UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,

ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 32.001 (043.3)

RUSU Rodica

DIMENSIUNEA IDEOLOGICĂ A PROCESULUI POLITIC

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea 23.00.01 – Teoria, metodologia şi istoria politologiei;

instituţii şi procese politice

AUTOREFERAT
AL TEZEI DE DOCTOR ÎN ŞTIINŢE POLITICE

Chişinău
2007
Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei Ştiinţe Politice şi Educaţie Civică a Universităţii de
Stat din Moldova
Conducător ştiinţific:
SANDU Ion, dr. în ştiinţe istorice, prof. univ.

Referenţi oficiali:
ZAVTUR Alexandru, dr. hab. în filosofie, prof. univ., m.c. al AŞM (Academia de Ştiinţe a
Moldovei, Republica Moldova)

VARZARI Pantelimon, dr. în filosofie, conf. univ. (Academia de Ştiinţe a Moldovei,

Republica Moldova)

Susţinerea tezei va avea loc la 19 aprilie 2007, ora 1500, în şedinţa Consiliului Ştiinţific
Specializat DH 30.23.00.01-15 în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (MD 2009, or.
Chişinău, str. A. Mateevici, nr.60, blocul IV, aud. 222).

Teza de doctor şi Autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională a Republicii

Moldova, la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova, şi pe pagina web a
CNAA (www.cnaa.acad.md).

Autoreferatul a fost expediat la „14” martie 2007

Secretar ştiinţific
al Consiliului Ştiinţific Specializat,
dr. hab. în ştiinţe politice SACA Victor

Conducător ştiinţific,
dr. în ştiinţe istorice SANDU Ion

Autorul RUSU Rodica

2
 CONSIDERAŢII GENERALE
Actualitatea temei investigate. În perioada de tranziţie spre democraţie dimensiunea
ideologică a procesului politic cunoaşte transformări profunde şi esenţiale. În cadrul acestei
perioade ideologiei îi revine un rol fundamental, modificările sistemice originîndu-se în
paradigmele transformaţionale. Procesele inovatoare din societate se desfăşoară concomitent cu
procesul de renovare ideologică. Doar în urma studiului aprofundat privind dimensiunea ideologică
a tuturor elementelor procesului politic autohton se creează o imagine de ansamblu referitor la
locul şi rolul ideologiei într-o societate aflată în tranziţie.
Prin urmare, actualitatea studiului de faţă rezultă din importanţa atribuită exponenţilor
procesului politic. Fiecare dintre aceşti exponenţi acordă ideologiei politice un rol aparte, rezultînd
din funcţiile pe care le exercită. În acest context, rolul ideologiei în cadrul partidelor este unul
imperativ, partidele fiind purtătorii principali ai valorilor politice general-umane. În activitatea pe
care orice partid o desfăşoară, un loc important, de regulă, îl deţine elaborarea şi promovarea
ideologiei politice, a concepţiei proprii cu privire la organizarea socială şi politică în stat şi, pe
această bază, îmbogăţirea politică a doctrinei specifice, fundamentarea programului politic. O
identitate doctrinară clară permite partidelor politice să-şi formuleze un mesaj politic distinct,
ideologia politică reprezentînd un semn de identificare şi clasificare a partidelor politice în cadrul
eşichierului politic.
Rolul ideologiei politice în cadrul procesului politic este incomensurabil, de tipul paradigmei
ideologice adoptate privind dezvoltarea societăţii depinde viitorul Republicii Moldova. În cadrul
unui sistem democratic, ideologia se prezintă drept o oarecare matrice a acţiunii politice, care
determină scopurile ei fundamentale şi limitele. Sfera de influenţă a ideologiei cuprinde doar
domeniul politic, puterea de stat, ideologia însumînd valorile de bază ce exprimă orientări, atitudini
vitale, iar opinia publică are în vizor interacţiunea ei cu societatea. Aceste raţionamente rezultă din
faptul că istoria ne demonstrează amplitudinea, forţa de acţiune a ideologiei în viaţa politică a
societăţii. Doar în urma unei analize profunde şi pe baza experienţei altor state putem opta pentru
social-democraţie sau liberalism. Actualitatea temei investigate este determinată şi de faptul că
ideologia politică a partidelor, a grupurilor, cetăţenilor, rolul ideologiei în spaţiul postsovietic nu a
fost studiată satisfăcător, această temă fiind neglijată şi în cadrul studiilor politice din Republica
Moldova.
Renovarea valorilor ideologice în conştiinţa cetăţenilor este o condiţie esenţială pentru
stabilirea unei democraţii veritabile într-un stat de drept. O importanţă esenţială capătă gradul şi
caracterul iniţierii cetăţenilor în politică şi în dirijarea societăţii. În această ordine de idei, conştiinţa
politică împreună cu modificările necesare ale nivelurilor sale, reprezintă un vector primordial în

