ZEITGEIST: THE MOVIE (2007) şi ADDENDUM (2008)1

Deşi este un documentar, Zeitgeist nu este un simplu film, pe care să-l uiŃi imediat. El
se vrea a fi o luare de poziŃie, o alertă, o încercare de trezire. O căutare a adevărului.
Oricare ar fi el, oriunde ar duce el. „Pentru că adevărul ne va elibera”. Cu cît ştim mai
mult, ni se spune, cu atît ne vom da seama că am fost minŃiŃi. Am fost minŃiŃi mereu
de toate instituŃiile care ne guvernează şi care nu dau doi bani pe noi. Dacă vom
înŃelege, poate nu vom mai putea fi minŃiŃi. Poate nu vom mai accepta. Este o primă
fază, dar poate cea mai importantă: „the first stage is understanding”.
Nu putem fi decît de acord cu această declaraŃie. Întotdeauna am promovat
trezirea la realitate, necesitatea gîndirii şi transformarea persoanelor în ceea ce ar
trebui să fie: oameni. Voi fi mereu pentru dialog şi împotriva extremismului de orice
fel, inclusiv cel intelectual. Şi ar fi păcat să lăsăm acest documentar, care ne priveşte
pe toŃi, chiar dacă s-a adresat iniŃial americanilor, neanalizat critic, întru chiar acest
scop: aflarea adevărului.

I. Religia

Această primă parte începe cu o exagerare, în cazul presupuselor (pentru că, aşa cum
se va vedea ceva mai jos, nu sînt susŃinute la un asemenea nivel) similarităŃi Horus-
Attis-Krishna-Dionysos-Mithra (mai tîrziu apare o listă mult mai lungă) – pentru a
exprima o idee: toate aceste zeităŃi sînt simboluri astrologice; ele sînt personificarea
Soarelui. Iată pe scurt similarităŃile: zeul e născut dintr-o Fecioară pe data de 25 dec;
are 12 discipoli; este crucificat, apoi mort pentru 3 zile; învie şi se înalŃă la cer.
Ultima mare zeitate a Soarelui a fost Isus. Analiza se desfăşoară în jurul lui şi
a textelor Bibliei. Cunoaştem cu toŃii mitul naşterii sale, cu steaua de la Răsărit, cei
trei Magi, etc. ExplicaŃia astrologică din film: Sirius, steaua din Est, se aliniază cu alte
trei stele din Centura lui Orion, numite şi astăzi Three Kings (cei Trei Regi) şi indică
locul unde răsare Soarele în ziua de 25 decembrie. Fecioara este ConstelaŃia Virgo
(virgo=fecioară). De la solstiŃiul de iarnă, cînd Soarele atinge cel mai de jos punct, iar
ziua este cea mai scurtă din an, trec trei zile (= moartea Soarelui) pînă cînd Soarele
începe să urce din nou, vizibil, pe bolta cerului (= învierea)2. Dar resurecŃia nu se
sărbătorea pînă la echinocŃiul de primăvară, cînd ziua este egală cu noaptea şi cînd
Soarele începe să cîştige teren în faŃa întunericului. De aceea Paştile au loc primăvara.
Cei 12 discipoli ar fi cele 12 zodii cu care Isus, Soarele, călătoreşte de-a lungul unui
an.
Foarte des în Biblie apare termenul eră, ev. Interpretat astrologic, un ev Ńine
circa 2150 ani, atît cît îi ia Pămîntului să treacă de la un semn zodiacal la altul. Între
aprox. 4300 î.e.n. şi 2150 î.e.n. ar fi fost era Taurului, prezentată simbolic de evreii
care-l adorau cînd Moise coboară de pe munte. Din 2150 î.e.n. pînă în anul 1 e.n. ar fi
fost evul Berbecului, simbolizat de Moise. A urmat era Peştilor, reprezentată de Isus,
în care ne aflăm şi astăzi, care va Ńine aproximativ pînă în 2150, după care vom intra
în noua eră, a Vărsătorului.
Nu am specializare în astronomie, dar în virtutea adevărului, am studiat mai
multe articole referitoare la cele declarate mai sus: într-adevăr există cele trei stele
strălucitoare în Centura lui Orion, care indică spre Sirius, dar nu am aflat niciunde că
ar purta numele Trei Regi. Sirius, la rîndul lui, este o stea strălucitoare tot timpul
anului. În ceea ce priveşte erele, în astronomie există o teorie unanim acceptată,
despre precesia echinocŃiilor, care reprezintă deplasarea retrogradă a punctelor
echinocŃiale de-a lungul eclipticii (traiectoria mişcării aparente a soarelui pe bolta
cerească). Acest fenomen este un efect direct al mişcării de precesie a axei de rotaŃie a
Pământului.

