Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Ecologica, Bucuresti

Facultatea de Stiinte Economice


Masterat Management Financiar
An I, Filiala Bistrita

REFERAT
AUDIT
Raportul de Audit

Masterand CSIKI ALEXANDRINA MARIA


CNP 2870303060048
AUDIT

Rolul auditului este de a oferi utilizatorilor garanţia :


• respectarii principiilor contabile general admise şi a procedurilor interne stabilite
de conducerea intreprinderii;
• reflectarii de catre contabilitate şi conturile anuale a imaginii fidele clare şi
complete a patrimoniului, a situatiei financiare şi a rezultatelor intreprinderii.
De asemenea auditul are rolul de a realiza controlul informatiilor financiare,
avand o utilitate interna, pentru conducere, şi una externa, pentru clienti, banci, şi alte
categorii. Este exercitat în scopul protejarii patrimoniului şi asigurarii credibilităţii
informatiilor. Rolul auditului financiar consta în verificarea şi certificarea bilantului
contabil printr-un raport de audit cu sau fara rezerve.

Obiectivele auditului financiar contabil


Conform cadrului general al standardelor de audit, “obiectivul unui audit al
situatiilor financiare este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia,
daca situatiile financiare sunt intocmite sub toate aspectele semnificative, în conformitate
cu un cadru general identificat de raportare generala”.
Se folosesc expresiile echivalente “prezintă în mod fidel sub toate aspectele
semnificative” sau “ofera o imagine fidela”..
- O conditie esentiala: auditorul sa dispuna de probe de audit suficiente şi
adecvate.
Opinia formulata de auditor contribuie la cresterea credibilităţii situatiilor
financiare, oferind un nivel inalt de incredere, dar nu este suficienta.

Criterii ce trebuie respectate:


 Exhaustivitatea şi integritatea înregistrărilor - toate operaţiile privitoare la
întreprindere sa fie înregistrate corespunzător în contabilitate, fără omisiuni sau repetiţii.

 Realitatea presupune ca toate elementele materiale înscrise în documente,


corespund cu cele identificabile fizic. Toate elementele de activ, pasiv, venituri sau
cheltuieli reflecta valori rele şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauza,
respectiv trebuie sa fie justificate şi verificabile.
Toate elementele patrimoniale reflectate în contabilitate trebuie sa fie în
concordanta cu cele identificabile fizic prin inventariere sau prin diferite procedee
(confirmări primite de la terti, terte de laborator, analize etc).

 Corecta înregistrare în contabilitate şi prezentare în conturile anuale a


operaţiilor presupune respectarea următoarelor aspecte:
• Criteriul perioadei corecte, (independenta exercitiilor, utilizarea unei
contabilitati de angajamente şi folosirea conturilor de regularizare);
• Evaluarea corecta, care cere ca aceste operatii sa fie evaluate conform cu
prevederile Legii Contabilitatii nr.82/1991 republicată. Sumele trebuie sa fie
bine determinate, exacte, urmarindu-se respectarea tuturor regulilor şi
principiilor contabile, precum şi a metodelor de evaluare. Toate calculele, care
stau la baza inregistrarilor în contabilitate, trebuie sa fie corecte. Auditorul
trebuie sa se asigure de aplicarea principiului continuitatii activitatii, altfel
evaluarea se va face la valoarea de lichidare a firmei (se consulta avocatul, se
verifica fluxurile de trezorerie, se constata daca societatea este în incapacitate de
plata).
• Imputarea corecta, care are ca obiectiv inregistrarea în conturile
corespunzatoare (pot fi mascate fraude, compensari nelegale, se pot denatura
posturi din bilant sau indicatori cum ar fi cifra de afaceri, rezultatul exercitiului,
stocurile, imobilizarile etc).
• Prezentarea corecta în conturile anuale sau intocmirea corecta a bilantului
contabil

Indiferent de metodele, mijloacele şi tehnicile utilizate în procesul de prelucrare a


datelor, auditorul are rolul de urmări doua grupe de obiective:
 Realitatea, sinceritatea şi integritatea informaţiilor obţinute din evidenta
economica;
 Realitatea, legalitatea, necesitatea şi economicitatea operaţiilor economico-
financiare din evidenta, precum şi integritatea patrimoniului unei întreprinderi.

Etapele auditului financiar contabil


I. Angajamentul de audit şi contractarea lucrarilor
II. Orientarea şi planificarea activitatii de audit
III. Aprecierea controlului intern
IV. Controlul conturilor
V. Controlul bilanţului contabil
VI. Sintetizarea concluziilor în raportul de audit

Raportul de audit
Potrivit standardului de audit nr.700 „Raportul de audit”, trebuie sa contina în
scris o exprimare clara a opiniei asupra situatiilor financiare ca un tot unitar.
− paragraful introductiv şi cel privind intinderea şi natura lucrarilor de audit;
− paragraful de opinii;
− data raportului;
− adresa;
− semnatura auditorului;

1. Titlul raportului
Din punct de vedere al dimensiunilor auditul, se deosebesc:
• Raportul de audit şi certificarea globala a bilantului contabil;
• Raportul de audit şi certificarea limitata a bilantului contabil.
Acesta se intocmeste în situatiile în care contractarea lucrarii s-a facut cu
intarziere şi ca urmare auditorul nu a avut posibilitatea sa parcurga toate etapele
auditului.
• Rapoarte de audit speciale. Acestea se refera doar la unele posturi din bilant,
la unele operatiuni sau situatii cerute de beneficiari.

