Sunteți pe pagina 1din 18

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

INSTITUTUL DE ISTORIE, STAT ŞI DREPT

Cu titlu de manuscris
C.Z.U. 342. 7: 334 012.2

TRAGHIRA VASILE

DREPTUL CONSTITUŢIONAL AL OMULUI ŞI


CETĂŢEANULUI PRIVIND ACTIVITATEA DE ANTREPRENORIAT
ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea: 12.00. 02 – drept public (drept constituţional);


organizarea şi funcţionarea
instituţiilor de drept

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în drept

Chişinău, 2006
Teza a fost elaborată în cadrul secţiei Stat şi Drept a Institutului de
Filozofie, Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Conducător ştiinţific: Ignatiev Vasile, doctor în drept,


conferenţiar universitar
Referenţi oficiali: 1. Ivanov V., doctor habilitat în drept
profesor universitar
2.Cojocari E., doctor habilitat în drept
conferenţiar universitar
Susţinerea va avea loc la „____” ___________ 2006, ora ____în
cadrul şedinţei Consiliului ştiinţific specializat DH 18. 12. 00.02-10 din
cadrul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a
Moldovei, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 1, MD 2012, Republica
Moldova.
Teza de doctorat şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca
Naţională şi Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a
Moldovei.

Autoreferatul a fost expediat la „____” __________2006

Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat,


doctor în drept, conferenţiar cercetător BALMUŞ VICTOR

Conducător ştiinţific,
doctor în drept, conferenţiar universitar IGNATIEV VASILE

Autor: TRAGHIRA VASILE


©TRAGHIRA VASILE

2
INTRODUCERE
Actualitatea şi gradul de studiere a temei investigate.
Activitatea de antreprenoriat constituie suportul fundamental al existenţei
oricărui stat din lume. În Republica Moldova în perioada de tranziţie, în perioada
dezvoltării relaţiilor de piaţă şi democratizare a societăţii s-a scos în evidenţă problema
creării bazei legislative pentru ca fiecare cetăţean să-şi poată realiza dreptul său,
prevăzut de Constituţie, la activitatea de antreprenoriat de sine stătătoare.
În Republica Moldova demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera
dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori
supreme şi sunt garantate ( art. 1, alin. 3 din Constituţia Republicii Moldova).
Edificarea statului de drept în Republica Moldova, ca şi în oarecare alt stat,
care a trecut de la regimul totalitar pe calea construirii unui regim democratic nu este
posibilă fără dezvoltarea relaţiilor de piaţă în economie, unde unul dintre rolurile
principale este acordat antreprenorului.
Tema este actuală şi prin necesitatea crescândă în reglementarea juridică a
antreprenoriatului mic, unde o atenţie mare trebuie acordată protecţiei drepturilor
proprietarului, susţinerii de către stat a businessului mic.
Republica Moldova se află la început de cale în edificarea statului de drept, în
formarea unei economii de piaţă civilizată, în definirea societăţii civile. Experienţa
statelor de drept demonstrează că doar determinarea unei balanţe între interesele
societăţii şi interesele antreprenorului creează posibilitatea de prosperare a ţării.
Este necesar ca statul să conştientizeze faptul că impozitul mare îi face pe
mulţi antreprenori să se eschiveze de la plata impozitelor şi a taxelor.
Traducerea în viaţă fără piedici, fără bariere administrative, funcţionăreşti a
dreptului constituţional al fiecărui om la activitatea de antreprenoriat, susţinerea şi
protecţia de către stat a proprietăţii private, a businessului mic şi mare – toate acestea
vor crea condiţii, care nu vor speria pe investitorii străini.
Problemele sus-numite au o importanţă deosebit de mare în edificarea statului
de drept în perioada de tranziţie, în care se află ţara noastră.
Actualitatea temei constă şi în faptul că Republica Moldova merge pe calea
integrării cu statele Uniunii Europene. Aceasta determină şi necesitatea unei
restructurări radicale a întregului sistem de relaţii sociale, necesitatea trecerii la o
economie de piaţă orientată social, aspiraţia Republicii Moldova de a garanta
respectarea şi ocrotirea reală a drepturilor şi libertăţilor omului, inclusiv şi a dreptului
constituţional la activitatea de antreprenoriat.
Actualitatea temei, de asemenea, este privită şi în racursul necesităţii unui
studiu multilateral al bazelor constituţionale ale drepturilor omului şi cetăţeanului la
activitatea de antreprenoriat în Republica Moldova pentru a depista lacunele în
sistemul legislativ al republicii, cu scopul de a exprima păreri opuse pentru
perfecţionarea reglementării constituţionale a principiilor activităţii de antreprenoriat în
ţara noastră.
Problema dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului la activitatea de
antreprenoriat a obţinut o anumită reflectare în lucrările savanţilor din Rusia, Ucraina
şi din alte ţări. În Republica Moldova unele aspecte ale temei date şi-au găsit reflectare
în lucrarea dlui V. Ignatiev «Правовое регулирование малого предпринимательства:
сравнительный анализ теории и практики», în care antreprenoriatul mic este cercetat ca
obiect de reglementare pentru dreptul civil, antreprenorial şi administrativ.
Trebuie de remarcat că în literatura de specialitate au fost atinse doar unele tangenţe
ale problemei în cauză, dar un studiu multiaspectual constituţional-juridic, juridico-
comparativ se efectuează pentru prima dată.

