Sunteți pe pagina 1din 12

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI Teza a fost elaborată la Catedra Drept Internaţional şi Drept al Relaţiilor

Economice Externe a Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova


INSTITUTUL DE ISTORIE, STAT ŞI DREPT
CENTRUL STAT ŞI DREPT Conducător ştiinţific:
Secţia Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale Alexandru BURIAN, doctor habilitat în drept, profesor universitar

Consiliul Ştiinţific Specializat DH 15 12.00.10 – 22:


Victoria ARHILIUC – preşedinte, doctor habilitat în drept, profesor cercetător
Natalia CHIRTOACĂ – secretar ştiinţific, doctor în drept, conferenţiar
Cu titlu de manuscris universitar
C.Z.U. : 341.214 (043.2) Andrei SMOCHINĂ - doctor habilitat în drept, profesor universitar
Diana SÎRCU – doctor în drept, conferenţiar universitar
Nicolae OSMOCHESCU – doctor în drept, conferenţiar universitar
Alexandru BURIAN – doctor habilitat în drept, profesor universitar
Olga DORUL
Referenţii oficiali:
Dumitra POPESCU – doctor în drept, profesor universitar, Bucureşti, România
Oleg BALAN – doctor în drept, conferenţiar universitar
NEUTRALITATEA – PARTE COMPONENTĂ
A SISTEMULUI DE SECURITATE COLECTIVĂ Susţinerea va avea loc la “19“ aprilie 2008, ora 09.30, în şedinţa
Consiliului Ştiinţific Specializat DH 15 12.00.10 – 22, din cadrul Institutului de
Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei pe adresa: MD 2069,
Specialitatea: 12.00.10 – drept internaţional public Republica Moldova, mun. Chişinău, str. G.Iablocikin, 2/1, Bloc 7, sala 103.
Teza de doctorat şi autoreferatul pot fi consultate pe pagina WEB a
C.N.A.A. (http: www.cnaa.acad.md), pagina WEB a I.I.S.D. al A.Ş.M. (http:
Autoreferat www.iisd.md), la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, la Biblioteca
Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi la Biblioteca Universităţii
al tezei de doctor în drept de Stat din Moldova.
Autoreferatul a fost expediat la “18“ martie 2008

Secretar ştiinţific al
Consiliului Ştiinţific
Specializat CHIRTOACĂ Natalia,
doctor în drept

Conducător ştiinţific

BURIAN Alexandru,
doctor habilitat în drept,
profesor universitar

Autor

DORUL Olga

Chişinău, 2008 © Dorul Olga

2
CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI Ţinem să amintim că de-a lungul istoriei civilizaţiei umane,
Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia. neutralitatea pronunţată de nenumărate ori cu ocazia diferitor evenimente de
Menţinerea păcii şi securităţii internaţionale reprezintă scopul de bază a către politicieni şi jurişti şi calificată deseori ca fiind “criminală” sau
dreptului internaţional contemporan. Or, starea de pace este una necesară şi “imorală”, apogeul acestei atitudini negative fiind marcat de cuvintele lui
există desinestătător, deoarece corespunde năzuinţelor comunităţii Napoleon al III-lea, care numea neutralitatea: „un lucru excelent ... pe timp de
internaţionale. Decît dacă această stare necesară de pace, care nu este o stare pace”, precum şi necătînd la faptul că statutul de neutralitate era condamnat
naturală, ci una politică, consfinţită printr-un tratat internaţional, va fi ruptă de sau, cel puţin, neluat în consideraţie, această instituţie a dreptului internaţional
către una din părţile contractante, această încălcare va afecta de asemenea a demonstrat o abilitate remarcabilă de supraveţuire în cadrul relaţiilor
statele terţe. Astfel starea de pace, la fel ca starea de război ne apar drept internaţionale.
consecinţe ale unui sistem de voinţe convergente. Ab initio neutralitatea se manifesta exclusiv prin neparticiparea
Omenirea a încercat să limiteze recurgerea la război, prin crearea
statelor la conflictele armate în desfăşurare. Anume din acest motiv pînă nu
sistemului de securitate al Societăţii Naţiunilor (SN) şi chiar să excludă demult în doctrina dreptului internaţional erau studiate şi elaborate în esenţă
războiul din practica internaţională a statelor, prin crearea celui de-al doilea
problemele neutralităţii în timpul războiului. Astăzi, însă, conţinutul
mecanism universal de securitate colectivă, propus de Carta Organizaţiei neutralităţii a evoluat şi a completat esenţial concepţia neutralităţii, care
Naţiunilor Unite (ONU), dar fără rezultat. Astăzi suntem martorii a peste 60 de produce efecte şi pe timp de pace, presupunînd deja acţiuni active ale statelor
conflicte armate ce se desfăşoară pe glob. Atît timp cît statele nu renunţă să neutre în lupta pentru menţinerea păcii. Aceasta însă nu se limitează doar la
recurgă la aplicarea forţei, aceasta va fi legitimă. De altfel, forţa este necesară neparticiparea în blocurile militare. Anume din aceste considerente, statutul de
în orice societate pentru a obliga la respectarea dreptului, pentru a pedepsi, la neutralitate se atribuie la categoria de principii care au dobîndit un caracter
nevoie, pe cei care nu l-au respectat. Totodată, pentru a preveni aplicarea pozitiv, alături de principiul neamestecului în afacerile interne ale unui stat,
arbitrară a forţei în relaţiile interstatale, omenirea a fost pusă în faţa problemei regulile referitoare la relaţiile diplomatice, principiul pacta sunt servanda şi
creării paliativelor violenţei, care sunt de provenienţă diferită, şi presupun: multe altele.
apelarea la teoria răspunderii internaţionale, aplicarea diverselor procedee în
Este necesar să precizăm faptul că statele neutre nu sunt neutre în
scopul reglementării paşnice a diferendelor internaţionale, şi, nu în ultimul afacerile legate de pace şi război, ele optînd pentru dezvoltarea relaţiilor
rînd, se încearcă să fie localizat teritorial un conflict anumit prin adoptarea amicale între state, menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. Mai mult ca
statutului de neutralitate.
atît, experienţa celor două războaie mondiale a demonstrat că neutralitatea în
Deşi veche în practica internaţională, neutralitatea a fost forma sa iniţială nu mai este posibilă. În momentul în care statele sunt
fundamentată din punct de vedere teoretic abia în secolul al XVII-lea de către ameninţate de un război, atitudinea de indiferenţă din partea lor va fi una
Hugo Grotius. Abordare, de altfel, imperfectă a instituţiei neutralităţii, pe care
iraţională. În situaţia în care nu există o ameninţare de război, atitudinea de
o cunoaştem în zilele noastre, dar cărei îi dedicăm un loc aparte în prezenta indiferenţă poate încuraja statul care se pregăteşte de război. Şi dacă conflictul
lucrare, deoarece reprezintă prima încercare de expunere teoretică a instituţiei este declanşat, indiferenţa favorizează extinderea conflictului, iar neutralitatea
neutralităţii. nu mai reprezintă un simbol de pace. Anume din considerentele expuse mai
În ce priveşte conţinutul neutralităţii, acesta a evoluat şi s-a schimbat sus, considerăm ca fiind cel puţin irelevantă teza expusă de M. Hymans, fostul
ca urmare a dezvoltării şi transformării dreptului internaţional. În vederea
ministru de Afacerilor Externe al Belgiei: „Neutralitatea este egoism”.
interpretării conţinutului acestui statut, juriştii şi liderii politici porneau de la În aceată ordine de idei, considerăm că astăzi prezintă o importanţă
teze simple, demonstrate de practicile seculare ale statelor, ajungând pînă la deosebită instituţia neutralităţii permanente, care implică unele angajamente,
afirmaţii radicale, uneori absurde.
în raport cu calitatea de subiect de drept. Necătînd la faptul că conceptul de
În această ordine de idei, la 11 septembrie 1931, M. de Madariaga a neutralitate permanentă există deja aproximativ două secole, în doctrina
declarat de la tribuna Adunării Societăţii Naţiunilor: „Nu mai există dreptului internaţional continuă disputele cu privire la natura juridică şi
neutralitate”. Afirmaţie prematură. Vom vedea, pe parcursul studiului că
conţinutul acestui statut. Considerăm oportun să ne propunem pentru cercetare
aceasta nu corespunde realităţii. Indubitabil, neutralitatea a cunoscut urcuşuri această categorie, deoarece la moment nu există un tratat internaţional care ar
şi coborîri. După primul război mondial, odată cu crearea Societăţii Naţiunilor, reglementa instituţia respectivă.
s-a simţit un declin al neutralităţii. Aceasta se explică prin faptul că în general Actualitatea prezentului studiu rezultă în mare parte din considerentul
neutralitatea şi solidaritatea sînt două concepte dificil de conciliat, şi cu atît că în ultimul timp sîntem martorii unor evoluţii şi schimbări dramatice care
mai mult, în particular, statutul de neutralitate şi mecanismele de securitate într-o oarecare măsură periclitează securitatea internaţională şi anume
colectivă sînt concepte radical opuse în teoria pură a dreptului internaţional. multiplicarea conflictelor armate, atingerile aduse mediului înconjurător,

