Sunteți pe pagina 1din 22

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

INSTITUTUL DE ISTORIE, STAT ŞI DREPT

Cu titlu de manuscris
CZU 004+342(043)

Vasile Constantinov

ADMINISTRAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL


AL ORGANELOR DE DREPT

Specialitatea: 12.00.02.
Drept public (administrativ);
organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în drept

Chişinău
2006

1
Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei drept public a Academiei „Ştefan cel Mare” a
Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Conducător ştiinţific: ORLOV Maria,


doctor în drept, conferenţiar universitar

Referenţi oficiali: BÎRGĂU Mihai,


doctor habilitat în drept, conferenţiar universitar

CÎRNAŢ Teodor,
doctor în drept, conferenţiar universitar

Susţinerea va avea loc la 18 ianuarie 2007, ora 10.00, în cadrul şedinţei Consiliului
Ştiinţific Specializat DH 15.12.00.02 – 19 din cadrul Institutului Istorie, Stat şi Drept al
Academiei de Ştiinţe a Moldovei (MD 2012, Republica Moldova, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel
Mare, nr.1, bir.408).
Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate pe pagina WEB a C.N.A.A.
(http://www.cnaa.acad.md/theses/), la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a
Moldovei şi la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la 08 decembrie 2006

Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific


Specializat, doctor în drept, conferenţiar universitar COBĂNEANU Sergiu

Conducător ştiinţific, ORLOV Maria


doctor în drept, conferenţiar universitar
Autor CONSTANTINOV Vasile

© Constantinov Vasile

2
Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia. Societatea informaţională
este o formă nouă, perfectă a societăţii contemporane, în care accesul egal la informaţie, în
corelaţie cu o infrastructură informaţională şi de comunicaţii, contribuie la o dezvoltare social-
economică durabilă, la reducerea gradului de sărăcie, îmbunătăţirea calităţii vieţii, la integrarea
informaţională globală. Practica mondială demonstrează impactul pozitiv al utilizării
tehnologiilor informaţionale în dezvoltarea societăţii contemporane, extinderea şi diversificarea
accesului populaţiei la informaţie şi la serviciile informaţionale publice de o înaltă calitate în
toate domeniile administraţiei publice: învăţământ, sănătate, economie şi, nu în ultimul rând, în
domeniul asigurării ordinii publice. Politica de edificare a societăţii informaţionale în Republica
Moldova este parte integrantă a politicii statului şi conţine prevederi referitoare la obiectivele
strategice, suportul statului în dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii, în
eficientizarea activităţii de guvernare.
Actualitatea temei este determinată şi de obiectivele principale ale Strategiei Naţionale de
edificare a societăţii informaţionale - „Moldova electronică” care impune administraţiei
intervenţii majore în multiple domenii, cu perfecţionarea cadrului normativ, care trebuie racordat
la cerinţele sociale, la realizările progresului ştiinţific şi la necesităţile de dezvoltare ale
tehnologiilor informaţionale aplicate ulterior la administrarea sistemului informaţional din
organele de drept. Actele normative din Republica Moldova care reglementează acest domeniu
au fost adoptate recent, cu toate acestea conţine anumite lacune şi interpretări eronate a unor
noţiuni. Spre exemplu, noţiunea de sistem informaţional în trei norme este dată în mod diferit: a)
„sistem de prelucrare a informaţiei, împreună cu resursele organizatorice asociate, cum ar fi
resursele umane şi tehnice, care furnizează şi distribui informaţia”; b) „totalitate de resurse şi
tehnologii informaţionale interdependente, de metode şi de personal, destinată păstrării,
prelucrării şi furnizării de informaţie”; c) „totalitatea resurselor şi tehnologiilor informaţionale,
mijloace tehnice de program, metodologii şi personalului, aflate în interconexiune şi destinate
păstrării, prelucrării şi utilizării informaţiilor cu caracter criminal în cadrul băncii centrale de
date, precum şi evidenţei unice a infracţiunilor”, fapt care produce confuzii la elaborarea şi
implementarea unui sistem informaţional eficient în organele de drept. Numai prin cercetarea
complexă a întregului cadru normativ din domeniu ar putea fi eliminate aceste confuzii.
Asemenea cercetări sunt de o actualitate stringentă pentru Republica Moldova, absolut necesare
pentru succesul integrării europene.

Gradul de studiere a temei este condiţionat atât de calitatea şi complexitatea


reglementărilor normative, cât şi de amploarea cercetărilor ştiinţifice din domeniu. Unele aspecte
ale administrării sistemelor informaţionale în administraţia publică la general, şi în organele de
drept, în special, au fost cercetate în diferite lucrări ştiinţifice ale unor autori recunoscuţi pe plan

