Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ajutorul dat de testele sociometrice in cunoasterea grupului mic
Argumentarea studiului:
Îşi faci un text prin care enunţi:
Ce iţi propui să faci
În ce domenii ale sociologie se încadrează demersul tău
Care este utilizazea demersului tău
Ce aşteptări/estimări ai după realizarea sctudiului
(qrwew
qwer
qwer
qewr
we
r
rew
wer
tt
re
tre
t
rt
t
r
d
gfh
f
hgf
gh
g
fhg
g
Pagina 1 din 81
h
gfh
g
hfh
gfh
gh
ggh
g
h
dfgh
fg
sgfg
f
gff
gg
dfgh
gfh
sg
df
hdgf
f
dfgh
g
dfg
dfgh
sdfgh
dsf
ds
gfgf
g
hf
ghf
g
hf
Pagina 2 din 81
ghfg
dfhg
gfdf
gg
gf
gfdh
g
hdf
ghfg
hg
gf
hdfhg
dfsgdfgfgfhg
f
gh
f
gf
dasdf
asdf
sdt
sdf
gsdg
sdg
fhg
dsh
dhfhg
dfgf
g
gsghdfh
gf
h
gfdhg
gh
dgf
Pagina 3 din 81
h
ghghfdg
ghdfg
fdhg
Pagina 4 din 81
Teoretizarea conceptelor:
Termenul de grup a pătruns în limba română din limba franceză . Acesta circulă sub
doua forme- grup şi grupă- ambele semnificând aproximativ acelaşi lucru: ansamblu sau
colectiv de oameni având o sarcină sau un scop comun. Trăsătura comună a grupurilor este
faptul că constituie o pluralitate de indivizi, intr-o solidaritate mai mult sau mai puţin
accentuata.
Pentru a afla natura grupului trebuie sa avem in vedere numeroase criterii cu care
putem defini grupul. Acestea ar fi: gradul de organizare, funcţia sa, felul de interacţiune
dintre membrii si distribuţia rolurilor, felul de a trai in interiorul grupului (normele comune).
În acest fel se pot preciza prezenta dimensiunilor structurale, funcţionale si psihologice in
definirea grupului.
Grupurile nu sunt elemente fixe, imuabile; ele se nasc, se dezvolta, se menţin, se
dispersează .Un grup se constituie ca un ansamblu de persoane intre care se stabilesc anumite
relaţii şi care au un scop comun dar care se diferenţiază după funcţii sau sarcini. Există
diverse grupuri: familia,echipele sportive sau artistice, amiciţiile afective, atelierele unei
uzine, cluburile culturale sau asociaţiile religioase, celulele politice, găştile sau bandele.
Unii autori pun accentul mai ales pe interrelaţiile ce se stabilesc între membri, pe
interacţiune, altii pe diferentierile functionale sau de status sociometric dupa care se
deosebesc membrii, iar altii insista asupra scopului comun, a obiectivului ce trebuie atins.
Pentru Lewin, interdependenta membrilor era criteriul unitar al unui grup, Cattell
sugereaza ca tinand seama de interdependenta interna a indivizilor nu vom putea defini
caracteristica fundamentala a grupului. El intelege prin grup o colectie de oameni in care
existenta tuturor este utilizata pentru satisfacerea anumitor necesitati ale fiecaruia.
Tipologi şi tipuri de grupuri:
Exista multe clasificari ale grupurilor si fiecare autor a realizat o clasificare diferita
dupa marime, talie sau anvergura.
Dimensiunile grupurilor psiho-sociale: pentru ca un grup sa poata intra in categoria
grupurilor psiho-sociale trebuie sa existe raporturi ale indivizilor intre ei si fiecarui membru
al grupului sa I se ofere posibilitatea de a avea o perceptie individuala asupra altor membrii ai
grupului.
Thomas si Fink au sistematizat studiile in care variabila independenta este marimea
grupului, iar variabilele dependente sunt : realizarile, distributia functiilor, natura
interactiunii, si organizarea grupului. In ceea ce priveste ,,activitatea”, marimea grupului are
influenta asupra a patru variabile: calitatea activitatii, viteza, eficienta si productivitatea.
Pagina 5 din 81
Astfel, cei doi autori au descoperit ca in activitatea de rezolvare a problemelor, calitatea

solutiilor e mai ridicata in grupurile de 12-13 persoane fata de grupurile de 6-8 persoane. In
ceea ce priveste viteza rezolvarii, s-a observat faptul ca grupurile mai mari suscita un timp
mai indelungat pentru a lua o hotarare. Eficienta- grupurile de 2 persoane sunt mai eficiente
decat cele de 4 persoane. Productivitatea grupului, fiind definita ca numarul de unitati corecte
produse intr-o unitate de timp, coreleaza cu marimea grupului, grupurile mai mici fiind mai
productive decat cele mari.
In ceea ce priveste organizarea- pe masura ce creste marimea, descreste contributia
membrilor mai putin activi.Pentru clasificarea grupurilor talia nu constituie decat un criteriu
exterior, un criteriu ,,tehnic”.
Alti autori au folosit criterii care tin de ,,natura grupului” . De exemplu, Maisonneuve
dupa o schema a lui Filloux, a gasit pentru grupul fata in fata patru criterii dupa raporturile pe
care grupul le stabileste.
a) cu o organizatie sociala: in ceea ce priveste locul si raza de interactiune,
grupul poate depinde direct de o organizatie sociala sau de un ansamblu de proiecte
particulare, astfel grupul poate fi institutional sau spontan.
b) cu normele admise: aici sunt regulile grupului, moralul sau, pot sa fi existat
sau care au rezultat din interactiunile membrilor. Asfel sunt grupuri formale sau informale.
c) cu scopurile colective: acestea sunt in functie de aspiratii , in acest caz grupul
poate fi considerat scop sau mijloc.
d) cu un proiect stiintific- este cazul grupurilor de laborator aici membrii sunt
reuniti pentru un experiment stiintific.
Dupa criteriile expuse de Maisonneuve, putem evalua diferite tipuri de grupuri: grpul
de munca- institutional, formal, de lucru, artificial; clasa de elevi- grup institutional, formal,
de lucru, constituit artificial: banda-grup spontan, nonformal, de lucru, natural.
O alta clasificare este cea a lui P. Arbousse-Bastide. El spune ca apartenenta si
contactul permit identificarea tipurilor de grupuri corespunzatoare. (P. Arbousse-Bastide, op.
cit.,p.26). Grupurile de apartenenta sunt acele grupuri la care se apartine fie prin aspiratie, fie
prin participarea efectiva. Participarea efectiva poate fi la un grup si intr-un grup profesional
sau familialfara ca ea sa antreneze o participare psihosociologica. Se mai poate aspira la
participarea la un grup- aici apartenenta poate fi fictiva .
Grupul de referinta: este grupul de la care individul imprumuta normele si valorile. El
poate indeplini doua functii: o functie comparativa unde individul isi evalueaza locul sau
Pagina 6 din 81
intre altii, si o functie normativa unde individul asimileaza si interiorizeaza normele si

valorile grupului sau de referinta, pe care le transforma in propriile modele de comportament.
Mai exista si grupuri fata in fata sau ,, grupurile de contact” care pot fi accidentale,
fortuite, voluntare sau artificiale.Grupurile ,,prin contact” sunt: grupuri de actiune-formate in
vederea realizarii unei sarcini; grupuri de formare- cu scop educativ, pedagogic; grupuri de
deliberare- membrii acestui grup se reunesc pentru a schimba puncte de vedere asupra unei
anumite probleme; grupuri de decizie- acestea se reunesc pentru a gasi solutii practice pentru
a rezolva o problema; grupuri de reflexiune- isi propun sa reflecteze asupra unei probleme
pentru a elucida sau a progresa intr-o anumita directie; grupuri experimentale- isi propun sa
observe ce se intampla in interiorul unui grup.
Pagina 7 din 81
Grupul mic
Grupurile primare au fost descrise pentru prima oara de Cooley in ,,Social
Organization” (1909). Dupa parerea lui grupurile primare sunt acelea care se caracterizeaza
printr-o asociatie intima fata in fata si prin cooperare. Intr-un grup primar unitatea nu este una
plina de armonie si dragoste ci este diferentiata si competitiva.
Cooley a descris patru tipuri de grupuri primar:
familia- este primul grup primar cunoscut de intreaga omenire;
grupul de joc al copiilor- este caracterizat prin cooperare si spontaneitate;
grupul de vecinatate- in viata afectiva a ruralului a jucat un rol important dar pana la
aparitia oraselor industriale; se caracterizeaza prin sentimente de dreptate, generozitate,
autoguvernare.
comunitatea de batrani- acest grup este format din indivizi care se cunosc din
copilarie si se bazeaza pe intimitate si fuzionare a personalitatii.
Un alt autor, Mucchielli a impartit grupurile primare in patru categorii:
a) grupuri primare naturale (cum ar fi familia, satele mici, grupurile de amici),
b) grupuri primare artificiale (campul de vacanta, grupurile ,,laborator”),
c) grupurile primare durabile sau persistente(clasa scolara, banda, clubul),
d) grupurile primare momentane (comitete de conducere, de discutie).
Caracteristicile grupurilor primare:
Membrii acestor grupuri urmaresc in comun aceleasi scopuri, relatiile dintre ei pot
deveni intense, exista o uniune morala intre membri, se construiesc norme, credinte, semne si
ritualuri care sunt proprii grupului respectiv.
Dinamica grupului mic
Termenul de ,,dinamica” provine din limba greaca insemnand forta. ,,Dinamica
grupului” inseamna fortele care actioneaza in interiorul unui grup. Aceste forte consta in
nasterea grupului, modificarile pe care le pot suferi ulterior, consecintele. Aceasta expresie se
datoreste lui Kurt Lewin. S-au facut foarte multe cercetari asupra dinamicii grupului care
urmareau functionarea grupului, coeziunea si comunicatiile, conducerea si creativitatea.
Procesele grupului mic.
Structura si functiile grupului determina aparitia unor procese.Actualizarea structurii
dar si functionalitatea grupului, fiind manifestate prin activitatile membrilor, antreneaza un
complex proces interactional. Aceste interactiuni pot fi functionale atunci cand un grup se
afla in fata indeplinirii unei sarcini, dar pot decurge si din aceea ca grupul este, pentru
Pagina 8 din 81
membrii sai, o realitate, o functie si o valoare ce pune in evidenta interesele si motivatiile

membrilor.
Maisonneuve a descris cateva procese de grup: pornirea este de la functiile principale
ale grupului – acelea de realizare a sarcinii , de mentinere si de satisfacere a nevoilor
membrilor exista urmatoarele procese de grup:
de realizare a sarcinii,
de comunicatie,
afectiv-apreciativ,
de influenta.
Procesul de realizare a sarcinii: realizarea unei sarcini depinde de tipul de grup. In
cazul grupurilor formale sarcina e prescrisa, iar in cele nonformale rezulta din interactiuni; in
acest caz obiectivele grupului impun interactiunea membrilor pentru realizarea sarcinii doar
pentru acea perioada apoi dupa atingerea telului grupul se dizolva.
Performanta unui grup depinde si de natura sarcinii. Aurora Perju-Liiceanu spune
ca ,,rezolvarea de probleme in grup e conditionata de variabile ca: compatibilitate,
comunicare si compozitia grupului” (Rezolvarea de probleme in grup si stil cognitiv
individual, in ,,Interactiunea proceselor cognitive”, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 197, p.
269).
Daca grupul trece de la o sarcina la alta, structura sa interna se transforma . Exista un
raport intre natura sarcinii, structura comunicatiilor in grup si capacitatea grupului de a
rezolva o problema. Georges Friedmann a aratat in cadrul muncii la banda importanta ce o
prezinta, pentru fiecare membru al lantului, sentimentul de solidaritate cu ceilalti muncitori,
in acest caz sarcina sa se imbogateste in semnificatii si capata valente sociale mai adanci. In
cadrul unui grup relatiile afective, prietenia sau simpatia dintre membri pot constitui factori ai
productivitatii. Studiile sociometrice au incercat sa dovedeasca ca atunci cand indivizii sunt
intrebati pe cine prefera pentru o anumita actiune, li se ofera posibilitatea sa-si aleaga din
interiorul grupului pe cine simpatizeaza mai mult.
Motivatiile membrilor constituie, de asemenea, factori ai solidaritatii sau disolutiei
grupului si implicit ale productivitatii.
Collins si Guetzkow disting doua tipuri de stimuli ce influenteaza interactiunile dintre
sarcina si sistemele interpersonale: stimulii obstacole si stimulii recompense. Un obstacol
poate veni din exterior, dar poate fi generat de relatiile interpersonale. Obstacolele sunt
definite ca fiind problemele cu care grupul si membrii sunt confruntati, care provoaca
Pagina 9 din 81
productivitatea si comportamentul grupului limitat. De cealalta parte recompensele servesc