3
soluţionarea problemelor existente la etapa actuală. Se observă unele schimbări radicale în
conştiinţa politică a societăţii moldoveneşti aflate în tranziţie: se formează o nouă viziune faţă de
esenţa şi perspectiva dezvoltării societăţii. În edificarea unei societăţi democratice este necesară o
conştiinţă politică matură fundamentată pe principiile şi valorile democratice, valori general-
umane. Acest proces se desfăşoară foarte lent sub influenţa unor factori de ordin obiectiv, dar şi
subiectiv. Unul dintre aceşti factori care determină specificul conştiinţei politice moldoveneşti este
cel financiar, material.
Societatea moldovenească se caracterizează printr-o conştiinţă politică de tranziţie care prevede
diferenţierea socială aprofundată de instabilitatea economică şi politică. Studierea fenomenului
ideologic este incontestabilă în condiţiile crizei de valori şi în plan ideologic, excluderii majorităţii
populaţiei din procesele politice ce se desfăşoară în societate, nivelului scăzut al culturii politice, al
cunoştinţelor în domeniu.
Gradul de studiere a temei. Un timp îndelungat, începînd cu perioada postbelică pînă la
sfîrşitul anilor ′80-′90 în literatura de specialitate fenomenul ideologic a fost tratat conform
principiului luptei ideologice între cele două lumi: capitalistă şi socialistă. O abordare amplă a
ideologiei politice întîlnim în monografia lui G. McLellan, „Ideologia”, care iniţial abordează
ideologia ca concept, ca mai apoi să realizeze un studiu colosal asupra ideologiei marxiste (F.
Engels, V. Lenin, A. Gramsci) şi tradiţia nonmarxistă (M. Weber, K. Mannheim), pune în
dezbatere teza „sfîrşitului ideologiei” (S. Lipset, D. Bell, F. Fukuyama). În „Ideologii politice şi
idealul democratic” semnată de T. Ball şi R. Dagger se încearcă o abordare a ideologiei începînd cu
clarificarea conceptului de ideologie şi examinînd diferite ideologii care au reformat radical
peisajul politic: liberalismul, conservatorismul, socialismul, fascismul. În realizarea obiectivelor
înaintate, autorul a studiat şi a analizat cele mai importante ideologii care au influenţat mersul
istoriei, este vorba despre conservatorism, socialism. Cercetătorul american J. Gray preocupat de
studiul liberalismului, abordează această ideologie politică din perspectiva evoluţiei istorice. În
mod deosebit amintim monumentala lucrare de o valoare deosebită a lui H. Arendt despre
totalitarism. Procesul politic, ca proces integru, a fost analizat de către cercetătorii americani D.
Easton, J. Farr, G. Duddle, D. Sanders, W. Lowndes prin prisma diverselor abordări şi operînd cu
diferite metode: instituţionalistă, behavioristă, comparativă.
Dintre cercetătorii români V. Măgureanu oferă unele momente a evoluţiei ideologiei în plan
istoric, amintind şi funcţiile acesteia. O abordare netradiţională şi complexă este prezentată de A.
Carpinschi în monografia „Orientări ideologice actuale.Tendinţe şi semnificaţii” în care este
descris tabloul ideologiilor contemporane, dinamica lor şi tendinţele evidente de dezvoltare. Un
aport considerabil în cadrul bibliografic referitor la ideologia politică în perioada postcomunistă

4
revine cercetătorului V. Tismăneanu, care, preocupat de criza ideologiei marxiste şi de noile
provocări ideologice ale istoriei, vine să completeze studiul ideologiei politice în spaţiul
postsovietic. Un alt cercetător român este C. Zamfirescu, care analizează procesul politic în special
din perspectivă structuralistă.
În perioada sovietică ideologia politică a fost abordată exclusiv prin prisma ideologiei oficiale
marxist-leniniste. După destrămarea URSS acest fenomen cunoaşte o nouă abordare în lucrările
cercetătorilor ruşi, care devin preocupaţi de problema transformării ideologiei politice în perioada
de tranziţie, este vorba de N. Polivaeva, C. Gadjiev, A. Soloviev, V. Lapkin, V. Pantin, E.
Meleşkina, O. Omelicikin, etc. Mai profund procesul politic tranziţional a fost abordat de către
savanţii ruşi, dintre care menţionăm A. Salmin care pune în evidenţă corelaţia dintre proces politic
şi democraţie, V. Amelin, M. Jerebkin, E. Volodenkov, etc. E. Meleşkina sintetizează toate studiile
privitor la procesul politic în cadrul unei monografii fundamentale.
În literatura occidentală se susţine opinia conform căreia ideologia de partid a fost parţial
înlocuită de către tehnologiile electorale care sunt mai atractive faţă de doctrina politică. În
literatura rusă însă se afirmă că în condiţiile tranziţionale ideologiei politice îi revine un rol
deosebit în stabilirea şi identificarea partidelor politice în contextul întregului proces politic, nu
doar în etapa iniţială de formare a partidelor. Această poziţie este argumentată în studiile şi
articolele ştinţifice semnate de O. Malinova.
Subiectul transformărilor valorice în conştiinţa maselor aflate în tranziţie, asimilarea valorilor
occidentale este o temă care prezintă interes deosebit pentru cercetătorii ruşi, în special E.
Başkirova, Gh. Dilighenskii, V. Ivanov, M. Nazarov, V. Lapkin, V. Pantin, D. Olişanski ş.a. care
analizează transformările la nivel de conştiinţă, procesul de trecere de la o conştiinţă totalitară la o
conştiinţă civică. O altă temă care a generat discuţii şi polemici în ştiinţa rusă este crearea unei
ideologii sau idei naţionale universale, acceptată de către toţi, de această problemă se preocupă în
mod deosebit T. Alexeeva, B. Kapustin, V. Pantin, Iu. Volkov, A. Soloviev, A. Habibulin.
Transformările ideologice necesită o cercetare aprofundată a locului şi rolului ideologiei într-o
societate postsovietică. Ideologia politică a fost neglijată sau omisă din aria de investigare a
proceselor şi fenomenelor din Republica Moldova. Unele referiri la probleme ce ţin de ideologie
poartă un caracter tangenţial, deoarece în pofida faptului că sunt efectuate unele cercetări, ele se
limitează doar la studiul unor aspecte ideologice a elementelor procesului politic, lipsind o
abordare sistemică. Este vorba doar de studiul sporadic, izolat al unor ideologii politice, ca
liberalismul şi social-democraţia, neoliberalism, alte studii cu referire la centrismul politic – A.
Zavtur, C. Zavtur, P. Varzari. Fenomenul ideologic din Republica Moldova este abordat tangenţial
cu alte procese transformaţionale de către P. Fruntaşu şi Gh. Rusnac în “Republica Moldova pe

