Pavel Corut

J

OctogonuJ in acpune Cartea I

QUINTA SPARTA

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationals a Romaniei

CORUT, PAVEL . ..

Quinta sparta / Pavel Corut - Ed. a 7-a, rev. - Bucuresti-

Devadata 2005

ISBN 973-87465-0-7

821.135.1-31

Editia a VII-a (revizuita): 2005

Copyright © ! 992-2005 Corut Pavel

ISBN 973_-87465-077

Pavel Coruf

QUINTA SPARTA.

Atentionare.

¥ fictiune UD rod al

. arti este 0 pura " ~

Cont;nutul aeestel e ". . ~ . or reprosa, poate, ea

t"". . . - Olton Iffil v " d

fanteziei mele. U?-ll r~u:. dios de realitate, identifiean u-se

fi tiunea se apropie pnm ~

Ie _ .1

ccdn prea des eu ~eeas~a. de;> Nu trageti, domnilo~ to~ara~l:

Ce ~ putea sa le r~w: . tii Hi cad top eel UC191

. ti destule vieti pe con!? 1m, , _

Oneum, ave, . 9 sunt opera voastra. . .?

d - 22 decembne 198 . U· ce mal ~tepta~l.

upa . .pUitit gregelile. vOl

Ceau!?escu si-a

Pavel Conu

QUINTA SPARTA 5

Capitolul1 VARAIN, TE DUel iN lAD!

o centrals de spionaj nu e tocmai un pension de dornnisoare, In mod sigur, Dumnezeu nu ne-a faeut pe noi, spionii, dupa chipul ~i asemiinarea Lui. Prea suntemjosrnei si urati pe dinauntru prea scormonim cu mintile dupa cele mai perfide metode de a corupe 9i lnsela, de a schilodi si distruge pe cei din tabara ad versa. Unii 0 facem pentru bani altii din orgoliu ori datorita faptului ca ne-arn deprins cu ideea ca asa merg treburile in lumea noastra. Teoretic, noi, cei din Octagon, o faeem dill patriotism §i in nurnele Legii. Cand, insa, vezi pe unuJ dintre eolegii t:ai ell nervii fiieuti prastie, transformat intr-o griimacia de carne tremuranda, te apuca 0 furie rece si distrugatoare i'rnpotriva eelorlaln. Ce putere mai are atunci Legea?

•••

Pe Dan I-a adus a lega11lTii, till agent grec IDa identitate.

Asa sunte01 noi, f"ara identitate. Sau, cu prea multe identitati. c~~ 0 fi. reu~it green] sa-l treaca prin doua vami ramane 0 tama. U~or nu i-a fast, caci Dan era mal reiu dedit un mort. Cu !huh tnai rau Mortii inchid ochii si stall cuminti inrnormintet-

6 Pavel Corur ~ .

al .. " .. rtam pentru nedreptatils

.. ". iangem. pe tu 11 le. . •.

lor. Pe unu 11 P . . ". 'tam mal devreme sau mal

facute. Pe toti, tara exceptie, u Ul uteai sa nu tii seama. N u

tarziu, Dan era un moz:t ~e clare nu ~ mic Vorbea' insa. Repeta

. . .. . nu mal mte egea ill . b II

mal stia DlIDlC, • Is this the way to the har our.

bot parola de contact. s caunro

1s this the way.. t tel Esti acasa, Sunt cu,

D mai baiatule, trezes e- . 'f

- ane,

. M- recunosti?

Varain, ~. . . the harbour? Is this the way ...

:- Is this ~e w~y to . entru a-i smulge parola. P~ntru Ii Iacusera creierul zob p " diul de animal infe-

. m fusese adus ill sta . _

cateva cuvmte, un 0 .. t- Dumnezeu ar fi trebuit sa

• -' Hi :rara constnnta, . ~.

nor, rara vomra, . .. umai pentru sfinti, caci

. tame ale Lumii IT

pastreze anumrte sf "m anna tot ee le cade la

. - dinta de a tran orma

oamenu au ten. . d it arrna teribila in breasla

" - P ihologia a everu 0 ~

1ndemana. amps al treilea care sfarsea in acest

- 1 A curs Danera . di

noastra, Pe una m .' Malt Adversarii acnonau ia-

oribil mod si in acel~ll:;:~. ~eleau creierul, n storceau bolie: ne inteICepta~ o~le II s " apoi sa ne faca sa simtim

- A' apol ni-l anmcau ill, . d uJ"

ca pe 0 lamme, "I VlD' e cand vedeai "ca a

. . Ti seracea sange e-n •

cme erau ei, • I se _ A gh arele lor ajungea 0 dirpa,. un

bubulilor''I Omul cazut m .e n I ';:1' curat ca la un calcula-

• A ta. totul era strop u y

nimem. In ap~n, . . i calculatorul tace pen~

,.. ...; discul de memone ~ _ <:1

tor: 11 scop "} avem "In fata nu tacea 'f

al ul t rul pe care L , c-

totdeauna C c a ~e i doi copii. Ce puteam sa le spw:? a

avea pe undeva 0 so, ~ . " b _ de vorbe man ...

D a cazur la datorie? Mi-e asa 0 scar a an

•••

• un centru de

. - boiam pe tacute cu

De ani de zile, ne raz .. tri traditionali. Ne

. . din tagma bubulilor, dusmanii no~

SplOfll ....

(I) Bubuli = scorpioni = sionisti

QUINTA SPARTA 7

schilodeam pentru infonnapj, pentru imensele valori din care izvoraste puterea Lumii, Ne urmarearn rara mila r;;i indurare, In numele nenumaratelor vendete mo§tenite din genera!ie in generatie, din. vren:~i d~mult uita_te de oame~i obi~nu~ti. N~i nu uitam nimic, NICI nu iertarn. Lasarn gesturile de cantate ill seama bunului Dwnnezeu.

De vreo luna confrulltarea Iuase proportii de razboi informativ total pe viata r;;i pe moarte, Maltezul, omul uostru din La Val etta, pusese mana pe 0 infoflnatie de maxima importanta pentru Rom8.nia Bubulii il mirosisera, pe cal numai de ei stiute, L-au .racit' rapid si tara urrne, Informafia a aj uns msa Ia noi ~i aces11ucru urrna sa-i coste pe bubuli rnulr, foarte multo Mijloacele noastre de a obtine infonnafii din tabara ad versa erau CO$D1ru-w vietii lor. Toate verificfuile contraspio_ nilor bubuli se Joveau de un zid, nu ajungeau 1a sursele noastre. Era ~i foarte greu de banuit ceva, Aveam, 1a nivelJ'nalt. cateva conserve plantate de Siguranta ~i S81, mea de prin anii 1938- 1939. care, in ultimii ani, devenisera active, probfuJdu-9i vaJoarea de exceptie. Agenti, ,odiosului aparat de represiune burghezo-mo~ieresc" luptau cot la cot cu "brava Securitate populara..", continuand rafuiala inceputa cu aproape doua sute de ani in urma. Acolo, sus, 1a lumina oamenli se infruntau in numele unor ideologii al unor tampenii politice. Jos, la noi, situaria era rnulr mai sirnpla: bubulii erau du§manii Romaruei. iDdiferent daca erau de culoare rosie sau verde, daca se lnchiDau lui Dumnezeu sau lui Marx.

in aCliunea din Malta, muriserii cam prea mulF oameni de. prima mana. Nu ~tiam precis despre ce era yorba, caci ~Pl0nl1 nu discuta niciodata Illtre ei afacerile in care sunt lRlplica~ dar, probabil. rnizs merita sacrificiuL Biitninul, CORland""tuI Octogonului, nu se juca niciodata ell vietile

8 Pavel conn

noastre. Unul dintre putinii sefi din aceasta sal batica "epoca de aur" care nu suferea de boala sacrificarii altora mai mic; sall mai slabi. Ma ~i miram uneori cum de-l rabda Ceausescu, Preaera un lup alb in haita de lupi suri a sefilor serviciilor secrete romane.

Oamenii nostri murisera in conditii groaznice, c~ numa] bubulii pot imagina, dar actiunea nu avansase mel en un milimetrn din Iocul unde 0 lasase Maltezul ~i legatura sa din La Val etta. In filmele de spionaj, 0 treaba ca asta se face In doi timpi si trei miscari, de catre un snpe:spion .solid, zambare], spiritual, cu mare succes la rnuieruste, In reali~ate, 0 astfe.l d~ "treaba" decurge mizerabil ~i extenuant. Densitatea d.e sprorn si contraspioni crescuse .infcmal pe p~antu1 Maltel,. acum, cand eei doi asi ai informatiilor internationale Gorby ~l Bush, hotm-asera sa se intalneasca pe insula, pentru 0 nona impartire

a sferelor de influenta, .

Dupa stirile noastre bubulii stapaneau ca~ 0 treime din avutia mondiala fapt ce le permitea sa Intretina 0 oaste de eire~ trei sute de' agenti permanenti pe insula. Caderile ofiterilor nostri rna faceau sa Ie simt suflarea la ceafa, sa le vad mutrele de mopsi satisfacuti di au reusit sa ne prinda la oal~ cu smantana. Undeva, sus, era 0 tradare, cad in bransa noastr.a ghinionul apare foarte rar. Era tradare la nivel u:a_lt, p.ro~a?I! In sectorul politic al Jani, in randul celor doua duzini de l~diVl~1 care-si spuneau alesii poporului, Nu puteam lnsa reaCf.l~na u: niei un mod: puterea de coercitie ~i represiune a partidului crescuse monstruos, agresand psihic milioane de mmani, c~u propaganda de:;;an~at3. Teoretic, noi aparam aceast_a structura. Practic, eram striviti de ea, atat numeric, cat si din pu~ct de vedere al posibilitatilor legale ori rnateriale. Visam 0 ZI ...

•••

QUINTA SPARTA. 9

Dan j'~i mormaie lnainte parola mortii. 0 sa mai reziste un timp, apoi va exploda ca 0 bomba. Nu stiu cand ~i cum 0 va face, dar va exploda sigur, Asa au sffu~it si ceilalti. Cl1estia asta ell parapsihologia e 0 treaba din cale afara de ~ata. Vine la tine un tip, ti se nita in ochi §i Iti Infige ill creier 0 bazaeonie de care nu mai pop scapa. E pur ~i simplu diabolic. fncetezi sa mai fii tu Insuti devil sclevu) bazaconiei, execuj] robotic toate cornenzile ei. Parca mort e ceva mai bine, Si asta cand dai de uo tip corect, care Ville ziua in amiaza mare sa te priveasca In ochi, Pe Maltez l-au hipnotizat in somn, Nici n-a stiut ca i-an plantat gandul sinueigas In creier, Diminears cand s-a trezit, a baut 0 cafea in prezenja cameristei de Ia hotel. apoi s-a aruncat bine dispus pe fereastra. S-a zdrobit de caldanll1l ca ~ ou el, ~ barber de 0 statura herculeana. Dupa astfe! ~e eV:ll1ment:, pop sa .ascllili calm bativemele profanilocare I~I baga nasul ill afacerile breslei noastre? Nu le-ar strica ac~s~or judeca.tori de ccazie sa arunce macar 0 privire In gradma bubulilor, sa vada cam ce .,agricultura" practica "democratla" acestora

•••

b P~a Ia folosirea parapsihologiei, nu erarn chiar ciumetii

:esdlel1· Ba chiar a§ zice ea mllitora le tremurau bufantii ia

gan u uno ~ run" ,

A " r lilt tn de gradul zero cu vreunul de-ai no~tri.

carceum: ~ lilcasam metodic, din cauza unor ~efuleti tfunpiti de

filCl macar BVtr~ ul " ,

din Se iciuj a an nu putuse scapa. Al nostru a1 eelor

rVICIU 0 '.

ajunsese pe sc peraJI~ S?e~.ial~, e~a u~ capsoman care Partid . Ia A ann rontamd hartll pnn birouri sloganind pe La n intip~1 aC~d temels la tot fetul de politruci ~ampjti. Partidul

seSe In Oetogo '

~ef. pe generalul R d n pentru a supraveghea .rnorala'' ~i pe

a 11 Boureanu Sllpranumit BatninuL NlI era

10 Pavel Corul

saptfunana sa nu rna cert la cutite cu acest Huiban. Tipu' nu intelegea ca nu avem de ales: ori foJoseam !?i noi parapsihologia, ori ne Hisam de meserie. Avea un talent grozav de a fugi de raspundere de a tergiversa lucrurile, macar parra la pensionarea sa. Cum rna vedea intrand in birou, Scotea meticulos regulamenful de munca informative, punea aUhuri un creion ascutit la ambele capete, unul albastru si altul ro~iU, ~i incepea dascaleala:

- Sa vedem ce spune legea. E voie sa folosesti astfel de metode pentru indeplinirea unor misiuni? Nu, dragutal Legea interzicel

- Legea imi da voie sa folosesc exact aceleasi metode pe care adversarulle aplica pe pielea mea. Macar pentru aparare, daca nu pentru atae. Eo chestiune de bun simt, Stiinta a facu un salt colosal in domeniul muncii noastre.

Se zburiea ca un curcan. n deranj a chestia ell stiinta si bunul simt.

- Aici nu e ~tiinta, aiei e fantezie deplasata ~i visuri de tanar aventurier. Ai eitit prea multe carp de spionaj,

II eriticam In gaud de mama si plecam. Nu uitam sa-rni exprim., tot in gaud indoialacu privire la moralitatea mamicilor care adusesera pe lume plozi idioti, capabili sa-si baUl joe de regulamentele de munca informativa. S-ar fi cuvenil ea astfeI de Jegi sa fie facute numai de cei care au trait, macar o data in viata, "lnaltatorul' sentiment aJ neputintei si rnortii Sentiment pe care t1 lncerci cand un adversar 'iti sufla 'in ceafa. in timp ce altul, postat in fata ta, iti explica, ranjind diferenr3 intre un tip care tine pistolul de partea ell tragaciul si eel p~ care ghinionul sau prostia I-a adus in fata tevii. 0 lec!ie ~ asia se tine minte intreaga viata. Hartogarii asteptau lini~I~~1 pensia, iar noi craparn ca mustele pe toate meridianele IUJ1l11

QUINTA SPARTA 11

Craparn ~j ne ingropau tara zg ornot -

uri1 o. • sa nu deconspira

caz e SI irrteresele de stat. Uneori III - A. t b' m

d bi .. .. • a ill re am cine de f t

erau 0 rtocn, nOI sau grangurii din tabl 0 ap

D ~Oun.

e vreun an, mcepusem sa ne revenim . j. .

sesem pe Batran de eficienta psiholo . . .un pIC .. 1 conV!ll-

instaJasem un laborator de te;tan In 0 reI ~l parapslho]ogiei, specialisti mario Crapam ~i acum, d; ogo~. ne ~tre~~u ni~te semne ea vom ie~i din faza neagr- parca mal punni. Erau

a.

•••

. Dan ll?i continua litania. Nu se ~ .. 0

ntmu1. 0 tine drept, cauta dru ul grabe§te, nu Jncetme~te

. ill spre port Dac ~

sper s3-1 gaseasca, a<1Olintj Ceo . . a a§ spune ca

• .., t • J ca nune nu sp - "

snu ori nu stiu. Sunt sigur - D. . . era nlclOdata:

ca an nu va mat ~. '.

vreun drum carre viata <11' asta _ gas] nIclOdata

h . 'f rna umple de ~.

otaratii si calma mai cum l' x A mama aceea rece <' ' P ltd decat amokul '

. ..,e!Ul e sus, la Batran. Probabi: sta I . _. .

lOVlturi de pedeapsa pentru u1 tim l' 1:! poarta §l pnrne~e de bucurie marunt- x.; ~. u esec. Incerc un sentiment

. .. a, rautaclOasa' rna A_

CaC} III campuI de c nfrunt . ~ car atat sa suferec:i el

M 0 ntare info ti - v ,

ollDaituJ lui Dan rna d '" ~ 1 va nu a fost niciodata.

satisn .. rea uce In rnrzeri . 0 •

SlaC~lJ mai poti av '" ia VIetTI noastre. Ce

Telefonul s~ - eja intr-o astfe! de situatie?

a 010 com de cat '. 0

- Capitanul Varrun 1 'dO eva on. Rime reeeptorul:

_ V' , a or In.

. ino la cabinet!

Chc! S-a inchis ~ ttl

CAtre fiinla care . b e ~ I ~ murat rau de tot. Arunc 0 pri .

~. .. se z atemmtun . A. nVIIe

• Incep sa UTe meticu] ~ ~ne. Intr-o ImposibiJa regasire

Proastii n '. as sean Ie. Nu nl'- . -b

U a auz, Dlciodar- . a gra esc. 0 vesre

a prea devreme.

•••

12 Pavel Coruf

Batranul, lmbracat de plecare, rna asteapta 'in caput scarilor, Asta nu rni s-a mai intfunplat vreodata, in cei zece ani de cand trudese in slujba Octogonului. Se petrece eeva foarte gray. in spatele Batranului, Huiban incearca sa.-~i compuna a rnutra cat mai oficiala. Zadamicl Varain stie sa citeasca prin m~ti, chiar si prin cele de sefi, Era groasa tau,

-Mergem!

Batranul n-a fast niciodata un guraliv. A crescut la trei

scoli ale tacerii: Siguranta Romana ocna detinutilor politici dinAiud ~i Octogonul Securitatii. Cariera de exceptie. Singura

de acest feL

in curte e pustiu si curat, prea pustiu si prea eurat. Macar

un chistoc de tigara, a bucatica de hartie .. , Ar arata mai uman, Ce sa-i fad? Oetogonul n-a fast proieetat pentru human beeings. De asta eram deja sigur. Masina duduie eu motorul

pornit.

- La Mogosoaial

•••

Soferul demareaza ~i se lnfige in trafic. Privesc la eoada din fata macelariei de vis-a-vis. 0 lume urata si sarace se zbate sa traiasca. Mult mai umana in suferinta ei dedit cea din interiorul Octogonului. Ma intreb daca lumea stie ea existW1l·

Batranul e acelasi, neschimbat de aproape trei decenii, de cand a fost seos din puscarie si plant at 'in Octogon. Cu partll complet alb si ochii senini eu figura ea 0 mascs reee. U l-am vazut niciodata vesel sau trist. Ori, rnacar, furies ... Nil intinere~te nu imbatraneste. Ma intimideaza raceala care se degaja din intreaga sa faptura. Un om lara nume reaL f8r~ familie, tara adresa, 0 legenda a superspionilor care s·J incaruat absolut intamplator, ajungand In mod misterios p'

,I

QUINTA SPARTA 13

seaunuJ de sef suprem a1 Octogonului Un e . .

. uugmatre lup alb.

•••

PalatuI Mogosoaia e inchis, Toamna . - ~ .

J 'U ~ " . a pus stapanrre pe

pare, pe ac. n vant subjire ~l Ieee se insinu .~ diu' ,

In~ I ~. '. . eaza spre nord-

est. tr-un co t, capva zidari manauca sl-' . - ~ .

b . di di amna cu ceapa ~l

eau vm, irecr mtr-o sticla, pe care (1' - tr d' ,,' - .-

" x D' "d " " ... 1 a ee 10 mana In

mana. 11] can in eand, hohotesc din ti ,

. A . mo lye numai de ei

suute, cestia sunt oarnenii. Pentru ei . t " '

, , _. _ _" ' vlata este relativ sllTIpla.

~1 menta trruta. Soferul ramane respe t ~ "

S f e uos mtre nOI ~l zidari

e pre ace ea citeste ceva, Bine dresat M . bi ~.'

caine de paza, ' ai me decat un

Ca la un ceremonial, luam lac e 0 b - .

in atmosfera Biitrfu1lllui. Cred ca Pi _, anca. Am intrat deja

Repet In gaud cam tot ce §ti . d § asta e un fenomen psi.

~espre actiunile speciale In ~eri~~~;~l Ma:~ despre b~bulj, mtrebe. N u am nici 0 indoial ~ , aJ strain, Astep] sa rna

BatrA ul _ . a. sunt patrulea,

an rna surpnnde:

- Varain ce ~tii despre sta A." di ~

Miliardele de relee di P_anI! In umbra?

deschida ell viteze astr in c~eler mcep sa se lnchida si sa se

i 0 ononuce Conform d "

n ctogon. caut raspunsul metodi A .' e ucapei primite

sa afum ceva ineoreet . .c, il analizez, nu rna grabesc pedepsesc foane sev On mcomp~et. Astfel de greseli se

o . . _ er. nee orgaru t' din

n ?llbhc~ are staparu din . .: _ ~ zane Lume, secreta

SOC!aJista noastra Rom A • umb:a. _ In toate lfu-ile, chiar ~i In ~nllnen~elor eenu~ij :ri exrsta persoane din categoria

asoneria, bubul'" .' a l.a, Ndraghetta, Cosa Nostra

umb A 11 ~I oroaruzat' 'I '

ra. fntrebare 0 ttl e teroriste au stapdni di

comp]' a este prea sirn 1- _ . 111

leal. BatrmlUl se A p a, raspunsul nu poate fi

~sele; gande$te la ceva concret AIm' A

. I mcerc

14

Pavel Corut

- V-ali gandit La masoni?

Biitranu( priveste la un punct lndepartat, de ~e ~eUilalt mal al lacului. Are multe de spus ~i acest lueru II displace vizibil.

- Varain e timpul sa itiL De zed de ani, nimic important nu se intim~La pe planet! tara voia stapanilor din umbra. Razboaie.jevolutii, crize politice, lavituri de stat. Totul sau aproape totul este deja sub cantrolul lor. Inclusiv avufia mondiala,

Mi se pare absurd dar nu lndraznesc sa recunosc, Cine poate controla h~sul de pe ~eas~ planets, c~ ~ut~ de ~poare, cu sute de religu, ell zeci de sisterne politice'i Ma lansez intr-o noua tentativa:

- Adica ~i la noi.i.? Chiar si presedintele? .

Ma uimeste tonul direct eu care raspunde. E foarte sigur

de sine. $i de mine. "

- Ceausescu e un pion in mainile lor. Poate chiar pus on

acceptat de ei. ..

- $i tot ee se intfunpla injur, cu tara, ell oamenii? .'

- Un experiment aprobat, Nu e tocmai un succes, dar mel

o catastrofa. Putea fi mult rnai diu.

- inseamna ca ideologia.; .

- Ideologia este un narcotic pentru drogarea maselor dln

arlee tara. Nimic mai mult. eei e~~ ,0 m8nui~sc stiu acesi lueru. Puterea adevarata sta in barn ~I informatii, . din Sunt cam dezumflat. Pentru ce am sacrificat zece am

.. - li . t . gtlfan(a,

viata? Pentru ce nu am nevasta, copu cas a, ms e A 51 . b

. b' . ? In scroD} t

un rost de am obisnuit, chiar wac, dar 0 rsuuit . te

am parul sur si minte de om batran .. La ~e rni-ar folosi toa astea, daca ar fi sa redevin un om obisnuit?

~ Inseamna ca si noi suntem sub control.;

1/

-

QUINTA SPARTA

15

in sfarsit, Barranul rna priveste 10 ochi, stnlng§ndu-~i {ulgarinullnjurlll trupului OSOS. Pares e un pic mai uman,

- Pe noi nu ne au sub controL Au reusir sa smulga de ici, de colo, cafe a informatle, Nu prea mult, Nu am avur tradatori. Mai rezistam,

a senzatie de sf'~ietoare singuratate rna lnvaluie. Mi se

pare cil traiesc un vis urat ~i trist. 0 nona Sarmisegetuzii. - E cumplit sa fii singur pe planets.

Mi se pare mie sau, poate, figura Batrcinului se inaspre~te: - Nu, nu suntem singnri. Ca no] sunt Inca .multi, pe tot

globul. Si daca ar fi sa ramanem singuri, nu avem dreptul sa abandonam Iupta!

Da sigur BatrrulUl are ~i sentimente ornenesri, Tace, Tac ~j eu. Imaginea Lumii plioa de eetati nesupuse stap<1ni1or din umbra. nu poate fi acceptata de logica mea. E prea feudals. Sau, prea moderna. cine stie? Oricurn, nu e din epoca mea, "epoca de aur " eumizeriile ei marunte ~i cu rnarea ei lipsa de ~per~fa, eu nimie coneret fa orizont ~j ell multe vorbe m~~tor de multe vorbe geale, Top vorbesc, de 1a muncitor la mnustru. Mult ~i Lara miez.

- Ai un portmoneu?

I Am ~ portrnoneu fin, din piele de eaprioara. Mi l-a daruit d~ana .de ZIlla mea. Fata asta plina de ambitii se zbate sa faca

C ~nt rnl?e ~ perfect om al epocii, cu ceva bani. multe-pile si a mal PUim-. , _ ."

Spe a y a ru~lfle. Un tIP eu capastrul pus direct pe creier,

mo~e:ta d~u~:a~c.a. Ma pande~te ea 0 felina, a§teptand un dar 0 I ,slablclllne din partea mea. Nu ered ca-l va gasi

as 10 pace Are' ~ . b .. '

SPCctacol. . ~I partl line: m pat. e un adevarat

Scot POrtmoneul -. I A . • •.

"ll!~lC~ugar ll-,' A!? I 1- Illtrnd. Meticulos, ell gesturi de

.., , allanul Infige A ~ • _

ceva In"'~e~Ju:oale. 0 buc3.Jica

16 Pavel Corut

de metal, 0 parola 1AcuUi, imposibil de spart prin mijloace parapsihologice. Verifica rezisten]a eu unghia. Rezista. Pe campul maroniu se detaseaza 0 floare de stanca confec\iollata dintr-un metal alb, probabil argint. Nirneni n-ar zice ca nu a fost dintotdeauna acolo.

- Varain, te duci in iad. Sau., poate intr-un loe mult lUai cumplit,

Nu e prea incurajator dar eel putin nu arunca slogal1e. - Nu-rni plac sloganele, imi fac greata. Nu sunt pentru oamenii inteligenti, ci pentruturme.

- Prea multa protectie nu-ti putem asigura. Am aflat cate ceva despre schema de actiune din Malta, dar nu-ti putem garanta cft nu vei impiirt8.9i soarta celorlalti.

Dau din cap intelegator. Parca trapezistii sau parasutisti; au conditii mai sigure de rnunca? De unde nu-i, numai Dumnezeu poate da.

- Vei primi ajutor si de Ia ceilalti din rezistenta, ~ tr~buie sa te miri de nimie. Ai 0 bazarnai solida decat a eelor di namtea ta dar nu 0 vei cunoaste decat in situatii exceptionale, Situatia operativa din Malta nu permite sa ai in contact roai mult de doi oameni. Conform reguJamentului, ar trebui sa-ti cer consim tam antu I pentru rnisiune, N -0 fac. i ti ordon: Va ra in pi eei in Malta ~i afli ce au stabilit stapaoii din umbra pentru Romania! Aduci ~i probe, cat mai muJte probe!

A facut un efort teribil sa tina acest discurs, E clar '. u

1 ~ and mJ-llr

trebuie sa ClIDOSC prea mu te, sa nu am ce spune c . {

urnbla bubulii prin creier. Mi se pare absolut normal. Cill

Irni bil ~ . ldidarN

mai este sigur de ceva in acest seeo nuzerar 1 , III care "

alia; ilor sau prieteni lor a devenit pol itica oficiala d.e s1~I~

. - - . ~~ I" ~ ['eunen

Curiozitatea innascuta mil determina sa-rm inrrang re: ,

• •• •• • ••• -lC (ve DU!,'

so. sparg cercruouialul Incredinlarii rmsi unu inrorma 1 .

QUINTA SPARTA 17

tot e sa crap, macar sa crap destept:

-in ipoteza eli stapanii din umbra ar putea cuprinde intreaga planeta, putem conta pe instaurarea pacii mondiale?

Daca Batranul ar putea avea reactii omenesn, ar fi izbucnit.

El riimane insa eel dintotdeauna, inurnan in tacerea lui. Sau, poate, suprauman. Raspunde totusi:

- Pacea cui? Crezi ca vor inceta experien!ele pe popoarel e mai mid ~i mai slabe? De unde stii ca nu au hotarst sa desfiinteze aceasta tara?

Batranul nu face niciodata crize de patriotism. Nu-i sm in fire. Imaginea unor umbre lara chip, umbland pe harta Lumii stergdnd si trasand granite, dupa planuri numai de ele stiute ... lzbucnesc:

- Sunt bubuli sau masoni?

Batranul rna priveste din nou. Sa rna calmez.

- Si de una ~i de alta. Si altii, Cam tot ce au dat mai tare retelele rnondiale de putere. Ceilalti, oficialii, soot figuri de opereta,

- !~eamna ca ~ti!i cam ee au hotarat pentru Romania ...

C Batranul p~e adancit in ganduri dar eu 'il CU110SC bine, fultru;e~~ ~ raspuns exact, scurt ~i elar, Laconic.

-. In linii mari, stim. E bine sa stii si tu. Vor face 0 noua

expenentW • ~ 't •

ta pe noi. fucurcam prea rnulte interese inti -

rnulte teorii d . ~ .' . ,nnam carn

,.rentabili" ' eran]am oamem unportanp. Vor sa ne faca

lata ceva cu totul "

C8Smul T;<;' . nou III comport area Batranului: sar-

. raiesc dm nou '-

viitor in tim ul . senzatla ca sunt aruncat in secolul

B' P SOcletatii plan t . al '.

B.tranul n 1 ,. e are ~l controluju, rnondial.

,. u g ume~te.

- ~l daca nu vrem s- d' . '"

Batnlnul . - . a evenffil "IentabIlI , ce ne vor face?

rna pnve<>+e r it

'i' s arui or cateva clipe, pentru a-mi

18

Pavel Corut

II

lega lntreaga viata de raspunsul sau:

- Asta frebuie sa afli tu, Varain. Si cat mai repede.

Nu rnai e nimic de spus. Ordinul de rnisiune a fast dat.

•••

Ne-am lntors tacuti la Octagon. Co ada la carne era tot aeolo, unde 0 lasasern. Urmasii Daciei si at Romei se sfasiau intre ei pentru 0 buditica de carne sau de salam cu soia. Politicienii tineau discursuri optimiste. 0 lume amortita 1111 mai reactions decat la mirosul de mancare. Iar eu, capitanul Petre Varain, trebuia sa-mi rise viata pentru ca acest speetacol de balci sa continue.

Prin cartile citite in adolescenta, eroul pozitiv era cuprins de lniiltatorul sentiment al dragostei de patrie. Exagerari, Patria mea se refugiase III legende ~i tn zidurile vechii Moldove, atarea cate mai stateau in picioare. Ne condueea 0 sleahta de pitici mici la suflet care uitasera de mult ce inseamna patria, In numele careia ne dadeau ordine. Niste tribalezi straini de sentimentul unitatii ~j dreptatii nationale. lar noi nu puteam face nimic pentru a scbimba aceasta situatie: bubulii ar fi profitat de conflictul intern pentru a patrunde ~i rnai adanc in carnea tacii. Obiceiuri de capuse nesatule.

Am inceput sa ealculez calm, profesional ce aveam de facut pentru a supravietui in aceasta misiune. Trebuia sa rna pregatesc serios,

1/ I

19

QUINTA SPARTA

Capitolu12

PLOUA CU SPAlMA ~I DURERE ...

Cine nu a trecut prin testele psihologice de verificare a spionilor nu stie ce insearnna sa-ri dezbraci sulletul. La p .

.. tillnir nma

~. e .c~ el:, te cuprinde instinctiv un sentiment de scarba,

C~Cl nu-p ramane nici un cO]li~or din intreaga fiinta nescotocit ~l n~~aIcat de boe~cii soldatesti, cu tinte grele, ai PSill010gilor. N~31111cotro, trebuie sa spui si fata care ai supt-o de 1a mama on cu.loarea prim~ui .biberon folosit, caci diabolicele capcane surp~md ~ea mat rruca ezitare omisiune on denaturare a adevaruI~. Dupa ce te mai calesti un pic, incepi sa le intelegi rostul~ de}i1 ~eala 1a 1ntamirea cu ele nu dispare total. •

.. Zd~ rn sir, uneori nopti in ~ir 0 armata de psihoJogi, ~tI c~ tot fe!ul de che~ti.onare~i instrumente. iti eantaresc ~~ul, cr~lerul §l sufletul. It I cauta punctele de sprijin cu care

: ~astorru ~~~a ce!or.lalp. ~i-ti carpesc armura umana moste-

ta .. de la pannti. Gaurile din armura naturala sunt rnulte si nu se carpes~ chi~ atat de usor. Sentimentele norrnale, pasiunile p~ ~~e once fiinta umana Ie incearca in anumite situatii micile :ICIL scuzabile sunt tot atatea por!i prin care adversarul se poate ;nfiI~~ catre sufletul si vointa spionului, pentru a-l deturna de a mtslUI1e, pentru a-linvinge ori lichida. Da, pentru a-I lichida.

II

20

Pavel conn

QUINTA SPARTA

21

~ I

caci exista si servicii secrete care nu au renuntat la obiceiUl vite7A, cand in scris, ~and verbal, cand abia soptite, cand urlate

barbar al lichidarii adversarilor, cu furie, cand pe vuret de mare agitata ori pe fond de trafic

Dresajul uman este mult mai greu decat eel chino logic, inteDS, cand_ in~~tite de. f!pete in~ane, de spaima ~i durere.

deoarece omul este 0 fiinta mult mai complicate decat eainele, Apoi se lasa .h~~tea v~l l~:ep bizarele siruri de informalii,

Daca nu te prabusesti de 1a Inceput, cum se intampla cu peste aparent fa.nl ruci 0 legatura mtre ele, pe care trebuie sa le con-

saptezeci la suta din candidati, risti sa ajungi cineva, adica un firm ori sa Ie infirm, dupa cum sim] $i gandesc:

individ pentru care nu mai exista cale de intoarcere dinjungla (~imi plae femei,Ie j'nalt~», suna testul. «Da/Nu». Sigur

spionajului. Ajungi sa nu mai ai emotii omenesti, sa prive~ti ca-mi plac, Da! «Mal cumpht dedit moartea este.i.» Ce sa fie

surazator la eel care se pregateste sa te liehideze sa zArnbe~ti scumpiIor? Pierderea demnitatii umane, Asta si seriu. «Daca

calm cand toata lumea ucla de spaima, sa nu te poti bucura de n-as fi ce sunt, ~ dori sa devin ... » Ziarist, nene sa nu se r '

aproape nimic din Lume, De aid incolo, vei purta nums] 0 [oace altii eu viaja mea; daca am ehef mi-o fac sin an,. T~~

• Co .... • « ana

vaga umbra din ceea ee ai fost candva, cateva aparente poporulw nostru consta in ... » Sa credeti voi gariziln _ ~

I' d ' " ., r, ca In

exterioare, caci interiorul tau a fast reconstruit cu grija iotr-o "teme ia e granit a sloganeJor Yoastre.! Eu scriu ce c d: A

din . t 1 -dll:' re ,m

masina de cules informatii si de anibilat spionii tabara 10 imalek ea a ra <lema strabuna, «Cand eram mie, chinuiam

adversa. ~ll1m e,~' Da/Nu.» Nu, stimabililor, tBnAruI kamikaze pe care

Acurn, situatia e de-a dreptuJ iesita din comun iar cobaiul ; preg~tJfl. pentru lans~e ~ tabara adversa nu are fire de killer.

testelor sunt ell, capitanul Petre Varain din Serviciul Operatiuni n ~pllane, ~lliegea eafell de pripas §i pisicile orfane de e

Speciale al Octogonului Securitatii. ., m81dane. «Dmtre toate ballturile cea rnai bun- tAP

- COPI'I" d .. , - a es e ... » pa

,. , C::. - - tr dill test tn a) ureru, caci de ani d '1. , • '

De cinci zile §i cinci nopn lara pauza, ecem ,tr4sc4u in gurv - Sti e zi e n-am pus 0 plcatura de

test. Deschid §i pentru psihologi 0 noua era, era sup~rspionulU1 Ti . ~''''' u_e? de ce.

care nu doanne nu mananca si n.u se odihneste m81 mult de 0 I~estele,~] IntrebariJe continua, continua continua

' '- b t c de « n SOcletatea no tr~ c. ."

suta de ore. Din cand in cand, rm se da sa eau un ames e . Ar treh ' _. as a, L8ctorul politic joaca un rol de

' fun ti aza UI sa rnmr sa . J . ..»

ciocolata lichida vitamine ~i cofeina, Mintea c, one psihoIo" • scnu S oganul de la partid dar nu tin e:

~ . 'nfernal gu Vor desco ' , t •

inainte, probele se succed una dupa alta, in ntm 1 9' ascunsa ~l tr pen rapId minciuna, eu alta capcana

A Y A I C In a n e sute de lntr b ~ . ,

Psihologii se schimba la cateva ore, eu raman pe a , Orien .. e an,

, ., ~ ., . liul i unoarecar~. In, grangurll de lap id .

cineea 21, rna mID tine in picioarc numai orgo 1 § , ~ nOI, a~a ca. . _ arti snu cam ce poame suntem

• • - A ul ~ t t . ta ln put1nlu scnu apasat - _. _ .

sentiment de satisfactie: Batran Lace 0 ce-i s 1 el(ploatator I . ' sa rna fIna nunte: narcotizant '

'1' Ch a sentImentelor . , , ~l

pentru a rna feri de soarta p.r edeceson or me~,. l' estia este val bil ~ A .' asprratli10r ~i sperantelor maseJor

. - dez eO' D a 1 a In 0 '. t •

Cel mai inteligent om de pe planeta n-ar reusi sa . Jt::Iui ael &rang"";j nce tl1])p si in orice loc de pe plaoeta-

. . -" - tarlU tra· WOI or nu Ie 1 A •

de unul singur, lara calculator, tainele personalitatii capt d au" tat)Ve" cu b b 1" P ~ce Cum gandesc, sa rnearga ei la

Varain, cobaiul testelor, Intrebarile, zeci de mii, se SllCce u U u, «Dmtre toate 8llnele cea mai sigura

22

Pavel Corut

este ... » Aha, vreti sa-rni dati un arsenal, sa rnajoc de-a Rambo prin Malta? S-o credeti voi ca .tine eu V.:rr~n! Armel~ m~le sunt inteligenta, intuitia si credinta ferma ca nu pot fi mvms

de catre un muritor.

Se schimba viteza de testare. A venit Batn1nul. tacut ca

de obicei sa asiste la proba de foe a ucenicul~ti, Sunt legat de scaun, e~ electrozi pe tot corpul, eu capul imobilizat pe~tru a nu putea privi tn jur, Ca~iva psihologl urmar~se cu aten~le tot felul de cadrane, pe care se misca ace indicatoare. Fteear~e p§.nde~te eate un organ din interio~l m.eu;, sa v~da cat de oteli~ este, ce gauri mai are. Pentru a SlID!l din plio succesul. or: ratarea mi se aduce in fata un eadran albastru, pe care se rmsca un singur ac indicator, de culoare alba. Mi se explica fap~ ea orice miscare a aeestuia lnseaIl1Il8. 0 bila neagra pentru rome.

incepem:

- Capitan Varainl

Tac. Acul nu se mi~ca,

_ Esti eapitanul Varain din Serviciul Operatiuni Speciale

a1 o ctogonului !

Acul ramane neclintit,

_ Seful tau este generalul Radu Boureanul _

Acul a incremenit in pozitia zero. In fata mea, un barbat

mascat, tnarmat ell 0 mitraliera u~oara, armeaza, intraducand

glont pe teava: . _ . .. . -! _ Mai ai zeeesecunde de viata, vorbestel Ulnmadonnta.

Tac si acul ramane cuminte pe loc. Primesc ~ lov~tur~ zdravana in rnoalele capului si lesin. Ma trezesc ell 0 ll1tepatur3

in spate. Testul lneepe sa devina :oarte ver.idie. A ~ it Psihologii aduc ceva pe un caru] medical Ceva Invalw 10 cearceafuri albe, de spital. Cand ajung in zona mea ,de vizibUitate trag incet incet, chinuitor de incet eearceafunle.

QUINTA SPARTA

23

privirea mi se opreste pe un cadavru un barbat cam de varsta mea, eu ochii scosi probabil de un sadie.

Apoi, la fel de incet, psihologii instaleaza in fata mea 0 m~ina infernala, un dispozitiv eu doua tepuse Inro~ite de 0 rezistenla electrica, miscate de LID mecanism de ceas. Ma privesc atent, sa-mi spioneze reactiile apoi pomesc masinaria infemaHi. Aceasta ineepe sa inainteze lent, exact catre ochii mei, Zambesc calm: chestie veche, de pe timpul Inchizitiei. "Fecioara de fier" va fi oprita ell siguranta inainte de a-mi arde ochii. Numar calm ;;i apreeiez cam cand 0 vor opri. Peste treizeci de secunde, peste douazeci, peste zece ... Masinaria tnainteaza lent, criminal. N-au oprit-ol Ceva neprevazut? Dare? Psihologul din fata mea plead sa raspunda la un telefon care s~a in camera alaturata, Ar fi trebuit sa opreasca mai inw ... Astia sunt nebuni?! Panica incerca sa rna cuprinda. Imaginea tfu1Wui cu ochii scosi, cu gauri negre oribile in loe de oehi ...

Psihologul intarzie, tepusele inainteaza le simt dogoarea.

OeM hni lacrimeaza. A~tia soot nebuni?! Nu scot insa nici un scancet n-ar avea niei un rost. Cu toata puterea subconstientului meu, imaginez 0 placa de otel pe care 0 arunc in fal~ tepuselor, Aud distinct un pocnet ~i dracia se opreste la :ap.va ,milimetri de rata mea. Miroase a ars. Psihologii discuta intre ei despre tipul earea ars calculatorul, Banuiesc cae yorba despre mine ~j rna relaxez. PBnA scornesc ei altceva, voi dormi. Mi-e groaznic de sornn.

Sunt trezit cu 0 lovitura in cap. A~tia au 0 obsesie eu teasta mea. M-au prins din somn. Acul indicator s-a miscat putin. MOrala: Varain sa nu donni cand altii sunt trej i, did vor profita de ocazie, sa-ti faca bubita la cap! Am prins lectia, Urmeaza tot tacamul mafiat de tortura: intepaturi, arsuri, smulsul parului

24 Pavel Conn

ell pens eta, urlete, lovituri vicioase 'in marul lui Adam sau intre picioare. Nu le dau functionarilor psihologi nici 0 satisfactie, Mi-am fixat gandurilc si imaginatia pe marea mea calma si retraiesc visele primei tinereti, Sunt in alta lume decat aceea in care actioneaza ei, Durerea nu rna poate atinge. Nici frica, nici reactiile omenesti de aparare, 0 Incasez rabdator, meticulos, rara sa' cracnesc.

•••

Se schirnba echipa. Yin specialistii in tortura psihica.

Sentimentul de neplacere mi se accentueaza, A¢a au obiceiuri de vita cazona: arunca cu rahat in tot ce are ornul mai sfant. 0 fae sistematic, eu un sadism rar Intalnit, Chiar eu placere. Mil Iinistesc, autosugestionandu-ma ea nu 0 fae din placere, ci conform unui ealeuI bine dozat, menit sa nu rna distruga total, dar nici sa nu-mi dea prea mari sanse. Voi rezista.

- Esti un limbric!

Nememicii! Au aflat din eelelalte teste ea nu-mi plac Limbricii si rna plesnesc lara mila. Ii trimit in gand la origini si-mi fixez gandul pe 0 mare rua valuri. 0 mare calma, linistim, ca un suflet de spion,

- Maica-ta e 0 curva!

Saraca mama! Nici pe ea n-au iertat-o monstrii, Au aflat ca imi divinizez mama ~i n-an scapat prilejul sa rna croiasci in aceasta zona de slabiciune, Trebuie sa rezist. Le-o voi pliiti ulterior, Gandul pe rnarea calma ~i privirea pe acul indicator care imi spioneaza reactiile,

o [inem asa pret de vreo jumatate de ora. Simt cum, de la o insulta la 0 amenintare, de la 0 oribilitate la alta ~i mai mare. imaginea marii linistite se dilueaza mereu si scade in intensitate, semn ea limita de rezistenta se reduce mereu. Nu

II I

QUINTA SPARTA 25

pot ceda, nu am voie sa cedez in fa . .'.

DO au trait nieiodata frigu! ~ tun ,fa ac_est~r funcllOnan care

, m encul §II mizen ~ ului

confruntare infonnativar Cu to tii . rra camp ur de

adue intre mine §i haita de tOI1io:a::rgJ~ subeo~tIentu1ui, de sub care se trage neamul meu de _ aginea c~estelor sure, nou zangamt S tri . razesi codreni. E bine. Un

. . . . -a s, cat mon~ca de spionat spioni Am _

A{; donru. NU-I VOle! Nuuuu! V' _. '. . pauza,

Pauzanu dureazA mult 0 1 ~ ~a fJ-IllJ. fac bubitli Ia cap,

Urlete ~i ppete bestial '. ~ .e acapat, cu tot tacamul.

e, amemntan insulte N . ~

fata ochi lor mei sm f .". U1 .' u reaetlonez. In

. erma ~l putermca unagm' .

Moldovei, muntii neamului S' Aea munlIior

rneu, nnt un inceput d tri

rna reJaxez pUfin ~i aceasta le of era ' e ~ neasteptate. sansa unei Iovitun

- Stramo~ii tai au fast ni~e nememicil

Acul s-a miQcat rift .

y pUJ-LU spre dreapla M-"

dar ~mecherii '. ' . a mcordez, revin,

. au marcat. Lecpa e SlQl 1-' Vi . -

ruciodata gardajos! p a. aram, sa nu Iasi

- ~~ponIl tau este salbatic ~i 1~!

Ma mcordez In zadar. A uJ _ . _

fa ~ero pentru ei. Invatii,· V:ai S ~~§_cat _ca:re dre~~ta. Doi mar perverc:j I Ce - c: ? In~ _ n, . ata. caci bubulu. sunt s]

. .,. , sa lac. vat Cm bui - Y

Jeelie ~j bubulilor. Contin _ ~. ev~ tre we sa ie dea 0

Mai am inca . uam ~l acul sta pe lac minute in ~ir

. ~anse: eu doua bile negre tr· .

trei se cade M am I' . . G se ere examenuJ cu

, - uusut. andul i i . '. '

pe crestele sure ~i stau acol I' ~ ~ag~ nu s-au fixat S-a interpus 0 Ium . 0 nec_ mute. lntre mine §Ii psihologi

_ N- . e nec~~scuta lor. Asa credeam eu.

a! Dumne~ mel eredinta!

Acul se mi~ca putin la drea ta'· .

nOll Am cazu t l' P .revme usor, apoi urea din

B . a examen.

_tr~

tran_ a anul face un sernn din cap' ih 1 "_

s- ..... ~a seulele Nu '. ~ §l pSI oogu mcep sa-~i

. pot pnVI eatre seful Octogonul ' .. _

W.lam

26 Pavel Coruf

lnselat sperantele. Me. las condus ca un copil in garsoniera de langa laboratorul de testare si cad in pat ca un animal. Nsam dormit de cinei zile si cinci nopti, Zae intins cateva seeunde apoi ceva mai putemic deeth vointa omului lnvins de tehnica !?i de nesomn se razvrateste in mille: Sunt OM ~ nu m-am spalat de einci zile, Ma ridie anevoie, fae un d~ rna liSUC si rna mtind gol-golut in pat. Acum am dreptul sa dorm.