pentru a influenta, mentine si motiva comportamentele grupului.
O problema in realizarea unei sarcini este distributia rolurilor in raport cu sarcina.
Moreno spune ca fiecare rol apare ca o fuziune de elemente individuale si colective care dau
rolului calitate, asigura adaptarea unica a individului. Luarea rolului presupune intrarea ain
status-ul oficial oferit de structura functiei de grup, iar jocul rolului inseamna incercarea de a
da, de a oferi tot ce poate individul pentru acoperirea status-ului functiei. Procesul de
realizare a sarcinii este determinat de natura grupului si de structura sarcinii.
Procesul de comunicatie: un grup social nu poate exista daca intre membrii care
compun acel grup nu exista comunicarea. Comunicatiile orale, scrise sau exprimate prin
gesturi si mimica exprima in realitate relatiile interpersonale. Primul care a pus problema
importantei comunicatiilor in grup a fost Kurt Lewin. El a observat ca intre membrii unui
grup nu existau comunicatii deschise, atmosfera era tensionata si din aceasta cauza se creease
un blocaj. Dupa ce au reusit sa treaca peste acest blocaj raporturile interpersonale au evoluat
spre autenticitate si integrare pe planul muncii.Atunci coeziunea si solidaritatea au crescut
,amosfera de lucru s-a schimbat,la fel de mult a crescut productivitatea si creativitatea.
(Gerald Bernard Mailhiot,Dynamique et genese des groupes,Paris, Edition de l’Epi, 1968, p.
92.)
A. Bavelas a dezvoltat ideile lui Lewin aspra comunicatiilor. El spune ca acestea nu
exista decat atunci cand intre doua sau mai multe persoane se stabileste un ,,contact
psihologic”.Din aceste contacte rezulta urmatoarele tipuri de comunicatii care variaza dupa:
a) instrumentele utilizate pentru stabilirea contactului cu ceilalti; b) persoanele intrate in
procesul de comunicatie; c) obiectivele urmarite.(Idem, p.99 si urm.)
Dupa instrumente,comunicatia poate devenii verbala sau nonverbala (gesturi,expresia
fetei).
Dupa numarul persoanelor implicate,comunicatia poate fi in doi sau in grup.
Comunicatia in grup se poate imparti in comunicatie intra-grup (adica intre membrii aceluiasi
grup) si comunicatie inter-grup (contacte intre doua sau mai multe grupuri).
Dupa obiectivele propuse poate fii comunicatie de consum si comunicatie
instrumentala. Cea de consum e comunicatia gratuita care rezulta din nevoia de a comunica si
altuia universul personal. Cea instrumentala este utilitara si comporta o gandire anterioara;are
scop de manipulare. Rezultatele acestei comunicari intre membrii din interiorul unui grup
sunt: cu cat contactul psihologic este mai profound, cu atat comunicatia va avea sanse de
autenticitate; cu cat comunicatia se va stabili de la om la om lasand la o parte mastile, status-
Pagina 10 din 81
urile, cu atat va fi mai autentica; cu cat comunicatiile intra-grup vor fi mai deschise,solidare,
cu atat comunicatiile inter-grup vor avea sanse de autenticitate.
Comunicatiile indeplinesc cateva functii ca proces de grup: a) faciliteaza realizarea
sarcinii; b) favorizeaza coeziunea grupului, uniformizeaza opiniile; c) valorizeaza grupul,
permite afirmarea originalitatii grupului; d) rezolva problemele grupului, protejeaza grupul
fata de exterior; e) actioneaza ca factor de unitate socio-cultural pentru toate grupurile umane;
f) faciliteaza ca grupul sa devina cadru de referinta pentru individ. (Gerald Wackenheim,
Communication et devenir personnel, Edit. de l’Epi. 1969, p.79 si urmat.).
Procesul afectiv-apreciativ: alegerea, respingerea sau perceptia presupune
spontaneitatea afectiva exprimata intuitiv si imediat.Criteriul ,,afectiv” este criteriul alegerii
sociometrice. Mary Northway spune ca grupul nu masoara gradul de acceptare al unui individ
ci prefera fara a clasifica. In functie de nevoile fiecarui individ si de dorintele lui, prefera pe
cel care il va ajuta sa-si satisfaca nevoile, pe cel care corespunde pattern-ului lor de actiune.
Pentru a afla intr-un grup cine este persoana cea mai ,,populara” se foloseste un test
sociometric. O metoda de validare a rezultatelor testului este participarea cercetatorului la
viata grupului. Trebuie ca cercetatorul sa ia parte la toate discutiile dintre membrii grupului,
aceste discutii fiind libere, spontane. O alta metoda de validare este compararea rezultatelor
acestuia cu aprecierile unor observatori externi. Primul criteriu interapreciativ are valoare de
actiune iar al doilea de diagnostic dar ele presupun raportarea la aceeasi sarcina.
Procesul de infuenta: influenta determina si este determinata de scopurile si sarcinile
grupului, de relatiile afectiv-axiologice, de structura retelei de comunicatii pe care un grup le
promoveaza. Procesul de influenta poate domina viata grupului, folosind ca ,,instrumente
anexe” celelalte procese.
Multi autori identifica influenta cu autoritatea, cu puterea sau cu conducerea. Altii
cred ca acest proces este modalitatea practica prin care se actualizeaza conformismul grupului
si prin care se reprima incercarile deviante. In cazul acestui proces se vorbeste de
conformism. Pentru Mucchielli, presiunea pentru conformitate are un caracter unificator:
unifica opiniile, perceptiile, conduitele, informatiile etc. Presiunea pentru conformitate este
determinate de doi factori: nevoia de aprobare si nevoia de certitudini. Din cele doua surse de
presiune decurg doua tipuri de influenta asupra membrilor grupului: a) o presiune normativa
care cere o conformare la standarde; b) o presiune ,,informationala” tinde sa faca acceptata ea
singura o informatie in grup.(G. de Montmollin, Les processis d’influence sociale, Annee
psychologique, 58 (2), 1958, p. 27-28).
Pagina 11 din 81
Un alt termen care se foloseste in acest process este autoritatea. Exercitarea autoritatii
presupune o relatie din care decurg cateva consecinte: daca termenii relatiei se modifica pe
parcurs, acea relatie va suferi modificari; o autoritate stabilita asupra unei sfere sociale este
limitata, ea nu se poate rasfrange si asupra sferelor invecinate. Dupa Gh. Bourceanu
trasaturile autoritatii sunt: este o putere obiectiva, obiectivata in norme, regulamente,
simboluri; se intemeiaza pe consimtamant si conformitate; presupune existenta unei ierarhii
de roluri sociale.(Gh. Bourceanu, Autoritatea in psihologia sociala, ,,Sociologia in actiune” ,
II, 1973, p. 136).
Autoritatea nu se poate exercita in afara grupului social si in afara scopului comun.
Puterea are o sfera mai larga decat autoritatea. Franch si Raven au impartit in urmatorul fel
formele puterii: puterea fondata pe recompense, pe pedeapsa, pe legitimitate, pe competenta
si pe identificare. Exista o diferenta intre puterea coercitiva sic ea legitima: in cea coercitiva
supunerea se intemeiaza pe functie de intarire, care duce la rezistenta iar in cea legitima se
fondeaza pe interiorizarea unei norme care produce o rezistenta mai mica sau chiar deloc
Tendinta actuala considera puterea ca o influenta potentiala.
Pagina 12 din 81
Grupul mic si principalele lui probleme:

Prima problema in acest sens incepe inca de la definirea grupului mic care consta in
stabilirea continutului conceptului de grup in general. Trebuie inteles raportul dintre grupul
mic (particular) si societate (general). Conceptia marxista defineste notiunea de grup social ca
fiind ansambluri de indivizi constituite istoric intre care exista unul sau mai multe tipuri de
relatii sociale determinate. Aceasta definitie dezvaluie doua trasaturi comune ale grupurilor
sociale: ele nu au un caracter intamplator, sunt conditionate din punct de vedere istoric si
indivizii grupului stabilind intre ei relatii sociale se pot constitui in grupuri de categorii
diferite determinate calitativ.
A doua problema este aceea a determinarii diferentei lui specifice in raport cu alte
tipuri de grupuri. Acesta problema este importanta deoarece de ea este legata nsasi existenta
domeniului de cercetare a grupurilor mici ca un domeniu care este de sine statator, posedand
trasaturi calitative specifice de alte ramuri ale investigatiei sociale. In literatura grupurilor
mici sunt intalnite elemente care disting acest tip de grupuri de alte grupuri sociale. Aceste
elemente sunt privite in majoritatea cazurilor de cei care s-au ocupat de problemele grupurilor
mici ca pe niste fenomene care poseda doua caracteristici principale: a) un numar relativ
strans de membri si b) intre care exista relatii directe.
Referitor la numarul de indivizi, multi autori stabilesc doar limita inferioara a marimii
grupurilor mici (2 sau 3 indivizi), fara a preciza limita superioara. Oamenii, in cursul vietii
lor, sunt membri a nenumarate grupuri mici sau mari, grupuri care le influenteaza
personalitatea. Ei sunt membri ai unor natiuni, clase, paturi sociale, intreprinderi, vecinatati,
familii, etc. Distinctia dintre grupurile mici si mari, in ceea ce priveste numarul de indivizi,
isi gaseste justificarea atat in diferenta de continut dintre ele, cat si in rolul diferit pe care il au
in dialectica socialului.
Grupurile mici, la fel ca cele mari, presupun existenta unor relatii sociale intre
membrii. Insa, relatiile care se stabilesc in cadrul grupurilor mici au loc in mod direct,
nemijlocit. In timp ce grupurile mari de oameni (de exemplu clasele) hotarasc liniile
directoare ale istoriei, grupurile mici influenteaza mai ales asupra aspectelor particulare ale
acesteia si asupra personalitatii indivizilor.
A treia problema in definirea grupurilor mici, se refera la calitatea lui intrinseca, sau
mai bine spus la unitatea elementelor care-l constituie. Dupa cum am mai spus, grupul mic
este alcatuit dintr-un numar relativ de membri. De exemplu, in munca fizica, grupul mic
genereaza o forta materiala importanta sub forma cooperatiei. In ziua de azi, datorita
tehnologiei inalte si modernizarii, grupul mic este chemat in conditiile organizarii
Pagina 13 din 81
contemporane a diferitelor activitati sociale, sa ia decizii care sunt hotaratoare pentru sectoare
intregi ale vietii oamenilor pentru o perioada mai mult sau mai putin indelungata, care sa
exprime intelepciunea colectivului.In cadrul grupurilor mici se naste o retea de relatii
suprainteindividuale in stransa legatura cu personalitatile membrilor care o compun dar si cu
relatiile lor interindividuale cu unele fenomene sociale extragrupale. Relatiile din cadrul
grupurilor mici, stabilite in functie de sarcinile lor, se pot manifesta sub diferite forme: relatia
de comunicatie (adica un individ comunica cu altul), relatia sociometrica (cand un individ
prefera pe altul dintr-un anumit punct de vedere) si relatia de ,,dominare’’(cand un individ
,,domina’’ pe altul sau este ,,dominat’’ de altul). In ccursul vietii grupurilor mici, intre aceste
tipuri de relatii se ivesc anumite succesiuni, proportii si legaturi care prezinta unele
uniformitati. Grupul mic se prezinta ca un sistem deschis aflat in relatii complexe si
permanente cu mediul inconjurator.
Dupa toate aceste pareri despre grupul mic, multi autori din literatura americana au
incercat sa defineasca acest termen. De exemplu dupa opinia lui T. Parsons, Shils si Mills,
procesele interpersonale care au loc in cadrul grupurilor mici sunt clasificate in urmatoarele
tipuri: comportare, emotii, norme, teluri si valori. (Talcott Parsons and Edward A. Shils.
,,Toward a General Theory of Action”, Cambridge Mass: Harward University Press, 1951, p.
3-29, 53-76; Th. M. Mills. ,,The Sociology of Small Groups”, Prentice-Hall, Inc., New
Jersey, 1967, p.58.).
Din punctul de vedere al acestora o definitie stiintifica a grupurilor mici trebuie sa
cuprinda urmatoarele aspecte principale: a) ele includ anumite relatii sociale (legatura cu
socialul); b) aceste relatii se manifesta la acest nivel sub forma unor relatii directe ceea ce le
confera o calitate de sine statatoare in raport cu alte grupuri sociale; c) grupurile mici nu sunt
numai suma membrilor lor si a relatiilor lor interindividuale, ci unitatea lor; d) ele reprezinta
un sistem complex de relatii diferite ca tip(de comunicare, sociometrice si de ,,dominare’’)
care sunt orientate si structuralizate in functie de sarcinile lor, influentat de personalitatile
indivizilor care-l constituie si de relatiile lor interindividuale dar si de mediul social in care el
isi desfasoara activitatea.
A patra problema care se ridica in legatura cu grupurile mici se refera la stiintele care
au drept obiect aceste grupuri. Grupul reprezinta o realitate supraindividuala, nascuta ca
urmare a interactiunii directe a unui numar redus de membri, in sensul realizarii unei sarcini
sau obiectiv. Acest caracter complex constituie explicatia faptului ca grupul mic a fost si este
abordat de pe pozitiile teoretice si metodologice ale mai multor stiinte.Dupa Mills, cercetarea
grupului mic nu poate fi restransa la un singur domeniu: ea se petrece atat in cadrul unor
Pagina 14 din 81
stiinte sociale cum ar fi psihologia, psihologia sociala, psihiatria, sociologia, stiintele politice
si antropologia, cat si in diverse sfere ale stiintei cum ar fi matematica, cibernetica si teoria
generala a sistemelor.
Grupul mic nu este nici numai un obiect exclusiv al psihologiei sau psihologiei
sociale si nici un fenomen totalmente sociologic.Grupul mic prezinta un interes in cercetarea
psihologiei, psihologiei sociale si sociologiei datorita urmatoarelor considerente: psihologia
nu poate explica personalitatea individului fara sa-l incadreze pe acesta in compania celorlalti
indivizi cu care el are relatii directe; psihologia sociala are ca obiect contopirea psihologiilor
individuale in fenomene psihosociale, care constituie un camp intermediar intre psihologic si
social care insotesc socialul in anumite forme de manifestare ale sale; sociologia cerceteaza
modalitatea specifica de structuralizare a socialului la un anumit nivel de organizare a vietii
sociale, la acel nivel unde socialul si psihologicul coexista nemijlocit relevand existenta
anumitor regularitati sau uniformitati.Sociologia priveste grupul mic ca un sistem social
rezultat din interactiunea unor indivizi atat ca personalitati psihologice, cat si ca membri ai
societatii care poseda o autonomie in raport cu restul societatii fiind angrenat in miscarea
sociala generala, care da nastere istoriei.
Grupul mic- un sistem complex de fenomene si procese.
Grupul este privit ca un sistem de interactiune sociala din cateva puncte de vedere
importante: cuprinsul lui (compozitia grupului, coalitiile si subgrupurile), marimea grupului,
structura grupului (diferentierea rolurilor si relatiile de conducere), si dinamica lui
(interactiune si echilibru). Malcolm si Hulda Knowles, in ,,Introduction to Group Dynamics”
(Association Press, New York, 1959), considera ca grupul nu este o simpla colectie de
oameni, ci o uniune de oameni care poseda urmatoarele calitati: o colectie de doi sau mai
multi indivizi care pot fi identificati prin nume sau tip; prezenta unei constiinte de grup;
scopuri comune; interdependenta in realizarea necesitatilor care decurg din indeplinirea
scopurilor; interactiune (comunicatie, influenta si reactie reciproca); abilitatea de a actiona
intr-o maniera unitara.
Parsons, Bales si Shils (Talcott Parsons, Robert F. Bales and Edward A. Shils.
,,Working Papers in the Theory of Action” , Glencoe, III: The Free Press, 1953”.) spun ca
procesele interpersonale in grupurile mici se desfasoara pe urmatoarele niveluri: 1)
comportari (cum actioneaza persoanele in mod deschis in prezenta altora), 2) emotii
(energiile rezultate din experienta indivizilor, simtirile pe care ei le au unii in raport cu altii si
in legatura cu ce anume iau ele nastere), 3) norme (ideile cu privire la felul in care un individ
trebuie sa actioneze, sa simta si sa-si exprime simtirile sale), 4) teluri (ideile despre ceea ce
Pagina 15 din 81
este mai indicat de facut pentru grupuri luate ca unitati), 5) valori (ideile asupra a ceea ce este
mai indicat ca grupurile luate ca unitati sa fie si sa devina).
Ei privesc grupul mic ca pe un sistem complex de cautare a scopurilor si de mentinere
a limitelor sale. Acest sistem se manifesta in patru arii fundamentale: adaptarea (pentru
cautarea de noi resurse si tehnici de obtinere a lor), realizarea sarcinii (sa inlature pidicile care
ar putea interveni in activitatea grupului), integrarea membrilor (unirea partilor grupului si
coordonarea activitatii lor) si modelul mentinerii grupului (in fata unor presiuni contrare,
grupul trebuie sa fie capabil sa-si sustina standardurile in virtutea carora el actioneaza in mod
obisnuit, sa reintareasca sensibilitatea membrilor si relatiile afective, sa aplice regulile sale, sa
confirme credintele sale si sa-si afirme valorile). Intr-o concluzie, sociologii americani
privesc grupul mic ca un sistem care trebuie sa se adapteze la mediul social inconjurator, care
trebuie sa-si integreze membrii care-l compun, care urmareste realizarea unor sarcini si care
prezinta o anumita stabilitate in desfasurarea proceselor sale.
Dupa parerea lui R. V. Harnack si T. B. Fest (R. Victor Harnack and Thorrel B.
Fest. ,,Group Discussion, Theory and Technique”, Appleton-Century-Crafts, New York,
1964”) grupul mic trebuie privit ca un ansamblu complex de forte externe si interne care dau
nastere unei rezultante ce nu este altceva decat dinamica grupului.Fortele externe sunt
constituite din cerintele sarcinii care sta in fata grupului (deseori sunt stabilite de catre unitati
sociale mai largi), din relatiile intergrupale si din faptul ca fiecare membru al unui grup mic
este in acelasi timp membru si al altor grupuri. Fortele interne cuprind caracteristicile
membrilor (personalitate, abilitate, stabilitate), caracteristicile grupului (teluri comune,
marimea si structura lui) si atractia interpersonala.Toate aceste forte formeaza in fiecare
moment al existentei grupului un echilibru. Dinamica grupului se realizeaza prin mijlocirea
unor succesiuni continue a unor asemenea stari de echilibru.
J. E. McGrath (Joseph E. McGrath. ,,Social Psychology, A Brief Introduction”, Holt,
Rinehart and Winston, New York, 1964.) propune un cadru de referinta pentru analiza
grupurilor mici. Acest cadru de referinta include factori sau variabile care actioneaza in viata
grupurilor mici. Exista sapte variabile fundamentale: compozitia grupului (abilitati,
aptitudini, caracteristicile personalitatilor), structura grupului (structura procesului de munca,
structura puterii, a comunicatiei, a afectivitatii), sarcina si mediul inconjurator (tipul sarcinii,
conditiile de rasplata, presiunea mediului inconjurator), procesele grupului (comportarea
legata de indeplinirea sarcinii, cominicatia, influenta, comportarea interpersonala),
dezvoltarea grupului (dezvoltarea normelor, schimbarile survenite in modelul rolurilor),
realizarea sarcinii (calitatea si cantitatea realizarii, alterarea relatiilor grupului cu mediul
Pagina 16 din 81
inconjurator) si efectele asupra membrilor grupului (schimbarea indivizilor, schimbarea