3 4
terorismul etc. Răspunsul la aceste ameninţări este posibil doar prin Conţinutul acestor lucrări însă nu reflectă aspectele neutralităţii din zilele
cooperarea internaţională. Iar statutul de neutralitate permanentă ne oferă acel noastre, precum şi nu reflectă în mod intenţionat corelaţia celor două concepte:
mijloc specific de menţinere a securităţii internaţionale. neutralitate şi securitate colectivă. Or, la moment este de necontestat
Pentru Republica Moldova tematica abordată este deosebit de actuală importanţa prezentului studiu, doctrinarii din Vest susţinînd ideea conturării
fiind deseori întîlnite atît în presă precum şi în unele lucrări ştiinţifice teze unei noi subramuri a dreptului internaţional public şi anume dreptul
despre caracterul declarativ, formal al statutului de neutralitate permanentă, neutralităţii, ce reprezintă cadrul juridic al angajamentului internaţional al
proclamat în anul 1994. În acest sens, în ultimul capitol al prezentului studiu, statului neutru. Această afirmaţie rezidă în convingerea că neutralitatea este
ne propunem să cercetăm detaliat conţinutul statutului de neutralitate unul dintre cele mai efective instrumente de garantare a independenţei şi
permanentă prin prisma evoluţiei istorice a acestuia, precum şi ţinînd cont de securităţii unui stat, neutralitatea permanentă astfel contribuind la menţinerea
experienţa altor state în materie. păcii şi securităţii regionale.
Reieşind din cele menţionate mai sus, ne permitem să afirmăm că teza Mai mult ca atît, imperiozitatea prezentului studiu, rezidă şi în faptul,
propusă pentru cercetare „Neutralitatea - parte componentă a sistemului de că astăzi în doctrină nu se reuşeşte a fi definită exhaustiv noţiunea de
securitate colectivă” se prezintă ca fiind deosebit de actuală la moment, neutralitate. Astfel doctrinarii încearcă să degajeze anumite principii sau
comportînd un interes major teoretico-practic. Explicaţia o găsim în afirmaţia norme interpretînd tratatele care constituie sursa principală a istoriei
că astăzi, nu există subiect atît de controversat, obiect al tratamentelor şi raporturilor juridice interstatale. Ei insistă asupra unui element anumit,
interpretărilor atît de contradictorii cum este statutul de neutralitate. Aceasta plasîndu-se fie de partea neutrului, fie de partea beligerantului. Studiază
ne apare ca un paradox straniu şi inexplicabil. efectele neutralităţii unui stat în raport cu un individ sau cu un grup. Ei
Cu referire la gradul de studiere a temei propuse, menţionăm că în demonstrează aspectele pur militare ale neutralităţii sau repercursiunile sale
literatura de specialitate, interferenţa de concepte neutralitate-securitate- economice. Se situiază, în general, într-un loc determinat în spaţiu şi într-un
sancţiuni internaţionale este reflectată de o manieră insuficientă, autorii moment precis în timp. Sunt în capacitatea de a uni într-un singur „fluviu”
întîlnind dificultăţi chiar în ce priveşte localizarea rezultatelor cercetărilor în diversele curente, deoarece nu sînt în faţa unei noţiuni pur juridice.
cuprinsele manualelor de drept internaţional public. Astfel instituţia Scopul şi obiectivele tezei. Pornind de la actualitatea şi importanţa
neutralităţii este examinată fie la capitolul „Subiectele dreptului internaţional temei propuse pentru cercetare, ne propunem în calitate de obiective ale
public”, cum ar fi manualele de drept internaţional public ale lui O. Balan şi E. prezentei lucrări cercetarea detaliată a conceptelor de neutralitate şi securitate
Serbenco, I. Diaconu, D. Popescu, A. Năstase şi F. Coman, A. Preda- colectivă pe calea analizării lucrărilor ştiinţifice în materie precum şi prin
Mătăsaru, autorii considerînd-o drept statut juridic care implică obligaţii argumentarea indicaţiilor practice în vederea afirmării rolului neutralităţii
specifice pentru state - subiectele primare a dreptului internaţional public. Un permanente atît pe plan naţional cît şi pe cel internaţional, scopul primordial,
alt grup de autori examinează instituţia neutralităţii la capitolul drept totodată, fiind realizarea legăturii dintre statutul de neutralitate şi mecanismele
internaţional umanitar, cum ar fi manualele de drept internaţional public, de asigurare a securităţii colective a statelor. În acest sens, după cum a fost
aparţinînd autorilor: L. Takacs şi M. Niciu, Iu. Kolosov, K. Becheaşev, P. reiterat în literatura de specialitate, şi după cum va fi analizat în prezenta
Biriucov şi alţi autori, opţiunea fiind fundamentată, în opinia noastră, pe ideea lucrare, neutralitatea timp îndelungat a existat doar în raport cu starea de
expusă în nenumărate rînduri în literatura de specialitate că neutralitatea este o război. Suplimentar, şi cel de-al doilea subiect al prezentei teze – securitatea
stare intermediară între război şi pace. internaţională, poate fi mai uşor perceput doar în prezenţa unei ameninţări
Totuşi, cu referire la localizarea materialului referitor la neutralitate în concrete şi directe. Astfel, pentru a ne argumenta tezele indicate mai jos, vom
literatura specializată, în calitate de soluţie, invocăm studiul pertinent realizat atrage atenţie sporită subiectului legalităţii războiului în dreptul internaţional şi
de către N. Osmochescu „Neutralitatea permanentă – instituţie de drept vom insista asupra rolului neutralităţii contemporane, adică preponderent, celei
constituţional şi de drept internaţional public”, care clarifică în mare parte permanente în efortul societăţii internaţionale pentru realizarea păcii perpetue.
dificultatea existentă. Astfel, autorul susţine, după cum rezultă şi din În prezenta lucrare vom pune accentul major pe cercetarea rolului
denumirea articolului, că instituţia neutralităţii este formă comună a ambelor neutralităţii permanente în sistemul universal de securitate colectivă propus de
sisteme de drept – drept constituţional (intern) şi drept internaţional public. Societatea Naţiunilor, cu privire la care juriştii de vază au dezvăluit
Suplimentar, cu privire la gradul de investigaţie ştiinţifică a compatibilitatea acestor două categorii: neutralitate permanentă şi participarea
subiectului propus, la moment atestăm o insuficienţă de monografii în materie, la măsurile realizate de această organizaţie în vederea asigurării păcii
putînd fi menţionate doar lucrările: „Нейтралитет и неприсоединение” internaţionale, în două cazuri: războiul just şi cel injust. Un alt element, care
(1965) aparţinînd autorului rus B. Ganiuşchin, „Neutrality and international intervine de asemenea în contextul subiectelor propuse pentru cercetare
sanctions. Sweden, Switzerland and collective security” (1989) semnată de priveşte atitudinea statelor neutre ocazional în faţa războiului internaţional,
John F. L. Ross, „Neutrality and small states” (1990) de Efraim Karch. calificat drept agresiune, neutralitatea devenind astfel puţin compatibilă, în
5 6
opinia autorului francez P. Reuter, cu sistemele organizate cum ar fi cel al evidenţierea rolului neutralităţii diferenţiate, care se înscrie perfect în
Societăţii Naţiunilor sau a Organizaţiei Naţiunilor Unite. contextul sistemelor actuale de securitate colectivă;
Totodată, ţinînd cont de faptul că scopurile prezentei lucrări sînt - Realizarea distincţiei nete dintre categoriile: neutralitate, non-beligeranţă,
examinarea drepturilor şi obligaţiilor statelor neutre în condiţiile de pace, neintervenţie, abţinere;
determinarea rolului neutralităţii în vederea menţinerii păcii şi securităţii - Determinarea rolului şi locului neutralităţii în relaţiile internaţionale,
internaţionale, cazul neutralităţii ocazionale va fi cercetat de o manieră aspect analizat de mai mult timp atît în doctrină, cît şi în practica
succintă. În această ordine de idei, drepturile şi obligaţiile statului neutru în internaţională a statelor;
cazul neutralităţii ocazionale cercetate în capitolul 2 sunt analizate doar cu - Demonstrarea tezei că neutralitatea poate asigura existenţa stabilă şi
scopul dezvăluirii complete a instituţiei neutralităţii. Ne fondăm opţiunea paşnică a statului neutru, ca efect contribuie la afirmarea autorităţii
reieşind din argumentele de mai jos: statului pe plan internaţional, şi în final este un mijloc internaţional
Primo, neutralitatea permanentă a statelor produce efecte în timp de esenţial de asigurare a păcii şi securităţii internaţionale;
război şi în timp de pace. Scopul nostru nu este de a examina aici îndatoririle - Evaluarea şi constatarea tezei că neutralitatea nu numai nu contravine
neutrilor pe timp de război. Regulile, care trebuie să fie respectate la acest cerinţelor sistemelor de securitate colectivă regionale şi universale, ci
subiect, sînt precizate în doctrină. Or, acesta este obiectul de studiu al fiind realizată anume în cadrul acestor sisteme, contribuie efectiv la
lucrărilor de drept internaţional umanitar. Putem doar să sperăm că ele vor fi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale;
din ce în ce mai mult respectate. Din contra, obligaţiile care derivă pe timp de - Evaluarea tezei că neutralitatea sau politica de neutralitate, dacă ar fi
pace din neutralitatea permanentă nu sînt determinate cu aceeaşi precizie, şi promovate de majoritatea statelor lumii, ar contribui la apărarea
deseori contează ca statele permanent neutre să aibă o noţiune clară a legalităţii internaţionale, la progresul statelor inclusiv celor în curs de
drepturilor şi îndatoririlor lor pentru a avea o conduită ireproşabilă. dezvoltare şi la realizarea unei noi ordini politice internaţionale;
Secundo, atît neutralităţile tradiţionale, cît şi cele convenţionale - Analiza conţinutului statutului de neutralitate permanentă în dreptul
posedă o trăsătură comună, şi anume – sunt durabile, adică nu sunt temporare internaţional contemporan în general şi a statutului de neutralitate
cum este situaţia neutralităţii ocazionale declarate sau de fapt. Deşi ambele permanentă a Republicii Moldova în particular, precum şi înaintarea