•••

Cand rna trezesc, e noapte. Nu stiu cat am dormit. Pe fotoliu, lange. veioza aprinsa, Costin, secretarul Batranului, citeste 0 carte. Cu moaca lui de oltean siret, l-ai crede mai degraba un precupet dedit un spion de talie mondiala. Bine dresat ~i asta, ca top cei care traiesc pe langa Batran.

- Imbraca-te! Te asteapta eomandantul.

Ma spal ~i rna eehipez rapid cautand sa ghieesc ce va urma. Somnul mi-a prins bine, am ineeput sa rationez ceva mai lucid. E drept, rationez dupa legile Octogonului si nu dupa cele omenesti, Batranul mi-a incredintat, totusi, misiunea. E greu de admis ca-si va schimba hotararea. Si mai am un argument solid, beton annat: Malta e fermata din doua insule ineonjurate complet de mare, iar eu sunt singurul marinar din tot Octogonul. eel putin, dupa cate cunosc eu ...

Batranul e singur. Pe masa-i de lucru, un dosar voluminos.

Vreo trei sute de pagini, apreciez eu. Dosarul meu, rezultatul testului Pecoperta nu e seris nimie. Nu am nici un indiciu pentru a-mi pregati 0 argumentatie, Raportez regulamentar sosirea si iau lac sub privirea ganditoare a Batranului,

- E dosarul tau.

Vorbeste, E bine, inseamna ca se mai poate face ceva. - Varain esti un mistie!

I I

QUINTA SPARTA 27

Tresar. Asta fiU seamana eu min e N" B- A

d . . lei eu atriinul E I .

e ateism a unui polilruc anatfabet Nu _ . ecpa

testele nu mint. ' raspund, nu am ce:

- Ai cultul stnibunilor ~i al divinitfitij .

nu se mai poate sehimba eel ti A. '. Supreme, uruce. Asta

la dispozijie, • putm in tunplll pe care 11 avem

Asta a mai rarnas d bin' b A

. e sc 1 at III mine Sa " . ~. .

pe cI~eau adus pe lume? Pe fiul lor Petri~' .racJI mel p~tl

de talie mondiala Varain? ca, on pe supersplOnlll

- Specia11§tii apreciaza ca pe aceasrn b ~

o strueruza foarte rezistenta S _ . aza se poate constmi

d . a-I credem pe spe , li . ,

ere em 10 Dumnezeu. Cia ~t1 ~l... sa

M-a lasat mut, rara replica Ma riv

ce avea de spus M-'di . P este calm. A spus tot

. . a f] c salut regujam .' .

din anticameni arara miezul no ti ,I::> . e~tar ~l res, Ceasui

Ma due acasa pe j os, sa vad p '. 1. ~ ~iOls~r~z~celea eeas, vad tramvaie rnurd .' po~ ~OJ §l betivi dispera~i. Sa

are $1 oamenj (n~ti s- -d .

arata a laborator de testare sib I . . a va once care nu p OOglca.

•••

_ Elicopterul zbarnfue §i LTc id . - ~ ~ .

fi nascocit unii com . P . eaza mgro:ator. De unde or

A" para!la «un e1icopter b&za' be

. ,,?ezat pe scaunu] din spatele pilotul .' trag ia ca.un ndar»?

A$tept ' . W, cu ocJuulla Ba.tran

• A un sernn, 0 verba, a expIieatie - " .

~J In ce scop Mari . • sa mteleg unde mergem

v b - A • ] sperante nu am. Nu e stilul B- ~ '-

or eases In prezenta ad' . atrfumlm sa

prezenta unui strain .' pilot::/ ~am:nI. ce atat mai pu~n In mUnrjj pe Valea Prahovej _: up: ca1culele rnele, am trecui

Zb - 1, caci am vazut Cru C .

Uram paraleJ eu rnuotii Mold' _ cea aratmanului.

Sau G ~ d . ,. over, cam III zona Vatra D .

. :.. an lin cu vagi tend' t . _ ornel

lun~eze in creier. Ami ntiri l~~ s~n~ mentale InCearcc1. sa rni se

a 0 escenra mea, petrecuta In

II

28 Pavel Conu

munti, se insinueaza, cerand drepml la viaf;'t

DecupJarea! Aceastae indicatia psihologilor: nici LIn sentiment, nici 0 slabiciune omeneasca! Tn breasla, sentimentele ucid. Decuplarea! Gandul pe nemarginitul luciu de apa, pe marea linistita! Cuminte, gandul se aseaza pe luciul de apa clara, f'ara valuri rara pescarusi. 0 mare singura ~i calma ca un suflet de yoghin autentic.

Trecem la cativa kilometri de un sat ireal. Vreo douazeci de cas ute pictate scolareste pe a paj iste grubuie. Cat iva copaci desfrunziti, ell crengile indreptate implorator catre eerul intunecat strajuiesc drumul catre sat. E toamna tarzie 1n munti si in oarneni ....

Batranul face semn de aterizare si pilotul executa miscarea :tara. yorba. Daca Batranul ar fi ajuns dresorul acesrui popor bolnav de foame ~i minciuna ne-ar fi facut pe tori oarneni. Am fi insernnat ~i noi ceva 'in lumea asta bezmetica de Ia sfarsit de mileniu. Ceva de care bubulii si stapanii din umbra sa se tearna, Ceva pe care n-ar fi avut curaj ttl sa faca experiente de "renta bilizare",

AparatuJ intepeneste la poalele unei padurici de aluni, sub un masiv calcaros drept, ca taiat din fierastrau, Batranul porneste inainte, rara a-mi spune un cuvant. n urmez e sigur de asta. Presupun ea trebuie sa ajungem la 0 baza secreta de-a Octogonului, pentru noi teste si instructiuni. Urcarn aproape doua ore prin grohotis si stanci cazute, Tot rnai pieptis, filra echipament lara instrumente. Se vede ca Batranul cuncaste bine drumul, caci nu sovaie nici 0 clipa, Deasupra, aproape de cer, se profileaza un masiv neguros, probabil ~iIlta calatoriei noastre. Calculez cam ce !egatura poate 1i intre Malta ~i muntii nostri, 0 relatie trebuie sa existe: Batranul nu cheltuicste niciodata 0 singura calorie 10 zadar. Viata din ocna

QUINTA SPARTA

I-a iflvatat sa faca econorrue de vo be si .

r e ~1 ener!!.le

La baza stancilor, facern un popas E 1'" .

Suntern doi turi~ti, poate tatn si fill care . Im~:e ~~ pace. tatea muntiJor. Lumea Octooonul' tse relaxc~a In smgunlmiruii mele Ba~tr" J 0 Ul es e, probabl1 a creajie a

t • anu sparge tacerea . I

devine foarte reala: ';;1 urnea OetogOl1ului

- Varain, la ce te gande.;;ti?

- La 0 legenda, Una foarte veche.

- 0 aseult!

29

Un ordin laconic. Ar fi trebuit sa. snuna- ~

Spune-o! Te ascult, Daca a' fr fii puna. Vreau sa 0 aud!

BXtranA ul InA . Ie I acut asa n-ar rnai :fi fest

Q A' cep povestea:

- !nr.:-o haita de lupi suri, s-a nascur

putenu. C';;1 cuteziitor. Aducea C . b • un _Iup alb. Era

c· '. . ea mal ogata prada pentru h .

sa . ..,1, totu~l, nu era iubit pentru cil era dill . in . aita

cand lupuI alb donnea ostenir mtrea ..... _ent._ . tr-o noapte,

Muscau eu ft . d J ga halta a sant s8.-1 sIa<;:ie

-y me emeura sa di tru _ 'f •

Cazut in genunch] III ul ~b 1; ga acest u[)i~al al naturii.

ce? V" p. numtelegea: propna-i haie? D

'. rata se scurgea din el toata toata f _ . _ ~. e

~lt rnarele prag catre moart p .": nc~ ° cLipa ~I ar fi

Ceeeee?..... e. ropna-I halta? De ce? De

-0 . . .

. reacpe a subcol1.;;tJentului, ca un fuber ..

extreme] sale origina1ita(' Patrn- 0 stelar: ideea lupul alb s-a ricticatl·A s~ . attr"llnS ~e ° forta supranaturalii.

'. la~la .. A cUstruS" r A ~ .

atunel lupul lb '. '" tnVll1s!!!! De

.' a nu mat traieste A h 't- .

DlciodaUL.. y H1 ar a ~1... nu doarme

8iitninuJ prive~te depart A di

~ut. In aCe.<ista tara . . e, ~~ Old Ia ceva numa; de el

au as ,orgalllzatOrJI de ceremonialuri fast

. cuns cu mare grija povesteaJu '. l:oase IDfrus.catarat tcHhare t PU:LU s.aCI U. N-a fast I nsn.

sale, sa nu tremure Ja~i;~::~~~r: car de , lU1 smg.un'Hatea nopti lor

egen a upului alb e adev81'atiJ.

30

PavelConJf

c. t d vara t:a Continui: _, . t din

roar e a e. I ' luminosi strajuies e II

. L ul Alb cu oc U v •

- De atunci, up ta legilor strarnosesti, De

- itul . nostru la respee rea . _

sterna spm Ul ' .. ~ omu ell privirea atintita

. -' data oarneru mort! m s ,

veu gasi vreoca . . _' d groaza sa stiti eil au fast

catre inalturi ~i figura cnspata e

sIa~iati de Lupul Alb. ., _ . e'

Batranul 'i~i intoarce pn virea ea~e .mm .

. V: . I Testele nu au rmntit, .

- Bine, aram. . . and in fata unUl perete

. - cateva minute, aJlillg . . S

Mal ur~ . utem urea lara echipamerrt. e

drept. De aICI meolo nu ~a: p _ _' Batranul striga de

- nici nu va trebw sa urcam, caci

Pare ca _

. - aspra'

doua ori, ell vocea-i .sOI~ora, .

- Demianl De:ruan. _ tas C natural de masivul stances, o ime~ placader~i a in~:re cafre adancuri, Lumea se rnisca ~ descopenn al~ andesc eu, s: foarte prezerrta. Octogonului este foarte re a, g .. M ldovei Ratiunea mea

- ~ L' An muntu a '.

o baza a Batranu U.l 1 b M' te Cristo ~i perversitatea

- ~ tre Ali Ba a on

penduleaza in _.', _ Intuiese ca e yorba de un

A tabara marmca. ,

teste lor de lansare ill. . "1 t Sunt hotarat sa-l tree cu once

'.l. • foarte vigt en . '1 ,

nou test ~l ue~ _. An Malta sa fur secretele bubuli or.

pret. Eu trebme sa ajung I '_ une stapanire pe mine.

. altul! 0 hotarare supraumana p

Eunu . .

VOL invinge! _ ~ b _ . t tarane~te, paseste peste

Un batran adevarat, rm raca .

pragul grotei. pA deste aetorul Varain! Yezi

~ . ul gandesc eu. an '( A"" '1

Incepe ClIe • . h _ -II Malta e III rnamt e

A d aluneca pe langii rol si plac eaza .

can . ~ 'I

tale. N u trebuie sa 0 scapi. a fi gurali v. Ori vreun

Nici Demian nu pare sa ie vreun

. Constara ell voce egala:

curios.

- Ai venit.

QUINTA SPARTA 31

BatrwlUJ, adic::l, a venit Ell nu contez Ja tlllmaratoare. r.~i strang mruniJe si se privese in ochi. Ti studiez cu interes. Daca nu rna insel, caci ~i spionii se in~eala uneori, se apropic bine de suta de ani ~i e deprins cu viata de munre, dar 1111 e taran. Mainile fine ingrijite, tradeaza pe eel care nu-si ca~tiga painea cu bratele. Ineere sa ghicesc ce ar putea fi dar nu reusese,

- EI e Varain. Trebuie sa stie.

Incep sa exist, ba inca trebuie sa aflu ceva, ceva ce n-am stiut inainte. Demian se intoarce agale catre mine, rna cantareste cateva clipe, apoi imi intinde mana dreapta In limp ce stanga se Jasa protector pe urnarul rneu:

- Daca trebuie, va sti.

Vorbeste ega], Tara inflexillnl urnane, cam ea tipii din breasla noastra.

o umbra de accent strain rna face sa banui esc eii e venit de dincolo, din lurnea care i~i zice libera, de~i poarta destule IanfUri asemanatoare celor sociaJisle. In bran~a, am vazut rnulre chestii care ar face mart eel mai tare film de spionaj dar spion batrcin de un secol inca nu. Ce sa-i faci? Inveti m reu chiar ~i cand te chearna Varain.

Gandurile au tncepur sa alunece catre domenii interzise de misilUlea mea. Ma tncordez. rna COncentrez. Trebuie sa gandesc pe terenul melt.

Intrii.ru ill pestera, Ia fel de tacuji §i gravi. In vrernurile bune, Biitranul §i amicii sai ar fi putut fonda aici 0 rnanastire, gc1ndesc eu.

- Da, am fi putut ridica a m.3.nastire Ja lumina, confuma Demian ell Voce tare.

Hait! Alerts de gradu] U-Zerol Oznul nostru cite~[e Mndurile. Mare e irnpcriu] cornandalltlllui rneu! Mil simt ca lin am go1-pu§ca, cazur Inrr-o piata publica, plina de Junk'

I 'I

32 Pavel Conn

Testele psibologice au Iost fleacuri, acum incepe gr.eul. Treb~Lie sa lnving, sa gasesc calea de a-au masca gandunle. Dernian rade incet, rade omeneste. E om, rationez ell ell viteza, Cum se poat masca gandul ca earn? Acoperindu-I ell alt gand care, la randu-i, sa fie acoperit ell alt gand .... Totul trebu.ie sa se desfasoare cu viteza fulgerului, pe teme variate mult departate de gandul ce trebuie ascuns, astfel ca "receptorul" sa primeasca un amalgam lncalcit de ganduri irnposibil de descifrat,

- Ai gandit bine, confirma Damian. Aceasta este calea. Mil intorc repede catre Batran, sa primesc un ordin, 0 indicatie cat de mica. Mil comport ca un copil care cauta ajutor, realizez eu, ~i rna controlez. Batranul priveste scena eu 0 umbra de interes. lata ca poate avea ~i sentimente umane.

- Nu esti un copil, intervine cititorul de ganduri. Radu este unul dintre stalpii pe care trebuie sa te sprijini,

E clar, Aici avem de a face cu imperativul trebuie. F oarte probabil, orice miscare in afara acestuia inseamna pierzanie sau moarte, Judecata de spion: necesitatea absoluta a supravietuirii, inainte de orice.

, - Da pentru anurniti oameni exista nurnai lucruri care trebuiesc facute si lucruri interzise.Imi pare rau, dar faci parte din aceasta categorie de oameni.

Cuvintele lui Demian rna uimesc, E clar, nil e actor, ci un fel de superspion, capabil sa citeasca gandurile. Situatia sa nu se prea potriveste cu decorul salbatic din jur, dar trebuie sa existe :;;i pentru asta 0 explicatie Iogica.

Dernian nu-mi raspunde la acest gand. Deschide 0 u:-;;a de stejar rnasiv cioplit in dalta ~i patrundem lntr-o camera larga, lurninata natural.

Printr-o fanta situata sub 0 cornisa zaresc un col] tie eel"

I] I

[I I ~ ~ ___

QUINTA SPARTA 33

cenu~iu. Mobilierul surprinde prin simplitarea extrema. Din partea unui om care ajunsese sa citeasca gandurile. rna ~teptam la mai mult, dar se vede cil Dernian traieste dupa alte reguli decat noi. Cateva rafturi cu carri groase se insiruie de-a lungul peretiior, Doua mese cioplite grosolan, din blani de stejar, ocupa mijlocul camerei, irnpreuna cu doua scaune de aceeasi origine, Inu-un colt, 0 1aita acoperita cu 0 !esatura de lana taraneasca ~i 0 lada ferecata. in celalalt colt, pe un butuc, un vas de pamant ars si doua ulccle, probabiI pentru apa,

Ceva imi atrage, totusi, atentia. La una din mese, UD baietandru de vreo paispr zece ani, cu cateva carri in fa!5_, scrie ceva pe un caiet obisnuit, scolaresc, Nu s-a ridicat la intrarea noastra, Nu, in mod sigur aici TIU eo tabara de spionaj. Absolut sigur! Copiii nu au patruns inca in breasla noastra, Sper sa nu ajunga niciodata, Nu e 0 speranta tocmai solida: trairn lntr-o lume in care orice ticalosie e posibila,

Am inceput sa rna Iamuresc, dupa logicamea. Un batran schivnic cu puteri paranorma!« urma sa-l testeze si sa-I initieze pe spionul Varain in arta citirii gdndurilor, 0 incredere fantastica a prins a ma lnvalui: voi dobandi eea mai ternuta arma din breasla noastra - puterea de a citi gandurile.

- Nu vei ajunge acolo, Varain. Dumnezeul strarnosilor nostri nu ti-a dat aceasta putere si ceea ce Zarnolxe nu a dat TIU se poate dobandi,

Demian intelege sa fie deschis ~i direct. iotr-un fel e mai bine. Speranta tara baza te poate duce deseori la pierzanie. Trebuie sa rna mu1tumese numai eu ce am aflat deja, ell antidotulIa tehnica de citit ganduriie. Ccl purin nu voi putea f citit, daca nu VOl putea a1la din tirnp ce gande e adversarii,

- Vei afla tnca multe, graieste Dernian, privind catre

34

Pavel Corut

baietandru, Acesta se ridica ~i paraseste rara yorba Incaperea, trecand printr-o u~a laterala mascara ln stanca. Deei rnai exists cel putin 0 camera In acest ciudat sanctuar.

- Da, mai exista cateva camere, confirms Dernian. Te aft i intr-o casa locuita neintrerupt, timp de mai mult de 0 mie de am.

•••

Omul acesta e mult prea cult pentru un tafan de munte ~i treaba nu prea arata a test. Imi amintesc de misticismul de care am fast acuzat ~i -mi propun sa fiu cat se poate de rational. Gandesc: un am deosebit de inteligent si cult s-a retras in munti cu intreaga sa biblioteca, fie pentru a crea ceva iesit din comun, fie ing,reto~at de nimicnicia orneneasca, de turma care sIa~ie inainte de ajudeca. Lipsit de spirit gregar ~i inzestrat Cll puteri paranormale, a descoperir acest fenomen deosebit, cititul gandurilor, Batranul a aflat cumva de el, i-a int:rat 111 gratii iar acum i-a adus ueeniculla scoala. Simplu. Perfectiunea este intotdeauna sirnpla dar foarte greu de atins. Cam cat a dura, oare, scoala?

- Putin, foarte putin, imi raspunde Demian.

Buzele I1U i s-au rniscat, vocea nu i s-a auzit sonor, in meche, Cunosc acest fenomen deoarece l-am studiat In Octagon. incep sa inteleg cate ceva din secretele Batranului, 0 ipoteza fantastica imi lurnineaza mintea: sute de agenti ai Batranului, infiltrati in zeci de tab ere bubule, comunica cu seful de retea prin telepatie. De aceea, Batranul e tacut ~i singuratic: discuta mereu cu cei infiltrati in taberele adverse. Fantastic dar, foarte probahil, real. il privesc cum asista la dialogul tacut dintre mine si Dernian. Intervine nurnai CLl privirea: Sa crezi, sa crezi tot, :fara sovaire, Varainl

II

I I

, I

III

I

,I

II

1 I

QUINTA SPARTA

35

Testul de rnisticisrn, concluzionez cu. Sa cad din nou?!

Mil hotadisc sa raman rational pana la capat cautand explicatia ~tiintitiea pent_:u fiecare minune in parte. Voi trece si acest test! Trebuie! III actiunea Malta '89 a inceput numaratoarea inversa.

- Nu e vorba de nici 0 ineercare, intervine Demian. Aiei, numai aici, vei afla ceva foarte important Ceva care nu se poate afla in alt loc si pe care nu ill dreptul sa-l dezvalui nimanui.

rmi cade fisa. Accentul din glasullui Demian este arhaic.

Cand transmite gandul direct, lara vorbe, nu-l poti depista, dar cand vorbeste ... Asta e! Lipsesc neologismele, Probabil, s-a refugiat de mul ti ani in stanca.

- Ai dreptate, Varain, imi confirma el gandul. Am venit aid eu multi ani in urma, cand tu nu erai nascut, Iar inaintea mea, au fast zeci de oameni ca mine care, unul dupa altul, au faeut acelasi lueru. in car-tile pe care le vezi scrise de ei, vei gasi istoria adevarata a acestor locuri si a acestor oarneni. Fiecare l~i serie cartile, creste un urmas, apoi pleaca in Marea Taina si nimic nu se pierde. Totul e aici, in acesie carti, incepute inca din vremea barbarilor.

Cultul strabunilor, gandesc. Testul de lntarire a cultului, o dorinta simpla, orneneasca, de a sti neaparat ce eontin acele carti rna cuprinde irezistibil, b dau seama ca s-a actionat a~llpra mea pentru a mi se trezi aceasta dorinta penlru ami se deschide sufletul catre ceea ce urmeaza si rna zbat sa raman rational sa nu fiu padil it run nou. Acesta este lnsa imperiul necesiUitii ~i porunca trebuie imi inunda intreaga fiinta. Trebuie!

- Da, treb u i e! N eaparat! Carti Ie sunt m u I te dar avem Li mp pentnl toate. Da-rni mana!

36

Pavel Gorut

Mana lui De mian, fina ~i rece, induce Iiniste. Ma conduce la prirnul raft din tanga, atinge prima carte si se produce un Ienomen curios, total necunoscu,t mi~, Prl,n ,fa}a ochilor mei. se deruleaza, ell viteza fantastica, unaguu. In urechi imi surra 0 voce calma. linis itoare, asemanatoare cu cca a lui Dernian. Rationez totusi: trebuie sa fie 0 metoda paranormala de transmitere a unor cLlna~tint,e, pril:tr-lill medium urnan, Demian, care cunoaste la perfectie continutul carli lor. ALta explicatie logica nu pot gasi.

'Imagini, irnagini, imagini.,. Cetatea in flacfu:i barbati insangerati, osteni in zale, caraci de munte fernci copu $1 vocea ea un sonor de film. Viteza de transmitere e prea mare, 1111 am'timp sa retin nimic, Se pare ca asta nu.cont~aza. De,mian urmareste altceva dedit tnregistrarea rai1on~la. Un smgur lueru, total neasteptat, rna face sa tresar, sa retin exact. Ceva cu totul iesit din COlUlU1: versuri,

Ploua cu speime fi durere Peste cetetes mea Invinse; Cadeau barbatiJ: in tacere, Murea un zeu cu tampla ninsa. Ardeau strebunele altere ...

Versuri, versuri moderne. Orfeu ~i tracii? Versificatia?' Cine care, a versificat caderea Sarrnisegetuzei?

doua carte. Drumuri prin munti rauri ~i dis lite de lernn, ternplul diu standi barbati, femei, copii, N LL seamana ell istoria pe care am Inva~at-o eu. Inregistrez automat, ~ara s,a ~'eu~e~c .8 inteleae dit de cat ce se urmareste eu aceste unagiru. POS1~11 ca' les~ele sa fi relevat disponibilitatea mea p ntru ersuri, l~ mod sigur. retinem rnai bine ceea ce ne place. ce rimeazji on

QUINTA SPARTA

37

are ritrn muzical. Dar, in ee scop? Urmeaza sa aflu.

Batranul rna studiaza intens, eu 0 privire grea, de hipnotizator, Sa crezi, sa crezi neaparat! Sa crezi to tul! Ra ti unea mea calita in mii de teste si constienta de capcanele aeestora, nu se lase. invinsa. Gandesc: E 0 metoda rapida, paranormala, de transmitere a cunostintelor si sentimentelor. Trebuie sa stabilesc suportul stiintific al acestei metode! Trebuiel Se pare d\ acest lucru nu trebuie facut, caci imaginile si vocea blanda, monotona, sunt mai puternice decat mine: rna invaluie, ma lnving rna fac sa renun] la ideea de impotri vire, Trecem ca in transa, de la a carte la alta, Inmagazinez, nu stiu ce informatii dar nu mai are importanta, Aceasta e Credinta ... 0 licarire de ratiune imi comunica faptul ca vocea nu e perceputa cu urechea ci in alt mod, necunoscut de mine.

•••

Operatiunea de transmitere a continutului cartilor dureaza aproape de doua ore. Ma simt usor amejit, ca dupa 0 bautura tare, insa fae Inca eforturi de a rna men tin in starea rationala specifica spionului, in mare, am gasit explicatia: un om inzestrat cu puteri paranormale Demian transmite prin contact direct, 'in mod concentrat si eu viteza mare, infonnatiile cuprinse in carlile pe care le-a citit de zeci de mi. Ceea ce receptez eu e versiunea lui Demian Cll privire la continutul ci\rt:ilor, sunt imaginile, intelegerea si sirntirea sa. Metoda, usor defoonata ~i tehnicizata. se Ioloseste de zeci de ani in spionaj. Informatiile se inregistreaza de catre agent (ori tradatorl) pe banda magnetica, la viteza normala, Ulterior, se compacteaza la Viteza foarte mare si se emit In eter, catre ccntrala de spionaj ori rezidentul zonal. Receptori i nu au decal sa 1 inregistreze $i sa le asculre I a vi ieza m icsorata de cateva zec l de ori. M esaj ul

38

PavelComt

blitz e aproape imposibil de interceptat de catre contraspionajul advers, datorita timpului foarte scurt de emisie - cateva secunde. Ceea ce se po ate din punct de vedere tehnic, se poate, in mod sigur, si prin folosirea paranormalilor; organisrnul urnan este mult rnai bine echipat dedit orice calculator.

•••

Oespfutirea de Demian a fost la fel de lipsita de ceremonie ca ~i sosirea, in fata pesterii, ne-a strans rnainile intai Batranului apoi mie. A murmurat ceva intr-o limba necunoscuta, probabil 0 binecuvantare ori 0 urare, apoi a disparut dupa

stanca sa.

Am inceput sa coboram, Carre vest, se iveste Soarele.

Padurea e lini~tita si, mi se pare rnie, primitoare. Undeva, in spate, a ramas 0 lume ciudata, dotata ell un calculator de ~ forma mai deosebita, Trebuie sa discut cu Batranul. E eel rna!

bun prilej pe care l-am avut vreodatii. .

_ Tovarase general, la ce vor servi datele 'lnmagazrnate in

creierul rneu?

Barr§.nul se opreste un moment, apoi continua sa pa~easca

pe marginea prapastiei. In fine, raspunde: ...

_ Nu ti s-a lnmagazinat nimie in constient. Imaginile ~\ sunete1e implantate adanc in subcoo~tientul tau te vor aj u:a sa (Jase~ti instinctiv cele mai bune solutii de supravietuire. In situatii disperate nu va trebui sa faci nici eel rnai mic efort d~ gandire: structure psiboinformativa din subconstient W va of en prompt eele mai bune reacrii posibile,

Destul pentru moment. Trebuia sa-J las pe Batran. ~u oandurile lui. Explicatia e interesanta si logica. La apariua unei stan de pericol, milioanele de inforrnatii implementate in sllbcon~tient vor Ii scrutate ~ selectionate, funcjie de gradul

QUINTA SPARTA

39

lor de utili tate la elaborarea deciziei de supravietuire, Cand ai la dispozitie 0 astfel de anna, incepi sa te simti ceva rnai sigur.

- Cam stranie povestea asta eu generatiile de cronicari paranormali tovarase general. Chiar incredibila in unele puncte .

- Varain, fi-e frica sa nu crezi di. e adevarat, sa nu cazi in misticism. Sistemul functioneaza rara gres, de peste 16 seeole. Nu e vorba de cronicari, ci de preoti ai cultului strabun, Nu e singurul loc unde a rezistat credinta stramosilor nostri, In adancul creieru1ui fiecarui om de pe aceste meleaguri, n-a disparut niciodata credinta in adevaratul Dumnezeu. Restul, ceremoniile slujbele ~i propaganda religioasa sunt simple manifestari formale.

Mai rnult nu voi putea scoate de La Batran. Ajungem la elicopter, urcam tacuti, ca doi straini si decolam. Privesc inca o data crestele muntilor mei. Voi avea nevoie de aceasta imagine puternica foarte curand. E e1ar ca in via]a mea a aparut 0 cotitura foarte serioasa Una pe care 0 vor simti din plin ceilalti, Fiecare neam l~i are tainele ~i puterea sa. E timpn! sa seoatem la iveala teribila arma a. dacilor. sa Tarim putin rfuldurile wesorilor.

Sirul de ganduri violente tmi este intrerupt brusc, de vocea metalica, impersonala, inradacinata deja LIl subconstientul rneu: Varain, prima lege a vietii tale este sii nu ucizi niciodatii pe nimeni, nici miicar pe dusmanil Pe acestia, li vel lnvinge fntotdeauno cuforta spiritului. Ma relaxez. Bubulii vor avea necazuri, dar nu din cele violente. A sunat ceasul ca marea f0rt:3 bubula sa apuna.

40

Pavel Corut

Capitolu13 FLORILE SANGERII

Cred di nu sunt singurul tip din nobila bran;;a a spail r care are obiceiul de a face mereu cornparatii tntre realitatea vietii sale ~ fantezia producatorilor de carti ori filme de spionaj. Am gasit si a explicatie pentru acest fenomen: undeva, in suf1etul nostru, exista 0 umbra de speranta di vorn putea apropia cele dona lurni foarte diferite, c.ea a no astra ~.i ~ea A a oamenilor obisnuiti, Astfel am putea intra cu un picior ill lumea pe care am parasit-e, mai putin. din vointa no,:,tra ~l mai rnult datorita unui destin de exceptie. Am putea, gandesc ell, sa fim primiti pr.intre oameni, macar pentru faptul ca nu traim deloc ca In filmele de spionaj, daca nu pentru alte rno-

tive mai serioase.

Superspionul din filme, elegant ca un manechin, caIa.to-

reste cu superj eturi, inconjurat de a grarnada de bambine blonde sau brune, misterioase si sexy de dau in foe, precUl~1 laptele, Eu calatoresc ell banal ul tren de Moldova, in con~palll~ a doua doamne treeute bine de prima tinerete, care discuts fara jena despre boli si tot soiul de operatii. Dad. ~ar ~~ s~ I~ crezi, toata specia feminina este coapta de bolnava, talata ~I carpita mestesugit de chirurgi fairnosi. Cal despre eleg~n!a.

QUINTA SPARTA

41

ce sa rnai spun? 0 perecbe de blugi ponositi, un pulover care a avut parte, odata, demult, de a culoare bej ~i LID sacou de pie le, giorsait de purtare lndelungata. Adidasii din picioare ~i saco~a din piasa de bagaje completeaza imagine a superspionului roman care merge sa-~i vada parintii. Peate pentru ultima data.

Candva, tare demult, pe cand eram tanar, Viata a ras de mine. Arnuscat adanc, ranind ce era mai omenesc in acel tanar de care lmi aduc aminte foarte rar, Cicatricele nu au incetat sa rna doara, ID?a ca am prins obiceiul de a rade de mine insumi, pentru ana oferi Vietii sau celor dinjur aceasta placere, Chestia in cauza imi da 0 senzatie de independenta ~i putere foarte utila pentru a merge Inainte, mereu inainte. Oarnenii obisnuiti se zbat, dau din coate, tradeaza, mint ~i fac cornprornisuri pentru a urea ctit mai sus pe scara Vietii ori a societatii. Unii reusesc majoritatea msa cad. Noi mergern mereu inainte prin frigul ~i noaptea campului de confruntare informative. Nu ne punem niciodata problema urcarii, Extrem de rar, veri gasi un spion dispus sa paraseasca Iurnea lui. Motivul? Nu are "benzina" de intoarcere nu mai are forta pentru a rezista la ritualul de recladire a fiintei sale intr-un om obisnuit,

Acolo, sus, la lumina se face cateodata pace. Atunci, armatele se folosesc Ia defilari ori la depus coroane de flori. Oamenii se iubesc, se urasc, se in1?eala reciproe fac cop ii, nunti ori botezuri fae afaceri, traiesc, Aici, la noi, nu a fast pace de rnii de ani, de cand primul trib a vrut sa stie cum 0 duce celalah. :;;i nici nu va fi, cat va trill Ornenirea. Vesnicul razbo] din ceara este propriu firii urnane iscoditoarei ~i banuitoarei firi urnane care vrea sa cunoasca ce are ori ce face vednul de peste gard,

Trenul serpuieste printre colinele Moldovei. Prafuite si

42

Pavel Corut

sarace coline, mirosind a pamant ars de Soare ~i a roade de toamna. Prin gari, batrane ~i copii vand mere. prune si flori. Flori galben-sangerii, fermecatoare flori de toarnna tarzie.

Atunci, foarte dernult, era toamna tarzie, Venise dupa 0 vara grea, chinuitcare plina de dureroase incertitudini. Pe atunci, eram om ... Aveam, mi se pare, vise si sperante, Aveam mari planuri de viitor, toate legate de Ea care se scria neaparai ell majuscula, ..

Navigatorii nu realizeaza decat foarte tarziu ea, odat; Insurati ell marea, Ie va fi greu sa se lnsoare ~i eu 0 femeie. E greu de ln~eles aceasta gelozie bizara dintre mare ~i femeie, dar ea exista. Cateodata, cindata gelozie se manifesta in forme drarnatice, alteori lancezeste ~i oboseste dragostea. Putearn eu, oare, sa fac exceptie? Normal, Ea ar fi trebuit sa vina la mine, la mare. Poate ca ar fi venit, cine stie? Daca n-ar f fosl destinuL.. El a hotarat sa fie altfel. Ce vina mai putea sa aibs ea?

Pe atunci, nu intelegeam vointa destinului ~i sufeream ca un animal ranit, Sufeream in tacere, lingandu-mi pe furis ranile Scrisorile ei, tot mal rare tot mai reci ... Irina ... VorbeJe emu cateodata frumoase, dar lutotdeauna false. Dincolo de ele pustiul din sufletul ei, pustiul din viata no astra. Zilele treceau cu marea ~i oamenii rnei, dar noptile erau groaznioe, Ir singuratatea cabinei mele, cadeam lntr-o dureroasa belie pentru a uita, pentru a rna vindeca, Nu folosea fa nimic ratiunea nu se imbata niciodata. Fiecare gest ~i fiecare cuvan al ei ajuugea 1a judecata. 0 judecata Iucida, prea lucida,

Teoretic, cunosteam antidotul. 11 Invatasem de la codreni mei: cand te musca un sarpe veninos, scoti cutirul ~i tai parte otravita pentru a salva restul, lntregul trup. lntelegeam ca toni se naruise, mi se pal'cia eurnpl it de nedrept dar ~i mai curnpll

i

, 1,1

J~u~ ~ ~ __ ~ __

QUINTA SPARTA

43

rni se parea sa ingenunchez, sa rna dan batut, De cate oei fill am urlat in mine: De ce, Doamne, tocmai eut? De ce nu a/lull? De ce nu ~i ~e intti,!"pld altora, ci miert Cerulnu-mi raspundea. racea. clipind emgmatic din stelele reci, caci niciodata vreun muritor nu trebuie sa-si cunoasca Intreg destinul,

•••

Dn~l~lla Me~ca duce prin pustiul arzator dar cine poate egalafencnea celui care, ell chipul ars de dogoarea desertului, ajunge la cetatea sf§nta si poate atinge icoana mult visata? Ce te fad insa cand dupa chinurile pustiului, aj ungi in rata pietrelor mute ~i le gasesti straine de viata ~i visele tale? C~d am trecut pusriul, am descoperit, cu a durere rece si calma, faptul eli dincolo de el Uti era nici 0 ieoana. Am gasit 0 ferneie banala, asemanatoare eu milioane de femei, care se maritase dintr-un moriv oarecare, ell un tip oarecare.

Era nunta ei ... Irina plangea in fata mea, pentru ceva sau ~upa ~ce:a, nu rnai avea importanta . Cu un gest rnecanic, r-am rn~ms buchetul de flori, am felicitat-e pentru alegerea ~C~H'i ~1 am plecat. Posibil, chilli: sa-i fi mat sueces si fericire ill Vlara; cei ca mine sunt in stare de asemenea lucruri. M-am d~ a~oj. pri beag ca 0 balada.In urma, a dimas 0 femeie banala, plangand pentru ceva tara importanta si un buebet de flori scingerii, lmpra~tiat, in graba plecarii, pe covorul alb din came:a ei, Cateva pete de sange din inima unui ins oareeare. Unul d.Intre milioanele de insi de pe aceasta planeta care mcinalle<'i ~l respira pentnr a trai, Unul dintre insii care, ccazional, mai

lube~te ori , f - di d

. n mai su era III ragoste. Un oarecare, un tip caruia

destrnul nu i-a permis sa 0 intalneasca pe Ea, cea adevarata. .Destinul meu era Octogonu1, iar suferiota de care nu menta sa-mi aduc arninte, nurnai calea cat,r~ lumea de Intuneric

44 Pavel Corui

~l frig, pe oasele careia se sprijina statele ~i natiunile pt~l1ete~.

Batranul a fast dear 0 sirnpla unealtain mana destinului Unealta rnenita sa ciopleasca din carnea, sangele, rnintea ~i suflerul unei fiinte suferinde, un spion profesionist. Asa am ajuns in Octagon. Cand i-am pasit pragul, In urma mea a caZllI o u~a grea, ca 0 Iespede de mormant. E usa din sufletul men, u~a pe care numai Dumnezeu 0 mai po~te deschide vreo~aUL la judecata de apoi a spionilor. Num.ar El are dre~tul. sa Be judece pentru cele rele ori bune Iapttut~ sau doar~gand~~e~. ,

Cateodata, toarnna, cand vad flon galben-sangerii, rnu aduc aminte ca prin vis de a fiara ranita ~i sangeranda, cu chipsi su:flet de om, culeasa, poate planificat, de Batran, pentru a face din el un Iuptator impotriva celurlalti. Tanarul acela, cu chip de sfinx ~i sufletuL incremenit intr-o durere rnuta ~i rece, a invatat primele doua legi ale Oetogonului. ~rima: Slab llU este barbatul afemeiat ei ace!a care sufera dm dragosle pentru a si&.oura femeie. $i a doua: Cand vre~sa mar~sti z~s~rea Octagonului. mergi si cautil barbatL numalbarbatl. IOVItl de soarta on de oamero! Din ei vaT iesi eei mai eutezatori luptatori din ceata.

Trerrul se apropie de targulmell, micul men targ, candva drag, unic in lume, azi un orasel lenes si anost, Un lac in care. diu cand in cand, se rnai naste ori mai moare cineva. Cam atat. Pe undeva, simt satisfactia evadatului din puscaria viejii banale.

La fel ca intotdeauna, plec pe jos catre casa parinteasca sa vad targul si lumea, sa inteleg cum rnai rnerg treburile pe aceste meleaguri uitate de stapanire, Prirnul cunoscut care irm iese In cale Mihai Lemnaru, mi-a fost co!eg de scoala, Pare multurnit de viata a facut burta si chelie, Ai zice ca-i vreun

~ , , J

negustoras, uu di taruai profesorul. Fata-i roza .';it bucalat

II I

I

QUINTA SPAR! A 45

radiazajovialitate:;;i bunatate. E, intr-adevar, un baiat de treaba - Eheil Uite-l pe hoinarul de Petrical S-a lnvrednicit sa calee prin gaoacea asta de lilrg.

- MihEiitii, Mil1ait~L daca nu rna lnsel, cineva trehuie sa

dea 0 vodca,

[ncepe ritualul cunoscut: - Voddi. ai zis? Buna ar fi,

- Daca ar fi. Intru eu ln joc,

- Dece stat, omule? Hai 5-0 luaml

Baiat de ga~ca si de verba lunga, rna relaxeaza dupa linistea de mormant a Octogonului. Sporovaieste mal ceva ca gura mahalalei. Se opreste numai pentru a suge cate a guru de vodca ~i a plescai apreciativ:

- Da, buna Iacrima lui Stalin! Stia tatucul ce brojdea, Aflu toata istoria, de la ultima mea debarcare ~i pfulli in prczent. Haria a ernigrat in Israel. Profesorul Butelie a murit, Dumnezeu 5a-1 ierte! Irina a divortat ~i face naveta in comuna P., cale de zece kilornetri. Mimi s-a incurcat eu lin negru si a urnplut casa de plozi tuciurii. Fata de soi bun. Dorobantu ...

Ea a divortat si face naveta .. , 0 linda de interes de obarsie nelamurita incearca sa se strecoare in subconstientul meu,

- C urn a di vortat?

- Ehei! Stiam, eu ca te intereseaza .. A divortat ca toata

lumea, la judecatorie, cu tam-tam.

Oare, rna intereseaza? Sa zicem eli da! De ce m-ar interesa? Logic, rational? Eu traiesc in alta lurne, unde nimic din ceea ce inseamna slabiciune orneneasca nu e pennis. Deci, Lntre noi, nu poate fi nirnic, Sau, si mai corect spus, intre mine ~i ea, exi sta Q lume despre care n u se poate macar vorbi, A tunci, ar putea fi curiozitatea? Sau satisfactia josnica a celui pe care Viata I-a razbunat si nu poate sa se bucure de durerea ceiei

46

Pavel Cotu!

care i-a facut sa sufere? Vocea di n ad ancuri mil avertizeaza ca, ~i aces tea sunt slabiciuni periculoase, Deci, interzise. Instinctu] rna indeamna insa sa 0 caut, sa 0 vad, sa-i vorbesc, sa aflu ...

Ce anume sa aflu? Nu stiu dar trebu:ie sa fie ceva. Asta miroase a speranta batrane Varain, Imi sopteste ingerasul veghetor, ~i asia nu se face! Mai ales acum cand Malta ~i bubulii se prapadesc de dorul tau. Stale tranquillol Dar inirna lrni da ghes ... Ratiunea nu se lasa mai prejos: Calea junglei e mra intoarcere, Varain. Nu spera, Varain, nu spera, sa nu regreti!

- U nde mai sta?

Mihai rna priveste amuzant, Poate §i eu un oarecare interes, Se pregateste sa lanseze 0 gluma usturatoare dar ceva de pe figura mea Ii spune ca nue cazul, asa ca renunta si spune plictisit:

- La bunica-sa, Vrei s-o vezi, nu-i asa?

- Telefonul?

- 13313.

Usor de memorat, Restul discutiei atama undeva in aero Lancezeste, apoi se stinge treptat, moare. Baiat fin, Mihai l~i aminteste ca are niste treburi urgente la nu stiu ce biblioteca, Sa fie sanatos. 0 iau agale catre casa,

•••

De obicei, pentru copiii lor parintii sunt ori exceptional de buni, parinti de legenda ori cumplit de rill ~i neintelegatori. Ai mel fae exceptie de [a regula. Ai mei sunt pur ~i simplu parin]i colbuiti de vreme, sfiosi de nestiinta, dar Inca drepti. ~inuti de un orgoliu taranesc, ancestral. Ca orice ahi parinti de provincie, ar dori sa se laude CLI odrasla lor ~i Ii doare ea 1111 pot sa a faca; fill ~tiu despre mine cu nimic mai mull dedi

QUINTA SPARTA

47

vecinii ori gazda mea din Bucuresti. Mama se rnandreste, totu~i, eu faptul ca nu pun otrava in gura. Alcoo I carevasazica. Tata aproba din tot sufletul faptuI dl n-arn intrat Inca la stapan. Cica, sa rnai copi laresc oleaca, e vrerne destula si pentru j uguI casnlciei. intelept batranul,

Mama rna ia ln prirnire de cum intru pe u~a:

-In halul ista SI vini, baietu mami? Ce-o si zacl vecinii?

Ca e~ti un golan, ca n-ai 0 haini ca lumea di pus pi tini. Vrei sl ti imbracam noi? Si stii di la mini, chiar mani rna due S1-0 ieu eostuml A~a! Grifer! Asa! Si stii! ~j cama~i albi, ~i pantofi. 81 eli ~i ttl ea lumea.

N-are rost 8-0 eontrazic ori sa incerc sa 0 conving, N-a convins-o tata in treizeei de ani de casnicie. Va face cum vrea ea, numai cum vrea ea.Aici e ultimul colt din Lurne unde s-a pastrat matriarhatul. Moldovenii i-au invins pe top barbarii din vecinatate dar cu moldovencele n-au nici un spor. Sa incerce, numai!

- Dumnezeu sil. te fereasca de copita calului :;>i de gura moldavencei! zic eu si scot un teanc de bani. Cum vrei rnatale gri fier ~i cama§a alba.

Se inmoaie §i se domoleste pe data. Alearga sa puna mamaliga pe foc ~i puiul la ceaun. Din treacat, arunca ardine scurte de plutonier major, catre tata:

- Ci stai? Adi apt! Fa mujdei! Scoati gin! Tuici mai intai, mai pi urmi ginul! Fugi la dentisti ~i zii S1 DU rna astepti azi, c-o vinit baietu'!

Tata se executa cu 0 graba exersata, Stie el de ce rna apreciaza ca n-am intrat Ia jug.

Ies in gradina si rna asez boiereste, pe banca de sub visinul desfrunzit. N-are rest sa protestez ori sa i'ncerc 0 evadare. Nu scap pana nn rna indoapa bine, caitfandLl!~e dit de slab li e

48

Pavel Corut

odorul. Mai trebuie, apoi, sa primesc 0 portie de insinuari privind "cloaca ceia di Bucuresti' unde nu e nici aer, nici mancare, nu ca aici, la noi ...

Poate ca marna lmi va vorbi de Irina. A ~inut la ea, a suferit

din greu cand ne-am despartit. Stop! lata ce ganduri Ii pot veni unui profesionist tolanit sub W1 visin desfrunzit, asteptand un pui la ceaun. Back on the rail, old boy! Nobody's waiting

for you in this town!

Probabil ca ~i calculatoarele au un suflet allor, au anurnite sentimente ~i resentimente. Am cit it undeva ca un calculator se indragostise de operatoarea lui si refuza sa lucreze cu altcineva. Eu nu sunt inca un calcuLator, asa di. nu am nimic de pierdut dad. a vad pe Irina. Nici de castigat, banuiesc. MID ales, in conjuctura actuala, Dar, poate, rna Iamuresc. poate imi clarific interesul asta subit pentru ca, dupa aproape zece ani. HoUirareaeste luata, Trebuie, mai intai, sa Illghit puiul si morala mamei. Le infulec pe amandoua absent, cu scutul de protectie anticicaleala pus la rnaxim. Habar n-am ce mi-a zis,

•••

Pe strada uoastra n-au ajuns buldozerele. Casele se I~iruie, unele mai cochete, altele mai oropsite, de-a lungul pavajului din piatra de rau, -rara trotuar. Pe garduri si copaci, praf de-un deget, Si liniste. E bine. 0 iau din lee. Bunica lrinei sta In mahala, la cateva case de noi. Aflu ca Irina nu este acasa. Vine abia diseara. Bunica-sa doamna Rotaru rna inconjoara ell aer de speranta rugatoare care-mi inspira mila A rnai ram as un sambure de om in mine. Batriina se agiU\ de colo-colo. nu stie ce sa-mi mai dea, ce sa-mi fadl sa ma multumeasca. Inghit o partie de caise insiropate si plec, prornitandu-i ca revin e seara, cand a fi_ Irina acasa, Batrana iese 1a poaria si ma priveste

QUINTA SPARTA

49

lung, eWTI plec, Saraca!