3
Scopul şi sarcinile tezei. Scopul lucrării constă în faptul că în baza rezultatelor
obţinute de ştiinţa dreptului constituţional a efectua o investigaţie multiaspectuală a dreptului
constituţional al omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat ca unul din
epicentrele statului democratic.
În acest scop au fost puse următoarele sarcini:
- a prezenta un excurs istoric al problemei;
- a efectua o analiză conceptual juridică a dezvoltării bazelor
constituţional-juridice a activităţii de antreprenoriat în condiţiile relaţiilor de
piaţă;
- a analiza dreptul constituţional al omului şi cetăţeanului la
activitatea de antreprenoriat ca o manifestare liberă a individului în
societate şi stat;
- a caracteriza instrumentarul de reglementare a dreptului
constituţional al omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat;
- a aprecia specificul statutului constituţional al dreptului
constituţional al omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat;
- a caracteriza practica aplicării normelor de drept referitoare la
dreptul constituţional al omului şi cetăţeanului la activitatea de
antreprenoriat;
- a determina mecanismul de neutralizare a dreptului
constituţional al omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat în
Republica Moldova;
- a scoate în evidenţă coraportul dintre normele sociale, economice
şi de drept, care sunt menite a ocroti dreptul constituţional al omului şi
cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al investigaţiei. Baza
metodologică a cercetării o formează teoria cunoaşterii, cercetările fundamentale din
ştiinţa contemporană a dreptului constituţional. Tema de studiu şi caracterul sarcinilor
propuse au condiţionat necesitatea abordării complexe a acestei probleme cu scopul de
a depista realizarea reală a dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului la
activitatea de antreprenoriat.
La cercetarea temei date au fost studiate şi analizate tratate ştiinţifice ale
autorilor din Rusia, Ucraina, Franţa, Republica Moldova etc.
Inovaţia ştiinţifică a lucrării se explică prin aceea că un studiu
multiaspectual comparitiv-juridic al dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului la
activitatea de antreprenoriat se efectuează pentru prima dată.
Teza de doctorat, de asemenea, conţine o serie de recomandări ştiinţifice şi
concluzii originale, care completează problematica realizării dreptului constituţional al
omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat.
Elaborarea ştiinţifică a concluziilor şi recomandărilor ştiinţifice este legată
direct de activitatea practică de antreprenor a autorului.
Semnificaţia şi valoarea aplicativă a lucrării. În perioada de tranziţie de la
regimul totalitar la regimul democratic şi, în special, în legătură cu dezvoltarea
relaţiilor de piaţă în ţara noastră a apărut necesitatea elaborării concepţiei de traducere
în viaţă a dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului la activitatea de
antreprenoriat, a dreptului de a dezvolta capacităţi creative etc. Această necesitate este
dictată nu numai de relaţiile de piaţă noi, dar şi de crearea unor instrumente şi
mecanisme juridice, care să nu permită crearea unui regim totalitar. Prin aceasta se
explică şi importanţa teoretică a lucrării.

4
Aspectul teoretico-ştiinţific al tezei de doctor poate servi în activitatea practică
a funcţionarilor publici din organele centrale şi locale ale puterii de stat, colaboratorilor
ministerelor şi departamentelor, în sarcina cărora se află organizarea şi realizarea
procesului de activitate de antreprenoriat.
Importanţa practică constă şi în faptul că concluziile şi recomandările
ştiinţifice pot fi aplicate în procesul legislativ.
Aprobarea lucrării. Teza de doctor a fost elaborată şi discutată în cadrul
secţiei Stat şi Drept a Institutului de Filozofie, Sociologie şi Drept al Academiei de
Ştiinţe a Moldovei şi la seminarul de profil al institutului nominalizat.
Concluziile teoretice şi practice ale tezei de doctorat şi-au găsit reflectare în
cadrul comunicărilor la conferinţele ştiinţifico-practice internaţionale: Dezvoltarea
constituţională a Republicii Moldova la etapa actuală (Bălţi, 2004); Problemele
dezvoltării economiei de piaţă în statul de drept (Bălţi, 2005); Probleme actuale ale
ştiinţelor socio-umane în condiţiile integrării europene (Chişinău, 2006) etc.
Rezultatele cercetării au fost, de asemenea, reflectate în 16 publicaţii în
paginile revistei ştiinţifice de specialitate «Закон и жизнь», în diverse culegeri,
precum şi în monografia autorului «Конституционное право человека и
гражданина на предпринимательскую деятельность в Республике Молдова»,
editată în anul 2006.
CONŢINUTUL LUCRĂRII

În INTRODUCERE se conţine caracterizarea generală a cercetării, este


fundamentată alegerea şi actualitatea temei, se determină scopurile, sarcinile şi noutatea
ştiinţifică a investigaţiei, bazele metodologice şi teoretice, se scoate în evidenţă valoarea
teoretică şi practică a tezei de doctorat, se expune aprobarea lucrării.
CAPITOLUL I. ASPECTE JURIDICE ALE ACTIVITĂŢII DE
ANTREPRENORIAT. PRELIMINARII se compune din trei paragrafe.
În primul paragraf EXCURS ISTORIC AL PROBLEMEI se conţine o
analiză largă a genezei activităţii de antreprenoriat, înscrierea în constituţii a dreptului la
activitatea de antreprenoriat, se expun concepţiile principale ale dreptului constituţional
al omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat. Cu acest prilej se analizează
aşa noţiuni ca „piaţa”, „relaţiile de piaţă” etc.
Dreptul omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat are o tradiţie
veche şi ea de fiecare dată a fost determinată de relaţiile de piaţă create în societate.
În Constituţia Republicii Moldova se stipulează egalitatea tuturor formelor de
proprietate, dar, după părerea noastră, în Constituţia Republicii Moldova lipseşte
stipularea interesului social în posedarea proprietăţii. Noi am ajuns la această concluzie
analizând articolele constituţionale, care reflectă problema în cauză: art. 127 „
Proprietatea”, art. 46 „Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia”, art. 128
„Proprietatea cetăţenilor străini şi a apatrizilor” , art. 9 „Principiile fundamentale
privind proprietatea” etc.
Garantând o protecţie egală şi condiţii egale de dezvoltare pentru toate formele
de proprietate, statul, prin aceasta, se obligă să acorde drepturi egale tuturor pentru
efectuarea activităţii de antreprenoriat şi a oricărei activităţi, care nu este interzisă de
lege.
După părerea noastră, activitatea de antreprenoriat este un proces dinamic de
creare a unui profit de către o persoană fizică, de către o întreprindere sau o
organizaţie, care îşi asumă riscul şi insuccesul. Or, activitatea de antreprenoriat are un
caracter de risc.