3
internaţional, cum ar fi: lucrările de drept administrativ şi ştiinţa administraţiei ale lui Ioan
Alexandru, Antonie Iorgovan, Alexandru Negoiţă; lucrările în domeniu care dezvoltă doctrina
implementării şi administrării cu sistemele informaţionale ale autorilor C. Purcărete,
A.Andreescu, Şt. Prună, N. Gegea, Gh. Nedelcu; lucrările în domeniu care dezvoltă doctrina
implementării şi administrării cu sistemele informaţionale în organele de drept ale autorilor
C.Voicu, F. Sandu, C. Rusu, M.Voicu, Dan Anghel Constantinescu, Ana Maria Ungureanu,
E.Mihuleac, I. Stăncioiu, Gh. Militaru, M. Dumitrescu, A.Râjakov, V.Gluşkov, V.Galkin,
V.Cetverikov, V.Gasov, O.Laricev, R.Belkin, P.Lupinskaia, Iu.Ufimţev, V.Moskvin, S.Senkin,
A. Menkov, L.Solomonov, A.Şighin, L.Drapkin, N.Şveţ, E.Popov, M.Savelii, S.Savcenco,
V.Volkov .
Tangenţial tema în cauză a fost cercetată şi în lucrările din domeniu ale autorilor
Gh.Costachi, Gh. Avornic, I. Costaş, V.Guţuleac, M. Orlov, D.Roman, T.Vîzdoagă, A.Grigoriu,
V.Ţaran, publicate în diferite publicaţii de specialitate ce apar în Republica Moldova.
Până în prezent în Republica Moldova nu au fost efectuate careva investigaţii
aprofundate şi complexe ale problemelor ce ţin de reglementarea juridică, elaborarea şi
implementarea sistemelor informaţionale menite să asigure activitatea eficientă a organelor de
drept. Analiza publicaţiilor autohtone în această temă ne face să concluzionăm că studierea
rolului pe care îl au aceste sisteme în organele de drept într-un stat contemporan este doar la
început de cale. Este de remarcat că în cea mai mare parte a lucrărilor şi articolelor publicate
sistemele informaţionale sunt studiate sub aspectul utilizării tehnice, aplicării tehnologice şi
nicidecum sub aspectul dreptului administrativ şi anume: a mecanismelor şi modalităţilor de
organizare, funcţionare şi administrare a sistemului informaţional al organelor de drept; scopul,
sarcinile, locul şi rolul sistemelor informaţionale în activitatea organelor de drept; utilizarea
practicilor avansate de administrare cu sistemele informaţionale în organele de drept.
Scopul şi obiectivele tezei de doctorat rezidă în analiza profundă a principalelor
elemente ale sistemului informaţional din organele de drept şi administrarea acestuia, elaborarea
argumentelor teoretice şi a recomandărilor practice în vederea organizării, implementării şi
administrării sistemului informaţional al organelor de drept în Republica Moldova, care, la
rândul său, va avea un impact pozitiv asupra optimizării procesului de luare a deciziilor în cadrul
acestor organe.
Pentru atingerea acestui scop, a fost necesară soluţionarea următoarelor sarcini
principale:
a) analiza multiaspectuală a organizării, funcţionării şi administrării sistemului
informaţional al organelor de drept;
b) examinarea practicilor avansate de utilizare a sistemelor informaţionale în organele
de drept;
c) studierea impactului sistemului informaţional asupra procesului decizional în
organele de drept;

4
d) cercetarea elementelor structurale şi a mecanismelor de funcţionare ale sistemului
informaţional al organelor de drept;

e) elaborarea recomandărilor practice în vederea implementării unui sistem


informaţional eficient în organelor de drept din Republica Moldova.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Considerăm că noutatea ştiinţifică a


prezentei teze de doctorat rezidă anume în efectuarea unei investigaţii complexe a procesului de
administrare a sistemului informaţional al organelor de drept la interconexiunea domeniilor drept
administrativ, drept informaţional, drept poliţienesc, organizarea şi funcţionarea organelor de
drept, prin care se argumentează ştiinţific necesitatea formării unui sistem informaţional integrat
în acest domeniu. Pentru prima dată a fost efectuată investigarea genezei şi evoluţiei modelelor
de administrare a sistemului informaţional al organelor de drept din ţara noastră în raport cu cele
din alte state, s-a studiat impactul sistemului informaţional asupra procesului decizional al
organelor de drept, s-au elaborat recomandări practice în vederea formării şi implementării unui
sistem informaţional integrat al organelor de drept. De asemenea, în rezultatul acestei cercetări,
s-a propus elaborarea şi adoptarea unui proiect de lege „Cu privire la sistemul informaţional
integrat al organelor de drept”, textul capitolului „Administrarea sistemului informaţional
integrat al organelor de drept” din acest viitor proiect, precum şi propuneri de elaborare a unor
acte administrative necesare implementării sistemului menţionat în Republica Moldova.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Această teză de doctorat prin


conţinutul său, reprezintă un aport considerabil adus la dezvoltarea dreptului administrativ, fiind
o lucrare de amploare în ale cărei pagini sunt examinate modalităţile administrării sistemului
informaţional al organelor de drept din Republica Moldova. Rezultatele investigaţiilor vor
contribui la organizarea şi funcţionarea eficientă a sistemului informaţional al organelor de drept
şi la modernizarea administraţiei publice în contextul integrării europene.

Teza de doctorat este o monografie cu caracter teoretico-aplicativ şi conţine un şir de


recomandări practice care, sperăm, vor fi utile atât în administrarea Sistemului informaţional, cât
şi pentru studierea ştiinţifico-practică a legislaţiei, în activitatea de elaborare a actelor normative.
Materialele investigaţiilor pot fi folosite şi pentru studierea aprofundată a disciplinelor „Dreptul
administrativ” şi „Managementul informaţional” în sistemul organelor de drept.

Aprobarea rezultatelor lucrării. Rezultatele lucrării sa-u realizat sub diferite forme, şi
anume: prin prezentare şi discutare la conferinţe şi seminare ştiinţifico-practice: Conferinţa
ştiinţifico-practică „Tehnologii moderne în instruire” (2000), Conferinţa teoretico-ştiinţifică
internaţională „Probleme actuale ale ştiinţelor socio-umane în condiţiile integrării europene”

5
(2006), Conferinţa teoretico-ştiinţifică internaţională „Administraţia publică în perspectiva
integrării europene” (2006); în cadrul publicaţiilor ştiinţifice într-un şir de publicaţii periodice:
„Sistemul automatizat de evidenţă a contravenţiilor administrative”, Legea şi viaţa, nr.7/1999;
„Optimizarea activităţii colaboratorilor de poliţie în cercetarea penală prin intermediul utilizării
sistemului computerizat”, Legea şi viaţa, nr.1/2000; „Utilizarea evidenţei dactiloscopice în
combaterea criminalităţii”, Legea şi viaţa, nr.4/ 2000; „Utilizarea automatizată a informaţiei
criminogene în descoperirea crimelor”, Legea şi viaţa, nr.3/2000; „Sistemul informaţional al
organelor juridice pentru asigurarea şi prelucrarea informaţiei juridice”, Chişinău: Academia de
poliţie „Ştefan cel Mare”, 2000; „Principiile de utilizare a tehnicii computaţionale în procesul
penal”, Revista naţională de drept, nr.11/2001; „Tehnologiile informaţionale şi dreptul”,
Materialele Conferinţei - Tehnologii moderne în instruire, Chişinău: Academia de Poliţie, 2001;
„Pericolul social ca factor în aprecierea activităţii instituţiilor de drept», Ordine şi lege, nr.1 (29),
nr.1, 2003; „Răspunderea pentru faptele ilicite în domeniul informaticii”. // Probleme actuale ale
ştiinţelor socio-umane în condiţiile integrării europene, Chişinău: F.E.-P. „Tipogr. Centrală”,
2006; „Raporturile de administrare a sistemului informaţional al organelor de drept”. // Probleme
actuale ale ştiinţelor socio-umane în condiţiile integrării europene, Chişinău:: F.E.-P. „Tipogr.
Centrală”, 2006; prin editarea unor broşuri: „Evidenţe de informare operativă utilizate în
cercetarea penală şi descoperirea crimelor. Îndrumar informaţional pentru lucrătorul organelor de
drept şi control”, Chişinău: MAI, 2001; „Evidenţe de informare operativă utilizate în activitatea
de urmărire penală şi descoperirea infracţiunilor. Ediţia II. Îndrumar informaţional pentru
lucrătorul organelor de drept”, Chişinău: MAI, 2004; „Procedura de evidenţă a infracţiunilor şi a
persoanelor ce le-au comis”, Chişinău.: MAI, 2001; „Sisteme informaţionale automatizate în
organele poliţieneşti”, Chişinău: MAI, 2002; „Administrarea sistemelor informaţionale
automatizate cu caracter juridic”, Chişinău: MAI, 2002; „Sisteme informaţionale în organele
juridice ale Republicii Moldova”, Chişinău: MAI, 2002; „Conceptul elaborării unui sistem
informaţional al organelor de drept”, Chişinău: MAI, 2006.