Soarele de toamna s-a ridicat catre zenit. Am cateva ore bune de hoinareala. Fro'a tinta. rara scap, tara obligatii. Liber ~i cu. Macar pentru doua ziJe. E rnolesitor de bine, Oricum, nu se stie ce rna asteapta acolo, pe insula. Malta :;;1 bubulii existii. Si nu numai in irnaginatia mea.

Pe zidurile cetatii vechi, cativa pusti joaca fotbal. Trag si eu un sut 'in rningea jerpelita, sa-mi aduc aminte ca am fost copiL, ca am jucat fotbal intr-o echipa de pitici. Zadarnic! Nu-mi ami ntese. Mil. 'indipa!anez sa-mi aduc aminte de lucruri ~terse defmiti v din memaria mea. Am fost, totusi, copil! murmur eu. Si inca until bun, euminte, silitor. Visam sa Ynvat totul

, ,

sa rastom Lumea. Zambesc amar. Chiar ca am invatat totul

.. .

Tar acum sunt pe cale sa rastorn Lumea. Daca m-or lasa bubulii. Mai precis, daca vai reusi sa-i fac sa ma lase.

in baruri, intru rar de tot. Ma scarbesc mutrele ghiftuite ale barmanilar rnorga lor de conti de tuica si basamac. Ori de cate ori comand bantura mea preferata, Pepsi Cola, nu e unul sa nu replice: $f altceva? Desigur, obraznie, insultator, Numai statura mea de luptator de libere Ii opreste sa continue pe acelasi ton. De data asta insa vreau sa vad lume sa aud

,

sporovaiala ieftina a cafegiilor, tablagiilor, "politicienilor ' :;;i alter asemenea figuri pitoresti, Intru la Modern, marele Modern rnandria tfugului nostru. Fum si mare lnghesuiala, s~mne sigure de modernism, nu? A§tia a incep foarte devreme ~I 0 termina dit mai tarziu. Are §i socialisrnul partile lui bune: muncesn, nu muncesti, leafa merge. Proasta dar merge. Nu mori de foame nu dormi In strada,

o mana plina de inele se agita §i 0 voce cumva cunoscuta rna striga:

- Petre, Petre, aiei!

50

Pavel Cotut

Irni fac lac printre niste chibiti care rna privesc chiora~ Ma apropii de rnasa ~i de mana eu inele, de vocea CUDOSCUt1\, Leonora, vedeta scolii run anii adolescentei rnele, cu mca doua tipe si un tip. Beau vermut cu lamaie sau, cine stie, peats Martini. Se ridica, l§i trage ideea de fusta care ii acoperj coapsele bine eroite, rna strange in brate §i rna saruta zdravan pe gura, E cherchelita dar Iucida, Face teatru ori ceva asema, nator, Are ea un motiv. Ma desprind din stransoare fac un pas inapoi si-o maser cu admiratie, Gandesc: A stiut mated-sa ce face cdnd s-a apucat s-o zamisleasca. Exclam sincer:

- Ma fetito, nu te-ai schimbat deloe. Ara~i la fel ea la optspe ani.

E adevarat, Asa arata §i la optsprezece ani. Ca 0 poza de pe revistele sexy de buna calitate. Doamna maica-sa n-o rae use sa lucreze in uzina, de asta eram sigur. Acum, e actrita sau earn asa ceva. In orice caz, a urmat Teatrul.

- Petre hoinar batran, greu te mai arati, Pe unde te-ai aseuns?

Legenda de acoperire functioneaza automat:

- La Bucuresti intr-un institut de cercetari. Nimic

interesant.

- Si mare a?

- Am mai lasat-o §i altora.

imi prezinta amicii. Sunt actori §i vorbesc de bani. N-au bani, ca sa fiu mai precis. Platesc della randuri de Martini (t chiar Martinil) si 0 jumatate de lada de Pepsi apoi rna asez la taifas, Adica, eu tac si ei sporovaiesc. Leonora se sprijinl posesiv de mine si-mi cere, din cand in cand, parerea eu privirr la ee1e afirmate de unul sau altul, Da, sunt de parerea lor. Ce rost ar avea sa fiu impotriva? Conversatia lor rna linisteste ~I rna urnanizeaza, eel putin pentru cateva clipe. Ma pornenee

QUINTA SPARTA

51

chiar gandind la Leonora ca la 0 atra tie mai deosebita, 0 [eme1a splendida cu care inca ntl rn-am eulcat, Va trebui sa 0 fae. cat rnai curand. Chiar asrazi.

Femeile au un sim] teribil in chestii din astea, Leonora imi rfide in ureche, imi rasfira parul pe ceafa, Stie ceva, simie ceva.

- Mai Petre, ai ajuns holtei batn1n. Mai lasa-te si tu de

hoinareli! Aseaza-te fii. copi i!

Zfunbesc in sinea mea. Parca ea .... - To cap eopii ai, Leonora?

- Unu!. Nu stiai? E la mama. Taica-su a cam uitat sa se

lntoarca in tara. Nici 0 paguba, Ma descurc mai bine asa, Nu sunt facuta pentru a fi sotie, Asta e! Ma vezi pe mine spaland izmenele unui barbat?

Nu n-o vad. Dezbracandu-I, da. Ma privesre ~agalnie, ell aer de nevinovatie dezarmanta, Da, ferneia astarna intereseaza. o VOl dobandi,

Pe la trei, ne despartim de ceilalti §i 0 Iuam agale pe Corso.

Pe bulevardul pe care ne-arn plirnbat, am ras, am visat. Dar nu ell ea. Cu alta femeie. Ce importanta are acum ell cine? Leonora rna tine strans, soldul ei se freaca de al men, poate intamplitor, poate nu,

- incotro, piratule?

- Unde vrei tu.

-A, deci ell rninel? Vrei saramai eu mine?Nu spui nirnic,

te uili Ia mine ca Ja un zid si vrei sa ramai ell mine?!

Au. uneori, rnuierile niste fasoane enervante. Conversatie, dllicegarii, miorlaieli, tot tacarnul. Nu pot inghiti porcaria in cauza: e degradanta,

- Fetito, ti-as putea spune 0 rnie de minciuni frumcase.

Stii cii am talent. am scris si versuri. Dar aunt singur ~i amar,

52

Pavel Corut

Si mi-e sila sarnint asa cum am mintit atatea gasculite. Suntem carnarazi, nu?

S-a trezit. Se desprinde de mine, face un pas lateral si rna studiaza cu atentie. Are ce vedea. Probabil, e satisfacuta de rezultatul cercetarii caci decide:

- Mergem la mine!

Nu-i rliu. Azi eo zi in care mi se i'mplinesc ~i mie dorintele, De-ar [ine-o tot asa, Macar a luna parra scap de Malta.

•••

Leonora trebaluieste prin bucatarie. Face ceva de mancare, N-a:;; fi crezut sa fie atat de vrednica, la stilul ei de viata Apartamentul curat si ordonat, ca a vitrina de la un magazin de rnobila rna face sa rna simt bine.lmi plac femeile curate ~i ordonate, Asta nn rn-au lntrebat aia, in testul lor psihologic.

Pe un perete, sub 0 lumina blanda bine potrivita, un tablou. Un copil in zdrente, cu fata indurerata de pliins. lacrima sidefie Iuneca pe obrazul stang. Am mai vazut undeva tabloul acesta eu siguranta, Printr-o stranie conexiune psihica, in fata ochilor irni rasar imagini din copilaria mea necajita. Ma scutur rapid. Nu e voie, trebuie sa raman in forma!

Leonora pune rnasa si mancam 'in tacere, Ocazional, se freaca de mine ca a pisica si eu ca un am, 0 mangai calm. linistitor, Zambeste nurnai din ochii aprinsi deja de un.inceput de patima, Femeia asta promite multe, grozav de multe.

- Imi place cum ~ii casa, Nu m-as fi asteptat, rup eu tacerea.

- Adica, dad sunt cam curva trebuie sa fiu neaparat ~i

murdara?

M-a facut knock-out. Leonora rade dur barbateste:

- Ia te nita 1a el s-a speriat, mititelul! De parca 11-a L.t

QUINTA SPARTA

53

J'Duiere.!n viata lui! Te pornenest] ca acum Irni vei face a declarape de dragoste si rna vei cere de nevasta? Sa-

. • • <l. 11U cumva

sa facIo ~?bltoCIa! Ai strica totul. SOfii nu se Irnpaca niciodata amantll mtotdeauna. .,

- Da, numai amantii se impaca bine ...

- De f~pt, nici nu te-as lua de sot. N-am lncredere in tine

penu:u mal mult de ? zi. Sau de 0 noapte. Esti un tip cam straniu pentru gusturile rnele, Stii de ce?

r:a stiu, M~ Iipseste sa §tie si ea. in bransa noastra, femeile sunt on .extraordinare, cunoscand totul ori niste catastrofe. Tocrnai de aceea le folosim foarte rar.

• ••

. Leo~o.ra goala e ~ spectacollntreg. Mi-ar placea sa fiu p~ctor,. sa-t p~t ~urpnnde. zvacnetn] sanilor aratatori dansul parului negru lllJuntlfe!el trans figurate de a foame animali - de dragoste liniile trupului aflate cand in zbatere can" dtn

b d ' 111

a an on, coapsele lungi, puternice, posesive si nesatioasa

~ent~a. ~ s.exului ~i. Am facut dragoste indelung, cu p~tima e pnrrutrvi, de animale. Para rnurmure,:tara cuviute. Fiecare avea .ce~a de defulat si 0 facea pe cant propriu raman and ~~tu~~ Sill_gUI in~ cuplul acela zvarcolitor. E aproape miezul .Plli. Ma pregatesc sa plee spre casa Din prag Le

ml-aduce aminre, sa nu cumva sa uit: ' onora

- Esti 1111 tip s:traniu Petre. Foarte straniu, Si foarte aSCLU1S.

Da sum un tip straniu ~i ascuns. Care altul in 1 1

ar arata aJtfel? oeu meu

•••

Soarele se Iafaie in fereastra, dar n-am chef sa cobor din pat. Toata adolescents petrecuta In cazarmi am visat sa ma

54

Pavel Corut

scol cand vreau eu, Fara tropaiturile si zbieretele gradatilor, tara goarna ori sifleie. Desteptarea! VIeau sa mai dorm dar rna chinui zadarnic; reflexele formate in anii lungi si grei de marina l~i spun cuvantul, Sar sprinten din pat, fac un dus ~i rna echipez ca la concurs. E deja sapte sijurnatate, Am dormit prea mult, eel putin dupa standardele mele.

Dincolo, mama cisluieste cu 0 vecina iar tata rnestereste la un patefon uzat. Are un talent grozav de a carpi tot felul de vechituri si a Ie face sa functioneze. I s-a dus vestea in sapte rnahalale, mai ales ca nu cere nici un ban. Tot ce face eu harburile astea il distreaza 11 reconforteaza, Probabil, de la dansul am mostenit curiozitatea vie care rna baga in tot soiul de buclucuri.

- N u mai stii cum s-o dai §l Incotro s-o apue i, 51 rnultamesti pustia aiasta di goo, se Iarnenteaza mama.

De cand a stiu, a avut obsesia mancarii, a ITIW1!ilor de provizii stivuiti frumos in camara.

- A§a-i, asa-i, incuviinteaza vecina. Ci uiti, numa ieri ... Da, eu siguranta, exista 0 lume care va supravietui "epocii de aur", Va manca ~i va bea, flira sa gandeasca prea mult Ganditul do are cumplit. Poate:fi si periculos ...

Ma pregatesc sa plec la Irina. Arunc 0 privire critica la blugii mei ponositi, la adidasii rosi pe la cusaturi si zambesc sarcastic. Mai muIt ca sigur, El nu poate arata asa de jerpelit Orieum nu am nici un chef safi u El. Mi -aj unge cal am incasat atunci, demult, Vreau doar sa stiu, Sau, daca ar fi sa sap mai adanc, vreau sa a vad si pe ea lnfranta, suferind, Oarnenii ntl se pot dezbara de placerile unor tainiee razbunari pentru umilintele indurate vreodata.

ff.

55

QUINTA SPARTA

Irina rn-a pri.mit in prag. SIaba stravezie, eu ochii Incerca-

nap. 0 umbra a ceea ce iubisern eu odata, - Te-am asteptat toata noaptea ....

- N-am vrut sa deranjez.

Banali ~i stingheri c~ doi batrani, critic eu in gand, Trecutul apasa. apasa din greu, Ii sarut mana ~i rna pofteste in casa, [ncep sa rna intreb daca am Iacutbine ca am venit, daca vern avea macar despre ce schimba ciiteva vorbe, Totul imi pare awt de strain ... Simt aproape fizic cum creste pustiul dintre DoL

Camera asta 0 cunosc bine. in ea ne-am jucat cand eram copii, ne-am iubit ill zilele adolescentei noastre. Parca nu s-a schimbat nimic §i totusi ...

- Ai venit sa te razbuni, sa rna vezi infranta, nu-i asa?

~ _Vi~t~. incepe sa devina i~teresanta. Pisoii lnchisi in cusca stanJeruru au evadat, devenind oameni.

- Nu, Nu numai.

. ~ ~ ~ fire cinstita, Petre. Ai :fi putut nega. Ai fi putut mmp ~l rm-ar fi fost greata de tine. Te-as fi dat afara,

Femeia asta rna stie bine, aproape tot amt de bine ea si calculatorul Batnmului. Am crescut llnpreuna. am fast doua parp ale unui intreg. Parri care nu au reusit sa refaca vreodata !antasticul1:ntreg primordial. Am judecat-o gresit, Nu e mfranta, durerea 0 face sa se simta mvingatoare. Cunosc acest sentiment, l-am trait si eu candva, Tac. Ce as putea sa-i spun?

- De ce nu ai venit aseara? Stiai ea te astept,

- Am fost Ia 0 femeie. Am facut dragoste.

. "Se ineordeaza dureros ca sub 0 palma. apoi se destinde §I rade fortat, dispretuitor:

" . - Te credearn mai bun, Petre. Vrei sa rna umilest], sa rna 1I1jose§ti. N u vei reusi d ecat sa te co bori ~i mai m ult in oeb i i

57

56

Pavel Corut

QUINTA SPARTA

mei. Asta ell femeia face parte din razbunare, nu-i asa? Masca ?rgoJioasa eade si Irinaincepe sa p1anga lncet lin

- Nu, face parte din intamplare. Din pura Intamplare care caintr:un c~~e. ~u e ~hiar invingatoare. Niei eu nu sunt, ~

rni-a seos in cale 0 femeie splendida asa cum, candva, ti-a aceasta partida, amando; am fost Invinsi de rnizerille marunte seos 1,'i tie tn cale un barbat, De un timp incoace, am incetat sa ale ~e~ii. ~ ie§i.t fiecare cum am putut din mizerie. Daca rna mai opun anumitor lntamplati. am le~J1, el~e §AtJe? Tra~m fieeare dupa eehilibrul sau,

i~i netezeste usor fusta peste genunchi, 'Ma surprind Dumnezeu sue cat de stabil, Ne dueem crucile si parerile de privind atent genunchii inca plini §i netezi, atdigatori. Sirn; rilL

pe undeva un inceput de interes, apoi rna reprim ell toata - Petre, rna vei putea ierta vreodata pentru raul pe care fi

cruzimea: Marele superspion Petre Varain, pe post de taur I~am ticut?

comunal, "calea" toatd elita tdrgului, inainte de a se lanse . Obsesia ~t~ a i:rtaru e specific muiereaseli. Dupa ce fae intr-o noua si prlmejdioasii aventura. Autoironia face bine la ~v~ le ehinm.e ganduJ ca nu vor fi iertate, Asta 0 framanti

constiinta, 0 linisteste. Zfu:nbesc, un zambet mie ~i stramb. ~1 pe Irina, nevoia de iertare, Un complex de vinovatie mai

- De ce zambesti, de ce zambesti, dragul meu? mult sau mai pupn intemeiat. '

Si-a pus mana pe palma mea 0 mana fierbinte, uscata . - RAul l-am suferit amandoi, in pdrfi egale. Cat despre Are febra. Poate e bolnava, gandesc eu eu un inceput de l~~. nu e cazu] E a problema in care nu credo ~a a fost ingrijorare. Apoi, rna eontrolez: d~ nostru. Nu e oimeni vinovat. Spune-mi mai bine ee - Gandeam eli macar acum ne-am putea per mite sa fim faci, cum te descurci!

sinceri si deschisi, ca doi talhari care au ingropat Impreuna un - Mama nu ti-a scris nieiodata de mine?

prune nevinovat. - Nu, niciodata.

- Chiar daca sunt 0 muiere slaba, care a gresit enorm odati d - ~red ca ~a W:<i§te cumpl~t, desi ineo~tient. Am fost nu-ti voi cere nimic, Petre. De la tine nu am nici 0 sperants sa~n pe Ia voi, am mtrebat de nne, Voiam sa-fi scriu, voiarn Tu nu esti barbatul pe care l-am iubit. Tu esti un strain can -Ii SP~ ...

i-a furat numai chipul ~i nimic mai m ult. Ai in firea ta ceva de - ~l?

mercenar on de SpiOD: . . _ . ~ _. N-a; Mama.a SC_himbat mereu .vorba, sa nu diseutiim de tine.

Femeia asta e periculos de desteapta dar numai in paqllr .earn VOle sa vorbesc de tine. Eram vinovata ~i trebuia

care ii convin. I-~ fi putut aminti faptul eil tot ee a fost omenes 8'"0 StInt

in mine a fost distrus, in mare durere, chiar de ea. Dar, Ia ce B! N' .E obsesiva in complexul ei de vinovatie. Mama sadica? folosi' Totul e atat de banal si plictisitor,.. 1C1odata! .

- Nu m-ai intrebat niciodata de ce te-am parasit, Petre d dra Asculta, femeie! Nimeni nu e vinovat In aceasta poveste

Poate as fi reusit sa-ri explic, ni:' gos~e. ~aea destinul nostru nu a fost sa tim lmpreuna,

- Crezi ca, explicandu-rni, m-ai fi facut mai fericit? 10 foqa dill aceasta Lume nu ne putea pastra Ia un lac.

58

Pavel Corut

_ lnseamna ca rna ierti? ..

Am iubit-o. N-am putut-o face fericita. Macar liniste s-ar

cuveni sa-i dau. Nu mai ezit: .

_ Te iert. Rarnai eu bine ~i ai grija de tine! La mme nu e

cazul sa te gande~tL eel putin, nu ln viata asta. .

Dfl din cap intelegatoare. 0 sarut usor pe ?braz ~l ~lec.

Irina face semnul crueii pe prag. Un semn stiut de nor, la

despartiri: sa vii ca 0 parere.: . .

Cateodata, femeile rna spene eu fantastica lor putere ~e a

spera dineolo de limitele oricarei posibili~~ti. ~uz.i!? Sa vinl? Tocmai eu? Desi am vazut multe minum ill viata mea, ac~st lucru nu cred ea se va putea vreodata. Calea. o ctogonului e fara lntoarcere, ca zborul unui aviator kamikaze, ~are are benzina numai pentru a ajunge la pntiL Niciodata ~l pentru intoareere. Privese inca 0 data la chipu1 fermccator pentru ca:e am suferit ataL Irina este 0 fara frumoasa despre care, PC? ba?ll am eitit imr-un roman de dragoste. Peate ca de ac~ea, m zrua nuntii ei, i-am dus lID. buchet de flori ro~ii-sangeru. Plec rara

sa privesc inapoi. De data asta, defin~tiv._ _ ~

Sunt calm si sigur ca 0 apa adanca. Batranul poate fi

mandru de opera sa.

QUINTA SPARTA.

59

Capitolul4 TORPILA UMANA

Candva, demult, cand am ineeput cariera de navigator, rn-a uimit grija deosebita cu care se pregatea 0 torpila, 0 simpla bombs cu motor, destinata sa patrunda ~i sa explodeze in pantecele navei inamiee. Torpilorii 0 m3ngaiau eu gingasie de indragostip, ii ungeau ritualic mecanismele, Ii pipaiau fiecare surubel, de parca ar fi fost 0 fiinta vie, de a carei sanatate depindea lnsasi viata lor.

k ultimele zile, rna frapeaza asemanarea pana la similitudine dintre gesturile fostilor mei colegi, torpilorii si cele ale instructorilor din Octogon care rna pregatesc de .Jansare". Asperitatile din limbaj au disparut complet Antipatia fata de mine pe care, anterior, unii nu se sfiau sa 0 afiseze deschis, s-a topit ca prin farmec. Peste tot, curge lapte ~i miere, de te wnple greata Atmosfera miroase a petrecere de adio, a prohod, Indivizii ~tia nu cred ca voi reveni intreg la baza, Ma considera deja mort. Fiecare profesie are parte de contingenteie sale de dobitoci. Noi de ce am face exceptie? Treaba LOL Eu sunt sigur ~ voi patrunde ill Malta, voi rezolva "problema" si voi reveni In Patrie. Cel putin viu, daca nu nevatamat.

60

Pavel conn

•••

De zile 'in sir, vizionez continuu filrne despre Malta. Am ajuns sa cunosc fiecare coltisor a1 insulelor Gozo ~i Comino, cele doua surori care formeaza impreuna Malta. Am ajuns Sa "vad" fiecare pietricica din zidurile La Valettei, locul de unde va incepe operatiunea, Cunosc deja Malta mai ceva decal bastinasii, Acolo, nu va trebui sa intreb nimic nu va trebui sa ezit nici rnacar 0 secunda ill gasirea unei adrese. De asta depinde reusita misiunii mele, caci viata mea nu prea e luata in calcul. Trebuie sa se raporteze "sus" ca misiunea a reusit, ca informatiile au intrat 'in rara, in calculatorul Octogonului. In rest ...

lntre mine si instructorul englez nu au fost niciodata relarii prea cordiale. Ma enerva aerul san de superioritate. Ma scotea din sante engleza lui impecabila, Mai ales, rna calca pe nervi faptul ca, de ani de zile, TIll invatase limba romana. Ca profesionist, era valoros, trebuie sa recunosc. Oetogonul facuse o achizitie serioasa In persoana acestui agent din categoria Zero-S, Costa cat zece romani dar facea treaba buna. Era autentic, era pur sangc, Cam greu pentru contraspionajul strain sa banuiasca un astfel de tip de apartenenta la serviciile secrete ale Romdniei.

Acum, trebuie sa ne suportam reciproc cateva zile, conversand numai in limba engleza, Trebuie sa reintru in atmosfera externa, dupa 0 pauza de aproape un an. Pornind de 1a infajisarea mea de creol, mi s-a creat 0 legenda de sudamerican. Laboratorul de falsificat Inscrisuri rnunceste de zor sa fabrice documentele necesare sustinerii acesteia. Aceasta legends imi da nesperatul drept, destul de rar 'intalnit in rnisiunile noastre, de a vorbi lirnba engleza Cll accent latin Tocmai acest drept mi-l contesta englezul, tracasandu-ma toata

QUINTA SPARTA

61

ziua cu pronuntia sa de Oxford.

Trebuie s8.-L suport. Viata mea poate depinde de un singur cuvant de till singur gest de un simplu accent. Repet robotic la un moment dat in transa, tot ce-mi toarna pe gat "amicul" rneu. Vorbesc de mi se face lehamite. Totnl, in engleza, Filme, carti, gramatica, anchete, teste, englezul cu cicaleala lui, toate s-au adunat lntr-un cere care se tnvarte tot mai strans, tot mai rapid. Torpila umaria trebuie lansata. E timpul.

•••

in ultimazi, destinata examenelor finale, Ie-am facut praf toate instrumentele. Reactiile Ia chestionare si teste all fost atat de neasteptate, incat aparatul s-a blocat pe indicatorul Don human being. Tipul incetase a mai fi 0 fiinta omeneasca, Acel tip eram, intamplator, eu, Varain. Psihologii, uimiti si ei, l~i frecau satisfacuti mainile, Reusisera sa creeze superspionul visat de toate serviciile secrete din lume. Doi oameni aveau motive temeinice sa se lndoiasca de meritullor dar taceau: eu ~i Batranul. Demian trebuia sa famana 0 taina pentru restul Octogonului.

Batranul i~i rezervase sarcina de a-mi prezenta personal sisternul de legatura ~i pe eei doi agenti care urrnau sa-rni asigure spatele pe intreaga durata a misiunii. I~i Iuase toate masurile de prevedere i:mpotriva unei eventuale tradari, Nu stiu daca era necesar. De peste saizeci de ani, de cand Octogonu] functions in forma acruala, nu avusese niei un tnldiUor. Nici macar schimbarile de regirn politic nu-i afecta!lera structura de rezistenta, Unul dintre putinele elemente de rezistenta rornaneasca reusise sa supravietuiasca fazei komintemiste, poate din eroare, poate din alte motive. Fiecare stat i~i are secretele sale, mai mari ori mai mici, Unele dintre ele

62

Pavel coru;

sunt insa cumplite, pot costa viata, Cred ca asa se explica pastrarea secretului o ctogonului.

•••

Batnlnul a scos din fisetul sau 0 videccaseta, a pus-o in aparat, l-a pomit ~i a ineeput fixarea sistemului de legatura, In fata privirilor mele, a aparut catedrala Mdina din La Val etta, o catedrala luminoasa ~i insorita, cu trepte curate, spalate de credinciosi. Pe treaptade jos, un batran foarte latos, cu a cutie in fata sa, cersea, i~i facea meseria.

Zambeam in sinea mea Catedrala este inchinata patronilor mei, sfintii Petre si Pavel. Cum s-ar fi simtit Batranul, daca i-as fi spus ca era lID mistic? Speram ca tntamplarea, daca era Intfunplare, sa fie de bun augur.

- Acesta este Pietro doctor in stiinte creierul retelei, mi-a explicat BatranuL Mizantrop si extrern de original, si-a ales meseri a de cersetor desi este milionar. De indat3 ce ajungi 1a el, scoti portmoneul, il rasucesti ell floarea catre el si-l Intrebi: Daca itj dau un dolar, imiarati dnunul catre cafeneaua Trident?

Pentru 0 secunda, in fata ochilor mi-a aparut chipul desfigurat al predecesorului meu, Dan, repetand robotic formula de contact. Drurnul spre port ori drumul catre cafenea ce irnportanta avea? Pentru 0 secunda doar, caci din adancuri ale creierului necunoscute de nimeni, certitudinea mi-a cuprirs intreaga fiinta: Eo voi reusil Demian facuse minuni,

Filmul se derula inainre, rneticulos, stiintific. Cafeneaus Trident, micuta, cocheta, cu un coltrezernat de zidul batranulUJ fort, eu 0 terasa alba .. Printre rnesele acoperite cu panzeturi d~ culoarea cerului enin, un bar-bat spates se rnisca agil. ell pa~1 de felina, Briza ii rasfira parol des si ere], de pirat.

QUINTA SPARTA

63

- El e Alexander, "rnu~chii" operatiei. La primul contact, ii aniti aceste. diamante si-i propui sa Ie cumpere la pretul de 0 suta de dolan bucata. Vei spune: 0 suu: de dolari in cap, nici un cent mai putin! Apoi ... vei face ceea ce trebuie.

Interesanta afacere. Zece diamante la 0 suta de dolari bucata .. Octo_~o~ul plates bine serviciile periculoase. Cel putin celor <lin stramatate daca nu ~i noua, bastinasilor,

- Asta-i tot. Misiunea ~i-e clara?

-Da.

- Ai ceva de raportat inainte de plecare?

- Nu.lmi voi face datoria.

Batranul mi-a strans mana lara un cuvant. Torpila umaria era lansata,

• ••

. Vaporul panamez se zgaItaie ~i scaqrue din to ate incheieturile, Se vaita ca un bolnav, sub rafalele :furtunii. Ciocanele ?e a~aJovesc ill bordaj eu insisten~ se strecoara printre incheieturile tablelor de bordaj. Aud apa clipocind in sarnina, Creste mere~. Am plecat de vreo zece ore din Constanta, pe vreme rea, ~a fim la timp in La Valetta.

_In medi~ul tineretii mele, rna simt din nou eu insumi, Varain mar~. Imbracat in straie simple, de matroz, cu acte de mannarpanamez, voi penetra eu siguranta sistemul de iscoade organizat de bubuli si de contraspionajul maltez, Nouazeci ~i nona Ia suta din contraspioni nu dau eea rnai mica atentie m~tro~lor de rand. In viziunea lor. numai un ofiter poate fa'ce s~lQn~J. Adorm leganat de furtuna, pe 0 lada din cala, Singur ~1 ~evmovat. Are si rneseria noastra nevinovatia ei mal greu

e Ulfeles de catre cei de afara, din lumina,

La Bosfor, omul nostru rna trezeste. Trebuie sa rna strecor

64 Pavel Corut

in ascunzatoarea dintre panourile de bordaj. Vin vamesii turci si eu nu sunt trecut in rolul de echipaj. Nici nu prea aveam cum sa fiu trecut: in Romania, nu se nasc panamezi III fiecare zi. Asta 0 stiu ~i copiii. Dupa ce trece controlul vamal, rna cule din nou. Trebuie sa strang energie. In Malta, voi sta treaz cateva zile, poate trei, poate patru, chiar cinci, cat va dura operatiunea speciala pe care a conduc. Octogonul si-a luat rnasuri de prevedere, rn-a programat pentru einei zile. Dincolo de aceasta limita, nimeni nu putea sti ce se va intampla cu "torpila".

•••

Vamesii maltezi au fost deosebit de severi, dar nimic important nu a iesit la iveala: cateva miei nereguli in documente, cateva obiecte prohibite prin bagajele echipajului, maruntisuri, S-au mai invartit ciiteva minutepe punte, apoi au sant In salupa lor. Sirena sal upei ce se Indeparta catre farm vestea cui trebuia faptul ea misiunea Malta '89 Incepuse. Era timpul ea Petre Varain ~i echipa Oetogonului sa intre in actiune, Era dimineata zilei de 30 noiembrie 1989. Ma simteam mai calm si mai sigur ca niciodata, Am inghitit prima dintre cele einci tablete pe care Batranul mi le inmanase la plecare, am baut cateva guri de apa ~i m-am pregatit sa parasesc culcusul din cala. De acum incolo, nu aveam voie sa manfinc si sa dorm. Pe cat posibil, nici sa beau, rnai ales din mana straina. Alcool, deloc. Nici 0 noutate, viata obisnuita de spion adevarat, Total diferita de cea din filme.

•••

Dupa vreo doua ore, tropaiturile de pe punte au inceta! semo ca echipajul efectuase manevra de acostare a navei ~i plecase In oras, Omul nostru rn-a seos pe punte. Eram Iega]

QUINTA SPARTA 65

JIll cheu neobi~nuit de curat eel putin d ~ .~

~ nu vazusem prea multe cheiun'~' upa parere~ mea

. M In scurta mea vrata d

JJ8V1gator. area era zbuciumam si batea un van" t t~' di' e

- .... -.1 st CA . -. . Y aJOS nspre

fWIAI-e .atlva pescanl~1 tlpau jalni A· .

__ 1..... caut~~d hr ;- C .1" C, 10 ttrnp ce zburau peste

vaaUII,UUl ana e putm asa mi - .

:..W . S :fi t --y rm se parea rnre ea erau

=:~g-;~ pPJutut c~ de fapt e~ sa fi fostveseli, buduro~i de

~- lao oua marunt des si rAm' .

1a panamezul ' . 'f eee. pTJ vit reeLUlOscator

nostru care rrn-a d -.

. a us 0 scurta callClUcata de

mannar· ,

Era timpuJ sa pornim C -

cu diamantele 1;Ij b .. . ~ ? sa:01;la aproape goala in mana,

marinarin regula ~ .cUSUfl In ~aptu§ealahainei, cu acte de

a, rna sunteam romun t si d . A

indestinulmeu F' ~ d ' . . ~ §lpe eplinmcrezator

. Ie ea oream on nu t A· •

iJor secrete de pe planeta drept ul ill ram ffilstonaservici_

int4Inirii de la Malta Undev o~ _ e~re a.' spart" secretele spionilor din L . '. a, eXlSta 0 lstone scrisa a tuturor de I ~e §l a fuptelor aeestora. Am trecut de poilti tii

a poarta dintre port §i 0 ta ~ " , ~ u

Destin' ul lmi ~ b ~ ara ruci un fe! de greutari

zam ea. . .

••• Din spirit de preyed h'-

alt marinar c .-' c:re Olllaresc prin targ la fel ca orice . WDpar ~l cateva ileac .

matrozii De fapt rna filez • un, case gura la dame, ca

contra 1 ez atent Sunt c ..

:da". Pe timpu! autoverificaru, care'dur~ urar ~.n~ am

Intreb daca batrrulul Pietr . _ cam ei ore,

Yreme ca.ineasea Da - °fi f1eZlsta la post pe 0 asemenea

. ca nu va a locul sau ...

• ••

in bransa noastra aetiveaz:- tioi . '.

Clfteapt:;, I 1 . a pt rezistenu 1;11 serio§i Pietro

ia ra oeu convenit e . d d I' .

CiParenla ._ . d ,er!?~ .~ atrecatorii gdibiii. Dupa

s.; t, 1 ill a cam ~aptezeeJ de ani dar . ' _. .

"<llsta reala:? Un do t·".. erne poate sa-I ~tle

. c or ill 1}U inte cer~e~te cu talent. Asia

66

Pavel Cotu;

m-ar fi uimit teribil, in primii ani de meserie. Acum, e 0 alta. poveste. Un doctor in stiinte cerseste pentru ea asta e legends sa de aeoperire. Putea sa mature strazile, sa serveasca intr-uj, bar, sa pozeze in om de afaceri sau in orice altceva. Cersitu] era legenda sa, si-a ales-o singur. Trebuie sa se ~ina de ea Cat rnai solid. Orice greseala in interpretarea rolului l-ar putea costa viata, Si nu numai viata lui.

•••

In timp ee rna indrept catre Pietro, nu pot sa nu rem are, plin de satisfactie, ca, dintr-o mie de spioni, doar unul ar putea accepta ideea unei astfel de legende de acoperire. Un cersetor batran ~i jegos poate trezi ocazional mila, Rareori, simpatie. Aproape niciodata, curiozitate sau interes pentru cei din bransa contraspi onilor.

- Daca iti dau un dolar, lmi arati drumul catre cafeneaua Trident?

Pietro rna cantareste eu interes, ca pe 0 marfa pe care urmeaza sa 0 cumpere. Stiu ce insearnna asta. $i eu fae la fel eu oamenii de care depind in mod vital. Pare satisfacut de rezultatul eelor vazute dar 1$1 ia toate masurile de prevedere, conform regulamentelor de rnunca informativa, Raspunde:

- Daca imi dai un dolar, te astept diseara, laora douazeci, in strada Bugibba, numarul 8, langa hotel Cristal.

Schimbul de parole a decurs normal. N u mai e nimie de facut aici, asa ca rna indrept agale catre cafenea, filozofand la compozitia pestrita a bransei noastre. Banii ~i interesele aduna sub acelasi steag pe cine niei nu crezi. Prin romane, spionii socialisti duduie de patriotism ea niste locomotive. Ma intreb diti oameni din acest zapacit de seeol mai cred in patriotism, rnai ales in bransa noastra, in care po]i ajunge foarte user

I

I

67

QUINTA SPARTA

ilionar. prin tradare, Si totusi, OetogonuL nu are tradatori, m are scurgeri de informatii, rna imbarbatez eu. Patriotismul n~ explidi intreaga chestiune. Trebuie sa mai adaugarn orgoliul ~e profesionist sentimentul datoriei fata de cei cazuti in rafuielile anterioare, obligatiile neserise de a plati "datoriile de onoare" ... Da, treaba e mult mai complicata, Ma trezese pe D~teptate, eu un sentiment de alarrna de pericol iminent. Ma contrafilez. Nimic. lnseamna ca acolo, ill cafenea, eeva nu e in regula. Anna lui Demian ...

•••

Din usa pravaliei, imi dau seama ea aceasta cafenea nu e pentru marinari, nu "tine" la legenda mea de acoperire. Ori. legenda nu "bate" eu ea. Prea mica, prea curata, prea plina de burta verde. Pipite, deloe. Daca as Intfu:zia la 0 masa, fie si numai cateva minute, tot 8$ bate la oehi. Ca un bosorog intrun disco-bar. Trebuie sa actionez blitz, sa lamuresc situatia,

o yampa blonds, eu sanii dezgoliti, cu un capat de minijupa pe fundul cam bombat, serveste la bar. Piratul meu nu se zareste nicaieri,

- I am looking for mister Alexander, 0 abordez eu,

- Who are you? replica papusica,

Nu e proasta sa-mi spuna eeva. 1-0 tai scurt: - Somebody. I have some bussines with him.

- He is not here, sir. I am afraid he will not come today.

Am aflat multe. Nu e aici, desi ar trebui sa fie. Papusica blonds stie ceva ~i e cam speriata, Orice intarziere rna poate COgta. 0 iau din loco Treburile nu merg intotdeauna ea in filme dar ratarea intalnirii cu Alexander nu e un biftee U$OT de inghitit. Sper sa aiba motive serioase pentru trebusoara ast~.

Afara e frig si urat, Ploua in continuare marunt si reee. In

68

Pavel Corut

carciumi, nu pot intra: un marinar care nu bea ar atrage a ten t La rnai ceva ea un elefant verde. Marinarii nu casca gura prin muzee ~i intra extrem de rar In biserici. Alte posibile refugii ratate. In strada nu pot sta. Mat am sase ore pana la tntlilnirea ell Pietro. Trebuie sa intru intr-un bordel, sa .servesc' a ferneie. Asta arata ceva mai marinareste. hni protejeaza legenda de aeoperire. eel putin in anumite limite.

•••

Teoretic, patroanele de borde I sunt niste balabuste unite ;;i grase, vopsite zdravan, obosite de practicarea timp lndelungat a celei mal veehi meserii din Iume, Niste profesioniste imbatranite, retrase din activitate datorita uzarii "mijlacului de productie". Practic, creatura din fata mea. patroana bordelu1ui pe care l-am ales pentru refugiu, arata superb. Satena, ochi migdalati ~i aurii nasucul cam, gura camoasa si senzuala, trup de zvarluga. Nu mai mult de treizeci de ani, apreeiez eu dintr-o ochire, Ma priveste usor dispretuitor, in timp ce studiez fotografiile fetelor disponibile.

Privirea ei, a patroanei? Privirea celui care exploateaza un animal inferior. Ce alteeva e barbarul care l§i cumpara came vie? Patroana nu-si respects meseria, asta e clar; lsi permite sa dispretuiasca clientii. Daca am fi fast in filmele ale a, ell. spionul i-as fi trantit un zambet de rnilioane, i-a~ fi spus ceva teribil de inteligent §i amuzant.1ar ea ar fi cazut lata in bratele mele, gata sa-mi dea orice ajutor, cu pretul propriei vieti. Numai ea treburile mele nu merg ca-n filme, Patroana dispretuie~te vizibil rnarinarii. La orice miscare gresita, ar chema politia. Trebuie sa aleg 0 fata,

- This one, if possible, madam?'

•••

QUINTA SPARTA

6~

in timp ee am cantarit patroana, am mai facut un luer important: arn pipait eu palma fotografiile fetelor, ?erltru a I stabilii trasaturile de petsonalitate. Metoda e arhicunoscut in parapsihologie dar speram eu, patroana nu era Ia cl~rent c. ~mecheria. M-am oprit la aeeea care. par~a cea mal ~elltl: mentala. Da, in cea mai veche profesie dm lume, mID pOf1 gasi ili sentimentele. A_veam nevo!e .te~ib~ de 0 f~ta_ ca as . Trebuia sa-mi constnnesc 0 noua lime informative. Evenil mentele nu evoluau conform planului din tara.Trebuia Sa-ill) iau toate masurile pentru indeplinirea misiunii,

•••

Patroana apasa un buton de pe pano ul din fata ei si ramane ell ochii pe mine, pri vindu-rna in continuare sarcastic. Am hotarat sa tree in fata ei drept un gagaula, asa ea rna frarnan] stanjenit, de pe un picior pe altul, mototolindu-mi caciuli] de marinar in mana. La statura mea, de peste un metru ~. optzeci, sunt de-a dreptu1 caraghios, dar tipa a mai vazut chestii din astea. E satisfacuta, a simt eu. Drept care, ranjesc la fel de satisfacut, in sinea mea: unul dintre noi e eli siguranta ~i pros §i pacalit. Ceva inn spune ca nu eu sunt tipul in cauza,

Am optat pentru una dintre cele mai urate fete. Faarte prababil, patroana rn-a taxat drept un eomplexat care fuge de fetele frumoase.

•••

Potrivit numelui inscris pe fotografie, rata care toemai coboara scarile se numeste Lolita. Am toate morivele sa nu ered ca rnaica-sa a botezat-o astfel dar nu e treaba mea sa-mi bag nasul intr-un fals minor. Sunt pe cale sa fae altul, rnult tnai gray: urmeaza sa .joc' a fata, sa 0 atrag de partea mea . Adica, in termeni profesionali, sa a recrutez sau, eel rutin.

70 Pavel Coruf

5-0 folosesc in orb. Trupul Lolitei nu prezinta cusuru-] evidente, ba as zice ca arata destul de apetisant. Figura-i TIU e propriu-zis unit§., ci numai unltidi: fruntea prea lata, ochii prea negri, sprancenele prea groase, nasul prea grecesc, gura prea mare, tenul prea rnasliniu. E ell siguranta 0 sentimentala, ~i senzuala, pe deasupra.

Patroana rna indica din priviri si ea de indreapta supusa catre mine. Trebuie sa joe In continuare rolul caraghiosului marinar, asa ca iau fata copilareste, de mana si urc scarile. Simt in spate zambetul sarcastic al patroanei ~i aceasta rna amuza teribil. Nu e nimic mai amuzant decat un dobitoc care se crede destept foe.

•••

Foarte proba bil, fata asta si-a format un. logaritm at nepasarii profesionale, pentru a-si apara sufletul de eventuale lovituri. Abia ajunsi in camera, ineepe sa se dezbrace, ell gesturi profesionale, artistice, voit patimase, N u e stilul ei natural de asta sunt sigur. Simt artificiul si eu ma insel rar in chestii. de astea; nu degeaba n-am intrat la jug pana la varsta de treizeci de ani. 0 prind de mana si 0 trag langa mine, pe fotoliu, privind-o in ochi. La Inceput, se sperie, banuind vreo aberatie sexuala violenta, Cine stie de cati sadici 0 fi avut parte in viata ei, prin ce chinuri 0 fi trecut? Ii mangaj lndelung parul, fata, ochii, pana ce simt eil incordarea 0 paraseste .. Apoi, o illtreb sirnplu:

- Cum. techeama?

-Lolita.

- Voiam sa stiu cum te cheama cu adevarat, Am iubi'

foarte mult 0 fata care semana cu tine ...

Ar trebui sa-rni fie greata de mine. Mint ell nerusinare in

QUINTA SPARTA 71

cbestii ill care nu ai voie sa rninti, Exploatez calculat sentirnentele unei femei ranite ori care spera sa scape din cloaca asta· Nu incerc deloe acest sentiment, rusinea, Noi nu suntem ingeri, ci spioni, In aceasta meserie, se poate trafica orice inclusiv variate sentimente umane. N-am inventat eu Lumea, cu pArtile ei intuneeate ori triste. '

•••

Fata s.-a linistit vizibil si a inceput sa ma priveasca eu 0 umbra de interes. De regula nu-si priveste clientii sa nu-i fie

scArba, eoncluzionez eu. . ,

- Fieeare ora se taxeaza in plus eu zeee dolari ma

avertizeaza Lolita. '

- Ce importanta are? Sunt eu tine, e bine. imi spui cum te cheama?

Nu fortez prea multo Am, totusi, niste limite, 0 anumita decenta.

- Ma numesc Rica. Sunt evreica grecoaica, .

. S-a linistit complet, ~ devenit usor timida, un pic cocheta, mteresata pe deplin, cu siguranta, Mornentul eel mai favorabil pentru ~ atae parsiv cum e si situatia in care rna aflu. 0 las pe foto~u, rna ridic, imi scot haina ~i cizmele, apoi rna intind pe pat. In fine, rna adresez cu voce ostenita:

- :ortmaneul e In buzunarul hainei. Ia-ti cat vrei! ~ dormi o ora ill camera 18, sa cred ca sunt din nou ca atunci ...

Tru~ul e ieftin dar de regula, tine la majoritatea gasculite~bse.ntI~entale. f~ ~rice cornbinarie, exists si un rise pe care cl ~le sa-l .aec:p~l. In cazul de fata, situatia e cat se poate de f am. trebuie sa nsc pentru ca nu am alta solutie. Situatia e o~e grava, dupa standardele noastre: niei un ~gent nici eel

Inal p. ·d· . ,

rapa Jt, nu scapa 0 lntalnire ell omul trimis de Centrala.

72

Pavel Corut

Mac intind ~i rna autosugestionez pentru a intra tn transa de incarcare cuenergie, Fata rna studiaza cu 0 privire u~Gt urnanizata, indHzit<l. Crede eli donn. Am rnizat pe ea. Peste 0 ora, voi afla daca am ca~igaL Ceva imi spune ca da.

•••

Dupa o ora, ies din transa ';;1 constat eli am invins, Privesc printre gene Ia fata, Sta pe fotoliu $i rasfoieste 0 revista ilustrata, Sernnul facut de mine pe baina e la locul Iui, Nu S-a atins de bani. Deci, "marfa" e prelucrabila ell metode sentimen, tale. Am c~tigat $i sunt rnultumit, in zilele urmatoare, s-ar putea ca lntreaga actiune Malta '89 sa depinda de aceasta fata unitica :;;i sentirnentala, Trebuie sa 0 mal prelucrez putin ~i totul va fi in regula. Relatia dintre noi trebuie sa depaseasc! faza platonica, sa devina di:t mai afectiv-camala.

Cobor din pat $i rna apropii de fototiu. Ma priveste cu ochi calzi si increzatori, Mil asez in genunchi in fata ei, Q prind de mijloe si-mi las capul pe coapsele-i bine facute. Mt mangilie moale, tandru, pe par, in timp ce eu, magarul, calculea ca mai am de stat ai~:i patru ore, pana la viitoarea intiUnire. Am tot timpul sa 0 "pre]ucrez" pe indelete, 0 ~i fac:

- Rica, a§ don sa ne intalnim undeva, in oras, in rut loc decat acesta,

ii mangru meet genunchiul si simt a usoara vibratie prin tot corpul ei. E ln regula, e arzoaica, Treaba va merge oa la carte.

- Ce rest ar avea? murmura ea.

Continui sa 0 mangai tandru, verifieand relativ calm cum se incarca cu patima,

- Te rog! Mult! Pentru mine are.

- Nici nu stiu cine esti, Ai venit, vei pleca ...