categorii răspund necesităţilor de stabilitate şi de pace, în plan filozofic propunerilor în vederea valorificării internaţionale a acestui statut de
neutralităţile durabile reprezintă o strălucită manifestare a tendinţei statice a către statul nostru.
umanităţii opusă tendinţei dinamice. Astfel, neutralitatea ocazională, reieşind Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific a tezei. În vederea
din caracterul său tranzitoriu, prezintă, în contrast cu neutralitatea permanentă dezvăluirii complete a rolului neutralităţii pentru construirea unui sistem
o natură echivocă, ea izvorînd dintr-o simplă oportunitate politică, şi find efectiv de securitate colectivă, în calitate de suport metodologic am apelat la
camuflată de îndatorirea de imparţialitate pregăteşte deseori terenul favorabil astfel de metode de cercetare cum sunt: observaţia, analiza comparată, inducţia
pentru apariţia celor mai aprinse ambiţii. şi deducţia, metoda analitică. De asemenea, fideli metodei istorice, am încercat
Tertio, necătînd la faptul că în literatura de specialitate, se pune să prezentăm date necontroverse ce vor permite formularea opiniilor
accentul major pe efectele neutralităţii permanente pe timp de pace, aceasta nu concludente. Realizînd o activitate considerabilă de documentare, am
trebuie să fie interpretată extinctiv, or, susţinem pe deplin opinia lui Hanspeter considerat interesant să indicăm opinia noastră şi să prezentăm concluzii, care
Neuhold: „Neutralitatea permanentă nu poate fi declarată într-un vid politic, de altfel, sînt posibile de a fi trasate în aspect retrospectiv. În procesul de
ea necesită un conflict cărui să se aplice”. documentare, simţul de a dovedi justeţea opiniei noastre nu ne-a condus pînă
Rezumînd, scopul final al lucrării de faţă este crearea unei imagini la a neglija, chiar inconştient, un ansamblu de factori, pe care trebuie să-i luăm
reale, echilibrate şi atotcuprinzătoare referitor la noile provocări la adresa în consideraţie pentru a expune antiteza tezei. În acest context, ne-am propus
conceptului de securitate internaţională, şi anume evaluarea rolului statelor spre cercetare în plan istoric problema rolului şi locului neutralităţii în relaţiile
neutre permanent în vederea prevenirii şi soluţionării diferendelor internaţionale, care timp îndelungat fusese analizată atît de către practicieni, cît
internaţionale, precum şi pentru menţinerea păcii. Pentru realizarea scopului şi de doctrinari. În mod logic, pentru a răspunde corect la această întrebare,
propus, trasăm următoarele obiective: este necesar să ţinem cont de faptul că la fel ca orice fenomen al vieţii sociale,
- Definirea conceptelor de neutralitate în general, şi a celui de neutralitate neutralitatea trebuie cercetată în condiţii istorice concrete. În condiţiile
permanentă, în special, în lumina reglementărilor internaţionale contemporane cel mai bun criteriu în vederea determinării rolului şi locului
contemporane; neutralităţii în relaţiile internaţionale este aportul pe care statele neutre îl aduc
- Tranşarea distincţiei dintre conceptele: statut de neutralitate şi politică de în vederea menţinerii păcii şi securităţii internaţionale. Acceptînd acest criteriu
neutralitate; în vederea aprecierii neutralităţii contemporane, nu putem să omitem faptul că
- Determinarea tipurilor şi formelor neutralităţii şi în cadrul acestora, în decursul perioadei de după cel de-al doilea război mondial, conţinutul
7 8
neutralităţii n-a rămas neschimbat, extinzîndu-se în permanenţă şi internaţional în materia neutralităţii pe timp de război, şi cel puţin, se cere o
îmbogăţindu-se cu noi trăsături, care permiteau statelor neutre să joace un rol codificare neoficială în materia neutralităţii permanente a statelor.
cît mai activ în lupta nobilă a popoarelor pentru fortificarea păcii şi securităţii Pentru moment este necesară o nouă concepţie a neutralităţii ţinând
internaţionale. cont de evoluţia dreptului internaţional public şi de situaţia de la începutul
În calitate de bază normativă pentru prezentul studiu au servit: secolului XXI. Această concepţie a neutralităţii va trebui să răspundă la
Constituţia Republicii Moldova, legislaţia Republicii Moldova în materia întrebarea de importanţă majoră: care este natura şi volumul obligaţiilor care
abordată; actele care au stat la baza declarării statutului de neutralitate ale altor sînt impuse statelor permanent neutre? Prin prezenta lucrare a fost conturat
state permanent neutre în trecut şi în prezent; actele Adunării Generale a ONU, răspunsul la această întrebare anume pornind de la practica stabilită a statelor -
Consiliului Societăţii Naţiunilor care au tangenţă cu subiectele abordate în modele a neutralităţii permanente, cum sunt Elveţia, Austria. De asemenea au
prezenta lucrare. fost propuse pentru analizare aşa subiecte delicate cum ar fi volumul
Suportul teoretico-ştiinţific al prezentei lucrări îl formează lucrările în obligaţiilor financiare pe care statul neutru poate să le angajeze pe timp de
materie atît a savanţilor autohtoni: V. Arhiliuc, O. Balan, Al. Burian, N. pace şi război, participarea forţelor armate a statelor neutre la operaţiunile de
Osmochescu, precum şi ale celor străini: B. Aurescu, B. Bacot, P. Biriucov, menţinere a păcii ş.a.
Al. Bolintineanu, R. Calamcarean, I. Diaconu, V. Duculescu, P. Fauchille, B. Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Concluziile
Ganiuşchin, G. Geamănu, N.-E. Ghozali, G. Ignatenco, E. Karsh, Iu. Kolosov, expuse la finele prezentei lucrări pot servi la elaborarea unei baze conceptuale
P. M. Lange, D. Mazilu, A. Năstase, T. Neşataeva, D. Popescu, N. Quoc Dinh, viabile a statutului de neutralitate permanentă a Republicii Moldova. Ele pot fi
P. Reuter, J. F. L. Ross, M. Sibert, V. Sobachin, S. Sur, F. Wagner, J. Witton privite în calitate de recomandări adresate organelor de resort pentru
şi alţii. ameliorarea cadrului legislativ în materie precum şi pentru o conturare precisă
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. La momentul de faţă, a direcţiilor politicii externe a Republicii Moldova în vederea afirmării pe plan
din păcate, conceptului de neutralitate în teoria şi practica dreptului internaţional a statutului de neutralitate permanentă.
internaţional nu i se atrage atenţia cuvenită. Cert însă este faptul că De asemenea, sperăm că studiul nostru va atrage atenţia juriştilor
neutralitatea este una dintre cele mai importante forme de control în materia pentru a le permite aprofundarea problemelor pe care le-am ridicat, şi pentru a
dreptului internaţional umanitar şi dreptului securităţii internaţionale. transpune rezultatele în domeniul dreptului internaţional.
Mai mult ca atît, semnele confuze cu privire la compatibilitatea Aprobarea rezultatelor. Teza a fost efectuată la Catedra Drept
neutralităţii cu operaţiunile de securitate colectivă indică asupra faptului că Internaţional şi Drept al Relaţiilor Economice Externe a Facultăţii de Drept a
aspectelor practice ale problemei neutralitate-sancţiuni le-a fost acordată prea Universităţii de Stat din Moldova, unde a fost analizată şi prezentată pentru
puţină atenţie pentru a ne permite să trasăm concluzia definitivă. Ipoteza susţinere. Pe parcursul cercetărilor efectuate ideile referitoare la problema
precum că neutralitatea este inconciliabilă cu operaţiunile de sancţionare n-a cercetată au fost expuse în cadrul următoarelor evenimente ştiinţifice:
fost subiectul suficientelor testări empirice. Această necesitate de analize 1 conferinţa tehnico-ştiinţifică internaţională „Probleme actuale ale
viitoare a problemei în cauză marchează utilitatea prezentului studiu, care ştiinţelor socio-umane în condiţiile integrării europene”, realizată în
operează cu argumente pur juridice şi conceptuale şi analizează cazurile de cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Chişinău, 28
neutralitate în operaţiunile actuale de sancţionare în vederea determinării ianuarie 2006;
compatibilităţii lor. 2 şcoala de vară pentru statele Comunităţii Statelor Independente în
Pornind de la această realitate, ne propunem efectuarea unui studiu materia dreptului internaţional umanitar, Moscova, Pokrovscoe, iulie
amănunţit al subiectului propus în speranţa că acesta va contribui la elaborarea 2006;
unor codificări internaţionale în materie, deoarece cea realizată prin 3 conferinţa internaţională dedicată jubileului de 100 de ani a Dumei
convenţiile de la Haga este pentru moment cel puţin contestată şi declarată Federaţiei Ruse, realizată în cadrul Academiei Ştiinţelor Juridice a
învechită. Ambele convenţii de la Haga în materia neutralităţii pe timp de Federaţiei Ruse a, Moscova, decembrie 2006;
război din anul 1907 n-au fost semnate decît de 32 de state şi nu pot servi ca 4 seminarul regional al doctoranzilor francofoni, Universitatea Babeş-
exemplu a codificării dreptului internaţional cutumiar, inclusiv deoarece nu Bolyai, Cluj-Napoca, 7-12 noiembrie 2006.
definesc neutralitatea permanentă. Mai mult ca atât, o lacună gravă în general Structura lucrării. Teza este alcătuită din introducere, trei capitole
a Dreptului de la Haga este faptul că cea de-a III Convenţie de la Haga din structurate în 11 secţiuni, concluzii şi recomandări, bibliografie, scheme şi
1907 a stipulat că o declaraţie de război trebuie să precedeze în mod anexe, adnotare, cuvintele-cheie precum şi lista abrevierilor utilizate în lucrare.
obligatoriu începutul ostilităţilor. Însă aceasta nu a prevăzut poziţia juridică a
statelor terţe în cazul unui război nedeclarat. Prin urmare, astăzi în dreptul
internaţional se simte imperioasa necesitate de adoptare a unui tratat CONŢINUTUL TEZEI
9 10
Introducerea reprezintă descrierea generală a temei cercetate în care este etc. Neutralitatea contemporană se caracterizează prin faptul că un element nou
argumentată alegerea subiectului de cercetare, actualitatea şi gradul complex de intervine de cînd există regulile care plasează neutrii eventuali faţă de războaiele
