P. 1
Morometii-eseu

Morometii-eseu

5.0

|Views: 8,621|Likes:
Published by andra_miti

More info:

Published by: andra_miti on Nov 28, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/11/2015

pdf

text

original

Morometii- eseu de argumentare Obiectivitatea, ca deziderat al prozei romaneşti în care factorul estetic primează, a fost impusă în literatura română

aproape ca literă de lege în perioada interbelică şi promovată şi în perioada postbelică. Literatura postbelică va sta sub semnul politicului, influenţa acestuia generând o stratificare în toate genurile. Sub influenţa acestui cadru istoric se vor afirma trei direcţii: prima vizează scriitorii care vor continua tradiţia interbelică G.Călinescu, M.Sadoveanu, T.Arghezi, LBlaga, aceştia păstrând ridicată ştacheta valorilor şi reuşind să ofere astfel un termen de comparaţie. A doua direcţie este reprezentată de „subcultură", „subliteratură", adică literatura „proletcultistă” cum a numit-o N.Manolescu, aceasta integrând scriitori care s-au afiliat puterii şi care creează opere în care valoarea estetică a dispărut, primând politicul. A treia direcţie integrează poeţi şi scriitori care vor apela la un stil conotativ, subliminal din nevoia de a păcăli cenzura: N.Stănescu, M.Sorescu, Ana Blandiana, M.Dinescu, M.Preda. Marin Preda debutează în anul 1941 cu schiţa „Salcâmul" în ziarul „Timpul", schiţă care va fi integrată ulterior în volumul de nuvele „Întâlnirea din pământuri", alături de „Colina", „Calul" opere care reprezintă elemente hipotext pentru romanul „Moromeţii". Fiind o specie literară a genului epic în proză, de mărime substanţială, complexă în raport cu celelalte specii literare înrudite, prin dezvoltarea de regulă a unei problematici grave, cu o naraţiune fictivă în care acţiunea dominantă bazată numai pe evenimente reale se desfaşoară pe mai multe planuri, fiind susţinută de numeroase personaje bine individualizate, antrenate de o intrigă complicată, opera “Morometii” este un roman. Un prim argument care coroboreaza statutul de roman obiectiv este reprezentat de tema romanului care presupune angrenarea in social, primul volum prezentand societatea rurala interbelica, avand ca subteme: familia, copilaria, scoala, timpul, raportul dintre individ si timp si cel dintre taran si pamant. In al doilea volum este prezentata societatea rurala postbelica avand ca subteme colectivizarea si caracterul agresiv al acesteia, iubirea si raportul dintre individ si istorie. Al doilea argument care valideaza caracterul de roman obiectiv vizeaza conflictul, un factor important in desfasurarea actiunii unei opere epice sau dramatice ce consta in ciocnirea de interese, fapte, caractere intre doua personaje sau grupuri de personaje. Tipul de conflict prezent in aceasta opera este conflictul de tip manifest exterior intre fratii vitregi din familia Moromete, intre Moromete si fiii cei mari, intre taranul bogat si cel sarac, intre reprezentanti ai autoritatilor si taran, dar este prezent si conflictul interior: dorinta de sintalitate a familiei si incapacitatea lui Ilie Moromete de a intelege inversunarea fiilor celor mari. Un alt argument in sprijinul ideii ca opera literara “Morometii” este un roman obiectiv il reprezinta modul de abordare a temei social-taranesti pe tot parcursul diegetic. In ambele
1