QUINTA SPARTA

73

~ovaie. Are glasul usor alterat de emotie, Sau de ad ora bile dorinP. Sunt pe drumul eel bun. a mangai pe coapse, pe sani. o sMUt, mai mtai usor, apoi tot rnai posesiv, pe gura. Raspunde pana la ultima fibra din fiinta ei l1i nu "pr~fesionaI", ci natural. cu patima nesirnulata. Am castigatl Ii scot hainele, eli rni:;;cari largi si lente, sa nu 0 sperii, ci sa-i ridic usor tensiunea. Treroura ca a frunza-n varrt, S-a nascut pentru dragoste, pentru mulm dragoste carnala .. Ii apl i c un tratament din categori a forte. Pacem dragoste ca doua animale dezlantuite, Ne sarutarn, museam, rnurmuram, tremuram de patirna. Ochiul rece, de spion, inregistreaza faptul di vizorul de la u:;;a stralnceste scurt, pentru o clipa: cineva e interesat sa afle ce se petrece In camera. Are ce vedea, Patroana 0 fi vreo voyerista?

Ne oprim inclestati, pentru cateva minute, apoi 0 IURm de la capat, Cu sete, ell un soi de disperare, de parca s-ar termina Lumea, Femeia asta are un vulcan ascuns in ea. N-am mai trait niciodata astfel de clipe. Partida se Incheie cu un plans din partea ei. Un plans ciudat, de jalesi bucurie. a las sa planga in voie si rna imbrac. 4;i .intoarce fata trista !;Ii piansa catre mine:

- Tot mai vrei sa rna 1_ntrune~ti ill oras?

Ochii ei irnplora, Cand ne vom desparti, 0 s-o doara mult ~i rau. Ce pot sa fae? Neam inventat eu aceasta meserie, Spionajul. Daca rna gandese bine, exists altele si rnai murdare. Politiea, de exemplu; in ea trebuie sa minti ~i sa in~eli in propo:qie de masa, Ma asez langaea pe pat si-i mAnga.i tandru sanii:

- Te-ai indoit de mine? SigUT ca vreau sa stau cateva zile eu tine. Cat va sta vaporul. Sau, ponte, rnai rnult, cine stie? Depinde ...

- Atunci, de ce pled? De ce nu stai? Nu mai ai bani?

74

Pavel ecru;

- Am bani, am destui. Ma asteapta un prieten, pentru 0 afacere. Cateva ore, nu mai rnult. Apoi, yin din nou.

- Nu, nu aicil Vino la mine acasal

Cdteodata Durnnezeu, In nemasurata-I bunatate, are grija ~i de spioni. E mai mult decat am sperat. Are 0 casa a ei.

- Atunei dupa ee termin, vin la tine.

Rica sare din pat, rascoleste prin peseta ~i scrie 0 adresa, Mi-a intinde eu ochii ea smoala in ochii mei. 0 prind de mana, a trag meet catre mine si 0 sarut dulce, In coltul gurii, Iau adresa §i scot banii. Platesc, niei prea mult nici prea putin, sa nu bata la oehi. Dau sa plee.

- Niei nu stiu cum te cheama.

Femeia nu era in planul operatiunii Malta 189, Nu am alta

legenda pentru ea, asa ca-i zic:

- Ma cheama Ranum ;-i sunt panamez.

- Ramiro?! Ce mune frurnos!

- Da, e frumos.

Mai sarut 0 data ochii mHicrimati, gura umeda §i fierbinte.

Apoi, rna aplee si-i ating mana cu buzele. Sanrtul de respect, pentru doamne. Aceasta ar trebui sa 0 inmoaie de tot. Plee.

Tree prin fata patraanei murmurand, aparent timid, lID thank you, madam! Femeia rna priveste eu interes. 0 fi VIeD perversa care i§i gaseste placeri spionand prin vizoare seenele din camerele tfufelor. Tot atat de bine poate fi 0 agenta a eontraspionajului local ori, si rnai rau, a bubulilor, in rneseria noastra, paturile prostituatelor devin, uneori, terenuri de lupta. Ferneia'ajunge dupa caz, artilerie grea ori moneda forte. Mai rar, seut §i ajutor pentru un tip incoltit. Se rnai intampla totusi, ~i astfel de minuni.

Pasesc hotanlt si calm catre cafeneaua Trident. Am de fiiellt a treaba serioasa, Acum sa te vad, noroeul meu!

QUINTA SPARTA

75

Capitolu15 CAPCANA BUBULILOR

Cu cat ma apropii de cafenea, instinctul rna avertizeaza ca ceva nu e in regula. ea rna pandeste un pericol serios. Cineva foarte istet a mirosit torpila umana ~i a intins 0 plasa pentru capturarea ei.

Cand dau coltul catre faleza, instinctul irni porunceste sa stall, asa ca rna oprese. De wei incolo, sunt <?u totul dependent de anna lui Demian, de arma stramosilor mei, lnstinctul rna conduce catre un seuar singuratie, a£lat in penumbra. De a:iei, incep sa studiez localul luminat a giorno, Totul pare sa fie in regula, dar instinetul semnalizeaza insistent alarma de gradul U-Zero. Nu exista nici un dubiu: Alexander a tradat ori a fost tradat, Exista 0 singura solutie pentru a verifica situatia din local, flira sa rna aventurez pana acolo. Am mai aplicat-o ~i in alte situatii. In eodul nostru e denumita raid mintal. in fapt consta intr-un salt psihologic in spatiu inamic si culegerea unei imagini din zona, urmata de revenirea in punetul de origine. 0 , srnecherie" parapsihologica destul de simpla, jnsa mare consumatoare de energie. Nu am de ales. Trebuie sa 0 aplic.

•••

Ghemuit pe banca de piatra din scuar, eu palmele strans

76 Pavel Corur

lipite de tample, rna concentrez pentru salt. OM-MANI. PADME-HUM! Salt! Barul e luminat, prea luminat si tono, matul canta tare, prea tare. in bar sunt doar cateva perech; de data asta ~i fernei. B londa serveste surdzatoare dar crispata' Ma relaxez ostenit de efort. in bar nu e nimic suspect. Deci' in spate in bucatarie sau magazie e pericolul. Trebuie sa reian saltul ~i acest lucru nu e a gluma,

Zamolxel Stapane! Mai da-rni a rarfuna de energie! OM.

MANI-PADI'v1E-HUM! Salt! Camera din spatele barului eo bucatarie curata. Alexander, legat de scaun cu fata plina de sange, este supravegheat de doua gorile cam de talia sa. A treia gorila, cu 0 mitraliera ill brate, se sprijina de tocul u~ii dinspre bar. Supravegheaza intrarea si asteapta pe cineva, Pot sa pun pariu pe un milion ca stiu pe cine.

Ma relaxez rezemat de piatra uda a bancii. Releele din cr~ier imi functioneaza rara gre~. Alexander e eel tradat ~i, pnn el, eu. Tipii mi-au pregatit 0 ceremonie de primire demna de inalte fete. Nu pot fi contraspioni locali, deoareee folosesc meta de teroriste. E clar eli daca mi-as fi facut aparitia, tipul eu scula in brate mi-ar f cantat 0 serenada la mitraliera pe toata cinstea. Numai eft rnie nu-mi plac serenadele. Mai ales cele din soiul asta, E v orb a, deci, de 0 capcana bubula. Cum au ajuns 1a Alexander? De aflat! Imediat! Sunt singur pe insula ~i tradatl Imaginea lui Dan, mormaind parola mortii, 11la ineearca ... Nu sunt in eea mai fericita situatie,

o voce calma se ridica din adancurile cr~ieruluj meu: Nu te aprinde, Varain! Giinde$te calm! Actioneaui sigurl Fii atent la semnele dill adtincuril

lneep sa rationez calm. Alexander nu poate fi lasat in ghearele lor. Cunoaste 0 parte din rnisiune si cine are a parte poate afla intregul. Am ordin clar sa nu ma intorc fiirn

QUINTA SPARTA 77

lnformalii. Nu pot face altfel. Mi-as pierde obrazul. Batranul cer~etor mai poate astepta. Rica-Lolita la fel. in primul rand, trebuie sa-l scot pe Alexander din gheara bubulilor, Maser din ochi inaltimea zidului de sprijin: vreo patru rnetri. Am urcat altele ~i mai inalte, tot pe ploaie, Avanti. Yamin!

Ajuns pe creasta zidului imi ofer catevaminute de respiro.

Undeva, in mine, unde am pastrat pe furis 0 rarfuna din fostul Varain, un gand ghidus nu-mi da pace: Ce-or sa se mai bucure bubulii, cand le-o pica din. Cer, direct prin acoperis, un cadou made in Octagon! Ca profesionist insa sunt amarat. Treaba a demarat prost si rareori 0 treaba inceputa prost sfarseste bine. Cineva a tradat on a gresit gray. Trebuie sa aflu unde e buba ... Asia, pentru mai tfirzill, dicteaza vocea din adincuri! AClI11J scoate-l pe Alexander si retrage-tel Unde? intreb eu In gand, La Pietro, vine raspunsul instantaneu, Deci, rationez eu fulgerater, n-a tradat Pietro!

Ajung tara~ parra Ia coltul acoperisului cafenelei.Il pipai, Bun, e din tigla, Sper eil. maltezii pun tigla la fel ca noi, carpaticii, Chiar asa e. kcep sa scot gospodareste ~igJa dupa tigla, sa-mi fac loc de intrare in pod. Deja se aud munnure in bucatarie. Alt semn bun: tavanul e de scanduri, usor de spart, . E timpul. Ridic privirea catre Cer, ingan mantra secreta §i intru in pod. Acum ori niciodata! Ma tanlsc rara zgomot catre ee~trul podului, unde se zareste 0 raza de lumina. 0 gaura de em completeaza norocul meu pe ziua de azi. Privesc prin ea ca printr-un vizor si Iocalizez personajele dramei, Vad un bombeu zdravan care nu se mi~ca. Alexander. legat de scaun nu se poate misca. Deci, el este. Inseamna ca gorilele se afla Catre dreapta si stanga, cam Ia jumatate de metru fiecare. Cel de-a! treilea, detinatorul simbclului civilizatiei adica a1 IIlitralierei, ar trebui sa fie cam Ia doi metri catre ~st. Schita

78

Pavel Coru(

eu amplasarea pizmasilcr in spatiu e gata, Urmeaza surpriza coborarea lui Varain din Cer,

Lipesc urechea de scanduri si aseult. Blondina explics faptul di nu e asta, Probabil, a intrat cineva in local. Ca Sa vezi cine poate trada un corsar har~it in rele de tipul lui Alexander! N-am avut niciodata Incredere in blonde: daca nu sunt proaste ca niste cizme tradeaza la sigur.

Imi fae planul de atae. Deci, cand intra un nou client In local, eu tree prin scanduri, cioenese tartacutele eelor doua gorile si rna rostogolese la picioarele lui Alexander, pentru a-I elibera, Daca are reactie tipica de gorila, eel eu mitraliera se va repezi 1a noul venit, banuind ea de la acesta vine atacul, Am verificat schema pe sute gorile, di n multe tabere, socialiste ~i capitaliste; toate gorilele instruite se arunca Ia obiectivul fixat anterior, indiferent de ce s-ar intampla, Sper sa am de a face cu 0 gorila instruita,

Mai am 0 problema: prea rnulta lumina pentru un tip care coboara din ceruri. Numai ca, azi, Dumnezeu are 0 atitudine foarte caritabila la adresa spionilor, Mai ales a eelor romani, La eliteva pal me de capul meu, atfuna find de alimentare ell energie. II desprind pe 0 portiune de vreo doi metri ~i-I trag catre gaura luminata, CaleuJul e simplu: cand voi trece prin tavan, voi rupe firul de alimentare eu energie, produdind un intuneric placut fiintei mele. Daca nn rna iru;;el, sunt unul dintre putinele exemplare de homo sapiens care vede prin intuneric, pre cum pisicile. Sa mai zica bubulii eil. rornanii nu au talente ascunse! Prind firul sub talpa pieiorului stang si rna linistesc Astept sa vina un nou client, un om care s-ar pntea sa moara nevinovat pentru gloria Octogonului. Sii. nu ucizit porunceste vocea din adancuri. o.K! 0 linistesc eu. Voi sari inainte co noul client sii deschida U!}'Q. Astept,

QUINTA SPARTA

79

Se aude un zgomot de motor. Vine cineva pricopsit, ell rn~ina. Sau 0 noua g~ca de bubuli, cine stie? Ori, Doamne fere~te, politia, Mai bine bubulii, decal politi a Bubulii au cam acele~i interese eu mine: sa nu iasa mare eire, sa nu se dea In staIDba in vazul lumii. Ma pregatesc in stilul de karate ell care am fast instruit, Deci, concentrare, incordare, tone de forta adunate pe fiecare centimetru patrat, foe! 'in detente, tree cu capul prin tiglele acoperisului, apoi, cu ambele picioare si corpul prin scandurile tavanului. Cad pe umarul ostatecului si-i rastorn scaunul. Am gresist calculele spajiale,

Din u~a ~nese fulgere catre intrarea in cafenea; gorila cantil. rnarsul de primire noilor sositi. Alexander a doborat eu pieioarele unul dintre paznici. Mil arunc in zbor-delfin catre gatul eeluilalt si-i aplic doua lovituri scurte in carotide. Cedeaza IDa proteste. Cel cujucaria zgomotoasa face un gest de a se intoarce dar e prea tarziu. Actionez ca La scoala: un genunchi in sira spinarii, mana in par, tras pe spate, lovit eu capul de tocul usii. Un timp va face pauza de mitraliera ~i de constiinta. Alexander are unele probleme dar se fine tare. Gorila sa i1 stranguleaza pur §i simplu, Ii aplic gorilei un sut in ceafa si-i schimb planul. Trece la odihna temporara,

Urechea mea inregistreaza zgomot de motor ambalat in disperare l?i urlete in local. Au scapat cu totii dar se vede ca nu prea le-a placut spectacolul. Am zis eu ea erau cam burta verde ... II dezleg in graba pe Alexander :;;.i-1 trag catre iesire, E cazul sa ne grabim, Nu avem fete de martori §i wei n-ar fi SIDlatos sa ne plangem politiei pentru mica paruiala eu bubulii. La drept vorbind nu ne prea plac intaInirile eu oamenii Legii; au obieeiuri parsive, te Intreaba de docurnente.

Alergarn ca lasutade metri, pe strada Ursola. Punem intre noi ~i cafenea vreo patru-cinci sute de metri, apoi respirarn, Ii

80

Pavel Corut

intind batista lui Alexander sa se stearga de sange si-i fae semn sa pa§im ceva mai agale, sa nu atragern atentia, Din sens opus, vin urland din sirene, masinile politiei, Bubuli] vor avea unele probleme. Cum sa-i spui unui politist ca ai intrat in cafenea eu rnitraliera sa bei una mica ell un prieten?

Alexander ma priveste eu coada ochiului, se friimanta un timp, apoi ma opreste:

- Multurnesc, omule pentru curajul tau! Aeum e timpul sa ne despartim,

- N -ai pentru ce-mi multurni, partenere. Am 0 afacere cu tine. iIi dau zece "piese" ell 1 00 de dolari bucata. 0 sutd 1/1 cap, nici un cent mai putin.

Zambeste stramb, eu gura plesnita, Cui ii mai arde de afaceri, dupa ee tocmai a scapat din "fabriea ' bubulilor? El, insa, va trebui sa mearga lnainte, alaturi de noi. Nu are cale de intoarcere, Ori eu noi ori in labele bubulilor. Scuipa sange si mormaie:

- Animalele astea sunt lip site de simtul umorului. Le-arn spus eel mai teribil bane din viata mea ~i totusi m-au emit, de parca Ie ucisesem parintii,

- Se mai intampla. Cam multi tipi fara maniere au patrons III nob~a bransa. Lasa, ajungem La Pietro :;;i te repararn.

- Incotro? intreba scurt ~j un pic suspieios cotonogitul meu partener.

- Strada Bugibba, numarul 8. Langa. hotel Crista!.

Nu zice nimic. Ia directia si treeern la mars Iortat, Nu ne permitem un taxi. Stirn noi de ce: primii anchetati de politic sunt soferii de taxi. Cu 0 jumatate de ora rntarziere, ajungem Ia barlogul batranului mizantrop. 0 strada ingusta, cu un singur corp de cladiri, Intinse de la un eap la altul. Sau asa mi se parea rnie, lnvarat ell niste cartiere mai rasfirate, Pietro fierbe

QUINTA SPARTA

81

de nerabdare. Trage zavorul pe u:;;a ~i izbucneste: - Ce nu-i In regula? Unde dracu' hoinariti?

- Grav, raspund eu. Bubulii au pus gabja pe Alexander.

Abia l-am reeuperat. iti dai seama? E seos din joe pentru operali uni ulterioare. N u ered ca mai poate ramane pe insula.

BatrarlUl cersetor se lasa sa cada pe scaun, facand un semn 8lehamite. S-a saturat §i el sa auda de caderi in randul nostril. - Acum ce facem? Contramandarn operatiunea? Intrebarea rna vizeaza pe mine ornul Centralei. lar eu am ordinele mele, Foarteclare. Si foarte dure.

-Inapoi nu mai putem da, decid eu. Cateva zile, va putea lucra si Alexander, Nu avem altul. Fara el, mai greu e de ajuns 18 sacul cu gulgute.

Pietroeceva mai rece in opinii:

- lti dai seama ca vom luera sub clopotuJ de sticla? Toata baita va fi eu ochii pe noi.

- Pe asta si mizez. Orice om lntreg la cap ar renunta la operatiune. Asa rationeaza ~i bubulii. Numai canoi nu suntern nici intregi la cap, nici bubuli. Noi dam lovitura ~i ne topim. - Da, e 0 idee ...

Alexander ud 111 murdar de sange, 111i pipaie ranile pe tacute, Nu pare un guraliv si asta rna lncanta. Asta ar mai lipsi sa se vaiete, Cu toate evenimentele care au navaJ.:it peste noi, ritualul trebuie respectat, Scot haina, descos diamantele ~i Ie resfir pe mass in fata lui:

- 0 sutii de dolari in cap, fie care. Nici un cent mai putin. Ranjeste eu fata turnefiata de lovituri. Scoate cateva bancnote mototolite si mi Ie arunca:

- Meriti banii, Ai facut treaba buna. Pacat en: s-a stins lumina. M} fi dat rnuIt sa vad mcacele botite ale bubulilor,

- Ai scapat eeva?

82

Pavel Conn

Tresare jignit. Ma priveste ell repros, ea pentru a insulta

grava:

- Cine? Eu?! Niei mart! In sfarsit, 0 stire buna, - Cum ai cazut?

- Costumele de seafandri. Le-a vazut Marilene in port,

bagaj. Cum au rasucit-o pe Marilene, nu stiu, - Blanda. de la bar?

- Da. E nevasta-mea,

Se-ntampla §i la case man daraveri din astea, eu fufe care-si vand sotii. In spionaj e mult mai dureros, Si rnai perieulos. Durnnezeu sa 0 ierte!

- Echipamentul ~i oamenii?

- in siguranta,

- Gata de treaba?

- 0 faeem.

Nu mai avem nirnic de diseutat. Privim intrebator catre batran. Acesta ia de pe 0 polita a ceasca cu maruntis, rastoama cu un zomait monedele pe masa, seoate fundul fals si i'ncepe sa aseze meticulos In fata noastra 0 gramajoara de diamante, cam de tipul celor aduse de mine. Le numara atent.Je imparte in dona gramajoare!;li impinge una catre barmanul necajit:

- Asta, pentru acum, Mai t§.rziu mai vedem.

Alexander matura cu mana sa cat a lopata lipoveneasca pietricelele, le pune In buzunarul de la piept, se pipaie sa fie sigur de ele, apoi precizeaza:

- Va costa mai mult. Trebuie sa dispar de pe insula. Tot

ce am in banca §i la eafenea e pierdut. - Cat? intreaba seurt Pietro.

- Jumatate de milion. Dolari.

- S-a facut, Maine parra in pranz.

QUINTA SPARTA

8

Oroul acesta, care cerseste eativa sunatori, plateste fiir comentariijumatate de milion de dolari, Plus diamantele. COJ1loara. Averea asta nu vine din Romania, e sigur. La ealiei noastra, nu am putea plati niei a zeeea parte. Curiozitatea m~ iInbolde~te sa pun niste Intrebari, Ma opreste lnsa glasr ~u1ui sef al Octogonului, bine lnfipt In creierul men: N: ve; ji singur: Cei din rezistetuii, din intreaga lume, te vo sprijin;;" Bine eli ne ajuta si pe noi eineva. Ca de cotonogit.. Si de furat. ..

Pietro treee la treaba, Despatureste a harta. Militara observ ell. La scars mare dar nu de marina. in caleulele initiale

roarea e pe planul doi, .

- Deei, Nuri ne asteapta cu microbuzulla Paola.

La auzul numelui, un , clopotel" de alarrna din sub constient vesteste alarma, Notez reactia, pentru cugetari . verificari ulterioare.

- Plecam apoi ell totii la Radulian, in Zabbar, sa lu~ costumele de scafandri.

Batrinui marcheaza pe harta locul unde se afla Radulian si din nou "clopotul" de alarms l§i face datoria. Reactionez preeaut:

- Un ture §i un annean in aceeasi echipa?

- Ei sun1 eei mai burn. Altii de talia lor nu gasesti. Cel

putin, nu pentru astfel de afaceri. Nu-]i fa griji, se i'mpaca de minline! Zeul ban e singurullor stapan,

Asta nu e intotdeauna bine, gandesc eu. De spus 'insa, nu spun nimie. Si Alexander va primi multi bani.

=- Aici, la trei kilornetri de Kalkara, ne vom petrece neaptea. In liniste. Cel pujin, asa spero Apoi. catre dimineata, vom trece la treaba,

- Ati verifieat la ce ora se lumineaza de ziua?

84

Pavel Coru(

- Da, la secunda. Lansarea 0 faeem in zori la ~ase dimineata, Plecarea, maine, la ore Ie douazeci ~i doua, de aici

,

de lamine,

Scurt, dar ~i precis. Cine ar banui ca sub zdrentele acestui cersetor se ascunde un general de informatii? Nu intreb nimic. Sper ea pescuitul sa decurga cum am planificat noi.

Ca orice alt .,creier", Pietro e sever ~i precaut:

- Din aceasta clipa, trebuie sa ne miscam cat mai pulin.

Alerta e data si la bubuli ~i la contraspioni. Veti dormi la mine. E eel mai sigur loco

Are voce de stapan. Ori de comandant. Stie sa se impuna En, lnsa, am alt plan ~i nu intamplator: clopotul de alarma nu a sunat zadamic. Arma lui Demian nu cia gres, Trebuie sa-m, ereez inca 0 baza de operatii,

- in noaptea asta, trebuie sa plec. Mai am de rezolvat ~i alte treburi.

Atmosfera mgheala bruse. Pietro ma scruteaza intens, ell suspiciune. Alexander asteapta sernnalul, sa actioneze. E "mu~chi " nu are ereier. Instinctiv, scot portmoneul si arat floarea de stanca. Relachet $i-au amintit. Vin din Centrals, Ei trebuie sa rna ocroteasca, nu sa rna verifice.

- Bine, ai grijal rna avertizeaza Pietro.

- Am nevoie de bani. 0 mie. Decontez din operatiune,

Pietro scoate banii si-mi numara fiira eornentarii 0 mie de dolari. Trezorier de casa mare. Nu trebuie sa rna eert eu el orj sa-l jignese.

- Peste noapte, nu e nevoie sa rna asigurati. Cred ca fila pot descurea singur, De [apt, merg 1a 0 ferneie.

Cersetorul nu-mi raspunde.Imi intinde mana, 'in semn de despartire, 1-0 strang. il saJut din cap pe Alexander ~i pIec. Treaba lor ce ered.

QUINTA SPARTA

85

•••

Ploaia a contenit dar bate un vant turbat. Mizez pe intuDeric ~i frig pentru a nu rna contrafila prea tare. Pe a astfel devreme ~i eel rnai al dracului contrafilor tine aproape, in ro~ina. 0 tai drept catre easa Lolitei, scrutand ocazional O18$inile care ma depasesc, Pe drum, cuget la masurile pe care trebuie sa le iau, 0 baza operativa de rezerva e imperios necesara . .,Clopotelul" n-a sunat degeaba. Si inca de dona ori. Ceva gray e in pregatire sau in d erul are. lmpotriva mea, desigur. Cumpar de la un magazin de noapte 0 rochie albastra, un inel de aur a sticla de sampanie ~ cateva cutii eu apa tonica. Recuzita pentru piesa ee urmeaza, Ma rog, nu e pe de-a- ntregul piesa dar, in mare ...

Lolita sta intr-un bloc nou. ii dau ocol, sa-l miros, sa nu aiba purici. Adica filori bubuli, Nu are. Constat ell placere col in imediata vecinatate se afla un santier, Vreau sa-mi arate cineva pe contraspionul, fie el si bubul care umbla prin santiere. E aproape miezul noptii, Fata asta de milioane ar trebui sa fie acasa.

Imi deschide zfunbitoare, stralucitoare. Pardi e rnai pU!ID unitica. 0 lumina interioara Ii indulceste trasaturile aspre, taclnd-o chiar draguta, Desigur, la acest efect contribuie ~i cele doua ore anterioare de lupta comuna pe frontul cresterii natalitatii. Hotanlt lucru: de la gat in jos e splendida. Joe in continuare rolul mototolului indragostit, mimand surpriza:

- M-a.i asteptat?

- Te-ai indoit de mine?

Se lipeste de mine si-mi cauta buzele cu gura-i umeda si lacoma. Un U$OT sentiment de greata se streccara in mine. Cine stie de pe ce maini 0 fi venit?

De~i inteligenta nu e tocmai punctul ei tare, simte grozav.

86

Pavel Conn

Se alarmeaza:

- De ce esti asa de strain si Ieee? Ce s-a intfunplat? Asta ar mai Iipsi: sa-si dea seama cam ce gandesc despre ea. S-ar duce de Tapa Baza Doi. Ma pomenesc murmurand: - Am avut niste necazuri in afaceri.

.. Tree lent ~u palmele peste s8nii tari, bine facuti peste mijlocul neobisnuit de subtire, peste soldurile musculoase Instinctele animalice sunt asa cum Ie stim: irnperioase. Greats cedeaza iar ea incepe sa rasufle precipitat, Pe aceasta femeis o voi domina usor cu cea mai naturala "vaiutli forte" din lume. A!1a gandesc eu.

Ma ia de mana sa-rni arate apartamentul. Sunt doua camere ~i ambe1e dau pe baleon. Bun, notez eu in gand, In cazuri urgente, pot sa. rna topesc in santierul de vis-a-vis.

Fata asta nu c~tiga prost. Apartamentul este mobilat destul de luxos. La capitolul bun gust, am niste rezerve. Nu le e~prim, sunt un gentleman. Nu vad carti dar discoteca ~i videoteca sunt bine garnisite. 0 cale mai usoara de "culturalizare". 0 ered ~i 0 iert: cartile pot erea uneori mari dureri de cap. Scot rochia ~i i-a intind zambind.

La vederea eadoului, Lolita reactioneaza neasteptat, plina de personalitate si zbarlita ca un ariei tepos:

- Mill baiete, tu rna confunzi ell cealalta ~i wei sa arat exact ca ea. Mie nu-mi sm. bine in albastru,

Punet marcat pentro mine. Aratati-mi 0 singura tip a de pe planeta pe care sa nu 0 Incerce gelozia la gandul unei teri bile iubiri anterioare. 0 iau impaciuitor:

- De data asta, nu ai nirnerit-o. Ei nu-i placea albastrul asa ca ...

. ~ituatia se schimba radical. L~lita arunca halatul de pe ea ~I se introduce goala in rnatasea fosnitoare. Se invarte in fata

QUINTA SPARTA

87

oglinzii, studiindu-se rnultumita, Fata ei de creola se asorteaza grozav eu ~lb~strlll. Ara~a foarte atatatoare. E timpu1 sa folose~c artilena grea. 0 ian in brate si Ii introduc inelul in deget. lsi apropie caput de al meu si-mi marturiseste ell voce scAzuta:

- Ma baiete, m-ai lasaL.lmi vine sa bocese ...

BQ(:etuI fac~ part.e din repertoriu, Mi s-a mai intamplat ~i nu odata, La ann mel cunosc cate ceva din tainele femeilor. Nu destule, reeunosc.

- Nu, nu trebuie sa plangi, Macar acum ...

Se stapaneste, Porneste muzica ~i pune masa in tacere.

Profit de situatie si fac 0 baie. Dau jegul jos de pe mine. S-a adunat ceva In doua zile de tavaJeala. lmi pun un pantalon ~i o cAma~a curata, din sacosa, Alt om. Dar tot eu probleme nerezol vate. Cum scap de masa? Ordinul e elar: Nu pap; nimic, nici otravd, nici trufel '[i-ajung pastilele energizante! Ma frimant. Ce ar iesi din cornbinarea pastilelor Octogonului ~i ~carea Lolitei? Vocea salvato are soseste: No food! OK! NICI un fel de mancare.

Intru in camera ~i rna arat surprins:

- A, ai pus masa! Dar eu am mancat, iubito.

- Unde? se arata ea suspicioasa.

- La un restaurant §i inca zdravan,

- Sa-ti fie rusine! Si en, care m-am straduit.

Discutia poate evolua pe 0 panta periculoasa, 0 iau ill brate si-i soptesc ell buzele lipite de ureche:

- N-am venit pentru mancare, iubito!

Se inmoaie. Ma saturn pe tampla ~i rni se strecoara din brate. Desehide sampania ~i toarna in pahare. AJta' belea. Alt test. Probabil, ultirnul:

- Rica, eu nu beau niciodata alcool. Am jurat si 1a noi

aa

Pavel coru;

jurarnantul e sfant. Nu-l pot lncalca. Ciocnesc eu tine, dar beau numai apa tonica.

Din nou riit:wln surprins de reactie. Superspionul Yarain marele Varain, mai are de invatat destule. Fata nu e chiar ata~ de prostuta pe cat am crezut-o:

- Din prima clipa cand te-am vazut, am simtit ca esti Un tip ciudat. Nu stiu ce e eu tine, dar nu pari a fi marinar, Prea fin, prea inteligent. ..

"Clopote1ul" din subconstient nu da alarma asa di voi juca marea carte: recrutarea sub steag strain ~i exploatarea in orb. Recunosc cu glas soptit:

- Da, sunt un fugar. Am fugit din tara mea pentru niste chestiuni politice.

- Asta seamana mai mult eu tine. Sa bern totusi! Nu te otravesc, fii sigur! Si lasa privirea asta haituita, ca nu te dau pe mana politiei! Imi place mai mult privirea ta :fiamanda, cand rna doresti, dragul meu fugae.

Rastumare de situatie. Rica-Lolita ia initiativa si-mi demonstreaza camai sunt si alti tipi (si tipe!) destepti pe Lumea asta. Mai are dreptate lntr-o chestie: trupul ei plin de draci rna atrage teribil.

Bern in tacere, fieeare eu paharul ~i bautura sa, privindu-ne in ochi, Am ajuns la un fel de pact, cum rar ajung un barbat si 0 femeie. Baza Doi se conturcaza din ce 'in ce mai clar,

•••

Noaptea trece ca un. vis. Unul splendid, scaldat 00-0 betie a sirnturilor, Cam rare ferneile cu temperarnentul Lolitei, Carre dimineata, inghit pe furis a doua pastila energizanta si intru in transa pentru a ma inciirca cu energie. Cel mat teribil intaritor

QUINTA SPARTA

a9

pentrU ~n spion aflat la lnghesuiala este totusi femeia, conclUZlOnez eu. Ma , trezesc" catre pranz ~i rna prefac surprins cand constat ca gazda mea nu a plecat la "seMci":

- N-ai plecat acolo?

- Nu. Plee abia diseara, Saptamana asta tree de noapte.

Simplu. Ca la fabrica, Schimburi de zi, schimburi de noapte. Te pomenesti ca au si concedii de odihna. Sau de Olatemitate.

Pe seara, 0 luam de la capat, Ii aplic un tratament de categorie speciala, La drept vorbind, ea mi-l aplica mie. Daca ~ ramane pe insula vreo luna, ~ putea concura la un show al fachirilor. AI celor care halesc numai 0 data pe saptamana. Jatj 0 cura de slabire foarte placutal

Ma hotarasc sa ies din casa inaintea ei. Am 0 chestie care nu-mi da pace. Lolitei Ii explic ca am afaceri de facut, Fata discreta, nu intreaba nimie. inn da cheia de la apartament ~i rna roaga sa rna strecor pe neo bserva1e. Vecinii 0. stiu de femeie respectabila, Se vede ca ~ne 1a aceasta aparenta .. De ce s-o contrazic? Ce folos as avea? Cred ca si-ar don ca aparenta sa devina realitate, Foarte posibila chestia, dar numai eu un sot eu apucaturi de taur. Cu unul obisnuit, n-ar rezista mai mult de dona runde. Sigur!

les din bloc preeaut, contrafilandu-ma, Incerc sa ghicesc cam pe unde sunt ascunsi urmaritorii . .Ii simt. Sunt aproape, Nu trebuie sa caut mult. 0 masina demareaza din intuneric

A -y ,

~ne~te in viteza ~i se opreste brusc langa mine: - Ureal

Alexander. Ma protejeaza? Ma spioneaza? Greu de spus, in breasla noastra se lucreaza cu multe incertitudini. Si se iese destul de rar la pensie.

90

Pavel Corut

Capitolu16

SUB NASUL CIA ~I KGB

Pe drumul catre ascunzatoarea din Kalkara, am "dormit" in masina. De fapt,mi-am studiat, 'in stare de transa colegii de aventura, pentru a ghici care este eel ell pericolul. Alexander incercase sa ma tachineze:

- Te-a ostenit serpoaica, nu gluma.

_ Da, m-a ostenit, i-am taiat-o scurt, cazand in "somn". lndividul incalcase legile noastre punand in fila] omul

venit din Centrala. Acest lucru nu se face niciodata, Nici nu se iarta. Ceva nu era deloc 'in regula in aceasta afacere malteza Aveam senzatia ca rna plimb sub clopotul de sticla rnentionat de Pietro, urmarit de 0 privire sigma ~i rea, Senzatii de soiul asta nu rna in~eala niciodata. Actionem, eu siguranta, sub controlul celorlalti. Din pacate, nu era alta solutie. Singur nu putem sa ajung la gulgute la informatii, adica. Trebuia sa merg un timp in aceasta formula, apoi, la momentul oportun, sa insfac potul si sa dispar. On, foarte posibil sa ma 'in~face bubulii ell tot eu pot. .

Starea de alerta mi-a fost accentuata de sosirea cuplulu'

Nuri-Radulian. Percepusern un hiocarnp negativ [oarte puternic. Nu putea £i decat al arrneanului. Milioanele de rele:e

QUINTA SPARTA

91

din bila mea, dresate la scoala Octogonului, imi servisera pe laVa informatia: Maltezul fusese .Jucrar' de un armean aflat in slujba bubulilor. Un tip malt, solid, brunet, eu parul cret, cu sprancene grease, Inchinatc. Radulian corespundea la mili(lletrU descrierii. Prezenta lui rna intriga. Nu stia ea Maltezul apuease !a-§i trimita raportul de adio ori era foarte sigur de re~ita? In ambele eazuri, se afla pe 0 pozitie de inferioritate. A§a sunau legile noastre: Cine are informatia stapaneste gtuatia, iar cel care intra in actiune muit prea sigur de sine va ID'ea. eu eertitudine, surprize nepHicute.

Trei oarneni care actionasera dupa legile Octogonului sffin;isera groaznic. Era randul meu. Eram hotarat sa le ofer !,>i adversarilor cateva zile negre, Trebuia, de data asta, sa afle si ei cum te simticand inamicul te loveste eu 0 anna necunoscuta, care te inspaimanta Luasem deja hotararea sa-l neutralizez pe armean. Cel putin pe el.

in somnul aparent, m-am sfatuit pe indelete eu Ingerii mei pazitori. Cu supraconstientul meu, in care state au frumos randuite toate cunostintele ~i deprinderile necesare supravietuirii, Concluzia finala? Mergi inainte, Petre Varain! Cale de intoarcere nu exists. Vei invinge!

•••

Ne furisam pe drumuri laturalnice, printre posturile de poliue. Insula era intesata de sticleti !,>i de spioni. A doua zi, 2 decembrie 1989, cei doi asi ai serviciilor secrete, Bush si Gorbaciov, urmau sa se intalneasca pentru a-si delimita Daile frontiere de putere si influenta. Frontiere care aveau 0 valabilitate relative in fata adevaratilor stapani, a stapanilor din umbra. Dare, rna intrebam eu ce gandese sovietieul !,>i arnericanul despre adevaratii stapani, despre eei carora ei le

92 Pavel eorur

fae figuratie? Caci, nu rna indoiam, CIA ~i KB.G cuno~teau eel putin cat noi despre adevaratul centru mondial de put~re. Trei variante de raspuns, numai trei. Prima: Erau condusi de stapanii din umbra, pe baza unui acor~. ta~it ori f~~al. Secunda: Se aflau in conflict cu stapanii din umbra ~l .se intaInisera pentru a-~i conjuga eforturile impotriva lor. !~rfia:

Ii ignorau pe cei din umbra, mul~~u-se cu p~Zll:a de stapani aparenti, Una dintre cele trei vanante trebuia sa fie, neaparat, reala, Probabil, prima.. . _

Ajunsi la destinatie, ne-am adapo~tlt cu tot :u rn_a~~a " tr-un rest de cherhana pescareasca, Fiecare, dupa obiceiul

in 1m' d.mir

sau, a inceput sa se pregateasca de misiun~.. I a _ am

"oastea" ~i rna minunam de aceasta adunatura mter.esanta: ~ batran cersetor milionar, un cafegiu rara cafe~ea, d~l scafandri de mare precizie inchinatori la zeul ban, doi soferi eu moace tipice de desperados. Plus Var~n, SpiO.D roman .si scafandru de ocazie. Sau de nevoie. Trebuia sa-mi econOIDl~esc f0r:tele:

M-am cufundat in stare a mea de transa, lasandu-l pe ceilalti sa doarma, Ori sa conspire, dupa cum era cazul cu fiecare ..

Pietro rn-a trezit in zori. Mara vajaia un vant curnplit, semn ca marea era agitata, Treaba decurgea conform calculelor noastre. Cel putin in privinta vremii, Mi-am pu~ in t~cer~ costumul de scafandru ~i valul gonflabil, oscula mgemoasa menita sa rna transforme, in caz de pericol, intr-un ghem de iarba de mare, insesizabil de ad versari. Inventia apartinea ce lor doi dubiosi scafandriloea1i care unnau sa rna insoteasca sub

nava Maxim Gorki, sub nasuJ CIA ~i al KGB. . .

Nuri a impartit cu miscari de expert aparatele de inter-

, . . ~·d - le

ceptare, Erau de fabricatie american~. Av~am. de ~~~a e

folosim pentru a intercepta, de la distanta, discutiile dmtr cei doi barosani. in general. nu sunt arras de tehnica foarte

QUINTA SPARTA 93

sofisticatA, dar in cazul de fata aveam toate motivele sa case urechile la instruetajuJ tureului:

- Lipesti ventuza de coca navei, in bordul tribord, in drePtul salonului. Lasi flotorul eu al do ilea receptor sa se ridice pe saula, pane. la doi metri de suprafata, Nu mai mult, caci ti J-ar bruia zgomotul de val uri. Monitorul 11 tii in brate, eli ccranul pe directia salonului.

= Clar!

- Eu voi Iuera in babord iar Radulian exact sub chila, La unna, comasam lnregistranle ~i tragern concluziile,

- Semnale de pericol?

- Pe casca, ai un difuzor. La trei semnale scurte, dai drumul

la aerul comprimat din rezervor, sa-ti umfIe masea. Te vei ridica la cativa rnetri, datorita balonului care se forrneaza in jurul tau, dar nu-ji fa griji! Nici dracul nu te poate recunoaste. Garantatl

- Pericol maxim?

- Scafandrii de Iupta si minisubmarinele. ~i ale yankeilor

~i ale rusilor, Cu ltidrolocatoarele nu ne pot prinde. Suntem prea mici pentru ele.

- E-n regula! Cine conduce formatia?

- Formatia triunghi eu varful inainte. Eu conduc. Stiu bine

portu] si [ada.

- O.K.! Gata de lansare!

- Gata de Iansarel

•••

Unul dintre soferi vine cu a canistra de apa rece ~i ne-o toarn~ in costume. Tremurarn un pic, nu prea tare, pana ne incalzim. Evitam contactul direct cu apa inghetata din mare deoarece ne-ar putea produce un soc terrnic, 0 ultima privire

94

Pavel corut

catre restul expeditiei si iesim in vantul Ieee. Pornim greoi catre farm, lipaind eu labele de broasca, Este ora sase dimineata din ziua de2 decembrie 1989. Fauna Mediteranei a mai erescUl ell 0 specie de amfibii. 0 specie modesta, eu numai trei exemplare, care nu aspira deice la pozi tia de obiect de cerceta-, stiintifica,

in adancuri, apa nu e chiar foarte reee. Luam forrnatia de triunghi eu varful inainte, pornim propulsoarele electrice ~i demaram, Avem rnult de mers, n-am rezista ell fortele proprij, Sper sa avem energie suficienta in acumulatoare ~i pentru inapoiere. Inaintfun catre eentrul marelui port, ghidati de Nuri eare l!i>i are semnele sale. Precise, sper, Rareori ne intersectam cu cate un peste mai mare. Acolo, sus, marea e teribi I de agitata, Exact ell mi-am dorit-o,

Ajungem la primele nave de garda si, dupa un scurt viraj de cercetare, ne relax am un pie: niei rusii, nici yankeii nu au lansat scafandri la apa, Se vede ca au mizat pe marea agitate ~i pe frigul teribil. Cat sunt ei de rnarisi tari, rnai au de inva!at muIte ehestii. Dad! se vor dovedi baieti receptivi, Ie voi spune, odata si odata, cum le-arn furat gulgutele de sub nas. Nici minisubmarine nu se zaresc. Cu submarinele mari nu avem probleme. N-am auzit in viata mea ea un submarin mare sa fi descoperit si atacat un om, fie el si scafandru.

In sfarsit, zarim coca burduhanoasa a motonavei Maxim Gorki pe care se vor intalni cei doi, tarul rosu si cow-boyul care a reusit sa puna capastrul si seaua pe acest mustang cu stea in frunte, Maiastra lovitura au dat Bush ~i CIA! De la finele celui de-al doilea razboi mondial, nu le-a mai reusit 0 plesneala de calibru asta. Si-an platit eu van ~i indesat chestia cu Kim Philby, nasul lor de sorginte kaghebista, Un singur lucru rna intriga in chestia asta: americanii sunt asi in economie

QUINTA SPARTA

95

i flllanre dar In spionaj si politica sunt, de regula, stupizi. ~uro. naiba au reusit sa-l incalece pe Gorby? Precis au importat ceva profesioni~ti din batrana Europa.

Ma plasez in tribord si-mi fac constiincios treaba: raschetez user "barba" de plante marine crescute pe metalul navei, Aplie jucariile cu captatori magnetici ~i verific rezistenta la smulgere. Rezista, Material solid, made in USA. Ranjesc satisIaeut. Ce poate fl mai placut decat sa-i tragi clapa adversarului folosind propriile-i anne? Ma retrag la vreo douazeci de metri de nava, pun aparatul in pozitia gata de tnregistrare si astept semnalul de lncepere a interceptarii, Calculez cam caJi ani de pripon rna asteapta, daca avem ghinionul sa eadem in mAinile rusilor ori ale amerieanilor. Deeid ca e mai bine sa fac puscarie la americani; in unele situatii, e chiar mai bine decat afara. b aduc brusc aminte ca nu am Inghitit pastila zilnica. Furat de evenimente, am uitat. Acum voi face .foame", Nu-i nimic. Si Maria Sa Stefan eel Mare si Sfiint postea in zilele de Iupta, Voi face la feL Aplic ritualul de autosugestie, intru in transa si astept rabdator, Mai sunt vreo patru ore pana la intalnirea menita sa schimbe din temelii lumea secolului XX.

•••

Se apropie momentul int§lnirii. Ma dezmortesc, facand cateva plonjoane $i incep sa analizez situatia, M-am convins ca cei doi scafandri nu lucreaza pentru americani ori sovi etici. Daca ar fi fost oamenii eelor de pe nave, ar fi incercat deja sa ma neutralizeze. Mai raman doua variante: pentru bubuli ori pe cont propriu. Adica, pentru un alt beneficiar, mai generos. Marfa asta, pe care urma sa a pescuim, se va vinde grozav de bine in intreaga Lurne, Care magnat nu ar da cateva milioane

96

Pavel Coru(

pentru a sti din timp pe unde vor trece noile frontie~e sigure pentru investitii? Dar pentru a afla ce zone aparent sigure VOr cadea? Ca sa nu mai vorbim de unii granguri socialisti arnenintati de maturoiul [arului tintat. AI da bani cu lopata sa afle cand le vinde randu.l. Nu sunt chiar atilt de dobitoci, sa nU-§i dea seama ca sunt ell totii pe lista neagra. Ce mai incolo, incoace? Discutiile dintre Gorby ~i Bush sunt marfa de lux cu desfacere garantata pe toate meridianele lumii. Autentica nu poate fi falsificata ori confundata Numai sa 0 in~fii.cam. Si, mai ales, sa scapam intregi en ea..

Ce-as face in locul celor doi aventurieri, Nuri si Radulian, daca as fi angajat intr-un joc dubIu? L-~ ataca pe roman. pe mine adica, in mare, pe drumul de intoarcere? Nu, n-as face-c. In primul nind, nu stiu cat de perieulos e romanul, Mai apoi, ~ putea pierde marfa recoltata ~e el. 0 marfa incompleta nu se mal poate vinde la pre] bun. In plus, pe tann asteapta patru indivizi care nu arata chiar ca niste tipi carora le poti Iua friptura din farfurie. Concluzia: eventualul = se va produce pe tann dupa ce recoltam toata marfa. Re~.la normal, Legea noastra spune sa ne ocupam totdeauna de grijile prezentului, caci de eele viitoare va avea grija ziua d~ ma~e.

Un semnal lung in casca. Ma apropii de nava ~l verific aparatura instalata anterior. E in regula, gata de. st~. Motor! Incepe filmarea in eel mai tare film al secol~l~. Filmul ca~e va schimba cursul a sute de milioane de vieti, Pe unele in bine, pe altele 'in rau, dupa cum le-o fi soarta,

Sus, marii actori nu au habar ca sunt filmati, asa ca se poarta ca niste oameni de afaceri obisnuiti. Sau ca niste gangsteri. Depinde cum privesti problema .. Tr~te~a ?ur, nernilos, rara scrupule, Nu se Incurca in rnaruntisun teritorialeSunt angrosisti. Gorby ataca problema Romaniei. Dupa ton.

QUINTA SPARTA

97

ai zice di e verba de 0 gubernie sovietica, in care americanii ar avea oarecare interese. Ma gandesc la doamna maica-sa §i tIla intreb daca n-o fi doritoare sa-si vada odrasla, Revolts zadamica .. In lumea noastra, in care domneste Jegea leului, Gorby i~i va taia portia pe care 0 vrea. 0 singura lege mai poate rezista in fata lor: legea lupului. Sper sa aiba parte de

binefacerile" ei, cat mai curand, Bush nu e nici el chiar asa

"

de dus la biserica precum pozeaza. ~i yankeii au interese ill

RomAnia. Ii deranjeaza faptnl ca Romania a devenit membra supleanta a Consiliului de Securitate. Asta e bine. Cand doi se bat, al treilea ca§tiga Sa vedem in sfera cui eadem.