Un ciclu complet, numit şi un mare an sau An Platonic, durează aproximativ 25.800

de ani tereştri; împărŃind la cele 12 zodii, se obŃin cei 2150 de ani de care vorbeşte
filmul, însă majoritatea astrologilor este de părere că aceste ere nu sînt egale. Există şi
o întreagă controversă referitoare la trecerea aceasta dintre ere, existînd păreri că am
intrat deja de cîteva secole în era Vărsătorului, sau de puŃin timp, sau că vom intra în
curînd, sau peste cîteva secole3.

Acum, despre similarităŃile dintre zeităŃi. Acestea sînt:

1. ForŃate, unele existînd, altele nu4:
a. Horus. Horus nu este de la început zeul Soare, ci Ra. Abia mai tîrziu în mitologia
egipteană va fi identificat cu acesta, şi va deveni Ra-Harakhty. Horus a fost născut
într-adevăr de Isis, dar nu se spune nicăieri că ar fi fecioară, ci doar că ea a reuşit să
fie fecundată de Osiris mort (ucis de Seth). Osiris este cel înviat, nu Horus, deşi acesta
este cel care îl va reînsufleŃi pe tatăl său (în alte variante, sau Isis va fi cea care-l va
învia, sau Horus cu Isis împreună). În „misterele” lui Isis, neofitul după o experienŃă a
morŃii şi reînvierii, se simte identificat sau cu Osiris-Ra, sau cu Horus, se va îmbrăca
cu douăsprezece haine, simbolizînd cele douăsprezece zodii şi va purta o cunună,
identificîndu-se cu soarele.
b. Attis/Attys. Este iniŃial un zeu al vegetaŃiei şi al agriculturii. Născut într-adevăr din
fecioara Nana, moare toamna şi învie primăvara, odată cu vegetaŃia, fiind sărbătorit în
zilele din jurul echinoxului de primăvară, riturile „misterelor” sale fiind destul de
sîngeroase. În schimb, prînzul iniŃiatic experimenta valoarea sacramentală a pîinii şi
vinului. Attis va sfîrşi prin a fi asimilat Soarelui, devenind, în Roma dinaintea
victoriei creştinismului, centrul teologiei solare.
c. Krishna/Krsna. În Mahabharata, Krishna, considerat un avatar al zeului Visnu, îi
prezintă lui Arjuna, cele trei feluri de yoga: a acŃiunii, a cunoaşterii, a devoŃiunii. Deşi
Visnu este un zeu solar, Krishna nu este considerat astfel. LecŃia lui Krishna cea mai
importantă este „renunŃarea la roadele faptelor tale”, yoginul ce practică yoga acŃiunii
putînd trăi oricum, atîta timp cît nu este ispitit de „dorinŃa fructelor faptelor”
(phalatrsnavairagya). Iar cel ce nu va uita că Krishna este scopul suprem şi că este
pretutindeni, pe acela Krishna nu-l va părăsi niciodată, pînă la sfîrşitul veacului
acestuia, Kali-Yuga.
d. Dionysos. S-a născut din Zeus şi o muritoare, ridicată de el la rangul olimpienilor.
A fost ucis (tăiat în bucăŃi) de Titani, după care a înviat. Învinge Moartea încă o dată,
reuşind să o scoată din Infern pe Ariadna, cu care se va căsători. Dionysos a fost un
zeu foarte popular, însă Misterele sale iniŃiatice erau atît de bine secretizate încît nu s-
au păstrat din ele decît cîteva imnuri. În cultul său public, există o sărbătoare care
durează trei zile, Anthesteria, ce are loc primăvara şi celebrează vinul.
e. Mithra. Născut dintr-o stîncă, sărbătorit pe 25 decembrie. RelaŃia sa cu Soarele nu
este clară: Mithra este cînd identificat cu Soarele, cînd superior acestuia. Nu naşterea
sa a fost vestită de o cometă, ci cea a regelui Mithradate, socotit încarnarea lui Mithra.
În schimb, Misterele lui Mithra se pretează în modul cel mai clar la interpretări
astrologice. Jertfirea taurului se făcea într-o peşteră în prezenŃa celor şapte „planete”:
Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Luna, Soare şi Saturn, a celor 12 zodii, şi a celor patru
anotimpuri. Mithra se va ridica la cer, însă fără a muri.