5
calea democratizării (aspecte ale procesului de constituire a unui nou sistem politic)”, şi V. Saca în
monografia „Interese politice şi relaţii politice. Dimensiuni tranzitorii”, dar şi în cadrul lucrărilor
ştiinţifice publicate în “MOLDOSCOPIE” (Probleme de analiză politică) de către R. Tanasă şi alţi
investigatori autohtoni. Din Republica Moldova amintim articolul semnat de V. Moşneaga şi A.
Costaş “Procesul politic” în care sunt menţionate elementele şi descrise etapele desfăşurării
procesului politic. Referitor la specificul procesului politic în tranziţie remarcăm aceiaşi
monografie a lui V. Saca “Interese şi relaţii politice. Dimensiuni tranzitorii”. Analizînd
particularităţile pluripartidismului moldovenesc V. Moşneaga face unele referiri la spectrul
ideologic, poziţionarea partidelor politice pe eşichier. Studiul dimensiunii ideologice a procesului
politic din Republica Moldova nu a constituit un subiect special de investigare în literatura
ştiinţifică autohtonă. Prin urmare, evidenţierea rolului şi specificului ideologiei ar urma să
completeze vidul ştiinţific al teoriei şi practicii politice moldoveneşti în formare.
Scopul şi obiectivele tezei. Avînd în consideraţie actualitatea şi gradul de cercetare a temei,
subliniem faptul că scopul lucrării constă în investigarea dimensiunii ideologice a procesului politic
din Republica Moldova. În acest context, drept preocupare principală constituie analiza
fenomenului ideologic al subiecţilor procesului politic în condiţiile transformărilor democratice şi,
totodată, identificarea impactului ideologiilor politice asupra societăţii.
Efectuarea cercetării a presupus realizarea următoarelor obiective:
• studiul politologic al corelaţiei dintre ideologia politică şi procesul politic conform
criteriului tranziţional;
• evidenţierea rolului ideologiilor în cadrul partidelor politice;
• stabilirea locului şi rolului ideologiilor politice în cadrul statului;
• analiza procesului de renovare al valorilor ideologice în societate;
• examinarea transformărilor ideologice în conştiinţa populaţiei;
• investigarea mecanismului de formare a conştiinţei civice democratice.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. Caracterul ştiinţific al lucrării presupune
utilizarea unui sistem complex de metode teoretice şi empirice cu caracter interdisciplinar, abordări
care conferă studiului valoare şi semnificaţie teoretică.
Principiul ştiinţific, care prevede expunerea fenomenelor şi evenimentelor din punct de vedere
teoretico-explicativ conform rigoriilor ştiinţifice, a facilitat investigarea ideologiei politice şi a
procesului politic în conexiune, conceptualizarea şi structurarea lor internă.

6
 Metoda dialectică bazată pe determinism, raportul cauză-efect, a permis cercetarea
fenomenelor date în succesivitatea lor, luîndu-se în consideraţie factorul obiectiv şi accentuîndu-se
dinamica ideologiilor în perioada de tranziţie.
Metodele sociologice ca fiind fundamentale, presupun analiza politicului din perspectiva
sociologiei politice, prin urmare s-a atenţionat asupra fenomenului ideologic din societate şi
repercusiunile acestuia, paradigmele ideologice existente la moment, integrarea ideologiilor
politice în societatea aflată în tranziţie, acceptarea pluralismului ideologic.
Metoda instituţionalistă care include analiza structurii, a modului de organizare şi funcţionare
a instituţiilor, vizează în primul rînd statul, dar şi actorii politici participanţi la procesul politic. Prin
urmare, s-a făcut referinţă la modul de operare a discursului ideologic în stat, dar şi la modul de
funcţionare a ideologiilor prin intermediul partidelor politice.
Metoda sistemică a permis analizarea de ansamblu a dimensiunii ideologice a tuturor
elementelor componente ale procesului politic, fiecare element fiind studiat conform
particularităţilor şi momentelor specifice.
Metoda structural-funcţională defineşte cadrul de existenţă şi nivelul funcţionalităţii
ideologiei politice în cadrul sistemului politic. Astfel, din punct de vedere structural-funcţional au
fost supuse investigării particularităţile subiecţilor procesului politic din perspectiva ideologică,
funcţiile lor în raport cu societatea, observarea unor tendinţe de manifestare şi consolidare a
pluralismului ideologic.
Metoda comparativă a facilitat evidenţierea rolului ideologiei şi tipul de conştiinţă în diverse
modele de sistem politic, reliefarea lor în corelaţie cu alte fenomene ale vieţii politice. Studiul
comparativ dintre ideologie de stat şi idee naţională a reliefat importanţa ideologiilor politice în
cadrul statului.
Metoda behavioristă a permis reflectarea atitudinilor faţă de evenimentele politice din
societate, preferinţelor valorice şi de comportament ale maselor cu diferite tipuri de conştiinţă
politică, s-au remarcat deficienţele mentalităţii posttotalitare.
Metoda istorică a vizat analiza ideologiei politice în dinamica evoluţiei sale, acentuînd
totodată factorul istoric care a influenţat totalmente decisiv acest fenomen. În cadrul studiului s-a
apelat la analiză şi sinteză, inducţie şi deducţie, la content analiza şi studiul datelor ale
sondajelor de opinie, s-a recurs la generalizarea materialului sociologic, ceea ce a facilitat crearea
unei viziuni ample, complexe şi multidisciplinare privind dimensiunea ideologică a procesului
politic.
Studiul se bazează în special pe principiul obiectivităţii, fapt care a permis autorului să
realizeze o investigaţie imparţială a evenimentelor şi fenomenelor politice din societate.

7
 Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Caracterul original şi inedit al studiului dat se
manifestă prin încercarea autorului: de a sistematiza principalele concepţii şi teorii ale ideologiilor
şi proceselor politice din literatura de peste hotare şi cea autohtonă; de a realiza pentru prima dată
în cadrul unei investigaţii ştiinţifice analiza complexă, amplă a conţinutului ideologic al procesului
politic din Republica Moldova; de a evalua dimensiunea ideologică a procesului politic; de a
cerceta doctrinele formaţiunilor politice instituţionalizate din ţară; de a investiga potenţialul
ideologic al partidelor politice moldoveneşti; de a determina rolul ideologiei în formarea conştiinţei
civice indigene; de a evidenţia ideea naţională a societăţii autohtone diferită de ideologia statală.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Lucrarea dată reprezintă un suport
teoretic şi factologic esenţial pentru formularea unui curs universitar privind fenomenul ideologic.
De asemenea, rezultatele lucrării pot fi utilizate în cadrul cursurilor universitare: “Politologie”,
“Stasiologie”, “Doctrine politice contemporane”. Studiul dat ne permite formularea unor
recomandări sintetizate care pot fi utile în cadrul activităţii ideologice a partidelor politice în scopul
revizuirii unor aspecte în programele politice şi electorale, dar vizează şi alţi actori politici
participanţi la procesul politic din Republica Moldova. Importanţa practică este completată de
conştientizarea rolului fundamental al ideologiei în viaţa politică şi în societate şi acceptarea
pluralismului ideologic, cît şi asimilarea valorilor ideologice democratice.
Aprobarea rezultatelor. Rezultatele studiului, concluziile şi recomandările, concepţiile de bază
au fost expuse în 9 articole ştiinţifice publicate în lucrările de specialitate: MOLDOSCOPIE
(Probleme de analiză politică), Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Materiale
ale studiului dat au fost discutate în cadrul Conferinţelor ştiinţifice internaţionale, printre care
menţionăm cea de-a Doua Conferinţă internaţională a doctoranzilor în ştiinţe istorice „Probleme
actuale ale istoriei naţionale şi universale” (31 ianuarie 2006), conferinţa ştiinţifică internaţională
„Învăţămîntul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere” dedicată jubileului
de 60 ani ai Universităţii de Stat din Moldova, 28 septembrie 2006. Lucrarea a fost discutată şi
aprobată la şedinţa Catedrei Ştiinţe Politice şi Educaţie Civică a Universităţii de Stat din Moldova şi la
şedinţa Seminarului Ştiinţific de Profil.
CONŢINUTUL TEZEI
În corespundere cu obiectivele cercetării teza este structurată în introducere, trei capitole, şase
paragrafe, sinteza rezultatelor obţinute, concluzii şi recomandări, referinţe, bibliografie, anexe,
rezumate, şi lista cuvintelor cheie. În Introducere sunt expuse actualitatea investigaţiei, gradul de
studiere a temei, scopul şi obiectivele propuse, baza metodologică, noutatea ştiinţifică a rezultatelor
obţinute, valoarea aplicativă a lucrării, aprobarea rezultatelor.