Tratativele sunt dure. ~tia nu sunt neam eu Solomon, nu stiu sa p.na copilul In viata, Vor 5a-1 taie. Asa 0 fi fast si Ia Yalta? Sau la intalnirea Ribbentrop-Molotov? In ciuda educatiei de gentleman, seap cateva injuraturi zdravene la adresa celor doua vedete. Am si de ceo Soarta Romaniei a fost pecetluita, Pe trei variante. Prima, foarte dura: razboi civil urmat de separarea teritoriilor de interes reciproc - vestulla yankei, estul la rusi. Asta inseamna ca voi merge la parinti en pasaport, trecand prin granita rusilor, Sa-i ia mama lui Sataniil, parintele Jar de drept si de fapt! A dona varianta uimeste prin parsivisrnul ei: monarhie. Restaurareafostului rege ~i lmpaqireainfluentei fifty-fifty. Adica, ill termeni profesionali, infiltrarea in proportii egale de agenti CIA ~i KGB In eamarila regala, pentru a-I manevra pe maimutoi dupa eum sunt interesele celor doi barosani, Despre interesele tugulanilor romani.nici un cuvant. Pentru astia, noi nu existam, Nu-i nirnie. Asta au mai erezut-o si altii. Eu am niste rezerve lntemeiate. Numai bunul Dumnezeu po ate sti cum vor reactions romanii, Ultima varianta e eel putin bizara pentru mine. Exercitarea intereselor prin terti, prin bubuli adica, De ce prin bubul i? Asta e intrebarea T rebuie

98

Pavel Coruf

sa fie 0 chestie pe care eu 0-0 stiu, •••

Discutiile au fast multe, dar cine le-a mai ascultat? N-a~ fi crezut niciodata ca soarta unor popoare de milioane de oameni po ate fi tratata cu atata nonsalanta, Ma TOg, oi fi eu vre-un taran inapoiat, care nu intelege mersul vremurilor. Dar nici chiar asa, domnilor ~i tovarasilorl Singura injuratura pe profil care inti fierbea prin gura era: La oase in tribord, potiiilor!

•••

Semnale de alarma! Repetatel Automat, dau drumulla aer ~i devin 0 lighioana marina, plutind intre dona ape .. ATune priviri iscodi toare de j ur imprejur; sa viid de unde vine pericolul.E vad. Dinspre prova navei, serpuiesc scafandri de lupta, Vreo sase, nu mai multi. in lillie, ca la atae. Ia te nita! Si ell care ii credeam pe rusi si arnericani dobitoci. 0 lumina! De ce nu ill-a avertizat subconstientul? Pentru ca nu e pericol, vine raspunsul. Si ei sunt .,peseari".

Aha! Ceva nue kosher, cum spunea batriinul Samy, ovreiul din mahalaua noastra. Am pendulat zadamic intre ideea de a fi stalcit de rusi ad de a duce 0 viata eleganta in puscariile yankeilor. Va trebui sa due la capar misiunea. fa sa fac eu 0 jonglerie, sa-i vad cum reactioneazal Strang valul gonflabil ~i plonjez catre scafandrul din capul liniei, Umbra mea, in plojon, Ii alerteaza. Linia se sparge. Se arunca eu totii catre adancuri ~i dispar, Au ceva musculite pe caciuli.

Am. rezolvat problema concurentei, Peate ell mij I o ace nu toemai loiale, dar cine are timp sa judece astfel de probleme? Deci, nu suntem singurii curiosi de pe planets, Suntem insa

QUINTA SPARTA

99

prirnii si asta conteazs. Dreptul primului venit.

Treaba decurge in continuare lara ineidente. Am receptionat totul, din trei directii diferite. Mai grozav nu se putea nici in laboratorul de antrenamente. Putin epuizat de frlg. strang sculele $i dau semnalul de plecare, Nuri se plaseaza in v8rful triunghiului $i verifies directia, Pornim propulsoarele ~i demaram, Daca ar fi stiut ca treaba e atst de simpla, jumatate din serviciile secrete ale Lumii ar fi lansat scafandri la apa. Numai ca la Q asa invazie de scafandri, treaba ar fi incetat sa mai fie simpla, Primul cutezstor conteaza. Oullui Columb nu si-a pierdut deloe valabilitatea.

Aproape de ~ann, Nuri verifica vizibilitatea, E-n regula, s-a inserat. Putem iesi, T~nim din valuri si ne ta.ram catre tAnn ea niste broscoi uriasi. Aproape de cherhana, ne oprim si ciulim urechile. Se aude muzica, semnalul convenit pentru libera trecere. Intram in sandrama si ne prabusim istoviii pe \anga ziduri. Cred di am slabit vreo cinci kilograme.

Alexander rna ajuta sa-mi scot costumul ~i rnasca. Profit de ocazie ~i Ii ordon sa.-itina sub supra veghere pe cei doi scafandri, Achieseaza printr-o U§08fa strangere de mana, aparent involuntara.Am, deocamdata, doi aliati relativ siguri ~i doi dusrnani bine mascati. Urmeaza lupta eu dona reptile foarte periculoase. Mal ales una, Radulian, ar putea rnusca inainte de a fl. neutralizata. Le dau intaietate in atac si nu intdrnplator. Vreau sa Ie cunosc planul ~i metodele de actiune.

"Clopotelul" din subconstient suna insistent a pericol.

Atentiel Atenrie marital Ma imbrac pe indelete, pastrand 0 rnina indiferenta, de dresor, De lndata ce ar simti cea mai mica slabieiune, fiarele ar san sa rna sfasie, Nu tr~buie sa le dau ccazia. Culeg, aparent nepasator, casetele din aparatesi le numar, Noua in cap. Cate trei pentru fiecare om de-al nostru

100

Pavel Coruf

cazut in confrnntare: Maltezul, Grig si Dan. Notez sclipirea din ochii armeanului si inteleg ce m-ax costa daca as pierde. Pun casetele in sac ~i rna intind cu spatele la perete, sa "dorm". lmi aduc aminte ca azi am postit. Scot 0 pilula din buzunaru] secret :;;i a ron~ai. Bum. Breackfast, pranz ~i cina, Toate la un lac. Asteptam sa treaca miezul noptii. Sa scada trafioul ~i sa adoarma copoii.

"Clopotelul" suna insistent, in continuare. Irlli fdimant mintea, Ce-i de facut? Aha, stiul Un salt in viitorul apropiat pentru a vedea ce perieo1e rna pasc. Stau eam prost eu energia, caci am cheltuit mult in mare. Nu am de ales; -rara inforrnatii, as fi 0 frunza-n vant, un oarecare la cheremul eelor doi, poate sase, aventurieri. lnchid ochii si-i dau drumul, OM-MANJP ADME- HUM! Salt! Vizualizez casa Loli tei ~i pe mine, intins in pat, singur, zvarcolindu-ma transpirat. Atal Suficient pentru a intelege. Voi scapa de aiei, dar nu perfect in regula. Veghe continua! imi ordoneu. Maiales asupra obiectivului veninos, armeanul.

Nuri si Radulian sunt in stanga mea, la vreo sase metri, Am ales dinadins aceasta pozitie, pentru a nu putea fi privit direct in ochi de catre armean, Sunt SigUT ca el e faimosul killer. Cel care 'ip poate baga in creier tot felul de idei tampite. Ca de exemplu, sa incerci sa zbori de la etajul zece on mai de sus. T rebuie evitat pe cat se poate. Mai apoi, trebuie neutralizat inainte de a musca, lnainte de a introduce otrava ill organism. Am misiune de 1a psihologi, de la curiosii aia care voiau sa stie daca am chinuit animalele cand eram mie, sa studiez metoda de .Jucru" a bestiei umane, pentru a i se putea gasi antidotuJ.

Cum voi proceda?Asta-i lntrebarea. Calculez. Killerul trebuie sa vina 'in fata mea, pentru a obtine efect maxim,

QUINTA SPARTA

101

privindu-ma in ochi. Ori, poate, sa rna torpileze din spate, exact in ceafa, in ochiul pineal. Ca atare, nU-1 ofer dedit profilu1, chiar daca ar fi sa crape lumea, Am sufieient timp sa gAsesc 0 solutie de neutralizare; eu siguranta, nu va actiona tnainte de miezul noptii, Daca arincerca inainte, ar isea scandal cu ceilalti din grup. Nu sunt intelesi eu totii, asta se vede ~i se simte. Ma afund in transa, sa-mi pregatesc lovitura.

Ma strang ghem si visez la muntii mei, 1a satele sarace si curate de pe valea Bistritei, Imaginea lui Demian imi apare foarte clara in fata oehilor. Stiu ce am de facut, Ma relaxez si tree la incarcarea ,.acumulatorilor '.

•••

Primul se ridica Nuri. Are un motiv aparent real ~i series: veri fica situatia de afara sa vada daca putem pleca. Alexander se preface adormit dar Ii simt privirile atente ~i muschii incnrdaji. Pietro furneaza linistit, eel putin in aparenta. lneepe duelul,

Armeanul paseste agale catre mine, chipurile pentru a rna trezi, Sau pentru a rna ajuta sa-mi car calabalacul, cine stie? Nimic din aparenta sa exterioara nu-i deconspira intentiile agresive, criminale, Tensiunea creste cu fiecare pas pe care Il face catre mine. Alexander se incordeaza ca un are, gata de salt. Pietro duce mana la buzunarul din spate; trebuie sa aiba acolo vre-o scula de ucis rapid si rara zgomot. Bruse, realizez faptul ca armeanul si-a inceput "descantecul" inca din momentul plecarii de langa ll~a. Nu vrea sa-mi deanici a ~ansa de scapare, rnonstruJ naibii! Nu ma asteptam sa inceapa inainte de a ajunge in fata mea. M-a prins pe nepregatite, I'D-a -vaccinat' deja. 0 usoara senzajie de greata si disconfort rna veste~te ca s-ar putea ca "vaccinul" sa fie cam in exces, Nu

102

Pavel Corut

am timp de pierdut. Armeanul nu glumeste, •••

OM -MANI-PADME-HUM! Intreaga mea fiinta s-a stran

fr . d s,

pen~ 0 acpune e secunda, intr-un gbem de energie celesta:

Apoi, un glob de lumina, vizibil chiar §i de neinitiati, a fa~nit catre capul cumplitului asasin, Atat. Nimic mai mult. Nici un sune~, niei un scancet, Radulian s-a oprit ca lovit de glont, a §ov~t cateva clipe, apoi s-a inters incetisor catre u§~i.. intreaga sa Vlala nu va sti ce a patit §i de ce nu mai poate implants ganduri ill creierele oamenilor. Sii nu ucizi, Varain! Sit invingi numai cu forta spiriiului!

Efortul m-a epuizat dar nu vreau sa se simta ceva. Ml ridic §i dau semnalul: Plecaml Ne urcam tacuti ill masina ~i demaram catre La Valetta. Prin intuneric simt privirea patrunzatoare a lui Alexander. Nu stie exact ce s-a intfunplat dar simte ca arrneanul a fast trosnit cumplit, II las sa cugete, TIU poate sa-i strice. Poate renunta sa mai fileze oamenii din Centrals. ~i apoi, trebuie sa paraseasca insula. il asteapta 0 lume midi §i rea, In care trosnitul celor mai slabi e un obicei foarte raspandit.

Acum, am vreme sa-l studiez pe Indelete pe annean. Fara riscuri inutile. Nu incape nici 0 lndoiala: el e individul care ne-a lichidat cei trei oameni. Sta prostit, ell privirile pironite m podeaua masinii, Pentru meserie, e terminat. Peate, eel mult, sa culeaga chistoace de tigari o:ri sa fure pepeni de prin piete,

•••

Turcul a simti t ca ceva nu e tocmai in regula §i se framanta sa-si 1 umineze tartacuta. Mai bine nu facea greseala. Dupa WI scurt schimb de soapte ell Radu1ian, Nuri capata 0 figura

QUINTA SPARTA

103

bAituita. de parca a vazut stafia din Danemarea. Arunca priviri bot~ti cand la mine, cand la Alexander. E clar: armeanul nu

tie ce s-a intamplat cu el. Banuie ca a fost trosnit cu 0 anna ~ sihotronica. Pietro admira intreaga adunatura impasihil, ~igand dintr-un trabuc puturos. La varsta sa, a vazut destule arlnuni. E greu sa-l mai impresioneze ceva.

•••

La intrarea in La Valetta, ne-a tntampinat un control de poli~e. Copoii erau relaxati semn ca vizita se desIa§urase in conditii bune, Ne-au recut semn plictisiti sa trecem. Mai sunt ~ altii care au obiceiul sa dea garda jos inainte de vreme, gandesc eu. Radulian a refuzat sa fie lasat la el acasa, in Zabbar, semn cil mai avea ceva mar~avll 'in cap. L-am lasat irnpreuna eu Nuri, 1a garajul acestuia din Paola. La vreo suta. de metri de garaj, Alexander s-a streeurat lang§. mine:

- Yi lichidam?

_ Nu! Lasa-i intregi si tine-te de co ada lor!

A tnteles usor. Ce nu face 0 dernonstratie practica de trosneala? A sarit din mersul masinii, disparand ill noapte. Am trimis masina eu unu1 din cei doi mafioti la pareare, iar eu ~i Pietro am luat-o pe jos. Aveam ceva de diseutat. Tot timpul drumului rna stucliase pe furis. il intriga ceva.In sfarsit,

singuri. A rupt tacerea:

- L-ai tenninat pe armean.

_ Da, am confirmat eu, E cumintit pentru totdeauna.

_ Era ~i timpul ca Batranul sa trimita unul de soiul tau .

- Da era timpul,

_ Ne oprim la mine? Am ceva important pentru tine.

A~ fi putut sa rna opresc 1a cersetor dar Ingerii mei pazitori nu permiteau asta. Dictau ell tarie: AC(lsaJ singur, acasiil Adica

1 04 Pavel Cotui

Ia casa Lolitei la Baza Doi, Stiam ce inseamna: otrava implan. tata de armean trebuia anihilata inainte de a fi prea tarziu.

Pietro a chibzuit cateva minute, apoi a reJuat firul discutiei. ~ Cat castigi pe luna?

- Cam 0 suta de dolari, Poate rnai putin,

- Stiarn ea ai vostri platesc prost dar nici chiar asa de

mizerabil. Nu te-ar interesa sa ca~tigi mai bine?

Era interesant $i tent ant, mai ales la saracia no astra.

Regularnentar, ar fi trebuit sa rna indignez, Omeneste, am inoeput sa caJculez ce as putea face eu mai multi bani. Am ajuns Ia concluzia ca un castig suplimentar era ceva demn de tot riseul. Un singur lucru rna oprea sa accept direct: Batranul Radu Boureanu. ii eram dator. Trebuia sa aprobe schema. Ori, macar, sa nu fie impotriva.

Pietro rn-a lasat un timp in pace, apoi a reluat:

~ Te-ai intrebat de ee intalnirea a avut loc in Malta? - N ll, nu avea rost. Pe mine rn-a interesat marfa

- Eo chestie care trebuie sa te intereseze. Doi reprezentanti

ai stapanilor din umbra sunt in Malta, de cateva zile. Fiecare va prirni cate lID raport separat, de 1a cei doi lideri politici, Gorby ~i Bush. Dupa asta, urmeaza analiza ~i corecturile de rigoare. Nu pre a mari caci, inainte de intlliire, fiecare lider a avut discutii eu stiipanii. Daca diferentele sunt prea mari, va avea lac 'inca 0 ronda de convorbiri. Asta 5-0 transrniti urgent lui Radu!

- OK! In zori, sunt la tine. Urmareste radioul si televiziunile! Sa vedem daca mai urmeaza 0 runda,

- Bine. Ai grija!

Geanta cu casete pe care a taram pe umar nu reprezenta exact decizia finala, Un inceput de ciuda a incercat sa rna cuprinda. N-avea rest. Facusem tot ce se putea. Ceea ce avearn

QUINTA SPARTA 105

rezenta structura de baza, Det~iile nu av~a~ mare impo.rrePt!. Uitasem totusi ceva. Un fim.eral sc~ ~~ PIetro s-a opn~: : revenit langa el ~i i-am dat instructtum clare. Oame~ stipanil0r din umbra trebuiau urmariti p~s eu pas, pentru a li

tabili toate relatiile. I-am cerut doua rapoarte complete de s re acestia: date de identificare. nationalitate, lara de

e~~ne studii, profesie. acoperirile folosite, sediile. secrete,

on~- , ~ d'

vechimea In bran~a. Tot ce se putea obtine. l-ru~ strans m

noU mana lui Pietro $i l-am 18.8at sa plece. Apoi, am plecat

c!tre Lolita. . ~. .

Mi-arn pus ordine in ganduri, mergand p~ J05. ~n re~:

ci-mi depasisem mandatul, initiind prima acpune informative impotriva stapanilor din umbra. Speram ca Batr~ul a va aproba. Oricurn, razboiul ell acest nou adversar rnce~use. Ajuns langa santier, 0 inspiratie d~ mo~e?-t, un ordin al ingerilor mei pazitori, rn-a determmat sa ingrop casetele

intr-o gramada de nisip.

Le-arn lasat in paza bunului Dumnezeu ~i m-am strecur~t hoteste in casa. Sa DU rna simta vecinii, sa DU afectez reputatia

Lolitei,

106

Pavel coru;

Capitolul7 DISTRUGEREADEMONILOR

Ma astepta 0 noapte grea, careia speram sa-i supravietuiesc, Mai mult chiar, speram sa descopar metodele bubule de Iichidare psihica si antidotul acestora. Trebuia sa le exersez pe propria-mi piele. De undeva, de departe, figura chinuita a bietului Dan imi cerea razbunare. Pe ceilalti doi dinaintea lui nu-i cunoscusem. La Dan tinusem, atat eat putea line un spion Ia altul. Ma astepta noaptea cea mare ...

Nu aveam niei 0 vaga idee cum voi proceda. Trebuia, deci, sa astept sa apara cfectele muscaturii bubule (a armeanului, adica), apoi sa vad cum pot fi contracarate. Ma bucuram ca Lolita nu era prezenta, Mai mult ca sigur ca., in fata crizelor. pe care Ie banuiam ca vor :fi groaznice, ar fi chemat medicul. Asta ar :fi insemnat sfarsitul unei misiuni de importanta exceptionala, deja indeplinite pe jumatate. Ca tugulan roman, dispretuit de vedetele intrevederii de azi, Gorby si Bush, nu aveam voie sa ratez. Aveam a datorie mult mai importanta dedit viata mea.

Pentru inceput, am facut un dus si am dimas in camera, cornplet gol. Simturile se ascutla frig si la durere. Nu aveam fire de masochist, asa ca am optat pentru frig, deschizand larg

QUINTA SPARTA

107,

strele. Atunei am simtit primul irnpuls de a rna ~ca.i. ~u1 care se intindea in fata ~ea. L~lita statea numa: la ~ta}~ ~ua. Maltezul saris~ ~e la.etaJul dOlspr:z:ce .. 0 fort,a tenbila¥ eli bolica, din insusi interiorul meu, rna unpmgea sa sar, S

a iroediat. Asta imi implantase Radulian in cap. Aflasem :Ja speeialitatea sa ~i modul in care i~i lichida adversarii

Trebuia sa aflu mai mutt. ... . ~

[ngerii mei pazitori erau prezenti ~1 actlv1.~~ ~trabu

nilor mei nu fusese afectata, Ei rn-au purtat mapoi ~ pat crispat de dorinta de a sari; 0 dori~~a de ~o~at, de .bepv care ~i-a vawt lichidul eli~erator. Spatiul era :lcbidul eliberator a acestei cumplite betii. Fereastra rna atragea .. ca un magn~t Creierul imi functiona inca. Dialoga cu demonii pe eare tr~b~ sa-i distrug. Acestia sunt adevaratii demoni p~ car~ ~Cl a religie nu a izbutit sa-i defineasca exact: ~~Adunle ~nmillale indreptate impotriva propriei foote. Uneon ~l unpo~ya altor A

Dialogul ell dernonii era epuizant dar rna pnearn ca

puteam de tare: .. . ~. . •. , ~

_ Nu yeti reusi, bestiilor! Nu VOl san! Eu nu VOl san. V

voi distruge, a data pentru totdeauna!

Raspunsul venea din afara, din ceata impr~tiata de ditr

demonicul killer:

_ Te voi rapune, Varain! Te voi rapune 1a fel.ea ~i. p

ceilaljil Nu ai scaparel Nu am dat niciodata gres. Nimeni d pe Pfunant nu rezista la forta mea.

Din adancurile fiintei mele chircite de frig !)i durere d dorinte de evadare prin salt mortal. s-a auz~t distinc1.strigatt~ pe care nu mi-l recuno~team. Era al celuilalt Varain, aJ lu

Varain dacul:

_ OM-MANI-PADME:I-IUM! Nu rna vei distruge, fian

blestemata! Ma trag din Zeul Vietii ~i Mortiil Pe mine m

108

Pavel Corut

poate ucide nurnai Dumnezeul stramosilor nostril OM~MANt_ PADME~HUM! Voi scapa Lumea de tine, fiinta a intuns-], cului! 0 data pentru totdeauna! Zamolxe Stapane! Arde-llJ.i otrava!

•••

Ratiunea e treaza dar nu participa la dueluI vietii si a1 mortii, alluminii ~i intunericului.Inregistreaza numai pentru curiosii de psihologi, Ma zvarcolesc, eu transpiratia curgand siroaie pe eorpul gal. E frig, e aproape zero grade. Cu dintii lnclestati, murmur inainte: OM-MANI-PADME-HUM! Zamolxe! Stapanel OM-MANI-PADME-HUM!...

Criza a incepur sa piarda din putere. Muschii zdrobiti incep sa se relaxeze si 0 dulce toropeala incearca sa rna cuprinda, Sa dorm, sa dorm ... Nuuuu! Ridicii-tet Arde otrava! Nu te [lisa imbatat! Vocea din adancuri, voeealui Demian rna ridica la lupta,

Ma ridic anevoie, rna prind eu mainile de marginea mesei 1jd reincep ritualul de anihilare a "descantecului" demonic. Dorinta, sub forma de valuri unduioase, ma inlantuie, rna indeamna staruitor, ademenitor: Treci in pat, fa somn! Dormi, dormil Mainile imi scapa de pe scandura mesei pasii rna due f"ara vrerea mea catre pat. Rationez, totusi, ea nu trebuie sa fac acest lucru. Trebuie ... Figura lui Demian imi apare limpede ~i clara, ca 0 icoana luminoasa: Nu dormil Luptii! Luptii! Luptii, omule! E§ti Om dill neamul oamenilorl Noi am tinut in miiini coroanele Lumiil Si le Yom tine iarii§i! Luptiit

Ma ridic sa lupt. Cea mai cumplita lupta din viata mea.

Lupta impo triva dusmanului patruns in propriul organism, in propria constiinta, Dumnezeule maresi drept, ce m-as fi recut :rara ajutorul Tau?!

•••

QUINTA SPARTA

109

De zeci de ori, am fost pe cale sacedez, sa adorm. Morfina sugestiei hipnotice lansat~ de arme~ era~ curnplita, D~ z.eci de ori, am facut drumul dintre pat ~l masa, eu trupul ~ITotn.d de 0 tratlspirap.e inghetata, Nimic nu poate intrece in pervers~tate metoda bubulilor. Slabeam din ce in ce mai tare. Nu dorrm~ sem si nu mancasem de trei zile si trei nopti. Petrecusern 0 Zl intreaga in apa inghelata a marii. De unde sa mai iauenergie? Gandurile slabe fac omul slab caci, 'in mare parte, omul e produsul gandurilor sale. Am ajuns in pat, gata sa adorm ...

•••

o forta neobisnuita, de buldozer sau macara, rna ridica din pat ~i rna arunca la fereastra, La fruetul oprit, la marea tentatie a evadarii, Ma incle~tez eu ambele mani de pervaz si pentru a secunda las un gaud slab sa-mi fulgere prin rninte:

MQ t-au terminat pe Maitez. $i ei era de doua ori m,!i solid decal mine. Fractiunea de ~ovaiaHi inseamna moarte. In lupta co intunericul bubul, nu exista mila, nici indurare. Atarn deja cu jurnatate de corp deasupra hliului care rna cheama, cu soapte imbietoare, de femeie staruta, Tentatia abandonului. 0 mana mi-a scapar deja. Simt ca acesta-i s:ffir~itul. De ce? De ceeel? Eu eram eel care trebuia ...

Nuuuuuuu! in fata ochilor, imi apare imaginea Lupului Alb, invaluit in lumina. Imaginea lupulni saeru, cu ochii stralucitori. De acolo, de unde erau intiparite de catre Demian, cuvintele se revarsa intr-un suvoi navalnic:

in ctintecul prelung de liara. Un lup mi-eretii dB intinse Cafre visata, mandra tara, Cu neam §i vise neinvinse ...

110 Pavel Corut

in ~antec~ prelung, de fiara libera, din cerul mohorat coboara 0 foIla pe care 0 percep aproape fizic. Intra in min ca ~ ~v~i ~e apa vie. Nu se poate descrie. N-am simtit nicio~ ~ata l~ :'1a1a 0 asemenea fOI1a. Cu 0 singura mana, rna trag inapoi si rna arunc, prin impingere, I'D patul mototolit. Simi intr-un fel straniu, imposibil de explicat, cum celalalt adversar demonul armeanului, a plesnit pe undeva. lneearca sa fuga' sa seape. Asta nu trebuie sa se intamplel Asta nu trebuie sa se intfunple! Niciodata! Trebuie studiat in detaliu, apoi distru: pentru totdeauna. De acum incolo e joaca de copii.

•••

Timp de aproape trei ore am studiat pe mine insumi efectul "vaccinului" armeanului. Asa am aflat ca demonul poate fi infrant ~i distrus. L-am sirntit ineercand tot felul de ~iretlicuri. Se prefacea mort, apoi, in secunda urmatoare, ataca pe _nea~teptate, prin surprindere, cu toate fortele pe care Ie ~1aJ. av.ea. N~ai c_~ ac~, eram gata de lupta, eram pe pozitii, h. studiam din fuga unaginea hacia, sa 0 pot descrie rnesterilor din Octagon, celor care voiau sa stie dad. imi plac femeile lnalte. Prinsese forma. Cetoasa dar forma. De caracatita cu multe brate, Va fi greu ~i pentru mesterii psihologi sa ex~lice acest ~eno~en. Dar sa-l mai disece, sa-i gaseasca punctele slabe ~l antidotul? Caci, nu aveam nici 0 Indoiala, inrunecatele forte bubule mai aveau in rezerva ceva de acest soi. Nu tot atat de puternic, dar exista eu siguranta, Unicatele pe Pamant sunt destul de rare. Totul depindea de mine. Eu trebuia sa studiez monstrul, sa due psihologilor cat mai multe detalii.

•••

- Zamolxe! Stapane! Distruge otrava!

Simteam cum hidosenia, slabiHi de lovituri, incerca sa se

QUINTA SPARTA 111

st;recoare, sa dispara in aero Ar fi putut ataca un om mai slab, un om neinitiat in Marea Taina. Am vizualizat-o fizic, Era rece si hada, cu chip de cenusa si ochi arzatori. Fugea sa se ascundA sau sa muste din nou.

- Acurn.! a poruneit vocea din adancuri,

Am ridicat ambele rnaini, ell degete desfacute In forma de stea cu zece colturi. Nu stiu de ce am facut asta Asa a fost porunca Lui. Din palmele mele a ta~nit 0 flacara imensa, care a prins monstrul din toate partile, incendiindu-I ca pe a balta de benzina, Am auzit un sCI3§net infiorator; casa s-a zguduit ca Ia un cutremur, apoi s-a asezat Iinistea, Otrava bubulior era defini ti v distrusa,

•••

M-am relaxat 0 clipa, apoi, cuprins de 0 incredere ell adevarat celesta, am pasit user catre fereastra. Am admirat tara teama panorama orasului luminat. Nimic nu rna mai tragea catre saltul mortal. M-am convins ca totu1 era terminat, di demonul era mort, apoi am inchis fereastra. M-arn intins In pat, m-am acoperit cu pledul ~i m-am pregatit sa dorm. 0 secunda de slabiciune doar. Ingerii mei erau aproape lnsa. Nu aveam voie sa adorm.

M-am ridicat ~i mi-am studiat tot corpul, pentru a descoperi urmarile acestei groaznice confruntari. Nu aveam puls dar traiam, N urnai Cerul ar putea spune cum poate trai un om rara puls si eu temperatura din organism scazuta catre zero grade. Nu stiu cand mi-a revenit pulsul normal si temperatura de om. Niei nu vreau sa sti u. Anumite tame trebuie sa ramana 'in afara cunoasterii ornenesti. Nu de altceva, dar omul are obiceiul sa transforme in anna cam tal ce-i pica la indemana,

112

Pavel Corui

Am inceput sa rationez profesional, ca orice alt spion Frebuia sa-mi fae planul de iesire de pe insula. Intrasem ln casa In j.u~lIl. or~i unu, Aeele ceasornicului aratau cinci ~i patruzeci ~1 cmci. Lupta durase aproape patru ore. Trebuia Sa actionez cat mai era intuneric, cat Lolita mai era la "serviciu". Am seas a patra pastila, am Inghitit-o :;;i am inceput sa analizez situatia calm, de parca era vorba de alta persoana,

Puteam sa-mi dezgrop "comoara" din nisip si sa dispar rara a-i mai contacta pe cersetor ori pe Alexander. Asta Ii interesa pe eei din lara: Intelegerile dintre mustangul tintat ~i cow-boyul noroeos. Daca as fi sters-o englezeste nimeni nu rni-ar fi putut reprosa nirnic. Marfa inainte de to ate, era inca una dintre legile Octogonului. in plus, invingatorii nu erau niciodata judecati,

Aici, lnSa, intervenea orgoliul meu de mare spion. Care tip de tali a mea i~i abandoneaza agentii In mana dusmanilor? Mai ales cand inamicii sunt bubuli :;;i au obiceiuri care l-ar lasa rnasca pe regele tortionarilor? Eram un invingator nu era niei un dubiu, dar ce peer se platea pentru victorie? In plus, mai puteam imboga~i prada en cateva informatii foarte necesare in marele razboi informativ care tocmai incepuse. N u stiu ce le-au spus testele rnesterilor psihologi dar, cu certitudine, sunt un mare orgolios. Hotararea era luata: ii voi contacta peAlexander si Pietro 1li voi obtine restul de informatii. Ma~i vedeam intrand in Octogon cu tolba plina,

Imaginea roza a mare lui invingator mi-a fost pe loc umbrita de sunetul "ciopotelului" de alarma. Uitasem ca sunt un spion lansat in misiune de sacrificiu, in tabara bubula, Subconstienrul imi aducea aminte aeeste mici adevaruri, ~ i-rni mai spunea ca un peri col gray se apropia foarte repede.

M-am echipat contra cranometru, rnulturnind in gand

QUINTA SPARTA

113

sergen~iloI din liceul ~ilitar care in:'l frecas~a ridichea cur:' buie, scotfuld din rnme un campton, Echiparea! Dezechi~a! La loc comand~! Uite c~ e. b~ l~ ceva ~_i spiritul cazon, filozofam eu, indreptandu-ma t~ptll catre u:;;a~ Ure~hea ~ea ~""ata prinsese zgomot de past care urcau catre mme catre

eX~" L li ..

iul noua. Puteam pune pariu ca 0-0 cautau pe 0 Ita on pe

etaJ .' . .

pnmar_u1 Maltei. Daca nu.folo~eau~, aveau un motiv senos.

Nu voiau sa scape pasarica din colivie. ..

Varain, baiatule, dupa ce scapi, apuca-te de 0 me sene mat

rentabila! Macelar, de pilda. Ori aprozarist. in ul~lll timp: faci numai gafe. Sa te miroase bubulii de dona on in aceeasi zi e pIea mult. Chiar ~i pentru un profan e prea rnuI~ O:'.tu te til drept marele destept al OctogoDului. Cam asa rna enncam

in garrd 'in acele rnomente. ,.. .

Am lipit ochiul de vizor dar m-arn tras repede mapoi. Erau

patm tipi in uniforma de politisti ~i unul 'in haine civi leo Aces~a civilul, ducea in mana a valijoara metalica, pe care tocmai 0 deschidea. Mi-a fast de ajuns 0 smgura privire, pentru a intelege in ee ape rna scaldam. Nu erau politisti, ci agenti bubuli, ~ uniforrne de politie. Oarnenii Legii ar fi sunat ~os la usa, nu s-ar fi strecurat ca hotii, Apoi, in caz de necesitate ar f~ spart usa cu umerii si picioarele. ~tia erau eu ~guranta b~b~ ~i rna credeau adormit. Valiza ii trada pe deplin. Ave~!;>~ ~Ol valijoare din astea metal ice. Desigur, cumparate din !ar~Ie democrate, in eare drepturile omului sunt litera de ev~g_h~he. Cbestia in cauza era 0 trusa de deschis usi straine. lar mdivldul care 0 foloseste se numeste 'in nobila breasla, la fel ca si In

lumea obinuita, spargator. . .

Aveam la dispozitie cateva minute nu rnai mult de cmci,

sa dis par din apartament. Hidi urma, caci bubulii aLL un mires teribil. Intrec orice agar de vanatoare. Pe ~a nu se putea, de

•

114

PavelCoru(

asta eram sigur, Pe baleen, apoi pe terasa §i prin santier, Ca. filme. Iar filme? Am oroare de filmele de spionaj eu 11,.,..,.,;;' .• ~

'. :.J ) ...... U..lJ.<lt]n

pe Aacop~n~~l. De c: sa fug? ~ bine stau ~i Iupt. Vocea din

~d~cun era illS.a neinduplecata: Pleacii, pleacii urgent! A1n iesit ~e baleon ~1~ am illcepu~ ascensiunea catre acoperi§. Biitea un vant de parca s-ar fi spanzurar cineva, Era teribil de fri dar n~ aveam incotro. Asta e soarta spionilor, sa fie goniti d g car~u, con~aspi~ni si, destul de des, de adversari, Oa~e~ ~an care se Joa~a de-a v-a]i ascunselea, Ma inteebam ce-ar fi ~ m~dam Varain, daca si-ar fi vazut feciorul tntr-o astfel de srtuatie.

Distanta pana.la hlocul vecin, eel din santier, nu era rnai mare de sase metn. Treaba obisnuita: elan, salt! Am ajuns p scheIa. de vis-a vis. Ar fi trebuit sa rna relaxez sa studiez reacli~ bubulior care-rni calcau pe coada, insa indicatorul men .,cJopoteluI", se rncapaJana sa semnaleze continuu alarma. Ceva nu e~a deloc kosh~r rn, toata afaeerea. Prea rna gaseau repede. Chi_ar asa d:~eptl nu-i facusera mamicile lor. Deodata, ~-am Iuminat, C~d a~~am de urmarit un tip in deplina ~bertate, pentru a-I stabili legaturile, ii plantam un semnalizator electronic In to ale si-l dade am in grija unui monitor. Nu facea un pas tara stirea noastra. Cum sculele In cauza erau pr?curate din .Jumea Iibera", run Vest adica, era foarte prob~~l ea ~i bubulii le foloseau. Nu detinem exclusivitatea folosirii ...

Am seos Ascurta de marinar diiruita de panamez ~i am eercetat-~ pe mdelete. 1n umarul drept erau plantate microfoanele ~l emitatorul iar in eel stang acumulatorii mici cat ni$~e ~turi. Era elar: fusesem tradat Inca de la pl~earea din !ara, eand rna dadusera in primire panamezului. Dar asta mseamna. ca ... Da, asta inseamna ca nu mai aveam iesire din

QUINTA SPARTA

115

~ta Marinarul panamez era, cu siguranta, tradator, Poate IJ.ll singurul.

Rezemat de schela rece, sub vantul salbatic, incercam sa incropesc un plan de iesire din capcana. Nu aveam nici 0 indoiaIa ca bubulii rna lasasera liber exact in acelasi scop in care Ii lasam ~ noi liberi pe agentii lor: sa-mi cunoasca oamenii ~i sa-mi insface marfa inregistrata cu atata truda. Curat ~j f8r3 rise. Era, eu siguranta, modul Ior de Iucru. Romanii fura marfa Banditiil Noi, mariijustitiari, ii prindem si-i pedepsim.

Stiam ee va urma, Marea haituiala .. teroarea Ia.!i~a, apta sa adnca pe eel mai eurajos om in starea de animal infricosat. Asta, in limbajul lor, ocazional si a1 nostru, se numeste combinape informativ-operativa, Prin masuri de teroare fizica ~i psihica, it ingrozesti pe spionul singuraticsi-l determini sa fuga la prietenii sai, dupa ajutor, Apoi, eand sunt toti gramada, vii eu toata gasca, lnchizi gura sacului si-i lichidezi ca pe sobolani. San, ill stil bubul, 1i transformi In niste zombie, din care ai sees gandirea logica si informatiile utile.

Nuuuuul Lupul sacru Invaluit ill lumina, se ridica la lupta, Bubulii erau multi dar il pierdusera pe Radulian. Stiau despre noi cate ceva dar nu destule.jntelegeam acea senzatie sacrutoare, ca eram studiat eontinuu de 0 pri vire rea !?i reee. T rebuie sa-i pun pe 0 pista falsa, sa-i "due la mormant strain".

Mi-am seos repede blocnotesul Ln care aveam notate diferite variante de dezinformare pregatite din timp pentru astfel de cazuri. Erau lnscrise aeolo zeci de nume de persoane !?i adrese legaturi .fictive din port, eateva muzee $i biserici. Aveau bubulii dupa ce sa aJerge vreo doua luni, Mai paleau $1 contraspionii nostri astfel de ehestii. Am introdus blocnotesul in buzunarul scurtei eu jucarii electroniee plantate 'in umeri. in continuare, am sfasiat scurta, sa para ca rn-am accidentat ~i

116

PavelCoruf

am str~pit-o c~ cateva picaturi de sange, pe care mi Ie-am st.ors din palma. Am tras palma peste a sarma ascutita si

t '. • '>' am

s ors puterruc, de cateva ori. Speram sa tina macar un tim

Cateva are. Aveam ferma convingere ca, de acum i'ncot b~b~~ vor e~uta un om ranit cam in zona pieptului. N -ave~ nmnc Impotnva sa creada asa eeva

QUINTA SPARTA

117

Capitolul8 MAREA HAITUIALA

Duminica, 3 deeembrie 1989. Se crape. deziua. E tarziu, poate prea tarziu pentru a trece neobservat. Bubulii trebuie sa fie deja 'in santier, condusi pe urmele mele de jucaria lor electronica, Ma studiaza de trei zile, ca pe un gandac prins sub un elopot de sticla, Avea multa dreptate Pietro. Acum cred ca stiu cam ce fel de gandac sunt si se pregatesc sa rna puna intr-un inseetar. Cu tot ell marfa pe care am interceptat-o. Numai ca eu nu sunt din neamul gandacilor. Si nici n-am de gand sa rna las dus in insectarul lor, En sunt om din neamu1 Oamenilor. E cam timpul ca bubulii sa simta ce tnsearnna asta .. ll voi potoli pentru a vreme. Pe unii, pentru totdeauna.

- Hello boy! Nice kid you are!

Bubulii vorbesc ell haina mea din lada, Cea incarcata cu scule electronice, Ce sa-i faci? Te mai in~eaHi ~i electronica cateodata, Au si ei 0 "pHicere pe ziua de azi: pasarica s-a dovedit a fi vultur si a zburat din colivie.

Ii zaresc in lumina difuza a zorilor, Sunt patru, de categorie grea, Nurnai rnuschi §i oase. Daca as avea 0 arrna, i-as putea lichida pe toti, inainte de a-~i da seam a ce i-a plesnit. N-am. Zambesc amar la amintirea pustiului care adunacatei de pripas

118

Pavel Corut

~i pisici orfane de pe maidane. Nici 0 anna.' E .

. .. . u am cerut lar

VOIn!a mea a fost respectars, Cant 0 anna eu " U

d '. . pnvtrea. na Cat

e P~u:u~va, care sa rna ajute in cotonogeala care urmeaza

Ochii 111ll cad pe 0 feava de vreun metro. Bun! . ast .

t •. lini ~I a. A~

pu ea sa-i stesc pe toti patru. Definitiv. .

~ .- ~a IIU ucisi; Varain! vine porunca din adancuri. s~ lIZvmgz ell. forta spiritului! Q

- Cum ies de aici? Imi intreb ingerii pazitori,

- Mare Lini~tita ~i creste sure, vine raspunsul. II Intel

perfect. . eg

Ma asez caIm~ p~ cimentul reee, murmur de cateva ori m~tra mea secreta ~l sufletul meu se lini§te~e aidoma un . man de vara, fiir& va1uri. er

. . Rid!c meet pr~virea carr: cei patru bubuli si proiectez pe eJ Im~gmea rnuntilor mei. Ii vad zbamndu-se pe parca i-ar 1ega cmeva, Nu vor scapa prea curand din capcana psih .

1 . - M- A Olma·

go O~lca. a l?treb cam cum vor explica sefilor fenomenul

care i-a ne~traliz~t. Samanta de om din mine, una orgolioasa, nu poate sa nu triurnfe: A "'::I sa simta bubulii c A _ _

. ~ '. . L~...., . e mseamna sa

P?me$tJ llnpo~va Octogonu1ui! Sa inghita ~i ei de la noi

cateva zvasturi! .

•••

o ia~ ~in _lo~. Am dona rnari obliga!ii: sa-mi seap cei doi parteneri §l sa gasesc 0 cale de a parasi insula Ed'

A -. • eJa plea

stramta pentru mine. Imaginea palida a Lolitei rna tintuie§te

pentru un moment: Sf eu ce fac! .

Are dreptate. F ata asta, Baza Doi, si-a confrrmat uti litatea ~-~ ~ot ~as~ in ~earele. bubuliIor. Opresc un taxi si-i dau ~ ,:dJ esa din Ime~lata vecinatate a casei lui Pietro. Nu mai e lim p e calcule sr contrafilaj. Voi 1ucra deschis, in forta. Trebuie

QUINTA SPARTA

119

jl lila las condus ~e supracoll§:ient: parra ~ pre~ent ~-a deJnonstrat ca e mal destept decat rationalul din mlll~. Ajung la adresa, platesc si intru grabit la numarul 34, ea ~l cum a§ laeui acolo. Filez plecarea taxiului, apoi 0 iau agale catre casa cersetorului milionar. Aproape ca nu rna minunez cand constat di strada e filata eu doua autoturisme. Deci, am minim opt bubuli in carca. $i eu as fi facut la fel: insfaci "legatura", pietro, in cazul dat pentru a-I determina pe spion sa iasa din aseunzatoare, sa 0 salveze. Eu nu sunt spionul eel prost msa.

Incepe dansul mortii, Ma pregatesc sa-l intampin ell tot fastul, In vialA nu e prea bine sa eeri mereu. Sunt msa clipe in care trebuie sa ceri. Ridic privirea catre Cer ~i murmur; -Zamolxe! Stapane: Rogu-Te, da-mi Forta! OM-MANIPADME-HUM!

Desfac mainile in forma de stea eu zeee colturi ~i le indrept catre prima masina, invaluind-o Intr-o ceata usor albastrie, Tree peste a doua masina, eu acelasi ritual apoi imi eontemplu opera. Ambele masini arata ca niste capite de tan, cu moturi caraghioase. Pornese hotarat catre ele, le inspectez si rna declar satisfacut: agentii bubuli fac nani ca la doica-n brate. Mil furisez iute catre casa lui Pietro ~i dausemnalul stabilit. Astept, Dupa un minut, care rill se pare un veac, usa se intredeschide, lasand la vedere numai capul ciufulit al cersetorului:

- E in regula?

- Asa se pare.

Intru ~ dau ochii eu cei doi companioni. Au, pe rnasa ~i pe pat un arsenal. Arme usoare dar §i 0 bazooka. Plus 0 pu§ca eu gloante explozive. Baieti de actiune: au descoperit capcana ~i se pregateau sa- i salute pe bubuli cu toata cinstea ce li se cuvenea. Alexander rna priveste ca pe Ull extraterestru. Batranul mai retinut rna intreaba:

,

120

Pavel Conn

- I-ai dicit?

- Fac nani. Eu nu ucid niciodata,

Ma priveste din nou atent, apoi imi aduce aminte: - Valorezi milioane. Sa nu uiti!

Cum sa uit? Imaginea lui Petre Varain bunic eu nepotii pe genunchi, nu se lipeste de mine. Deloc. Ordon scurt, ca pe nava:

- Strangeti tot ce e de valoare! Distrugeti informatiils compromitatoare ori de identifieare! Parasim insula!

Buni executanti maltezii mei. Pietro cia la a parte 0 daHl din podea ~i sea ate a valiza zdravana, Tezaurul, banuiesc eu. Intra apoi in baie si, dupa cinei minute, apare tuns, ras ~i imbracat intr-un eostum maron, foarte elegant. Din sifonier, seoate un pal ton nou-nout, din par de eamiJa.. Dau un rnilion celui care l-ar recunoaste pe fostul cersetor, Asta din fata mea e un bogat am de afaceri. Alexander este eeva rnai primitiv in pretentii ~i mod de actiune. ~i seoate hainele si-si lipeste pe piele, cu scotch, banii, bijuteriile, un pistol {li un pumnal. Nu poate trm tara bani, nici rara arsenal. E un tip practic. Pun 1a cale planul de evadare, eu Alexander:

- Masina?

- Pe strada din spate. Trebuie sa facem coltul.

- Loc de refugiu pentru a zi?

- Ideal. In casa de odihna a unui politist, Cine ar cauta

acoIo?

- Ne trebuie a ~alupa ori un remorcher, Sa tina la valuri.

- Greu. Nu imposibil. Mai vedem, peste a zi.

Bun baiat Alexander. Nu pierde vremea eu gargara irnrti hi Mai are ceva pe suflet:

- Nuri si Radulian au intrat Intr-un muzeu, Palatul Inchizitorilor din Vittoriossa. Aveau cheie, au patruns lara

QUINTA SPARTA

121

probleme. Carn dupa vreo ora, au inceput sa curga tot felul de tipi Barosani eu masini americane. N-am putut sa-i urmaresc pe top. Am stat pana la ziua. Amicii nostri nu au iesit,

Vocea are vagi aceente de souza. n linistesc:

- Nu-ti :fa probleme, ai facut treaba buna! Ai de la mine un rom, dupa ee scaparn,

Asta idee, domnilor bubuli! Sa va instalati sediuJ conspirativ intr-un muzeu. Vedem noi earn ce exponate "arheologice" ne puteti prezenta!

•••

Gata de plecare. "Clopolelul" suna alarma. Insistent. Mult prea des. Normal: atmosfera de pe insula nu e deloe linistita, Alexander, cu un sac marinaresc pe umar ~i cu bazooka in mana, deschide cal ea. Batranul, eu valiza dolofana si eu. Toata trupa. Arunc a privire la restuJ arsenalului, rava~it pe masa ~i pe pat. Politia va avea bataie de cap.