5
În paragraful al doilea BAZELE CONSTITUŢIONAL-JURIDICE ALE
ACTIVITĂŢII DE ANTREPRENORIAT ÎN CONDIŢIILE RELAŢIILOR DE
PIAŢĂ se remarcă că structurile noi economico-juridice, care participă la activitatea de
antreprenoriat şi până acum, mai au emoţiile etapei de formare, de consolidare, care,
în cele din urmă, se reflectă negativ asupra realizării dreptului constituţional al omului
şi cetăţeanului Republicii Moldova la activitatea de antreprenoriat în condiţiile
economiei de piaţă.
Din cauza unor impozite mari, după cum dovedeşte practica, marea majoritate a
agenţilor economici iau o altă cale – cea a economiei tenebre.
Se accentuează că în Republica Moldova businessul mic se află în etapa de
formare şi are o necesitate acută de rezolvare a unor probleme organizatorice, de
drept, sociale, psihologice etc.
Dreptul constituţional al omului şi cetăţeanului Republicii Moldova la
activitatea de antreprenoriat determină posibilităţile juridice ale omului de a se ocupa
cu activitatea antreprenorială. Un suport trainic pentru aceasta serveşte şi dreptul
constituţional al omului şi cetăţeanului la proprietate privată.
Statul este obligat să garanteze dreptul constituţional al omului şi cetăţeanului
Republicii Moldova la activitatea de antreprenoriat. Aceasta obligă organele de sat să
asigure realizarea dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului Republicii
Moldova la activitatea de antreprenoriat, a dreptului constituţional al omului şi
cetăţeanului Republicii Moldova la proprietatea privată.
Spre regret, în legislaţia Republicii Moldova vis-a vis de activitatea de
antreprenoriat lipseşte referirea la responsabilitatea persoanelor cu funcţii de
răspundere, care pun piedici în desfăşurarea muncii de antreprenoriat.
În ultimul paragraf al primului capitol – „ Dreptul constituţional la activitatea de
antreprenoriat ca manifestare liberă a individului în societate şi stat” se subliniază, că,
pe de o parte, statul are interes a reglementa piaţa, are numeroase instrumente de a
influenţa asupra economiei, inclusiv şi asupra relaţiilor economice de antreprenoriat.
Acestea sunt: impozitele, planificarea, stabilirea preţurilor etc. Pe de altă parte,
antreprenorul are interesul de a participa la politica guvernului vis-a vis de activitatea
de antreprenoriat, de a influenţa reglementarea efectuată de stat în acest domeniu.
Normele constituţionale referitoare la dreptul omului şi cetăţeanului la
activitatea de antreprenoriat prevăd o colaborare în bază juridică între antreprenor şi
stat. Aceasta este o relaţie care duce de la antreprenor spre stat, în persoana organelor
statului, dar şi o mişcare a organelor statului către antreprenor.
Un rol important în manifestarea dreptului constituţional al omului şi
cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat îl are lobby-ul.
Acesta este unul dintre instrumentele centrale de informare a puterii de stat din
partea antreprenorilor despre anumite interese în domeniul activităţii de antreprenoriat
cu scopul elaborării unor direcţii de dezvoltare durabilă.
Spre regret, în Republica Moldova de multe ori lobby-ul are un caracter negativ,
adică el serveşte interesului doar a unui grup restrâns de antreprenori.
Realizarea liberă şi efectivă a dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului
la activitatea de antreprenoriat vorbeşte despre caracterul democratic şi de drept al
statului, despre statul, în care legea este pusă în capul mesei.
În acest context noi am vrea să accentuăm că atitudinea faţă de implicarea
statului în relaţiile economiei de piaţă are un caracter dualist: unii pledează pentru
implicarea statului în economie, alţii sunt împotrivă.
Investigând problema dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului la
activitatea de antreprenoriat ca o manifestare liberă a individului în societate şi stat, se

6
remarcă, că noţiunea de „libertate în activitatea de antrepronoriat” este o stare naturală
a omului şi o valoare supremă a statului.
CAPITOLUL II. BAZELE JURIDICO-CONSTITUŢIONALE ALE
ACTIVITĂŢII DE ANTREPRENORIAT ÎN REPUBLICA MOLDOVA conţine
trei paragrafe.
În primul paragraf se analizează INSTRUMENTARUL REGLEMENTĂRII
DREPTULUI OMULUI ŞI CETĂŢEANULUI LA ACTIVITATEA DE
ANTREPRENORIAT. În noţiunea de „instrumentar al reglementării dreptului
omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat” se include, în primul rând,
reglementarea constituţional-juridică a activităţii de antreprenoriat, acţiunile active ale
cetăţeanului în această direcţie, precum şi scopurile de a atinge un rezultat pozitiv în
activitatea de antreprenoriat. Recunoaşterea în Constituţia Republicii Moldova a
relaţiilor de piaţă (a pieţei), a proprietăţii private, a iniţiativei libere economice, a
concurenţei loiale în calitate de factori de bază ai economiei, trecerea la pluralismul
politic, condiţionează realizarea de facto a dreptului omului şi cetăţeanului la
activitatea de antreprenoriat.
Aceasta înseamnă că când vorbim despre realizarea de facto a dreptului omului
şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat, avem în vedere ce drepturi şi libertăţi
sunt stipulate în realizarea liberă a activităţii economice, intelectuale, inovaţionale şi
ceea ce este deosebit de important: cum se pot folosi cetăţenii de drepturile lor, cum
statul are grijă de cetăţenii săi.
Statul garantează proprietarului realizarea dreptului la proprietate în toate
formele ei, activităţi, care nu intră în conflict cu interesele societăţii.
Trebuie de asemenea de accentuat că instrumentarul reglementării dreptului
omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat se află în dependenţă de situaţia
economică a ţării, am accentua şi faptul că instrumentarul reglementării dreptului
omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat cere a fi perfecţionat.
Se remarcă că Constituţia nu poate prevedea toate detaliile. Ea trebuie să
determine prevederile de bază, iar celelalte trebuie să fie reflectate în legi ordinare şi
acte normative.
În paragraful al doilea este investigat „Statutul constituţional al dreptului
omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat”.
Se accentuează că dreptul constituţional al omului şi cetăţeanului la activitatea
de antreprenoriat este determinat de art. 126, 127, 128 şi alte numeroase stipulări ale
Constituţiei Republicii Moldova, dar şi prin drepturile, libertăţile şi obligaţiile
constituţionale ale omului şi cetăţeanului.
Se reliefează că în constituţiile mai multor state nu întotdeauna se stipulează
expresis verbis dreptul omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat. Dreptul
constituţional al omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat este strâns legat
de dreptul la libertatea de creaţie ştiinţifică, tehnică etc., consfinţite în art. 33 al
Constituţiei Republicii Moldova.
În paragraful al treilea se analizează PRACTICA APLICĂRII
NORMELOR DE DREPT REFERITOARE LA DREPTUL OMULUI ŞI
CETĂŢEANULUI LA ACTIVITATEA DE ANTREPRENORIAT.
Aspiraţia Republicii Moldova de a edifica un stat de drept a implicat anumite
schimbări în abordarea problemelor drepturilor omului, inclusiv şi în tratarea dreptului
omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat, prin stipularea în Constituţie a
libertăţii persoanei, libertăţii activităţii economice, dreptul la proprietate privată,
dreptul la o activitate liberă de antreprenoriat.