Autorul de asemenea a participat într-un şir de comisii guvernamentale de elaborare a


actelor normative din domeniu. Unele din recomandările ştiinţifice ale acestuia au fost deja
acceptate la adoptarea următoarelor acte normative:

- Legii Republicii Moldova cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de


evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni
nr.216-XV din 29.05.2003;

- Legii Republicii Moldova cu privire la înregistrarea dactiloscopică de stat nr.1549-XV


din 19.12.2002;

6
- Concepţiei de dezvoltare şi automatizare a Sistemului informaţional integrat automatizat
de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.770 din 06.07.2004;

- Concepţiei Sistemului informaţional integrat al organelor de drept aprobată prin


Hotărârea Guvernului nr.1202 din 17.10.2006.

Structura lucrării. Structura, volumul şi conţinutul tezei au fost concepute în conformitate


cu subiectul, scopul şi obiectivele cercetării, de asemenea în funcţie de totalitatea metodelor
ştiinţifico-practice ale investigaţiei. Lucrarea este constituită din introducere, trei capitole, 11
paragrafe, concluzii şi recomandări, bibliografie.

CONŢINUTUL LUCRĂRII

În „Introducere” se face o caracterizare generală a tezei de doctor, se fundamentează


alegerea temei, se determină sarcinile, scopul, baza metodologică, semnificaţia teoretică şi
practică, noutatea ştiinţifică şi aprobarea lucrării.

Capitolul I „CONCEPTUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL ORGANELOR


DE DREPT” cuprinde patru paragrafe.

Primul paragraf se întitulează „Caracteristica generală a sistemului informaţional din


organele de drept”. Sistemul informaţional al organelor de drept reprezintă un ansamblu
organizat şi integrat al operaţiunilor de culegere, analiză, memorizare, depozitare şi valorificare a
informaţiilor, precum şi a procedeelor, metodelor şi mijloacelor folosite în activitatea organelor
de drept

Având în vedere specificul şi complexitatea activităţii acestor organe, se face o


caracteristică amplă a sarcinilor sistemului informaţional din punct de vedere structural,
organizatoric şi metodologic.

În orice sistem informaţional întâlnim un ciclu (fig.1.3.1.): informaţii de stare - analiză -


decizie - informaţie de comandă - acţiune, care pune în evidenţă faptul. Esenţa conducerii se
materializează prin transformarea informaţiei de stare (de cunoaştere) în informaţie de comandă
şi circulaţia acestora între organul conducător şi cel condus (şef şi subordonat).

7
În acest context există mai multe faze legate de vehicularea şi valorificarea informaţiilor -
culegere, transmitere, prelucrare, păstrare şi reprezentare, alcătuind procesul de informare
completat printr-un ansamblu de activităţi practice, de cadre, echipamente şi procedee, orientate
spre asigurarea administrării sistemului informaţional.

Analiză
Decizie
Conducerea
Informaţii organului
de stare de drept
Evenimente,
fenomene,
fapte,
procese

Subdiviziune Informaţie
a organului de
Acţiune comandă
de drept

Fig.1.3.1. Structura ciclului decizional al Sistemului informaţional


(elaborată de către autor în baza rezultatelor investigaţiilor)

Între structura sistemului informaţional şi structura sistemului de conducere al organelor de


drept există o interdependenţă. Un bun conducător trebuie să fie interesat de alimentarea
permanentă cu datele necesare a sistemului informaţional, iar Sistemul informaţional, la rândul
său, trebuie să-i dea conducătorului toate elementele posibile pentru a lua o decizie corectă în
fiecare caz concret. În acest context, trebuie să existe un „dialog» constructiv între conducătorul
organului de drept şi sistemul informaţional.
În al doilea paragraf „Sisteme informaţionale moderne utilizate de organele de drept”
sunt examinate un şir de sisteme informaţionale, care au drept scop înlocuirea fişierelor manuale,
asigurarea cu informaţii a administraţiei publice din Republica Moldova, analiza şi pronosticul,
planificarea şi coordonarea activităţii lor.
În al treilea paragraf „Impactul sistemului informaţional asupra procesului decizional
în organele de drept” sunt determinate pe larg activitatea de drept, actele normative ce
reglementează această activitate, autorităţile publice împuternicite cu funcţii de asigurare a
legalităţii şi ordinii de drept, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice,
precum şi ale statului în întregime.

8
În opinia noastră, pentru a optimiza lucrul de prelucrare a documentelor, circulaţia lor în
cadrul organelor de drept, acest proces urmează a fi supus unui mecanism de raţionalizare pentru
ca activitatea organelor de drept să fie mai eficientă şi mai puţin costisitoare.
Totodată menţionăm că acest scop poate fi atins o dată cu implementarea Sistemului
informaţional automatizat al organelor de drept care, la rândul lor, prin automatizarea lucrului de
prelucrare a documentelor va contribui considerabil la: reducerea aglomeraţiei de acte normative
ce reglementează activitatea organelor de drept; direcţionarea circulaţiei intense a documentaţiei
şi complexitatea informaţiilor pe care o poartă acestea; reducerea formalităţilor pe care le implică
circuitele administrative; reducerea costului administrării organelor de drept.