8
 În Capitolul I, „Ideologie politică - proces politic: considerente teoretico-metodologice”,
sunt analizate din perspectivă teoretico-metodologică ideologia politică şi procesul politic. În
primul paragraf al acestui capitol - Ideologia politică – formă a conştiinţei sociale - au fost studiate
diferite interpretări teoretice şi metodologice ale ideologiei politice, funcţiile şi tendinţele actuale
ale universului ideologic. Ideologia politică reprezintă ansamblul, totalitatea ideilor şi concepţiilor
care reflectă într-o formă mai mult sau mai puţin sistematizată, interesele şi aspiraţiile unor clase,
categorii sau grupuri sociale, determinate de condiţiile obiective ale existenţei acestora şi care
servesc la justificarea relaţiilor sociale (şi a deciziilor politice) pe care acestea sunt interesate să le
modifice sau să le conserve.
În literatura de specialitate întîlnim aşa dimensiuni ale ideologiilor politice ca: socială, politică,
instituţională, psihologică, mitică, utopică însoţite de descrierea aspectelor principale ale unei
ideologii politice. Prin intermediul funcţiilor pe care le îndeplinesc ideologiile politice putem
argumenta importanţa acestora în societate. Cele mai importante funcţii care reprezintă esenţa şi
funcţionalitatea ideologiilor politice sunt: explicativă (oferă o explicaţie asupra cauzelor care fac
condiţiile sociale, politice şi economice să fie aşa cum sunt, în special în timp de criză), evaluativă
(oferă standarde sau indicaţii care îi ajută pe oameni să aprecieze, să judece, să evalueze politicile
şi condiţiile sociale astfel încît să poată decide dacă acestea sunt bune, rele sau neutre), orientativă
(include şi înţelegerea propriei identităţi, a modului în care persoana relaţionează cu restul lumii),
programatică (care stabileşte un program general de acţiune socială şi politică).
În paragraful doi - Corelaţia dintre ideologie şi proces politic în societatea de tranziţie - care
reprezintă şi analiza aparatului categorial al studiului dat, procesul politic a fost supus studiului prin
prisma metodelor instituţionale, behavioristă, funcţional – structurală, şi sistemică, conflictuală,
fapt ce a permis o investigare complexă şi multidisciplinară. Procesul politic reprezintă totalitatea
acţiunilor subiecţilor instituţionalizaţi şi neinstituţionalizaţi în realizarea funcţiilor lor specifice (sau
disfuncţii) în sfera puterii, care în rezultat duc la dezvoltarea sau stagnarea sistemului politic al
societăţii. Se descrie desfăşurarea etapelor principale ale unui proces politic, tipologia acestuia
conform mai multor criterii. Sunt analizate elementele structurale ale procesului politic: instituţia
politică, statul, societatea civilă, partidele politice, ş.a.
Procesul politic din Republica Moldova este marcat de caracterul totalitar din perioada
sovietică, marginalizarea celor „de jos” şi necompromisul celor „de sus”, de nivelul înalt de
personalizare a relaţiilor politice, schimbarea bruscă a ciclurilor şi ritmurilor procesului politic.
Deseori procesul politic se desfăşoară fără un suport juridic corespunzător, drept rezultat în loc de
supremaţia „puterii dreptului” continuă să domine „dreptul puterii”; care facilitează alienarea,
nelegitimitatea puterii, apare nihilismul juridic al cetăţenilor faţă de stat. În acest caz este practic

9
imposibil de obţinut o motivare conştientă a comportamentului populaţiei şi a devenirii lor în
calitate de subiecţi politici. Este necesară o unitate a legitimităţii puterii, legii şi justiţiei, a culturii
politice şi de drept a cetăţenilor.
Capitolul II, „Imperativul ideologic al procesului politic. Cazul Republicii Moldova”,
vizează în special momentele ideologice politice ale principalilor subiecţi ai procesului politic şi
anume: statul şi partidele politice. Partidele politice reprezintă mediul de existenţă şi manifestare a
celor mai diverse ideologii: de la conservatoare şi liberale la cele de extremă. Ideologiile politice se
regăsesc şi se afirmă în toată plenitudinea lor în special prin intermediul partidelor politice şi al
statului.
Primul paragraf al acestui capitol – Ideologia – suportul spiritual al partidelor politice - se
referă la rolul partidelor politice de implementare, transpunere în realitate a ideologiilor politice în
condiţiile tranzitorii ale Republicii Moldova. Metoda comparativistă facilitează analiza
programelor partidelor politice şi a celor electorale în corelaţie cu principiile generale ale doctrinei
de partid. În această ordine de idei, se depistează unele disensiuni între valorile ideologice generale,
valorile declarate în program şi acţiunile ulterioare întreprinse de către partide. Drept subiect de
comparaţie au fost partidele politice care formează Parlamentul de după alegerile din 6 martie
2005, şi anume: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Popular Creştin
Democrat (PPCD), Partidul Democrat (PD), şi Partidul „Alianţa „Moldova Noastră” (PAMN),
ultimele două plus Partidul Social Liberal au constituit blocul electoral „Moldova Democrată”. Prin
urmare, s-a realizat studiul programelor şi platformelor electorale ale acestor partide, momentul
corespunderii lor cu doctrinele politice fundamentale, clasice, depistîndu-se unele afinităţi şi
discrepanţe de conţinut ideologic, poziţionarea lor în cadrul eşichierului politic autohton.
Deşi se vehiculează ideea promovării unui pragmatism politic accentuat şi o deideologizare
conştientă, importanţa ideologiei de partid, mai ales în Republica Moldova rămîne a fi primordială.
Indiferent de măsurile luate, în acest context, amintim că ideologia partidului politic reprezintă în
primul rînd esenţa politicii promovate, include idei şi valori, obiective care delimitează şi identifică
pe fiecare partid în parte. Prin urmare, partidelor politice le revine un rol considerabil la etapa
prefacerilor tranziţionale luînd forma de mediu de proiectare şi lansare, dar şi de afirmare a
ideologiilor politice.
Al doilea paragraf - Ideea naţională: între ideologie politică şi ideologie de stat - delimitează
rolul statului în cadrul procesului politic democratic, a unui pluralism ideologic. Statul prin
intermediul directivelor generale ce ţin de adoptarea unui sistem valoric şi ideatic general imprimă
un caracter structural şi funcţional ideologiei politice. În literatura de specialitate lipsa unei
ideologii a fost denumită drept lipsa unei formule politice, a unei concepţii de acţiune politică, o