7
Ridicarea dreptului omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat la rang
de drept constituţional are o deosebită importanţă acum în perioada de trecere la
economia de piaţă, de edificare a statului de drept în Republica Moldova, în care
iniţiativa şi caracterul întreprinzător al antreprenorului, atât din businessul mic, cât şi
din cel mare trebuie să se facă în interesul societăţii, a statului şi a individului.
Este de remarcat poziţia activă în elaborarea legilor privind activitatea de
antreprenoriat din partea Parlamentului, a Guvernului şi a organelor administraţiei
publice locale.
În Republica Moldova în perioada de trecere de la regimul totalitar la cel
democratic, la dezvoltarea relaţiilor de piaţă, au fost edictate numeroase legi, multe
dintre care rămâneau doar pe hârtie. Toată greutatea în procesul de reglementare a
activităţii de antreprenoriat constă în faptul ca conţinutul normelor de drept să nu
limiteze nici statul, dar nici individul, acordând cetăţenilor săi libertatea de a produce
bunuri materiale, intelectuale etc., libera circulaţie în spaţiul economic şi de drept.
De asemenea se accentuează că statul poate institui limitări în drepturi şi
libertăţi care sunt prevăzute doar în legi. În Constituţia Republicii Moldova în art. 54
este prevăzută restrângerea unor drepturi sau a unor libertăţi.
În legea Republicii Moldova „ Despre susţinerea şi protecţia businessului mic”
Nr. 112 din 20.05.94 se conţine un articol aparte despre limitarea subiectelor
bissinesului mic, art. 20.
Încă un aspect important al problemei în cauză este limitarea de către stat a
monopolizării şi concurenţei neloiale pe piaţă, ceea ce este reflectat în Constituţia ţării
noastre prin art. 126 „Economia”.
După părerea noastră acesta este un pas hotărâtor în realizarea dreptului omului
şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat. Libertatea comerţului şi activităţii de
întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării
tuturor factorilor de producţie se dovedesc a fi unele dintre garanţiile realizării
dreptului omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat.
CAPITOLUL III. RELAŢIILE JURIDICO-STATALE ŞI DE
ANTREPRENORIAT ÎN REPUBLICA MOLDOVA conţine trei paragrafe.
În primul paragraf se cercetează GARANTAREA CONSTITUŢIONALĂ A
DREPTULUI OMULUI ŞI CETĂŢEANULUI LA ACTIVITATEA DE
ANTREPRENORIAT ÎN REPUBLICA MOLDOVA.
Ca şi în orişice stat democratic, şi în Constituţia Republicii Moldova drepturile
şi libertăţile oamenilor şi cetăţenilor trebuie să fie garantate.
Prin noţiunea de „garantarea constituţională a dreptului la activitatea de
antreprenoriat” subînţelegem sistemul de mijloace constituţionale şi de drept,
determinate atât de Constituţia ţării, cât şi de legislaţia privind activitatea de
antreprenoriat.
Necesitatea obiectivă de a realiza în realitate dreptul omului şi cetăţeanului la
activitatea de antreprenoriat s-a dezvoltat şi se dezvoltă pe principiile statului
democratic, pe principiile statului de drept.
Statul trebuie să asigure o protecţie dură a drepturilor omului, inclusiv şi a celui
la o activitate liberă de întreprinzător.
Asigurarea actuală a protecţiei antreprenoriatului este fixată în Constituţia
Republicii Moldova, în legislaţia privind antreprenoriatul. Codul Penal al Republicii
Moldova de asemenea prevede răspunderea pentru încălcarea drepturilor
întreprinzătorilor.
De exemplu, art. 73 al Codului Penal al Republicii Moldova prevede
deposedarea de dreptul de a practica activitatea de antreprenoriat a persoanei juridice.

8
Art. 74 al Codului Penal al Republicii Moldova prevede lichidarea persoanei
juridice.
Conform Codului Penal al Republicii Moldova , pseudoantreprenoriatul se
pedepseşte prin lege.
Paragraful al doilea este consacrat REALIZĂRII DE FACTO A
DREPTULUI OMULUI ŞI CETĂŢEANULUI LA ACTIVITATEA DE
ANTREPRENORIAT ÎN REPUBLICA MOLDOVA.
Se accentuează că numeroase constituţii ale statelor conţin prevederi despre
faptul că drepturile şi libertăţile omului sunt ocrotite de lege. Asigurarea dreptului
omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat, inclusiv şi a dreptului de
proprietate formează o componentă de bază a statului democratic.
Se scoate în relief că atât în Constituţia Rusiei, cât şi în Constituţia Republicii
Moldova sunt stipulate condiţiile economice în care se realizează dreptul omului şi
cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat, precum şi mecanismul de transpunere a lor
în viaţă.
Or, garanţiile constituţionale nu sunt altceva decât un mecanism puternic de
traducere a stipulărilor Constituţiei în viaţa de toate zilele.
Noi am vrea să accentuăm că garanţiile economice joacă rolul hotărâtor în
asigurarea de facto a dreptului omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat.
Noi, de asemenea mai cunoaştem perioada sovietică în istoria ţării noastre când nu era
recunoscută proprietatea privată, iar prin aceasta nu se mai putea vorbi de o activitate
liberă de antreprenoriat.
Dacă e să comparăm Constituţia Republicii Moldova cu constituţiile altor ţări,
de exemplu, a Germaniei, a Franţei, a Spaniei, despre prevederea privind proprietatea
privată şi a dreptului omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat, atunci
observăm că în Constituţia Republicii Moldova lipseşte prevederea despre obligaţiunea
socială a proprietarului, a întreprinzătorului.
Libertatea activităţii de antreprenoriat este garantată printr-o serie de articole
din Constituţia Republicii Moldova, este asigurată de faptul că creaţia nu este supusă
cenzurii (art. 33), protecţia proprietăţii private. În afară de aceasta , conform art. 126 al
Constituţiei Republicii Moldova statul trebuie să asigure libertatea comerţului şi
activităţi de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale etc.
Conform părţii (1), art. 26 al Codului civil al Republicii Moldova, persoana
fizică este în drept să se ocupe de activitatea de antreprenoriat fără a forma o persoană
juridică.
De asemenea, conform art. 27 al Codului civil al Republicii Moldova
întreprinzătorul individual, în calitate de persoană fizică, răspunde material cu toată
averea sa, conform legii.
În paragraful al treilea se cercetează NORMELE DE DREPT, SOCIALE,
ECONOMICE, CARE SUNT MENITE A OCROTI DREPTUL OMULUI ŞI
CETĂŢEANULUI LA ACTIVITATEA DE ANTREPRENORIAT .
Se remarcă că atitudinea faţă de protecţia drepturilor şi libertăţilor omului este
o piatră de încercare atât în interiorul statelor, cât şi din punct de vedere al relaţiilor
internaţionale şi al dreptului internaţional.
Drepturile constituţionale ale omului şi cetăţeanului au anumite mijloace
specifice de protecţie, la care se referă şi mecanismul constituţional-judiciar, protecţia
judiciară, acţiunile administrative ale puterii executive, dreptul la autoapărare,
mecanismul juridic internaţional de protecţie a drepturilor omului.