Decizia
funcţionarului

Decizia de procedură Decizia tactică Decizia privind acţiuni


de dirijare

Determinarea admiterii Determinarea Planificarea mijloacelor şi


procedurii şi ordinea de conţinutului, locului, forţelor pentru efectuarea
efectuare a ei timpului şi succesiunea acţiunii

Acţiunea

Fig.1.3.1. Schema elaborării deciziei de către funcţionarul organului de


drept (elaborată în baza rezultatelor investigaţiilor lui A.Vendelin)

În compartimentul paragrafului „Unele aspecte privind procesul decizional în cadrul


administrării organelor de drept” se menţionează faptul că, complexitatea activităţii organelor de
drept înaintează cerinţe majore faţă de activitatea şi pregătirea profesională a funcţionarilor
acestor organe. Acest gen de activitate cere performanţe înalte, o practică bogată în domeniul dat
şi cunoştinţe profunde în diferite domenii ale administraţiei publice.
Tot aici se studiază aplicarea noilor metode de luare a deciziilor cu utilizarea tehnicii de
calcul în activitatea funcţionarilor, elaborarea metodei de tratare a problemei în funcţie de
situaţia operativă, complexul de acţiuni (operaţiuni, combinaţii etc.).
9
O teorie reuşită de luare a deciziilor în organele de drept, care cuprinde toate direcţiile de
activitate, este elaborată schematic şi prezentată în fig.1.3.1.
Pentru a acumula mai eficient date despre activitatea organelor de drept, acestea trebuie să
fie utilizate pe larg la elaborarea sarcinii tactice, în cazul unor fapte ilicite, la luarea deciziei în
fiecare caz de anchetă sau justiţie. Un rol important în stabilirea obiectivelor şi luarea deciziei
tactice î-l au componenţii informaţionali ai cazului de anchetă (pornirea procesului de cercetare,
desfăşurarea cercetării cazului ilicit, finalizarea cercetării).
Ţinem să menţionăm că, în baza cercetării diferitelor acţiuni, în cadrul administrării
organelor de drept se poate construi modelul cercetării faptelor ilicite (fig.1.3.2.).
În acest context, considerăm importantă elaborarea unui model cibernetic în activitatea
organelor de drept, formarea automatizată a modelului de cercetare a faptelor ilicite,

Caz de anchetă Caracteristica Sarcina privind Complexul de


faptei ilicite cercetarea acţiuni

Modelul de cercetare a faptelor ilicite

Metodele de utilizare a Metode ale teoriei de luare


computerului a deciziei

Metodele de luare a deciziei

Recomandări privind
cercetarea cazului

Fig.1.3.2. Schema modelului de cercetare a cazului penal


(elaborată în baza rezultatelor investigaţiilor lui R.Lanţman)

automatizarea luării deciziilor de către funcţionarii organelor de drept, implementarea în


activitatea organelor de drept a tehnologiilor moderne de prelucrare şi analiză a informaţiei.
Capitolul II „ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA ŞI ADMINISTRAREA
SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL ORGANELOR DE DREPT” este constituit din
patru paragrafe.
În primul paragraf „Structura organizatorica a sistemului informaţional al organelor
de drept” se menţionează necesitatea elaborării şi administrării unui sistem informaţional unic

10
pentru toate organele de drept, cu destinaţie, scop, funcţii, structură organizatorică unică a
sistemului informaţional.
În paragraful al doilea „Subiectul raporturilor sistemului informaţional al organelor de
drept” se menţionează că, funcţionarea sistemului informaţional este determinată de natura
raporturilor din cadrul său, calităţile specifice ale subiectelor şi conlucrarea lor. Se dă o

Subiecte ale raporturilor de administrare a


Sistemului

Subiecte de Subiecte
conducere de execuţie

Subiecte Subiecte
directe funcţionale
Conducători al subdiviziunilor de deservire

Conducători al subdiviziunilor de evidenţă


Conducători al subdiviziunilor de programare
Autoritate ierarhic superioară

Administratorii bazelor de date


Programatorii de aplicaţii
Utilizatori finali

Fig2.2.1. Clasificarea subiectelor raporturilor de administrare a Sistemului


(elaborată în de către autor baza rezultatelor investigaţiilor)

caracteristică generală a raporturilor de administrare cu elementele Sistemului şi se face o


clasificare a lor. Se analizează subiectele acestor raporturi şi se dă o clasificare a lor. În
dependenţă de tipul raporturilor structurale, acestea din urmă, pot fi clasificate în felul următor:
a) subiecte de conducere şi, b) subiecte de execuţie (Fig. 2.2.1.).
Subiectul de conducere, la rândul său, poate fi clasificat după criteriul ierarhic în: subiect
direct şi subiect funcţional.
Subiectul direct este deţinătorul unor funcţii speciale de decizie, care îndeplineşte funcţia
de administrator al Sistemului. Acest subiect, în cadrul Sistemului, are calitatea de autoritate
ierarhic superioară, cu dreptul de a lua decizii, îndruma şi controla activitatea subiectelor
subordonate
11
Subiecte funcţionale sunt angajaţii în funcţiile Sistemului, specialiştii calificaţi, în vederea
îndeplinirii anumitor atribuţii de asigurare a viabilităţii acestuia, având rolul de experţi. Spre
exemplu: conducători ai subdiviziunilor de programare, conducători ai subdiviziunilor de
deservire a mijloacelor tehnice; conducători ai subdiviziunilor de evidenţă, analiză, control etc.,
fiecare dintre ei având în competenţă dreptul de a decide, îndruma şi controla activitatea în
domeniul încredinţat.
Subiecte de execuţie sunt angajaţii cu funcţii speciale de deservire care asigură activitatea
elementelor funcţionale ale Sistemului. În calitate de astfel de subiecţi pot fi: funcţionarii
calificaţi, în calitate de utilizatori finali; programatorii de aplicaţii care au funcţii speciale de a
realiza programele aplicate ale bazei de date, utilizând anumite limbaje de programare;
administratorii bazelor de date care au sarcina de a asigura securitatea şi a integritatea a Băncii
centrale de date şi a bazelor de date locale.
Paragraful al treilea „Funcţionarea sistemului informaţional al organelor de drept” este
divizat în patru compartimente. În compartimentul „Atribuţii ale sistemului informaţional în
administrarea organelor de drept” sunt generalizate atribuţiile Sistemului informaţional al
organelor de drept, care constituie activităţi reglementate în legislaţia în vigoare privind sistemul
informaţional al organelor de drept.
De asemenea, sunt reflectate aşa probleme ca: administrarea băncilor de date, actele de
evidenţă primară, organizarea serviciului informativ şi statistic, asigurarea protecţiei şi securităţii
informaţiei în organele de drept.
În compartimentul „Etapele de administrare a informaţiei” se analizează etapele de
administrare a informaţiei în Sistemul informaţional al organelor de drept: colectarea – ca
activitate de obţinere a informaţiilor; stocarea – care presupune depozitarea informaţiilor;
procesarea - ca operaţiune de sintetizare şi prelucrare a informaţiei; accesul la informaţii – ca o
caracteristică a băncii de date; comunicarea - „cheia” eficienţei administrării; utilizarea
informaţiilor - activitate de management a datelor.
Procesarea informaţiilor presupune operaţiile de sintetizare şi prelucrare în raport cu
intenţiile de folosire a lor: bilanţuri, analize, comparaţii etc. şi pot fi reprezentate schematic
(fig.2.3.1.):
În compartimentul „Importanţa şi necesitatea transmiterii corecte şi operative a
informaţiilor” se studiază importanţa şi necesitatea vitală a transmiterii corecte şi operative a
informaţiilor cu caracter infracţional. Se atrage atenţia la viciile activităţii de informare şi
consecinţele lor negative pentru întregul proces de administrare cum ar fi: concluziile eronate cu
privire la evoluţia situaţiei operative din raza de competenţă sau linia de activitate; acţionarea