10
doctrină economico-politică, concept nou de dezvoltare, idee naţională, ideologia naţională sau de
stat, model sau curs de dezvoltare a societăţii. Cel mai adecvat din punctul nostru de vedere este
însă termenul „idee naţională” înţelegînd sub acesta un sistem coerent de idei, principii şi orientări
valorice recunoscute de stat şi susţinute de cetăţeni în activitatea social-economică, politică şi
spirituală. Ideea naţională determină priorităţile statului în dezvoltarea societăţii. În prezent e
necesară ideea comunităţii intereselor tuturor cetăţenilor ţării, indiferent de apartenenţa lor
naţională şi socială. Iar interesul comun constă în ieşirea din criză, în renaşterea şi propăşirea
societăţii. Printre priorităţile naţionale trebuie să figureze şi ideea reîntregirii ţării, coeziunii şi
solidarităţii sociale. Oricare nu ar fi mesajul noilor ideologii, menite în spaţiul postsovietic să
suplinească rolul (şi golul) ideologiei de stat, dar nu în totalmente, drept elemente distinctive ale
acestora urmează a fi: supremaţia valorilor şi intereselor general-umane asupra intereselor de stat,
de grup; refuzul de a pretinde a fi o ideologie totalitară, de monopol a adevărului, toleranţa
ideologică.
Capitolul trei, “Impactul transformărilor ideologice asupra formării conştiinţei civice”,
menţionează rolul valorilor ideologice politice în prefacerea conştiinţei totalitare. Pluralismul
ideologic, ideea naţională nu pot fi adaptate şi consolidate în cadrul unei societăţi cu un nivel de
cultură politică scăzut şi fragmentat. Aceste transformări ţin de asimilarea unor valori politice noi,
democratice diferite de cele ale totalitarismului. Toate modificările în plan ideologic încep de la o
schimbare a mentalităţii, a gîndirii fiecărui cetăţean în parte, de modul acestuia de adaptare la noile
realii sociale, politice şi economice. În acest context este vorba de conexiunile între tipul sistemului
politic şi tipul de conştiinţă, ambele fiind într-o dependenţă oarecare una faţă de alta. Necesitatea
de adaptare la realiile postcomuniste, la noua configurare a puterii şi proprietăţii, la noile condiţii
geopolitice au facilitat erodarea sistemului de valori învechit şi ideologizat şi a impus acceptarea
noilor practici, roluri sociale, valori, norme absolut necunoscute pentru homo sovieticus, a lărgit
spectrul normativ, comportamental şi ideologic- alternativ al conştiinţei paternaliste.
În primul paragraf - Renovarea valorilor ideologice - menţionăm faptul că modelul liberal –
individual socio-economic a fost conştientizat drept o formă de realizare a intereselor personale, a
creat noi paterne de identificare socială şi civilizaţională, criza economică care s-a aprofundat
ulterior a atenuat acest model şi în prezent observăm diminuarea încrederii faţă de valorile şi
normele democratice, liberale, consolidarea valorilor şi obiectivelor autoritare. Dificultăţile legate
de asimilarea ori renovarea valorilor şi a practicii democratice în societatea postcomunistă sunt
susţinute de incapacitatea elitelor (vechilor elite politice) de a asigura dezvoltarea continuă a
instituţiilor democratice. Acest proces s-a limitat la introducerea eligibilităţii organelor puterii,
libertăţilor democratice, legitimarea pluralismului politic şi ideologic, dar nu a depăşit cadrul

11
autoritar al relaţiilor de putere. În consecinţă are loc distanţarea de societate prin multitudinea
problemelor birocratice şi intransparenţă, corupţie.
Idealul democratic este asociat cu libertatea, iar pe de altă parte şi cu garantarea asigurării
protecţiei sociale, a nivelului de trai, statutul profesional, asigurări în medicină, educaţie şi
învăţămînt. Aceste garanţii în trecut erau susţinute de statul socialist, în prezent nostalgia unora
după acele timpuri trezesc suspiciuni în încrederea în idealul democratic. Din acest motiv, modelele
occidentale în care funcţionează un sistem bine organizat din punctul de vedere al asigurărilor
sociale este un sistem atractiv, populaţia orientîndu-se spre valori social-democratice. Asimilarea
ori renovarea valorilor ideologice democratice este un proces care necesită în primul rînd o
perioadă de timp mai îndelungată, o deschidere către valorile general-umane, presupune
acumularea de cunoştinţe în domeniul politic, învăţarea democraţiei fiind un proces dificil pentru
ţările cu un trecut totalitar. Acest proces mai include schimbări esenţiale la nivel de conştiinţă,
mentalitate, atitudini. La această etapă, valorilor ideologice le revine un rol extraordinar în
stabilirea noilor parametri socio-politici şi economici; ideologiile politice oferind persuasiv modele
de acţiune şi schimbare. În aceste condiţii, posedarea unei culturi politice democratice devine un
imperativ ce urmează a fi realizat.
Al doilea paragraf al acestui capitol - Conştiinţa civică în devenire - este axat pe examinarea
mecanismului formării conştiinţei civice. Se referă în special la atitudini, modele de comportament
şi de mentalitate a cetăţenilor. Anume conştiinţa politică civică, în aceste condiţii vine să se afirme
ca o soluţie a acestei stabilităţi şi ca o premisă în stabilirea unei ordini democratice. Valorile
democratice pătrund treptat în miezul conştiinţei de masă, însă acest proces presupune o perioadă
destul de lungă. Este vorba de un „ciclu vital” de formare a culturii şi conştiinţei politice
democratice, tempoul căruia nu poate fi accelerat fără a se ţine cont de capacităţile societăţii de
tranziţie privind adaptarea şi asimilarea de noi valori democratice.
Conştiinţa civică necesită un cadru bine stabilit al societăţii civile, include conştientizarea din
partea cetăţenilor a rolurilor asumate, responsabilitatea şi implicarea lor în viaţa social-politică prin
exprimarea unui comportament şi a unei conştiinţe adecvate. Acest tip de conştiinţă reprezintă un
imperativ al condiţiilor social-istorice create, un mod de integrare a cetăţeanului în societatea şi
viaţa politică. Este o conexiune inseparabilă între valorile ideologice şi conştiinţă. La această etapă,
valorilor ideologice le revine un rol extraordinar în stabilirea noilor parametri socio-politici şi
economici; ideologiile politice oferind persuasiv modele de acţiune şi schimbare. În aceste condiţii,
posedarea unei culturi politice democratice în stabilirea conştiinţei politice pe deplin democratice
devine un imperativ ce urmează a fi realizat.