9
Dintre alte mijloace şi metode de protecţie a drepturilor constituţionale ale
omului şi cetăţeanului în unison cu alţi jurişti am mai menţiona instituţia avocatului
parlamentar, contenciosul administrativ etc.
Am dori să remarcăm că, după părerea noastră, protecţia drepturilor
constituţionale ale omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat într-un grad
mai mare decât protecţia drepturilor politice depinde de situaţia din economia ţării, de
resursele naturale ale ţării.
Art. 2 al Pactului Internaţional despre drepturile sociale, economice şi culturale
indică dependenţa în realizarea drepturilor social economice de situaţia din economie
şi la resursele pe care le posedă ţara. Aici se indică că traducerea în viaţă a drepturilor
social-economice trebuie să se facă în dependenţă de factorii economici atinşi.
Refuzul statului de a etatiza economia, recunoaşterea faptului că proprietatea
privată este o necesitate, au schimbat rolul statului în dezvoltarea economiei.
Noi am vrea să menţionăm că rolul statului în perioada de tranziţie este diferit
de cel din statele cu economie înalt dezvoltată.
După părerea noastră, în virtutea refuzului de centralizare economică, refuzul de
a planifica s-a pierdut acel grăunte raţional, care trebuia să dea începutul relaţiilor de
piaţă.
La etapa actuală în Republica Moldova s-a format un sistem determinat de
organe de stat care coordonează activitatea şi protecţia antreprenorilor.
Un loc aparte în acest proces îi revine Parlamentului. Legile edictate de
Parlament au drept scop a reglementa procesul de activitate antreprenorială, formele
juridice de organizare, protecţia drepturilor antreprenorilor etc.
Guvernul Republicii Moldova, ca organ suprem al puterii de stat, asigură
executarea legilor, inclusiv şi a celor referitoare la realizarea dreptului constituţional la
activitatea de antreprenoriat.
Se accentuează că protecţia judiciară este cel mai efectiv mijloc de protecţie a
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Normele constituţionale privind protecţia judiciară a drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului şi cetăţeanului servesc drept o garanţie a dreptului la activitate
antreprenorială.
Art. 20 al Constituţiei stipulează accesul liber la justiţie. Dacă cetăţeanul este
nemulţumit de judecata naţională, atunci el se poate adresa Curtea europeană pentru
Drepturile Omului.
În îndeplinirea realizării dreptului omului şi cetăţeanului la activitatea de
antreprenoriat un rol important îl are şi principiul neretroactivităţii legii.
Acesta coroborează şi cu articolul constituţional ce se referă la dreptul fiecărui
om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle (art. 23 al Constituţiei).
Se remarcă, de asemenea că legislaţia actuală în domeniul antreprenoriatului
este deseori controversată.
Eficienţa protecţiei juridice a antreprenorilor constă şi în principiul prezumţiei
nevinovăţiei.
În multe constituţii se indică asupra caracterului social al activităţii
proprietarului, care are şi anumite obligaţiuni faţă de societate Aşa, de exemplu, se
face în Constituţia Spaniei.
Noi considerăm că o lacună a Constituţiei noastre este faptul că în Constituţie
nu se stipulează caracterul social al statului nostru. Caracterul social al statului este
prevăzut în mai multe Constituţii ale ţărilor Europei Centrale şi de Est, care s-au
debarasat de regimul totalitar.

10
Astfel, în art. 8 al Constituţiei Federaţiei Ruse este dezvoltat pe larg caracterul
social al statului rus.
Constituţia Republicii Moldova declară doar că „Republica Moldova este un
stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera
dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori
supreme şi sunt garantate” (art. 1, alin. 3).
Cineva poate reproşa că nu e numaidecât a se proclama în articol aparte
caracterul social al statului. Important e că acest caracter să se găsească în alte articole
ale Constituţiei. Or, una dintre caracteristicile principale ale statului social este
asigurarea unui trai decent.
În Constituţia Republicii Moldova se stipulează direct că „Statul este obligat să
ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea
şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea
medicală, precum şi serviciile sociale necesare.
Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie,
bătrâneţe sau celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor
împrejurări independente de voinţa lor (art. 47 al Constituţiei).
Iată de ce considerăm necesar stipularea în Constituţie a caracterului social al
statului.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ŞTIINŢIFICE

