U.S. – E.U.

ECONOMIC RELATIONS IN THE CONTEXT OF ECONOMIC

GLOBALIZATION

Gabriel-Andrei Donici
„Alexandru Ioan Cuza” University, Iasi
Andreea Maha
„Alexandru Ioan Cuza” University, Iasi

Abstract: Traditionally, U.S. and E.U. are the major economic forces in the world. Today, in the context
of economic globalization, relations between the U.S. and E.U. continue to guide the world. Yet the economic
crisis and the rise of third world countries are affecting their global share.

Key words: globalization, world power, trade flows, multinationals, investment funds
JEL Classification: F15, F02, F50

Încă de la apariţia primelor forme de organizare socială au existat state care s-au impus drept
actori principali ai scenei internaţionale. În calitate de centre de putere, acestea au modelat şi influenţat
diversele sectoare ale sistemului internaţional (la nivel politic-teritorial, geopolitic, (geo) economic,
militar, cultural, etc.).
Blouet (2001, p. 7 citat de Dobrescu, 2003) afirma că „Fiecare putere a fost concepută ca
unitate politică a cinci componente, putând fi privită: din punct de vedere geografic, etnic, economic,
social şi juridic;”. De altfel, marile puteri mondiale şi-au menţinut şi accentuat statutul prin dominaţii
de tip economic, politic, militar sau ideologic.
Comerţul internaţional, investiţiile directe şi indirecte în alte ţări precum şi producţia pentru
pieţele externe au determinat creşterea nivelului de interconectare a economiilor la nivel internaţional.
Totuşi, astăzi, ca şi în trecut, pe plan internaţional, contribuţia statelor diferă, ceea ce conferă
economiei internaţionale un caracter polarizat.
În fapt lumea a evoluat în timp de la un caracter unipolar, caracterizat prin dominaţia unei
singure mari puteri (Olanda secolului al XVII-lea, Marea Britanie în secolele XVIII-XIX, Franţa
sfârşitului de secol XIX, Germania începutului de secol XX), la unul bipolar (lumea dominată de cei
doi poli nucleari, S.U.A. şi U.R.S.S.).

1 

 
 Relaţiile economice internaţionale actuale se desfăşoară în cadrul unui sistem triunghiular,
denumit în literatura de specialitate, Triada economică, din care fac parte S.U.A., Uniunea Europeană
şi Japonia. S.U.A. şi U.E. formând, de altfel, şi cel mai mare parteneriat comercial bilateral din lume.

1. Fluxurile Comerciale
 
Schimburile comerciale internaţionale constituie cea mai veche şi importantă componentă a
relaţiilor economice dintre ţări. Economia mondială s-a bazat pe comerţul între naţiuni. Deşi
conexiunile între state sunt numeroase, depăşind categoria economicului, fluxurile comerciale
reprezintă cea mai însemnată conexiune prin valoarea, amploarea geografică şi varietatea structurală a
tranzacţiilor. Creşterea exporturilor şi a importurilor atestă procesul de globalizare, în dimensiunea
comercială a acestuia (Işan, 2004, p. 220).

Grafic nr 1 Volumul mondial al exporturilor de marfă 1965-2009

(schimbările procentuale anuale)

Sursa: WTO: 2010 Press Releases

Criza economică a afectat volumul mondial al exporturilor de mărfuri; astfel, după cum se poate
observa şi în graficul de mai sus, scăderea volumului comercial a fost cea mai mare din ultimii 40 de
ani.

2 

 
 Tabelul nr. 1 PIB şi comerţul de bunuri în 2006-2009
(schimbările procentuale anuale la preţuri constante)
PIB Exporturi Importuri
2006 2007 2008 2009 2006 2007 2008 2009 2006 2007 2008 2009
U.E. 2,8 2,8 0,7 -4,2 10,5 4,0 -0,1 -14,8 5,5 4,1 -0,8 -14,5
S.U.A 3,0 2,1 0,4 -2,4 7,5 6,7 5,8 -13,9 7,0 1,1 -3,7 -16,5
Sursa: World Trade Report 2010 şi WTO: 2010 Press Releases