Un trasnet loveste in ~a facand-o landari. Bazooka lui Alexander ii raspunde infundat ~i dur, Alta capcana. S-or fi trezit bubulii mei ori au venit altii, mai vigilenti? Alexander se rostogoleste in camera, ranit:

- Au ocupat ambele eapete ale strazii, Nu putem iesi, Situatia e eotoibila rau de tot. Nu e timp de parlamentari, Pietro e uitr-adevar un as in materie. ~faca cateva grenade, dispare in baie, sm cateva secunde, iese grabit ~i se arunca pe burta, Usa sare in mijlocul eamerei dar nu-i da nici a atentie. ~facli valiza ~i ne arata baia 10 peretele dinspre nord. a gaura de toata frumusetea da in apartamentul din spate. Am a mica ezitare:

- ~i locatarii?

- Tot ell, rna lamureste Pietro.

122 Pavel conn

Ingenioasa chestie. Poti iesi pe alta strada, la alt num~ De ce n-o fi facut din timp 0 usa? Alexander se tine de um~· d~r nu leapada bazooka. J-o smuIg :;;i 0 las ill baie. Trece ax

~~ .. rn

pnn gaura, apoi pnntr-o camera ~i un hol, Fuga. Circul nu

poate dura plea mu1t. Au scapat tigrii din cusca,

La pare area din faja cladirii ne aruncam val vartei ~

. I' Al· ".J In

masina ill exander, un Mercedes inca valabil. Demaram

smulgand cateva ?ietre din pavaj ~i ne cam evaporam, Tocms; la tIm?. Se aud .s~enele politiei, Avem un talent grozav de a ap~o~l~lo~a p~litla locala cu bubuli proaspep. Imi vine 0 idee tenbila: sa extindem metoda la nivel mondial, Scapam si noi de tavaleala, Ie cllim si polif.4;tilor 0 bucata de paine alba.

. P~ntru varsta lui, Pietro conduce splendid. Alexander il direcp-one~a P~ eo~enzi scurte, sa iasa rapid din oras, Eu, seful, analizez situapa, Prea ploua cu bubuli :;;i killeri. La carb~r~ ~ener~l al bubulilor s-a dat alarma. Probabil, ~i la eel al stap~o: din ~bra. Nu-~j permit sa ne lase sa iesirn vii de pe insula, Mal aIe~ cu marfa in cauza . Stiu ei ce stiu, :~~escu e cam ramolit dar deloc egoist: in scurt timp, multe tan vor afla cam ce placinte au frfun8.ntat Bush si Gorby.

•••

. _ Pe la ora opt, eram dej a la Mosta, in vila politistu1ui. Chiar ~la n~ era, dar aveam un acoperi~ deasupra capului, Nu trecuse ~eill pe acolo de mu1t timp: era frig iar paianjenii i~i desavar§~sera unele lucrari. Ne-am aciuat toti trei pe jos, in bucatarie ~l am .dat drumul l~ masina de gatit. Sa se faca crud si sa mcropim cev~ de mancare pentru cei doi parteneri, oarneni ca lumea, Eu ITU-am inghitir ultima pilula,

Rana lui Alexander era urata. Bubulii folosisera 0 racheta de mici climensiuni, sol-sol. N-aveam ce-i face. I-arn

QUINTA SPARTA 123

dezinfectat urnarul ell parfum din trusa lui Pietro si l-am intins IAnga soba, sa deanna, Toti aveam nevoie de somn, inclusiv eU. Ma apropiam de lim ita. Caldura din mica bucatarie rna tnvaluia rna indemna Ia somn, Insa lectia dura implantata in subco~tientul meu, action a ea WI vegbetor: Varain, cdnd altil sunl treji, nici tu sii nu dormi! Altfel, inamicii vor profita de Deane sii-{i facii bubila fa cap. Destepti rnesterii psihologi! Mai mult ca sigur, bubulii nu dormeau. Arau marea si Cerul in cautarea noastra, Nu omiteau mel uscatul.

Am ramas de panda, veghind somnul chinuit al celor doi parteneri, Linistea a durat toata ziua, Ma framanta imaginea Lolitei. N u stia nimic despre mine -:;;i actiune, dar cum sa creada bubulii 0 asa poveste?

Seam, am controlat din nou rana lui Alexander. Dupa ee trecuse focuI luptei, 11 durea teribil. Se inflamase. Ne-ar fi trebuit un medic. De unde sa-l iei? I-am ~i spus-o.Adat lntelegator din cap. Ce rost ar fi avut sa intre in ghearele bubulilor sanatos, vindecat de un medic?

Mai bine alaturi de noi.

Am tinut sfat scurt de razboi. Trebuia sa luam casetele ~j

, >

sa facem rost de 0 nava, Cu binisoru sau eu forta, nu mai conta. Pietro, omul de relatii, a decretat:

- Mergem in Sicilia. Acolo, vom fi in siguranta.Il tratam

pe Alexander ~i te trimitem pe tine in fara. - Cum facem rost de nava?

Alexander s-a ridicat cu greu. Barbat, 'insa:

- Cum se prezinta situatia acum, cu bubulii si politia in alerta, nu ne inchiriaza nirneni nici 0 copaie. Furam una. Mai greu va fi sa scapam de paza de coasta. Cu tambalaul asta ruse-american, geme marea de graniceri si politisti,

- Trecem noi eurnva. Cand pornim?

124 Pave/Corut

- Pana-n miezuI noptii, trebuie sa tim in portul mare. Am reflectat putin la viata nocturna din ultimele zile .

mi am' ". ~I

. ~. . ¥ pr~In1S ~~ p~ ~lltar, sa-mi aleg a misiune in care Sa

m~ v.ad §l lumina zilei. 0 misiune din alea ca in filmele cu spiom zambarep §i bambine sexy.

•••

Carre orele douazeci si trei~ eram deja lamovila eu nisip, D~zgr~p~ casetele ell care intram In istoria mondiaHi a sp~onaJ.ulw. Inima imi spunea ca Lolita nu putea sa vina cu nor. ~-am facut totusi datoria, ~i ea a raspuns la fel. Eram eonvms ~a te~efonul avea "m~te" dar am sunat-o. Mai putea 11 salvata, pnntr-o operatiune rapids, de comando, Daca nu avea bubuli in casa, desigur. A raspuns, ell a voce alteratil:

- Da, cine-i?

- Coboara imediat, imbracata!

" -::-.Fugil.Fu.uugi! Racnetu] ei neomenesc s-a pierdut intr-un gaIgalt 0 Iichidasera,

Am inchis telefonul, Adio, Lolita, poveste trista, dintr-o lume rnurdara §i mala!

Partenerii rna priveau intrehatori.

- Eine Rose fllr Maria Magdalena am murmurat eu refrenul unui cantec la moda printre Jetifele" de bordel.

. Ba.triinul P~etro si-a scos pentru cateva secunde palaria l~ ~Alex~der si-a facut s~rnnul crucii. Eu am mai adaugat 0 bila neagra Ia gasca bubulilor §i stapanilor din umbra.

~ . ~~rmal ar f fost sa plecarn catre port dar lichidarea fetei nm ridicase ~i rnie sangeJe fa cap:

- Unde-i muzeul ala Alexander? Palatul Inehizitorilor?

- Pacem vreo zece minute pana la el.

-Haidem!

QU/NrA SPARTA 125

Partenerii m-au urmat rara cracnire. Intelesesera §i ei ca Baza Doi nu fusese numai 0 femeie de consumatie .

•••

Muzeul era intunecat complet. Nici 0 urma de om pe strada. AI fi fost 0 prostie sa nu intram. Alexander ne-a condus co~tiincios catre intrarea de serviciu, folosita de scafandrii bubulilor, Nuri ~i Radulian. Era Inchis dar nu degeaba mosmondisem, luni in sir, in Laboratorul Octogonuiui, Ia tot felul de broaste. Era un Wertheim simplu. L-am des chis cu acui de la cravata marelui om de afaceri, Pietro. Am luat-o atent pe coridorul de acces catre interior, mirosind aerul, Simtisem miros de tigera, Ma indoiam serios ca vechii inchizitori foloseau tabacul. Poate cei noi ...

Am orbecait cateva minute, pana ce am identifieat la fix dispozitivul bubulior. Erau in cladirea administratiei, tn doua camere comandate. Nu pareau sa fie multi, caci se auzeau numai doua feluri de soapte, Eram prea slab it pentru un salt in spatiu, asa ca am apelat la raid. Alexander, eu pistolul in marla valida, a zburat usa Cll 0 lovitura de picior iar eu am tabarat,. mai ceva ea 0 capetenie de piei rosii, sa le iau scalpurile. N-aveam cui: doi batraru rablagiti au ridieat mainile ca la comanda, Alexander i-a chestionat un pic, in dialectul maltez, apoi s-a intors catre mine:

- Sunt paznici. Zestrea bubulilor e in cealalta camera. L-am lasat pe Alexander Cll ostatieii si am patruns in marele sediu bubui din Malta. Ma asteptasem la ceva mai de soi. Aici, luxul fusese sacrificat pentru un seop foarte precis; conspirativitatea. 0 masa lunga, de consiliu, sase scaune, un fiset 0 fl oare decorati va, un birou si doua foto Iii. Putin, pentru averea lor. Fisetul mi-a dat ceva batai de cap. Am folosit din

126

Pavel conn

plin toate sculele de birou, pana ce i-am venit de hac. Lucrarn contra cronometru, caci nu stiam dit de mult VOT Iipsi ceilalti. Aia raii $i periculosii, care trageau cu rachete sol-sol,

Fisetul era plin eu documente ~i bani. Cum sa Ie fi dat de cap? in timp ce le rasfoiam, cautand 0. solutie dintr-un teanc de fotografii mi-a zambit 0 veche cunostinta: capitanul Varain, din Octogonul Securitatii Romano.

Nu mai era de glumit. Totul era important. Am insfaca] fata de rnasa, am trantit 0 boccea p_ganeasca, de-mi lndoia spinarea ~i am dat semnalul de plecare. Pietro si Alexander aranjasera paznicii: aratau ca doua salamuri bine legate. Mai bine asa, decat in drum spre rai. inva}au si partenerii mei sa se poarte crestineste, Sa zica cineva ca spionii nu sunt niste tipi adaptabili!

•••

In port, am intrat greu. Se daduse alarma.. Politia forfotea ca la demonstratii. Daca a§ fi stiut sa injur, mi-as mai fi descarcat nervii. Madam Varain starpise lnsa orice tendinta in aceasta directie, Fierbeam.

La dana remorcherel or pescaresti, era lumina ca in palma, Si caralii gramada, de parca plouase cu asa material. "Marfa" noastra determinase mobilizarea celor mai man forte informative de dupa eel de-al doilea razboi mondial.

Stateam in frig, pititi dupa niste Iazi. Sirntearn cum se strecura disperarea in sufletul partenerilor, Asta nu puteam permite. Eu eram seful,

- Hai la far! Vom reusi. Sunt SigUT.

M-au urmat ca in transa, De la chestia eli armeanui, rna socoteau un fel de supraom, Am rners direct la punctnl de control al politiei de frontiera, de la farul de iesire, Pardi

QUINTA SPARTA

127

tiusem cil e aCo.ID. Principiul profesional: langa tampa, e ktetdeauna mai multa umbra. Cine ne-ar fi cautat langa fortele

de pclitie? . .

Cateva vedete de politic, zburlite de valun, se agitau la

ie~irea din port. Controlau pescarii ~a:: incepusera sa iasa la treaba, Era aproape ora doua, Am privit mdelung la proeedura de control §i mi-a sclipit lampa. Aia naturala, :facutil de madam Varain. Singurele nave care nu erau controlate erau ehiar cele ale politiei de frontiera, Mai mult, ave au, cu siguranta, destul eombustibilla bord.

Le-arn impart~it partenerilor mei planul, La post era~ numai patru vedete, fiecare cu echipajul ei. Norocul nostru ~a nu ieseau toate deodata la control, ci pe rand, una. cate WIa. ~ rest echipajele se odihneau la caldura in cladirea farului, Probabil ca tot de acolo supravegheau portul, sa vada can~ veneau pescarii. Aici era tot cuiu1: politistii priveau nUITIal catre port, de unde soseau pescarii. Niciodata, catre mare. Sau, eel putin, asa speram eu. Larma valurilor acoperea zgomD~ de motor. Solutia finala: lntre controale, furam. a vedeta ~l a

stergem ell viteza maxima. . A A

Partenerii ar fi aceeptat once, In stare a m care se aflau, nu prea era lac de mofturi,

•••

in SIa.r~it, un vas pescaresc este admis catre larg ~~ pDI i~~ti~ revin Ia cheu. Acum e momentul. Ne strecuram ca ruste pirau pe punre ~j dezlegam paramele de acostare. In~ in :abina ~i rna luminez de placere: doua motoare cu pormre ~l reglare automata, Slavit safie bunul Dumnezeu! lertat sane fie pacatul insusirii lucrului strain! Ies pe punte si-i spun lui Pietro:

- Daca lesin toarna-mi apa rece pe cap!

128

Pavel Corut

Ma asez in genunchi, rna concentrez la maximul forteJor actuale ~i proiectez imaginea rnuntilor pe usa farului. Sper Sa tina macar 0 jurnatate de ora. Intru Irnpleticindu-ma 10 cabina de co manda, pornesc motoarele si-i dau drumul. Cu toata viteza. Acum ori niciodatal

Alexander rna priveste ell ochii mario Se minuneaza de talentele omului din Centrala, Nu-i rall sa rna aprecieze, Vom mai avea nevoie de el. Razboiul ell bubulii va dura eel putin patru-cinci ani. Luam drum nord-vest, cap eompas 320 de grade sa ajungem Ia travers de insula Gozo.

Sunt in rnediu meu. Ma simt Iiber. Am aruncat numai 0 privire pe harta ~i mi-am facusem mental toate calculele pentru a atinge lannul Siciliei. Sper ea politia italiana, carabinieri], au ~i altceva de facut ill noaptea asta. Altceva mai important dedit vanarea unor fugari din Malta

Luminile de pe insula Gozo se zaresc deja la babord.

Schimb de drum, pun cap 20 de grade, perfect perpendicular pe Sicilia. Ridic Ia maxim viteza, Cam asa se fuge ~i atunei cand esti vdnat de nave inamice.

•••

Nu stiu cum ne-au descoperit maltezii, Probabil ell radiolocatia, Din babord, dinspre Gozo, a izbucnit pe neasteptate Iatrat de mitraliere si tacanit de tunuri de mic calibrn. Cu tot zgomotul de valuri, deslusearn urletul cumplit al sirenelor: vedetele de patrulare ieseau la vanatoare.

Participasem ~i eu la astfel de distracjii, stiam ritualu1.

De la sase pana la douasprezece vedete torpiloare pomesc in haita, eu nasul 'in urma vanatului. Cand n au aproape, se desfac in evantai, Il prind intr-un sernicerc si-l scufunda, ell foe de mitraliere san de tunuri, Mai rar, ell torpile, Costa prea mult.

QUINTA SPARTA

129

Alexander a scos prelata de pe mitraliera de bord, a annat, introduca.nd munitie pe teava si asteapta sa apara urrnaritori]. JIll! l-as putea opri sa traga. E dreptul sau sa se apare. Daca rnaream viteza, riscarn sa ne faeem bucati, Am redus viteza la douazeci de naduri ~i am inceput miscarile invatate in anii de marina: zigzaguri de inducere in eroare a tragatorilor inamici, Opt cabluri la tribord, schimbam carma opt cabluri catre babord. Valsam, Si rna rugam sa nu ne aj unga maltezii, sa nu fim nevoiti sa tragem. Conflictele militare nu erau specialitatea mea. in spionaj ai voie sa furi si tezaurul unui stat dar sa intri in conflict annat. cu un singur sold at, DU. Legile luptei din ceata erau foarte clare in aceasta directie, Si foarte aspre. Am avut noroe. Un singur proiectil a explodat aproape de noi, in siajul sinuos pe care il lasam in timp ce valsam. Un fel de salva de salut. Sau de sare pe coada,

• ••

Catre orele patru, am sirntit fundul marii cu sonda de Ia bordo Apa scadea mereu, Ne apropiam de uscat, de !armul sicilian. Le trasesem clapa bubulilor .

Am redus viteza ~i I-am rugat pe Pietro sa-mi citeasca eontinuu adancimea, pe contorul sondei .. La vreo cinci cabluri de tarm, am april motoarele ~i am trecut la instruirea "echipajuJui":

- Pana la tarm sunt mai 'putin de opt sute de rnetri.

Scufundarn vedeta si 0 luam prin apa. Sa nu Hisam urme.

- Mai exista si alta solutie decal baia reee din zori? m-a lntrebat Pietro.

- Da. Sa ne dueem cu tot ell vedeta in bratele carabinierilor. Pentru aceasta varianta nu am gasit amatori.

•••

130

Pavel Corut

Am inceput cu pregatirea fizica. Gasisem in carnbuza vedetei cateva conserve de carne si niste rachiu grecesc, Mi-am indopat zdravan partenerii iar restull-am pus intr-un sac de cauciuc, unde speram sa nu intre apa. Am mai pus in sac niste haine uscate i?i mantalele de politist din ca?ina echipajului, Ne-am dezbracat apoi la piele i?i ne-am pus hainele in acelasi sac. Era mai usor si mai sigur, Ne-am tras vestele de salvare ~i am lansat pluta din tribord la .apa. Am deschis apoi larg gurile de sabordare ale vedetei ~i ne-am aruneat in apa rece. Era mai rau decat ne-arn asteptat dar ce nu face un am pentru libertatea lui?

Ne-am chinuit mai mult de doua are sa ajungem la tann.

Tot timpul, am tremurat si nu numai de frig: daca ~eream un tarm excesiv de stances, valurile ne-ar fi facut piftie. Am a~t, totusi, un dram de noroc. ': ca~a oara ~e ~u~ l~ eurs~ Ne-am rostogolit, dusi de valuri, prmtre stan~l macl~t~ 91 acoperite partial eu nisip. Eram inlemnit de frig dar spiritul

poruneea: . _

_ Echiparea rapida' Dispsreti cat mal repede catre

interior!

Ne-am dezbracat la piele, sub sfichiurile vantului inghetat,

ne-am sters cu 0 panza :;;i ne-am pus hainele noastre, ~~r~ximativ uscate. Pe deasupra, am imbracat mantalele politistilor maltezi, carora Ie smulsesem insemnele. Eram trei pescari.

Cam dubiosi dar pescari. .

Cu toata impctrivirea lui Alexander, i-am aruncat pls~olul ill mare. Pumnalul era ceva obisnuit pe aceste meleaguri. C~ pistolul era, tnsa, alta paveste. Banuiam ca ~ru.t:n0~ii c~~binien italieni fac alergie la astfel de scule. Mal bine fara, In oala

acoperita nu intra muste.

•••

QUINTA SPARTA

131

Am pomit in mars fortat catre interiorul Sieiliei. Acolo ar fi trebuit sa fie mai putine controale de politie, N-am avut putere sa ingropam pluta de salvare. Speram rnsa ca pescarii on contrabandistii si-o vor ins~i, tara a cere lncuviintarea poli!iei. Faceam halte dese, mai ales pentru batrinul Pietro. La fiecare aprire, tumam portii generoase de rachiu in gurile tovarasilor de suferinta, Mai bine be?" decat morti, Ocoleam ell grija orice asezare omeneasca si tineam ferm directia nord. Catre pranz, Pietro s-a asezat jos si a spus simplu:

- Daca nu glisim un adapost, mor.

Nu glumea. Cei ca el nu glumesc niciodata, Trebuia sa ne asumam riscul de a iesi la drumul mare. Aveam nevoie de un mijloe de transport. Masina ori caruta. Chiar si 0 motocicleta eu atas ne-ar fi rezolvat problemele. Caci aveam probleme mario Alexander avea deja febra, era in pragul crizei iar Pietro nu se mai putea clinti,

- Bine, am spus. Mergem la Palermo.

- Nu! a negat hatarat Pietro. La Messina. Am pe cineva

acolo.

Avea pe cineva in Sicilia si tacuse male. Profesionistl Douazeci si patru de carate!

" La prima ferma, n-am gasit nimic sa semene a mijloc de transport. Am aflat, insa, directia catre soseaua SiracusaMessina. Asta insemna ca acostasem pe capul Passero ~i nu inaintasem prea mult in interior.

Cand am ajuns la sosea, incepea sa se insereze. Dupa cateva incercari zadarnice, am reusit sa oprim un carnian. Soferul ne studia cu suspiciune, cu piciorul pe acceleratie, Nu trebuia sa pierdem ocazia:

- Suntem turisti rataciti si mergem la Messina.

- Nu merg acolo, a fost raspunsul,

132 Pavel conn

Se pregatea sa demareze. Ultima sansa:

~ Platim foarte bine! Cumparam camionul!

Era 0 nebunie ce faceam dar una calculata. In cateva ore

,

urrna sa atingem ltalia. Putea sa se laude soferul la cine dorea cu averea ca~tigata de la americani dubiosi, Vorbeam engleza ~i pentru localnici orice om eu bani e american.

Tanarul sovaia, Se pregatea sa ne refuze. Nu inspiram inctedere. Am zarit ell coada ochiului miscarea lui Alexander: se pregatea de jaf Ia drumuI mare. Nu aveam nevoie de asa ceva. Politia malteza era pe co ada noastra. Ne mai lipseau carabinierii italieni. Aveam un argument solid, de a carui eficaeitate nu rna indoiam. Am seas din buzunar un pumn de sute. Dolari. in ochii sicilianului a stralucit sentimentul pe care contasem: Iacomia animalica.

- Urcati! Doi in fala, unul in spate!

Mi-am impins partenerii in fata, soptindu-i lui Alexander: - Ochii pe ell Sa nu paraseasca soseaua principalal M-am strecurat apoi sub prelata, Hl.nga niste butoaie Cll

masline murate. in sfarsit, am cazut intr-un somn adevarat, Adanc si tara vise.

•••

In jurul orei sapte, eram in Messina. Am platit regeste, sporovaind cu tanarul intr-o engleza foarte aproximativa, Nu aveam dubii ea ne eonsidera contrabandisti on mafioti, Cu atat mai bine, I~i va tine gura fa~a de toti, Mai ales fata de politie.

Ne-am oprit direct la un telefon public, de unde Pietro a avut 0 scurta convorbire eu cineva. Ne-am retras apoi la lntuneric, sa asteptarn, Se innoptase binisor, Ne eonvenea de minune. Pe I1J.II11na, am fi atras prea multe priviri, eu mantalele

QUINTA SPARTA 133

noastre de politie ~j cu mutrele cam botite, de borfasi.

Ciind au sosit oamenii lui Pietro am vazut dintr-o ochire ca erau amici di amici. Mafiop, adica, Ma rog, nu era treaba mea s~ fae pe m~ralistuL Bine ca aveam un adapost, un pic de cal dura, un medi~ pentru Alexander. Seful lor, un tip mie ~i usc~t, e~.~ mumie a coborat dintr-o rnasina de bani grei si l-a ~bratl§at foarte afectuos pe Pietro. A dat, apoi, mana si ell nor, Calvarul se sIar~ise. Bubulii nu vanasera nimic in marea lor hai~alfL ~ zice, chiar, ca le platisem 0 parte din polite. Cell'upn, pe cele pe care Ie stiam eu. Restul, pentru mai tarziu,

~ aceeasi noapte, am trecut in. Italia, eu acte in. regula fabncate de onoratafamilie. De Pietro §i Alexander m-arn despartit simplu, ca in bransa noastra, Noi nu sc~mbam ~dr~e~e, pentru canu avem, Ilustrate din vacanta nu ne trimitem, iaras; pentru cil nu avem vacante. Sau pentru eli nu vrem sa se §"~e ~e unde ne mai poarta "afacerile". Pietro a tinut mortis sa-rm dea 0 adresa, Spunea ea e a sorei sale. Ma indoiam ca avea 0 sora. Am memorat totusi adresa ~i parola de contact. Afl.ase~ cine. mi-ar fi platit grozav talentele: Mafia 0 institutie senoasa, nU-J asa?

• ••

Am pI~e.at eu avionul, ca un damn, carre Bucuresti. Nu fu~esem niciodata atat de bogat. La despartire, partenerii mr-au dat fiecare care cinei mii de dolari. Puteam sa-mi cumpar un apartament in central Bucurestiulu] Sau 0 casa, mai la periferie. Vise ...

:~etrl:tul m-a las~t in coltul strazii noastre. Am astep~at sa se mdeparteze, apoi am luat-o pe jos, eu geamantanele in mana, catre intrarea in Octogon. Era ora 17:30 din ziua de 5 decembrie 1989. Misiunea Malta '89 se incheiase cu succes.

Nea Marin portaruJ rn-a salutat respectuos. Nu stia ce era cu mine pus la patru ace, dar nici u-a intrebat Dresaj indelungar, Am mers direct la cabinetul Batranului, evitandu-l pe Huiban. Asa fusese ordinul, sa reducem la maxim nurn.a.rul celorcare cunosteau despre misiune.

Batranul rna astepta, Spionii sill din aeroport ori, poate, din Italia, i1 informasera ca vin. Am salutat regulamentar, apoi am inceput sa raportez, in fraze reci, scurte ~i clare, modul in care decursese operatiunea.

in final, i-am pus casetele pe masa si valiza eu documente langa. birou. Terminasem,

Batranul calcula ceva in mintea sa de as al asilor:

- Deci, ai fast tradat din lara, inainte de a te urea pe vapor. Ai vreo banuiala?

-Inca DU. N-am avut timp sa studiez materialele. Nici sa fae 0 analiza serioasa, Fotografia mea indica tradarea aid, in Octagon.

- Bine, esti liber.

Am salutat :;;1 am iesit, Eram intreg l;ii nevatamat.

Reusisem.

134

Pavel Corut

QUINTA SPARTA

135

Capitolu19 VARAIN,

E TIMPUL SA TE lNGROPI ADANC

In dimineata zilei de 6 decembrie 1989, am mers constiincios la servieiu, la fel ca ariee alt functionar, Biroul era pustiu, caci Dan sfarsise, asa cum banuisern ca se va intampla iar celalalt coleg, Raibu, era plecat pe alte meleaguri. Mi-am aprins a pgara boiereasca, americana mi-am umplut o sonda eu pepsi si am inceput sa reflectez. E bine sa te simti baier, sa ai bani, sa-ri permiti macar sa fumezi ~igari ca lumea. Rapartasem Batranului de propunerea lui Pietro dar mare Ie boss nu eamentase in nici un fel. Referitor la banii primiti de la tovarasii de misiune, se pronuatase: Sunt ai uli. Stii cum SQ-i cheltuiesti.

•••

Pe la nona, rna cheama sefuletul, ala cu cteionul in doua culori ascutit la ambele capete. Da din coada precum Grivei cand spera sa primeasca un as:

- Draga Varain, am fast atat de ingrijarat ...

ingrijoral, pe mil-tal comentez eu in gand. Ce stii tu, rna, gandac de birou ce inseamna sa-ti descante bubulii in urechi?

136

Pavel Coru(

- Am inteles ca misiunea a reusit excelent.

Un clinchet alarmant de clopotel, Interesantl Nici macar eu el nu trebuie sa diseut detaliile misiunii. Daca suna clopotelul insearnna dL .. Ei, fir-ar ... S-ar putea? Dare? De ce nu ? De la poli trucii a.:;;tia, te pori astep ta La orice, N -au mama, n-au tara, n-au eonvingeri proprii, n-au serupule. Au, totusi, eeva de aparat - seaune1e de trantori.

Curiozitatea profesionala nu rna Iasa sa scap ocazia.

Indiferent de ee va spune Batranul, 11 .Jncrez" pe sefuletul meu in foi de vi~a. Planul mi-a rasar-itio cap cu viteza luminii: ii bag trogloditului 0 informatie in gu~a, apoi anunt contrainformatorii unitatii. Le sugerez sa-l ia in filaj si sa-L garniseasca eu "tehnica". Adica sa-i planteze microfoane pana si-n we. Le voi spune di e ordin de la Batran, legat de rnisiunea din care abia am revenit. Nu ered ca vor scapa prilejul sa-l scarmene pe tip. Si ei sunt tot profesionisti. Nu inghit politruci i, nici vii, nici morti. Ma fae mic si parsiv:

- Da, tovarase colonel, a fast teribil, Cat pe ce sa impartasese soarta lui Dan. M-am carat cu toata haita pe urmele mele, lasand balta toata afacerea, Cumplit e faptul ea ajunsesem deja in posesia casetelor eu uiregistrarea discutiilor dintre Bush si Gorbaciov.

Asta a spuneam pentru beneficiul bubulilor care nu stiau ca apucasem sa insfac prada. In eventualitatea ca intre Huiban ~i ei existau anurnite relatii,

- Cum asa? N-ai reusit sa. aducicasetele?

- i.mi pare rau, grozav de rau, dar am fost tradat, Probabil,

cele doua legaturi din Malta lucrau pentru bubuli. Au ineercat sa rna ucida ~i au disparut ell casetele. Abia am scapat cu viata.

Fata i se lungeste de satisfactie prost ascunsa, Magarul

QUINTA SPARTA.

137

continua, eu glas afectat:

- Draga Varain, m-ai deziluzionat, Pe toti ne-ai dezamagit. in tine s-au investit milioane. Stii ee eforturi face intregul nOstru popor muncitor pentru a strange aceste milioane, pentru a plati datorii Ie externe? Ne-ai inselat pur si simplu. Tovarasul Seeretar General va fi profund nemultumit, Are toate motivele sa ne pedepseasca exemplar. Constiinta dumitale, capitan Varain, se opreste cam des 1a poalele unor fuste, Poti sa pled. Vom discuta 'in biroul organizatiei de bazs a partidului cazul dumitale. Asa nu mai merge!

Ranjesc satisfacut in sinea mea si ies gandind: Ce mai WC-uri publice s-ar putea deschide in gum astora care mesteca toata ziua "indicatii pretioase". Uite ca le-arn gasit ~j lor 0 utilizare civica,

Mil intorc in birou ~i fumez ca un ture. Astept sa vina Batr.inul de 1a C. C. Dupa a marura chibzuinta, il chern I a pepsi ~i tigan pe Deliu, Cl-stul sectorului nostru. Ii explic cum sta treaba cu Huiban si rnisiunea Malta. Tipul se aprinde la ideea unei posibile tradari in Octagon. Demareaza in tromba, sa-~i adune gealatii, sa-i aruncein carca presupusului tradator, Sper sa descopere ceva substantial pentru a-I scuipa pe Huiban afara din Octagon. Nu. mai pot sa-i suport mutra ~i sloganele dobitoace.

•••

La pranz, rna intind pe canapeana din birou ~i dorm ca un prune. Fe seara, tnjur de sapte, rna trezeste telefonul. Costin: - Vino la sefull

Aha! lncepe zgaItmala Sa vedem ce-a iesit. 0 usoara umbra de indoiala incearca sa rna cuprinda dar 0 mai trirnit ~i pe la altii, fnvinga[orii nu sunt judecati niciodatd, lmi spun

138 Pavel Corut

eu si lncep sa ure scarile.

Pentru prima data in viata mea, il vad pe Batran schimbat.

E ingrijorat, e suparat cine stie? M.a ia din scurt:

- Varain, e timpul sa te ingropi adanc ~i sigur, ill America de Sud!

Sa rna ingrop, adica sa-mi parasesc definitiv tara, sa devin cetatean onorabil al altei ~ari de unde, bineinteles, sa actionez in continuare pentru Octogon. De unde aceasta idee? 1;;i de ce asa de repede? De obicei, treburile astea merg lent, planificat, en tot dicbisul. Nu pot insa intreba nimic.

- Chiar in seara asta, ltl vei cunoaste viitoarea sotie, 0 argentinianca. Laboratorul 1ti va reface actele de cetatean panamez, pe care ai avut proasta inspiratie sa le pierzi. Te vei casatori cu ea in Argentina.

Sunt, in general, un tip dur, insa reprosul din glasul Batranului m-a atins puternic, Cum adica, am avut proasta inspiratie sa-mi pierd actele? Sa f riscat sa le iau eu mine din Italia ? Ceva de pe fata mea il avertizeaza pe Satran ca. omul torpila are unele probleme. Se controleaza eu un fel de grimasa si-mi face una de rna uimeste pe deplin:

- Varain, te rag sa rna ierti! Sunt nervos. Ti-ai facut datoria foarte bine, ftimu11umesc! Acum, insa, am treburi importante si, .. Spune-i lui Costin sa-ti prezinte viitoarea sotiel Libert Acurn e momentul. Altfel, va iesi un balirnai cat toate zilele,

- Tovarase general, seful meu de servieiu a lncercat sa m.a deseoase cu privire la unele detalii din rnisiunea Malta '89. Am informat eontraspionii.

Ridica privirea din hartii, rna priveste fix ill ochi, apoi spune scurt:

- Bine!

QUINTA SPARTA 139

Plec nedumerit ~j usor derutat, Hotarat lucru, e mai user pe campul de confruntare informativa, Acolo, ~ac.ru:.. stii pe cine sa cotonogesti ~i cum sa urI i pentru a supravietui, In prag tori dau seama eli, manat de orgoliul meu, n-am reactionat tocmai la cea mai fantastica stire: urma sa rna easatoresc cu 0 argentinianca Ei, asta-i! Am lasat pileala -la ordin, Nu mai am nervi de om nonnal- Ia ordin. N-am prieteni -Ia ordin. N-am un viitor sigur -la ordin. Acum urma sa rna insor - la ordin. Mai sa zic cateva deocheate. Noroc de ingerii mei pmtOli, care m-au caImat. in definitiv, nu sunt nici primul, nici ultimnl care se insoera la ordin. Sa vedem fatuca ...

•••

Costin rontaie hfutie ~i calareste telefoane. Se pare di pe "sus" e furtuna mare. Ii spun scurt:

- A ordonat seful sa-mi prezinti 0 tipesa cu care sa rna insor.

Ridica pentru 0 clipa ochii din agenda eu numere de telefon si-mi face sernn ell barbia catre salonul de primire a oaspetilor:

- E acolo. Nu stie 0 boaba romaneste.

11 bat arnical pe umar si intru in salon, sa-mi cunosc sotia.

Mintea vicioasa, de spion, macina tot felul de rationamente exacte. Daca tipa a intrat ill sediul nostru, inseamna ca e ofiter, lucru mai rar la straini, A facut, deci, servicii importante Romaniei, Trebuie sa fie ba:tr3n3 l;ii indoctrinata ideologic, adica 0 comunista fanatica. Concluzia: Am rupt-o-n fericire!

•••

Nu e deloc cum mi-am Inchipuit-o. Sta pe un fotoliu si citeste un roman american. De asta, de aventuri amestecate.

140 PavelCorut

Bun, gandesc ell, nu citeste Marx. Doi si pozitiv: e frumoasa desi, comparativ cu mine, miniaturala S-a ridicat sarna lntfun_ pine, surazatoare, ea 0 gheisa bine educata, Brunets eu ochi negri, eli parul lung ~i trup de papu~a bine lucrata,

Faindfatiil sopteste celalalt Varain, CeJ care, intr-adevar

,

are pasiunea fustelor. Varain eel serios se apropie de femeie

eu pas prusac ~i se prezinta in stil militaresc:

~ Sunt Petre Varain. Vorbiti engleza?

~ Carmela de Castilio. Vorbesc engleza. Dumneavoasna sunteti Iogodnicul meu?

Inteligenta, sarcastica, stapana pe sine, 0 cataloghez eu in gand, Din astfel de tipe nu ies fanatice, Inseamna ca a ajuns la usa Octogonului pentru bani ori din dorinta de aventura. Din primii, va vedea ceva mai putini decat spera, din ce-a de-a doua, din belsug.

- Da in urma cu un minut am aflat ca ma voi casatori ell dumneavoastra,

lmi intinde mana, 0 mana mica, brun-roscata, calda, fina, 1-0 sarut galant ~i 0 privesc in ochi.Izbucnim concomitent In ras.

E intr-adevar de ras: doi tineri cu personalitati clar libertine si dominante au fost adunati de pe strada, ca doi pisoi, pentru a forma 0 pereche, Au ~i astia din Octogon niste manierel DricUID, gandesc In sinea mea bine ca nu-i urata. Daca 0 fi rea, cat e de mica 0 tin numai pe sifonier, 8-0 vad cum parlamenteaza de la inaitime!

- Carmela, draga mea sotie cand ai sosit la Bucuresti?

- in urma Cll trei zile, dragul meu sot, intra ea in joe.

- Pentru prima data?

- Desigur. Altfel, nu ar fi avut haz, nu-i asa?

- Si cum ai ajuns 1a aceasta institutie de cultura si arta?

QUINTA SPARTA 141

- Ca si tine. dragul meu, NefericiUi in dragoste.

Cineva n-ajucat corect to povestea asta, I-a povestit tipei ~e ceva despre mine. Asa ceva nu se face, mai ales in carol arain.

- Deci, cu pile draga mea. Se pare ca ai avut acces la date UDportante din biografia mea.

- Mai mult sau mai put in, dragul meu. De fapt, eu te-am ales. L-am intrebat pe boss daca mai are vreun specimen care

:a ajuns in bransa din cauza nefericirii in dragoste. -

•••

Claro Tipa lmi placea, Puteai sa faci eli ea multe chestii interesante! Inclusiv dragoste.

- Atunci, draga mea sotie, hai sa-p arat Bucurestiul neaptea! Caci afara e intuneric ca-n jungla,

Mi-a dat mana ca un copil ascultator, In acea clipa, am mleles di faceam un pas important din viata mea. Si nu numai din ordin, Fiecare nas ~i are nasul,

Am Iuat cina la Athenee Palace, discutand vrute ~i nevrute, de parca ne cunosteam de cand lumea. Carmela era intr-adevar fermecatoare. Spirituala, de 0 franchete dezannanta, fina ca 0 printesa de vis, buna ca 0 camarada de arme. Foarte natural, i-am propus sa mergem la hotel, sa-i mutam bagajulla easa mea. Trebuia sa se obisnuiasca cu noul sot, sa nu faca vreo gafa, motivasem eu. Azfunbit user ironic, usor amuzata dar a acceptat.

•••

$i iata-ne pe amandoi in barlcgul rneu de burlac eu tabieturi, in care nici 0 femeie n-a rezistat mai mult de 0 luna de zile. De vreo sase ani, ocup 0 camera cu baie separata, dintr-o vila ultracentrala, Gazda, doamna Scarlatescu, vaduva

142

Pavel coru;

de razboi are obiceiuri rare prin mediul feminin: nu mtreaba niciodata nimic, nu-si baga nasul in afacerile mele senti, mentale, nu-mi interzice ba una, ba alta. MuJte servicii Se. crete din lume ar da zeci de mii de dolari sa aile adresa exactii a specialistnlui in operatiuni speciale Varain, dar mi-mi fac nici un fel de probleme. Gazda mea nu va vorbi niciodata ce nu trebuie, Inginer am zis inginer sunt! Pentru ea ~i pentru toata lumea.

Carmela imi creaza 0 problema noua:

- Eu unde dorm? se intereseaza ea foarte candida Stii, eu nu pot dormi in pat eu altcineva,

Obiceiuri de casa mare. E bine sa iau treaba In gluma, sa nu-mi stric buna dispozitie:

- Gaud la gaud ell bucuriel Nieieu nu pot dormi ell altcineva in pat Toate damele care au facut prostia sa rna lase sa dorm en ele, mi s-au plans ulterior ca, prin 800m, le-arn aruncat jos din pat. Poate-mi spui tu de unde mi se trage acest reflex de aparare.

Carmela nu-mi raspunde, E preocnpata de studiul barlogului meu, 0 camera de vreo patruzeci de metri, imParti:tii in doua, prin glasvand, in spate, am un dormitor ca toata lumea iarin fata, 0 camer~ de zi, care mai poate fi, dupa necesitati, sufragerie si birou, In caz de forta maj ora" pot dormi aici, pe a canapea. Sper sa nu apara forta asta majora.

Dupa ce miroase pe indelete barlogul, Carmela decreteaza: - Daca esti cavaler imi cedezi dormitoruL

.. , S unt eavaler, asa ea rna pregatesc sa-mi petree noaptea In camera de zi, Carmela '4;1 aranjeaza gospodareste lucrurile intr-unul din sifoniere pe care, in prealabil, l-am golit amandoi. o las sa-si vada de treaba si rna retrag discret, sa eitesc ceva usoc Gandurile nu rna lasain pace. Am si ce sa rumeg, Batranul

QUINTA SPARTA

143

era zguduit ~i nu e 'in firea lui sa se clatine la 0 umbra de necaz. Inseamna ca ceva deosebit de neplacut era in curs de pregatire ori in derulare. Pleearea mea precipitata iese cu certitudine din ceremonialul Octogonului. Ploua cu evenimente. Nu stiu Insa de ce fel.

•••

Cuget cam cum sa- mi anunt parintii despre casatoria mea.

Mama se va bucura nespus,la inceput. Cand va afla ca parasese definitiv tara, va ajunge s-o urasca pe femeia asta, femeiamea. - Carmela, tu ai parinti?

- Nu, au fast ucisi demult, cand eram mica.

Deci totcomunista. Metoda sigura: recrutezi copiii cornunistilor ucisi ~i scoti din ei luptatori de elita

- Au fost foarte bogati, continua Carmela. Am 0 mosie si un castel in norduJ tam, in grija unui frate de-al mamei.

M-am inselat nu e comunista. Ma rag, nu mai are importanta.

- De ce rna intrebi de parinti, dragul meu?

Carmela vine hinga. u~a, imbracata intr-un halat galben, de baie,

E 0 papu~ica adorabila, La propriu,

- Pai, eu am parinti. ~i va trebui sa-i cunosti, Sa stie ~i ei eu cine plee.

Carmela rna studiaza 0 clipa, sa vada daca glumesc, apoi lncepe sa se intereseze copilareste:

- Sunt batrani? Sunt saraci? Sunt rro sau buni? Ce fel de nora si-ar dori? ...

- Carmela, draga mea, tu iIi iei rolul in serios.

Vine lauga mine, imi pune rnainile pe umeri ~i rna priveste In ochi.

144

Pave! Corut

.. ~- Da, .lmi ian rolul in serios. Si sper sa ti-l iei ~i tu sa ai gnja de mme. De exemplu, la voi e frig ~i eu sunt 0 friguroasa Nu pot sa dorm singura ill pat ea inghet de frig. Acesta e adevarul. Trebuie sa Infrunt riscul de a fi aruncata din pat daca n-ai mintit ~i tu. '

o prind In brate ~j 0 strang la pieptul meu de-i trosnesc oasele. Apoi 0 sarut aspru, pe gura, Se smulge din imbra~i~area sufocanta, tragandu-ma de par:

- Ursule, rna sufoci. N -ai 0 bservat ea 1ntre noi e 0 diferenta de diteva zeci de kilograme? Asa se umbla cu 0 femeie ca mine?

•••

Cine mai avea chef sa dcarma in camera de zi? Eu, nul A fost 0 noapte de vis. Asteptam femeia asta de ani de zile. Ma completa perfect, imi adueea echilibru. Am dorm it, tinand-o In brate, cu capul pe umarul meu, ca pe un copil, Sa nu cumva sa mi-o fure eineva. Cred ca am dormit ca un pietroi. Eram ostenit de ani lungi de ceata si de frig, de Inclestari disperate ell ceilalti, eei care nu se mai opreau odata din expansiunea lor.

M -a trezit mirosul de mane are. de omleta bine facuta. Cu bnluza si piper, adica, Am deschis hoteste ochii, numai pe sfert, sa-rni admir sojia. Trebaluia pe langa rnasa, ca 0 albinuta harnica. Parea 0 fetita care se juca de-a gosp 0 dina. Msam pomenit gandind 1a viata ca un om oarecare, cu nevasta, en a situatie de cladit si aparat.

- Cali- copii vrei sa avem Carmela? S-a inters serioasa catre mine:

- Glumesti?

- Nu, nu glum esc.

QUINTA SPARTA

145

- Desigur, mi-as dori copii, multi copii. Trei sau patru, Dar crezi cli ne putem pennite?

Asa era uitasem. N oi eram 0 echipa de Iuptatori lm potriva eelorlalP.

- Stiu eu, dragamea? Poate dupa ce se termina inclestarea ne pntem apuca de altceva. Am un prieten In Italia care mi-a oferit ceva foarte rentabil.

- Si cam in cat timp se va termina inclestarea?

- Daca nu apar complicatii cam In zece ani. Nu poate

dura mai mult. La sfarsitul aeestui seeol, omenirea va face un salt serios si pasnic, Va intra in randul civilizatiilor galactice. -De W1de stii?

- Am eu calculele mele. Vom intra in contact eu civilizatiile

extraterestre. Cu neamurile noastre, de care ne-a desparpt 0 rebeliune intergalactica,

- Glumesti?

- Nu glumesc, SW1t foarte serios. Nu ti s-a spus nimic

despre mine in aceasta directie?

- M-au asigurat cli ai puteri paranormale. Atata tot. Dar, lasa vorba! Treci ~i te spalal Se raceste mancarea ~i mmrziem la servici.

- Doarnne, ee bine-i sa ai cine sa-ti faca morals!

•••

Am plecat impreuna la Octagon cu troleibuzul. Carmela era rnuncita de niste ganduri foarte concrete:

- La sfarsitul secolului, eu voi avea treizeci ~i sase de ani iar tu patruzeci. Crezi cli vom face copii reusiti?

- ii facem noi paua atunci drag a mea 'Si-i punem la adapost, ill Romania, la parintii mei. De candjinduiesc ei dupa un prune, sa Ie scoata peri albi. Unul obraznic foe.

146

Pavel Corur

- De unde stii ca Romania va fi ferita de framantari?

- Romania nu va fi ferita de framantari. Asta e sigur, Casa

parintilor mei, insa, va ramane in afara acestora. Acolo se traieste ca pe alta planeta, Vei vedea.

A tacut, framantandu-~i mai departe mintea.In holul cen. tral, ne-am despartit, Ea a intrat in laboratorul de testate psihologica, sa raspunda daca Ii plac barbatii mid de statura, iar eu in biroul meu. Aveam de facut 0 treaba foarte grea ~i migaloasa: trebuia sa descriu, pentru psihologi, cat mai exact po sibil modul in care distrusesem demonii generati de armean. Am. inceput sa scriu raportul dar treaba nu mergea. Avea dreptate Batranul: oamenii fericiti nu fae dona parale in breasla noastra,

Pe la zeee, a avenit Deliu, sa-mi ia un raport detaliat, in scris, despre discutiile purtate eu Huiban in ziua precedents, Insemna ca iesise ceva important. L-am Iuat la fix:

- Deliule, suntem de-o bransa ~i de-o varsta, Eu ti-am dat informatia, eu te-am pus cu nasu-n urma, Stiu ce spune regulamentu1 dar eu sunt eel cu pielea la saramura, in caz de tradare. A muscat guvidele? Are legaturi?

Deliu a stat cateva clipe pe ganduri, apoi a soptit:

- Da, legatura e sus, in C.C. Cretinul i-a transmis tot ce i-ai spus, cuvant eu cuvant, lar celalalt cerea mereu detalii. Cat row multe detalii.