atitudinilor si schimbarea efectelor de adaptare).
Aceste variabile se leaga intre ele: 1) compozitia grupului influenteaza structura
grupului si este influentata de efectele pe care le exercita grupul asupra membrilor sai; 2)
structura grupului este influentata de compozitia grupului, de sarcina si mediul inconjurator
si, la randul ei, influenteaza procesele grupului; 3) sarcina si mediul inconjurator
conditioneaza structura si procesele grupului si totodata este influentata de realizarea sarcinii;
4) procesele de grup sunt sub influenta structurii grupului si sarcinii lui, precum si a mediului
inconjurator care determina la randul lor dezvoltarea grupului, realizarea sarcinii si efectele
pe care le are grupul asupra membrilor sai; 5) dezvoltarea grupului si realizarea sarcinii sunt
reciproc legate cu efectele pe care grupul le are asupra membrilor sai.
Pentru a intelege si mai bine ce este grupul mic se face o distinctie intre sistemul
existential si cel gnoseologic al grupului mic. Sistemul existential se refera la ansamblul
fenomenelor care constituie grupul mic ca atare, adica ca un domeniu al realitatii sociale.
Sistemul gnoseologic include structurarea cercetarilor asupra grupului mic. In al doilea rand,
sistemul existential al grupului mic poate fi privit ca un ansamblu de sisteme particulare care,
fiecare dintre ele, se refera doar la un aspect al acestui fenomen. Sistemul existential este
impartit in mai multe subsisteme: 1. sistemul static sau inventarial- se refera la fenomenele si
procesele constitutive ale grupului mic privite fiecare in mod separat; 2. sistemul
interrelational- ia in considerare relatiile dintre fenomenele si procesele grupului mic; 3.
sistemul dinamic- tine seama de variabilitatea in timp a fenomenelor si proceselor grupului
mic dar si a relatiilor dintre ele si 4. grupul mic ca un sistem deschis- pune accentul pe relatia
dintre grupul mic ca un sistem intern, incadrat in viata sociala, si, prin urmare, in relatii cu
acesta.
In abordarea sistemului existential al grupului mic exista o problema- aceea a
determinarii fenomenelor si proceselor lui fundamentale. Grupurile mici contin patru
fenomene si procese fundamentale:
elementele constitutive;
structura grupului;
procesele care au loc in cadrul lui;
efectele lui.
Prin elementele constitutive ale grupului mic intelegem acele elemente care sunt
indispensabile pentru ca el sa ia fiinta si sa functioneze. Ele pot fi generale, adica pot fi
descoperite in cazul existentei tuturor grupurilor, sau pot fi comune doar unor grupuri. In
Pagina 17 din 81
unele grupuri, numarul elementelor constitutive poate fi mai mare. In acestea poate fi
constatata existenta unor subgrupuri (numite clici), un anumit model de functionare a
grupului mic si o anumita structura a puterii(de obicei formala, adica precizata de catre
mediul social in care grupul mic exista si isi defasoara activitatea.
C. J. Lammers (,,Stratification in a Small Group”, in ,,Human Relations”, vol. 20, nr.
3, 1967.) spune ca exista o distinctie principala intre grupurile mici care sunt si care nu sunt o
parte a unor institutii sau organizatii mai largi. In cadrul celor care constituie o parte a unor
asemenea organizatii, stratificarea grupului mic este strans legata de stratificarea sistemului
social mai larg. Lammers defineste stratificarea ca ,,gradul in care un sistem social (grupul
mic) contine subgrupuri sau categorii avand o putere si un prestigiu diferit” (Op. cit., p. 283.).
Sructura grupulor mici reprezinta un ansamblu complex de modele relativ stabile si
interdependente ale pozitiei diferitelor elemente constitutive ale grupurilor unele in raport cu
altele, stabilite in cursul activitatii de realizare a sarcinilor lor. Aceste modele constituie
rezultatul proceselor petrecute in grup in decursul existentei lui si al relatiilor lui cu mediul
inconjurator.Exista cateva tipuri principale de asemenea elemente ale structurii grupurilor
mici: a) modelul rolurilor pe care le au membrii grupurilor sau unele subgrupuri in activitatea
acestora; b) structura puterii reflecta pozitia membrilor, a unor relatii interpersonale sau
subgrupuri, in ierarhia autoritatii; c) structura comunicatiei (reprezinta un set de legaturi de
comunicatie posibile sau care sunt permise in timpul activitatii grupului); d) structura afectiv-
axiologica (oglindeste pozitia membrilor grupului sau a diverselor relatii dintre ei din punctul
de vedere al simpatiei de care se bucura in interiorul grupului si care exprima intr-o mare
masura valoarea acestora in raport cu a altor elemente ale grupului).
Dupa cum am mai vazut, in cadrul grupurilor mici exista patru procese: de realizare a
sarcinii, de comunicatie, de influenta si afectiv-axiologic.Procesul interactional de realizare a
sarcinii grupului este diferit in functie de tipul sarcinii sau de scopurile fiecarui grup. In cazul
activitatii de productie, el este identic cu procesul muncii si este in general un rezultat al
nivelului de dezvoltare tehnica si sociala a oranduirii existente.
Unul din procesele interactionale cel mai mult studiat este acela al comunicatiei.
Membrii, in relatiile lor directe, stabilite in grupurile mici, pot transmite si receptiona o
multime de informatii in ceea ce priveste continutul (idei, valori, sentimente) si influenta lor
in realizarea de catre grup a sarcinilor sale sau chiar in viata indivizilor luati in mod separat.
Procesul de influenta, care este considerat in multe cazuri sinonim cu relatia de
conducere (leadership), este inteles ca un fenomen de influentare interpersonala, exercitata
intr-o situatie data si orientata, prin intermediul procesului de comunicatie, spre realizarea
Pagina 18 din 81
unui tel sau unor teluri specifice.(Robert Tannenbaum, Irving R. Weschler and Fred
Massarik. ,,Leadership and Organization: A Behavioral Science Approach”, New York,
McGraw-Hill, 1961, p. 24.). Relatia de conducere presupune intotdeauna incercarea
conducatorului sau a celui care influenteaza de a afecta comportarea celorlalti membri ai
grupului.
De obicei se face distinctie intre influenta exercitata de catre un membru al grupului
asupra celorlalti, ca urmare a pozitiei sale oficiale stabilite de mediul social inconjurator, si
intre influenta pe care un individ o manifesta si realizeaza in virtutea unor calitati proprii,
care devin adevarate forte active in relatiile interpersonale cu alti indivizi.
Procesul afectiv-axiologic se refera la sentimentele de simpatie pe care membrii unui
grup mic le manifesta unii in raport cu altii in cursul relatiilor lor directe. In cadrul grupului
se creeaza o coeziune intre membrii. Aceasata coeziune si atmosfera grupurilor mici
influenteaza atat realizarea obiectivelor generale, cat si o anumita presiune asupra membrilor
sai, in sensul acceptarii unor idei, norme sau valori sau efectuarii anumitor activitati.
Studierea influentelor grupurilor mici asupra personalitatii indivizilor a capatat o mare
extindere in literatura sociologica si psihosociologica sub forma a doua probleme cu o arie de
cercetare foarte vasta: socializarea copilului (efectele familiei, scolii, grupurilor de prieteni
asupra procesului de formare a personalitatii copilului) si socializarea adultului (schimbarea
unor trasaturi ale personalitatii lui, tratarea delicventei, readaptarea individului la noile valori
sociale). (L. Broom and P. Selznick. ,,Sociology”, Harper and Row, New York, 1963, p. 93-
132.).
Legat de grup exista o problema a variabilitatii in timp a fenomenelor si proceselor
grupului mic, precum si a relatiilor dintre ele.Aceasta problema justifica existenta unui sistem
dinamic al grupului mic. In legatura cu sistemul dinamic al grupurilor mici sunt trei
probleme: 1. la realizarea dinamicii grupului mic contribuie toate elementele si procesele lui
componente dar si interrelatiile dintre ele. Acest lucru inseamna ca in studierea miscarii lui
trebuie sa se ia in considerare atat sistemul inventarial, cat si cel interrelational al grupului
mic. Traiectoria grupului si miscarea pe axa ei sunt conditionate de relatiile lui cu mediul
social. 2. Conform parerii lui K. Lewin, dinamica grupului se realizeaza printr-o
contrabalansare a fortelor de diferite semne si intensitati. Aceasta contrabalansare da nastere
unei stari mai mult sau mai putin stationare, a unui echilibru social. 3. Miscarea grupului este
denumita deseori locomotia grupului avandu-se in vedere faptul ca grupul se poate schimba
in timp. Aceasta notiune nu implica sensul miscarii, ea a fost corelata cu conceptul de tel,
scop.
Pagina 19 din 81
In general grupul mic este privit in conexiune cu viata sociala de catre multi sociologi
si psihologi. De exemplu, G. C. Homans distinge in cadrul sistemului total al acestui fenomen
doua sisteme analitice separabile: cel extern- care se refera la relatiile dintre sentimente,
activitati, interactiuni si norme privite ca raspunsuri ale membrilor grupului la necesitatile
impuse de supravietuirea lui intr-un mediu inconjurator. Sistemul intern- se refera la
elaborarea acestor elemente (sentimente, activitati etc.) de catre membrii grupurilor in cursul
relatiilor lor directe. Intre sistemul intern si cel extern exista o interactiune de tipul feedback,
in cadrul careia, rolul determinat il detine sistemul intern.
Din analiza diferitelor aspecte ale grupului mic privit ca un sistem social integral si
mai ales din analiza raporturilor grupului mic cu societatea se desprind cateva concluzii
legate de problema determinismului acestui fenomen. De aici se desprind doua laturi ale
determinismului grupului mic: latura particulara se refera la semnalarea aspectelor inerente,
ireductibile la alte fenomene, ale determinismului grupului mic. Ea urmareste sa descopere
relatiile de cauzalitate, necesitate si logice care se petrec in cadrul grupului mic inteles ca un
sistem social integral . In cazul acesta, se pune accentul pe evidentierea grupului mic ca un
fenomen posedand o calitate proprie si, intr-o anumita masura, independent in raport cu
societatea. Latura generala se refera la integrarea determinismului grupului mic in
determinismul social general.
Individul vs. grupul mic:
R. K. Merton, in teoria lui cu privire la grupul de referinta, a dat o mare importanta
calitatii individului de a fi membru al unui grup. (,,Social Theory and Social Structure”, in
,,The Free Press”, New York, 1967, p. 284-297.). Un membru al unui grup se afla in relati cu
ceilalti membri ai grupului in conformitate cu anumite modele stabilite, se considera el insusi
ca membru al grupului si, este privit ca atare de alti indivizi aflati in afara grupului. Exista
multe probleme in acesta privinta care a fost explicata de multi autori. Un individ intra intr-un
grup cu o ,,zestre” personala si sociala dupa care devine membru al acelui grup. Acea
,,zestre” personala si sociala cu care individul intra intr-un grup este constituita din cinci
elemente:
1. fondul psihotemperamental al individului,
2. necesitatile lui psihologice si biologice,
3. memoria sociala si psihosociala,
4. ansamblul relatiilor sociale, psihosociale si psihobiologice in care este angrenat
individul
Pagina 20 din 81
5. necesitati sociale(munca, aspiratia spre cultura) si psihosociale (pentru afectiune,

recunoastere). Ele scot in evidenta mai multe aspecte: 1+3 exprima fondul latent al
personalitatii unui individ, constituit din elemente relativ stabile. Cu ajutorul lor individul
,,face fata” stimulilor care se ivesc in viata lui; 2+5 reprezinta fondul activ al personalitatii
unui individ, ele constituie elementele mai putin stabile ale acestuia; 4 reprezinta o sursa
permanenta de stimuli pentru activitatea si comportarea unui individ; 5 coloreaza
comportarea individului, o face imprevizibila sub anumite aspecte si solicita creativitatea si
spontaneitatea lui.
Toate aceste elemente se convertesc in teluri si credinte sociale, dar si intr-un model
particular de componente. In principiu, cunoasterea calitatii de membru al unui grup trebuie
sa integreze individul respectiv ca element component al grupului aflat doar sub forma de
premisa sau posibilitate, precum si intreaga influenta pe care o exercita grupul mic asupra lui,
fie modificandu-i calitatile anterioare, fie generandu- altele noi. Pentru a scoate in evidenta
calitatea specifica a individului in pozitia de membru al unui grup mic, multi autori americani
folosesc folosesc conceptul de rol. Unul dintre acesti autori este R. Linton care a definit rolul
in stansa legatura cu categoria de status: ,,Un status-spune acesta-,spre deosebire de individul
care-l poate ocupa, este o simpla colectie de drepturi si indatoriri”. (R. Linton. ,,The Study of
Man”, Appleton-Century-Crafts, 1964, p. 113). Rolul reprezinta, in schimb, ,,acceptul
dinamic al status-ului” (Op. cit.,p. 114). Cand un individ indeplineste drepturile si indatoririle
care constituie status-ul respectiv, inseamna ca el realizeaza un rol.
Conceptul de rol are o dubla semnificatie: un sens particular-fiecare individ are o serie
de roluri pe care le indeplineste si un sens general-rolul unui individ ca suma totala a rolurilor
lui si care exprima ceea ce el trebuie sa faca pentru societate si ceea ce el poate astepta de la
ea.
Parsons considera ca raportul dintre rolul pe care il joaca un individ si asteptarile altui
individ in legatura cu felul in care trebuie jucat rolul respectiv se poate institutionaliza. Un
astfel de proces de institutionalizare se caracterizeaza printr-o situatie in care un individ vrea
sa faca ceea ce un alt individ asteapta de la el. Acest lucru se explica in principal prin aceea
ca, in cadrul grupurilor, indivizii pot accepta aceleasi norme sau valori pe care ei apoi, voit
sau nu, constient sau inconstient, le exteriorizeaza in comportarea lor, unii in raport cu
ceilalti. In interiorul grupului, in relatiile directe dintre membri, ei joaca rolurile in care sunt
pusi nu numai in functie de caracteristicile propriei lor personalitati, ci si in functie de
asteptarile celorlalti.Rolurile pe care ei trebuie sa le joace le sunt atribuite in functie de
pozitia lor sociala (de status-ul lor).
Pagina 21 din 81
Exista doua probleme in legatura cu membrul unui grup: individul nu trece in mod
automat si de la sine in calitatea de membru al unui grup mic. El parcurge un real proces de
echilibrare a propriei personalitati necesitatilor relatiilor directe la care este solicitat in grupul
mic, dar si a altor fenomene si procese care au loc in cadrul acestuia. In al doilea rand, se
iveste necesitatea analizarii influentei pe care o exercita asupra individului noua lui calitate
de membru al unui grup mic. Socializarea priveste ajustarea indivizilor la viata grupului in
contextul dinamic al grupului luat ca intreg. Ea are in vedere doua aspecte: procesul prin care
noii membri intrati in grup isi insusesc normele, valorile si caile ei de comportare si procesul
prin care grupul modeleaza judecatile, perceptiile si conceptiile membrilor sai. Procesul prin
care grupul modeleaza judecatile, perceptiile si autoconceptiile membrilor sai a fost denumit
procesul de conformare.
Apartenenta individului la grupul mic poate avea consecinte atat pozitive cat si
negative; dar aceste consecinte trebuie puse in legatura cu tipul oranduirii sociale existente si
cu stadiul ei de dezvoltare si caracterul consecintelor respective este conditionat de
oranduirea sociala numai sub forma de tendinta. Individul are nevoie de un suport social
pentru valorile si credintele lui sociale. In cazul in care el nu reuseste sa devina membru al
unui grup care sa-i asigure un asemenea suport, el poate manifesta semne de neliniste si
dezorganizare personala.
Pagina 22 din 81
Metodologia demersului investigativ:

În conformitate cu obiectivele şi scopurile demersului nostru investigativ, ne-am
propus aplicarea unui aparat metodologic care să surprindă realitatea socială într-un mod
pertinent astfel încât rezultatele cercetării noastre să-şi dovedească fiabilitatea.
„Cunoaşterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoaşterea personalităţii
membrilor lui, ci mult mai mult. Cunoaşterea colectivului de elevi vizează surprinderea
acelor caracteristici prin care se defineşte ca un tot, ca o unitate de sine stătătoare, ca un grup
social. Putem spune ca identificarea unor trăsături personale ne oferă posibilitatea să
înţelegem mai bine semnificaţia rolurilor pe care le joaca elevii, iar prin intermediul acestora
să pătrundem în mecanismul procesului de interacţiune, mecanism care declanşează şi
determină caracteristicile colectivului ca un tot unitar. Cunoaşterea poate parcurge şi drumul
invers, de la trăsăturile definitorii colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezultă
din exercitarea rolurilor, la condiţiile interne şi particularităţile psihologice ale membrilor săi.
În acest al doilea sens putem spune că tehnicile sociometrice asigură o cunoaştere amănunţită
mai ales a structurii informale/afective dar şi în mod indirect a caracteristicilor de
personalitate a elevilor. Fiecare colectiv are, după cum am văzut, structura sa proprie, care se
manifestă diferit. Cunoaşterea sintalitatii colectivului de elevi/studenti şi a personalităţii
fiecăruia dintre ei nu constituie doua acţiuni paralele sau independente una de alta.
Dimpotrivă, ele se completează reciproc nu numai din punct de vedere gnoseologic, al
informaţiilor pe care ni le oferă ci şi din punct de vedere metodologic. Cunoscând sintalitatea
vom putea face diverse aprecieri cu privire la unele componente ale personalităţii, şi invers,
cunoscând personalitatea indivizilor din care este format colectivul, vom putea interpreta
unele manifestări ale sintalitatii.
Cunoaşterea dinamicii colectivului reclamă un studiu longitudinal şi folosirea unor
metode corespunzătoare. Un astfel de studiu ne indica nu numai tendinţă generală de evoluţie
a colectivului, ci şi principalele momente nodale ale acestei evoluţii.
În circumscrierea metodelor de cunoaştere a colectivului de elevi important este nu
numai cum sunt alese ci şi modul în care sunt folosite sşi combinate. Ţinând seama de
interdependenţa care există între sintalitatea colectivului şi personalitatea membrilor săi va
trebui sa apelăm la metode specifice ambelor domenii, cu condiţia ca ele sa fie astfel aplicate
şi folosite încât sa ne ofere cât mai multe date despre colectiv ca unitate socială, ca întreg.
Vom enumera, mai jos, metodele şi tehnicile de cunoaştere a colectivului de
elevi/studenţi cu obiecţia că ne vom opri în descriere cu predilecţie asupra tehnicilor
sociometrice.
Pagina 23 din 81
1. Observaţia psihosociala este considerată una dintre metodele fundamentale

deoarece presupune un contact nemijlocit cu realitatea şi asigură obţinerea unor date reale,
care ulterior vor fi supuse obligatoriu prelucrării si interpretării [statistice]. Această
observaţie este recomandabil a fi facută de diriginte deoarece aceştia sunt persoane pregătite
psihopedagogic, sunt coparticipanţi la viaţa colectivului, prezenta lor nedenaturând
fenomenele şi manifestările supuse observării. [În studiul de faţă noi am folosit abilităţile
profesionale ale dirigintelui de clasă, prof. Angela MORARIU, în contextul în care acesta
are, pe de o parte, o specializare adecvată- absolvent de sociologie, şi, pe de altă parte, este un
bun cunoscător al grupului.]
Situatiile si fenomenele asupra carora se concentreaza observatia pot fi:
Metoda chestionarului, [folosită de noi în acest studiu, ca o a doua formă de culegere
a datelor], este una din cele mai răspândite metode în cercetarea socială şi psihologică.
Specificul sau constă în faptul că se bazează pe formularea unor întrebări la care subiecţii
anchetaţi urmează să raspundă verbal sau în scris.
Metoda experimentului [pe care nu am folosit-o datorită lipsei de resurse financiare şi
de timp] este expresia concludentă a interdependenţei dintre cunoaştere şi acţiune. Această
metoda presupune stabilirea unei relaţii cauzale între variabila independentă şi cea
dependentă. Se impune un control riguros din partea cercetătorului asupra tuturor
componentelor situaţiei experimentale, astfel încât relaţia dintre variabile şi modificarea
fenomenelor să fie foarte bine cunoscută şi manipulată.
Metoda scărilor de opinii şi atitudini (scări de apreciere) se caracterizează prin aceea
că introduce anumite diferenţieri în răspunsurile subiecţilor, după intensitatea cu care-şi
exprima opiniile în legătura cu diferite fenomene. [Nu am folosit acestă metodă întrucât, în
cazul nostru, nu este relevantă. Sunt cazuri în care elevii ne-au atras atenţia că ordinea în care
au enumerat, să zicem, cei 3 colegi cu care ar dori să realizeze un rpoiect didactic, nu este
relevantă, în contextul în care ar prefera, mai degrabă, să colaboreze cu colegul de pe treapta
a-II-a decât cu cel de pe prima treaptă] Răspunsurile sunt precodificate şi ordonate
asemănător unei game, sub forma ascendentă/descendentă, în funcţie de
intensitatea/fermitatea care ar corespunde opiniei celui ce răspunde.”
Tehnica sociometrică
Obiectul si metoda sociometriei. „Iniţiatorul sociometriei este sociologul american J.
L. Moreno, originar din România. El afirmă că sociometria se ocupă doar de o parte a
realităţii sociale, şi anume de relaţiile interpersonale, acordând o importanţă deosebită
aspectelor cantitative şi calitative ale acestora. "Sociometria are ca obiect studiul matematic
Pagina 24 din 81
al proprietăţilor psihologice ale populaţiilor "În cazul nostru tehnica sociometrica se ocupă cu
studiul relaţiilor interpersonale, îndeosebi acelor relaţii simpatetice care se bazează pe atracţii
şi respingeri între membrii colectivului. Se realizează cu ajutorul unor formule şi calcule
matematice surprinderea unor calităţi/caracteristici relaţionale ale grupului de elevi.
Tehnicile sau metodele sociometrice reprezintă un ansamblu de instrumente şi
procedee destinate să înregistreze şi să măsoare configuraţia şi intensitatea relaţiilor
interpersonale din interiorul grupului şcolar. Sub această denumire sunt incluse atât
instrumentele de culegere a materialului faptic, cât şi cele de prelucrare, interpretare sau
prezentare a materialului respectiv. De aceea ele sunt indispensabile pentru cunoaşterea
concreta a interacţiunilor ce se stabilesc în cadrul colectivului de elevi/studenţi. Studiul
sociometric are o triplă orientare: în primul rând cunoaşterea de către diriginte, psiholog sau
sociolog a afinităţilor exprimate de membri grupului şi implicit a relaţiilor din cadrul
colectivului; în al doilea rând o cunoaştere mai bună de către elevi a propriilor lor poziţii în
grup; si în al treilea rând, dar nu cel din urma, îmbunătăţirea relaţiilor şi a climatului
psihosocial a grupului şcolar prin acţiuni psihologice specifice.
Prin testul sociometric, ca instrument al metodei sociometrice, se pot determina:
- amplasamentul, statutul unui elev/student în câmpul relaţiilor interpersonale (lider,
popular, izolat, ignorat, respins, etc.);
- structura sociologică globală a grupului şi a subgrupurilor din cadrul său;
- diversele centre de influenţă;
- percepţia grupului faţă de un anumit membru;
- coeziunea de grup, etc.
Uşor de administrat şi prelucrat, oferind foarte multe date asupra microgrupului
cercetat, testul sociometric poate crea uşor iluzia instrumentului "ideal". Totuşi trebuie atrasă
atenţia asupra unor limite privind utilizarea testului sociometric: acesta nu epuizează
totalitatea relaţiilor interpersonale, ceea ce implica în mod obligatoriu corelarea lui cu alte
metode şi tehnici de cercetare; criteriile testului sociometric trebuie corelate cu orientarea
valorică şi cu motivaţiile preferinţelor exprimate; pentru asigurarea succesului cercetării
trebuie creată o atitudine de înţelegere, dispoziţii şi atitudini favorabile ale subiecţilor faţă de
test; cercetătorul trebuie să dea dovadă de delicateţe şi competenţă psihologică şi sociologică,
el este recomandabil a fi un observator participant care sa creeze la elevi sentimentul utilităţii
participării lor la test, sa-i implice personal.
Pagina 25 din 81
Modalitatea de alcătuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric

precum şi prezentarea rezultatelor va fi redată sub forma unui algoritm, particularizat la
colectivitatea urmărita. Putem să le definim ca metode sau etape ale tehnicii sociometrice:
- testul sociometric;
- matricea sociometrica;
- indicii sociometrici;
- sociograma (reprezentarea grafică a relaţiilor);
- cadranele sociometrice;
- prezentarea în faţă clasei/individual a rezultatelor.
Instrumentul de lucru: testul sociometric este considerat instrumentul principal şi
punct de plecare în cunoaşterea diferitelor aspecte a procesului de interacţiune ce se
manifestă în colectiv. El oferă doar materialul brut în legătură cu aspectele relaţionale ale
elevului şi ale grupului în totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra şi numai pe
baza celor rezultate vom putea cunoaşte aceste aspecte.
Toate aprecierile, interpretările şi rezultatele obţinute în urma prelucrării sunt
dependente de fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depinde de sinceritatea
răspunsurilor la întrebările testului, sinceritate care la rândul ei este determinată de felul în
care a fost întocmit testul şi de modul în care a fost aplicat.
Testul sociometric constă în formularea unor întrebări prin intermediul cărora se
solicită fiecărui elev să-şi exprime simpatiile şi antipatiile faţă de ceilalţi colegi ai săi. Foarte
important este ca întrebările sa aibă la baza criterii atent alese, care să fie în concordanţă cu
interesele, preocupările şi aspiraţiile tuturor elevilor, dar şi cu interesele cercetării. Este
necesar să li se ofere elevilor suficiente motive pentru a răspunde cât mai sincer.
Etapele aplicării testului sociometric:
a) membri grupului primesc motivări, li se explica scopul cercetării:
- fiecare îşi va cunoaşte mai bine locul în grup;
- în repartizarea anumitor sarcini se va ţine cont şi de preferinţele interpersonale,
- se va ţine cont de relaţiile sociopreferenţiale şi în structura formală a grupului;
b) se obţine încrederea subiecţilor în caracterul confidenţial al răspunsurilor la
întrebări;
c) se distribuie membrilor grupului formularele cu întrebări ce urmează a fi
completate şi se explica clar modul de completare;
d) se precizează caracteristicile situaţiei:
- grupul în cadrul căruia se fac alegerile şi respingerile;
Pagina 26 din 81
- sensul fiecărei întrebări;

