P. 1
miorita-balada populara

miorita-balada populara

5.0

|Views: 1,932|Likes:

More info:

Published by: Alexandra Light No Sugar on Nov 28, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2015

pdf

text

original

Miorita-balada populara

Balada „Mioriţa” este o capodoperă a literaturii populare româneşti, „este cea mai frumoasă epopee pastorală din lume” după afirmaţia lui Alecu Russo, cel care a descoperit-o. Ea a fost publicată de Vasile Alecsandri în volumul „Poezii populare ale românilor” (1852). Balada populară este o specie a genului epic, care prezintă o întâmplare din trecutul îndepărtat sub forma unei acţiuni simple, cu un număr mic de personaje, prezentate de obicei în antiteză şi în care realul se împleteşte cu fabulosul. Deşi opera literară „Mioriţa” este o îmbinare ingenioasă de elemente epice ,lirice şi dramatice, ea aparţine genului epic, având trăsăturile lui specifice. Autorul anonim îşi exprimă indirect ideile şi sentimentele prin intermediul acţiunii şi al personajelor. Întâmplările relatate sunt situate în timp şi spaţiu ca în orice operă epică. Acţiunea se petrece toamna ,în momentul transhumanţei, într-un spaţiu de o frumuseţe neasemuită: „Pe-un picior de plai /Pe-o gură de rai”. Chiar dacă unele dinte întâmplări sunt ipotetice, ele se constituie în subiect al unei opere literare. În expoziţiune se prezintă locul şi timpul acţiunii, precum şi personajele-cei trei ciobani care vin din regiuni diferite. Intriga cuprinde complotul urzit de ciobani şi destăinuit de mioară stăpânului ei. Odată cu desfăşurarea acţiunii, întâmplările trec din planul real într-un plan fantastic în care totul se află sub semnul eventualităţii. Balada se transformă într-un monolog liric prin care sunt exprimate dorinţele testamentare. Ciobănaşul o roagă pe mioriţă să-i îndeplinească ultimele dorinţe: să fie îngropat de cei doi ciobani, să-i pună la cap fluierele dragi, să ascundă celorlalte oi moartea sa şi să le-o înfăţişeze ca pe o nuntă de proporţii cosmice. Punctul culminant-ca intensitate a sentimentelor-este apariţia măicuţei bătrâne care îşi caută fiul şi, îndurerată, îi face un portret de o frumuseţe neasemuită. Deznodământul baladei lipseşte în planul acţiunii, întrucât moartea ciobănaşului este ipotetică, dar în planul valorilor morale şi filozofice triumfă atitudinea de înţelegere superioară a sensurilor existenţei. „Mioriţa” este o baladă populară pastorală fiindcă narează evenimente dramatice din viaţa păstorilor. Fiind o creaţie populară are caracter anonim, oral, colectiv şi sincretic. Balada are personaje puţine. Unele sunt reale: cei trei ciobani şi măicuţa bătrână, altele sunt fabuloase: oiţa năzdrăvană. În „Mioriţa” apare motivul animalului năzdrăvan care îl ajută pe erou, ilustrat prin procedee artistice specifice: personificarea şi hiperbola. „Mioriţa” are câteva particularităţi care o diferenţiază de celelalte balade populare. Antiteza între personaje nu se mai realizează fiind înlocuită de zbuciumul sufletesc al eroului. Absenţa deznodământului în planul acţiunii estompează lupta dintre bine şi rău, specifică altor balade populare. Epicul este însoţit de elemente lirice şi dramatice care contribuie la exprimare unor sentimente ale personajelor aflate în situaţii-limită. Având în vedere acest raport între epic, liric şi dramatic se poate spune că „Mioriţa” este un adevărat poem filozofic despre atitudinea omului în faţa morţii. Balada „Mioriţa” este o creaţie epică în versuri care respectă versificaţia specific populară: rimă împerecheată şi monorimă, ritm trohaic şi măsura versurilor de 5-6 silabe.
Ciobanasul moldovean este personajul principal din balada populara "Miorita" si in acelasi timp un personaj mitic, deoarece el exprima, prin atitudinea lui, intelepciunea populara a acceptarii mortii ca pe un dat firesc al