a universului autogenerator. jocul calusarilor. crezand ca ea singura putea sa aiba grija de cei trei si din aceasta cauza a facut tot posibilul pentru a-i starni impotriva propriei familii. o destramare. ii bate pe cei doi. cand Ilie Moromete se hotaraste intr-o dimineata sa taie salcamul din spatele gradinii pentru a-l vinde vecinului sau. tata?”. copii dintr-o casatorie anterioara a lui Ilie cu Radita. Astfel. personajul principal. scena secerisului. Paraschiv. dupa ce afla de la Scamosu ca Achim nu se va mai intoarce cu oile si cand observa ca Paraschiv si Nila nu il mai asculta spargand lada cu zester a fetelor. Nila si Achim. culegerea roadelor pamantului fiind un moment de bucurie. bautul aldamasului. este punctata schimbarea lui 2 . actual sotie. reprezentand trainicia Morometilor. de interogative retorica “Salcamul asta?” si de reactiile oamenilor: “De ce-ai taiat salcamul. Alta scena cheie din desfasurarea actiunii este reprezentata de adunarea de la fieraria lui Iocan. Se observa faptul ca printer grijile gospodariei taranesti isi face loc si contemplarea filosofica a lucrurilor. mama Titei. in expozitiune se individualizeaza ca scena cheie cina dintre membrii familiei Moromete din capitolul al patrulea. ilustrata prin familie. reprezentat de ultimul capitol. a Ilincai si a lui Niculae si alti trei baieti. de a fugi de acasa. Guica nu a fost niciodata de accord cu cea de-a doua casatorie a fratelui ei. iar prabusirea lui anunta un sfarsit. asezati la “o masa joasa si rotunda”. Faptul ca Ilie Moromete. si care i-a convins pe baieti ca ei muncesc doar pentru a o intretine pe mama lor vitrega. care pleaca a doua zi de acasa. ai ajungand sa-i urasca pe Catrina si pe copiii ei din cauza surorii lui Moromete. Salcamul se valideaza astfel ca un “axis mundi”-Mircea Eliade. simbol a carui signaletica dominant este cea a perfectiunii. o modificare de ierarhii in lumea acestora. “statea parca deasupra tuturor” evidentiaza autoritatea sa asupra sotiei si copiilor. poreclita si “Guica”. bocitul ritualic. Tudor Balosu. Aceasta din urma prezinta aspecte din viata satului traditional. realizandu-se o adevarata monografie a obiceiurilor si ritualurilor statornicite aici din timpuri stravechi. taranul avand inca placerea de a vorbi si dorinta de a evada din cotidian prin “politica”. taranime si drama ei istorica. In desfasurarea actiunii volumului intai mai sunt cuprinse si scena foncirii. care este constituita din Catrina. ce murise. Odata cu taierea arborelui incepe si declinul familiei anticipat in acest chip de o drama in lumea vegetala. aceasta adunare validandu-se ca un cenaclu “sui generis” si ca o ”stoa taraneasca”. acest statut fiind demonstrat de prezentarea initiala a importantei salcamului in viata satului: “Toata lumea cunoastea acest salcam”. unde se strangeau aproape toti barbatii din sat pentru a citi din ziare si a discuta despre evenimentele politice. Maria. Salcamul are valoare premonitorie. Desfasurarea actiunii debuteaza cu capitolul al 12-lea. statutul sau de cap al familiei.volume este prezentata lumea satului romanesc din Campia Dunarii. Punctul culminant este reprezentat de faptul ca Ilie Moromete. In deznodamant. Nila si Achim. Intriga romanului integreaza dorinta celor trei frati Paraschiv. Al doilea epitet din aceasata asertiune asimileaza simbolul cercului.