2. Greşit interpretate ca derivînd unele din altele (este folosit chiar termenul de
plagiat). Mai sînt date alte exemple, cum ar fi Imaculata concepŃiune preluată din cea
a lui Horus sau Potopul lui Noe din Epopeea lui Ghilgames, etc. Astăzi ştim, graŃie
operei, din păcate neterminate, a lui Ioan Petru Culianu, că religiile au o singură sursă,
mintea umană, şi de aceea trebuie să renunŃăm a le căuta alte origini sau moduri cum
ar deriva unele din altele. Este păcat că realizatorul documentarului nu i-a citit
ultimele cărŃi şi studii, şi s-a bazat pe surse sau de mîna a doua cum ar fi Gerald
Massey (1828-1907), sau D.M. Murdock (care activează sub pseudonimul Acharya
S.), şi pe care le-a luat de bune.

ÎnŃelegem, însă, că toate argumentele, chiar şi cele eronate, au fost folosite în

scopul de a ilustra o idee generoasă, anume că religiile au multe în comun şi că
oamenii nu ar mai trebui să fie despărŃiŃi de ele, ci uniŃi, că mulŃi iau şi în zilele
noastre religia prea în serios; fundamentalismul religios, ideologiile şi ura dintre
oameni din motive religioase trebuie să dispară. La fel orice ne separă, orice diferenŃă
de naŃionalitate, etnie, rasă, avere, clasă, etc.

Dar aceste argumente au mai fost folosite pentru a arăta o altă idee, mai
tragică, anume că problema este în altă parte şi, mai ales, că oamenii continuă să o
ignore: religia, în general, şi creştinismul, în particular, au fost şi încă mai sînt folosite
de sistem, pentru controlul maselor. La începutul lui, în timpul imperiului roman,
creştinismul nu a fost decît religia unei secte gnostice între multe altele, pe care
puterea politică l-a ales şi l-a folosit apoi în folosul propriu. Multe războaie şi multe
crime s-au înfăptuit în numele creştinismului, însă este probabil că nu cuprindem cu
mintea întreaga amploare a fenomenului. Toate acele genociduri ce şi-au găsit
justificarea şi acceptarea în numele religiei... Religia acaparată de Putere a susŃinut
mereu supunerea oarbă în faŃa autorităŃii, anihilînd practic individul. Însă mai grav
este că în zilele noastre există anumite grupuri sus-puse care au preluat această
schemă veche şi, cunoscînd adevărul din spatele cortinei, folosesc alte mituri pentru
controlul maselor. Iar dacă cineva îndrăzneşte să pună la îndoială aceste mituri, este
acuzat ca blasfemiator, sau redus la tăcere.
Unul dintre aceste „mituri” moderne este terorismul. El va profita de solul
fertilizat de miturile religioase vreme de mii de ani.

II. Terorismul

Locuiam pe atunci în Cluj şi mă aflam pe Bulevardul Eroilor cînd am fost sunat şi

anunŃat că două avioane au intrat în WTC, că America este supusă unui atac terorist.
Am mers repede acasă şi am urmărit la televizor, în direct, cum turnurile ard. A fost
cumplit să văd oameni sărind în gol şi nu puteam să înŃeleg cum a fost posibil aşa
ceva. Apoi, turnurile s-au prăbuşit. Văzîndu-le, am avut impresia şi chiar am discutat
cu soŃia despre asta, că prăbuşirea parcă ar fi o implozie, o detonare controlată cum
am văzut că se face la demolarea clădirilor. Nu m-am gîndit prea mult la asta, întristat
fiind de soarta victimelor şi a familiilor lor. Apoi, am avut propriile probleme de
rezolvat...
Însă nu de mult am urmărit un documentar despre acel atac şi despre prea
multele semne de întrebare apărute. Apoi am ajuns la Zeitgeist, unde am găsit aceeaşi
idee. Documentarul fiind american, vorbeşte în special de America, dar cu bătaie
globală. Ajungem astfel la „mitul 9/11”. Spicuim: după cum se ştie, au fost patru
avioane: două au lovit gemenii WTC, unul Pentagon-ul, iar unul s-a prăbuşit pe cîmp.
În cazul primelor, s-a întîmplat ceva ieşit din comun: deşi cele două avioane au lovit
două clădiri, s-au prăbuşit trei din complexul WTC: 1, 2 şi 7 (despre a treia s-a
discutat atît de puŃin încît aproape nu ştie nimeni de ea). Turnurile gemene erau
proiectate să reziste chiar şi în cazul în care ar fi fost lovite de mai multe avioane, nici
într-un caz să se pulverizeze. În cazul Pentagonului, un alt lucru straniu: în raport se
susŃine că avionul pur şi simplu s-a vaporizat din cauza căldurii, deşi cadavrele au
putut fi identificate, iar clădirea nu a suferit daune majore în afara zonei de impact.
Mai mult, casetele camerelor de filmat din apropiere au fost confiscate şi clasificate
de serviciile secrete. În fine, în cazul ultimului avion, tot ce s-a descoperit a fost o
groapă plină de fiare, şi nici într-un caz urme lăsate de explozia unui avion. În plus,
nici un cadavru nu a fost găsit la faŃa locului.
Apoi, dintre presupuşii piloŃi sinucigaşi, se pare că sînt cîŃiva încă în viaŃă;
aceştia n-au pilotat în viaŃa lor vreun avion. Mai mult, în ziua atacului, se executa un
exerciŃiu militar care implica deturnări de avioane, astfel încît piloŃii militari nu au
putut face diferenŃa dintre alarmele reale şi exerciŃii; în fine, comisia care a anchetat
evenimentele nu a dat nici o explicaŃie satisfăcătoare a ceea ce s-a petrecut de fapt.
În schimb, toŃi au vorbit de terorism şi de terorişti. Fireşte, apoi de mobilizarea
generală într-o luptă împotriva acestuia/acestora. În realitate este vorba de putere, de
control, şi nu în ultimul rînd, de profit.