/ Perisorul lui. incredintat ca dragostea dintre el si animalele sale este reciproca. o credinta populara ancestrala. petrecand lungile nopti instelate in mijlocul turmelor sale. Portretul fizic se realizeaza prin elementele descrierii potentate liric. ca "mura campului". acestea "or plange / Cu lacrimi de sange!". Prin mijloacele caracterizarii directe. Pasionat de meserie. prietenos si sensibil. latratul cainilor sai sau strigatul plangator al oilor sale". "mandru". amplificand astfel emotia cititorului.". menit sa sensibilizeze si mai mult pe cititor. / Ca la nunta mea / A cazut o stea". Desi tanar. aceea ca atunci cand cade o stea m6are un 6m: "Ca la nunta mea / A cazut o stea". Se poate concluziona ca portretul ciobanasului compune un personaj mitic. harnicia. cu delicatete sufleteasca. in eventualitatea mortii. portretul ciobanasului capata valente picturale. fiind preocupat de durerea sfasietoare pe care aceasta ar simti-o in eventualitatea mortii sale: "Iar la cea maicuta / Sa nu-i spui. imaginand o nunta cu elemente cosmice intre care se va reintegra prin nefiinta. mustacioara blonda ca "spicul graului". / Spuma laptelui.n. respectiv. neavand alta petrecere decat. Mihai Eminescu il vizualizeaza pe ciobanul mioritic ca pe "un pastor ratacit pe Carpati. Prin mijloacele indirecte ale caracterizarii. El este o fire blanda si iubitoare. Trasaturile fizice ale tanarului sugereaza totodata trasaturile lui morale.vietii umane. atat in zona sensibilitatii. cat si in aceea a priceperii si pasiunii sale pentru meserie. asemanator unui Fat^Frumos din basmele populare. draguta. care reies din gandurile si sentimentele ciobanasului. inzestrat cu cele mai alese trasaturi cu care putea impodobi folclorul pe un flacau reprezentativ pentru neamul romanesc. El strecoara aici. parul si ochii negri ca "pana corbului" si. imagineaza ca. fie prin metafore expresive pentru tinuta zvelta -"Tras printr-un inel". in eventualitatea mortii. are "oi mai multe". / Ochisorii lui. / Mustetioara lui. "cai invatati" si "caini mai barbati". ciobanasul este intelept.. el nu vrea ca mama sa afle despre steaua cazatoare. prin diminutivele folosite: "Mandru ciobanel / Tras printr-un inel? / Fetisoara lui. autorul anonim compune un portret de o frumusete impresionanta. Astfel. portretul ei . Trasaturile ciobanasului sunt exprimate fie prin epitete sugestive privind atitudinea barbateasca si curajoasa. de o neasemuita frumusete fizica si morala. care este "mai ortoman" (ortoman bogat in turme -n. prin caracterizare directa. din timp in timp. pentru ca in testamentul liric nu uita fluierasul "de fag". se sugereaza si alte trasaturi morale. Grijuliu si iubitor. Astfel. la inceputul baladei se mentioneaza. deoarece accepta moartea ca pe un final firesc al vietii. pe care doreste sa le aiba cu sine vesnic. / Mura campului!. intrucat trasaturile ciobanasului sunt vizualizate prin ochii mamei indurerate. dorinta lui este de a ramane alaturi de cei dragi. care constituie un simbol pentru sensibilitatea si duiosia sufletului. la care se adauga cu subtilitate duiosia si dragostea mamei.). Maicuta batrana Poetul anonim o plaseaza pe maicuta batrana intr-o secventa lirica de un dramatism sfasietor. / Spicul graului. in care cromatica se vizualizeaza expresiv si delicat prin intermediul metaforelor. ciobanasul nu se poate desparti nici de fluierele sale. De remarcat este alegerea de catre autorul anonim a unor elemente din natura pentru a contura trasaturile fetei: pielea este alba precum "spuma laptelui". "sa-mi aud canii" si sa fie ingropat "in strunga de oi". pe cel "de os" si pe cel "de soc". deoarece. "sa fiu tot cu voi". / Pana corbului. vrednicia ciobanasului.