studiere a problemei, se elucidează scopul şi obiectivele lucrării, se determină calificate pe plan internaţional drept agresiune. Neutralitatea devine, în opinia unor
suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al investigaţiilor, se motivează inovaţia autori, puţin compatibilă cu sistemele organizate cum ar fi Societatea Naţiunilor şi
ştiinţifică, principalele rezultate ale cercetărilor, semnificaţia şi valoarea aplicativă, Organizaţia Naţiunilor Unite, la acest subiect putem considera că statul neutru nu
aprobarea şi structura lucrării. trebuie să trateze în măsură egală agresorul şi victima agresiunii; totodată din practică
În primul capitol, Aspecte introductive privind conţinutul şi evoluţia rezultă o soluţie nouă dilemei în cauză şi anume - neutralitatea "calificată".
instituţiei neutralităţii în dreptul internaţional public au fost supuse analizei În paragraful 2, Definirea conceptului de neutralitate în dreptul
noţiunea, evoluţia, codificarea, natura juridică a statutului de neutralitate, acestea internaţional public contemporan, a fost expusă etimologia termenului de
fiind tratate atît sub aspect teoretic precum şi practic, fiind determinate la fel şi neutralitate, a fost definită noţiunea de neutralitate, fiind evocate totodată confuziile
trăsăturile caracteristice, tendinţele actuale ale dezvoltării acestui statut. prezente în literatura de specialitate în tratarea provenienţei acestui termen. În
În paragraful 1, Evoluţia istorică şi unele tentative de codificare a general, conform teoriei şi practicii dreptului internaţional neutralitatea presupune o
instituţiei neutralităţii, pentru o reflectare multilaterală a principalelor subiecte din acţiune discreţionară aparţinînd competenţei exclusive a statului respectiv, şi
conţinutul tezei: fundamentul neutralităţii, tipurile şi formele de neutralitate, principiile sale sînt axate pe imparţialitate şi abstinenţă, ale căror consecinţe trebuie
compatibilitatea statutului de neutralitate permanentă cu calitatea de membru a să fie inviolabilitatea teritoriului său, precum şi libertatea acţiunilor comerciale. Prin
organizaţiilor internaţionale de securitate colectivă, a fost estimat ca fiind oportună o urmare, neutralitatea permanentă prezintă prin sine un statut juridic special al statului,
expunere detaliată a aspectelor istorice ale evoluţiei instituţiei neutralităţii în dreptul adoptat fie în baza unui tratat internaţional, fie prin acte unilaterale ale statului; din
internaţional. Or, metoda istorică de cercetare ştiinţifică rămîne unicul mijloc de care decurg drepturi şi obligaţii, valabile atît pentru timp de pace, cît şi pentru
efectuare a cercetărilor în situaţia în care cîmpul propus pentru studiu este puţin perioada conflictelor armate.
precăutat în literatura de specialitate, şi în final ne permite trasarea concluziilor În acest paragraf, a fost efectuată distincţia dintre conceptele “statut de
pentru propunerea soluţiilor noi, soluţii, formulate cu luarea în consideraţie a neutralitate” şi “politica de neutralitate”. În continuare, a fost tratată detaliat noţiunea
experienţelor pozitive şi momentelor negative din trecut. De asemenea, la acest statutului de neutralitate permanentă a statelor, cu determinarea particularităţilor
capitol, ne-am propus cercetarea cazurilor aparte de neutralitate, cum ar fi modelele caracteristice ale acestuia. Suplimentar, au fost expuse toate ambiguităţile care
clasice de neutralitate - elveţian şi austriac, precum şi formele noi, evoluate ale acompaniază termenii: “neutralitate”, “neutralism”, “nealiniere”, “neutralizare” –
neutralităţii contemporane - modelul Turkmenistanului, Republici Moldova etc. În acestea fiind expuse cu scopul elucidării complete şi depline a subiectului tratat.
continuare, a fost apreciată ca fiind logică caracterizarea evoluţiei istorice a statutului După definirea neutralităţii contemporane, am estimat oportun să
de neutralitate ţinînd cont de periodizarea dreptului internaţional public. Astfel, prezentăm o clasificare a neutralităţii pe forme şi tipuri, aşa cum au fost practicate de
pentru perioada antică, a fost expusă neutralitatea adoptată de către polisurile state la diferite etape istorice de dezvoltare a civilizaţiei umane. Neutralitatea în
greceşti pe timpul războiului peloponezian (431-401 î.e.n.); în perioada Evului timpul războiului, neutralitatea permanentă şi politica de neutralitate reprezintă prin
Mediu, a fost pentru prima dată proclamat oficial statutul de neutralitate, şi anume, la sine trei forme de bază a neutralităţii. În cadrul fiecărei din formele de bază a
25 mai 1408 regele francez prin decret a declarat că va păstra neutralitatea în lupta neutralităţii pot fi evidenţiate cîteva tipuri de neutralitate. Astfel prin termenul "forma
papilor de la Roma şi Avignon. Au fost reflectate codificările incipiente ale statutului de neutralitate" se presupune o concepţie mai largă decît "tipul neutralităţii". Aceasta
de neutralitate, cum au fost: Consolato del Mare (1494), Regula războiului (1756). se face exclusiv din motive de comoditate, cu scopul de a elucida cît mai complet
Perioada clasică a fost cercetată de o manieră detaliată, deoarece comerţul maritim, părţile şi nuanţele diferite ale neutralităţii contemporane. Fiecare din formele de bază
care în acea perioadă cunoscuse o dezvoltare vertiginoasă, suferea pe urma a neutralităţii îşi are anumite trăsături distinctive şi trăsături esenţiale care permit să
războaielor frecvente şi acăpărării de către statele beligerante a navelor comerciale fie deosebite între ele.
chiar şi a statelor neparticipante în conflictele armate. Anume în scopul protecţiei La baza clasificării neutralităţii pe tipuri se află criteriile :
statelor neutre au fost precizate normele vechi şi au fost create norme noi, ce se a) în dependenţă de durata în timp a neutralităţii pot fi deosebite
refereau în mare parte la chestiunile legate de neutralitatea în timpul războiului. În neutralitatea permanentă şi neutralitatea pe timp de război (ordinară, temporară,
perioada indicată se conturează clar instituţia neutralităţii permanente, însă şi ocazională).
neutralitatea permanentă era instituită odată cu apariţia pericolului real de declanşare b) în dependenţă de suprafaţa teritoriului neutru, neutralitatea poate fi
a războiului şi se deosebea de neutralitatea eventuală doar prin faptul că prevedea clasificată în neutralitate totală şi neutralitate parţială.
neparticiparea permanentă a statelor neutre în toate războaiele indiferent de natura c) în dependenţă de voinţa statului neutru, pot fi deosebite neutralitatea
lor. În această perioadă s-au conturat şi principiile statutului de neutralitate: abţinerea, benevolă şi neutralitatea convenţională.
imparţialitate şi prevenirea. La acest paragraf au fost precăutate modelele de d) în dependenţă de atitudinea statelor neutre faţă de beligeranţi poate fi
neutralitate permanentă ale oraşului liber Cracovia, Belgiei, Luxemburgului, Elveţiei deosebită neutralitatea completă, perfectă, sau absolută şi neutralitatea incompletă,
11 12
imperfectă sau binevoitoare. Iar în calitate de obligaţii au fost cercetate:
Paragraful 3 Fundamentul juridic şi conţinutul statutului de neutralitate • obligaţia statului neutru de a întreţine cu alte state numai relaţii de pace
a statelor neutre ne propune motivaţia adoptării statutului de neutralitate, şi anume: • abţinerea de orice angajament al cărui efect va fi, în caz de eşec,
factorii geografici, strategici etc. De asemenea este cercetat fundamentul juridic al implicarea într-un război străin
statutului de neutralitate permanentă, fiind indicate discuţiile prezente în literatura de • neadmiterea stabilirii pe teritoriul său a focarelor de agitare şi de
specialitate cu referire la tratatul internaţional şi îndeosebi, cu privire la actul conspiraţie contra liniştii altor state
unilateral al statului interesat, care proclamă statutul de neutralitate permanentă. • neparticiparea sub nici o formă la acţiunile de declanşare a unui conflict
Suplimentar, sînt evocate efectele statutului de neutralitate permanentă pe plan armat şi păstrarea stării de neutralitate
internaţional, fiind determinate procedeele de recunoaştere şi garantare internaţională • obligaţia de a împiedica folosirea teritoriului său de către alte state în
a acestui statut. La acest paragraf este analizată situaţia particulară a Republicii scopuri militare, obligaţia de a nu lua parte la alianţe politice, militare, economice,
Moldova, stat relativ tînăr, care practic de la începutul existenţei sale, şi-a propus care au ca scop pregătirea sau purtarea războiului, obligaţia de susţinere a eforturilor
drept obiectiv al politicii externe respectarea statutului de neutralitate permanentă, comunităţii internaţionale în domeniul dezarmării, consolidării măsurilor de
statut care provoacă numeroase polemici, dat fiind faptul că nu este nici recunoscut, încredere şi cooperare între state, interzicerii şi lichidării armelor de distrugere în
nici, cu atît mai mult, garantat pe plan internaţional. masă.
Cu referire la conţinutul statutului de neutralitate a statelor neutre, subiectul Capitolul II, întitulat Neutralitatea în contextul sistemului de securitate
este tratat sub două aspecte: statutul juridic al statului neutru eventual şi cel al statului colectivă a statelor, este divizat în două paragrafe (cinci secţiuni) şi propune o
neutru permanent. Ambele compartimente sunt cercetate sub aspect evolutiv, fiind caracterizare logică a subiectului analizat, pornind de la cercetarea chestiunii
indicate la fel şi tendinţele actuale în materie. În urma studiilor efectuate putem impactului statutului de neutralitate asupra suveranităţii statului, finalizînd cu tratarea
constata, că începînd cu Grecia Antică pînă în secolul XVIII un stat era considerat unui subiect atît de important cum este calitatea de membru a statelor neutre