Analiza rezultatelor tezei de doctorat „Dreptul constituţional al omului şi


cetăţeanului privind activitatea de antreprenoriat în Republica Moldova” ne-a
condus la următoarele concluzii ştiinţifice:
În condiţiile actuale ale perioadei de tranziţie şi de formare a statalităţii
Republicii Moldova, traducerea reală în viaţă a dreptului omului şi cetăţeanului la
activitatea antreprenorială are o deosebită importanţă, or, activitatea de antreprenoriat
este suportul economic al fiecărui stat.
În cercetarea efectuată noi ne-am oprit la geneza muncii de antreprenoriat,
formele de dezvoltare a acesteia, stipularea în constituţiile mai multor state ale lumii a
dreptului la activitatea de antreprenoriat, inclusiv şi asupra situaţiei create la ora actuală
în Republica Moldova în acest domeniu.
Perfecţionarea reglementării juridice a dreptului constituţional al omului şi
cetăţeanului la activitatea antreprenorială va contribui la optimizarea activităţii statului.
Problemele luate în discuţie în teza de doctorat reflectă cele mai meritorii
aspecte ale politicii duse în domeniul antreprenoriatului în Republica Moldova.
Este bine cunoscut că legislaţia oricărei ţări se schimbă în dependenţă de
evoluţia societăţii, în dependenţă de transformările în societate, în economie, politică,
relaţii internaţionale. Republica Moldova nu face excepţie.
În procesul de cercetare a temei noi am ajuns la concluzia că schimbările care
se fac în domeniul reglementării juridice a antreprenoriatului, deseori sunt axate pe
sporirea impozitelor, oferirea unor facilităţi, schimbarea unui impozit pe altul, dar nu se
fac spr perfecţionarea
mecanismului de realizare a dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului la
activitatea antreprenorială. Perfecţionarea trebuie să aibă un caracter complex.
De asemenea, considerăm că trebuie să se ia în consideraţie nu numai protecţia
intereselor bugetului de stat, dar şi asigurarea drepturilor constituţionale şi a intereselor
legale a fiecărui antreprenor.
Se ştie că noi nu atragem într-o mare măsură investitorii străini, drept rezultat
al circumstanţelor create. Dar, totodată, se ştie că nu numai investitorii străini sunt

11
suportul economiei ţării noastre, ci şi cei autohtoni. Iată de ce trebuie de creat un cadru
legislativ pe picor de egalitate între toţi investitorii.
În acst aspect de asemenea, considerăm că art. 58 al Constituţiei Republicii
Moldova – “Contribuţii financiare” trebuie să se atribuie la toţi, nu numai la cetăţenii
Republicii Mioldova.
Iată de ce propunem primul alineat al acestui articol – “ Cetăţenii au obligaţia
să contribuie prin impozite şi prin taxe la cheltuielile publice” să fie redactat în felul
următor: “Persoanele sunt obligate să contribuie prin impozite şi prin taxe la
cheltuielile publice” .
Întru realizarea de facto a dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului la
activitatea de antreprenoriat considerăm că art. 132 al Constituţiei Republicii Moldova
trebuie completat în felul următor: “Norma de drept cu referire la stabilirea de noi
impozite şi taxe generale de stat şi locale trebuie să fie scoasă la o discutare a întregului
popor”.
Caracterul controversat al legislaţiei referitoare la antreprenoriat contribuie la
sporirea economiei tenebre, ceea ce duce la reducerea contribuţiilor în buget, la
ridicarea preţurilor la alimente, la servicii, în legătură cu ce oamenii îşi caută un loc de
muncă mai sigur şi pleacă peste hotarele ţării noastre. Considerăm că aceasta este o
încălcare a drepturilor omului nu numai pentru a activa în domeniul antreprenoriatului,
dar este şi o încălcare a a drepturilor cetăţenilor la muncă, la protecţia sănătăţii etc.
Partea 1 a art. 1 a Legii Republicii Moldova “Despre activitatea de
antreprenoriat şi întreprinderi” Nr. 845- XII din 3.01. 92 Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 1994, Nr. 2/33 din 28.02. 94 cu modificările şi completările ulterioare a se
expune în următoarea redacţie: “Activitatea de antreprenoriat este o activitate de sine
stătătoare economică a subiectului în scopul obţinerii venitului de antreprenoriat,
efectuată cu asumarea propriului risc şi a responsabilităţii cu avutul său”.
În opinia noastră, această definiţie reflectă mai exact esenţa activităţii de
antreprenoriat, deoarece noţiunea de “venit” este mai largă decât noţiunea de “beneficiu
net”. La un moment dat al activităţii, întreprinzătorul poate să nu obţinăun beneficiu net,
sau altfel spus, el nu poate obţine sistematic beneficiu net
Constituţia ţării noastre ar trebui să stipuleze funcţia socială a proprietăţii
private. Lipsa acestei prevederi în Constituţie duce la utilizarea dreptului de proprietate
privată în detrimentul bunului social, deoarece nu conţine prevederea responsabilităţii
sociale a persoanelor ce activează în antreprenoriat.
În legătură cu aceasta apare întrebarea de a stipula în Constituţie obligaţiile
antreprenorului faţă de fondul obştesc. În special este bine a introduce în Constituţie
norme, ce ar conţine cerinţe speciale faţă de capacităţile antreprenorului.
Cea mai importantă schimbare a cerinţelor înaintate faţă de ţntreprinzători şi
activitatea de antreprenoriat trebuie să fie inclusă în legislaţia despre antreprenoriat.
Chestiunea constă în faptul că prevederile constituţionale în virtutea stabilităţii
şi rigidităţii lor nu pot fi aplicate în reglementarea relaţiilor de piaţă. Rolul lor este altul,
şi anume, granatarea stabilităţii şi previziunea legislaţiei referitoare la antreprenoriat.
Granţiile constituţionale ale activităţii de antreprenoriat, deşi se conţin aproape
în toate părţile Constituţiei, deseori sunt formulate în normele ce determină
competenţele puterii.
Traducerea în viaţă a dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului privind
activitatea de antreprenoriat de facto este departe de realităţile zilei. Iată de ce noi
considerăm că este necesar a stipula caracterul social al statului în Constituţia ţării
noastre.

12
În scopul unei protecţii eficiente a drepturilor antreprenorilor e necesar a
perfecţiona mecanismul de protecţie a cetăţenilor în general şi a antreprenorilor în
special.
Considerăm necesar a sistematiza actele normativ-juridice, care concretizează
dreptul constituţional al omului şi cetăţeanului privind activitatea de antreprenoriat în:
“Codul Republicii Moldova privind activitatea de antreprenoriat”.

