puțin
cinci ani, stabilește limitele superioare anuale (numite
„plafoane”) pentru fiecare rubrică. Bugetele anuale tre-
buie să respecte aceste plafoane. Astfel, cadrul financiar
asigură atât planificarea cheltuielilor pe termen lung, cât
și flexibilitatea bugetară.

Cel mai recent cadru financiar multianual acoperă peri-


oada de șapte ani cuprinsă între 2007 și 2013.

ÎN CÂTEVA CUVINTE
În toate etapele, bugetul UE este decis în mod
democratic

Pe lângă aprobarea bugetului anual de către


Parlamentul European și Consiliu, aproape toate
activitățile trebuie reglementate de un act legislativ
înainte de a putea fi desfășurate. Această lege ia forma
unui act de autorizare sau a unui temei juridic, propus
de către Comisie și aprobat de către autoritatea
legislativă – Consiliul – în mod individual, sau, în multe
cazuri, împreună cu Parlamentul.
Comisarul Janusz Lewandowski discută aspecte ale bugetului la o conferință de presă.

8
Lectura în Parlament
Din acel moment, Parlamentul are la dispoziție 42 de zile
pentru a adopta bugetul la lectura din luna octombrie
sau pentru a transmite Consiliului propuneri de modifi-
cări. Acesta din urmă poate accepta modificările respec-
tive în termen de 10 zile și adopta proiectul de buget.

Comitetul de conciliere
În cazul în care Consiliul nu acceptă modificările pro-
puse de Parlament, se formează un comitet de conciliere,
compus din membrii Consiliului sau reprezentanții aces-
tora și un număr egal de membri care reprezintă Parla-
mentul European. Comitetul de conciliere are sarcina de
a prezenta un text comun în termen de 21 de zile.

Din momentul în care, la începutul lunii noiembrie, Co-


Consiliul Afaceri economice și financiare mitetul de conciliere convine asupra unui text comun,
Consiliul și Parlamentul au la dispoziție 14 zile pentru
a-l aproba sau a-l respinge. Parlamentul poate adopta
Proiectul de buget al Comisiei bugetul chiar și în cazul în care Consiliul respinge tex-
tul comun. În cazul în care una dintre cele două instituții
Toate instituțiile și organismele UE își redactează es- (Consiliul sau Parlamentul) respinge proiectul comun, în
timările pentru proiectul de buget în conformitate cu timp ce cealaltă instituție nu reușește să se pronunțe asu-
procedurile lor interne înainte de 1 iulie. pra acestuia, bugetul este respins, iar Comisia este invitată
Comisia consolidează aceste estimări și întocmește să prezinte un nou proiect de buget.
„proiectul de buget”, care se prezintă Consiliului și Par-
lamentului European înainte de 1 septembrie. În prac-
tică, Comisia încearcă să prezinte proiectul de buget
înainte de sfârșitul lunii aprilie/începutul lunii mai.

Lectura bugetului în Consiliu


Consiliul își adoptă poziția privind proiectul de buget,
inclusiv privind modificările, dacă este cazul, și o comu-
nică Parlamentului European înainte de 1 octombrie.
Consiliul informează, de asemenea, Parlamentul Eu-
ropean despre motivele care l-au condus la adoptarea
poziției respective. Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European (2009-2011)

9
Dacă, la începutul exercițiului financiar, bugetul nu a Proceduri similare sunt aplicate în cazul adoptării scri-
fost încă adoptat definitiv, în fiecare lună se pot efectua sorilor rectificative la proiectul de buget (prezentate
cheltuieli în valoare de maximum 1/12 din creditele bu- atunci când apar informații noi înainte de adoptarea
getare aferente exercițiului financiar precedent. bugetului) și a bugetelor rectificative (în cazul unor
circumstanțe inevitabile, excepționale sau neprevăzute
care apar după adoptarea bugetului).