neutru chiar atunci cînd resortisanţii săi furnizau ajutoare, arme în beneficiul exclusiv permanent în organizaţiile internaţionale cu caracter universal şi regional. Elementul
unuia dintre beligeranţi. Doar guvernele erau ţinute să se abţină de la procurarea original prezent în acest capitol este ideea formulei neutralităţii contemporane, şi
armelor şi muniţiilor beligeranţilor. Evoluţia noţiunii de neutralitate se observă în anume neutralitatea activă şi diferenţiată care ne permite îmbinarea obligaţiilor de
perioada sfîrşitului secolului XVII – începutul secolului XIX, cînd apare lucrarea lui decurg din statutul de neutralitate cu exigenţele sistemelor de securitate colectivă.
Vattel Le droit des gens ou principe de la loi naturelle. Vattel a stabilit dinstincţia Paragraful 1, Impactul statutului de neutralitate asupra suveranităţii
dintre neutralitatea strictă şi neutralitatea binevoitoare. statului, tratează un subiect atît de delicat în materie, încît am considerat oportun să-i
La acelaşi paragraf au fost indicate separat drepturile şi obligaţiile statelor acordăm atenţie sporită, separîndu-l în compartiment aparte. Aici au fost tratate toate
în fiecare caz aparte, acestea fiind analizate minuţios. Astfel, cu referire la statutul teoriile referitoare la impactul statutului de neutralitate, în general, şi cel de
juridic al statului neutru eventual, au fost stabilite următoarele drepturi: dreptul de a neutralitate permanentă, în special, asupra suveranităţii statelor, fiind expuse teoriile
cere respectarea inviolabilităţii teritoriului lor, dreptul de a întreţine relaţii comerciale lui L. Takacs, M. Niciu şi D. Anzilotti. În final a fost demonstrată teza, că statutul de
cu beligeranţii. În calitate de obligaţii au fost examinate obligaţiile de imparţialitate şi neutralitate nu afectează suveranitatea unui stat mai mult decît orice alt angajament
abstinenţă. De asemenea au fost examinate succint subiectele neutralităţii în războiul asumat benevol de către un stat pe plan internaţional.
terestru, în războiul maritim şi în cel aerian. Paragraful 2, Problema neutralităţii în cadrul sistemelor internaţionale
Cu referire la statutul juridic al statului neutru permanent, au fost precăutate de securitate colectivă, este divizat în trei secţiuni. Prima secţiune, în vederea
astfel de drepturi ale statului permanent neutru cum sunt: realizării scopului final al tezei, înaintează tipurile de neutralitate activă şi cea
• dreptul la independenţă, suveranitate şi integritate teritorială diferenţiată pentru a reuşi să fie conciliate cele două concepte: neutralitate şi
• drepturile ce decurg din personalitatea internaţională a statului (dreptul securitate colectivă. În acest sens sînt descrise succint evoluţia şi definirea
de a fi parte la tratate, de a participa la conferinţe internaţionale) neutralităţii active şi celei diferenţiate. Secţiunea a doua şi a treia tratează două
• dreptul de a susţine activ eforturile comunităţii internaţionale în sfera subiecte importante: neutralitatea în cadrul sistemelor universale de securitate
dezarmării, fortificării încrederii şi cooperării interstatale colectivă şi neutralitatea în cadrul sistemelor regionale europene de securitate
• dreptul la legitima apărare colectivă. Astfel, la primul, sunt cercetate situaţiile particulare de participare a
• dreptul de a lua parte la operaţiunile de menţinere a măcii realizate sub statelor cu statut de neutralitate permanentă în cadrul sistemelor universale de
egida organizaţiilor internaţionale securitate colectivă create de către Societatea Naţiunilor şi Organizaţia Naţiunilor
• dreptul de a cere ajutor şi de a fi ajutat în caz de atac armat Unite, fiind studiate cazurile de aplicare în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite a
• dreptul de acuzare a acţiunilor agresorului şi de exprimare a simpatiilor sancţiunilor cu caracter militar şi cu caracter nemilitar, precum şi subiectul unei
pentru victima agresiunii. eventuale participări la operaţiunile de sancţionare a statelor neutre permanent
nemembre a organizaţiei.
13 14
Cu referire la neutralitatea în cadrul sistemelor regionale europene de permanentă dezvoltare;
securitate colectivă, a fost cercetat faptul participării statelor neutre în organizaţiile - elucidarea confuziilor care însoţesc termenul de neutralitate: neutralism,
regionale europene de menţinere a securităţii regionale cum ar fi: Organizaţia pentru neangajare, neutralizare etc.;
Securitate şi Cooperare în Europa, Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic, fosta - determinarea formelor şi tipurilor de neutralitate, cu evidenţierea
Organizaţie a Tratatului de la Varşovia, Uniunea Europei Occidentale, Comunitatea tendinţelor actuale în materie, ce permit concilierea conţinutului neutralităţii cu
Statelor Independente fiind atrasă atenţie deosebită sistemului de securitate colectivă exigenţele sistemelor de securitate colectivă;
propus în cadrul Uniunii Europene. În acest scop au fost analizate dispoziţiile actelor - analiza practicii statelor în materia fundamentului juridic al statutului de
statutare, precum şi evaluate situaţiile particulare de participare a statelor permanent neutralitate permanentă şi înaintarea propunerilor în vederea uniformizării practicilor
neutre la acţiunile realizate sub egida acestor organizaţii, în vederea menţinerii în această privinţă;
securităţii regionale. - definirea conceptului contemporan de securitate colectivă, precum şi
Capitolul 3 Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este divizat determinarea componentelor securităţii colective a statelor şi a cerinţelor impuse
în trei paragrafe. statelor participante la sistemele de securitate colectivă;
Paragraful 1 Adoptarea statutului de neutralitate de către Republca - generalizarea drepturilor şi obligaţiilor statelor în cazul neutralităţii pe
Moldova: cadrul istoric, politic şi juridic, conţine o examinare detaliată a contextului timp de război şi pentru neutralitatea permanentă;
istoric şi instrumentelor prin care a fost proclamat statutul de neutralitate permanentă - evaluarea impactului statutului de neutralitate asupra suveranităţii
a Republicii Moldova. Astfel este cercetat cadrul juridic naţional prin care este statului, demonstrîndu-se în final că dreptul de a adopta statutul de neutralitate
proclamat şi este asigurat statutul de neutralitate permanentă, fiind totodată atestată decurge din înseşi suveranitatea statului;
necesitatea adoptării unui act juridic intern prin care ar fi definitivată concepţia - argumentarea posibilităţii participării efective a statelor permanent neutre
naţională a neutralităţii permanente. în cadrul sistemelor universale şi regionale europene de securitate colectivă, fiind
Paragraful 2 Conţinutul statutului de neutralitate permanentă a evocate situaţiile particulare de participare a statelor neutre în cadrul sistemelor de
Republicii Moldova conţine o analiză, folosind metoda comparativă, a statutului de securitate colectivă create de către: Organizaţia Naţiunilor Unite, Societatea
neutralitate permanentă a statului nostru cu neutralitatea permanentă a Austriei, Naţiunilor, Uniunea Europei Occidentale, Comunitatea Statelor Independente,
Elveţiei, Turcmenistanului, totodată, de la bunul început al studiului efectuat fiind Uniunea Europeană, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa;
prezentă menţiunea că nu există două statute de neutralitate permanentă absolut - analiza cadrului juridic, politic şi istoric de adoptare de către Republica
identice, fiecare stat propunîndu-şi şi urmînd un model propriu de neutralitate. De Moldova a statutului de neutralitate;
altfel, nici pe plan internaţional nu a fost schiţat un model general al statutului de - evaluarea comparativă a conţinutului statutului de neutralitate a
neutralitate (se are în vedere expunerea exhaustivă a drepturilor şi obligaţiilor ce Republicii Moldova cu cele existente ale Austriei, Elveţiei şi Turcmenistanului;
decurg din statutul de neutralitate permanentă), conţinutul acestuia decurgînd din - determinarea aportului pe care Republica Moldova – stat permanent
practica internaţională a statelor. Anume, pornind de la practica internaţională am neutru îl aduce în vederea menţinerii păcii şi securităţii internaţionale.
schiţat idealul unui statut de neutralitate, pe care îl propunem pentru statul nostru,
elaborînd la finele lucrării un proiect de concepţie naţională a statutului de Concluzii şi recomandări
neutralitate. La acest ultim compartiment, după ce au fost expuse opiniile cu referire
Paragraful 3 Neutralitatea Republicii Moldova – exemplu de la problema neutralităţii în calitate de instrument al securităţii colective, după
compatibilitate a statutului de neutralitate cu sistemul universal de securitate reflectarea practicii internaţionale în materie, şi totodată, fiind fideli artei de a păstra
colectivă conţine date exacte privind participarea contingentelor armate a Republicii esenţialul ne-am propus formularea următoarelor concluzii:
Moldova la operaţiunile realizate sub egida ONU în vederea menţinerii păcii şi 1. Conceptul de neutralitate păstrîndu-şi formele vechi, capătă un nou
securităţii în „zonele fierbinţi”. Prin urmare, considerăm că alături de exemplele conţinut datorită abordării diferite a chestiunilor de război şi pace.
oferite de Austria şi Elveţia, Republica Moldova, stat permanent neutru, nu este 2. În urma studiului efectuat este imposibil să afirmăm că statutul de
neutru în chestiunile legate de pacea mondială, contribuind activ la fortificarea neutralitate adoptat de către un stat sau altul este bun sau rău, în toate cazurile fiind
securităţii internaţionale. necesară examinarea lui în ansamblu, mai ales ţinînd cont de condiţiile istorice
Sinteza rezultatelor obţinute concrete. Totodată, nu putem nega faptul că neutralitatea permanentă şi garantată
Teza conţine o analiză multilaterală a conceptului de neutralitate, precum şi contribuie la aplanarea diferendelor internaţionale.