Publicaţiile autorului la temă:

1. Трагира В. Саниахметова Н. Конституционное право на


предпринимательскую деятельность. Материалы международной научно-
теоретической конференции. Конституционное развитие Республики Молдова на
современном этапе. 22-23 сентября 2004, мун. Бэлць. Кишинэу: Tipografia
Centrală, 2004, стр. 195-201. (0,7 a.л).
2. Трагира В.П. К вопросу о понятии «предпринимательская
деятельность». Конституционное развитие Республики Молдова на современном
этапе. Материалы международной научно-теоретической конференции – 22-23
сентября 2004, мун. Бэлць. Кишинев: Tipografia Centrală, 2004, стр.1030-1033. (0,5
а.л.).
3. Трагира В.П. Предприниматель как субъект функционирования
рыночной экономики. Проблемы развития рыночной экономики в правовом
государстве. Материалы Международной научно-теоретической конференции
Бэлць, декабря 2004 года, INED. 2005, cтр. 399 - 402. (0,4 а.л.).
4. Трагира В.П. Конституционное право гражданина на занятие
индивидуальной предпринимательской деятельностью. Закон и Жизнь, 2005, №
4, стр. 58. (0,1 а.л.).
5. Трагира В.П. Современное понимание сущности предпринимательской
деятельности. Материалы международной научно-теоретической конференции.
Конституционное развитие Республики Молдова на современном этапе. 22-23
сентября 2004, мун. Бэлць. Кишинэу: Tipografia Centrală, 2004, cтр. 585-586. (0,2
а.л).
6. Трагира В.П., Саниахметова, Н. Конституционные права человека и
гражданина на занятие предпринимательской деятельностью. Закон и
жизнь, 2005, № 2, стр.26-28. (0,2 а.л).
7. Трагира В.П. Право собственности индивидуальных
предпринимателей. Закон и жизнь, 2005, № 3, стр. 54-55. (0,2 а.л).
8. Трагира В.П. Сущность конституционного права человека и
гражданина на предпринимательскую деятельность. Закон и жизнь, 2005, №
5, стр. 56. (0,1 а.л).
9. Трагира В.П., Валейко, В.П., Волк, В.В., Стойкевич, Ю.М. Бизнес-
планирование в рыночных условиях. Учебное пособие. /Под общей ред. В.П.
Валейко. Кишинэу: ULIM, 1999, 48 с. (3 л.а).
10. Трагира В.П., Валейко В.П., Ермураки А.Г, Волк В.В., Стойкевич Ю.М.,
Брокерская деятельность в условиях рынка / Под общей ред. В.П. Валейко.
Кишинэу: ULIM, 1998, 76 с. (4,5 а.л).
11. Трагира В.П., Валейко В.П., Волк В.В., Стойкевич Ю.М., Мруг И.В.,
Кононов В.М. Принципы создания и функционирования свободных
экономических зон. Кишинев: ULIM, 1999, 76 с. (4,5 а.л).

13
12. Трагира В.П., Валейко В.П., Филат К.Г., Стойкевич Ю.М. Зоны
свободного предпринимательства в Республике Молдова. Кишинэу: 1997, 24 с.
(1,2 а.л.).
13. Трагира В.П. Актуальные вопросы реализации конституционного права
человека и гражданина на предпринимательскую деятельность. Материалы
международной научно-теоретической конференции. Актуальные проблемы
общественно-гуманитарных наук в условиях европейской интеграции. 28 января
2006 г., Кишинэу: 2006, стр. 108-111. (0,5 а.л.).
14. Трагира В.П. Проблемы реализации конституционного права
человека и гражданина на предпринимательскую деятельность в Республике
Молдова. Закон и жизнь, 2006, № 2, стр.44-48. (0,5 а.л.).
15. Трагира В., Игнатьев В. Правовые проблемы саморегулирования
предпринимательства и межотраслевого развития в науке. Материалы
международной научно-теоретической конференции. Актуальные проблемы
общественно-гуманитарных наук в условиях европейской интеграции. 28 января
2006 г., Кишинэу: 2006, стр. 202-205. (0,5 а.л.).
16. Трагира В. Конституционное право человека и гражданина на
предпринимательскую деятельность в Республике Молдова. Кишинэу: Tipografia
Centrală, 2006, 230 с. (14,5 а.л.).

АННОТАЦИЯ
Трагира Василий. «Конституционное право человека и гражданина на
предпринимательскую деятельность в Республике Молдова»
Диссертационная работа посвящена исследованию комплекса научно
практических проблем, касающихся реализации конституционного права
человека и гражданина на предпринимательскую деятельность в Республике
Молдова. В этом контексте рассматриваются понятие, концепт, слагаемые и
принципы, составившие основу понятия «конституционное право человека и
гражданина на предпринимательскую деятельность».
Диссертационная работа начинается с раскрытия понятия
«предпринимательская деятельность» на протяжении веков, его эволюции во
времени и в зависимости от социально-политических и экономических условий в
обществе. Исследуются юридические основы и сущность конституционного права
человека и гражданина на предпринимательскую деятельность в условиях
рыночных отношений.
Отдельное место отведено изучению правовой конкретизации данного
права в Конституции Республики Молдова, в отраслевом законодательстве, в
конституциях развитых стран, в конституциях стран новой демократии, какими
являются государства Центральной и Восточной Европы.
В работе освещается ряд проблем реализации конституционного права
человека и гражданина на предпринимательскую деятельность в Республике
Молдова. В этом плане отдельное место отведено исследованию механизма
конституционной реализации данного права.

14
Большое внимание уделено ограничению конституционного права
человека и гражданина на предпринимательскую деятельность в Конституции
Республики Молдова, в нормативных актах, в конституциях других стран, а также
в международных документах.
Особое место занимает исследование конституционных гарантий
(политических, экономических, правовых) как объективной необходимости
обеспечения конституционного права человека и гражданина на
предпринимательскую деятельность в Республике Молдова.
В заключение предпринята попытка сформулировать ряд выводов и
научных рекомендаций, призванных улучшить ситуацию в данной области.
Диссертационная работа может быть использована в качестве дидактического
материала в преподавании на юридических факультетах университетов.