COMISIA Proiect de buget (PB) 1 septembrie

CALENDAR
CONSILIUL Lectura proiectului de buget – modificări 1 octombrie
PROCEDURA BUGETARĂ

13 noiembrie
Parlamentul Lectura modificărilor (42 de zile)

DA NU
Majoritate calificată Majoritatea membrilor care îl alcătuiesc

Consiliul acceptă modificările


Buget adoptat Parlamentului în termen Conciliere
de 10 zile

13 noiembrie-
Parlamentul şi Consiliul Proiect comun 4 decembrie
(21 de zile)

DA NU
(*) Parlamentul
aprobă textul în termen de 14 zile în termen de 14 zile
comun şi ulterior,
în termen de
14 zile de la
respingerea Parlamentul şi Consiliul Consiliul respinge, Consiliul aprobă, Consiliul și
pronunţată de aprobă (sau nu reușesc Parlamentul are Parlamentul Parlamentul resping
Consiliu, decide să se pronunţe) ultimul cuvânt (*) respinge
(cu majoritatea
membrilor care îl
alcătuiesc şi 3/5
din voturile
exprimate) să
confirme toate
modificările Bugetul este adoptat Proiectul de buget este respins 18 decembrie
propuse la prima (14 zile)
lectură sau o
parte dintre Comisia prezintă un nou PB
acestea.

10
Cum sunt utilizate și controlate
fondurile?
Responsabilitatea pentru gestionarea
bugetului Principiul-cheie

Cea mai mare responsabilitate pentru execuția bugetu- Fondurile UE trebuie utilizate în conformitate cu
lui îi revine Comisiei Europene. În practică, majoritatea principiul bunei gestiuni financiare. Mai simplu,
aceasta presupune că cei care gestionează fondurile
fondurilor UE (aproximativ 76 %) sunt cheltuite în ca-
trebuie să depună toate eforturile pentru a obține cea
drul așa-numitei „gestiuni repartizate”. Conform aces- mai bună valoare posibilă pentru banii cheltuiți.
tor acorduri, autoritățile din statele membre sunt cele Aceasta necesită o respectare strictă a tuturor
care gestionează cheltuielile într-o măsură mai mare reglementărilor, precum și evaluări periodice care să
decât Comisia. A fost pus la punct un întreg sistem de verifice respectarea acestui principiu.

Cine gestionează fondurile UE?


100 verificări și bilanțuri pentru a garanta că fondurile în
cauză sunt gestionate corect și în conformitate cu legile
aplicabile.
80 76 %
Comisia trebuie să recupereze sumele plătite în exces
din eroare, din neglijență sau în scopuri frauduloase.
% din fondurile UE

60 Statele membre sunt responsabile în aceeași măsură


pentru protejarea intereselor financiare ale UE. În acest
scop, ele cooperează cu Comisia și OLAF – Oficiul Euro-
40 pean de Luptă Antifraudă – care desfășoară investigații
în cazuri potențiale de fraudă și contribuie la protejarea
22 % legislației UE împotriva fraudei.
20

1% 1% Întocmirea bugetului pe activități


0
Comisia Comisia şi Ţările terţe Comisia
statele împreună cu În scopul unei mai mari transparențe, de exemplu în
membre partenerii
internaţionali privința politicilor urmărite, a fondurilor cheltuite
şi alţii pentru fiecare dintre ele și a numărului de angajați

11
care lucrează pentru acestea, bugetul UE este împărțit
în 31 de domenii de politică. Fiecare dintre aceste
domenii de politică este divizat pentru a evidenția dife-
ritele activități finanțate în cadrul domeniului respec-
tiv și costul lor total în termeni de resurse financiare și
umane (de exemplu, protejarea activității forestiere este
finanțată în cadrul domeniului de protecție a mediu-
lui). Acest mod de organizare a bugetului este numit
întocmirea bugetului pe activități.