12
delincvenţilor în perioade îndelungate de timp fără a fi luaţi la evidenţă şi fără a fi supravegheaţi
activ; nerealizarea fluxului informaţional operativ pe orizontală şi pe verticală, când conducerea
organului de drept nu poate lua cele mai oportune hotărâri în raport cu evenimentele şi
fenomenele reale, ş. a.
În ultimul compartiment „Schimbul de informaţii între administraţia organelor de drept” se
cercetează obligaţia fiecărui serviciu de informaţii în realizarea atribuţiilor privind procesul

Informaţii utile
pentru organele de
drept Culegere

Transmitere

Prelucrare
Păstrare

Acces

Folosire

Bilanţ Analize Comparaţii

Fig.2.3.1. Etapele administrării informaţiei


(elaborată de către autor în baza rezultatelor investigaţiilor)

schimbului de informaţii între organele de drept. Totodată, este menţionat rolul conducătorului în
problemele schimbului informaţiilor, sunt analizate principiile de bază ale schimbului de
informaţii dintre organele de drept, care vizează: respectarea legilor, drepturilor şi libertăţilor
cetăţeneşti, echidistanţa politică şi aflarea adevărului, organizarea continuităţii şi operativităţii,
asigurarea conspirativităţii.
În paragraful al patrulea „Administrarea cu sistemul informaţional al organelor de
drept” se menţionează că, administrarea sistemului informaţional se realizează prin funcţiile de
organizare, de coordonare, de planificare, luarea deciziei, de control, activitatea conducerii
operative şi managementul resurselor umane. Se dă o caracteristică generală a acestor funcţii şi
importanţa lor în administrarea sistemului informaţional al organelor de drept.

13
CAPITOLUL III „PRACTICA UTILIZĂRII SISTEMELOR INFORMAŢIONALE
ÎN ORGANELE DE DREPT” cuprinde patru paragrafe.
În primul paragraf „Sisteme informaţionale automatizate utilizate în organele de drept
ale unor state avansate” sunt examinate un şir de sisteme informaţionale ale altor state, care au
fost elaborate în baza concepţiilor de utilizare a computerelor în activitatea poliţiei, organelor
procuraturii, judecătoriilor, etc.
În paragraful al doilea „Sisteme expert în activitatea organelor de drept” se
menţionează că, una din direcţiile prioritare ale modernizării administraţiei publice este
progresul tehnic, dezvoltarea mijloacelor computaţionale, trecerea la sisteme tehnologice noi,
utilizarea tehnicii computaţionale de generaţie nouă.
Menţionăm în acest sens că, un interes deosebit prezintă capacităţile computerelor de
generaţia a V-a care operează nu doar cu datele, ci şi cu cunoştinţele. Tradiţional, computerul era
utilizat pentru efectuarea unor operaţii matematice. Acum a apărut posibilitatea de a prelucra
informaţia prezentată în mod simbolic, ceea ce a dat posibilitate de a pune sarcini neformalizate
(sau puţin formalizate), aşa numitele ştiinţe „de descriere” (ce nu folosesc strict formalizarea
matematică).
Aceste realizări stau la baza sistemelor expert, programe speciale care au capacitatea de a
rezolva sarcini complicate în baza cunoştinţelor acumulate în computer şi a unor operaţiuni cu
aceste cunoştinţe pe care, de obicei, le rezolvă specialiştii – experţi. Cu alte cuvinte, sisteme
expert sunt programele sau complexul de programe care modelează comportamentul expertului
în procesul de soluţionare a unor sarcini.
În paragraful al treilea „Actele administrative aplicate la etapa de primire-predare a
sistemului informaţional în unele state” se menţionează că actul administrativ în sistemul
informaţional al organelor de drept constituie o categorie de acte juridice adoptate sau emise de
autorităţile publice sau de funcţionarii care îşi desfăşoară activitatea în administrarea sistemului
informaţional. În standardele internaţionale şi standardele republicane putem găsi un şir de acte
necesare pentru fiecare etapă al procesului de elaborare şi implementare a Sistemului
informaţional. În opina noastră, la etapa de primire-predare a sistemului informaţional în
organele de drept ar fi binevenită preluarea experienţei internaţionale în domeniul administrării
sistemelor informaţionale şi propunem spre utilizare unele acte normative.
În paragraful al patrulea „Elaborarea şi implementarea sistemului informaţional al
organelor de drept în Republica Moldova în baza experienţei altor state” sunt generalizate
unele cerinţe generale privind asigurarea funcţionării sistemului informaţional al organelor de
drept.