- limitarea la un anumit număr de răspunsuri, se recomandă 3 sau 5 răspunsuri în
funcţie de mărimea grupului;
- se explică faptul că poate răspunde atât cât corespunde preferinţelor sale dar să nu
depasească numărul maxim indicat;
- se precizează faptul că ordinea preferintelor este o ordine valorică, cel de pe locul
întâi sa fie cel mai preferat, iar următorii în ordine descrescatoare; [Precizăm că în cazul
studiului nostru nu s-a putut implementa această exigenţă deoarece membrii grupului nu au
înţeles cu claritate această exigenţă]
- nu se impune o limită de timp pentru completare.
e) se recoltează răspunsurile.
Testul sociometric se poate folosi într-o cercetare transversală pentru a surprinde
evoluţia relaţiilor colectivului. Astfel testul urmează a fi administrat periodic, iar rezultatele
obţinute să fie comparate între ele. Trebuie specificat faptul că reluarea testului la intervale
prea scurte îi diminuează eficacitatea, subiecţii orientându-se mai mult după răspunsurile
anterioare, care sunt încă vii în memorie, decât după ceea ce simt în momentul respectiv. De
asemenea în cazul în care intervalele sunt prea mari riscăm să pierdem din vedere dependenta
strictă dintre fenomene. Putem recomanda pe baza experienţei reluarea testării sociometrice
anual.
Interpretarea: Matricea sociometrică
Datele testului sociometric sunt înregistrate într-un tabel cu doua intrări, unde atât pe
verticală cât şi pe orizontala sunt trecuţi elevii din colectivul respectiv. Pe verticală se trec
punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizaţi, iar pe orizontală
percepţiile pozitive şi negative atribuite de asemenea colegilor.
Matricea sociometrică este mai mult un instrument tehnic decât unul de cunoaştere.
Ea facilitează descoperirea şi ordonarea datelor brute pe care ni le oferă testul şi asigură
condiţiile necesare pentru manipularea şi prelucrarea lor.
Pe verticală se trec în ordine, corespunzător fiecărui elev, cu culoare rosie +3, +2, +1
puncte în dreptul colegilor aleşi, preferaţi, iar cu culoare albastra - 3, - 2, - 1 puncte în dreptul
colegilor respinşi, nominalizaţi la întrebarea a doua. Pe orizontala se trec percepţiile pozitive
reprezentate prin cercuri rosii şi percepţiile negative reprezentate prin cercuri albastre. Mai
apoi în capetele de tabel ale matricii sociometrice se calculează suma punctelor obţinute din
alegeri şi respingeri şi suma percepţiilor pozitive/negative.
Indici sociometrici.
Pagina 27 din 81
Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric şi trecute în matrice se pot
calcula o mulţime de indici sociometrici. Prezentăm mai jos câţiva din cei mai importanţi
indici sociometrici:
a) indicele statusului sociometric arată poziţia ocupată de o persoana în cadrul
grupului şi se calculează după formula:
I=n / (N- 1),
n = numărul alegerilor primite de respectiva persoana,
N = numărul membrilor grupului
b) indicele expansivităţii sociometrice permite determinarea cantitativă a orientării
individului spre membrii grupului prin luarea în calcul atât a expansivităţii pozitive cât şi a
expansivităţii negative:
I = (E+) + (E-) = [(n+) / (N- 1)] + [(n-) / (N- 1)]
(n+) = număr de alegeri emise
(n-) = număr de respingeri emise
Acest indice măsoară şi gradul de integrare a individului în grup, cu cât valoarea e
mai mare cu atât individul e mai bine integrat în grup.
c) indicele sensibilităţii raţionale exprimă capacitatea individului de a-şi evalua
propria sa poziţie în grup; exprimă acurateţea percepţiei relaţiilor sociometrice cu privire la
propria persoana.
I = Aa / Ap
Aa = numărul aşteptarilor de a fi ales
Ap = numărul alegerilor primite
d) indicele asocierii persoanelor în cadrul grupului se calculează după formula:
I = n / [ k(N- 1)/2 ]
n = numărul relaţiilor simetrice
k = numărul alegerilor permise
Cu cât valoarea indicelui asocierii e mai mare cu atât relaţiile în grup sunt mai bune.
e) indicele coerenţei grupului exprimă, de asemenea, calitatea relaţiilor sociometrice
la nivelul grupului; cu cât valoarea indicelui este mai mare, cu atât grupul este mai coeziv:
I = R×q / U×p
R = numărul alegerilor reciproce,
U = numărul alegerilor unilaterale
Pagina 28 din 81
p = k / (N- 1), q = 1 - p
k = numărul alegerilor permise
Interpretarea datelor culese: Sociograma
Pe baza datelor cuprinse în matricea sociometrică putem întocmi sociograma care ne
prezintă, sub forma grafică, relaţiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate în
evidenţă printr-un mod grafic nu numai locul fiecărui elev ci şi diverse tipuri de reţele
interpersonale. Aceste reţele se cuantifică în sociogramă prin diferite simboluri grafice.
Exista doua categorii de sociograme, individuale şi colective. Primele nu sunt altceva
decât un extras din sociograma colectiva şi prezintă situaţia unui elev aşa cum rezulta ea din
totalitatea relaţiilor cu ceilalti colegi.
O sociogramă se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legăturilor dintre
molecule) sau sub forma "ţintă" (relaţiile sunt prezentate în cadrul unui număr de cercuri
concentrice). Numărul cercurilor din care e formata "ţinta" poate fi mai mic sau mai mare în
funcţie de numărul elevilor din clasa sau în funcţie de distanta sociometrică dintre elevi. Este
recomandat un număr de cercuri impar astfel încât cercul de nivel mediu (de ex. cercul 4 din
7) este nivelul corespunzător statutului sociometric nul. Cercurile din interior corespund
nivelului de integrare, în care se afla elevii cu punctajul total pozitiv, iar cercurile din exterior
corespund nivelului de "neintegrare", în care se afla elevii cu punctaj total negativ.
Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este aşezat în centrul cercului
numărul 1(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu cât un elev are un punctaj
mai mic cu atât se departează mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup.
Sociograma colectivă ne oferă posibilitatea cunoaşterii structurii preferenţiale ce se
stabileşte în interiorul colectivului, indicându-se în mod grafic cine cu cine relaţionează din
punctul de vedere al afinităţilor. [...]Se pot realiza analize multiple şi foarte complexe, cât şi
aprecieri calitative diverse în funcţie de: numărul alegerilor/respingerilor, subgrupurile care
se formează, statutul sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul, distanţa
dintre ei, etc. Dacă un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are altă
semnificaţie decât un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut sociometric mai mic.
Putem sa atribuim unui lider o semnificaţie pozitiva sau una negativa în raport cu poziţia
subgrupului din care face parte în cadrul colectivului clasei.
Cadranele sociometrice ne oferă posibilitatea de a prelucra şi interpreta relaţiile
interpersonale sub aspectul dinamicii lor în timp. Comparând datele ce figurează în cadrane
se pot desprinde o serie larga de trăsături ale colectivului ca întreg. Observând ponderea
Pagina 29 din 81
distribuţiei elevilor în cadrane se pot cunoaşte influenţele şi "constrângerile" pe care

colectivul le poate exercita asupra lor. Procedeul cadranelor surprinde fenomenele sociale în
intimitatea lor.
Prezentarea sociogramei se poate face în fata clasei (punctând pe aspectele generale)
dar şi individual (punctând pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie să subliniem că este
recomandat a se scoate în evidenţă partea pozitivă a concluziilor astfel încât să îmbunătăţim
climatul psihosocial, să încălzim relaţiile dintre elevi. Se impune conştientizarea fiecărui elev
asupra rolului, statutusului şi poziţiei sale în grup în mod realist şi consilierea acestora pentru
a diminua conflictele sau atitudinile negative.
Pagina 30 din 81
Aplicaţie a testului sociometric într-un grup de elevi. Studiu de caz: clasa XI-a SS,
Liceul „Constantin Diaconovici Loga
„Asistăm în ultimul timp, la o diversificare şi perfecţionare a metodelor şi procedeelor
de investigatie, de colectare şi prelucrare a materialului faptic. Mai mult ca oricând societatea
contemporană simte nevoia unei cunoaşteri tot mai profunde a propriilor sale fenomene şi
mecanisme pentru a putea apoi interveni în dirijarea lor. Cercetarile sociologice se orientează
tot mai mult spre microsocial şi mai ales asupra grupului mic. Aceasta se datorează în primul
rând prin specificul organizării activităţilor umane care se concentrează tot mai mult spre
grup (echipa sportiva, colectiv de munca, clasa de elevi, plutonul etc.) incluzând în acelaşi
timp diverse domenii: (sport, industrie, educaţie, armata etc.).
Tehnicile şi metodele de cunoaştere a grupului mic permit nu numai să surprindă
momentele manifestate la acest nivel ci şi să recomande pe baza celor constatate, modalităţi
concrete de acţiune în vederea ameliorării unor manifestări sau deviante, conducând spre
creşterea eficienţei activităţii. Latura practic-aplicativă a psihosociologiei iese astfel cu
pregnanţă în evidenţă. Cercetările întreprinse asupra grupului mic au un caracter concret şi
urmăresc o finalitate (îndeosebi cele de sociometrie asupra cărora ne vom apleca în această
lucrare) practica, determinata.
Înainte de a face o paralela între grup şi colectivul de elevi/studenţi dorim să
evidenţiem prin ce se caracterizează din punct de vedere psihosocial grupul.[...]”
Context teoretic:
„Cu toate că grupul ca şi calitate sociala a fost şi este supus unor multiple investigări
este dificil să se ajungă la o definiţie unanim acceptata a acestuia. Grupul social (din punct de
vedere general) este definit ca fiind "un ansamblu de persoane caracterizat de o anumita
structura si cu o cultura specifica, rezultate din relaţiile şi procesele psihosociale dezvoltate în
cadrul său".
Caracteristicile grupului de elevi:
Se pot distinge câţiva parametri/caracteristici, specifici, care circumscriu conţinutul
conceptului de grup mic:
1. Mărimea grupului mic este între 3 (dupa unii autori 2/4) si 35- 40 de membri.
Limita superioara este dependentă şi de durata funcţionării grupului ca unitate de sine
stătătoare.
2. Relaţiile dintre membri grupului sunt directe, de tipul "face to face", aceasta
însemnând ca fiecare poate comunica şi efectua schimb de informaţii cu toţi ceilalţi. Prin
Pagina 31 din 81
urmare grupul apare ca un sistem de interacţiune socială, prin care subiecţii îşi coordonează
reciproc intenţiile şi preocupările, modelându-se unii pe alţii.
3. Fiecare grup se caracterizează printr-o structură configuraţională proprie, care
rezultă din interdependenţa statutelor şi rolurilor membrilor din care este format. Astfel
ţinând cont de conţinutul şi funcţiile acestor statute şi roluri putem distinge mai multe
variante structurale ce se întrepătrund şi se completează reciproc (structura de comunicare,
structura decizională şi executivă, structura sociometrică - determinata de distribuţia
afinităţilor şi atracţiilor interpersonale).
4. Coeziunea grupului constituie o rezultantă a concentrării tuturor forţelor ce
acţionează asupra indivizilor pentru a se menţine în cadrul grupului. Coeziunea este
considerată ca fiind o condiţie indispensabilă apariţiei şi acţiunii unor norme comune
acceptate la nivelul grupului. Grupul acţionează ca unitate de sine stătătoarea numai în
momentul când a atins un nivel minim de coeziune.
5. Dinamica grupului subliniază că grupul se află într-o continuă mişcare şi
transformare; într-un proces neîntrerupt de adaptare şi acomodare. Se poate vorbi de o
dinamică internă (transformările structurii interne, a personalităţii membrilor) şi de o
dinamică externă (transformările ce au loc între grup şi calitatea socială pe fondul căruia
fiinţează).
6. Grupurile se constituie în vederea realizării unor scopuri şi rezolvării unor sarcini.
Acestei caracteristici îi este proprie o puternică încărcătura motivaţională, ajungând şi
direcţionând activitatea şi comportamentul membrilor grupului.
Toate aceste caracteristici se afla într-o strânsă interdependenţă, conţinutul lor având o
pondere diferita de la un domeniu la altul.”
Analogia dintre grupul mic si colectivul de elevi
„Definirea noţiunii de colectiv, la majoritatea autorilor, se realizează folosind ca gen
proxim noţiunile de "totalitate"/"grup", A. S. Makarenko, prin studiile sale, desprinde două
coordonate ale unui colectiv de elevi, prezenţa scopului şi caracterul sau de organizare social.
În sens logic grupul constituie noţiunea generală, iar colectivul noţiunea specie. Din
punct de vedere al sferei grupul este o noţiune supraordonată iar colectivul de elevi o noţiune
subordonată. Definind colectivul de elevi prin analogie cu grupul social se recunoaşte
necesitatea circumscrierii caracteristicilor proprii colectivului pentru al diferenţia de alte
grupuri sociale. Luând în considerare notele definitorii ale grupului mic se pot preciza sensul
psihosocial şi pedagogic dobândite prin raportarea lor la colectivul de elevi:
Pagina 32 din 81
a) Din punct de vedere al mărimii colectivului, acesta este format dintr-un număr ce
oscileaza între 10- 15 si 30- 35 de elevi. Reunirea lor în colectiv este determinată de dorinţele
sau opţiunile şcolare a celor în cauză, dar în acelaşi timp şi de factori obiectivi. În momentul
constituirii clasa este un grup formal, instituţionalizat prin masuri administrative şi
organizatorice atât la nivel central cât si la nivelul scolii. Ulterior între elevi se stabileşte o
reţea complexă de relaţii interpersonale, informale, afective şi spontane, care completează si
substituie relaţiile formale în cadrul colectivului de elevi sau studenţi. Datorită climatului
psihosocial specific, a timpului petrecut împreuna, aceste relaţii formale dar mai ales
informale se amplifică puternic, implicând o deosebită dinamică. În interiorul clasei se
concretizează constituirea unor subgrupuri în cadrul cărora domina îndeosebi relaţiile
informale.
b) Relaţiile din interiorul colectivului de elevi, indiferent că sunt informale sau
formale, se bazează pe contacte directe, de tipul "face to face". Astfel că clasele de elevi şi
grupele de studenţi pot fi considerate grupuri primare, în timp ce anul de studiu, liceul sau
universitatea sunt grupuri secundare. La nivelul colectivului şcolii, relaţiile dintre membri săi
sunt mai îndepărtate în spaţiu şi timp, cu o frecvenţă mai redusă, fiind lipsite de acea
încărcătură afectivă specifică relaţiilor directe şi permanente din interiorul clasei.
c) Structura colectivului de elevi este generată de interrelaţiile existente între membri
ei. Aceste interrelaţii se pot structura în funcţie de interdependenta rolurilor şi statusurilor,
astfel încât putem distinge doua structuri fundamentale: o structură formală şi o structură
informală.
Prima, structura formală apare ca rezultat al investirii oficiale a elevilor sau
studenţilor în diferite roluri (şef de grupă, şef de clasă...). În urma acestor investiri cu roluri
făcute de diriginte, decan de an, vor apărea în mod firesc diverşi lideri oficiali /formali,
permanenţi/temporari. Aceştia formează un organism de conducere însărcinat cu urmărirea,
îndeplinirea, atingerea unor obiective comune. Structura formală este un rezultat al unificării
acestor relaţii formale într-un tot unitar. Forma şi conţinut ei sunt determinate de autoritatea
şi modul în care se iau deciziile şi se îndeplinesc sarcinile. Prezenţa dirigintelui ca lider
formal adult, imprimă un anumit specific reţelei relaţionale a structurii formale, atât pe
orizontală cât si verticală. Liderul formal şi cel informal manifestă mai multe funcţii printre
care asigurară condiţiile în vederea atingerii scopurilor sau acţiuni îndreptate în vederea
menţinerii coeziunii grupului.
Structura informală se caracterizează prin aceea ca interacţiunea dintre membri
grupului de elevi, nu este impusă sau reglementată din exterior, ea este rezultatul firesc,
Pagina 33 din 81
natural şi spontan al relaţiilor intersubiective, psihologice ce se stabilesc între elevi. Acestea