Din tabelul de mai sus se poate remarca că, începând cu anul 2008, ca efect al crizei, s-a frânat
creşterea economică din cele două mari puteri (P.I.B.- ul din ambele ţări a cunoscut o creştere
inferioară celei din 2007 şi celei din 2006). De asemenea, cele două ţări şi-au văzut afectate şi ratele
exportului: pentru S.U.A. valoarea exportului şi a încetinit creşterea faţă de 2007 iar pentru Uniunea
Europeană creşterea a fost mult mai redusă decât cea din 2007 sau cea din 2006. Scăderea s-a făcut
simţită şi în cazul importurilor.
Efectele majore ale crizei s-au făcut simţite în anul 2009, când P.I.B. al S.U.A. a scăzut cu
2,4%, iar cel al U.E. cu 4,2%. Efecte au fost şi mai accentuate în cazul ratelor exporturilor,
înregistrându-se scăderi de 14,8% în U.E. şi de 13,9% în S.U.A.. Scăderea importurilor a fost, în 2009,
de 14,5% în cazul U.E. şi de 16,5% în cazul S.U.A..

Grafic nr. 2 Exportul şi importuri de mărfuri al UE şi al S.U.A. Ianuarie 2006 – Februarie 2009 (miliarde
$)

3 

 
 În urma crizei, în ambele părţi s-a înregistrat o diminuare a deficitului comerţului cu bunuri.
Cea mai mare diminuare a deficitului a fost înregistrată Uniunea Europeană.

Tabel nr. 2 Comerţul mondial de mărfuri 2009

(miliarde $ şi %)
Exporturi Importuri
Valoarea Schimbarea procentuală anuală Valoarea Schimbarea procentuală anuală
2009 2005-09 2007 2008 2009 2009 2005-09 2007 2008 2009
Lumea 12 147 4 16 15 -23 12 385 4 15 16 -24
S.U.A. 1 057 4 12 12 -18 1 604 -2 5 7 -26
U.E. 4 567 3 16 11 -23 4 714 3 16 12 -25
Sursa: WTO: 2010 Press Releases

Comerţul mondial de mărfuri a cunoscut creşteri atât în S.U.A., cât şi în U.E. până în anul 2008.
În 2009 au scăzut puternic atât comerţul mondial de mărfuri, cât şi cel al S.U.A. şi al U.E. Cu o singură
excepţie toate diminuările au fost de peste 20%.

Tabel nr. 3 Valoarea importurilor Uniunii Europene

An 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Importuri U.E. 743.30 992.70 979.14 936.97 935.25 1027.54 1179.85 1351.74 1434.0 1565.0
(miliarde €)
Importuri din 165.86 206.28 203.30 182.62 158.12 159.37 163.80 175.5 181.6 186.9
S.U.A.
Ponderea 22.3 20.8 20.8 19.5 16.9 15.5 13.9 13.0 12.7 11,9
Importurilor din
SUA (%)
Rata Importurilor - - 1.5 0 - 1.3 - 2.6 - 1.4 - 1.6 - 0.9 - 0.3 -0,8
din SUA (%)
Sursa: World Trade Report 2007 şi WTO: 2010 Press Releases
 
În tabel sunt evidenţiate valorile importurilor Uniunii Europene din anii 1999-2008. Valoric,
importurile totale ale Uniunii Europene, au cunoscut un ritm ascendent, din anul 1999 până în 2008
importurile crescând de la 743.30 miliarde € la 1425.95 miliarde €. Această creştere se explică, în
special, prin majorarea numărului de membri ai Uniunii.
Ponderea importurilor UE din S.U.A. nu a urmat tendinţa generală a celor totale ci a cunoscut o
evoluţie descendentă. Aceasta a scăzut de la 1,5% în anul 2000 şi 2001, la 0,3% şi 0,8% în 2007 şi
2008.

4 

 
 Tabel nr. 4 Trenduri comerciale anuale în U.E. (importuri)
(valoare milioane € şi variaţii %)
2005 2006 2007 2008 Ian - Iul 2009
Valoare 05/04 Valoare 06/05 Valoare 07/06 Valoare 08/07 Valoare 09/08
U.E. 1179,569 14,8 1352,787 14,7 1434,010 6,0 1565,034 9,1 690,533 -25,3
S.U.A. 163,511 2,6 175,547 7,4 181,594 3,4 186,887 2,9 97,560 -12,1
Sursa: WTO: 2010 Press Releases

În ceea ce priveşte trendurile comerciale se remarcă, din tabelul de mai sus, faptul că, după o
perioadă consecutivă de 4 ani în care s-au înregistrat creşteri valorice şi procentuale ale importurilor, în
prima jumătate a lui 2009 acestea au cunoscut o scădere puternică. Comparativ cu prima jumătate a lui
2008, importurile U.E. s-au redus cu 25,3%, iar ale S.U.A. cu 12,1%.