14
Totodată, sunt studiate mijloacele şi metodele de asigurare de către administraţie a
securităţii sistemului informaţional cu scopul protecţiei informaţiilor, prescripţiile generale
privind asigurarea securităţii lor, pericolele ce ameninţă securitatea sistemului informaţional şi
protecţia informaţiilor de acces neautorizat.
Compartimentul „Etapele de elaborare a sistemului informaţional” este consacrat
procedeelor şi etapelor în elaborarea sistemului informaţional. Se menţionează că, elaborarea
unui sistem informaţional trebuie să treacă prin următoarele etape: cercetarea obiectului de
programare şi determinarea scopului, formarea sarcinii tehnice pentru elaborarea produsului de
program, algoritmizarea, elaborarea produsului de program, testări de control, exploatarea şi
supravegherea produsului de program, controlul şi luarea în primire a sistemului informaţional.

15
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Administrarea Sistemului informaţional reprezintă gestionarea cu fluxurile


informaţionale prin proceduri şi mijloace specifice managementului administrativ, menite să
contribuie la realizarea obiectivelor principale ale organelor de drept. Sistemul informaţional
asigură acumularea şi utilizarea eficientă a bazei de date din fiecare subdiviziune a organelor de
drept, extrem de necesare fundamentării deciziilor strategice şi atingerii obiectivelor propuse de
către acestea.
Prin intermediul mijloacelor şi tehnicilor informative şi informatice, care sunt utilizate în
Sistemul informaţional, se obţin date şi informaţii operative despre următoarele aspecte vitale
din activitatea organelor de drept:
- volumul şi dinamica evenimentelor ce au avut loc în raza de competenţă a
subdiviziunii într-un anumit interval de timp (o zi, o săptămână, o lună, un
trimestru, un semestru etc.),
- numărul şi caracterul activităţilor desfăşurate de funcţionarii din organele de drept
în scopul realizării sarcinilor acestora,
- tipul şi natura măsurilor aplicate în vederea asigurării ordinii de drept.
O bună organizare şi administrare a Sistemului informaţional al organelor de drept va
permite administraţiei să cunoască cu rapiditate informaţiile necesare fundamentării procesului
de conducere (decizia, planificarea, controlul, evaluarea) şi să îndeplinească cât mai eficient
obiectivele fiecărei subdiviziuni întru edificarea statului de drept în Republica Moldova.
Concluzii
În urma investigării problemelor reflectate în teză, au fost trase următoarele concluzii:
1. Pentru organizarea şi implementarea Sistemului informaţional integral în organele de
drept este necesară elaborarea unu şir de acte normative, care ar reglementa raporturile de
organizare, funcţionare şi administrare; principiile şi sarcinile acestui sistem; modul de
organizare şi administrare a sistemelor informaţionale utilizate deja în organele de drept ale
Republicii Moldova, într-un sistem unic.
2. Pentru a ridica eficacitatea activităţii organelor de drept este necesar:
- a utiliza cunoştinţele colective, experienţa, metodele de apreciere în grup a
informaţiei şi a consecinţelor posibile ale acţiunilor organelor de drept;

16
- a forma sisteme informaţionale computerizate, care permit în mare măsură
algoritmizarea procesului de activitate a organelor de drept şi utilizarea
experienţei colective a funcţionarilor acestora;
- a elabora reglementări metodice privind utilizarea sistemului informaţional în
activitatea organelor de drept.
3. Pentru buna funcţionare a organelor de drept este necesar ca funcţionarii acestora să
utilizeze eficient sistemul informaţional, respectiv, să posede minimum de cunoştinţe despre
organizarea şi funcţionarea acestui sistem, îndeosebi cu privire la:
- sursele prin care se alimentează cu informaţii, sistemul, circuitul acestora între
subdiviziunile organelor de drept;
- mijloace tehnice folosite pentru acumularea informaţiilor;
- cunoaşterea documentelor purtătoare de informaţii (dischete, compact discuri,
benzi magnetice etc.);
- crearea şi păstrarea informaţiilor structurate în baze de date;
- cine şi în baza căror criterii înfăptuieşte administrarea, cine rezolvă conflictele şi
erorile apărute în activitatea sistemului informaţional al organelor de drept.
4. Pornind de la specificul activităţii organelor de drept, sistemul informaţional din acest
domeniu trebuie să îndeplinească următoarele atribuţii de bază:

a) atribuţia de asigurare la nivel de stat a evidenţei unice a informaţiei referitoare la


faptele cu caracter ilicit;
b) evidenţa unică a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit
infracţiuni;

c) întocmirea şi modificarea actelor de evidenţă primară;


d) administrarea băncii centrale de date şi a băncilor locale de date, referitoare la
evidenţa populaţiei, evidenţa autovehiculelor, alte tipuri de evidenţă, stabilite de
lege, referitoare la persoane, bunuri, activităţi, evenimente ş. a.;
e) organizarea serviciului informativ şi statistic;
f) asigurarea protecţiei şi securităţii informaţiei.
5. O importanţă deosebită la utilizarea raţională şi eficientă a Sistemului informaţional al
organelor de drept, o are stabilirea cât mai corectă a categoriei de informaţii, a metodelor şi
surselor din care se va obţine informaţia, importanţa informaţiei date pentru luarea deciziilor de
către organele de drept, justificarea economică a obţinerii acestor informaţii, forma şi
periodicitatea prezentării informaţiei, precum şi metodele de procesare a acestei informaţii.