- A vaxl Curiozitate de politruci barfitori.

- Nu, amiee. Cel din C.C. este in atentia contraspionajului

militar pentru suspiciune intemeiata de apartenenta la un serviciu de spianaj strain. Unserviciu care. mai mult ca sigur Iucreaza ~i eu bubulii,

Am scris declaratia rara sovaire, am semnat-o cu gradul ~i numele real. A~ fi vrut sa-l vad pe tradatorul din C.C. in

QUINTA SPARTA

147

si tuatia in care fusesem eu in Malta, to noaptea luptei disperate ell demonii. Sau in rata plutonului de executie.

•••

La pranz, am fost chemat din nou la general. la Batranul, Era mai linistit dar vizibil obosit, M-a primit, totusi, eu un aer de arnicitie complice:

- Cum merge casnicia?

- Perfect. Mai bine decat 3,§ fi visat.

- Da, ealculatorul nostru greseste foarte rar,

Acesta era dusul rece pentru partea visatoare din Yamin.

Fusesem cuplati de un calculator, ala care rna chinuia pe mine la teste. Ma rag, morisca facuse 0 treaba faina, Am iertat-o pentru magariile anterioare.

- Varain, in trei zile, trebuie sa parasesti lara. Ai la dispozitie doua zile, sa-p vezi parintii, Sa-i faci sa creada ca pleci numai de dragul fetei! Inteles? Dupa asta, mai ai 0 zi de pregatire. ZODa in eare mergi e sigura ~i bine cnnoscuta de domnisoara Carmela de Castilio. Ai 0 fata de nadejde eu tine. Formati 0 echipa de mare foqa Sa nu uiti! Misiunea concreta a vei primi de la mine, in ultima zi. intreb8ri?

-Nuam.

-Liber!

Am iesit, am recuperat-o pe Carmela si am pleeat la masa, ganditor, tn aceeasi noapte, am plecat la parinti, in micul orasel uitat de stapanire.

•••

Parintii mei au darul de rna uimi cateodata prin reactii total neasteptate. Aceasta a fost situatia si ell proiectata mea casatorie. Nu numai ea nu au protestat deloc dar au si aprobat-o din toata inima, Un baiat destept, cuminte ~i muncitor

148

Pavel Corut

nu putea face cariera in Romania. Aveau si ei cu ce se mandri acum, cu un fecior capitalist.

Desi nu stia boaba romaneste Carmela a tras greu la fundamentarea acestei reactii, Doua zile nu s-a dezlipit de bucataria mamei. Moldoveanca Ii melita retete, in dialectul ei, greu inteligibil si pentru romani, jar argentinianca mea memora constiincios tot ce baga mama in ceaune si cratite Nu numai din dorinta de a-mi face placere, Era un hobby al ei. Unul menit sa rna faca de-un chintal. Abia am scos-o cateva ore in oras, sa-i arat viata de provincie, sa-i demonstrez ca acolo nu va ajunge niciodata vreun cutremur serios.

Tata a zis dear: Da, e cam timpul sa iei ~i tu jugul in spinate, sa faci un copiL Facutul copilul ui nu e tocmai un jug dar nu avea rost sa-l contrazic.

Am plecat cu inima usoara promitandu-le nepoti.

•••

Ultima zi, Biletele de avion sunt in buzunare, bagajele facute totul lichidat. Batranul nu a fixat ora de trasare a misiunii. Stau si-i astept telefonul. Carmela hoinareste prin oras, Cumpara cadouri pentru rude.

La unsprezece fix, Batranul rna chearna si plecam impreuna cu masina. Masurile de prevedere sunt intotdeauna bine venite TIl-am convins eu. Trasarea misiunii se desfasoara pe vant ~i bumita, in gradina Botanica, irru da pasaportul, banii pentru misiune ~i incepe calm:

- Varain Demian e bucuros ca ai reusit si te roaga sa nu ne uiti,

Asa e. Demian, muntii, arma teribila a dacilor liberi, supravietuirea in orice situatie,

- Pute]i sa-i transrniteti ceva din partea mea?

QUfNTA SPARTA

149

-Da spunel

- Indiferent ce va intampla pe aceasta planets, eu voi

rAmane dac liber, supus numai legilor noastre. AtRL

- Bine. Asculta! Misiunea ta e sa patrunzi in randul sta.parulor din umbra, sa devii un am de-al lor, poate chiar un stapan. Carmela ip va fi de un real folos. Are 0 avere insemnata jar familia ei a fast si este foarte respectata in Argentina. Sporeste-i averea ~i ta-te rernarcat ca un am de afaceri valoros! Nu ai voie sa vii in tara, indiferent de ee se va intampla. Se vor petrece lueruri incredibile. Vei auzi destul de curand, de o revolutie ori de a interventie a unor forte internationale, Poate ~i de reinstaurarea monarhiei, de razboi civil, de reimpartirea fiirii in provincii. Posibil, ~i mai rau, sa auzi ea nu mai existam, ca ne-au lichidat, Totul va fi eire organizat de bubuli ~i stapanii din umbra. Noi vom rezista, Varain. La fel si tara. Restul se va schimba, pe iei, pe colo .

- Daca stiti ce urmeaza, de ce nu actionati?

- Nu poti actiona impotriva propriului popor. Ceasescu e

departe de realitate, de multi ani. Nu vrea sa 0 vada, nu vrea sa 0 stie, Crede in continuare In ideologia lui. Aceasta ideologie este unica in lume e ceausista. E inventia lui, inventie care l-a tnghitit, l-a distrus ca lider. Ce rost ar avea sa-i prelungim agonia? Buboiul trebuie spart.

- Bine, dar de ce nu-l spargeti dumneavoastra, sefii serviciilor secrete? De ce lasati strainii sa intre la noi?

- N-avem forte Varain. Fiecare e tinut ill supraveghere de celalalt si de bubulii lui Ceausescu, Caci are un contingent de bubuli, bine infipt in pozitii cheie din tara. El, lnsa, nu crede tn serviciile secrete romane. Incalze§te la san agenti bubuli. E eel mai tipic exemplu de lider care nu lntelege rolul servieiilor secrete nationale, Bubulii 11 vor inghiti, noi nu ne

150

Pavel Coruj

amestecarn, Nu stirn care va fi reactia Arrnatei. Nu uita ca provine din Armata ~i mai are destui oameni devotati aColo! Trebuie sa evitam eu orice pre] un conflict cuAnnata Manipu_ lata de anumite forte ostile, Armata ne-ar putea distruge. Nu avern forta lor de foe ~i nici instruirea necesara unei lupte arm ate.

- Bine, dar tara si oamenii vor trebui sa suporte socu; circului ...

~ Rornanii trebuie sa lnvete 0 lectie pe cont propriu. Au nevoie de un dus rece, sa-si spele creierele de minciuna §i lenevie. Tot raul e spre bine.

- Nu inteleg. De ce vor monarhie?

- Varain, cei doi din Malta n-au impartit Lumea dupa capul

lor. Chiar daca ai avea de zece ori mai multe forte dedit au bubulii ~i stap§.nii lor, tot n-ai putea controla demoeratiile repub Li cane. Popoarele tind sa se destepte, sa aleaga oameni nepatati neamestecati in ciorba bubulilor, Ar fi un efort cumplit din partea stiip§nilor din umbra, atat financiar cat ~i infonnativ, pentru a corupe si cum para 0 majoritate confortabila in organele puterii si administratiei, La fiecare runda de alegeri, efortul s-ar repeta Niciodata nu ar fi siguri. Or, asta viseaza ei, sa fie adam siguri, sa nu mai fad eforturi repetate.

- Solutia rnonarbiilor ereditare le rezolva problema?

- Ai regeJe ~i carnarila, ai intreaga tam. Dernocratia ramane

a cortina, dupa care oamenii bubulilor din carnarila trag sforile pentru adevaratii staparu. lata de ce, pentru noi, ca ~i pentru altii s-au planificat monarhii. E ultimu1 asa1t al celor din umbra pentru a cuceri Lurnea. iI vor da ell siguranta, Asta nu insearnna cil vor 9i invinge.

- 0 ultima intrebare, tovarase general. Cum pat fi identificati smpanu?

QUINTA SPARTA

151

- Varain, care tari de pe glob nu au datorii externe?

- Cateva, trei sau patru.

- Cui sunt tndatoratc statele mari ~i bogate, cum ar fi SUA

ori URSS?

- Probabil, bancilor,

- Aparent, Varain. Cauta-i pe cei care au la cheremul lor

state datoare si vei gasi stapanii din umbra! - Am inteles!

- Bine. Ip urez succes! Mergem direct Ia aeroport. Baga-

jele si sotia ta sunt deja acoio.

Ma duce direct la aeroport. Are incredere 'in mine pentru a rna lansa in tabara stapfurilor din umbra, dar nu-si permite sa riste de rna. lasa sa mai tree vreodata prin Octagon.

- Chiar ~i calculatoarele pot gresi, remarc eu Ieee, pentru a-i da de inteles ca am priceput gestul,

Pentru prima data In viata mea, l-am vazut pe Batran

zambind:

- Varain, esti un baiat inteligent, descurcaret ~i curajos. insa ... esti earn sentimental. Si orgolios, mai mult decdt ar trebui. Nu te due in Octogon din alte motive: acolo s-a cuibarit, tntr-adevar, un tradator. Ai un merit In descoperirea lui. Aeum, trebuie sa te protejam impotriva trecutului si sa-li cream 0 legends de supravietuire pentru vii tor.

- Cum adica?

- De azi incolo, nu mai figurezi ca ofiter in Octagon, ci

ca fugar. Cazul tau de ,.tradare" va fi prelucrat cu tot efectivul, Vei fi exclus din partido Legenda e simpla: ai fast racolat de Mafie, pentru bani grei. Ai deconspirat misiunea din Malta si ai adus date false. Cu aceasta legenda, tl varn determina pe tradator sa se linisteasca ~i sa scoata capul pentru a intra in capcana contraspionilor nostri. Oficial, tu ai fugit din tara,

152

Pavel Corut

impreuna eu 0 agenta a Mafiei. E clar, baiatule? - Foarte clar N-ali abosit de ata-tia ani?

- Poate daca da. Vezi, fusa, alta solutie?

- Nu, nu cred eli exista a alta solutie.

- Adio! Nu ne Yom mai vedea ill aceasta viata.

-Adio!

•••

A ¥ Asa mi -am parasit tara 0 tara mica si saraca, Pentru mine, ~~. era lara ffi:a. Alta_ n~ aveam. Era lara pe care profetul mdian S~~ Singh a indicase, eu decenii In urma, ea viitor centro. spiritual al Lumii. Parca ineepusem sa ered ~i eu eli p~o.fetIa se va adeveri. Pana la finele accstui secol sau ... niciodata,

QUINTA SPARTA

153

Capitolul l O NUNCUUNASECOLULUI

Despre asa-zisa revolutie romdna, am aflat in ziua nuntii mele .. Petrecusem eu Carmela 0 saptamana Ia mosia parintilor ei din nordul Argentinei. ~i pentru aceasta adresa bubulii ar plati sute de mii de dolari. Apoi, ne stabilisem in Mar del Plata, unde demarasem formalitatile pentru deschiderea unei firme de import-export. Alesesem portul pentru ca avea iesire la mare §i Lume. Pentru ea in el se derula 0 viata comerciala sanatoasa si, mai ales. pentru ca aglomeratia imi permitea sa tree neobservat cu spaniola mea destul de modesta, Noptile toeeam limba spaniola iar zi1ele alergam eu Carmela pe Ia tot felul de doeuri §i depozite en gros. Ne doeumentam, voiam sa faeem afaceri serioase si sigure. Unehiul ei ne avansase dona milioane de dolari, eonvins ca-i vom pierde in speculatii romantice. Ne pregatearn sa-i demonstram contrariul.

Rareori, citeam ziarele sau urmaream emisiunile de la televizor. Luasem impreuna hotararea de a uita, macar cateva luni, cine suntem. Trebuia sa lncercam sa traim §i sa ne iubim ca doi oameni obisnuiti. Procedurade .,ingropare" ne permitea pe deplin acest Iucru: eel putin doi-trei ani, nimeni din Centrala

Pavel Caruf

nu avea voie sa ne contacteze ori sa ne traseze vreo misiune.

•••

Pe 24 decembrie 1989, aveam cununia religioasa la bisericaSanta Fe din Mar del Plata Trebuia sa intram in nlnduJ lumii bune asa ca~ pe langa rudele Carmelei, am invitat ~i cateva personalitati locale, care ne sprijinisera in demersurile facute pentru autorizarea companiei noastre. Ceremonia catolica de cununie rn-a impresionat pro fund, trezind in mine sentimente ciudate. Dar, 1a cununie, am aflat un lucru foarte important. Pe scan Ie bisericii, cativa reporteri de Ia ziarele locale, invitati pentru a consernna evenimentul, discutau despre .teribilul genoeid din Romania". Desi avizat de BAtran eu privire 1a evolutia probabila a evenimentelor, un fior Ieee, neobisnuit pentru [!Tea mea, mi-a trecut prin inima, Ma imburghezeam vizibil. Inccpusem sa-mi permit luxul de a avea sentimente umane.

Am ingropat ingrijorarea si am continuat sa fiu mirele fericit, la petrecerea nuptiala. Cu exceptia Carmelei, care rna citea ca pe 0 carte deschisa nimeni nu a simtit framantarea mea. Ei amapucat sa-i soptesc, intre doua imbratisari: Situatia e grea in Romania. Mi-a strans mana cu afectiune. Stia ce simteam, Si ea Incepuse sa simta ceva semanator,

Noaptea, am urmarit pe indelete toate stirile transmise de posturile de radio ~i televiziune, simtindu-ne din ce in ce mai descumpaniti. Probabil ea La fel de descumpaniti ~i derutati au fost toti ofiterii si agentii Securitatii romane lmpra~ati in Lumea intreaga. Cum ai f putut accepta sa lucrezi pentru un organ criminal, care ucidea tara miHi oameni nevinovati, copii, femei, batraru, de-a valma? Care otravea apa de baut ori arunca 'in aer spitale?

QUINTA SPARTA

155

Nu mal intelegeam nimic. Batranul stiuse exact ce va :r.uu"'_' Asta tns~mna ca toti, absolut toti sefii ~erv:tciil~r seale Securitatii si Armatei cunosteau in detaliu di versnmea la cale in Malta. Cum era posibil ca Securitatea romana sa 1epede brusc linia civilizata de a~tiune. ~i sa ~e~Lla ~a JIletodele criminale ale securitatii kommterrust-sovlettce din perioada 1946-1964? Cumse putusera transfo~ peste ~~ap:e citeva mii de ofiteri, a caror lege de bazi era Sa nu uClt,!. ID criminali sangerosi, bestiali? ~i cine conducea ace I. macel, pentru ca nu se proruinta nici un nume. Aeest lucru mi-a atras

atentia, punandu-ma pe drumnl eel bun: . . . .

_ Carmela, ne aflam in fata unei vaste acpura de intoxicare.

Nu se precizeaza nici un nume de lider din Secmitat~ ~are :_e opune revolutiei populare. Daca li~e~i. D~ s: opun., mCI )ucra~ torii de rand nu pot actiona, Libera mrtianva este total exclusa in aparatul informativ. Concluzia: Toate stirile au caracter de

dezinfonnare si propaganda.

_ Da, dragul meu, ered ca ai dreptate. _

_ in al doilea rand, numsrul mortilor este absolut impro-

babil pentru 0 ~ara. de tipul Romanici. Securitatea nu putea ucide atalia oameni, chiar daca ar fi mcercet, deoar~~e nu este specializata in lupta cu anne de fOc:.ci do~ CD IDljloace ale muncii informative - adica informapl. Daca Armata ~u a tr~

masiv, eu armament automat, atunci cifrele snnt pure inventn.

- Arunci inseamna ca ...

_ Bubuli i au introdus in tara forte mercenare, au p~s ~~

pe rnijloacele de informare In rnasa. si efectueaza 0 ~nrrunal~

.' ul . . ~ u1 distrnceru

operatiune de mtoxicare a pop auei, 10 scop t:l

serviciilor secrete nationale. Asaltul final pentru ocuparea

integrala a llirij.

- Crezi ca vor reusi?

•

156 Pa vel Corut

- Nu stiu ce sa credo Sefii serviciilor secrete au stiut di

. 11

t~p ce v~eaza. Eu le-arn adus material ul din Malta Trebuiau

sa ~~ rnasun de salvare a structurilor informative de aparare a fan!. Daca n-au facut -0, tnseamna ca tradarea s-a petrecut sus de tot.

•••

Pentru cateva minute, am fost pe punctul de a abandana misiunea ~i de a disparea cu Carmela in Lumea Iarga, Aveam un motiv foarte serios s-o fac. Daca tradarea era la nivel malt bubulii cunosteau deja cu precizie cine sunt ~i unde rna aflu. Era 0 ehestiune de zile pana ar fi ajuns la mine caci nu rna indoiam ca vor extinde rafuiala Ia nivel mondial. Apoi m-am decis pentru actiune. Spiritul stramosilor ~i al Octogonului ...

Trebuia sa actionez rapid sa le-o iau bubulilor inainte. - Carmela te rag sa faci bagajele si sa scoti bani cash din bancal Nici un fel de cec! Numai bani cash! Trebuie sa verificam urgent ca.t si ce cunosc bubulii despre noi.

N -a comentat. Era 0 fata foarte viteaza, In noaptea nuntii, a inceput sa impacbeteze trusa de supravietuire, A:}a e viata de spion. Celor de buna credinta, care ne critica din ne~tiinr~, Ie doresc sa traiasca macar 0 luna ill pielea unui spion din campul de confruntare i nfonnati va. 0 luna Ie va fi de ajuns pentru toata viata,

Cel mai user de legendat a fost plecarea precipitate. Eram in luna de miere. Oricine putea sa inteleaga faptul ca. doi tineri bogati nu vor scapa ocazia de a 0 petrece cat mai teribil. Am indicat drept loc de zburdalnicii Hawai, apoi, ca niste profesionisti care se respecta, am p1ecat in Franta, via SUA. Tinta finala - Parisul unde sperarn sa ne formam 0 impresi~ cat rnai exacts despre starea de lucruri din Romania.

QUINTA SPARTA 157

Ingerii pazitori ne-au calauzit pasii catre Paris. In primul rind, jurnalistii francezi nu prea s-au lasat pacaliti de variantele de dezinforrnare Iansate de bubuli, scormonind eu pricepere ,i tenaeitate de profesionisti dupa adevar, De la ei am aflat, pentru prima data, ca teribilu1 "genocid" de Ia Tirnisoara a fest 0 farsa grosolana, 0 inscenare macabra, eu scoaterea mortilor din morminte. Dupa ce am vizionat ~i caseta eu lichidarea cupJului dictatorial m-am convins ca gogoasa se dezumflase. Nu asa aratau conducatorii unui razboi terorist generalizat!

Toata chestia mirosea a racatura de proasta calitate, lucru ce indica faptul ca, pe langa profesionisti, intrasera in joc ~i tot soiul de .mohicani" dornici de vendete nediscriminatorii, personale. Un lucru era clar: toate masurile dezinformative vizau satanizarea Securitatii impunerea rnitului mitului securistului-terorist ~i erearea unei axiome psiho-sociale - securist ega! ticalos. 0 singura organizatie era capabila de atata perversitate - bubulii, Celelalte servicii secrete strains puteau obtine anumite avantaje din distrugerea Securitatii dar nu ar fi actionat niciodata in acest sens .. In primul rand, exista un cod nescris al onoarei breslei. In al do ilea rand, exemplele erau molipsitoare. Precedentul, odata creat, puteai sa te astepti, in orice zi, sa auzi in propria lara: los CIA!, los KGB!, Jos MOSADUL!, los DST! Nu mergea!

Timp de doua saptiimam, am stat la Paris adunand probe §i informatii, La agresiunea psihologica, pe langa hoarda bubulilor, participasera si cadre ori agenti ai unor servicii secrete: KGB, CIA, MOSAD, AVO (serviciul de spionaj maghiar), Gruparile intemationaliste executasera hotararile Maltei pe post de mercenari agresori on invadatori.

Privearn irnaginile televizate si nu-rni venea sa-mi cred ochiler, Colaboratiouistii filo-sovietici, din sangeroasa epoca

158

Pavel Coruf

kominternista, agenti kaghebisti de notorietate publica . iredentisti maghiari ell vechi state de activitate antiromaneas:~ se dadeau public in stamba, la televiziunea nationala roma, w

• la

prezentandu-se drept dizidenti. Poporul, prostit prin sanoe~

roasa diversiune televizata, ti credea. Era un eire grotesc. b

. Ion wIliescu, p~litruc de rangul dol filo-sovietic, kagheblS~, :fiir~ cravata ~I cu aere de mare democrat tinea clivanUiri in limbaJ~ ,,~poeii de anr", in aplauzele jugulanilor prosti~i san cumparap eu un pumn de stele ori de bani.

Laszlo Tokes, agent al ircdentismului maghiar, profana sfiinta biserica, oficiind slujbe victorioase.

. Silvin Brucan-Brnkner, kominternist stalinlst. part], cipant activ la lichidarea lideriJor politici ~i spirituali ai Romaniei interbelice agent al trei puteri stratne ( inclusiv al bubulilor), tinea lectii de dernocratie ~i rnorala, incitand masele la omor deosebit de gray.

Odrasla fostului colabora(ionist-kominternist Walter Neulander-Roman, care sosise in Romania dilare pe tancurile sovietice, se gurgutase Ia putere, cu aere de mare revolutionar (boalii de familie) ~i se jeluia cat de cumplit 0 dusese sub odioasa dictatura, Evita, individul, sa precizeze cum 0 dusese fuca odioasei dictaturi sub dansul. Ma rag, noi cam stiam cate ceva

Coloneful de seeuritate Dumitru MaziIu, inters pe dos de dona ori, a data de sovietici, pe timpul studiilor facute Ia .Jnstitutul de cultura ~i acta Munca cu Ridicata' , din Piata Dz~rju:s~-~oscova ~i a doua oara de americani, pe timp~u unei misruru acoperite 1a GNU, urla in piata publica Moarte securistilor! Cred ca, de atatea intoarceri pe dos si pe fala, fHic.iuJ se cam ticnise ~i Incerca un puternic complex de autodistmgere. Altfel, cum ar fi putut indemna lumea sa-i

QUINTA SPARTA

159

lichideze pe fostii sai tovarasi? De unde stia ca nu-l vor .Jinisti" ~i pe el eu aceleasi procedee?

Alexandru BarHideanu. enlaborationist filo-sovietic din neagra perioada stalinista, emigrat din frageda tinerete in lagarul pacii (totale!), URSS, aparuse eu ochelari de orb ~i cfuja de cersetor sa prezideze circul,

Asa-zisul poet Mircea Dinescu, fost mahar de utece ~i pecere pe la fabrica de activi~ti Stefan Gheorghiu, cumnatulluiAlexandr Loghinovski din "Ministerul de Externe" al URSS. fost corespondent TASS in Romania (adica, platit de institutia de acoperire), se scarpina de zor in cap ~i dadea din labe mai ceva ca maimutica Judi. Se facea ca Iucreaza,

Capitanul Virgil Astalosz, devenit subit Miigureanu, politruc vopsit in seeurist, ca urmare a "prefioaselor indicatii de a intari organili eu activi.§ti de nadejde", era mare dizident.

Nicolae Milltaru, omul care scrisese cu prupria-i mana modul in care colaborase cu serviciile secrete sovietice, era deja ministru al apararii nationale, Raiul kaghebistilor= Romania.

o figura jalnica pe care nu 0 cunoscusem, Gelu Voiculescu, un ames tee de sarlatan, ucigas ljli baiat de mingi la tot felul de circuri mistico-religioase se maimutarea in pozitia de patron suprem a1 serviciilor secrete si Armatei.

Nu vedeam nici un profesionist militar ori din informativ ljli asta rna ingrozea. Tara era in prada, cu granitele si trezoreria deschise. Toti strigau in eor: Hai fa jurat, fa flril frontiere! Erau, de buna seama, bolanzi, Tara incapuse in mana politrucilor din randul doi, indivizi decisi sa-si razbune anii de frustrari, cand nu putusera sa crape din troaca de aur, la fel cu .marii alesi ai poporului". Deocamdata, lichidasera serviciile

160

Pavel conn

secrete. incheind in favoarea lor 0 rafuiala dura, lunga de cateva decenii. Se pusesera la adapost de mama multimii dand vina pe serviciile secrete. Hotul pleda sa-i fie tiiata mana cu care furase (serviciile secrete) ~i nu capul eu care gandise (partidul).

Mustaria functiona teribil, caci politrucii nu erau chiaasa de dobitoci pe cat li crezusem: pusesera mana pe toate mijloacele de informare in masa ~i pe 0 armata de ziarisn manjili ori interesati sa parvina. Mecanismul terorii psiholo. gice, instaurat de Ceausescu, eu cei trei sute de rnii de activist] platiti, cu zeci de mii de jurnalisti si scriitori specializati in indoctrinare ideologica, eu toata mass media aservita, eu sutele de mii de profitori ~i eiubucari ai socialismului, urla din gura de sarpe, aratand catre serviciile secrete, adica spre mai putin de zece mii de oameni. :;;i culmea! poporul ii credea,

Armata se zvarcolea in spasmele unei dezinformari la fel de grave. Nu intelegeam nimic. Unde era spionajul si contraspionajul rnilitar? Mai tarziu, am aflat raspunsul: fusesera lichidate pur ~i simplu, ea un preludiu la deseompunerea Armatei,

Erau imagini de apocalips. Romanii actionau impotriva Jar ~i~i. N u fusese invinsa clica ceausista, caci aceasta, cameleonica, sarise rapid in barca ,.revolutiei". Fusese invins Insusi poporul roman, in totalitatea sa.

M-am framantat zile in sir, apoi m-am decis:

- Carmela, draga mea, trebuie sa intru in Romania.

Nu a obiectat dar a eerut sa rna insoteasca. Cat de greu am reusit sa 0 conving sa ramana in Franta, sa rna asteptel l-am demonstrat ca unul dintre noi trebuie sa fie liber, intr-o ~ara libera, pentru a-I saJva pe celalalt, 'in caz ne necesitate.

•••

QUINTA SPARTA

16

Pe data de 10 februarie 1990, am trecut frontiera de vest Romaniei, cu un camion de ajutoare. o fici al, venearn di' partea Crueii Rosii, asa ca n-am avut greu.tal.~. Mer~e~ catr or~ul martir Sibiu unde, se spunea, securistii-teronstu atae sera populatia eu elicoptere ~i tancuri, provocdnd un mac de mari proportii, Opream in fiecare oras, ascultam atent t ce se discuta in adunarile revolutionare, pentru a intelege c se petrecea, Concluzia: bubulii aveau necazuri curnplite. N reusisera sa lichideze serviciile secrete romane prin actiune blitz regizata in deeembrie 1989. Romanii se trezeau, puncai tntrebari, Ii cereau pe adevaratii teroristi.

Ajuns La Sibiu, m-am convins de un lucru dureros: aeol fusese tntr-adevar un fel de razboi antipopular, ell raehete d aviatie ~i armament greu, dar era vorba de "opera'~ unui ofi~ a] Armatei, Dragomir, un ceausist preocupat sa-si confecti neze 0 biografie de revolutionar Luase ~i el exemplu de I alti ceausisti mai rnari care, pentru a-si salva pielea, nascocise , diversiunea eu securistii-teroristi

La Bucuresti, am ajuns pe data de 14 februarie 1990 N estingherit de nimeni, am pare at camionul in centru [ orasu lu ~i m-am indreptat nerabdator catre Octagon. Ma asteptam I ceva diu, dar nu foarte: Batranul nu era tipul care sa se las intimidat de nimicarnita kaghebista. Pe dinafara, cladirea n prezenta sehimbari vadite. Pe frontispiciul cladirii, flutura ill steag eli gaura in lee de sterna. Mai jo~ de acesta,. ~tama 0 fi. rna de cornert exterior. Se orientasera.In fata portn, nea Ma11l portarul vindea ziare Libertatea. M-a recunoscut dintr-

privire: .

_ Ia Lihertatea, ziarul revolutiei romane! Intrati repede!

Am mers glont la eabinetul Batranului, desi rna astept sa Incasez 0 papara zdravana, Costin 'i~i flice~ irnpasib]

162

Pavel Corur

serviciul de paznic-secretar al sefului. Cand m-a zarit, ochii i-au licarit scurt, a suspiciune.

S-a controlat irnediat. M-a privit intrebator iar eu i-am

aruncat prima intrebare care rna framanta: - Seful traieste?

- Da, dar e ocupat.

NU-$i permitea sa rna anunte inainte de a fi verificai, Legea!

- E-n regula, Te rog s3-1 raportezi cit am venit in Romania cu afaceri pentru firma mea ~i eu ajutoare! Voi sta cateva zile 1a fosta mea gazda,

- Bine, Conteaza pe mine!

Am parasit Oetogonul satisfacut ca, in bulibaseala generala, mai ramasesc 0 oaza de ordine ~i tarie. Am plecat glon] la doamna Scarlatescu sa astept intalnirea. Nu aveam aItceva mai important la orizont. I-am povestit batranei 0 mie de povesti frumoase despre viata no astra, a mea ~i a Carmelei, in Austria unde, chipurile, aveam un magazin de antichitatii, Nu era femeia care sa rna dea pe mana bubuli lor, dar paza buna te pazeste de primejdia rea.

•••

Dupa vreo doua ore, a sunat Roibu, colegul men, intrebandu-ma daca poate sa-mi faca 0 vizita, Am acceptat imediat. Stiam ce urma: verifiearea de rutina si informarea generals. Am fugit laAlimentara de vis-a-vis $i am cumparat doua sticle de vin, sa-mi cinstesc oaspetele.

Di scotia eu Roibu mi -a clarificat multe semne de intrebare.

Operatiunea manipulatorie nu era ehiar una de prima mana desi tambalaul asa incerca sa 0 prezinte. Pur si simplu, stapanii din umbra aflasera 'ca serviciile secrete romane planuiau

QUINTA SPARTA

163

debarcarea pasnica a cLanului ceausist ~i devansasera lovitura ell doua saptamani. Comandourile sovietice de interventie (cite"te agresiune) au intrat atat prin. granita de est cat ~i prin cea de sud, pe Ia bulgari, folosind autoturisme inmatrieulate in URSS cat ~i in alte state. Pentru participarea la actiune, Ii s-a facut 0 favoare: revolta nu a fost inipatii in Moldova, de unde s-ar fi extins eu siguranta in randul romanilor din Basarahia si Bucovina. AVO. eel de-al doilea a gres or , obosise luni in sir granicerii romani din vest, cu treceri repetate de frontiera, inclusiv eu lichidarea santinelelor, Ca urmare, in zilele de 15 ~j 16 decembrie 1989, n-au avut greutati deosebite in infiltrarea catorva zeci de luptatori de comando, care au facut jonctiunea cu gruparile iredentiste locale.

Laszlo Tokes, preotul reformat, n-a aetionat nici spuntan, nici intampJitor: de ani de zile, era dirijat de AVO co sarcini pHitite in rindul miscarii iredentiste din Romania. Distrugerile, aparent rara rost, din primele doua zile, din Timisoara, nu au fost opera Iocalnicilor, Ele au avut un scop foarte precis: sa creeze senzatia eli fortele de ordine sunt neputincioase ~i pot fi lichidate.

Daca Armata ar fi tras in plin, eu toate mijloacele de foe din dotare, s-ar fi ajuns la cifra planificata de bubuli - 60.000 de morti, Nu se ajunsese si asta explica un fapt: unii rnilitari, prinsi la 1nghesuiaJa. trasesera de frica ori pentru a-si salva viata, Sa ucida intentionat - n u. Abia dupa 22 decembrie, cand incepuse marea diversiune bubula, murisera, intr-adevar, oarneni multi - circa 900. Parra la aeea data, erau circa 150 de victime, dintre care multi cetateni straini, maghiari §i sovietici. Se punea problema daca Ceansescu a fast lichidat pentru uciderea rornanilor on a strainilor, Mai mult ca sigur, pentru straini, Pentru bubuli, noi suntern 0 rasa inferioara, a carei

164

Pavel Cotu;

viafa nu prea trage la cantar,

Seeuritatea reusise sa documenteze cateva zeci de eaZUri de agentura bubula, kaghebista si avoista. Din pacate, llnele elemente din Armata, dezinforrnate de po litruci , ceau~i~ti, kaghebisti si bubuli, au anihilat mice posibilitate de aqiune informativa .. Svau distrus sisternele de Iegatura ale servieiilor secrete cunoseute, au fost arestati fara mandat multi lucratori operativi, au fast ravru;ite ~i disrruse arhive importante.

Revolta din Bucuresti nu putea sa izbueneasca, desi 111 orasactionau circa opt sute de agenti bubuli, kaghebisti ori ai altor servicii secrete. Pentru a-I determina pe Ceauseseu sa stranga mulnmea in centrul Capita lei, a fost folosit agentul Gogo Radulescu, Pe timpul mitingului, organele antiteroriste au reusit sa identifice cinci agenti de origine asiatica, autori ai exploziilor de initiere, Panica populatiei a fast determinata cu mijloace electronice de influentare neuropsihica, instalate intr-un apartament de 1a subsolul cladirii Cofetariei Athenee, a carei locatara, 0 batrana evreica, a fost evacuata legendat, inca de pe 18 decembrie. Autorii? Bubulii!

Teroristii prinsi au fost predati Armatei. De acolo, urrna lor se pierdea, Daca un singur cadru al Securitatii ar fi actionat ca terorist, ar fi fost prezentat zilnie populatiei, pentru intarirea legendei de dezinformare. In lipsa de teroristi reali, au fost fabricati cativa, prin Iichidarea unor uslasi ~i militari in term en din trupele de securitate,

Majoritatea victimelor erau, ell siguranta, rodul aetiunii de dezinformare de dupa 22 deeembrie, dnd gruparea kaghebista a reusit sa paciileas.cii populatia revoltata .,i sa-i fure revolutia din mani Cei noua sute de morti plateau rezolvarea urmatoarelor snrcini trasate de miscarea bubula: ridicarea la putere. a agentilor proprii ori aliati

QUINTA SPARTA

165

(kaghebi~ti, avoisti, mosadisti, ciai~~i); Iichidarea ~apida a dictatorului care, In disperare de cauza,.8r fi d~c~nsplrat dat~ jenante pentru bubuli ~i stap~il~r lor, determ~d 0 ,!llrtuna internationala; lichidarea serviciilor secrete.:om~e, In scop de a asigura irnpunerea ulterioara a unor solutii politlco~~eon?mice defavorabile Romaniei; stergerea unnelor tradarii, prm furtul §i distrugerea dosarelor detinute de Securita_te; li~tarea revolutiei la 0 perestroika, sens in care treb~au pastra~e structurile de conduce ale partidului comunist ~I mass media obedienta.

Securitatea nationala, acuzata de toate faptele abominale SRvM§ite de predecesoarea ei, securitatea kom.inte~is~a si ~e colaborationistii filo-sovietici, era oficial desfiintata, distrusa. in fapt, trecuse 'in dispozitiv de conservare, evitand impliearea

in evenimente ~i pierderile umane. ..

Bubulii ~i serviciile secrete subordonate c?~~~uau. acnunea de dezinforrnare initiata impotriva Securitatii najionale, profitand de nestiinta populatiei, dar pierdusera p~tid~:

Arhivele ultrasecrete fusesera aseunse ell grija, Revolutionarii patrunsi In unitatile de Seeuritate aflasera ce~a ee :,ra no~a1 sastie orice roman - numele eelor care orgamzasera repres.lU~ nea din anii 1946-1964 si din decembrie 1989. in rest,. cine putea afirma ca in ,ara a existat r~pr~siune ~e ~ecunt_ate, atata timp cat dizidentii reali ~I eel fabrlcati de cafre servlciile secrete straine (adica agentii de influental) erau in viata ~i pe deplin siinato~i? . .... .

Cel mai imbucurator lucru: bubulii, kaghebistii ~I ceilalti

agresori nu reusisera sa descopere?ct~g~nuJ. ~~ stfl~etura informativa eu peste 0 mie de profesionisti de ehta rezistase ~i intrase in dispozitiv de aparare. Existau sanse re~le c~ invadatorii ~i colaborationistii [or sa fie mvinsi. Cu 0 singma

166

Pavel conn

conditie: nimeni sa nu tradeze Octogonul, •••

Am memorat constiincios tot ce mi-a transmis Roibu. La ora sapte fix, eram in cabinetul batranullli, pentru a prim; papara si, eventual, 0 nona misiune. M-a primit ciudat, eel PutID comparativ cu modul in care 11 cunoscusem anterior:

~ Vamin, daca nu ai fi un pic sentimental, ai fi eel rnai valoros om la Octogonului. Ai incalcat ordinul de misiune ~i sa nu te astepti la iertare! Dar, iti multurnesc: Stiu ca ai fast ingrijorat, Zgomotul afost teribil. Stirile, prea cumplite prea oribile,

- Domnule general, am inceput eu ...

- Nu mai sunt general, ci presedinte aI unei companii

comerciale,

- Domnule presedinte, am reluat eu, pentru mine e de neconceput faptul ca serviciile secrete rornane au scapat situatia de sub control, desi aveau informatii exacte despre intentiile agresorilor.

~ Draga Varain, alternativa era mult mai complicata: rizboi civil, urmat de dezmembrarea tarii in trei provincii. De lapt, daca uu ar fi fost generaluJ Gu~a de la Armata, cam asta ar Ii fost situatia. Gu~i ~i V1ad de la Securitatc au salvat Rominia. Va veni 0 vreme 'in care se va recunoaste oficial acest lucru, Securitatea nu e distrusa, Trece printr-un examen greu, care 0 va cali. Cei necorespunzatori pentru astfel de activitate VOI cadea, Stii care: nevolnicii, abuzivii, oportunistii. Unii s-au repezit deja sa sarute mana care i-a lovit primind onoruri si bani. Altii stau :;;i gandesc, inca. Nu trebuie sa-i pierdem pe eei buni, pe maestri, indiferent de varsta :;;i grad. Cand in tara se va instala adevarata democratic, peste

QUINTA SPARTA

167

patru-cinci ani, vorn avea nevoie de servicii secrete foarte eficiente. Stii tll de ce ...

~ Bine macar ca solutia monarhica nu a reusit!

- Nu te grabi, Varain! in tara au patruns dej a sute de agenti monarhisti, de toate culorile. Vor face campanie, ani in sir, pentru mamilla de Hohenzollern ori pentru pramatia de fiicasa. Interesant e faptul ca printre ei sunt si cativa agenti KGB, romani emigrati in Vest. Vom vedea ce pregatesc. E prea devrerne sa rna pronun],

- Pot sa fac ~i eu ceva pe timpul cat stau in tara?

- Pentru inceput, cat stai?

- Doua-trei saptamam. Chiar mai mult,

-Ai ceva timp, imi trebuie date exacte de Ia fostii contra-

spioni ai Armatei. Unitatea lor a fast facuta zob, dar ei traies~ ~i sunt imprastiati prin toata tara, prin unitati ale Annatel:

Tradatorii se tern de ei. Se tern de ee stiu :;;1 pot spune. NU-I lasa sa se adune la un loc, Asta sa-mi afli: De ce se tern bubulii si kaghebistii de contraspionii militari? Sper sa te deseurci.

- Am ceva conexiuni in C.I.M. Ce se urmareste de fapt?

- Curatirea Romanei trebuie sa inceapa en armata si servi-

ciile secrete, Pe timpul evenimentelor, au patrons in Armata earn multi agenti ai bubulilor ~j kaghebistilor, Unii ceausisti au ramas pe loe. Zilele astea, vom demara a vasta actiune de curatire, incepand de sus injos. Lucram eu unii revolutionari. Trebuie, 'insa, sa avem date exacte, sa nu gresim, De asta avem nevoie de rnintile contraspionilor militari, in plus, in situatia disperata in care se afla tara, am putea sa ne cornpletam efectivele en ceva specialisti din randullor. Clar?

- Am inteles. Cum fac, in coneret?

- Treci pe la Costin! Te instruieste el.

•••

168

Pavel Conn

Paznicul sfintelor taine, Costin, avea un cartoi gros cat 0 biblie, Foarte meticulosi octogonarii mei. Nu pierdeau nimic nu se grabeau, Luerau la treburi care urmau sa fie exploatat~ ori fructificate peste trei-patru ani. Doeumentau tradari Ia inalte nivele, Asta era meseria lor. De rest trebuia sa se ocupe Justitia.

Am studiat cateva ore informatiile ~i sernnele de mtrebare euprinse in cartoi, apoi l-am anuntat pe Costin:

- Trece in partida mea problema Directiei Informatii din Marek Stat Major! Sper sa 0 lamuresc in cateva zile. Sa nu-l mai contacteze nimeni pe Cemescu! Vorbesc eu cu el. iI stiu, -in regula, a aprobat paznicul hartoagei .

•••

Paul Cernescu imi fusese coleg inrnarina militara, Vanator de submarine. Capos, inteligent plin de fantezie, orgolios peste masura, curajos parra la Iimita nebuniei, razbunator din fire ca un corsican. Traia dupa legile feudale in care fusese creseut de familia sa: OmuI e om a13.! eat are demnitate. Fara ea, nu e decal un simplu animal. Decat vin si nedemn, rnai biDe mort in pieioare. Mai mult ca sigur, avea un dinte puternic impotriva agresorilor: ii desfiintasera unitatea, tineau sub staptinire niste neamuri de-ale lui din Basarabia, iljignisera, acuzandu-l de fapte infamante. Contam pe el, ca pe un tip gata de rafuiala,

L-am cautat acasa. Locuia in acelasi cartier, in imediata mea vecinatate, Mi -a deschis nevasta-sa, speriata, Nu rna cunostea ~i niei nu mai credea in nirneni. Trecuse, mai mult ca sigur, prin ordaliile variantei securisti-teroristi, Alta porcarie bubula, ostracizarea copiilor si sotiilor ofiterilor om serviciile secrete. Inca 0 magarie de plat it.

Cu greu am aflat ca Cernescu lucra ill Marina Militara chiar la Comandamentul dip Constanta. Se potrivea bine.

QUINTA SPARTA

169

Aveam acolo, in Constanta, a treaba pe care 0 amanasern roereu, de ani de zile. 0 'intaInire cu un am. Cu omul care rna salvase de la decadere, descompunere morals si moarte.

170

Pavel Conn

Capitolul 11

UNCHIUL SAM SI FRATELE IVAN

Pe Cemeseu l-am gasit destul de usor: am filat intrarea In Comandamentul ~arinei Militare panE. ee l-am vazut iesind, Avearn o~eeare mcredere in el dar erau vremuri tulhuri III ~are se_llc!deau fratii .intre ei. Am preferat s3.-1 mai filez' un tnnp, s.a vad ~e afacen invarte cine i1 supravegheaza. Fusese seful biroului de contraspionaj din DIA Stia prea multe sa nu fie sub ,I,Upi'i. Un astfel de tip se • raceste", ori se tine bine "ascuns s~u se cumpara eu bani grei, Nu stiam In ce pozitie se afla "cllentul" meu, asa ca am ezitat ceva rnai rnult ~landu-l discr~t. M~ -a .tras clapa, cand nu rna asteptam: a intra; mtr-un ma~~, a iesrt pe usa din spate si rn-a batut pe umar, foarte .. amical :

- Ce rnoas-ta vrei, rna?

- Sunt Varain, omule, Ce naiba, m-ai uitat?

- Maiculita-mama! Esti chiar tu, boierule, Ce vant te aduce

pe aste locuri de exil?

- Treburi.

- Au dat kaghebistii iama si-n barlogul vostru?

. . - Nu, la noi totul e in regula. Trebuie lnsa sa discutam In liniste.

QUINTA SPARTA

171

- Hai la mine, la hotel! Mi-a dat stapanirea fesenista un apartament intreg, ea 1a bosi, Numai sa stau Iinistit, sa nu ciripese ee stiu,

- Nu, la tine nu se poate! Peretii au ureehi. Puse de voi in perioada de glorie,

- Nu neg chestia eu ureehile. Dar acum e mai sigur ea pe Mont Blanc. In avantul Ior revolutionar, de sorginte kaghebista, lighioanele astea feseniste au distrus ell baroasele scule1e de ascultare. intreaga centrala, Parol! Daca prostia ar durea, ee mai de vaiete si urlete ai auzi in tot targull Do bi tociil Ei aveau nevoie de scule de aseultare, nu noi. Ciind s-or trezi, sa vezi ce 1a caramizi in "eoaste" l1l-i vor trage.

- Garantezi conspirativitatea?

- Cu vita. Sau, eu viata, daca 0 vrei.

- Vasazica, esti tiber?

- Daca omul e tiber in sufletul lui, niei 0 ocna din lume

nu-l poate inchide. Deocamdata, kaghebistii au alte neeazuri. Dupa ee se intareso, baga ei sculele dictaturii In priza si De ferieesc eu domicilii gratuite. Si pazite,

- Treaba TIU poate evolua asa, Sovietieii nu rnai sunt singuri pe planets.

- ~ j ee folos? Daea nu reuseste sa ne bage la zdup .fratele' Ivan vine cealalta rubedenie grijulie, "uneruul" Sam si tot ne da 0 casa pe banii guvernului. ii stiu bine pe yankei, de cand lucram §i eu boiereste, ea spion. Sunt grandiosi in eeonomie ~i finante, dar in politiea, In rnunca informative §i in dragoste sunt niste catastrofe. Asta eu dragostea mi-a spus-o a americanca, N-am motive sa n-o cred: in politics §i informativi ehestia se confirms sum Ia suta, Ma uit Ja ee scule de oameni au apelat, Cam tot ee a folosit mai Inainte Gestapoul sau KGB-ul. Dezinformeaza atat de prost, incat ii cred numai

172

Pavel Corut

~dieapatti mintali, ~i .nici aceia in bloc. Daca ti-ai PUn

rrnntea eu asemenea mnucarnWi, ti-ai strica stilul. e

•••

Ure~ ,rara probleme in apartamentullui Cernescu, din hoteluJ militar, Arune 0 privire in jur. Ordine enervanta, d ~troz freeat la sange §i de contraspion eu nervii de cats e ~~tia piaptana un car de fan, pana gasesc un ae. II gase: mtotdeauna. Asta e mandria lor: meticulozitatea.

Ma a~e~ la masa Amfitrionul meu seoate sculele de taifas. paharele, :tIcla de lllic~ scrumiera ~i tigarile. intamplator, pnvirea-rru aluneca pe rnasa, printre carti si caiete serise atent 1ngrijit. Unul imi atrage atentia. Titl'u] lui, mai bine zis; IDEO~?GIA DAC?-ROMA..NA. Interesant ! Un contraspion devenit ideolog e mai rar decat 0 prostituata care se cmugare~e.

- Te pregatesti sa te lansezi in politics?

- Cine, eu ? Cemescu rade dispretuitor, crud.

- Atunei, ce te-a apueat eli ideologia asta?

Nu raspunde. Toama atent tuica in pahare apoi rna ia la fIX:

- Care este situatia ta exacta Varain ? +Dar a ta?