sunt relaţii interpersonale între personalităţi diferite, care se influenţează reciproc, prin care
elevii se percep, comunică, actionează şi reacţionează unii în raport cu alţii, se cunosc, se
apropie, se asociază, se îndrăgesc, se ajuta, se împrietenesc sau dimpotrivă, se suspectează,
devin geloşi, se resping etc. Structura informală are un caracter afectiv, simpatetic şi,
deopotrivă, empatic, bazat pe legături sociometrice de simpatie, antipatie şi indiferenţă între
membri săi. Putem spune că este vorba de "expansiunea afectivă" (atitudinea elevului faţă de
ceilalţi colegi), dar în acelaşi timp şi de "incluziunea afectivă" (atitudinea clasei faţă de elev).
Cele două laturi constituie un tot indisolubil, una neputând exista fără cealaltă.
Conexiunea complexă dintre ele conduce la o interinfluenţare reciprocă, expansiunea fiind
predominat individuală iar incluziunea predominat socială, ambele au un caracter psihosocial.
În funcţie de aceste relaţii informale apar aşa zişii lideri informali/persoane preferate. Daca
liderii formali se impun mai ales în virtutea rolului şi funcţiei pe care le deţin, liderii
informali se impun în virtutea unor calităţi personale apreciate de colegii lor, carismatice.
Cele doua tipuri de structuri, formală şi informală, specifice colectivului de elevi, se afla într-
o strânsă interdependenţă. Structura informală se cristalizează după un anumit timp dar are o
dinamică şi dezvoltare proprie, continuă. Tocmai de aceea studiul sociometric asupra căruia
ne vom opri mai apoi, nu poate fi realizat cu succes, astfel încât să surprindă o anume
stabilitate relaţională, decât după un anumit timp de la formarea clasei, timp în care elevii să
reuşească să se cunoască între ei, sa manifeste simpatii sau antipatii.
d) Coeziunea grupului. Din punct de vedere sociologic colectivul de elevi ca realitate
supraindividuală, nu poate fi redusă la suma particularităţilor psihice ale elevilor, ea fiind o
rezultantă, calitativ deosebită, ce apare tocmai din interacţiunile stabilite între ei. Coeziunea
colectivului reflectă convergenţa dintre membri săi, concentrarea interacţiunii lor în vederea
integrării elevilor într-un tot unitar.
e) Dinamica colectivului surprinde totalitatea transformărilor ce au loc în interiorul
clasei, transformări care îi imprimă acestuia în timp o anume traiectorie. Dinamica este
determinată de adaptarea, integrarea sau subordonarea celor doua structuri, de contradicţiile,
conflictele, intoleranţa/toleranţa dintre membri colectivului, care se manifestă şi se modifică
permanent.
f) Ca oricare alt grup colectivul de elevi se constituie în vederea desfăşurării unei
activităţi şi a atingerii unor scopuri fundamentale. Din acest punct de vedere colectivul de
elevi este un "grup educaţional" în care membri lui sunt orientaţi spre realizarea unor scopuri
majore cu semnificaţie socială şi finalitate educativă.
Pagina 34 din 81
Structura, interacţiunea şi conţinutul circumscriu, toate la un loc, specificul

colectivului ca grup social microstructural. Cunoaşterea lor este deci o premisă indispensabila
pentru toate acţiunile educative ce se întreprind asupra sa. Fiind un grup social
microstructural înseamnă că prezinţa specificul şi legitătile sale proprii. Pentru cunoaşterea
lor trebuie sa apelam deci la metode si procedee adecvate acestei realităţi.”
Pagina 35 din 81
Instrumentarul demersului investigativ:

Prin instrumentarul metodolog aferent lucrării de faţă vom expune scopul lucrării,
obiectivele aferente îndeplinirii scopului propus, ipotezele de lucru şi ipoteza generală şi, nu
în ultimul rând, definirea şi operaţionalizarea conceptelor la care facem referire/utilizate în
lucrarea de faţă.
Considerăm că aparatul metodologic construit este coerent şi bine articulat, supuându-
ne eventualelor sugestii metodologice şi perspective de abordare. Ca orice demers
investigativ în câmpul socialului, în urma demersului sociologic realizat conform
instrumentarului de faţă, prognozăm că vom obţine date fiabile.
Scopul cercetării:
În general, scopul unei lucrări are o importantă funcţie practică, pe de o parte, în
sensul creării unui dat căruia demersul realizat trebuie să răspundă şi, pe de altă parte, un
important conţinut teoretic, legitimând în sens metodologic şi funcţional demersul realizat.
Scopul: Cunoaşterea unui grup de elevi cu ajutorul testului sociometric şi identificării
modului în care membrii unui grup asupra căruia se aplică un test sociometric înţeleg a se
implica într-un asemenea demers de percepţie şi participare al membrilor grupului la o
asemenea experienţă.
Pentru îndeplinirea acestui scop am considerat oportun a realiza un experiment,
aplicarea propriu-zisă a unui test sociometric asupra unei clase de elevi alese aleatoriu. Ne-
am adresat conducerii Colegiului Naţional „Constantin Diacolovici Loga” şi, înţelegând
demersul şi scopul demersului nostru, colaboratorii noştrii au decis a ne sprijini în acest sens,
recomandându-ne o clasă de elevi oarecare. Alegerea clasei de elevi s-a făcut judicios,
alegerea acesteia fiind pur întâmplătoare. Profesorul diriginte al acestei clase este prof.Angela
Morar, absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie, şi, asumându-şi iniţiativa de a
sprijinii şi susţine demersul nostru, în cadrul unei ore de dirigenţie a solicitat elevilor ei să
răspundă unui chestionar, unui test sociometric. Elevilor le-a fost explicat în ce consta
contribuţia lor, care este scopul asumat al demersului de faţă şi aceştia s-au arătat
entuziasmaţi.
Obiectivele cercetării:
Obiectivele demersului nostru se împart în două paliere: pe de o parte urmărim
realizarea unui test sociometric pe un grup de elevi, iar, pe de altă parte, modul în care înşişi
respondenţii la acest studiu recunosc şi se recunosc în rezultatele testului sociometric aplicat,
deci, în acest context, vom avea două obiective principale şi obiectivele secundare manite a le
secunda.
Pagina 36 din 81
Cunoaşterea unui grup de elevi cu ajutorul testului sociometric, în sensul identificării