17
6. Administraţia Sistemului informaţional al organelor de drept are obligaţia de a
organiza controlul utilizării informaţiilor de către subiectele sistemului pentru a verifica – cine
utilizează şi în ce scop informaţiilor, depistarea accesului nesancţionat la informaţii, precum şi
corespunderea metodelor de colectare, stocare şi procesare a informaţiilor cerinţelor de eficienţă
şi oportunitate.
7. Prin îmbinarea posibilităţilor informative ale tuturor organelor de drept şi ale altor
organe de stat, care folosesc în munca lor schimbul de informaţii, se asigură:
- cunoaşterea mai bună a situaţiei operative cu posibilităţi de intervenţie eficientă
pentru prevenirea şi descoperirea faptelor ilicite, întru asigurarea ordinii de drept
şi a securităţii publice;
- creşterea capacităţii de acţiune a fiecărui organ de drept în parte şi pe ansamblu a
subdiviziunilor organelor de drept, precum şi a celorlalte organe informative ale
statului care participă la acest schimb de informaţii;
- evitarea unor greşeli, eforturi zadarnice prin suprapuneri sau soluţionarea în
paralel a aceloraşi cauze.
Recomandări
Pentru a îmbunătăţi activitatea organelor de drept este necesar organizarea şi
implementarea unui Sistem informaţional integrat care să asigure colectarea, prelucrarea, analiza
şi utilizarea eficientă a informaţiei din Sistem. În acest sens, propunem:
1. Elaborarea şi adoptarea unei Legi privind sistemul informaţional integrat al organelor de
drept, care va stabili principiile şi sarcinile de bază, va reglementa raporturile de organizare,
funcţionare şi administrare a sistemului informaţional integrat al organelor de drept ale
Republicii Moldova. Întru argumentarea necesităţii şi importanţei unei asemenea legi, propunem
proiectul unui capitol al acesteia – „Administrarea sistemului informaţional integrat al organelor
de drept” (proiectul se anexează).
2. Completarea unor acte normative ce reglementează procedura de evidenţă a informaţiei
privind subdiviziunile organelor de drept şi competenţa lor în acumularea şi transmiterea
informaţiei pentru evidenţă. Spre exemplu:
a) de completat alin.1 art.28 din Instrucţiunile privind evidenţa unică a infracţiunilor, a
cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni, cu următoarele:
„colaboratorii organelor de drept sunt obligaţi să pună la evidenţă rezultatele
activităţii privind desfăşurarea procesului penal (procesele-verbale de efectuare a
expertizei, procesele-verbale de reţinere a bănuiţilor etc.)”;
b) de completat art.34 al Instrucţiunii nominalizate cu următoarele: „de efectuat
evidenţa persoanei în calitate de bănuit, potrivit art. 63 al Codului de procedură
penală, din momentul reţinerii”, dar nu din momentul trimiterii dosarului penal în
instanţa de judecată, cum se practică la moment;

18
3. Pentru asigurarea integrării sistemelor informaţionale existente în organele de drept şi o
bună administrare a sistemului informaţional integrat al organelor de drept, propunem de a
elabora şi aproba Regulamentul cu privire la Centrul informaţional interdepartamental, prevăzut
şi de art.11 al HG nr.1202 din 17.10.2006. Acest Regulament, în opinia noastră, urmează să
reglementeze ordinea de numire a administratorului central al Sistemului informaţional integrat
al organelor de drept, competenţa şi atribuţiile administratorului şi a celorlalţi factori de decizie
care participă la administrarea Sistemului respectiv.
4. Propunem, de asemenea, să fie elaborată o Instrucţiune care va descrie procedura de
evaluare a activităţii atât a subdiviziunilor, cât şi a organului de drept în întregime. Criteriul de
bază al acestei evaluări trebuie să fie rezultatele activităţii subdiviziunii, numărul de funcţionari
care au efectuat procedura, rolul fiecărui funcţionar în această activitate.
5. Deoarece, la moment în Republica Moldova nu sunt utilizate sisteme informaţionale
expert, propunem să fie elaborată Concepţia şi actele normative necesare pentru organizarea şi
funcţionarea „Sistemului informaţional expert în activitatea organelor de drept”. Acest sistem
va fi destinat procesului de prelucrare şi analiză a informaţiei şi elaborarea recomandărilor pentru
luarea deciziilor concrete, obiective şi eficiente în organele de drept. Acest sistem este extrem de
util în următoarele domenii:
a) activitatea ofiţerilor de urmărire penală la momentul elaborării deciziilor;
b) procesul de prevenire a atentatelor criminale, de descoperire a infracţiunilor şi a
persoanelor care le-au organizat sau comis;
c) activitatea de căutare a persoanelor dispărute sau anunţate în căutare;
d) în pronosticul evenimentelor sau acţiunilor care pun în pericol securitatea de stat,
militară, economică sau ecologică a Republicii Moldova.
Ne dăm bine seama că realizarea acestor propuneri este destul de costisitoare şi depinde
în plină măsură de voinţa politică a conducerii ţării, care urmează să adopte o concepţie clară în
acest domeniu. Mai mult ca atât, propunerile de modernizare a sistemului informaţional al
organelor de drept, expuse în această lucrare, sunt în deplină concordanţă cu normele de
integrare Europeană puse în faţa Republicii Moldova.

Termeni cheie: administrarea sistemului informaţional, act administrativ, organe de drept,


tehnologii informaţionale, bancă centrală de date, bancă de date, standarde tehnice de stat,
sisteme de dirijare cu băncile de date, sistem informaţional al organelor de drept, evidenţă
centralizată, sisteme expert, informaţie cu caracter infracţional, protecţia informaţiei, securitatea
informaţiei, subiect funcţional, subiect direct, subiect de execuţie.