Zambeste mucalit:

- Cum vezi. Ofiter In marina. Astept sa se termine circul

sa tree In rezerva, Am niste chestii in plan. '

Destul de plauzibil. Nu are rost sa continui tatonarea, E teribil de orgolios si-mi poate face bucata.

. - ~.ite care e treaba. Octogonul a scapat, Am intrat in dispozitiv de aparare, pana se trezesc securistii, Sunt msa mari necaz~i. ~tii tu: pre a multi adversari, prea putini luptatori.

Ciocnim si bern. Inclusiv eu, sa nu-l supar, 11 simt cum i~i

QUINTA SPARTA

173

gate~te un raspuns dezangajant.

- Batrane, imi pare diu. Esti sarmar de-al meu, ar trebui si te ajut. Sub raposatul Ceasca am dus-o prost, dar acum e si mai prost. Te-ai gandit pe cine serviti acum si pe ce em au ajuns 1a putere?

- Lucram independent in afara structurilor statale.

- Arunci, dati ~i voi, boierilor 0 lovitura de stat! Sa va

pupe romanii msinile! SJoganul de baza: Fesenisti-teroristi. Culmea ca exprima 0 realitate foarte exacta, pentru care au murit cateva sute de oameni. Ce zici ?

- Asta nu se poate. Vrei sajustificam 0 intreventie strains?

-Ai vazut di esti la cheremullui Ivan? Si basbuzucul stie

treaba asta, complexul asta. E destul s8.-1i arate cateva tancuri gata de excursie si te linisteste. Asta nu pot eu sa suport.

- Treburile vor mai evolua, ursul va mai slabi, va mai naparli de foame ...

- Asta-i chestia care-mi place! Prin '86 cand eredeam di irni dau obstescul sf'ar~it imi parea rau de un singur lucru: ca n-am V8ZUt Piata Dzerjinski. Plina, !}i tori strigand Moarte kaghebistilorl 0 voi vedea, te asigur! Eu im:i platesc foarte cinstit datoriile de onoare. Ne-au ostraeizat ii ostracizam !

- Pana atunci. mai este. Trebuie sa facem ceva aici ...

- Cam ce-ai vrea sa fae? Sa ma inchin fostilor kaghebisti

~i ceausisti care s-au catarat la putere, sacrificandu-ne pe n01 si familiile noastre? Intelegeam sa ne faca asta legionarii ori taranietii care au zacut prin lagare ~i puscarii, Nu privilegiatii comunismului!

- Exagerezi, Cerneseule! Cand aliatii ne-au vandut 1a Yalta, nici nu eram nascuti, Cand Boris Grunberg-Nikolski baga lumea in puscarii eu eamionul, nu intrasem inca la scoala, Ce vina am eu pentru pacatele trecutului ca sa accept lovituri

174

Pavel Corut

de la cei pedepsiti .tara vina atunci?

- Boierule, ai dreptate numai pe jumatate. Asa-i! Ne-atu aparat patria dar in patria noastra era comunism. Nul-am adus noi. Nici nu l-am impus. Aparand fusa patria, am aparat ~i sistemul. Nu le putearn separa, Alta patrie nu aveam; ori 0 aparam asa cum era, ori tradam. Acum e la moda tradarea. Si lipsa de rusine elementara, Pentru cine sa lupt, in aceasta situatie?

- Poporul nu are nici 0 vina ...

- Care pop or? Aia care dau vina pe noi pentru a-si SCUza

lichelismul, Iasitatea, carierismul ~i slugamicia fat! de clan? Sunt bucurosi ca au gasit 0 souza pentru a-si linisti constiinta:

Nu ne-am rasculat pentru eil ne batea Securitatea lafund. Pe mons-sal Ai bagat tu vreun roman La inchisoare? Eu, nu! ~i nimeni din unitatea mea!

- Cernescule, trebuie sa in!elegi ca asa sunt revolutiile ...

- Care revolutie, boierule? A fost 0 incercare de represi-

une, foarte slaba, urmata de 0 revolta populara de mici proportii ~i de 0 baie de sange organizata de eei care au luat puterea. Pentru a sarbatori evenimentul, intelegi?

- Care a fost rolul DlA in aceasta afacere?

Cernescu se opreste din peroratie, ma priveste chioras, apoi mi-o we scurt:

- Varain ce nu pot inteJege La voi, boierii, este faptul ca inca mai credeti in existenta lui Mos Craciun. Bib flacaulc, afla ca Mos Craciun nu exists, Parintii sunt cei care baga daruri in papucii odraslelor, Ce vrei tu, de fapt?

Reactia e tipica pentru contraspioni. A~tia ajung sa se indragosteasca de unitatile aparate contrainformativ, ca de fernei.

- Cernescule, nu are rost sa ne certam. Suntem pe aceeasi

QUINTA SPARTA

175

copaie gaurita. Daca se duce la fund, luam amandoi apa la bufanfi.

_ Vax! Asculta, Varain! ~i baga la cap! Aveam cinci ani

c8nd securitatea komitemista l-a arestat pe tata, in fata mea. Mi.-am vazut bunicul orbind, cand i-au luat pamantul. AJt bunic a dat in boala chinezilor: planta orez. Numai ca el planta la p~caria din limbolia. Unchiul meu a sapat la canal d~-a Tamas tAra plamani. N-am.avut copilarie, nici adolescenta, Tineretea? in misiuni, zi ~i noapte. Pentru ce? Si, mai ales, pentru ce sa 0 iau de la capat? Cei care s-an ilnbogalit sub Ceau~escu sunt acum marii dizidenti, Ei vor fimilionarii de maine. Pe cine sa

servesc?

_ Cemescule, aiel e verba de un interes statal deosebit. A

participat ori nu DIA la lovitur<l;_ bu~ulilor?

_ Schema clasica Varaine. Intai asmuti Armata pe Secu-

ritate, 0 faci zob, a aduci laascultare. Apoi, asmuti Securitat:~ pe Armata, a prinzi cu ocaua mica si 0 faci sa dansez: c~ 1 ~ place. Asa a ajuns Ceausescu la putere. A~a ~rea sa f~ea ~l Iliescu. Nu maintereseazajocuJ. Ma retrag. Imi platesc smgur

datoriile. De unuJ singur auzi?

- Ca sa vezi de unde rasare Rambo!

- Asta e metoda. Ai ghicit

E clar, Cu ernul asta nu se mai poate face nimic. Va merge inainte, viu sau mort, pentru a-si plati datoriile de onoare. Bine format dar fanatic. Nu-i invidiez pe cei care Ii vor sta in cale caci nu va ataca cu bata, E stapan pe cele mai perverse metode aJe meseriei. II stiu, Are legile lui. Nu-i pasa daca moare ori trsieste. Pentru astfel de tipi, moartea e chiar 0

izbavire.

Mai incerc a carte. Poate totu~1...

_ Te-ai gandit sa pleci din tara, sa vii cu noi?

176 Pavel Goru(

~ Eu? Si cine mai sta sa plateasca datorille? Tu nu vezi ce e injur? Vor sa repete represiunea kominternista. Alp colabo. rationisti, aceleasi metode. Distruge tot! Violental Calca ce oameni, daca vrei sa ajungi sus!

- Esti cam patimas, Tocmai de aceea exagerezi.

- Eu exagerez? Sau cei care dau vina pe noi? Cei care au

instalat si au snstimrt dictaturile kominternista si ceausista urla eel mai tare impotriva noastra, Cum sa-i las, mai omule? VaT sa fal sifice din nou istori a, sa pomim din nou de la 0 rninei una!

- Cernescule, mai ai putin si-mi vei spune eli toti ati fast fete mario

- Sa stii c-am fast! Am scufundat noi nave ale pacii, ca DST-ul? Am intrat noi eu lovituri de stat in alte tan, ca frati-orii din KGB on CIA? Am folosit noi meta de teroriste de actiune ca MOSADUL sau AVO? Am ucis noi, cumva dizidenji, ca polonezii ori rusii? Nu, n-am facut nimic din toate astea! Ne-am purtat cu manusi cu spionii ~i tradatorii prinsi, caci asa era Iegea. Sa nu suparam, sa nu afectam relatiile exteme. Stii tu ce sifilis ti se ridica la cap, cand ai un spion sau un tradater in Iabe, unul de ala scfubos, dupa care alergi de ani de zile si ti se ordona sa-l eliberezi?

- Te cred batrane, Nu te aprinde!

- Nu rna aprind. Asta e adevarul, Proportia de ticalosi era

cam aceeasi in toate sectoarele de activitate. Cam cati am avut noi, au avut ~i cei din fabrici ori din institutii, de pe camp ori de la catedra, Ii condamna pe toti, in bloc? Nuuu! Cine a scris si a indobitocit acest popor, cine a organizat imensa actiune de propaganda rnenita sa ne transforme pe toti in zombie de tip nou? Eu? Oamenii mei? Cine ne agresa zilnic cu tot felul de slogane si lozinci care fae psihicul praf? Cine a baut ~i a mancat colhozuri intregi? Cine s-a lmbogarit pe spinarea celor

QUINTA SPARTA 177

mulli? Cine umbla prin strainatate.In timp ce noi eram Iegati de glie? Cine a expJoatat durerea ~i saracia pentru a s~ imbogati? Iti spun eu: multi dintre cei care acum se dau man democrati ~i urla, Sa stii ca urUi de frica, sa nu se trezeasca

pacruitii, sa le ceara socoteala, . _ ..

- Cemescule, a problema de care trebuie sa tn seama.

Trebuiel Tara va fi vinduta la bucata, cbiar de cei care se

.

lauda ca 0 apara.

- Si cu ce sa 0 apar? Cu vraji ~i descantece? Din punet de vedere politic, economic Ji informativ, snntem 0 natiune ocupata, Faptul ea ocupantii nu poarta unifo~e o~ ~te semne distinctive le da oamenilor senzatia di sunt hben ~I pot face ce vor, Din pacate, tot Ivan a luat ini~iat:iva eac~. ti-a_m spus unchiul Sam e cam stupid. Tu nu vezi cum se tine Iliescu de sovietici, ca mielul dupa oaie? Crezi ea vom schimba

ocupantul? .

- De schimbat il schimbam sigur. Nenorocirea e ca dobi-

tocii ~tia de kaghebisti, care au in§:facat put~rea, nu-si ~au seama ca sandramaua sovietica scartie lngrozitor, gata sa se prabuseasca. Asa au fast indoctrinati: Cea mai solida sandrama din lume e sandramaua sovietica!

- Ei acuma vezi tu, Varain, de ce imi free mintea? Cum scapam de sandrama? Sa se darame, dar nu pes~e noi! Sa merg acolo, in Piata Dzerjinski, sa-mi platesc datona.

- $i cum vezi iesirea? . .

- Asta-i, ca n-o vad, La stanga, e perestroika lui Gorby,

cioloveknl care vrea sa-~j yare neamul in Europa. La dreapta, monarhia, sustinuta de bubuli. La eentru, ar trebui sa fie miscarea roman esca, dar crezi cil a vor lasa cei lal fi. extremele, sa se dezvolte? Asa a fost in toata istoria noastra. Suntem un popor care merge prin santurile istoriei. Cand prin eel din

178

Pavel Corut

dreapta cand prin eel din stanga, Niciodata gospodarests, pe mijloc. Asta ar fi scaparea. Mijlocul. Centrul.

- !neep sa te recunosc, Cernescule. Ce te opreste sa fii mereu la fel de practic?

- Senzatia di purtam in noi un blestem national. Suntell1 singura natiune care t~i ucide eroii 1a cererea strainilor, Pe Cuza, l-am alungat sa moara singurprintre straini, ca un came. Pe membrii Sfatu1ui Tarii, care au adus Basarabia si Bucovina la trupul patriei, i-amjudecat ~i condamnat ca pe niste talhari. Rusii n-au indraznit sa-l condamne pe maresalul Antonescu, msa romanii, In frunte cu fostuJ rege, l-au ucis ~i i -au impr~tiat cenusa, sa-i piara urmele ~i gandul eel cutezator. Sa ne mai miram ea peste neamul nostru ploua ell nenorocire?!

- Esti mare, omule! Acum inteleg cum sta treaba cu ideologia tao

- Nu, Varain, destinul meu nu e sa ajung politruc, ci om.

De secole, ni se perverteste spiritul Cll deprinderi injositoare, De secole ni se impun ideologii straine de spiritul si interesele noastre. De secole, repetam ca niste papagali ad ca niste maimute ce spun ori fac altii, E timpul sa ne croim ideologia noastra, ideologia eliberarii neamului dac. E destul de rau ca am ajuns si romani, nu ne mai trebuie alt diu.

- ~i cum vrei sa faci?

- Din mlastina asta, in care ne balacim, ori iesim cu tot

neamul ori ne sufocam in miselii marunte. Voi, cei 0 mana de spioni nu puteti face nimic semnificativ. Tot neamul, intelegi?

- In concret, ce ai vrea sa facem? Sa ne pocaim, sa ne retragem in rnanastiri? Noi suntem spioni, Stii tu vreun stat rara spioni? Cat ar fi de puternic un stat, pe plan economic. politic si militar Tara spioni, ar fi la cherernul oricui asemeni unni urias surd ~i orb.

QUINTA SPARTA

179

- Ai ajuns unde te vreau! Am de gand sa ies la lumina, sa le spun eelor mintiti ca vaslasii din cala sunt putini ~i obositi, fapt pentru care harabaia se va duce la fund. Daca nu se ian masuri tara se scufunda. Urgent, auzi!

- ~i speri sa schimbi eeva ell asta? In tara actioneaza un imens aparat de propaganda bubula, kaghebista, ciaista, avoista.. Cu mii de agenti de influenta, cu mii de tradatori.

- ~a este. Marea diversiune bubula nu mai poate fi eombiituta prin mijloacele spionajului. Trebuie sa iesim in societate, sa spunem adevarull S-or gasi dipva sa-l priceapi. Nu ne trebuie multi, pentru ineeput. Restul se vor convinge pe pareurs, de foame ~i necazuri,

- Esti visator, eontraspaiuIe! Vrei sa spui adevarul unui popor care s-a invatat cu minciuna ca drogatul eu doza de morfina, Nu intelegi ca asta vor? Sa li sa spuna minciuni, mituri cu oameni perfecti ~i oarneni cumplit de rai? Cum sa-i faci sa accepte ideea ca oamenii sunt pur si simplu oameni, nici prea albi, nici prea negri. Psihologii bubuli au descoperit setea asta de mituri si-i imbata pe toate caile: mitullui DraculaCeansescu, vampirul care se hraneste cu sauge de sugar, mitul lui Ali Baba, Ceauseasca, posesoarea unei imense bogatii furate ~i ascunse, mitul catacombelor 'in care traiesc ieniceri ceausisti, mitul securistului sangeros, inarmat pana in dinti, fanatizat ideologic, capabil sa-si ucida si parintii, Mituri, omule! Asta le trebuie.

- Un moment, Varain! Teate rniturile au la baza un sfunbure de adevar, Ceausescu uitase sa mai plece de 1a carma uitase ca era muritor, Ceva avere a insfacat "odioasa ',numai ca a pus-o la ciorap, iar ciorapul l-a gasit cineva, un baiat destept, Nu-ti spun cine, persoana irnportanta. Cat despre securistu1 sangeros ~i analfabet, asta a existat in istoria acestei

180

Pavel conn

tiiri. Gem arhivele perioadei 1946-1964 de crimele savar~ite de ei. Noi stirn bine ce-au facut securistii komintemisti. Noi i-arn dat afaradin Securitate. Noi i-arn urmarit panala bordeiul lui Ivan sau la chibutul lui Itic, Noi n-am fast in stare sa-; bagam in puscarii pentru crimele savar~ite. Tocmai de aceea poporul ne cere acum noua sa platim in locul lor. Pe cine sa mai intrebi de ce nu a permis pedepsirea lor in perioada socialism? Ceausescu-i mort.

- Aici nu mai e vorba de unul sau altul dintre noi

,

Cernescule. Aici e vorba de ~a, de ...

- Fara lozinci, Varainl Priveste 1a evrei! Sunt a mana de oameni, dar i~i impun drepturile in fata oricui. Asta ne trebuie si noua ...

- Aha, vrei sa aplici doctrina iudaica la romani!

- ludeii sunt numai un exemplu Varain. Unul demn de

urmat. Au reusit sa impuna mitul poporului ales de Dumnezeu, chiar ~i dupa ce l-au ueis pe Hristos? Da! Ei bine trebuie sa ne impunem ~i noi adevarul nostrul

- Cernescule Dumnezeu nu este partinic, nu a ales nici un popor. Ne iubeste pe toti, in egala masura, De altfel, foarte curand doctrinele religioase vor suferi mati schimbari. Ne asteapta contactul eu civilizatiile gaiactice si mari clarificari cu privire la divinitate. Mitul primitiv ne transmite 0 imagine a unui Dumnezeu foarte improbabil. it vom cunoaste pe adevaratul Dumnezeu, pe Dumnezeul spirit pe Dumnezeul lege, pe Dumnezeul lumina, caci sunt mii de lnfati~ari ale adevaratului Dumnezeu. Cum sa reusesti tu sa impui un adevar pe care nu vrea nimeni sa-l accepte, pentru ca nu are nici un interes? Legea interesului si Jegea leului domnesc pe aceasta planeta,

- Spiritul dace-roman trebuie relnviatl Trebuie, Varain!

QUINTA SPARTA

1

Lumea e foarte mica .. in munti, Dernian, aici, Cemesc incercand sa invie pasarea Phoenix. Nu mai e lac in tara as pentru un spion onest. Mai lipseste sa vorbeasca de profe, lui Sundar Singh. Nu lipseste, caci amicul meu cornpletea

- Sper ca ati verificat pe calculator profetiile lui Sund Singh. Toate se potrivesc, Ia milimetru.

- Cum sa verifici profetii cu a haita de bubuli In carcal

- Mai baiete, daca ai potera in carca nu-ti face griji! D

un strigat Ia Diribau Romanian Forces, constructorii ~i sapia epocii de aur. ~tia intai trag si apoi someaza, Mi-au impu~c' ~i un coleg, Nelu Sercaianu, Dumnezeu sa-l ierte! Era un bai' bun ca painea calda, dar n-a contat. L-au impnscat ~i l-au tree in contul teroristilor, Posibil, chiar, sa fi primit careva vre medalie sau vreo stea pentru aceasta fapta de "eroism". Tip care a Iichidat copiii de la Otopeni, Zorila, a fast avansat J exceptional, Poji apela CD incredere la serviciile noast revolutionare,

- Ma iei in tarbaca, ai?

- Sa-mi mai treaca greata, De zile in sir, ascult tot soi

de povesti "eroice", din luptele cu teroristii, Nu-i niei terorist mort sau viu dar tipii povestesc inainte. Cind strezi, 0 sa-i Ioveasca boala lui nu stiu, n-am vazut, ntras, n-am ordonat. N-or sa fie suficiente cranguri de spi In care sa-~i ascunds rusinea, eroii astia care au tras in oame neinarmati sau in colegi de-ai lor.

- Pentru ultima data, Cemeseule! Vii cu mine?

.: N~, bRtr~e! ~t~p.t ca b~ietii ~e~tepti ~in ~arele S~~ Major sa-l dea jos pe Militaru ~l tree ill rezerva. Scriu pubh~ fac rest de bani, fondez 0 editura. Spun adevarul pana vo intelege si tarnpitii.

- Crezi ea ai vreo sansa?

182

Pavel Corut

- Are vreo importanta?

Asa-i. Cu cat ai mai multe sanse, ell atat te lenevesti ~i Ie pierzi,

- Ce sa-!i urez?

- Sa vad Piata Dzerjinski. Plina, Si aia, urland Jos

kaghebeul!

Coboram in tacere, trecand pe langani~e marinari adunati in jurul unui televizor. La noua "cultura", a lui Iliescu, Cernescu se saluta arnical en ei si-mi dii. a idee.

- Ceesti tu, de [apt, Cernescule? Seeurist ori mariner? Incepe sa rada infundat, apoi tot mai tare:

- Daca Securitatea dadea lovitura de stat, ma considera marinar ~i rna umfla. Dupa cum stii, lovitura de stat s-a dat cu ajutoruJ Armatei, Am fast considerat securist si, daca n-as fi lucrat unde stii, rna umflau, Oricum, am stat ostatec cateva zile. M-am distrat teribil. invatasem schema de la Brucan:

Cum n ~Iaca Securitatea, cum cerea salam de Sibiu, pileala selecta ~i alte dracovenii, Ca ostatec, am fumat numai Kent, sa stii! Amicii din DIA erau baieti de treaba, Mi-ar parea ran sa le faca ~ia vreun rau. Cei nu esti primul care vine sa arunce vina pe ei.

- Ei, uite ca ai venit Ia problema mea. Cum s-an infiltrat kaghebistii si bubulii in Armata?

- Schema clasica, ti-am spus, Armata a fast culpabilizata prin dezinformare. I s-au pus in carca mii de morti, care nu au existat, Ministrul apararii s-a sinucis dezinformat, convins ca Armata s-a scaldat intr-o baie de sange, De fapt, daca ar fi tras, asa ar fi fast. Uite insa eli nu au tras! De ce ? Habar n-am. Unii sefi ai Armatei, culpabilizati de kaghebisti si timorati de faptele trecutului, au acceptat sa joace roJul de calai ai serviciilor secrete. Nu le duce insa grija! N-au zile

QUINTA SPARTA

183

rnulte in Armata, ca-i matura ceilalti, cei multi. Kaghebisti] Iiberi Kostyal, Militaru, Nicolae Radu si altii, au sarit imedia pe posturile cheie din Armata. Fieeare, insotit de cate 0 g~~ca Pana s-au trezit flae3.ll buni, tntreags eondueere a Ann ate! er in mainile lor. Va fi greu sa-i destelenim. Le place sus, sun animale de rasa. lar Ivan nu prea e de acord sa nu-i respectarn

menajeria.

- Daca nu a tras DIA, cine a tras?

_ Nu stiu, batrane. Marele boss, amiralul Dinu, mi-a spus ca intre marinari, ca au tras tovarasi din nomenclatura ~

A • • - ,

mercenari straini. Asta la lnceput, in pnma zi, ca pe urmt

mi-a cantat rnulte variante de dezinformare. Baiat destept, ad tnregistrat tot. Abia peste vreo trei saptamc1ni, le-a venit 11 cap sa ne ceara scule1e de inregistrare. N-ave~~ P~ b~e. scosesem din zona fierbinte .. Bune pentru mal tarzru, cand fi democratic. $i dreptate.

- Mi Ie dai?

Cerneseu rn-a privit cateva minute. in star~it, s-a decis:

_ Cauta-ma dnminica, acasal Mai vorbim.

Cc1;ltigasem. Era razbunator ca un corsican.

184

Pavel cotu;

I I I

I

I

Capitolul 12 VREMEALUPILOR SIGURATICI

. . Mai aveam in Constanta 0 treaba, Una pe care as f numit -0 de suflet, daca se recunoaste ca ~i spionii au suflet. Undeva, intr-o casutalini~tita, de pe 0 straduJ3_ uitata de lume sta, de ani de zile, Stefan Alistar, rezidentul judejean al Octogonului, Omul care, in urma ell zeee ani, m-a eules de pe s~a~ ~i. rn-a readus in randul vietuitoarelor rationale. Faptul ea vietuitoarele erau foarte rationale intr-nn anumit domeniu care se numeste spionaj e eu totuI alta poveste. Ii purtam recunostima acestui om care rna readusese la viata, Stiam ca nu 0 facuse total dezinteresat. Conta faptuI ca 0 facuse cu toata inima,

Alistar era acasa, Ma astepta ingrijorat semn ca primise o informatie de la Centrals.

- Pe unde umbli, mill copile? Te astept de cateva ore bune ...

- Ce atata grabs? am intrebat eu ~i pe data am realizat eli facusem 0 gala.

Alistar era imbracat de oras, iar langa u~a statea pregatit geamantanuI. Fata fostului meu profesor era neagra. Se lntamplase ceva gray.

QUINTA SPARTA

185

- Trebuie sa ajungem urgent la BUCUIe~ti. Batranul a fost UCIS.

Intr-o fractiune de secunda, am inteles grozavia, Batranul, ucis. EI, care parea etern, ca timpul ori ea Octogonul ... Cineva tradase adevarata sa identitate. N-ar fi putut cadea altfeL

- Spuneti-mi'

- Hai in masinal lti spun pe drum.

Am ureat in rnasina pregatita de drum lung ~i am demarat cu furie. Stefan Alistar era mai tulburat decat mine. Privea incruntat la trecatori, Ia casele acoperite de zapada, Ia tot. Abia cand am trecut de cornuna Ovidiu, a inceput sa vorbeascii:

~ A fost impuscat in fata sediului, azi dimineata, Lanrentiu Cremene a luat conducerea Octogonului ~i ne cheama urgent la comandamentul de rezerva. - Putini stabi cunosteau de existents no astra. U nul dintre ei a tradat, Vom vedea care.

~ Domnule Alistar, eu sunt plecat de mult din tara. Ce s-a mai intamplat in Octogon din decembrie incoace? Fostul meu sef Huiban, mai lucreaza?

- Nu stiu. Nu l-am cunoscut. Iti dai seama ca eu ca rezident, n-am intrat niciodata oficial in Octagon. Iar de transmis, nu mi-au transmis nimic.

Rotile minunatului mecanism de cules informatii nurnit de catre oamenii obisnuiti creier, se invarteau eu viteza.

Batranul mort Balada rnuntilor mei. .. Murea un zeu cu

tampla ninsa Ardeau strabunele altare ... Am stint de mult

ca asa se va intampla. Numai ca nu am constientizat. Nimic nu exista in afara vointei lui Dumnezeu. N imic nu e lntamplator.

Mai mult ca sigur, ia Bucuresti ne asteptau ordine dure.

Tradatorul trebuia gasit rapid. Ucigasul, la EeL Pedeapsa Octogonului trebuia sa fie exemplara, Nimeni nu trebuia s-

186

Pavel Coru(

rnai Indrezneasca vreodata sa ridice mana asupra oamenilor nostri.

•••

Bucurestiul ne-a intampinar trist murdar ~i sarac. Dupa toate Iozincile ~i promisiunile urlate la televizor noua stapfutire intelesese ca era incapabila sa faca ceva pentru acest popor. Ceva mai mult decat dictatura, binetatetes. Experti] din Vest dadnsera un verdict foarte pesimist: abia in zece ani, Romania se putea ridica la nivelul de productie din anii dictaturii. Sa privesti inapoi Ia dictatura, ca Ia un exemplu pozitiv, era 0 tampenie. Situatia Rornarnei nu era atat de simpla cum credeau politrucii de ocazie.

•••

La comandamentuI de rezerva, era forfota mare. Peste 0 suta de oameni, in majoritate necunoscufi, stateau tntunecap in sala de consiliu sau fumau pe holu! de intrare. Bubulii ar fi dat miliarde am zis bine, miliarde sa-i cunoasca pe acesti oarneni, in aparenta obisnuiri, Erau sefii de retele din lara §i din strainatate. Regulamentar, ei n-ar fi trebuit sa se vada niciodata. Se lncaIcase una dintre legile fundamentale ale OctogonuJui. Ceva deosebit de gray incomensurabil de gray, urma sa se intample,

Laurentiu Cremene a deschis sedin]a. Cu fata cioplita dintr-un Iemn pamantiu, cu voce ragu$ita §i aspra Laurentiu Cremene nu rnai era deloc spionui fetches care rupsese multe inimi prin saloanele inaltei societati din Vest. Firea adevArata, de cremene, Ii iesise Ja suprafata. Mirosea a razboi, Dur de tot.

- Domnilor, a inceput Laurentiu, contrar legilor noastre, v-am convocat in aces! loc, lmpreuna, pentru prima si ultima

QUINTA SPARTA

187

data. Situatia este extrem de critica, Nu a~em ~doiala ca ~ fast tradati, de catre un individ c~e. ~ uitat em~ ~tem ~:

entru ce luptam, Comandatul unitatii a fost ucis, in aeesta dimineata, in fata sediului central. cu un foe de anna cu lW1~tii . Stirn cine a tras. Un killer bubul. Sedi~.cen~ e deconspirat ~i va fi parasit pana catre ~ezul no_?tu.: AIel, am luat t?ate rnasurile de siguranta posibi1e. Trebuie sa tim fo~e la Oblec: sa nu pierdem vremea in primuJ rand, va comumc fap~ ea tradatorul nu a avm acces la sectoarele de care r.aspundefl. ~a ea sunteti in deplina siguranta, Mai mull, am distrus c~ ~ana mea toate documentele privind personaluJ Octogonului ~I am sters memoria calculatorului. Din acest mom.e~._ veu lupta in formatii mici, pe cont propriu. Suntem nevoip sa treeem la dispozitiv de atae ...

- Asta nu se poate!

Vorbisem eu voce tare, lara sa rna controlez.

- De ce TIU se poate domnul meu? .

Cremene evita, totusi, sa ne pronunte numele, sa deconspi-

re bruma de masca ee ne mai ramasese, . ..

- Pentru ea Batranul a ordonat sa stam in dispozitiv de aparare interna, piina la clarificarea situatiei. :;;i,. mai aI~s. pentru ca suntem prea putini pentru un razboi monilial

impotriva bubulilor. .. _ .

- Tradati . cu sediile deconspirate ~l lara bam, nu avem de ales: eea m~i 'buna aparare e atacul.

- Orden:

Treceti in dispozitiv de atac general asop~a p.ozi~ii~o.~ detinute de bubuli in politiea, finante, eeononne ~I servrcn

secrete! . v'

Colaborati co oriee organ de stat, roman on stram,

cu politia, g~ile [mandan. presa, radioul ~i telcviziunea

188

Pavel Corut

din orice tara, pentru demascarea pozitiiler ~i acfiunilor antiumane desfasurate de bubuli ~i de stapanii lor!

Nu avep voie sa murit], inainte de a neutraliza eel putin trei rezidente bubule ori circa ciozeci de luptatori independenti din tahara lor!

Nu aveti voie sa apelati la metode teroriste, nu aven voie sa ucideti! Predati bubulii prinsi in flagrant organelo'r de politie ori servicillor secrete ale tarilor in care acponap! Fara a vi deconspira! Ciutap sa ea~tigap suportul unor partide ~i natiuni doritoare de pace ~i Iibertate, sa Ie atrageti la activitatea de neutralizare a bubulilor!

Prezentati in intreaga Lume adevarul cu privire La Romania ~i aetiunile bubulilor! Sustineti, cu orice pret, in teresele politiee, ccoaomiee ~i de alta DB to ra ale Romdnie], in orice zona va yeti ana! Reduceti presiunea externi asupra tarD!

Raportati zilnic rezultatele obtinute, informatiile de interes operativ ,i inamicii neurralizatil SistemuJ va fi cel cunoscut. Fiecare vep primi, separat, parolele de contact ~i ora de raport. Actiunea va fi condusa de mine, din sediul comandamentului special extern. in situatia ca voi :fi ucis

. ,

imi va urma la comandi. Gheorghe Maxim, seful rezidentei

din Europa Centralii. '

Un barbat carunt, sub cincizeei de ani s-a ridicat in picioare, pentru a fi vazut si recunoscut de top" ca numarul doi in Octogon. Caci, Octogonul continua sa existe. ~] sa lupte. Pe viala si pe moarte,

- Luptati cu tarie ~i spirit de sacrificiu! a continuat S:remene. Mai bine morti, decat prizonieri! Am terminat, Intrebiri?

- Uncle e trupul Batranului?

QUINTA SPARTA

189

- Acolo unde trebuie.

- Cine e tradatorul? Ce masuri s-au luat pentru neutrali-

zarea sa?

- Tradatorul se numeste Huiban ~i provine dintre activistii de partid prin eare era supravegheata unitatea noastra. Va fi neutralizat azi.

- Cine organizeaza cooperarea zonala?

- Sefii de retele adiacente.

- Ce fonduri au ramas la dispozitie?

- Fiecare retea va functiona dupa principiul autogestiunii,

deoarece nu exists niei un fel de fond.

- Ce faeem eu agentii straini, platiti?

-D folositi in continuare, :fara a-i plati. Trebuie sa inteleaga

situatia, Dupa victorie, vor fi recompensati regeste. - Putem face aliante cu alte servicii secrete?

- Aliante propri u-zise, nu! Puteti, tnsa, sa le fumizati date

despre bubuli ori sa obtineti astfel de informatii de la ei. Fara deconspirari !

- Cat se estimeaza ca va dura confruntarea?

- Analistii nostri au evaluat forta activa a serviciilor se-

crete bubule ~i aliate lor la eifra de trei sute de mii de persoane. Presupunand ca vom salva cam jumatate din efectiv si vom incheia aliante de colaborare eu americanii,japonezii, englezii si chinezii, vom putea neutraliza efectivul prezent, plus eel recrutat intre timp, in circa zece ani.

- Semnele de avertizare si pericol?

- Vi se vor comunica fiecaruia in parte.

Nu.mai era nimic de spus. Venise vremea Iupilor singuratici, Adica, razboi infonnativ mondial, pe viata ~i pe rnoarte. Ordinele erau clare. Rand pe rand, fiecare sef de retea a trecut pe la rnasa lui Cremene, a semnat ordinul de lupta si a primit

192 Pavel conn

numai imaginea oamenilor din Octogon care au murit din cauza tal ~i a celor pe care i-ai scos in afara vietii normalet

Atat. Le-arn fiicut semn baietilor ca il puteau ~libera. Toata vista sa va purta in ochi victimele din Octogon, Altceva nu va cunoaste, nu va sri, Ma intrebam ce vor face bubulii cu asemenea sursa de infonnare. Era cam timpuI sa se ingrozeasca ~i ei de forta noastra, A~a eumne lngrozeam noi, cand primeam cate un coleg cu privirile ratacite, cu ganduri sinucigase plantate in creier,

•••

In acea noapte, pentru prima data, dupa multi ani, m-am rugat Dumnezeului acestui Cer si a1 acestui Piimant, Dumnezeului strabunilor nostri. Pana atunci, ii cerusem numai sa rna ajute in lupta asta, rara sfar~it. Atunci, in acea noapte, l-am cerut pace pentru intregul meu neam. Sper ca rn-a auzit ~i ne va da ocrotirea Lui.

M-am gandit mult la parintii mei, la neamnl acesta nenorocos In care rna nascusem, la imensa minciuna numita revolutia din decembrie. Luminat de un gand, am pomit magnetofonul si am inceput sa inregistrez povestea Octogonului. inte1esesem eli, pana Ia urma, oamenii vor dori sa afle adevarul adevarat, Asa am ineeput: 0 centrale de spionaj nu e tocmai un pension de domnisoare ...

Oamenii acestui pamant trebuiau sa Inteleaga faptuJ ca statui roman nu putea fi un urias orb si surd la cheremul eelui care ar dori sa-l duca in prapastie. Sacrificiul miilor de ofiteri de informatii, morti in ehinuri groaznice, nu trebuia sa 'fie inutil. Razboiul din umbra, singurul fel de razboi pe care Romania 1'1 poate castiga in confruntarea ell imperii politice rniJit~re ori financiare, nu inseamna agresiune, ci aparare.

QUINTA SPARTA 19:

Atunci cand nu ai teritoriul vast, cand nu ai populatie nume roasa, cand nu ai putere economics ~i rnilitara, mai ai a sansa inteligenta, Numai inteligenta mai poate sal va Romania dir caruselul libanizarii hotarate de bubuli. Caci, bubulii exista Priviti in jurul nostru si-i veti vedea, Ii yeti auzi, ii vei simti

•••

Duminica dimineata, l-am vizitat pe Cemescu. Statea l~ biroul de lucru, eu cinci fotografii in fata: George Bush Nicolae Ceausescu, Ion lliescu, Mihai de Hohenzollem :j Mihai Gorbaciov. Cugeta adanc la ceva.

- Ce faci, Cemescule? Ai inceput sa joci carti?

Fata i s-a des tins ca de 0 mare iluminare. . I - Asta era, batrane! Quinta sparta Asta era relatia! A intr~

o carte proasta, a carte care a stricat formatia, Acum., vor cadec tali, pe rand.

- Ce-ti pasa tie de ei? Iti lasa careva vreo mostenire?

- i'mi pasa, Ma socotesc un tip destept ~i nu-mi pot ieru

faptul ea nu am Inteles miscarea, Asta e boala no astra, sa ~~ tot, in timp optim.ln fara au murit oameni cu:nseeade. Se P?I gasi ~i autorii erimelor, cei care au tras in ei.ln fiecare caz i parte, injelegi? Dar e minema intereseaza adevaratii crimi naIi, eei care au hatarat, au ordonat, au manipulat. Adevarat . eriminaIi trebuie sa ajunga unde Ie e locul. Dupa gratii!

- Esti naiv. Nu vor ajunge. Unii vor fugi peste granita, p urmele tortionarilor din perioada korninternista. Altii vor m de rnorti bizare de gripa de pilda, Bubulii nu-si permit sl lase agenti in via!a~ apti de a vorbi, Ai vazut ce au facut c Ceausescu? Cam ce crezi ca ar fi spus, daca nu l-ar fi lichidat Secretele pacii egipteano-israeliene, de la Sinaia? Tainel relatiei cu Vasser Arafat si libienii? Miscarile ciudate di

194 Pavel Coruf

Orientul indepartat? Seeretele Maltei?

- Ce sa spun, batrane? De Ceausescu nu mai pot zice nimie. N-am urat pe nimeni mai mult decat pe acest om. Cand am vazut eum I-au ,judecat" ~i "executat", m-a prins sarba, Dumnezeu sa-i ierte ~i pe el si pe asasini! Dar sa Hisam povestilel Poftim casetele ell gulgutele din DIA. Sper sa nu ajunga la bubuli. Ori, la Ivan Zambaretu'.

Am luat casetele ~i le-arn pus in geanta, in schimb, am seas benzi Ie magnetice inregistrate ill noaptea precedenta.

- Cernescule, seful nostru a fost ucis iar sediul central a lnCaput in mana bubulilor. Trebuie sa disparem peste granita. Am a rugaminte: daca vreodata ajungi intr-o pozitie buna, pune sub tipar povestea de pe benzile astea! Maine, ili dau restul, la zi.

- Aha! Carevasazica va dirabaniti boierilor. Nu va mai prieste aerul. Sau, poate, nu agreati chemarile insistente ale populatiei de a creste productia de carbune pe cap de seeurist? - Nu fugim. Am intrat in. dispozitiv de atae. Vei simti asta.

- Ia te uita! Cine radea de Rambo? Vezi ca am dreptate?

E vremea celor ca mine ca tine. Fara trupe, tara grade, rara goarne, lara anne de foe.

- Da, e vremea lupilor singuratici. Ce ziei, publici?

- Numai daca e valabil si daca fae rost de bani.

- Atunci ...

- Fara vorbe mari, Varain! Du-te ~i ra-ti meseria! Citeste

jurnalele noastre! Cred ea vei avea prilejul sa-mi vezi torpilele. - Te las ell bine! Maine ili trirnit restul.

- Mergi cu bine! Nu-i lasa sa-ti puna gheara tn beregatal

- Nu-ti Ia griji! Ma deseure. Ce-ai spus tu de quinta aia?

- E sparta, batrane. Depinde de cat de repede se fae din

QUINTA SPARTA 195

nou cartile. Sper sa-mi intre patru asi, ca la chiori, Sau, macar ful de asi eu popi in coada, '

- ifi intra, sigur, Fereste-te de quinte ~i de blonde! Daea nu sunt proaste, ~la teribil.

196

Pavel coru;

iN LOC DE EPILOG

Varain a parasit tara pe 5 Martie 1990. De atunci, nu am mai auzit nimic de el. Poate niei n-a existat, Poate totul e rodul fanteziei mele. Poate ...

Pe data de 2 septembrie 1991 am ajuns, ca jurnalist In Piata Dzerjinski din Moscova. Nu era chiar plina dar cei prezenti strigau: Doloi KGB! Adica, Jos KGB-ul! Nu era rau deloc. Trebuia sa rna multumesc numai eli atat. eel putin pentru un timp.

Benzile magnetice lasate de Varain m-au larnurit pe deplin eu privire la dimensiunile conspiratiei antiromanesti din deeembrie 1989. Initial, hotarasem sa nu le public. Ce rost ar fi avut sa incarc memoria cetateanului eu niste chestii atat de marunte cum ar fi moartea unor spioni romani? Doar compatriotii nostri acceptasera cu titlul de axioma, varianta bubula de dezinformare potrivit careia securistii romani erau teroristi indoctrinati ideologic, dusmani ai democratiei, Cui ar fi folosit ca adevarul- adica, fesenisti-teroristi - sa iasa la iveala? Cui ar fi folosit distrugerea rniturilor create de diversiunea bubula? Adevarului si dreptatii? In aceasta tara? Exclus! in aceasta tara exista un proverb: Adevarul a murit in ziua in care S-Q ndscut iar Dreptatea umblii mereu cu capul spart.

QUINTA SPARTA

197

Procesul de regenerare spirituala a natiunii roman dei

. ibil.rn-a determi e, eJa

vizi 1. m-a determinat sa public 0 variants prescurtara a martu-

riei lui Petre Varain. ~i nu numai atat. Acest proces, pe care il simt tot mai puternic, rn-a determinat sa spun cateva adevaruri pentru imprastierea dezinformarii bubule.

Timp de 18 ani, am lucrat In organele de spionaj ~i contraspionaj militar ale Romaniei, cunoscand bine activitatea Secnritatii ~i Armatei. Studiul arhivelor de securitate mi-a permis sa-mi fac 0 imagine clara cu privire la grozavia crime lot sa.var~ite de securitatea kominternista si de colaborationistii locali, in majoritate neromani. Nici un fel de memorial al durerii nu po ate descrie perioada 1949-1962, cand fiecare familie de romani a sangerat pentru .vina" de a fi fost vandu~ la Yalta. Tot ce a insemnat valoare romaneasea, spirituala ori materiala, a fost batjocorit si distrus de catre ocupantul sovietic ~i colaborati onistii din partid, aparatul de stat, justitie, cultura, mass media. Ocupantul a plecat, la fel ~i unii dintre colaborationistii neromani. Cei care au dimas sunt numai partial cunoscuti si dezvaluiti pubJ icului, pentru ca asa suna scenariul Mal tei. Cum s8.-1 scoti In fata pe Brucan ori pe Dan Desliu, d care mai ai nevoie pentru noi operatii de intoxicare?

Orientarea demccrata de dupa 1964 a produs schimbari mari in politica, economia ~i viata social a a Romaniei, Toti detinutii politici, inclusiv legionarii, au fost eliberati iar alti nu au mai aparut, Acest fapt se aseunde eu grija. de ditre actualii colaborationisti, ai noului ocupant: faptul ca, dups 1964, nu se mai poate vorbi de crime ale Securitatii National Romane. Asa-zisii dizidenti, de fapt, in majoritate, agenti d influenta ~i propaganda ai unor servicii de spionaj straine sunt eu totii in viata, sanato~i neafectati de faptul ca au fosi urmariti de serviciile secrete. Credeti ca americanii, englezii

198

Pavel cotu;

francezii, elvetienii sau mai stiu eu ce alt popor ar fi acceptat ca agentii de influentli ai sovieticilor sa faca propaganda pe teritoriile lor?

Dupa 1964, Securitatea romana a fost epurata, prin procese publice, de elementele colaborationiste ~i filo-sovietice, de abuzivi ~ capsomani, devenind un serviciu secret national. Primii urmariti ai noii Securitati au fost chiar fostii securistikominternisti, autorii erimelor din perioada precedenta, Faptul ca acestia (Boris Grunberg-Nikolski, Serghei Nikolau, Draghici, Naum etc.) nu au fost pedepsiti nu poate fi reprosat securistilor: protectia extema de eare se bucurau, din partea unor state socialiste dar si eapitaliste, a impus mentinerea lor in libertate. Asa e jocul: eel mai putemic impune reguli pentru eel mai slab. De exemplu, in 1989, americanii au impus eJiberarea din inchisoare a doi spioni de-ai 10I, documentati dupa toate canoanele legislatiei mternationale. Legea romans a fost grav indilcata dar ce importanta avea? Unchiul Sam era invingator si intelegea sa se comporte ca atare. Parca niciodata D-ar fi achiesat la Yalta, parca nici n-ar fi fost prin Malta.

Dezvoltarea Securitatii nationale n-a fost perfects. Nici nu puteafi. in perioada ceausista, activitatea Securitatii romane a fost afectatii in principal de urmatoarele: subordonarea ~i controlnl ei de catre partid; un sistem defectuos de selectionare ~i promovare a cadrelor bazat pe ideologic, criterii rasialzonale !ji pile; amestecul fatis, total necalificat, al dictatorului in probleme de care nu avea habar, Cu toate acestea, in 1989, in topuI serviciilor secrete din Lome, Securitatea se afla intre primele trei clasate.

Care era explicatia acestui fenomen? Represiunea? Nu, caci Securitatea nu mai reprima; de asta avea grijli partidul, imensul aparat de propaganda, mass media total aservita,

QUINTA SPARTA

•

199

cari~ri~~t.i_i, slugami~ii, c?do~ii, Op0_:tuni~tii. in aparatul inforrnatrv lSI facuse loc rnteitgenta romaneasca, spiritul romanes c.

ideea de dreptate, Iegalitate 5i adevlir. Securistul roman nu mai semana deloc cu pitecantropul kominternist nu purta batii, Die} pistol, nu batea, nu urla, nn impunea. El convingea, eel mai adesea prin puterea spiri tului ~i justetea unor cauze. Acest lucru ainspaimantat serviciile secrete adverse: aderenta teribila pe care 0 capatase servieiul secret roman in rdndul populatiei. Am studiat prinderea in flagrant a zeci de spioni militari straini (indeosebi atasatirnilitari) si toti, dar absolut toti erau nedumeriti de aceasta colaborare benevola a populatiei, lncercarea de discreditare a serviciilor secrete romane prin propaganda in special prin postul de radio Europa Libera, a avut un efeet total contrar: acreat ~i intlirit mitul invincibilitatii ~i atotputerniciei Securitatii romane.

Pentru a seapa de acest cosmar, de 0 securitate nationala romaneascli sustinuta de majoritatea popuJatiei, s-a inventat acea diversiune din decembrie 1989. cunoseuta sub nwnele de seeuristi-teroristi. Securitatea trebuia satanizata ~i anatemizata prin procedee atat de teribile, ineat ~i celui mai curau roman sa-i £i.e fries sa-i ia apararea, Trebuia creata 0 axioma psiho-sociala, trebuia introdusa cu fOI1a ill mintea fiecarui roman ideea ca Securitatea e 0 organizatie criminala, Nici u membru al Securitatiinu a Juat apararea dictatorilor. Mai mull, la 22 decembrie 1989 Securitatea Targoviste a retinut cuplu dictatorial predandu-l unei unitati a Armatei. Acest fapt a produs mare deruta: limp de cateva ore, agentura de spionaj straina din Romania a inrosit telefoanele, raportand in strainii.tate ca Securi tatea nu iesea la i upta nu se putea po rni razboi u I civil. Cu toate provocarile facute, eu toate dezinformarile, eu toate crimele savarsite impotriva lor, securistii rornani nu au