a conceptului de securitate colectivă. Rezultatele cercetărilor efectuate se prezintă ca 3. În aceste timpuri de tranziţie şi incertitudine, neutralitatea continue să
fiind următoarele: reprezinte un instrument eficient al securităţii şi al politicii externe ale statelor. Statele
- definirea conceptului de neutralitate prin prisma studiului istoric a acestei neutre contemporane, realizînd politica de coexistenţă paşnică, contribuie la
instituţii de drept internaţional, dat fiind faptul că această categorie este în dezvoltarea cooperării internaţionale şi la menţinerea păcii şi securităţii
15 16
internaţionale. Contribuţia este efectivă doar cu respectarea regulilor impuse de acest un conflict armat care-l ameninţă, este evitarea izbucnirii lui, adică realizarea lucrului
statut. De asemenea, anume neutralitatea procură sentimentul de securitate statului, în vederea prevenirii prin mediere, măsurile de promovare civilă a păcii, lupta contra
care a adoptat-o. sărăciei. Totodată, în zilele noastre, la fel din considerentul că lipseşte o codificare
4. Neutralitatea sub toate formele sale, doar cu condiţia că este realizată oficială în materie, statele neutre îşi pierd din atribuţiile de contribuire la menţinerea
consecvent, cu respectarea principiilor fundamentale a dreptului internaţional, păcii internaţionale. O aşa prerogativă a neutrilor, cum este medierea unui diferend
contribuie efectiv la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. internaţional devine tot mai dificilă, fiind deseori conferită statelor care aparţin
5. Sfera de aplicare a neutralităţii se limitează la conflictele armate alianţelor militare. Cu titlu de exemplu aducem conflictul arabo-israelian, în care
internaţionale, adică confruntării statelor ce recurg la forţă. În schimb, acest drept nu Austria şi-a oferit serviciile de mediator în timpul Războiului rece. În final, însă,
este aplicabil sancţiunilor militare sau economice aplicate de către ONU. În Norvegia a fost aleasă pentru a găzdui la Oslo Organizaţia pentru Eliberarea
momentul în care un stat sau un grup de state au aplicat măsuri de constrîngere fără a Palestinei şi Izraelul pentru încheierea acordului istoric în noiembrie 1993. Mai mult
fi sancţionate de către ONU, aceste măsuri sînt în prezent considerate ca fiind, în ca atît, după finisarea Războiului rece, departe de a fi o contribuţie la menţinerea
principiu, inadmisibile, prin urmare neutralitatea poate fi invocată în acest caz. păcii şi securităţii internaţionale, neutralitatea devenea chiar un obstacol realizării
6. Neutralitatea presupune anumite avantaje sau drepturi pentru state, rolului de mediator. Astfel a fost refuzată ideea de a organiza întîlnirea de vîrf între
privilegii care sînt compensate prin obligaţii atît pentru statul neutru precum şi pentru Statele Unite şi Rusia în 1993 la Viena din motivul conotaţiilor Războiului rece pe
celelalte state – membre a comunităţii internaţionale astfel, anume sub acest aspect, care îl asociază oraşului, ce în trecut a găzduit deseori reprezentanţi ale ambelor
statutul respectiv relevă dificultăţi în interpretarea conţinutului, mai ales dacă să blocuri, acesta nefiind perceput drept capitală a unui stat neutru.
ţinem cont de faptul că materia dată nu este codificată. Anume datorită lipsei unor 9. Este incontestabil că statul tînăr, care şi-a proclamat de la bun început
reglementări detaliate a acestui statut, în practica internaţională apar dificultăţi în neutralitatea permanentă este un caz interesant. De regulă opţiunea pe care un stat
încercările de a-l consfinţi. Astfel, în Rezumatul analitic a şedinţei a 2548-a a tînăr o face în folosul statutului de neutralitate, se explică prin faptul că numai în
Comisiei de Drept Internaţional din 1998 la punctul 6, în contextul formulării de condiţiile păcii şi securităţii internaţionale statul poate să soluţioneze dificultăţile pe
către Austria a rezervei la Convenţia cu privire la interdicţia utilizării tehnicilor de care trebuie să le confrunte în vederea afirmării sale pe plan extern. Republica
modificare a mediului înconjurător în scopuri militare sau orice alte scopuri ostile, Moldova, declarînd statutul de neutralitate, din păcate nu a reuşit să obţină aprobarea
semnată la New York, la 10 decembrie, a fost menţionat: „Rezervele de acest tip lui în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, după modelul Turcmenistanului. Parţial,
exprimă o anumită ipocrizie din partea Statelor, care pe de o parte doresc să din această cauză, astăzi oficial nu suntem recunoscuţi de către comunitatea
accepte un tratat, însă refuză în acelaşi timp să fie legate de obligaţiile care decurg internaţională în calitate de stat neutru. Iar ca consecinţe negative ale acestui fapt,
din acesta. Chiar dacă calitatea de parte la tratat fără asumarea obligaţiilor pe care observăm că în realitate nu beneficiem de acele avantaje care ar urma dacă am fi
le creează acesta poate să aibă un efect educativ, aceasta nu contribuie la crearea primit statutul oficial din partea ONU.
relaţiilor internaţionale sigure”. Astfel această rezervă care conţinea prevederea „În 10. Obţinînd recunoaşterea internaţională a statului nostru, sînt realizate
virtutea obligaţiilor ce rezultă din statutul său de stat permanent neutru, Republica toate condiţiile favorabile pentru satisfacerea intereselor naţionale, iar neutralitatea nu
Austria face rezervă în acest sens precum că colaborarea sa în cadrul acestei este o barieră care protejează statul de problemele lumii externe, ci din contra, o
Convenţii nu poate să se întindă dincolo de limitele determinate de statutul său de poziţie forte care permite exercitarea influenţei asupra situaţiei din regiune şi în lume
neutralitate permanentă şi prin calitatea sa de membru a Naţiunilor Unite”, denotă contribuind efectiv la cooperarea internaţională – factor important pentru dezvoltarea
faptul că obligaţiile asumate de către Austria sunt vagi, deoarece nimeni în prezent economică internă.
nu cunoaşte exact ce presupune statutul de neutralitate permanentă. 11. Atît timp cît în lume nu există o organizaţie bazată pe solidaritate care
7. Statutul de neutralitate permanentă creează obligaţia generală a tuturor să promoveze securitatea reală, ci societatea internaţională este divizată, la moment,
statelor de a-l respecta. Din nefericire, pînă în prezent doar Elveţia s-a bucurat de în grupe regionale cu pronunţate controverse interne, este de o mare valoare faptul că
respectarea efectivă a statutului său. Cu tristeţe putem să afirmăm că neutralitatea nu există state care sunt în afara acestor blocuri şi acestea sunt mult mai libere în a
poate asigura securitatea unui stat decît dacă puterile mari o respectă. Aceasta judeca asupra politicilor diferitor state. Statele neutre pot în acelaşi timp în cadrul
subliniază slăbiciunea sa ca instrument al politicii de securitate. Totodată şi statele politicii lor externe să indice alegerea poziţiei care ar exprima tendinţa de soluţionare
beligerante respectă neutralitatea statelor doar cînd consideră că riscul este prea mare a diferenţelor existente.
pentru nerespectarea ei. Astfel neutralitatea nu există decît dacă nu există o pîrghie de 12. La moment economia şi sferele sale nu se înscriu în cadrul politicii de
constrîngere pentru a o apăra. Însă nu ne vom lăsa pradă pesimismului. Nu este de neutralitate. Nu există o economie neutră. Neutralitatea nu poate deloc să se refere la
negat faptul că în timpul în care trăim simţim o tristeţe atotcuprinzătoare. Dar anume faptul cum o ţară să-şi realizeze relaţiile economice internaţionale şi cum să o dirijeze
mîndria noastră de oameni nu ne lasă să ne pierdem speranţa pentru viitor. corect. Statul neutru trebuie să fie independent în politica sa de neutralitate în
Comunitatea internaţională va avea într-o zi organizarea sa a justiţiei şi a păcii. momentul în care decide calea cea mai bună de realizare a economiei sale pe timp de
8. Cea mai bună soluţie pentru evitarea ca un stat neutru să fie implicat într- pace sau război.
17 18
13. Neutralitatea, în calitate de strategie a statelor mici a rămas în esenţă un prin obligaţii internaţionale noi, datorate în mare parte tezelor susţinute în literatura
fenomen european cu excepţia anumitor experienţe sterile pe alte arene, cum a fost de specialitate referitor la caracterul de lex imperfecta al dreptului internaţional,
de altfel neutralitatea Laosului si Kambogiei. deoarece acesta nu are la bază o constituţie, afirmînd că în timpul prezent nu suntem
14. Răspunzînd la întrebarea: Cui îi este convenabil statutul de în stare să prevedem finalul neutralităţii, propunem adoptarea unui tratat internaţional
neutralitate? - putem da un răspuns dublu: atît statelor neutre, cît şi comunităţii în materia neutralităţii, care ar conţine atît norme generale cu privire la neutralitatea
internaţionale în vederea menţinerii păcii şi securităţii internaţionale. În acest context, permanentă a statelor, precum şi norme concrete de comportament a statelor în orice
necătînd la tendinţa de considerare a neutralităţii ca fiind anacronică, imorală sau tip de război, substituind astfel dispoziţiile convenţiilor de la Haga în materia
ineficientă, există state care continue să vadă avantajele acestui statut, făcînd neutralităţii pe timp de război din anul 1907. Or, în lipsa unui cod care ar determina
abstracţie de la neajunsurile ei. Cel mai important exemplu în acest îl prezintă purtarea războiului prin reguli juridice obligatorii atît pentru beligeranţi cît şi pentru
Elveţia, care a făcut un pas extrem adoptînd neutralitatea în calitate de principii neutri, anume statele neutre suferă de incertitudinea situaţiei.
diriguitoare ale politicii sale externe. Acest stat pînă la momentul de faţă afirmă că 3. Propunem crearea pe plan internaţional a garanţiilor suplimentare în