Tabelul nr. 5 Valoarea exporturilor Uniunii Europene

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Exporturi UE 683.08 849.74 884.71 891.90 869.24 952.93 1053.20 1160.10 1241.50 1306,5
(miliarde €)
Exporturi către SUA 187.00 238.20 245.59 247.93 227.28 235.50 252.85 269.10 261.50 250.0

Ponderea Exporturilor 27.4 28.0 27.8 27.8 26.1 24.7 24.0 23.2 21.1 19.1
către SUA (%)
Rata exporturilor spre +0.6 -0.2 -0.2 -1.7 -1.4 -0.7 -0.8 -2.1 -2
SUA (%)
Sursa: World Trade Report 2007 şi WTO: 2010 Press Releases 

Exporturile totale ale Uniunii Europene au cunoscut un ritm ascendent în intervalul anilor 1999-
2008. Astfel, de la valoarea de 683.08 miliarde Euro înregistrată în anul 1999, s-a ajuns la circa 1306.5
miliarde € în anul 2008.
Ponderea exporturilor Uniunii către S.U.A., în totalul exporturilor, din intervalul menţionat, au
cunoscut o creştere, într-o primă fază, urmată de o scădere pentru restul anilor. Astfel, în anul 1999 rata
exporturilor a crescut cu 0.6%. Din anul 2000 exporturile au scăzut an de an de la 0.2% în anul 2001,
până la anul 2007, când s-a înregistrat cea mai drastică scădere, 2.1% faţă de anul anterior. În 2008
scăderea s-a diminuat comparativ cu 2007, dar a fost în continuare semnificativă 2%.

5 

 
 Tabel nr. 6 Trenduri comerciale anuale în U.E. (exporturi)
(valoare milioane € şi variaţii %)
2005 2006 2007 2008 Ian - Iul 2009
Valoare 05/04 Valoare 06/05 Valoare 07/06 Valoare 08/07 Valoare 09/08
U.E. 1052,720 10,5 1160,101 10,2 1241,498 7,0 1306,549 5,2 622,543 -19,4
S.U.A. 252,683 7,3 269,144 6,5 261,484 -2,8 249,959 -4,4 120,088 -19,5
Sursa: WTO: 2010 Press Releases

În ceea ce priveşte trendurile comerciale se remarcă, din tabelul de mai sus, faptul că, pentru
Uniunea Europeană, după o perioadă consecutivă de 4 ani în care s-au înregistrat creşteri valorice şi
procentuale ale exporturilor, în prima jumătate a lui 2009 acestea au cunoscut o scădere puternică de
19,4%.
În cazul S.U.A., comparativ cu prima jumătate a lui 2008, exporturile U.E. s-au redus cu 19,4%,
iar cele ale S.U.A. cu 19,5%.

Tabel nr. 7 Balanţa comercială a UE în relaţie cu SUA

An 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Ian – Iul
miliarde € 21.14 31.92 42.30 65.31 69.16 76.13 89.05 93.77 80.34 63.07 22.53
Sursa: World Trade Report 2007 plus calcule proprii 

În relaţia Uniunii Europene cu S.U.A. balanţa comercială este una excedentară, valoarea
exporturilor către acestea fiind mai ridicată decât cea a importurilor, creşterea înregistrată fiind de la
21.14 miliarde € în 1999 la 93.77 în 2006. După 2006 excedentul comercial a cunoscut o tendinţă de
scădere. Astfel în 2007 s-a înregistrat un excedent de doar 80,34 miliarde €, iar în 2008 de doar 63,07
miliarde €.
Pentru anul 2009 nu sunt încă disponibile toate datele, dar în prima jumătate a anului excedentul
a fost de doar 22,53 miliarde €

Comerţul cu servicii

Serviciile au fost considerate, o lungă perioadă de timp, drept un domeniu cu slabă

productivitate, chiar o frână în calea dezvoltării economice. În prezent însă, conform majorităţii
specialiştilor, acestea au un rol important în creşterea economică şi a calităţii vieţii.