III. Păpuşarii

În ciuda a ce s-ar putea crede, cei care fac jocurile nu sînt politicienii, sau cel puŃin, nu
doar ei. În spatele cortinei se află marii bancheri şi marile corporaŃii. În SUA, banca
centrală înfiinŃată fraudulos în 1913 (de-a lungul timpului au fost mai multe, de care
America a tot încercat să se debaraseze), se numeşte Federal Reserve System; aceasta
nu este banca statului, ci este o bancă privată. Poporul american, întreaga economie
americană – cu repercusiuni în întreaga lume, după cum ştim şi simŃim chiar în aceste
minute cînd scriem sau citim aceste rînduri – depind de ea şi de banii pe care aceasta
îi controlează. În 1933, sub pretextul stopării crizei, toŃi americanii au fost obligaŃi,
altminteri primeau o pedeapsă de maxim 10 ani închisoare şi/sau amendă, să predea
aurul pe care îl deŃineau şi de atunci dolarul nu mai este fundat pe aur, ci pe
încrederea pe care o are lumea în el. De la acea dată dolarul este o simplă bucată de
hîrtie, pe care banca centrală o tipăreşte - sau cel puŃin o tipărea, în ziua de astăzi totul
făcîndu-se electronic - şi o împrumută guvernului cu dobîndă, care o împrăştie, fireşte
tot cu dobîndă, populaŃiei, astfel născută şi crescută în datorie. În SUA dacă nu ai
credit, nu exişti.
O altă înşelătorie este Federal Income Tax (Legea Federală de Impozitare a
Veniturilor), care este, pe de o parte, neconstituŃională şi care, pe de altă parte, nu a
fost ratificată de majoritatea statelor, cum ar fi legal. Cu toate astea, profitîndu-se de
ignoranŃa şi teama oamenilor, se aplică. Iar banii ajung pînă la urmă tot în buzunarele
bancherilor acŃionari la Federal Reserve. La noi, ne amintim, pe lîngă sute de taxe şi
impozite mai mari sau mai mici, avem Taxa pe venitul global, care are în spate şi o
lege, diferenŃa dintre români şi americani fiind că noi sîntem furaŃi pe faŃă.
Pe site-ul IRS5 se pot găsi informaŃii despre această taxă, care confirmă iniŃial
cele spuse mai sus: în 1895 Curtea Supremă chiar a declarat taxa neconstituŃională.
Dar, se specifică în continuare, în 1913 a fost ratificat cel de-al Şaisprezecele
Amendament care face taxa constituŃională şi legală. Însă, alte voci afirmă că cel de-al
Şaisprezecelea Amendament nu stă la baza taxei6.