anume neutralitatea a jucat rolul cheie în vederea păstrării independenţei şi vederea respectării statutului de neutralitate, deoarece necătînd la toate momentele
suveranităţii în momentele marelor încercări, în special în perioada celor două sale slabe, neutralitatea are toate şansele să existe atîta timp cît vor exista conflictele
războaie mondiale. armate, ea constituind manifestarea năzuinţei oamenilor spre pace. Prin urmare, cel
15. Neutralitatea îşi ia locul în evoluţia internaţionalului care se schimbă în puţin pentru cazul neutralităţii ocazionale, sugerăm ca statele neutre, să facă o
favoarea transformărilor calitative şi cantitative a societăţii internaţionale. Coraportul declaraţie, care va produce efecte juridice între statele beligerante şi statele neutre în
de forţe pe scară internaţională care influenţează de manieră decisivă conţinutul caz de război. Aceasta fiind valabil pentru situaţia unui război nedeclarat. Dacă, din
material al dreptului internaţional, societăţii internaţionale, considerabil s-a reînnoit şi contra, războiul fusese declarat, declaraţia de neutralitate nu mai este necesară.
universalizat, prin urmare este normal ca dreptul internaţional să se reînnoiască. 4. Fiecare stat îşi propune şi urmează o formulă proprie a neutralităţii,
Deci, la momentul actual, dreptul internaţional suportă logic influenţa principiilor formulă, care însă va ţine cont de principiile neutralităţii, aşa cum au fost stabilite în
dreptului de neutralitate, propunîndu-ne soluţii noi în vederea valorificării complete, prezenta lucrare. În acest sens, statele vor purcede la elaborarea unui act de drept
eficiente pe plan internaţional al statutului de neutralitate permanentă. În prezent intern care ar conţine toate obligaţiile pe care le impune statutul de neutralitate, de
toate statele şi popoarele iubitoare de pace îşi direcţionează eforturile în primul rînd care ar fi posibil să te conduci ori de cîte ori intervine o situaţie delicată pentru a nu
spre prevenirea izbucnirii unui nou război, spre fortificarea păcii. În legătură cu le încălca. Totodată, contrar opiniilor întîlnite în literatura de specialitate, precum că „
aceasta s-a schimbat calitativ şi caracterul neutralităţii, deoarece în starea actuală a ... neutralitatea prescrie un anumit tip de comportament, al cărui conţinut şi volum
lucrurilor principalele direcţii ale politicii externe ale statelor neutre le constituie nu este posibil de a fi inclus într-un cod”, considerăm că ideal ar fi ca statul nostru să
lupta activă a statelor neutre pentru fundamentarea păcii şi activitatea în vederea adopte o lege constituţională în materia neutralităţii permanente, sau cel puţin să
dezvoltării relaţiilor amicale cu alte state. adopte acea Concepţie de neutralitate, preconizată prin Hotărîrea Guvernului nr. 30
16. Neutralitatea a devenit astăzi un concept eminamente politic, valabil atît din anul 1997, care ar permite o mai bună orientare a oficialilor în chestiunile legate
în timp de pace, cînd se pretinde că toate părţile aflate în conflict vor fi tratate de o de politica externă a statului nostru. Elaborarea unui act intern, în special pentru cazul
manieră nediscriminatorie, cît şi în timp de război. Neutralitatea este pe cale să Republicii Moldova, nu prezintă acele dificultăţi pe care le-ar antrena elaborarea unui
devină, dacă nu a devenit deja, o atitudine facultativă pe care statele terţe şi-o rezervă cod internaţional de comportament al statului neutru. Deoarece nu este posibil de a
pentru a o adopta în funcţie de împrejurări şi independent de calitatea formală a enumera toate acele probleme ce decurg din statutul de neutralitate. La fel şi practica
conflictului. demonstrează că fiecare caz necesită o decizie aparte.
În urma studiului realizat, în vederea anihilării dificultăţilor constatate în În acest sens, este o întrebare deschisă, cît de departe manifestarea
practica internaţională a statelor, în general, şi în practica statului nostru, în particular; simptoamelor deja cunoscute poate servi drept exemple în vederea deciderii asupra
de asemenea pentru uniformizarea opiniilor doctrinarilor în materia interferenţei problemelor viitoare? Prin urmare va fi o greşeală gravă dacă un guvern împiedică
conceptelor de neutralitate şi securitate colectivă a statelor, înaintăm următoarele executarea politicii sale de neutralitate prin publicarea dificultăţilor sale, dînd astfel
recomandări: motive de suspiciuni referitoare la statutul său, ceea ce presupune că guvernul
1. Politicienii trebuie să aibă o viziune clară asupra avantajelor şi susmenţionat nu este întru totul de acord cu menţinerea neutralităţii.
dezavantajelor statutului de neutralitate permanentă precum şi referitor la condiţiile 5. Propunem, totodată, ca înainte de aprobarea unei concepţii a politicii
de dobîndire a acestui statut, la fel şi referitor la oportunitatea participării într-o externe a Republicii Moldova, în general, sau a neutralităţii permanente, în special,
alianţă militară. Curtea Constituţională să adopte o hotărîre pe marginea interpretării articolului 11
2. Dezaprobînd categoric părerile unor autori, cu referire la ineficacitatea din Constituţie, pentru a crea o viziune atît politicienilor precum şi juriştilor asupra
statutului de neutralitate, precum că astăzi există un spaţiu distinct artificial pentru conţinutului statutului de neutralitate permanentă, în condiţiile statului nostru.
declaraţiile sau prezicerile cu privire la declinul şi sfîrşitul neutralităţii şi înlocuirea ei 6. În final, considerăm că realizarea celor propuse la capitolul 3 din
19 20
prezenta lucrare (soluţionarea problemei transnistrene, evacuarea trupelor armate
ruse din stînga Nistrului, întreprinderea paşilor concreţi în vederea aderării la UE) va РЕЗЮМЕ
contribui efectiv la sporirea credibilităţii internaţionale ce va permite, în final, Ольга Дорул. „Нейтралитет в системе коллективной безопасности”
recunoaşterea internaţională a statutului nostru de neutralitate permanentă. Диссертация на соискание ученой степени доктора права по
специальности 12.00.10 - Международное публичное право, Академия
Cuvinte-cheie : Neutralitate, neutralitate ocazională, neutralitate Наук Молдовы, Кишинэу, 2008, Рукопись.
permanentă, neutralitate recunoscută, neutralitate garantată, neutralitate Ключевые слова. Нейтралитет, эвентуальный нейтралитет,
unilaterală, neutralitate convenţională, securitate internaţională, securitate постоянный нейтралитет, признанный нейтралитет, гарантированный
colectivă, stat neutru, statut de neutralitate, sistem universal de securitate нейтралитет, односторонний нейтралитет, конвенционный нейтралитет,
colectivă, sistem regional de securitate colectivă, operaţiuni de menţinere a международная безопасность, нейтральное государство, коллективная
păcii, alianţe defensive, alianţe ofensive, concepţie de neutralitate, legitimă безопасность, статус нейтралитета, универсальная система коллективной
apărare, sancţiuni internaţionale. безопасности, региональная система коллективной безопасности,
операции по поддержанию мира, оборонительные союзы, нападательные
PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI : союзы, концепция нейтралитета, самооборона, международные санкции.
Данная работа имеет основной целью примирение двух понятий
1. DORUL O., Международно-правовые аспекты разрешения совешенно не согласующихся в теории: постоянный нейтралитет и
территориальных споров, Закон и жизнь, № 12, 2004, p. 50-53, (0,4 c.a.). коллективная безопасность. Это объясняется частично тем, что данному
2. DORUL O., Conceptul de neutralitate permanentă în dreptul соотношению в специализированной литературе было уделено мало
internaţional, Legea şi viaţa, nr. 8, 2005, p. 36-41, (0,7 c.a.). внимания, а в практике рассматриваемому вопросу давались различные
3. DORUL O., Neutralitatea în sistemul universal al securităţii толкования, в зависимости от определенного политического контекста.
colective, Legea şi viaţa, nr.12, 2005, p. 21-27, (0,8 c.a.). Гипотеза о том, что нейтралитет не может сосуществовать с операциями
4. DORUL O., Neutralitatea permanentă a Elveţiei în cadrul sistemului по санкционированию не была достаточно проверена на практике. Эта
universal de securitate colectivă, „Probleme actuale ale ştiinţelor socio-umane în необходимость выявляет потенциальную полезность данного
condiţiile integrării europene” - Materiale ale conferinţei tehnico-ştiinţifice исследования, которое применяет лишь юридически-обоснованые
internaţionale, 28 ianuarie 2006, p. 546-549,( 0,4 c.a.). аргументы и анализирует нейтралитет в рамках настоящих операций по
5. DORUL O., GUCEAC I., Права и обязанности постоянно санкционированию, преследуя тем самым определение их
нейтрального государства в современном международном праве, Научные совместимости.
труды. Том 2, Российская Академия Юридических Наук, Москва, 2006 г., Актуальность данного исследования исходит в большей части из
p. 382-384, (0,2 c.a.). того, что в последнее время мы являемся свидетелями драматических
6. DORUL O., Poziţia statelor neutre în procesul de integrare событий которые в определенной мере влияют на международную
europeană în materie de securitate, Revista moldovenească de drept безопасность, в их числе: рост числа вооруженных конфликтов,
internaţional şi relaţii internaţionale, nr. 1-2, 2006, p. 96-100, (0,5 c.a.). причинение вреда окружающей среды, терроризм … Ответом на данные
угрозы может быть лишь международное сотрудничество и статус
постоянного нейтралитета является тем специфическим инструментом
поддержания международного мира и безопасности.
Для Республики Молдова, рассматриваемый вопрос особенно
актуален ввиду часто встречающихся в прессе и в научных работах
утверждений о декларативном характере статуса постоянного
нейтралитета, провозглашенного в 1994-ом году. Исходя из этого, в
последней главе работы детально проанализировано содержание статуса
постоянного нейтралитета посредством изучения истории его развития, а
также с учетом опыта иностранных государств в данной области.