6 

 
 Comerţul internaţional de servicii este reprezentat de activităţile de export/import servicii,
respectiv de vânzări/cumpărări, care depăşesc efectiv frontierele vamale. Vânzarea şi cumpărarea de
servicii în afară impun deplasarea capitalului, a forţei de muncă şi a producătorilor.
Raportat la comerţul internaţional cu bunuri, comerţul cu servicii este format din: servicii
încorporate în bunuri (filme, cărţi); servicii complementare comerţului cu bunuri (transport,
manipulare, asigurări şi reasigurări, operaţiuni bancare, publicitate); servicii care se substituie
comerţului cu bunuri (franciză, leasing, reparaţii şi întreţinere); servicii care se comercializează
independent de comerţul cu bunuri (asigurări de persoane şi alte tipuri de asigurări non-marfare;
servicii contabile; servicii juridice; servicii medicale; etc.
De exemplu, în ceea ce priveşte exportul de servicii de transport pe primul loc în lume se află
Uniunea Europeană, cu o pondere de 45,70% din totalul mondial (în 2009), urmată de S.U.A. cu
14,19%.
În cazul importurilor de astfel de servicii, tot Uniunea Europeană deţine prima poziţie, cu un
procent de 42,66% din total, S.U.A. având o pondere de doar 10,62% din total.

Tabel nr. 8 Comerţul mondial de servicii 2009

(miliarde $ şi %)
Exporturi Importuri
Valoarea Schimbarea procentuală anuală Valoarea Schimbarea procentuală anuală
2009 2005-09 2007 2008 2009 2009 2005-09 2007 2008 2009
Lumea 3 310 7 20 12 -13 3 115 7 19 13 -12
S.U.A. 470 7 16 10 -9 331 4 8 8 -9
U.E. 1 513 7 21 11 -14 1 329 6 19 11 -13
Sursa: WTO: 2010 Press Releases

Criza şi-a spus puternic cuvântul şi în ceea ce priveşte comerţul cu servicii. Astfel, în 2009, s-au
înregistrat scăderi semnificative comparativ cu 2008: la nivel global (13% pentru exporturi şi 12%
pentru importuri), la nivelul S.U.A. (9% pentru exporturi şi tot atâta pentru importuri) şi la nivelul
Uniunii Europene (14% pentru exporturi şi 13% pentru importuri). De notat că, până la începutul crizei,
ritmul de creştere al exporturilor de servicii de transport a fost unul alert, UE înregistrând până în 2008
o creştere de 88% comparativ cu anul 2003.

7 

 
 2. Firme multinaţionale
 
Dacă privim relaţia U.E.-S.U.A. prin prisma marilor companii transnaţionale observăm că în
2009 în topul veniturilor înregistrate, pe primul loc se află cunoscutul conglomerat american General
Electric, din S.U.A..

Tabel nr. 9 Cele mai mari societăţi multinaţionale ale lumii în 2009

Sursa: Special Report: The Global 2000, 2009. 

În top 20 companii multinaţionale se află 8 firme din industria petrolieră, constructori de

autoturisme, 1 retailer, firme din domeniul bancar, utilităţi, telecomunicaţii şi conglomerate.,

8 

 
 În primele 20 firme din top, se află 7 companii din S.U.A. (5 din ele în top 10), 9 din U.E. (din
care 4 în top 10). Dacă ţinem cont de faptul că S.U.A. are 5 companii în top 10 putem afirma că S.U.A.
încă domină lumea din acest punct de vedere, depăşind Uniunea Europeană şi Japonia.
Încă din anii 90, în S.U.A., societăţile transnaţionale deţineau peste o treime din producţia
industrială, peste jumătate din comerţul exterior al ţării şi, pe lângă aceasta, aproximativ 80% din
licenţele pentru tehnologii noi în lumea capitalistă (Michel, 1994, p. 158).

3. Fonduri de investiţii

Un indicator important privind relaţiile economice dintre S.U.A. şi U.E., în contextul

globalizării, constă în starea fondurilor de investiţii.