cuprinzand foarte multe scene retrospective. In desfasurarea actiunii Niculae pleaca la o scoala de partid. In expozitiune lectorii afla din scenele retrospective ca sora lui Moromete a murit.C. mai intai in capitolul al unsprezecelea fancadu-se apologia lui de catre alte doua personaje: Ilinca si Alboaica. întrucât numele sau se regăseşte si în titlul operei. Mantarosie. 3 . Volumul al doilea este mult mai dens ca informatie. la o sera din Mogosoaia.Moromete care. Prosopografia personajului este realizata in mod direct prin asertiunile naratorului: “era capul unui om care se uita parca in jos… nasul se prelungea din fruntea boltita in jos spre barbie. drept si scurt cu ceva din linistea ganditoare a fruntii. Incep sa izbucneasca in viata societatii rurale intamplari si conflicte majore. Al patrulea argument pertinent in statutarea acestei opere ca roman obiectiv este evidentiat de modul de individualizare a personajelor. Ilie Moromete este construit pe baza a doi parametri: ca instanţă narativă si ca referent uman. Nila si Achim. Ca referent uman. sorginta precara a celor ce se inscriau. vazandu-si daramate idealurile. faptele reprobabile comise de cei care intrau in partid. iar ironia acerba a prozatorului se valideaza prin mai multe procedee. central. primul taran filosof al literaturii romane.-ului: Gogonaru. In punctual culminant naratorul da un indiciu ca tanarul Niculae Moromete. ca Niculae nu mai este lasat sa mearga la scoala. dar si mult mai discursiv.C.”. deoarece tatal sau incearca sa stranga cat mai multi bani pentru a-i aduce acasa pe Paraschiv. Zdroncan. Intriga celui de-al doilea volum integreaza critica la adresa celor care promoveaza ideologia comunista si care este ascunsa ascunsa in subtext. Eforturile acestuia si descinderea la Bucuresti sunt in zadar. precum: numele derizorii ale celor care se afiliaza P. fiind un personaj principal datorită ocurenţei sale pe parcursul discursului narativ. Deznodamant celui de-al doilea volum integreaza scena mortii lui Ilie Moromete. eponim. nu mai merge la intrunirile din poiana lui Iocan si nu mai saluta ca inainte. “tridimensional” deoarece evoluează pe parcursul diegezei. deoarece acestia trei nu accepta sa se intoarca in sat. episodul mortii fiind de marime redusa pentru a se crea puternica impresie ca se vorbeste despre o veritabila “gesta” si nu despre banale sau prozaice evenimente din viata unui taran. Nila murind la scurt timp in razboi la Cotul Donului. ajuns inginer horticultor. Ouabei.R. Spre deosebire de portretul fizic. personajul beneficiază atât de un portret fizic. precum si infatuarea activistilor de partid si dorinta de a epata prin crearea unor cuvinte inexistente: “fortamente”. determinat doar de un eveniment iesit din comun. in special a personajului Ilie Moromete. datorită rolului important pe care il are în transmiterea mesajului operei. el afiliandu-se P.-ului numai din considerente intelectuale. Primul parametru vizeaza incadrarea sa estetica intr-un anumit tipar. Ilie al Mariei lui Usturoi violand o fata.R. Ca orice personaj literar. pe care individual nu le poate anticipa si care reusesc sa dezechilibreze existenta imediata a acestuia. protagonist deoarece el centrează diegeza. revenea in sat foarte rar. cât şi de unul moral.

In cadrul tiparului narativ auctorial. Moromete se dovedeste a fi un bun cunoscator al limbii romane avand capacitatea de a jongla cu cuvintele pentru a scapa dintr-o situatie posibil neconvenabila. gesturile lui vor fi comentate de catre toti. coleric-Paraschiv. pentru ca ulterior sa se revina succesiv la aceste aspecte. “Tu-ti adineaurea matii”. In cazul in care aceasta abatere este voita. Ilie Moromete este un autentic model parenetic pentru consateni. ceea ce presupune ca fiecare capitol este afectat unui alt personaj. “Dimineata”. “Curentul”. reprezentata de imprecatii populare: “Pe ma-ta si pe tine chiorule”. naratorul ştiind atât cât personajul central. fiecarui detaliu fizic corespunzandu-i unul de profil moral. cea mai des uzitata fiind cea a “contrapunctului”. de apelative populare: “fa” sau de tabuizare: “Iacacine”. inteligenta iesita din comun si spiritul jucaus. pronumele la persoana intai al unui plural inclusiv marcheaza solidaritatea naratorului cu poporul sau. caracterul autoritar. razboiul izbucni la granita noastra […] si ne lua si pe noi”. de o rautate gratuita-Guica.ethopeea personajului este ampla. Pe parcursul romanului se observa prezenta multor tehnici narative modern. Fire autoritara. având o viziune de ansamblu asupra universului ficţional si omniprezent. perspectiva narativă este heterodiegetică. care este un continuator al tatalui. caracterul meditativ. stand mai aproape de realitate decat de fictiune. stie ca vorbele. El are tot timpul constiinta ca se produce in fata unui public. Ironia ascutita. unele trasaturi fiind sugerate prin intermediul prosopografiei. fapt demonstrat de utilizarea tehnicii instantaneelor sincrone. Ilie Moromete este “capul familiei” numeroase. iar focalizarea este “internă-fixă”. onestitatea. fermitatea personajului. natang-Nila. Un alr procedeu modern este si intertextualitatea prin intermediul caruia se insereaza titluri de ziare: “Miscarea”. bogat-Tudor Balosu. revoltat-Tugurlan. deoarece naratorul cunoaşte deznodământul. In descrierea casei lui Balosu este uzitata tehnica descrierii balzaciene. Un argument care valideaza caracterul de roman obiectiv vizeaza modul inedit de constructive a discursului narativ. intre membrii familiei. “Cinenupoate”. naratorul este extradiegetic nefiind implicat in acţiune. unei alte familii sau unui alt aspect al realitatii. greu de tinut in frau. fiindcă întâmplările sunt narate la persoana a treia. bigot-Catrina. fiind gata sa explodeze. tiparul narativ prezent în această operă fiind cel auctorial. In romanul “Morometii”. felul sau de a face haz de necaz contureaza un personaj aparte intre taranii literaturii romane. In volumul al doilea este prezenta o abatere de la acest tipar si aceasta perspectiva: “Un an mai tarziu. Astfel. pe langa taranul filosof mai sunt prezente si alte tipuri de tarani: raisonneur-Niculae. avand in vedere si conflictele ce mocneau. naratorul uzitand tehnica interpretarii fiziognomonice: se deduce propensiunea telurica a lui Moromete. Alte elemente de 4 . heterodiegetic. deoarece narează la persoana a treia omniscient. echivalenta cu viziunea “impreuna cu”. aceea de a explica un cuvant pe care nu il cunoaste. Autenticitatea romanului este conferita si de o oralitate de tip neprotocolar.