12
 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În urma studiului dimensiunii ideologice a procesului politic din Republica Moldova, elucidînd
specificul ideologiilor politice în societăţile aflate în tranziţie, şi în conformitate cu scopurile şi
obiectivele stabilite deducem următoarele concluzii generale.
Scopul investigării dimensiunii ideologice a procesului politic din Republica Moldova a fost
realizat prin intermediul aplicării unui spectru larg de metode de cercetare ştiinţifice. Analiza
integră a procesului politic a permis conştientizarea profundă a rolului ideologiei în perioada
tranziţională şi facilitează trasarea direcţiilor orientative de dezvoltare a procesului politic din
societatea moldovenească.
Ideologia totalitară a cunoscut eşecul în spaţiul sud-est european, drept urmare, însăşi conceptul
de ideologie a căpătat o conotaţie peiorativă, este perceput apriori ca fenomen negativ. Rolul
ideologiilor politice continuă a fi fundamental într-o societate aflată în proces de tranziţie şi
prefaceri radicale atît la nivel de conştiinţă, cît şi de comportament politic. Neglijarea rolului
ideologiilor politice, în special a celei liberală şi social-democrată la această etapă presupune
ignorarea din start a paradigmei transformaţionale.
Procesul politic din Republica Moldova se află într-o minimă transformare. Modernizarea şi
democratizarea presupune stabilirea, instituţionalizarea instituţiilor democratice, a culturii politice
participative, respectării drepturilor cetăţenilor şi libertăţilor fiecărui membru al societăţii pentru a
obţine şanse egale de participare a cetăţenilor la viaţa politică. Toţi subiecţii procesului politic din
Republica Moldova: statul, partidele politice, mass-media, grupurile de presiune, elitele regionale,
ONG-urile, etc. sunt din punct de vedere politic instabili şi indecişi; drept consecinţă –
dezintegrarea statală, predominarea intereselor oligarhiilor, partidelor, ş.a.
Pentru procesul politic de tranziţie din societatea noastră sunt caracteristice aşa fenomene ca:
concurenţa dintre subiecţii tradiţionalişti şi cei reformatori, dintre ideologia comunistă pe de o parte
şi ideologiile liberală şi social-democrată pe de altă parte. Relaţiile politice în subsistemul ideologic
al sistemului politic al societăţii sunt mai mult conflictuale decît cooperante şi constructive,
impactul ideologiei totalitare al regimului anterior este încă destul de sesizabil. Procesul de formare
a consensului ideologic în baza unei idei naţionale cetăţeneşti patriotice comune şi formarea noului
tip de cultură politică participativă în spiritul democraţiei se desfăşoară foarte anevoios.
În activitatea pe care orice formaţiune politică din societate o desfăşoară, un loc important de
regulă îl deţine elaborarea şi promovarea ideologiei sale politice, a concepţiei proprii cu privire la
organizarea socială şi politică în stat şi, pe această bază, îmbogăţirea politică a doctrinei specifice,
fundamentarea programului politic. Funcţia de elaborare de programe şi ideologii asigură coeziunea

13
de opţiuni în interiorul partidelor, contribuie la stratificarea obiectivelor politice pentru facilitarea
orientărilor cognitive, afective şi evaluative a cetăţenilor.
O primă condiţie în concepţia unui sistem de partide instituţionalizate este existenţa unui
pluralism real al ofertelor doctrinare prin aceasta urmărindu-se stabilirea pluralismului de idei în
detrimentul monismului ideologic al procesului politic totalitar. La etapa actuală de dezvoltare a
societăţii autohtone încă nu putem vorbi despre un pluralism ideologic veritabil, ci mai degrabă
doar despre existenţa ideologiilor social-democrate şi neoliberale în formare.
Faptul că în Republica Moldova, majoritatea partidelor politice s-au creat, apoi s-a căutat ideea
în jurul căreia să existe aceste partide, baza socială şi interesul doctrinal, propriul electorat,
demonstrează neglijarea ideilor politice, a principiilor de elaborare a programelor politice şi
ideologiilor anume în faza iniţială de formare a partidelor, interesul politic urmînd a fi coagulantul
tuturor relaţiilor social-politice. Lipsa în societate a culturii politice necesare pentru a înţelege
ideologiile politice liberală şi social-democrată influenţează negativ posibilitatea de însuşire a
acestora şi neacceptarea lor ca modele de paradigme în dezvoltarea societăţii moldoveneşti.
Mentalitatea postotalitară impregnată de paternalism nu este pregătită să accepte în totalitate
diversitatea de idei şi concepţii ideologice.
Conţinutul investigării oferă posibilitatea să constatăm că Republica Moldova are nevoie de o
idee naţională, înţelegînd sub aceasta un sistem coerent de concepţii, principii şi orientări valorice
susţinute de cetăţeni în activitatea social-economică, politică şi spirituală şi recunoscute de stat.
Ideea naţională ar determina priorităţile statului în dezvoltarea societăţii. Iar interesul comun este
ieşirea din criză, renaşterea şi propăşirea societăţii. Printre priorităţile naţionale trebuie să figureze
şi ideea reîntregirii ţării, patriotismului, coeziunii şi solidarităţii cetăţeneşti societale. La baza ideii
naţionale urmează să regăsim valorile general-umane recunoscute şi acceptate de societăţile cu
democraţii mature. În condiţiile diversităţii mijlloacelor informaţionale, statul nu trebuie să-şi
asume răspunderea în elaborarea ideii naţionale integrative pentru toţi cetăţenii, deoarece ideea
naţională nu poate fi inventată, ea apare din cultura naţională, din popor. Un alt argument ar servi şi
faptul că în acest caz statul se ciocneşte de interesele societăţii civile în formare.
Unul din factorii deideologizării politicii moldoveneşti reprezintă tendinţa conştiinţei de masă
spre particularizare. Societatea postsovietică este suprasaturată de îndoctrinarea ideologică
exagerată, în final remarcăm valori individualiste, pragmatice conform spiritului liberal, ce ţin de
bunăstarea familiei, liniştii şi ordinii, acestea apar ca valori prioritare faţă de valori general-umane.
Necesitatea de adaptare la realiile posttotalitare, la noua configurare a puterii şi a proprietăţii, la
noile condiţii geopolitice, facilitează erodarea sistemului de valori învechit şi ideologizat ale
regimului sovietic. În aceste condiţii se impune acceptarea noilor practici şi roluri sociale, valori,