Normele care guvernează cheltuielile Gestionare, audit și control intern


Principalele norme care guvernează cheltuirea În cadrul Comisiei, programele și activitățile UE sunt
propriu-zisă a fondurilor UE sunt conținute în regula- gestionate de către personalul departamentelor Comisiei
mentul financiar. Un al doilea set de norme, normele (denumite direcții generale), în cooperare cu omologii lor
de aplicare, explică în detaliu modul de aplicare a regu- din statele membre UE, în funcție de necesități. În cadrul
lamentului financiar. fiecărui departament al Comisiei, un membru al persona-
lului (de obicei directorul general) este numit în funcția
În plus, cu foarte puține excepții, fiecare program lansat de „ordonator de credite” și trebuie să își asume responsa-
trebuie să fie reglementat de un act de autorizare spe- bilitatea deplină și finală pentru operațiunile din dome-
cific, sau de un temei juridic, înainte ca fondurile să fie niul său de competență, deși toți membrii personalului
deblocate. Aceste temeiuri juridice stabilesc obiectivele UE poartă o răspundere disciplinară și pecuniară pentru
și costurile activității în cauză, și impun adesea limite de acțiunile lor.
cheltuieli multianuale.
Controalele interne sunt optimizate cu ajutorul unui set
de standarde clare, de controale ale conducerii înainte

12
și după efectuarea operațiunilor, de audituri interne in- Cum sunt efectuate plățile de către
dependente pe baza evaluărilor de risc și de rapoarte Comisie?
periodice de activitate prezentate comisarilor.
Comisia are conturi bancare la trezoreriile, băncile
Începând cu anul 2002, toate departamentele Comisiei centrale și băncile comerciale din statele membre și
întocmesc un raport anual de activitate către membrii participă la SWIFT (the Society for Worldwide
Comisiei, în care își prezintă realizările din anul respec- Interbank Financial Telecommunication – Societatea
tiv și sugestiile de remediere a eventualelor deficiențe. pentru telecomunicații financiare interbancare
Un raport de sinteză este trimis apoi Parlamentului și mondiale). Toate instrucțiunile de plată și alte mesaje
Consiliului. Acest raport constituie în prezent unul de acest tip sunt transmise electronic în formă criptată
dintre pilonii pe care Curtea de Conturi își susține și cu o cheie de autentificare codată.
declarația anuală de asigurare privind gestionarea de
către UE a resurselor sale. Comisia are relații cu peste 300 000 de terți, în
principal beneficiari ai unor subvenții și furnizori de
bunuri și servicii. Pentru a gestiona aceste tranzacții,
Comisia utilizează LEF (legal entity file), fișierul
informatizat al entităților, pentru fiecare parte terță
(care poate fi o persoană sau o societate comercială).
Toate aceste fișiere ale entităților trebuie să fie
autorizate și validate înainte de efectuarea oricăror
plăți.

Uniunea monitorizează prin satelit activitățile sale agricole subvenționate


(Monitoring Agriculture through Remote Sensing – proiectul MARS)

13
Cum sunt contabilizate fondurile?
Natura dublă a contabilității și raportării
în UE Principiul-cheie

Conturile UE sunt de două tipuri: (a) conturi bugetare În fiecare an, conturile UE sunt publicate și transmise
pentru audit extern Curții de Conturi. Evaluarea finală,
(care oferă o evidență detaliată a execuției bugetului) și
denumită „descărcare de gestiune”, este prezentată de
(b) conturi generale (care sunt utilizate pentru a pregăti Parlament pe baza recomandărilor Consiliului.
bilanțul și rezultatele economice).

Conturile bugetare se bazează pe principiile contabilității


de casă modificate, ceea ce înseamnă că tranzacțiile
(cheltuieli și venituri) sunt înregistrate doar atunci când
lichiditățile sunt plătite sau primite.
Conturile generale (sau registrul general) utilizează me-
toda contabilă în partidă dublă pentru a înregistra toate
veniturile și cheltuielile de pe durata exercițiului finan-
ciar. Conturile generale sunt utilizate pentru a stabili re-
zultatul economic și bilanțul de active și pasive, care se
întocmește pentru a evidenția situația financiară a UE la
data de 31 decembrie a fiecărui an.

Raportul privind execuția bugetului


Comisia publică situația execuției bugetare în fie-
care lună pe pagina sa de internet. Aceste rapoarte
lunare evidențiază modul de utilizare a fondurilor.
Informațiile sunt oferite pentru fiecare capitol al buge-
tului și în funcție de domeniul de politică. Datele săp-
tămânale sunt stocate inclusiv de către departamentele
în cauză. O trecere în revistă a rezultatelor evaluărilor
Vitor Manuel da Silva Caldeira, președintele Curții de Conturi, și José Manuel Barroso, din cursul anului și a măsurilor de monitorizare plani-
președintele Comisiei Europene ficate poate fi consultată în „Evaluarea anuală”.