Grafic nr. 3 Activele fondurilor de investiţii pe plan mondial (trilioane €)

Sursa: Worldwide Investment Fund Assets and Flows. Trends in the third Quarter 2009

Fondurile de investiţii mondiale au cunoscut în ultimii 3 ani şi jumătate o evoluţie fluctuantă.

Până în al 3-lea trimestru al lui 2007 tendinţa generală a fost una de creştere a valorii. Începând
cu trimestrul al 4-lea s-a înregistrat o scădere de la 18,21 trilioane de $ la 13,59 trilioane de $ în
trimestrul 4 din 2008. În 2009 s-a înregistrat o creştere temperată, ajungându-se la 15,28 de trilioane $
în trimestrul trei.

9 

 
 Grafic nr. 4 Activele fondurilor de investiţii pe plan mondial, cota de piaţă la sfârşitul trimestrului 2 din
2009

Sursa: Worldwide Investment Fund Assets and Flows. Trends in the third Quarter 2009

Conform Asociaţiei Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA), la sfârşitul

trimestrului 2 din 2009, fondurile de investiţii din S.U.A. şi Europa totalizau 80.1% din totalul
fondurilor mondiale (o scădere de 0,7% comparativ cu 2008).

Grafic nr. 5 Tipuri de fonduri de investiţii în trimestrele 2 şi 3 din 2009

Sursa: Worldwide Investment Fund Assets and Flows. Trends in the third Quarter 2009

La finalul trimestrului trei, activele totale ale fondurilor de investiţii se împărţeau astfel:
fondurile de acţiuni deţineau o pondere de 38% din total (în scădere cu 1% faţă de trimestrul doi),
fondurile de obligațiuni deţineau 19% (creştere cu 1% faţă de trimestrul doi), iar cele monetare
reprezentau 25% (în creştere cu 20% faţă de finalul lunii iunie), fondurile diversificate aveau 10% din

10 

 
total (în scădere cu 12%). Fondurile care nu se încadrează în niciuna din aceste categorii erau, la finalul
lunii iunie, în valoare de 8% (scădere cu 9%).

Grafic nr. 6 Activele fondurilor de acţiuni, de obligaţiuni, monetare şi diversificate, pe plan mondial
(miliarde €)

Sursă: Worldwide Investment Fund Assets and Flows. Trends in the third Quarter 2009 
 

În ceea ce priveşte situaţia principalelor tipuri de fonduri de investiţii din punct de vedere
valoric observăm că, în al treilea trimestru al anului 2009, s-a înregistrat o uşoară creştere în cadrul a
trei din cele patru categorii. Fondurile de acţiuni au crescut cu 0,701 miliarde euro, cele de obligaţiuni
cu 0,254 miliarde euro, cele monetare au scăzut cu 0,28 miliarde euro, iar cele diversificate au crescut
cu 0,147 bilioane euro.
În contextul crizei mondiale fondurile de investiţii din S.U.A. şi U.E. au fost cele a căror
activitate a fost cel mai grav afectată, iar greii din domeniul investiţiilor din S.U.A. (Kohlberg Kravis
Roberts, Carlyle Group, Goldman Sachs şi Morgan Stanley) au căutat să contracareze efectele crizei
prin alocarea a 250 de miliarde de dolari investiţiilor în infrastructura (Ziarul Financiar, 2008) din
S.U.A. şi din afara lor.

11 

 
 Grafic nr. 7 Evoluţia cursurilor euro-dolar şi dolar-euro în ultimii ani
 

Sursă: Global FX 22 March 2010

 
Tabel nr. 10 Rata de schimb EUR/USD

  2009 Q4  2010 Q1F  2010 Q2F  2010 Q3F  2010 Q4F 

EUR/USD  1.4321  1.35  1.40  1.40  1.45 
Sursă: Global FX 22 March 2010

În graficul evoluţiei cursului celor două monede putem observa că, în ciuda fluctuaţiilor din
ultimii 4 ani (cu tendinţe mai puternice de apreciere a euro şi depreciere a dolarului), rata de schimb a
ajuns la finele lui 2008 la niveluri asemănătoare celor de la începutul anului 2006. Apoi aceasta a urcat
în 2009 la un nivel de peste 1,5, pentru ca în 2010 să scadă spre 1,4 cu prognoze relativ stabile pentru
2010.