14
norme, se lărgeşte spectrul normativ, comportamental şi ideologic- alternativ al conştiinţei
paternaliste. Modelul liberal – individual socio-economic este conştientizat drept o formă de
realizare a intereselor personale, a creat noi paterne de identificare socială şi civilizaţională, criza
economică care s-a aprofundat ulterior a atenuat acest model. În acest context, individul aşteaptă
asigurări sociale, măsuri cu caracter socio-economic pentru protejarea sa din partea statului, statul
este „chemat” să se implice mai activ. Prin urmare, doctrina social-democrată corespunde acestor
aşteptări. Valorile general-umane, chiar şi ideologiile politice clasice în societatea noastră sunt
abordate prin prisma paradigmei tranziţionale, prin specificul istoric, tradiţii şi patternuri de
conştiinţă diferit. În spaţiul postsovietic ele capătă un alt conţinut, formează o altă atitudine, esenţial
diferită de cea clasică.
În baza studiului efectuat şi a concluziilor deduse, considerăm că sunt binevenite
următoarele recomandări:
• Partidelor politice din ţară le este recomandat să-şi redefinească identitatea sub aspect
ideologico-conceptual fundamentate pe principii doctrinare clasice, să elaboreze programe social-
economice ample, complexe, însoţite de descrierea mecanismului de implementare a acestora.
• Programele politice urmează a fi perfecţionate conform exigenţelor criterial- ontologice,
epistemice, axiologice, praxiologice ale doctrinelor de partid, deoarece după conţinut acestea nu
conferă individualitate partidelor existente. Partidele politice să-şi revizuiască programele politice
în vederea lichidării lacunelor menţionate şi stabilirii unor poziţii ideologice clare.
• Implicarea societăţii civile (a ONG-urilor, a intelectualităţii, mass-media, etc.) în
conştientizarea şi sensibilizarea societăţii în vederea formulării ideii naţionale de prosperare a
Republicii Moldova, promovarea valorilor general-umane, ideea coeziunii sociale, a integrităţii
ţării, cultivarea patriotismului prin educarea civică a cetăţenilor.
• Mass-media să sesizeze şi să sensibilizeze masele prin intermediul discursurilor de
consolidare a societăţii, de coeziune a maselor în soluţionarea problemelor stringente. Acest
moment odată depăşit crează preambul pentru formularea ideii naţionale conştientizată de către
popor. În acest context, important este şi rolul elitei politice care să favorizeze acest fapt.
• Este necesară crearea şi existenţa unor garanţii reale de asigurare a libertăţii (proprietate,
eficacitate economică, nivelul necesar al bunăstării) şi perceperea unui nivel social care ar garanta
independenţa personalităţii faţă de stat şi dezvoltarea libertăţii individuale (o societate civilă matură,
statul de drept, mecanism constituţional de apărare a drepturilor cetăţenilor).

15
 • Este necesară transparenţa activităţii instituţiilor puterii şi accesul în activitatea organelor
puterii pentru a facilita implementarea valorilor politice a conştiinţei democratice, care presupun
cunoaşterea societăţii şi realizarea drepturilor şi obligaţiilor civice ale membrilor societăţii.
• Depăşirea situaţiei conflictuale înseamnă şi depăşirea momentelor tensionate ale climatului
interetnic. Pentru aceasta este necesară cultivarea spiritului tolerant, anihilarea atitudinilor
xenofobe, acceptarea diversităţii culturale în propăşirea societăţii din Republica Moldova.
• Pentru realizarea unei politici eficiente în pas cu cerinţele timpului, conform vectorului
european fără elemente ale mentalităţii paternaliste învechite este necesară schimbarea de ordin
calitativ a elitei prin intermediul înnoirii clasei politice.
• Se cere revăzută “Concepţia politicii naţionale a Republicii Moldova” considerată drept o
tentativă de introducere a unei ideologii oficiale, de stat, care nu corespunde totalmente situaţiei
existente în societate şi prezintă unele denaturări de ordin istoric.
• Dezvoltarea economică este unul dintre cei mai influenţi factori în renovarea valorilor
ideologice. Succesele societăţii civile, stabilirea pluralismului ideologic depind în mare măsură de
reformele adoptate şi de progresele obţinute în domeniul economic. Prin urmare, economicul,
politicul şi ideologicul sunt într-o corelaţie extrem de profundă; realizarea reformelor economice de
eradicare a sărăciei vor determina creşterea nivelului culturii politice a populaţiei.