21 22
Annotation
Olga Dorul. PhD thesis.
“Neutrality – component part of collective security system”

Key-words. Neutrality, occasional neutrality, permanent neutrality,


avowed neutrality, assured neutrality, unilateral neutrality, conventional
neutrality, international security, collective security, neutrality status, universal
collective security system, regional collective security system, peacekeeping
operations, defensive alliances, offensive alliances, neutrality concept,
legitimate self-defence, international sanctions.
The main objective of this thesis is the conciliation of two opposed
concepts on theoretical ground: permanent neutrality and collective security.
This is due, partially to the fact that this relation was given little attention in
the speciality literature, while in practice, the topic was interpreted differently,
based on the political context. The hypothesis that neutrality is irreconcilable
with sanction operations was not subject of sufficient empirical testing. This
necessity for further analyses of the topic indicates the potential usefulness of
this study, which operates with pure juridical and conceptual terms, and
analyses neutrality in the framework of the current sanction operations in view Olga DORUL
of determination of their compatibility. NEUTRALITATEA – PARTE COMPONENTĂ
The object of this study is of a specific actuality, and implies a major A SISTEMULUI DE SECURITATE COLECTIVĂ
theoretical-practical interest. This is due to the fact that nowdays, there is no
other theme, as controversial, subject to conflicting interpretations and AUTOREFERAT
treatments, as the neutrality status. al tezei de doctor în drept
The actuality of this study is due to the fact that in the last period, we
are witnessing some dramatic changes and processes that to some extent Specialitatea: 12.00.10 – drept internaţional public
jeopardize international security, namely multiplication of armed conflicts, _______________________________
environmental issues, terrorism etc. A reply to this threatening is possible only Bun de tipar 2008
through international cooperation. And the status of permanent neutrality Format 60x84 1/16. Сoli de tipar 1,0.
offers us the specific means of maintaining the international security. Coli de autor 1,0. Tirajul 50 ex.
For the Republic of Moldova the topic is of a specific actuality, given CEP USM
the fact of frequent statements, in written press and scientific articles, str. A. Mateevici, 60, mun. Chişinău, MD 2009
regarding the declarative and formal nature of the neutrality status, proclaimed
in 1994. Following this direction, the last chapter of this study, contains an in-
depth analysis of the permanent neutrality status through its historical
evolution, while considering the relevant experience of other states.

23 24