Pe lîngă cele de mai sus, de unde se poate mai scoate profit? Mult? Din
războaie, of course. Să le revedem pe cele mai mari:
1. Primul Război Mondial. A început în 1914, cu o Americă care dorea să rămînă
neutră, dar cu o administraŃie care dorea opusul. Cum se putea primi acordul
populaŃiei? Simplu: în 1915 o navă americană, Lusitania, a intrat în apele teritoriale
germane, deşi a fost avertizată să nu o facă7. Aşa cum era de aşteptat, nava a fost
scufundată de submarinele nemŃeşti, aproape 1200 persoane au murit, ceea ce a
provocat un val de indignare în rîndul populaŃiei. America a intrat în război la scurt
timp, costurile de război depăşind, la valoarea de atunci a dolarului, 30 miliarde de
dolari, ca să nu mai vorbim de pierderile enorme de vieŃi omeneşti. Dar unii nu au
avut decît de cîştigat din toate aceste pierderi.
2. Al Doilea Război Mondial. Şi în acesta America a stat la început deoparte, pînă în
1941 cînd a avut loc atacul de la Pearl Harbor, atac de care nu doar că Puterea ştia, dar
care a fost dorit, Japonia fiind provocată prin toate mijloacele să atace ea prima. Iar
marii bancheri americani şi internaŃionali au avut din nou de cîştigat. Se pare că din
două părŃi, dacă este adevărat că Armata Germană era aprovizionată de o companie
germană care avea ca partener U.S. Standard Oil a lui J.D. Rockefeller sau că Union
Banking Corporation din New York, al cărei director (mai exact unul dintre cei şapte
directori) era Prescott Bush, bunicul preşedintelui american abia plecat de la putere, i-
a finanŃat pe nazişti8.
3. Războiul din Vietnam. După un presupus incident din 1964, în care Nord-
Vietnamezii ar fi atacat două distrugătoare americane, dar care, aşa cum se arată în
film, nu s-a întîmplat niciodată, ci a fost o înscenare, SUA au declarat război
Vietnam-ului. În 1966 au fost ridicate restricŃiile comerciale cu URSS-ul care
aproviziona armata vietnameză, marile corporaŃii americane cîştigînd din nou din
ambele tabere. Mai mult, războiul din Vietnam a fost pornit nu pentru victorie, ci
pentru a fi prelungit cît mai mult (a fost cel mai lung conflict din istoria SUA: 1959-
1975), pentru profituri imense, cheltuielile de război depăşind 150 miliarde de dolari9.
În schimbul acestora au murit 58.000 de soldaŃi americani şi între 3 şi 4 milioane de
vietnamezi.
Aşadar, ce a fost 9/11? La fel ca şi în celelalte cazuri, o înscenare pentru
pornirea unui război, pe faŃă numit împotriva terorismului, în realitate împotriva a
două naŃiuni suverane, care nu s-au supus Statelor Unite, Afganistan şi Irak. Va urma
Iranul, ni se spune.
Însă războiul nu se opreşte aici, pentru că este de fapt îndreptat împotriva
propriilor cetăŃeni! GraŃie 9/11 au putut fi votate legi ca Legea Patriotică, Legea
SiguranŃei NaŃionale sau Legea Tribunalelor Militare, concepute pentru a anihila
libertăŃile civile şi pentru a-i putea controla pe cetăŃenii care nu au cum riposta fără a
se pune în pericol. Oricine în America poate fi arestat fără să-i fie aduse la cunoştinŃă
acuzaŃiile, percheziŃionat fără mandat şi torturat legal şi închis pe termen nedefinit şi
fără a avea dreptul la un avocat, doar pentru bănuiala de a fi terorist.
Cum de au fost posibile toate acestea, vă întrebaŃi poate? Răspunsul este
simplu: americanii au fost manipulaŃi cu ajutorul televiziunii, al mass-mediei întregi,
instrumente aflate în mîna puterii – atît politice, cît şi economice. Oamenii de
pretutindeni, nu doar în America, acest fapt este general valabil, cred că realitatea este
ceea ce văd ei la televizor. Preferă să nu-şi pună întrebări, preferă să nu citească cărŃi,
preferă să nu gîndească. E mai comod aşa, pînă au televizorul, plasma sau LCD-ul cu
diagonala cît mai mare şi sînt lăsaŃi în pace în living-room-ul lor să se uite la tv. Iar
mai-marii lumii nu au nevoie ca oamenii să gîndească, să pună la îndoială şi să critice.
De aceea sistemul educaŃional e la pămînt, pentru că educaŃia înseamnă conştiinŃă, iar
gîndirea înseamnă forŃă. De aceea, sistemul sanitar e la pămînt, de aceea economiile
se prăbuşesc, pentru că frica, inclusiv cea de boală sau de pierderea slujbei, te face
vulnerabil. Şi de aceea cel mai mare bussiness al tuturor timpurilor este
entertainment-ul: Ńinerea minŃii ocupată cu distracŃia.
Ocupate să ne distreze, televiziunile (conduse, să nu uităm, de aceleaşi
corporaŃii) au lăsat să treacă aproape neobservat un acord încheiat de SUA cu Canada
şi Mexic, în 2005, pentru o Uniune Nord-Americană10, ceva de genul UE, a cărei
monedă va fi Amero. La un moment dat, nu foarte departe în viitor, acestea se vor uni
cu alte două, Uniunea Africană şi Uniunea Asiatică. Ceea ce va urma: un guvern
mondial11, condus din umbră de marile corporaŃii. Iar oamenii din lumea întreagă:
pionii, adică sclavii lor. Fiecare mişcare a lor va fi monitorizată şi înregistrată, nu doar
convorbirile telefonice sau emailurile. Pe noile ID-uri americane (Real ID12) există
deja codurile de bare ce conŃin toate informaŃiile despre persoana deŃinătoare, iar pe
noile lor paşapoarte, microcipuri care pe lîngă stocarea informaŃiilor, dispun şi de
tehnologia RFID13 (Radio-Frequency Identification = Identificare prin radio-
frecvenŃă). De altfel, tot mai multe Ńări adoptă această tehnologie pentru paşapoarte,
inclusiv cele din UE, pe motive de „securitate”. În curînd, aceste cipuri – fiind atît de
mici încît se pot injecta cu o seringă – ne vor putea fi implantante direct în corp. Poate
părea de necrezut, dar deja se întîmplă14 – iar oamenii o cer de bunăvoie15.