comportament şi problematică specifice.. indiferent de epoca sau curentul în care au fost integraţi. ca instanţă narativă. în care formele oralitaţii coexistă cu cele scriptice. pregnant. FEMEIA / ŢĂRANUL / INTELECTUALUL Personajul literar. Perioada …. „fiinţă de hârtie” cum îl statuta Roland Barthes. cu un ţăran de egală viabilitate artistică. Romanul „Moromeţii” aduce elemente de o netă originalitate: propune un univers sătesc autonom. …. gasind trei forme incorecte: “singu-ra-lal”.. “singu-ral”. ca instanţă definitorie a comunicării narative. Ca orice personaj literar şi….oralitate mai sunt si amputarea vocalei finale: “ba Nila-m’”. Astfel. expresiile idiomatice: “ca sa se mire prostii’. este………principal……etc 5 . “Ce-i m’?” sau a consoanelor initiale: “a duc ana la inmatu-meu. a-mi dea un apastru”. Pentru a evidentia rautatea. naratorul se uziteaza de un procedeu de tip caragialesc. definiţia speciei literare în acord cu opera.se evidenţiază personajul……din opera…. exprimarea populară cu cea intelectuală.nu face excepţie de la această preferinţă a creatorilor epici. date despre perioada respectivă Între creatorii de personaje feminine/ ipostaze umane ale ruralului / ipostaze umane ale intelectualului reprezentative din această perioadă…………se evidenţiază ……. “singur-lal” pentru acelasi cuvant. dă prozei o dimensiune psihologică profundă şi consolidează orientarea realistică şi un stil propriu. Între acestea ipostaza feminină/ ţăranul / intelectualul ocupă o poziţie privilegiată. adică din punctul de vedere al încadrării estetice. ea/el fiind o ipoteză de lucru şi de gândire pentru toţi scriitorii.va fi construit pe baza a doi parametri : ca instanţă narativă şi ca referent uman. “singular”. date despre autorul ales Din galeria impresionantă de personaje create de …. va beneficia de multiple ipostazieri pe parcursul evoluţiei literaturii. dar si prostia lui Paraschiv.