15
ADNOTARE
TRAGHIRA VASILE. „Dreptul constituţional al omului şi cetăţeanului
privind activitatea de antreprenoriat în Republica Moldova”
Teza de doctorat este consacrată cercetării complexe a problemelor ştiinţifico-
practice legate de realizarea dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului la
activitatea de antreprenoriat în Republica Moldova. Studiul începe cu investigarea
delimitării noţiunii de „activitate de antreprenoriat” de-a lungul istoriei, evoluţia ei în
timp în dependenţă de condiţiile social-politice şi economice. Se cercetează bazele
juridice şi esenţa dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului la activitatea de
antreprenoriat în condiţiile economiei de piaţă.
Un loc aparte este acоrdat studierii consacrării acestui drept în Constituţia
Republicii Moldova, în actele normative privind activitatea de antreprenoriat, în
constituţiile ţărilor dezvoltate şi a celor de democraţie tînără, cum sunt cele din Europa
Centrală şi de Est. În lucrare se analizează o serie de probleme care împiedică realizării
dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat în
Republica Moldova. În acest plan un loc aparte este rezervat cercetării mecanismului de
realizare constituţională a dreptului în cauză.
O atenţie deosebită se acordă limitării dreptului constituţional al omului şi
cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat în Constituţia Republicii Moldova, în actele
normative de specialitate, în constituţiile mai multor ţări, precum şi în tratatele şi
documentele internaţionale. Un loc important în lucrare îl ocupă cercetarea garanţiilor
constituţionale, politico-economice şi de drept ca necesitate obiectivă de asigurare a
dreptului constituţional al omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat în
Republica Moldova.
În final se fac unele concluzii şi recomandări ştiinţifice, inclusiv de lege
ferenda, menite de a ameliora situaţia în domeniu.
Teza de doctorat poate fi folosită atît în calitate de izvor didactic în cadrul
facultăţilor de drept ale universităţilor şi creaţie legislativă, cît şi pentru antreprenori şi
alte persoane interesate, graţie editării în anul curent de către autor a monografiei cu
titlul „Конституционное право человека и гражданина на предпринимательскую
деятельность в Республике Молдова”.

16
ANNOTATION
TRAGHIRA VASILE. “Constitutional law of the person and the citizen
related to the entrepreneurial activity in the Republic of Moldova”
The thesis is dedicated to the study of scientific- practical problems. Regarding
the realization of the constitutional rights of the person and the citizen to the
entrepreneurial activity in the Republic of Moldova.
In this context, is considered the fact that the notion, concept and principles,
lain on the basis of the notion „constitutional rights of the person and citizen to the
entrepreneurial activity”, are considered.
The thesis begins with the revealing of the notion “entrepreneurial activity”
during centuries, its evolution depending of the social-political and economical
conditions in the society. The juridical basis and the essence of the constitutional rights
of the person and citizen to the entrepreneurial activity in the Republic of Moldova are
studied, in the conditions of market economy.
A separate place is dedicated to the study of the legal concretization of the
given right in the Constitution of the Republic of Moldova, branch legalization,
constitution of developed countries, constitution of the countries with new democracy
such as countries of the Central and Eastern Europe. A number of problems in the
realization of the constitutional rights of the person and citizen to the entrepreneurial
activity in the Republic of Moldova in normative documents, constitutions of other
countries as well as in international documents.
A special place is dedicated to the research of constitutional guarantees
(political, economical, and legal) as an objective necessity to ensure constitutional rights
of the person and citizen to the entrepreneurial activity in the Republic of Moldova.
In the end, is made an attempt to formulate a number of conclusions and
recommendations, aiming at improving the situation in this field. It can be used as
didactical material for studies in the juridical faculties of the Universities.

17
КЛЮЧЕВЫЕ СЛОВА:

предпринимательская деятельность, предприниматель, рыночная экономика,


конституционное право человека и гражданина на предпринимательскую деятельность,
механизм реализации конституционного права на предпринимательскую деятельность,
охрана и защита конституционного права человека и гражданина на
предпринимательскую деятельность, рынок, рыночные отношения, хозяйственная
деятельность, конкуренция, предпринимательская деятельность, направленная на
монополизацию и недобросовестную конкуренцию, защита добросовестной конкуренции,
добросовестная конкуренция, бизнес, нечестный бизнес, безответственность
предпринимателя, предпринимательское воспитание, предпринимательский опыт,
цивилизованное предпринимательство, свободное предпринимательство, частная
собственность, инновационная частная деятельность, свободная конкуренция, свободная
экономическая деятельность, свобода предпринимательства, частная хозяйственная
инициатива, обеспечение и защита предпринимательской деятельности, препятствия для
реализации прав на предпринимательскую деятельность, ответственность
предпринимателя, ограничения ведения предпринимательской деятельности и др.

Cuvinte - cheie:
activitate de antreprenoriat, antreprenor, economie de piaţă, drept constituţional al
omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat, mecanismul de realizare a dreptului
omului şi cetăţeanului la activitatea de antreprenoriat, ocrotirea dreptului omului şi cetăţeanului
la activitatea de antreprenoriat, Piaţă, relaţii de piaţă, activitate de gospodărire, Concurenţă,
activitate de antreprenoriat, îndreptată spre monopolizare şi concurenţă neloială, ocrotirea
concurenţei loiale, concurenţă loială, business, business neloial, lipsa de răspundere a
antreprenorului, educaţie de antreprenoriat, experienţă de activitate de antreprenoriat, activitate
de antreprenoriat civilizată, activitate de antreprenoriat liberă, proprietate privată, activitate
privată inovaţională, iniţiativă privată de gospodărire, concurenţă liberă, activitate economică
liberă, libertatea antreprenoriatului, аsigurarea şi ocrotirea activităţii antreprenoriale, bariere în
realizarea dreptului de activitate antreprenorială, răspunderea antreprenorului, limitarea
activităţii de antreprenoriat etc.

Key-words:
entrepreneurial activity, entrepreneur, market economy, constitutional rights of the
person and citizen to the entrepreneurial activity, the mechanism of realization of the
constitutional rights to the entrepreneurial activity, market, markets relations, economical
activity, competition, entrepreneurial activity directed to towards monopolization and unfair
competition, protection of fair competition, fair competition, business, dishonest competition,
entrepreneur’s irresponsibility, entrepreneurial education, entrepreneurial experience, civilized
entrepreneurship, free entrepreneurship, private propriety, innovation private activity, free
competition, free economical activity, freedom of entrepreneurship, private economical
initiative, assurance and protection of entrepreneurial activity, impediments in the realization of
the rights to the entrepreneurial activity, entrepreneur responsibility, restrictions in conducting
entrepreneurial activity, entrepreneur responsibility, restrictions in the entrepreneurial activity
etc.

18