IV. Banul

Mai este cineva care crede că actuala criză economică este doar o întîmplare nefericită
şi nu una orchestrată de cei din vîrful piramidei pentru folosul propriu, aşa cum a fost
şi cea americană de la începutul secolului al XX-lea? De data asta însă, cu intenŃii
globale, nu doar de a înrobi o singură Ńară. Ce ar fi de făcut, care este ieşirea?
Urmarea filmului Zeitgeist, Zeitgeist. Addendum încearcă să găsească un răspuns.
Ieşirea nu este nicidecum schimbarea unui preşedinte cu altul, a unui guvern cu altul,
pentru că toŃi sînt la fel şi toŃi au în spate ceva imuabil: corporatocraŃia. Sistemul
însuşi trebuie să se schimbe, societatea în care trăim, lumea cu totul.
Dintre toate instituŃiile care ne manipulează viaŃa, cel care a modelat cel mai
tare societatea este sistemul aproape complet ignorat de către oameni: sistemul
monetar. Şi cum ar putea să nu fie ignorat, cînd limbajul folosit în acest sistem este ca
o limbă străină pentru cei mai mulŃi dintre noi?
Însă trăim într-o lume în care zilnic mor mii de copii din cauza sărăciei şi a
bolilor purtătoare de aceasta, deşi ar putea fi uşor prevenite, trăim pe această planetă a
cărei cea mai mare parte a bogăŃiei este deŃinută de cîteva persoane care abia
însumează 1% din populaŃie, în timp ce jumătate din această populaŃie trăieşte la
limita subzistenŃei. Ce Ńine în viaŃă tot acest edificiu malefic? Banul.
De aceea este important să înŃelegem cum funcŃionează sistemul monetar.
Descris în film este cel american, dar să ne aplecăm asupra sa nu este un lucru inutil,
el fiind la sursa tuturor relelor. Vom încerca însă să o facem pe scurt, fără a ne pierde
în detalii complexe.
 Cînd Guvernul American vrea să introducă în circulaŃie nişte bani, cere Băncii
Centrale (Federal Reserve) care, ne amintim, este o bancă privată, să o împrumute cu
aceşti bani, aceasta tipăreşte nişte hîrtii, le numeşte Dolari, şi le dă Guvernului în
schimbul altor hîrtii, numite Bonuri de Trezorerie. Astfel s-au creat din nimic nişte
bani. Ce le dă valoare acestor bani nou creaŃi? CeilalŃi bani aflaŃi deja în circulaŃie.
Procesul acesta este inevitabil inflaŃionist: astfel că 1 dolar din 1913, anul înfiinŃării
Federal Reserve, valora în 2007: 21,60$. Cantitatea de bani aflată în circulaŃie în acest
moment în America este egală cu datoria naŃională, ceea ce înseamnă, că dacă toate
datoriile ar fi plătite, nu ar mai exista nici un ban care să circule. Deşi este un sistem
absurd şi inutil, pînă acum acest sistem nu şi-a arătat adevărata natură frauduloasă.
Aceasta apare clar doar cînd pomenim de dobîndă. Adunată la suma principală
datorată, cele două depăşesc totalul banilor aflaŃi în circulaŃie. Dar unde sînt banii care
să acopere această dobîndă? Nicăieri, ei nu există. De aceea trebuie creaŃi noi bani,
care să acopere deficitul.
Banii sînt aşadar echivalenŃi cu datoria. Iar oamenii ca să-şi plătească datoriile
trebuie să muncească. Dacă nu le plătesc, îşi pierd proprietăŃile (pe care o să le ia
băncile), minŃile (de la stres la nebunie drumul e scurt) sau vieŃile (tot mai mulŃi
oameni se sinucid din cauza datoriilor). Sistemul monetar în care trăim nu este decît o
formă mascată de sclavagism16. Iar beneficiari sînt doar cîŃiva: anumite bănci,
corporaŃii şi guverne.
Acestea au gîndit însă un alt plan, şi ceea ce fac cu indivizii, aplică global, cu
Ńările. Astfel, au înfiinŃat instituŃii de genul FMI sau Banca Mondială, care sub chipul
ajutorării unor Ńări, sau prin intermediul asasinului economic17, nu fac altceva decît să
le creeze datorii atît de mari încît să nu poată fi plătite, Ńări întregi devenind astfel
sclavele lor. Mai mult, banii împrumutaŃi de ei se întorc tot la corporaŃiile lor, care
primesc lucrările din acele Ńări, gen Bechtel sau Halliburton. Dacă există însă lideri
care refuză colaborarea, cum a fost cu Ecuador sau Panama, sînt trimişi şacalii,
asasinii reali. Iar acolo unde dau greş şi asasinii economici şi cei fizici, cum a fost în
cazul Irakului, începe războiul.
De la inventarea terorismului, America poate declara război oricărei Ńări, după
ce-şi convinge (de fapt, nici nu mai e nevoie astăzi să convingă, trebuie doar să
înştiinŃeze) populaŃia că acolo se ascund cîŃiva terorişti sau ceva arme. Bugetul SUA
pentru prevenirea terorismului a fost în 2007 de 161,8 miliarde dolari, deşi în lumea
întreagă mor pe an mai puŃin de 2000 de oameni în urma unor atacuri teroriste reale;
dintre aceştia 68 au fost americani, jumătate din cîŃi mor în America din cauza alergiei
la alune... În acest timp, bugetul pentru cercetarea bolilor de inimă, din cauza cărora
mor în fiecare an circa 450 000 americani, a fost de 54 de ori mai mic. De ce? Pentru
că războiul aduce profit, nu cercetarea în sănătate. Aceasta ar aduce beneficii doar
oamenilor, dar cui îi pasă de oameni?