. ci şi prin modul de realizare a infrastructurii narative.va fi construit pe baza a doi parametri : ca instanţă narativă şi ca referent uman.beneficiază atât de prosopografie. SE FACE REZUMATUL DINSPRE PERSONAJ SPRE EVENIMENT Ca referent uman. SE FAC APOI STRUCTURILE NARATIVE PERSONAJUL Personajul literar. date despre perioada respectivă Între creatorii de personaje reprezentative din această perioadă…………se evidenţiază ……. ca instanţă narativă. adică din punctul de vedere al încadrării estetice.. este………principal……etc 6 . Perioada ….nu face excepţie de la această preferinţă a creatorilor epici. adică din punctul de vedere al fiinţei pe care o imaginează. tehnica basoreliefului având un rol dominant în potenţarea acestui personaj ca tip al…. va beneficia de multiple ipostazieri pe parcursul evoluţiei literaturii.Toate aceste definiri sunt demonstrabile pe baza diegezei pe care o centrează. cât şi de ethopee. „fiinţă de hârtie” cum îl statuta Roland Barthes. Ca orice personaj literar şi…. Astfel. indiferent de epoca sau curentul în care au fost integraţi.se evidenţiază personajul……din opera…. el fiind o ipoteză de lucru şi de gândire pentru toţi scriitorii. Astfel. date despre autorul ales Din galeria impresionantă de personaje create de …. …. ….. portretul fizic……etc SE FACE CARACTERIZAREA Personajul nu este individualizat însă numai prin diegeză şi nexurile pe care le operează cu celelalte personaje. definiţia speciei literare în acord cu opera. ca instanţă definitorie a comunicării narative..

date despre perioada respectivă 7 .beneficiază atât de prosopografie. economic şi familial. SE FAC APOI STRUCTURILE NARATIVE FAMILIA Familia este o instituţie sacră. anumite aspecte au rămas constante. ci şi prin modul de realizare a infrastructurii narative. Chiar dacă de-a lungul timpului relaţiile în familie au suferit unele modificări.. În plan literar familia este o temă cu o arie de propagare pe atât de vastă pe cât de diversă este modalitatea de evidenţiere a ei : ea reprezintă o preferinţă a scriitorilor indiferent de epoca sau curentul în care au fost integraţi. SE FACE REZUMATUL DINSPRE PERSONAJ SPRE EVENIMENT Ca referent uman. voinţa zămislirii. portretul fizic……etc SE FACE CARACTERIZAREA Personajul nu este individualizat însă numai prin diegeză şi nexurile pe care le operează cu celelalte personaje. în care îşi găsesc adăpost şi fericire părinţii şi copiii. al transmiterii lor din generaţie în generaţie. social. adică din punctul de vedere al fiinţei pe care o imaginează. parcă în afara timpului: iubirea. un refugiu din faţa singurătăţii şi un spaţiu al perpetuării valorilor. Perioada marilor clasici / interbelică / postbelică nu face excepţie de la această propensiune unanimă creatorilor epici. ordinea şi conştiinţa datoriei făcând parte dintre valorile eterne ale familiei. cât şi de ethopee.Toate aceste definiri sunt demonstrabile pe baza diegezei pe care o centrează. …. tehnica basoreliefului având un rol dominant în potenţarea acestui personaj ca tip al….. determinate de contextul istoric. a receptat şi ea schimbările de mentalitate. Astfel.