Tabel nr. 12 Prognoză a principalilor indicatori economici

  U.S.  Euro Zone 
%  2008  2009  2010F  2008  2009  2010F 
P.I.B. real  0.4 ‐2.4 2.5 0.6  ‐4.0  1.0
Rata inflației  3.9 ‐0.4 2.5 3.3  0.3  1.5
Rata şomajului  5.8 9.3 9.8 7.6  9.4  9.8
Rata dobânzii pe termen scurt  0‐0.25 0‐0.25 0‐0.25 2.50  1.00  1.00
Randamentul obligațiunilor pe 10 ani  2.21 3.84 4.20 2.95  3.39  3.80
Sursa: Global FX 22 March 2010
12 

 
 În ceea ce priveşte perspectivele principalilor indicatori economici ai S.U.A. şi ai U.E., după
scăderile înregistrate în 2009 în dreptul P.I.B., pentru 2010 este prognozată o creştere. De asemenea, se
prognozează creşteri ale randamentului obligaţiunilor în SUA şi zona europeană. Alţi indicatori pentru
care se prognozează creşteri sunt rata inflaţiei şi a şomajului.

4. Concluzii

Tradiţional, U.E. şi S.U.A. au fot principalii actori ai scenei internaţionale, dar dezvoltarea unor
state din lumea a III-a, deschiderea unor noi pieţe (e.g. China) şi efectele crizei economice, a făcut ca
ponderea superputerilor S.U.A. şi al U.E., în total, să scadă.
Astfel, chiar dacă cele două puteri continuă să fie aibă o importanţă majoră în economia
mondială, ponderea lor în total este mai mică.
În ciuda scăderii ponderii deţinute, trebuie totuşi remarcat că, valoric, relaţiile dintre U.E. şi
S.U.A. sunt şi vor fi şi în continuare motorul economiei mondiale. De altfel, pentru 2010, este
prognozată o uşoară revenire a economiei în ambele ţări.
Faptul că S.U.A. şi U.E. sunt cei mai mari jucători din lume face ca relaţiile dintre cele două ţări
să fie esenţiale pentru procesul de globalizare.

 
Bibliografie

1. Blouet, B. (2001), Geopolitics and Globalization in the Twentieth Century, Reaktion Books,
London.
2. Dobrescu, P. (2003), Geopolitica, Editura Comunicare.ro, Bucureşti.
3. Giplin, R. (2004), Economia mondială în secolul XXI. Provocarea capitalismului global,
Editura Polirom, Iaşi.
4. Işan, V. (2004), Tranzacţii comerciale internaţionale, vol I., Editura Sedcom Libris, Iaşi.
5. Michel, A. (1994), Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, Bucuresti.
6. ***  Botea, Ciprian, Ziarul Financiar, 5.09.2008, Fondurile şi băncile de investiţii americane se
orientează spre infrastructură
7. ***External and intra-European Union trade Monthly statistics — Issue number 12/2009, ISSN
1725-700X, Eurostat Statistical books
13 

 
 8. *** Special Report: The Global 2000 (2009), Forbes, disponibil pe
http://www.forbes.com/lists/2009/18/global-09_The-Global-2000_Rank.html [accesat la
15.03.2010].
9. *** Worldwide Investment Fund Assets and Flows Trends in the third Quarter 2009, disponibil
pe
http://www.efama.org/index.php?option=com_docman&task=doc_download&gid=1100&Itemi
d=-99, [accesat la 15.03.2010]
10. *** WTO: 2010 Press Releases; Press/598; 26 March 2010; International Trade Statistics:
Trade to expand by 9.5% in 2010 after a dismal 2009, WTO reports disponibil la
http://www.wto.org/english/news_e/pres10_e/pr598_e.htm [accesat la 17.03.2010].
11. ***Global FX, apărut pe data de 22 martie 2010, preluat de pe www.hangseng.com [accesat pe
24.03.2010].
12. www.efama.org (European Fund and Asset Management Association)
13. www.euractiv.ro
14. www.forbes.com,
15. www.unctad.org
16. www.wto.org
17. www.zf.ro

14