16
 Lista publicaţiilor la tema tezei:
1. Rusu R. Ideologia politică: aspecte teoretico-metodologice. // Analele Ştiinţifice ale
Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice”, volumul II. CEP/USM.-
Chişinău, 2004, p. 118-122, (0,3 c.a.)
2. Rusu R. Ştiinţă - ideologie - politică: implicaţii şi interdependenţă. // Analele Ştiinţifice ale
Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice”, volumul II. CEP/USM.-
Chişinău, 2004, p.115-118, (0,3 c.a.)
3. Rusu R. Ideologia politică între mit şi utopie. // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat
din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice”, volumul II. CEP/USM. - Chişinău, 2005,
p.114-117, (0,3 c.a.)
4. Rusu R., Sandu I. Manifestări ale tranziţiei ideologice în Republica Moldova. //
Moldova şi Lumea. Revistă social – politică şi stiinţifică. Chişinău, Nr. 5-6, 2004, p. 18-
20, (0,3 c.a.)
5. Rusu R. Ideologia partidelor politice moldoveneşti. // MOLDOSCOPIE (Probleme de
analiză politică). Revistă ştiinţifică trimestrială. Nr. 2 (XXIX). CEP/USM.- Chişinău,
2005, p. 52-69, (0,8 c.a.)
6. Rusu R. Ideologie de stat sau idee naţională? // MOLDOSCOPIE (Probleme de
analiză politică). Revistă ştiinţifică trimestrială. Nr. 1 (XXXII) CEP/USM.- Chişinău,
2006, p. 91-106, (0,7 c.a.)
7. Sandu R., Sandu I. Renovarea valorilor ideologice în conştiinţa politică a societăţii de
tranziţie. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XXII. CEP/USM.-
Chişinău, 2003, p.121-132, (0,6 c.a.)
8. Rusu R. Procesul politic: abordări şi semnificaţii. // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de
Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice”, volumul II. / CEP USM.- Chişinău,
2006, p. 136-140, (0,4 c.a.)
9. Rusu R. Impactul renovării valorilor ideologice în formarea conştiinţei civice. //
MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Revistă ştiinţifică trimestrială. Nr. 3
(XXXIV)/ USM.- Chişinău, 2006, p. 77-87, (0,6 c.a.)
Cuvinte – cheie: ideologie politică, proces politic, conştiinţă politică, valori general – umane,
valori politico – ideologice, valori naţionale, partid politic, cultură politică, doctrină politică,
utopie, mit politic, tradiţii, mentalitate politică, comportament politic, pluralism politic, pluralism
ideologic, democraţie, modernizare, ideologie de stat, idee naţională, idee integrativă, totalitarism,
autoritarism, societate civilă, ideocraţie, paternalism, deideologizare, liberalism, comunism,
consens politic, spectru politic, program politic.

17
 SUMMARY
of the thesis for the Doctor's degree in Political Science: „Ideological Dimension of the
Political Process in Republic of Moldova” realized by Rodica Rusu at the chair of Political
Sciences and Civic Education of State University of Moldova Speciality 23.00.01 – Theory,
methodology and history of Political Sciences; political institutions and processes

Taking into consideration the actuality of the theme and the degree of its research, the goal of
this work consist in the evaluation and apreciation of the ideological dimension of the political
process in the Republic of Moldova. Having this goal, as the main preocupation is the politicall
process in the conditions of democratical transformations,the identification of political ideologie′s
impact on the society. The original feature of this study is manifested through author′s essay to
perform a complexe and whole analyses of the ideological content of the political process in
Republic of Moldova for the first time, to evaluate the doctrins of the political formations.
The first chapter of the study includes the analyse of the diverse theoretically-methodological
approaches of ideology and the political process. We are talking about the analyse of ideological
dymensions: social, political, psychological, institutional, mitical, uthopical. The political process
was researched accordingly to the institutionalist, behaviorists, systemical, functionally-structural,
conflictual methods.
The second chapter regards the research of political parties’ ideologies from the moldavian
society, its character and their accord to the classical doctrines. The second paragraph seeks to
establish the role and the place of an ideology in a society in transition, which are the most
important moments for this period from the ideological perspective. The importance of parties’
ideologies is sustained but also state’s role in the conditions of establishing of the ideological
pluralism.
In the third chapter the role of the political conscience in the ideological pluralism was
analysed. An essential condition of the political process of democratisation is the renovation of the
ideological values in the political conscience that is in transition, the emergence of the civic
political conscience. It is researched the mecanism of transformation and asimilation of the
political ideological values.
Key–words: Political ideology, political process, political conscience, general-human values,
political-ideological values, national values, political party, political culture, political doctrine,
uthopia, political myth, traditions, political mentality, political behavior, political pluralism,
ideological pluralism, democracy, modernization, state ideology, national idea, integrative idea,
totalitarism, autoritarism, civil society, ideocracy, paternalism, deideologization, liberalism,
communism, political consensus, political spectrum, political programm.

18
 РЕЗЮМЕ
Диссертации на соискание учeной степени доктора политических наук
„Идеологическое измерение политического процесса Республики Молдова”,
выполненной Родикой Русу на Кафедре Политических Наук и Гражданского
Воспитания Государственного Университета Молдовы по специальности 23. 00. 01 –
Теория, методология и история политологии; политические институты и процессы

Принимая во внимание актуальность исследования и уровень изученности темы, цель

данной работы состоит в анализе и оценке идеологического измерения политического
процесса Республики Молдова. В этом контексте изучается идеология субьектов
политического процесса, действующих в условиях демократических трансформаций,
влияние идеологии на общество. Оригинальность исследования состоит в попытке провести
впервые в рамках научного исследования комплексный анализ идеологического содержания
политического процесса.
Первая глава включает анализ теоретико-методологических аспектов политической
идеологии и политического процесса. Изучаются различные измерения идеологии:
социальные, политические, институциональные и т.д. Для изучения политического процесса
используются институциональный, бихевиористский, системный и конфликтуальный
методы.
Вторая часть работы относится к изучению идеологий политических партий молдавского
общества с точки зрения их соответствия классическим доктринам. Аргументируется роль
партийных идеологий. Во втором параграфе дается оценка роли идеологии в обществах
переходного типа, их специфика.
В третьей главе анализируется специфика политического сознания и ценности
сформировавшиеся в условиях идеологического плюрализма. Обновление идеологических
ценностей политического сознания переходного периода и формирование гражданского
политического сознания является условием демократизации политического процесса.
Ключевые слова: Политическая идеология, политический процесс, политическое
сознание, общечеловеческие ценности, политическо-идеологические ценности,
национальные ценности, политическая партия, политическая культура, политическая
доктрина, утопия, политический миф, традиции, политический менталитет, политическое
поведение, политический плюрализм, идеологический плюрализм, демократия,
модернизация, государственная идеология, национальная идея, тоталитаризм, авторитаризм,
гражданское общество, идеократия, патернализм, деидеологизация, либерализм, коммунизм,
политический консенс, политический спектр, политическая программа.

19