. incipit.(specia cerută)… care vizează această temă. prolog . vor fi preocupaţi de adâncimea personajelor create I:L:Caragiale şi Ioan Slavici. date despre opera lui Slavici. date despre Epoca Marilor Clasici Dintre scriitorii reprezentativi ai acestei epoci de consolidare a „direcţiei noi” în cultura română. argument /particularitate / trăsătură a ….Dintre scriitorii reprezentativi ai acestei epoci………se evidenţiază …. definiţia speciei în acord cu opera 1. pe baza diegezei +REZUMATUL 8 . preocupare ce a avut ca rezultat conferirea unei dimensiuni psihologice fenomenului literar a devenit o constantă a creatorilor epici începând cu perioada marilor clasici.ca element ordonator al universului ficţional al operei se va evidenţia în această nuvelă la toate nivelurile compoziţionale. această nouă dimensiune a operei neispitindu-i pe contemporanii lor la fel de valoroşi . conform caracteristicilor nuvelei psihologice trebuie să vizeze o problemă morală.. este reprezentată de tema operei.. în detrimentul celui exterior – detaliere + Conflictul interior este anticipat pe baza descrierii balzaciene care surprinde prezentarea spaţiului din jurul hanului –detaliere . Mihai Eminescu şi Ion Creangă. Astfel el este anticipat prin temă care. ultima „Moara cu noroc” definiţia nuvelei în acord cu opera Conflictul.trăsătură de asemenea specifică nuvelei psihologice . este faptul că prevalează conflictul interior plasat la nivelul conştiinţei personajului. intre care predomina nepasarea si agresivitatea. de cele mai multe ori prin climax. CONFLICTUL ÎN NUVELA PSIHOLOGICĂ Sondarea vieţii interioare a personajelor. vorbele ei. date despre opera autorului ales Tema familiei este evidenţiată cu succes în opera…. Ilie si Catrina Moromete intruchipeaza imaginea unui cuplu care esueaza in realizarea unitatii familiei.trăsătură de asemenea specifică nuvelei psihologice este prezentarea gradată a conflictului. aceasta fiind centrată pe… Intr-o familie macinata de conflicte si destramata pe fundalul unor schimbari istorice.DEFINIŢIA . o abatere de la un precept etic :. fiind doi soti instrainati.detaliere +bătrâna tot ca instanţă narativă.

-detaliere . nemultumirile Catrinei isi gasesc alinarea in credinta. femeie credincioasa. a dialogului şi naraţiunii-detaliere +infrastructura narativă. SIL . Desi nu se afla in prim-plan. motivarea estetică a operei fiind susţinută de arta descrierii . Catrina Moromete completeaza imaginea familiei taranesti.o altă trăsătură o reprezintă faptul că răul este pedepsit – detaliere Catrina-caracterizare Primul parametru vizeaza incadrarea sa estetica intr-un anumit tipar. Neglijata si lasata sa se ocupe singura de treburile gospodariei. ilustrand statutul de sotie. mama vitrega.SI. . el fiind personaj secundar datorită ocurenţei sale reudse pe parcursul discursului narativ si “bidimensional” fiindca este dat in intregime de la inceputul operei. in perseverenta cu care merge la biserica.într-o nuvelă psihologică limbajul integrează câmpuri semantice ale gândirii.o altă trăsătură o reprezintă faptul că între modalităţile de individualizare a personajelor analiza psihologică ocupă un loc esenţial – caracterizarea lui Ghiţă .conflictul se evidenţiază şi prin modalităţile diverse de realizare a analizei psihologice – detaliere SD. neevoluand pe parcursul acesteia.conflictul este anticipat şi prin titlul operei prin anticiparea mesajului educativ al operei este un alt argument….o altă trăsătură definitorie a nuvelei psihologice în directă legătură cu prezenţa conflictului este vizat de faptul că personajul aflat sub imperiul acestui conflict va suferi nişte transformări esenţiale – detaliere citatul cu cocoaşa şi cu împăienjenitul ochilor . gospodina si mana de lucru. meditaţiei. expresie a resemnarii. 9 .. zbuciumului interior. mama naturala. de credinta si de ura. Amestec de duritate si tandrete.

Niculae-caracterizare Primul parametru vizeaza incadrarea sa estetica intr-un anumit tipar. De aceea Niculae devine insingurat si neinteles. Niculae este copilul neglijat al familiei. datorită rolului pe care îl are in transmiterea mesajului operei.Catrina nu isi intelege nici copiii naturali. central. “bidimensional” fiindca este dat in intregime de la inceputul operei. in ciuda rezultatelor bune la scoala. Niculae se indeparteaza de acesta. deoarece se opune prin interese protagonistului. iar nepasarea si detasarea lui Moromete ii sunt ostile. 10 . Niculae ilustreaza tipul taranului dornic de a-si depasi statutul social si de a-si gasi propriul drum in viata. in ciuda obstacolelor intalnite. nimeni din familie nu il apreciaza la adevarata sa valoare. neevoluand pe parcursul acesteia. cei doi avand doua viziuni diferite asupra vietii. Cand tatal sau il retrage de la scoala. el fiind personaj secundar datorită ocurenţei sale reduse pe parcursul discursului narativ. antagonist. cautand sensul existentei in carti. nici pe cei vitregi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->