2. Paragraful introductiv
• Identificarea conturilor anuale şi a perioadei pentru care au fost intocmite;
• Identificarea relatiei pe baza careia s-a facut auditarea:
i. mandat pentru auditorii interni;
ii. contract pentru auditorii externi.
• Precizarea raspunderii intreprinderii de a intocmi conturile anuale, auditorul
avand sarcina de a exprima o opinie asupra documentelor anuale de sinteza.
• Precizarea naturii şi intinderii lucrarii, a Standardelor Internationale de Audit
(IFAC) şi Normelor de Audit Interne sau Internationale,respectiv a normelor legale pe
baza carora s-au desfasurat aceste lucrari.
• Descrierea lucrarilor efectuate de catre auditor pe etape ale angajamentului.
De asemenea, se descriu principiile şi metodele contabile folosite de intreprindere.

3. Paragraful pentru opinii


Raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra reflectarii în conturile
anuale a imaginii fidele, clare şi complete asupra patrimoniului, rezultatelor şi situatiei
financiare şi asupra respectarii normelor legale.

4. Adresa auditorului, data intocmirii raportului, semnatura şi parafa


auditorului.

b. Tipurile de opinii exprimate de auditori


Pentru asigurarea unei corecte informari a organelor care verifica bilantul
contabil, este necesar ca în raportul de audit şi certificare a bilantului sase faca referiri şi
la evenimente posterioare inchiderii exercitiului.
Auditorul trebuie sa aleaga intre urmatoarele modalitati de exprimare a opiniilor:
a) Opinia fara rezerve
Este exprimata atunci cand auditorul a obtinut o certitudine rezonabila asupra
faptului ca toate datele semnificative incluse în posturile de bilant au fost culese şi
sistematizate după o metoda acceptabila şi permanenta, conform normelor legale.
Daca auditorul a facut unele observatii sau recomandari care sunt folositoare
celor ce vor utiliza raportul, acestea se inscriu intr-un paragraf separat sau intr-o anexa la
raport, precizandu-se faptul ca acestea nu reprezinta o rezerva.

b) Opinia cu rezerve
Este formulata atunci cand auditul nu poate conduce la exprimarea unei opinii
fara rezerve, dar limitele existente în intinderea misiunii şi neconcordantele cu
conducerea intreprinderii nu impun o opinie nefavorabila.
Auditorul poate constata abateri sau neregularitati, cum ar fi:
> Provizioane insuficiente;
> Supraevaluarea sau subevaluarea unor posturi de bilant;
> Nerespectarea independentei exerciţiului şi al prudentei;
> Aprecierea eronata a riscurilor etc.
Opinia cu rezerve trebuie sa fie argumentata în raport, aratandu-se natura
dezacordului cu conducerea, cauzele ce au determinat limitarea misiunii sau
incertitudinile existente.

c) Opinia defavorabila
Se exprima atunci cand neintelegerile cu conducerea intreprinderii sunt
semnificative şi au o incidenta importanta asupra bilantului contabil, care este incomplet,
nesincer, inselator.

d) Imposibilitatea de a exprima o opinie


Aceasta situatie apare atunci cand limitarea intinderii lucrarilor sau
incertitudinile sunt de asa natura incat auditorul nu poate formula o opinie asupra
bilantului.
Este de datoria auditorului ca, în acest caz, sa explice în detaliu motivele
deciziei sale şi sa estimeze influentele posibile asupra conturilor anuale.

Circunstante care pot conduce la o alta opinie decat cea „fara rezerve”:

1. Limitarea intinderii lucrarilor de audit


In aceasta situatie, anumite proceduri şi tehnici necesare colectarii elementelor
probante sunt imposibil de folosit.
Limitarile pot fi impuse de:
 imprejurari, cum ar atunci cand contractul de audit s-a semnat după efectuarea
inventarierii şi auditorul nu a putut sa asigure observarea directa asupra etapelor
inventarierii. O alta situatie este aceea cand registrele contabile prezinta neregularitati
etc.
 neajunsurile controlului intern, ceea ce determina renuntarea la sondaje şi
necesita un control exhaustiv.

2. Dezacordul cu conducerea intreprinderii


Cauzele acestei situatii sunt numeroase, şi printre ele se numara:
 refuzul conducerii de a aplica unele principii sau procedee contabile;
 neacceptarea solicitarii de confirmari din partea tertilor;
 nepunerea la dispozitia auditorului a informatiilor necesare etc.
Incertitudinile asupra estimarilor contabile se datoreaza lipsei de informatii
asupra cuantificarilor din conturile anuale, asupra riscurilor şi deprecierilor, asupra
perspectivelor de continuare a activitatii.

Forme de raport de audit:


 modelul simplificat, care este destinat utilizatorilor externi;
 modelul în forma lunga, care este destinat conducerii intreprinderii. La
acesta din urma, se anexeaza :
 bilantul;
 contul de profit şi pierderi;
 o descriere a regulilor şi metodelor contabile;
 o analiza în dinamica a principalelor posturi de bilant.

S-ar putea să vă placă și