14
Comisia publică și conturile anuale ale Uniunii Europe-
ne, care includ rapoartele de sinteză privind execuția bu-
getului și bilanțul. Pregătite în conformitate cu Standar-
dele internaționale de contabilitate publică ­(IPSAS),
acestea consolidează conturile tuturor instituțiilor și
organismelor UE, precum și pe cele ale majorității
agențiilor.

După un audit preliminar al conturilor provizorii rea-


lizat de către Curtea de Conturi, Comisia aprobă con-
turile finale, care sunt trimise autorităților responsabile
cu descărcarea de gestiune: Parlamentul European și
Consiliul.

La 1 ianuarie 2005, Comisia a parcurs o etapă importan-


tă pe calea modernizării sistemului său de conturi, prin
trecerea de la contabilitatea de casă la contabilitatea de
angajamente. Contabilitatea de angajamente recunoaște
tranzacțiile atunci când acestea au loc (și nu doar atunci
când are loc plata) și facilitează o imagine de ansamblu
asupra activelor și pasivelor UE. Ca urmare, factorii de
decizie, autoritățile de control bugetar, gestionarii fon-
durilor UE și cetățenii UE au acum acces la informații fi-
nanciare mai precise, acest aspect fiind esențial pentru o Parlamentul European aprobă descărcarea de gestiune pentru bugetul UE.
bună gestionare și un control eficient al banilor publici.
Răspunderea în fața Parlamentului
European
Auditul extern
După publicarea raportului anual al Curții de Conturi și
Pe lângă auditurile și controalele interne periodice, după finalizarea conturilor anuale, Consiliul înaintează
conturile anuale și gestionarea resurselor UE sunt su- recomandările sale Parlamentului. În funcție de aces-
puse unui audit extern și independent al Curții de te recomandări, Parlamentul European se pronunță în
Conturi. În fiecare an, Curtea de Conturi întocmește privința gestionării de către Comisie pentru exercițiul
un raport pentru Parlament și Consiliu. Pe lângă ra- financiar în cauză. Dacă Parlamentul consideră că buge-
portul anual, aceasta emite un aviz numit „declarație tul UE a fost gestionat corespunzător de către Comisie,
de asigurare” privind: acesta aprobă „descărcarea de gestiune” a Comisiei.

• fiabilitatea conturilor (de exemplu, dacă evidențele Atunci când aprobă descărcarea, Parlamentul recoman-
sunt ținute corect) și dă adesea Comisiei adoptarea unor acțiuni de monito-
rizare. Ca răspuns la aceste recomandări, Comisia iden-
• legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente tifică măsurile pe care le poate adopta și informează
(de exemplu, veniturile colectate și plățile efectuate). Parlamentul și Consiliul în acest sens.

15
KV-30-09-259-RO-C
Pentru mai multe informații privind bugetul UE și programarea financiară:
Bugetul UE:
http://ec.europa.eu/budget/index.htm
(disponibil în limbile engleză, franceză și germană)
Comisia Europeană, Direcția Generală Buget:
http://ec.europa.eu/dgs/budget/index_ro.htm
Janusz Lewandowski, comisar pentru programare financiară și buget:
http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/lewandowski/index_en.htm

Pentru observații privind această broșură:


budget@ec.europa.eu

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiți răspunsuri la întrebările pe care vi le puneți despre Uniunea
Europeană.
Un număr unic gratuit (*): 00 800 6 7 8 9 10 11
(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Credite foto:
Corbis, coperta și paginile 3 și 9; Ingram publishing, pagina 3; Uniunea Europeană, paginile 4, 5 (ECHO/Antoine Lemasson;
ECHO/Claire Barrault), 8, 10, 12, 13, 14 și 15; GettyImage, pagina 7; ESA/J. Huart, pagina 9.
Numeroase alte informaţii privind Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2010


ISBN 978-92-79-14456-1
doi:10.2761/43284
© Uniunea Europeană, 2010
Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.
Printed in Luxembourg
Tipărit pe hârtie înălbită fără clor