"De toti intreband / Si la toti zicand". deoarece intelege complotul pus la cale de ciobanul ardelean si de cel muntean si poate sa-1 comunice stapanului. "negru zavoi". individualizandu-1 si prin monorima "-lui".in acelasi timp . sfatuindu-1 sa-si duca oile intr-un loc ascuns. semnificand."ochisorii" . Oita nazdravana ilustreaza motivul popular al unei teme foarte adesea manifestate in folclor. oita se framanta. "fetisoara". inainte de a-i demasca pe cei doi. in plan mitic. Mijloacele de caracterizare indirecta sugereaza durerea sfasietoare a maicutei y."De trei zilencoace / Gura nu-i mai tace / Iarba nu-i mai place" -. care incearca sa-si gaseasca baiatul: 1.si sa se protejeze cu ajutorul cainilor: "iti cheama s-un cane / Cel mai barbatesc / Si cel mai fratesc". "oita barsana"."Din ochi lacrimand"-. tainic -"La negru zavoi". indurerata si deznadajduita. fiind alcatuit prin mijloacele caracterizarii directe dintr-un singur element sugestiv. personificari -"soarele si luna / mi-au tinut cununa". Conceptia mitica foloseste miorita inzestrata cu puteri fabuloase pentru a ilustra . ca simbol al naturii inconjuratoare. Alt argument care vine in sprijinul increderii ciobanului in "cea miorita" este si folosirea diminutivelor cu valoare afectiva: "draguta mioara". .dorind sa-1 salveze de la eventuala pieire. care caracterizeaza aceasta secventa. prin varietatea figurilor de stil: metafore -"picior de plai". Miorita Miorita este un personaj secundar si un personaj fabulos. deoarece este inzestrata cu puteri miraculoase. il previne: "Ca l-apus de soare / Vreau sa mi teomoare / Baciul Ungurean / Si cu cel Vrancean!". sugerand afectivitatea materna ce atinge sublimul estetic si emotional. fapt ce denota ca ea este preocupata de a gasi solutii pentru iesirea din impas . "gura de rai". epitete oi "mandre si cornute". "perisorul". fiind construita ca un personaj secundar imaginar. constituind "elementul oracular".portretul ciobanului amplifica zbuciumul launtric al batranei. identifica un anumit pastor. Principala figura de stil prin care se defineste oita este personificarea. comuniunea spirituala ancestrala dintre om si animal. Portretul fizic este succint. Mioara nazdravana este iubitoare si credincioasa ciobanului. "lacrimi de sange"-. fapt ce reiese din menirea acesteia de a duce la indeplinire testamentul.tema folclorica a comuniunii ancestrale dintre om si natura. "mustetioara". ca pe un final de neevitat al vietii. Ea este umanizata. Trasaturile concrete ale infatisarii fiului. Limbajul artistic ilustreaza profunda sensibilitate a "romanului nascut poet". pe care maicuta le enumera. adica prevestitor al mortii. epitetul"batrana" si un detaliu tipic pentru portul popular. cel mai frumos chip barbatesc din intreaga literatura nationala. Oita este un simbol miraculos in balada si argumenteaza esenta mitologica a creatiei populare. poate. are o stare launtrica de neliniste.avand o pronuntata functie estetica. iar in plan real. caruia ii este devotata si. armonia perfecta dintre cioban si meseria sa. Portretul moral este dominat de suferinta cutremuratoare a mamei care-si cauta cu disperare fiul disparut. Mioara isi iubeste nespus de mult stapanul. "miorita laie". "preoti. "miorita laie. Alcatuit din a– diminutive "ciobanel". bucalaie"-. deoarece apare numai intr-o secventa a baladei. comuniunea desavarsita intre om si animal. "draguta". ea compune un portret induiosator fiului sau. Dativul etic argumenteaza si el loialitatea oitei si comuniunea ancestrala dintre om si animal. "cu braul de lana". simbolizata aici de animal.si dativul etic -"mi-au vazut" . batrane . care este. ea fiind cea mai apropiata si de incredere fiinta pentru tanarul aflat in situatie limita.

"s-ar strange". muzicalitate grava si sensibilitate emotionala. "perisor". "fetisoara".muntii mari". precum si formele populare ale viitorului verbelor -"de-o fi". care confera versului o tonalitate melancolica. "fluieras". "plavita". cuvinte populare cu iz arhaic -"ortoman". "Miorita" concentreaza profunda spiritualitate romaneasca si da nastere marilor creatori ai literaturii noastre: Mihai Eminescu. "maicuta". "miorita". Prozodia este reprezentata de ritmul trohaic. Nichita Stanescu. rima imperecheata si monorima si masura de 7-8 silabe. lautari"-. Lucian Blaga. Mihail Sadoveanu. "paseri. "bolnavioara". Mircea Eliade. dimitiuii^populare -"ciobanel". Considerata de Mihail Sadoveanu "drept cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru". Mioriţa este o capodoperă a literaturii populare definitorie pentru spiritualitatea românească. "strunga"-. . "barsana". "daca-i intalni". "mustetioara".

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->