Nouă ne pasă. Şi mai există un proiect, numit Venus Project, căruia îi pasă.
Acesta ne prezintă o lume viitoare în care oamenii sînt uniŃi şi fericiŃi, în care războiul
şi sărăcia au dispărut, statul şi politicienii, poliŃiştii şi criminalii, munca şi sclavia,
vînzările şi foamea, au dispărut. De ce nu este acesta un S.F.? Pentru că în acest
scenariu banul nu mai există. Pentru că este o societatea bazată pe resursele pe care ni
le oferă Pămîntul, suficiente pentru a trăi în bunăstare, şi pe tehnologia care va ajuta
omenirea să înlocuiască lipsurile cu belşugul.

Orice s-ar spune despre Zeitgeist, despre unele erori sau unele exagerări,
marele său merit este unul incontestabil: ne dă de gîndit! Acesta este cel mai
important lucru.
Apoi, cine nu îşi doreşte o lume din care sărăcia să dispară, o lume fără
foamete, fără corupŃie, fără războaie? ToŃi ne-o dorim, în afara celor care scot
profituri din ea. Dar ei sînt doar o mînă de oameni. E drept că ei au puterea, dar
trebuie să înŃelegem că puterea le-o dăm noi. Dacă oamenii nu-i mai votează, dacă
oamenii nu-i mai susŃin prin nici un mijloc, politicienii o să dispară. Dacă oamenii nu
se mai înrolează, armatele o să dispară. Dacă oamenii nu-şi mai depun banii la bancă,
băncile o să dispară. Apoi, în ultimă instanŃă, pentru că nu o să mai fie nevoie de ei,
pentru că „nu o să mai aibă nici o relevanŃă”, banii înşişi o să dispară şi
corporatocraŃia odată cu ei. Dacă oamenii nu o să mai accepte, minciuna, manipularea
şi corupŃia o să dispară.
Nu ştiu nimic despre cei din spatele proiectului susŃinut de Zeitgeist, Venus
Project. Nu pot spune dacă există interese ascunse: mă întreb pentru că în general mi-
am cam pierdut încrederea în persoane, deşi sper cu adevărat ca acest lucru să se
schimbe; dar ştiu că situaŃia în care ne înfundăm nu mai poate continua. Şi indiferent
că îi spune Venus Project sau că i-am spune Earth Project, este clar că acesta este un
proiect realizabil şi, la urma urmelor, perfectibil, chiar dacă acum pare utopic; este
greu de imaginat, într-adevăr, pentru că nu am mai trăit într-o asemenea lume. Ce e
important este că avem resursele necesare şi tehnologia - după cum a evoluat pînă
astăzi ne putem da seama că, fără îngrădirea sistemului axat pe profit, ar cunoaşte o
dezvoltare explozivă - care să ne asigure tuturor acoperirea necesităŃilor de bază, pe
lîngă aer şi apă: mîncare şi adăpost.
Întotdeauna, dovadă stau şi gîndurile mele publicate18, m-am întrebat: ce
anume ne face să fim fericiŃi? De ce avem într-adevăr nevoie? Fiindcă există astăzi
atîtea nevoi create artificial, prin strategii de marketing, aşa de subtil încît nu mai
facem diferenŃa dintre ele şi cele într-adevăr necesare. Dacă stăm şi gîndim la rece, nu
avem cu adevărat nevoie decît de cele de mai sus, şi încă de ceva important: iubire.
Nu trebuie să facem decît o schimbare în conştiinŃa noastră: de la ură la iubire.