19
Conţinutul lucrării este reflectat în următoarele publicaţii:
Articole:
V.Constantinov, V.Ţaran, „Sistemul automatizat de evidenţă a contravenţiilor
administrative”, Legea şi viaţa, nr.7/1999, pag.26-28.
V.Constantinov, V.Ţaran, „Optimizarea activităţii colaboratorilor de poliţie în cercetarea
penală prin intermediul utilizării sistemului computerizat”, Legea şi viaţa, nr.1/2000, pag.31- 32.
V.Constantinov, „Utilizarea evidenţei dactiloscopice în combaterea criminalităţii”, Legea
şi viaţa, nr.4/ 2000, pag.35-37.
V.Constantinov, „Utilizarea automatizată a informaţiei criminogene în descoperirea
crimelor”, Legea şi viaţa, nr.3/2000, pag.27-30.
V.Constantinov, V.Cibotari, V.Ţaran, „Sistemul informaţional al organelor juridice
pentru asigurarea şi prelucrarea informaţiei juridice”, Analele ştiinţifice, Ediţia I, Chişinău:
Academia de poliţie „Ştefan cel Mare”, 2000, pag.41-48.
V.Constantinov, „Principiile de utilizare a tehnicii computaţionale în procesul penal”,
Revista naţională de drept, nr.11/2001, pag.66-68.
V.Constantinov, V.Ţaran, „Tehnologiile informaţionale şi dreptul”, Materialele
Conferinţei - Tehnologii moderne în instruire, Chişinău: Academia de Poliţie, 2001, pag.164-
166.
V. Constantinov, „Pericolul social ca factor în aprecierea activităţii instituţiilor de drept»,
Ordine şi lege, nr.1 (29), nr.1, 2003, pag.32-33.
V.Constantinov, „Răspunderea pentru faptele ilicite în domeniul informaticii”. // Probleme
actuale ale ştiinţelor socio-umane în condiţiile integrării europene, Chişinău: F.E.-P. „Tipogr.
Centrală”, 2006, pag.796- 800.
V.Constantinov, „Raporturile de administrare a sistemului informaţional al organelor de
drept”. // Probleme actuale ale ştiinţelor socio-umane în condiţiile integrării europene, Chişinău::
F.E.-P. „Tipogr. Centrală”, 2006, pag.262-265.
Broşuri
V.Constantinov, Şt.Carauş, „Evidenţe de informare operativă utilizate în cercetarea
penală şi descoperirea crimelor. Îndrumar informaţional pentru lucrătorul organelor de drept şi
control”, Chişinău: MAI, 2001, 44 pag.
V.Constantinov, „Evidenţe de informare operativă utilizate în activitatea de urmărire
penală şi descoperirea infracţiunilor. Ediţia II. Îndrumar informaţional pentru lucrătorul
organelor de drept”, Chişinău: MAI, 2004, 44 pag.
V.Constantinov, „Procedura de evidenţă a infracţiunilor şi a persoanelor ce le-au comis”,
Chişinău.: MAI, 2001, 68 pag.
V.Constantinov, „Sisteme informaţionale automatizate în organele poliţieneşti”, Chişinău:
MAI, 2002, 48 pag.
V.Constantinov, „Administrarea sistemelor informaţionale automatizate cu caracter
juridic”, Chişinău: MAI, 2002, 36 pag.
V.Constantinov, „Sisteme informaţionale în organele juridice ale Republicii Moldova”,
Chişinău: MAI, 2002, 44 pag.
V.Constantinov, „Conceptul elaborării unui sistem informaţional al organelor de drept”,
Chişinău: MAI, 2006, 44 pag.

20
РЕЗЮМЕ
Константинов Василий. Администрация информационной системы правовых
органов.
Диссертация на соискание ученой степени доктора права по специальности
2.00.02 – Публичное (административное) право; организация и функционирование
правовых учреждений
Институт Истории, Государства и Права Академии Наук Молдовы, Кишинэу,
2006г., Рукопись.
Информационное общество - это новая, более совершенная форма современного
общества, в котором равноправный доступ к информации и развитая информационно-
коммуникационная инфраструктура способствуют устойчивому экономическому и
социальному развитию страны, глобальной информационной интеграции. Политика
построения информационного общества в Республике Молдова является составной
частью государственной политики и содержит описание стратегических целей развития
информационного общества, государственной поддержки развития информационно-
коммуникационной инфраструктуры, повышения эффективности управления
государством.
Правоохранительные органы вступили в новый этап развития, когда самым
важным и ценным ресурсом является информация, а основной задачей - применение
автоматизированной информационной системы в процесс принятия решений и
управления своими подразделениями.
Необходимость администрирования интегрированной автоматизированной
информационной системы вызвана наличием целого ряда информационных систем
внедренных в правоохранительные органы, что в немалой степени осложняет процесс
принятия решений и оперативное управление подразделениями. Администрирование
информационной системы правовых органов обусловлено в основном необходимостью
обеспечения эффективного функционирования ведомственных информационных систем,
в первую очередь информационных систем органов уголовного преследования, судебных
инстанций, пенитенциарных учреждений.
В диссертации рассматриваются вопросы принятие решений в процессе
управления правоохранительными органами; цель, задачи и роль информационной
системы в управлении правоохранительными органами; функции администрирования
информационной системы правоохранительных органов; этапы управления информацией;
процессы обмена информацией, оперативность и корректность передачи информации.
Также, подчеркивается возможности использования экспертных информационных
систем в управлении правоохранительными органами, выдвинуты основные требования
для создания и администрирования информационной системы правоохранительных
органов.

Ключевые слова: администрирование информационной системы,


административный акт, функциональный субъект, непосредственный субъект,
исполнительный субъект, правоохранительные органы, информационные технологии,
центральный банк данных, банк данных, государственный технический стандарт, система
управления банком данных, информационная система правоохранительных органов,
централизованный учет, информация криминального характера, защита информации,
информационная безопасность.

21
SUMMARY
Constantinov Vasile
Administration of information system of legal bodies
The dissertation on competition of a scientific degree - Doctor of Right on specialties
12.00.02 - State (public) law (with specification administrative); organization and
functioning of law machinery.
The Institute of History, State and Law of the Academy of Science of Moldova, Chişinău,
2006, Manuscript.

The information society is a new, more perfect form of a modern society in which equal in
rights access to the information and the advanced information-communication infrastructure
promotes steady economic and social development of the country, global information
integration. The policy of construction of an information society in the Republic of Moldova is a
component of a state policy and contains the description of the strategic purposes of an
information society development, the state support of information - communication
infrastructure development for the purpose effectiveness of government administration.
Law machinery have entered a new stage of development when the most important and
valuable resource is the information, and the primary goal is application of the automated
information system in decision-making process and managements of the divisions.
Necessity of administration of the integrated automated information system is caused by
presence of a lot of information systems introduced in law machinery that to no small degree
complicates decision-making process and operative management of divisions. At perfection of
administration also it is caused basically, necessity of maintenance of effective functioning of
departmental information systems, first of all information systems of bodies of criminal
prosecution, judicial instances, penal jurisdictions, etc.
In the dissertation questions are examined: decision-making in managerial process by law
machinery; the purpose, tasks and information system’s role in management of law machinery;
functions of information system of law machinery; stages of management of the information;
processes of information interchange, efficiency and a correctness of information
communication.
Also, it is emphasized opportunities of expert information systems usage in management of
law machinery; the basic requirements for creation of effective information system of law
machinery are put forward.

Key words: administration of information system, administrative act, functional subject,


direct subject, executive subject, law machinery, information technologies, central bank of data,
databank, state technical standard, control system of databank, information system of the law
machinery, centralized registration, criminal character information, protection of information,
information safety.

22