Dacă vom reuşi să îndepărtăm toate prejudecăŃile învăŃate despre cît de diferiŃi
sîntem, vom înŃelege că sîntem una: o singură specie, că sîntem oameni cu toŃii şi că
doar împreună vom putea supravieŃui pe acest Pămînt. Altfel, o să devenim aproape
toŃi sclavi, iar întreaga lume un imens sistem MLM, în care doar cei din vîrful
piramidei sînt singurii şi adevăraŃii beneficiari.

TranziŃia de la sistemul acesta monetar la unul bazat pe resurse nu va fi una

uşoară, nici nu se va putea face probabil atît de paşnic cum ar vrea realizatorii
proiectului, pentru că instituŃiile nu o să se închidă de bunăvoie, însă oricum se va
realiza: ar trebui să o începem acum. Altfel, nu o să ne fie prea bine. Deja nu ne este.

Dorin David

1
filme disponibile legal şi gratuit, pe http://www.zeitgeistmovie.com; linkurile directe pentru limba
română: http://video.google.com/videoplay?docid=-25494978656335996 şi
http://video.google.com/videoplay?docid=2717678283852040582
2
această interpretare este eronată, Luna fiind întotdeauna cea considerată că „moare” şi „învie”; cf.
Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Humanitas, 1992
3
pe scurt se poate vizita: http://en.wikipedia.org/wiki/Age_of_Aquarius#cite_note-0; pentru relaŃia
complexă cu religia, vezi de ex: Sarah M. Pike, New Age and Neopagan Religions in America,
Columbia University Press, 2004
4
pentru detalii, pot fi consultate lucrările: Mircea Eliade, Istoria credinŃelor şi ideilor religioase, vol. I
şi II, Editura ŞtiinŃifică, 1991; Eliade. Culianu, DicŃionar al religiilor, Humanitas, 1993
5
http://www.irs.gov/app/understandingTaxes/whys/thm02/les03/media/lp_thm02_les03.pdf
6
http://www.thepriceofliberty.org/04/04/16/greenslade.htm
7
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e1/Lusitania_warning.jpg
8
http://www.foxnews.com/story/0,2933,100474,00.html
9
http://www.vietnamwar.com/
10
vezi şi http://antiue.wordpress.com/2008/01/03/uniunea-nord-americana-o-noua-ue/
11
deja pe internet este plin de zvonuri despe acesta – la o căutare pe Google, în limba română:
„Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1.530.000 pentru guvern mondial”; în limba engleză: „Rezultatele 1
- 10 din aproximativ 169.000.000 pentru world government”; iar de la zvonuri la realitate nu mai este
decît un pas
12
http://www.realnightmare.org/
13
http://www.rfidjournal.com/article/articleview/1951/1/132/
14
http://www.swc.net/healthcare/security-verichip.tpl
15
http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/1981026.stm
16
încă în prima mea carte publicată am încercat să arăt asta: „să nu uităm deci că munca nu te face liber
ci este cel mai mare blestem la care omul a fost supus vreodată”, vezi Dorin David, Anarhic, Paralela
45, 2001
17
vezi John Perkins, Confesiunile unui asasin economic, Litera InternaŃional, Bucureşti, 2007
18
Anarhic, Paralela 45, 2001; Puzzle, Cuvinte româneşti, 2004; Gnosticii – încă inedit