ierarhiilor informale care se manifestă la nivelul grupului de elevi analizat, clasa a-XI-a SS,
Colegiul Naţional CD LOGA. Acest obiectiv va fi pus în practică prin aplicarea propiu-zisă a
testului sociometric şi prelucrarea datelor obţinute.
Obiectivele secundare aferente primului obiectiv principal:
Identificarea ierarhiilor sociale, informare, realizate la nivelul grupului de elevi, din
clasa a-XI-a SS, Colegiul Naţional „Constantin Diaconovici LOGA” din Timişoara, privind
interesul şcolar.
organizarea activităţilor de voluntariat, activităţi civice, activităţi extraşcolare
petrecerea timpului liber.
Identificarea criteriilor după care elevii clasei studiate, clasa a-XI-a SS, îşi selectează
colegii împreună cu care doresc să colaboreze în vederea realizării activităţii şcolare (echipe
de lucru, proiecte didactice, alte sarcini de lucru în echipă/ pe grupe)
colegii împreună cu care doresc să colaboreze în vederea realizării activităţii extraşcolare
(echipe de lucru), activităţi de voluntariat şi alte activităţi civice şi de interes civic.
colegii împreună cu care doresc îşi organizeze şi să îşi petreacă timpul liber
Identificării modului în care membrii unui grup asupra căruia se aplică un test
sociometric înţeleg a se implica într-un asemenea demers de percepţie şi participare al
membrilor grupului la o asemenea experienţă.
Obiectivele secundare aferente celui de-al doilea obiectiv principal:
Identificarea modului în care membrii grupului de elevi ai Colegiului Naţional „C.D.
LOGA” de implică în participarea la un asemenea demers (obiectiv îndeplinit prin realizarea
unor Observaţii ale operatorului de teren);
Pagina 37 din 81
Asumarea de către grupul cercetat, clasa a-XI-a SS, Colegiul Naţional „Constantin
Diaconovici LOGA” din Timişoara, al rezultatelor demersului investigativ, (obiectiv
îndeplini7 prin aplicarea unui minichestionar)
Asumarea de către dirigintele grupul cercetat, clasa a-XI-a SS, Colegiul Naţional
„Constantin Diaconovici LOGA” din Timişoara, prof.Angela Murariu, a rezultatelor
demersului investigativ, (feed-beack înregistrat.)
Ipotezele cercetării:
Ipoteza reprezintă o formă de cunoaştere a gândirii ştiinţifice care dă posibilitatea
trecerii de la cunoaşterea comună la cunoaşterea legilor de producere a acestor fapte. Aşa
cum preciza Theodore Caplow (1970, 119), „o ipoteză este enunţul unei relaţii cauzale într-o
formă care permite verificarea empirică”.
Fred N. Kerlinger (1964, 18) definea ipoteza astfel: „O ipoteză este un enunţ
conjectural despre relaţia dintre două sau mai multe variabile”. Rezultă de aici că legătura
dintre variabile nu este sigură, ci probabilă. Johan Galtug (1967, 310) dă următoarea definiţie:
„O ipoteză este o propoziţie despre felul în care un set de unităţi S este distribuit într-un
spaţiu de variabile X1, X2, X3, ... ,Xn”. În structura ipotezei se regăsesc: o unitate (grup,
societate, instituţie, persoană etc.), variabilă (coeziune, democraţie, ierarhie, inteligenţă etc.)
şi un set de valori al variabilelor (puternică, autentică, înaltă, excepţională ş.a.m.d.). Doar
dacă este testabil, un enunţ poate avea calitatea de ipoteză. Prin testare, prin confruntarea cu
realitatea, ipotezele pot fi verificate (Chelcea, 2001).
Miftode (2003) consideră că: „Ipotezele pot fi enunţate apriori sau pe baza unei
preanchete şi documentări. Nu este recomandat să formulăm ipoteze bazate numai pe intuiţie,
afară de cazul când aceasta operează ea însăşi asupra unui material empiric destul de bogat şi
destul de „proaspăt” ”. Precizăm că, în conformitate cu scopul şi obiectivele noastre ne
propunem 4 ipoteze de lucru, ele făcând referire la strategia de gestioneare a seturilor criterii
pe elevii le utilizează în deciziile luate, pe de o parte, iar, pe de altă parte, la corelaţia
Cu cât rezultatele şcolare ale unui elev sunt mai bune, cu atât popularitatea sa este mai
mare, pobabilitatea ca el să fie ales de elevi în cadrul echipelor de lucru fiind mai mare.
Cu cât un elev are o mai mare capacitate empatică, făcându-se mai plăcut în rândul
celorlalţi colegi, cu atât creşte posibilitatea ca el să fie ales de către elevi ca să facă parte
dintr-o echipă privind organizarea şi realizare unui proeict sau activităţi didactice.
Cu cât un elev dovedeşte mai mult spirit de echipă, cu atât creşte posibilitatea ca el să
fie ales de către elevi ca să facă parte dintr-o echipă privind organizarea şi realizare unui
proeict sau activităţi didactice.
Pagina 38 din 81
Cu cât un elev este perceput a fi mai distractiv, mai de gaşcă, cu atât creşte
posibilitatea ca el să fie ales de către colegii lui pentru aşi petrece impreună cu aceştia timpul
liber.
Cu cât un elev este perceput a fi mai deschis către nou, mai inovativ, cu atât creşte
liber.
Pagina 39 din 81
Definirea şi operaţionalizarea conceptelor:

Prin acest demers urmărim, în cele ce urmează, definirea şi operaţionalizarea
conceptelor cu care vom opera pentru pentru îndeplinirea obiectivelor propuse.
Definirea conceptelor
Sociometrie= (lat. socius, „fiinţă socială", „social", lat. metrum „măsurătoare"). În
accepţiunea originară, indicată prin însăşi etimologia cuvîntului, s. înseamnă măsurarea
fenomenelor sociale (prin intermediul metodelor statistice). În înţelesul său uzual şi actual
însă, s. desemnează concepţia teoretică şi sistemul metodologic creat şi impus în sociologie şi
psihosociologie de L J. Moreno, în jurul anilor 30, odată cu apariţia lucrării Who shall
survive ?. Doctrina moreniană porneşte de la o viziune psihologizantă asupra societăţii, de
factură bergsoniană, în centrul căreia se află noţiunile de spontaneitate şi creativitate pe baza
cărora este fundamentat un ansamblu de tehnici şi procedee de diagnostic şi de analiză a
relaţiilor interpersonale din cadrul grupurilor mici.
În opinia lui Moreno, „realitatea socială" este rezultatul interacţiunii între două paliere
distincte ale socialului şi anume: „societatea externă" sau „macrostructura", reprezentată prin
totalitatea structurilor sociale instituţionalizate şi oficiale, bazate pe reguli şi norme de
funcţionare de tip birocratic, cum ar fi statul, biserica, şcoala, armata etc. şi „matricea
sociometrică" sau „microstructura" considerată factorul determinant al întregii dezvoltări
sociale formată din multitudinea relaţiilor preferenţial afective de atracţie-respingere-
indiferenţă, ce se stabilesc în mod spontan la nivelul microgrupurilor şi au un caracter
neoficial şi informai.
Acest din urmă palier, spre deosebire de primul careeste direct observabil prin însuşi
caracterul său instituţionalizat, este ascuns, invizibil, implicit. Pentru a putea fi evidenţiat este
necesară analiza sociometrică ce poate fi realizată cu ajutorul unor tehnici speciale, între care
testul sociometric ocupă locul privilegiat, între „societatea externă" şi „matricea
sociometrică" tind să se stabilească raporturi contradictorii de opoziţie şi conflict, justificate
de Moreno prin natura diferită a celor două straturi sociale: pe de o parte, „societatea
externă", lipsită de flexibilitate, încearcă să impună structuri formale şi rigide; pe de altă
parte, constelaţiile afective ale „microstructurii" tind să propulseze manifestări spontane şi
novatoare.
Armonizarea relaţiilor între cele două paliere ale „realităţii sociale" nu este posibilă,
socoteşte Moreno, decît prin înfăptuirea „revoluţiei şi reconstrucţiei sociometrice", al cărei ţel
este crearea unei societăţi în care macrostructura să coincidă cu microstructura.
Pagina 40 din 81
Imaginea universului social creată de Moreno precum şi proiectul său al „revoluţiei

sociometrice" sînt, de la bun început, superficiale şi utopice. Pe de altă parte însă, s. are
meritul de a fi introdus în cîmpul investigaţiei sociologice fenomenele interindividuale şi
procesele afective şi de a fi creat o metodologie viabilă de diagnostic şi de ameliorare a
acestor fenomene şi procese ale grupului mic. De altfel, singurele concepţii moreniene
preluare în literatura de specialitate pentru valoarea lor explicativă şi operaţională sînt cele
care definesc geneza, extensiunea şi intensitatea raporturilor psiho-afective din cadrul
microgrupurilor. Acestea sînt: teleelementul, atomul social, molecula socială, socioidul.
Teleelementul, caracterizat de Moreno drept „cea mai mică unitate de sentiment
transmisă de la un individ la altul", este o caracteristică a afectivităţii umane ce face posibilă
legătura intersubiectivă, de tipul atracţie-respingere-indiferenţă dintre oameni, dintre ei şi
rolurile lor, dintre ei şi anumite obiecte. Ansamblul reţelelor „tele" ce se cristalizează în jurul
unei persoane constituie atomul social ce poate fi mai bogat sau mai rarefiat în funcţie de
„unităţile de sentiment" pozitive, negative sau neutre îndreptate spre persoana respectivă.
Interrelaţionarea atomilor sociali generează molecula socială, care la rîndul său este unitatea
constitutivă a socioi-dului (o constelaţie de molecule sociale).
Descifrarea tuturor acestor configuraţii afectiv-preferenţiale se poate realiza cu
ajutorul metodelor sociometrice de „măsurare aici şi acum" a structurilor informate din
interiorul grupurilor, şi anume: testul sociometric, psihodrama, sociodrama, matricea
sociometrică. Arsenalul metodologiei sociometrice include, alături de procedee de cunpaştere
a vieţii afective a grupurilor, şi procedee de ameliorare şi reconstrucţie psiho-socială a
relaţiilor interpersonale nefuncţionale sau indezirabie, şi anume psihodrama şi sociodrama.
Testul sociometric= "Instrument de bază al arsenalului metodologic al sociometriei
moreniene ce permite descrierea cantitativă şi calitativă a structurii socioafective şi a
organizării informale a grupurilor primare aşa cum sînt ele constituite „aici şi acum" în
situaţiile reale de viaţă. Cu ajutorul testul sociometric pot fi evidenţiate: configuraţia spontană
a relaţiilor preferenţiale de atracţie, respingere, indiferenţă, poziţia ocupată de fiecare
membru al grupului în raport cu ceilalţi (identificarea celor izolaţi, a celor populari), reţelele
de comunicare ce se stabilesc în grup (eventualele tensiuni sau conflicte latente, sub-
grupurile, clanurile formate din cei care se aleg între ei).
Într-un testul sociometric sînt formulate întrebări prin care se solicită fiecărui
membru al grupului restrîns să arate cu cine doreşte şi cu cine nu doreşte să se asocieze într-o
activitate precisă: muncă, sport etc. Pentru obţinerea unei imagini cît mai complexe şi cît mai
autentice a configuraţiei inter-relaţiilor preferenţiale, sociometrii recomandă utilizarea mai
Pagina 41 din 81
multor criterii de exprimare a preferinţelor ce vor fi alese în funcţie de natura şi situaţia

concretă a grupului studiat (grup de copii, de adolescenţi sau adulţi) grup ce fiinţează în
şcoală, în industrie, administraţie etc. Pentru o „radiografiere" cît mai obiectivă a
configuraţiei relaţionale a grupului restrîns, datele brute furnizate de testul sociometric se cer
completate cu alte metode psihologice şi interpretate cu prudenţă."
Relaţii interpersonale: “Tip de relaţii sociale caracterizate prin faptul că sînt stabilite
între persoane (nu grupuri, instituţii, colectivităţi) şi sînt regizate într-o măsură semnificativă
de logica necesităţilor umane individuale. Multe necesităţi individuale sînt satisfăcute în
relaţiile dintre persoane: suport psihologic, dragoste, stimă, reducere a incertitudinii şi
anxietăţii, afiliere, securitate, statut, prestigiu. Omul este o fiinţă socială şi în sensul că „are
nevoie de celălalt om". Dinamica acestor necesităţi orientează şi reglează relaţiile dintre
persoane. Sînt relaţii constituite în primul rînd pentru satisfacerea necesităţilor de
sociabilitate: relaţiile de prietenie, „distracţia" în comun, relaţiile de dragoste. Şi în relaţiile
sociale (relaţiile de muncă, politice) componenta interpersonală este puternică. Logica
relaţiile interpersonale se poate suprapune sau interfera cu logica relaţiei sociale,
distorsionînd-o pe aceasta sau facilitînd-o. Relaţiile interpersonale s-au
dovedit a fi importante atît din punctul de vedere al individului uman (psihologic), cît şi al
funcţionării societăţii (sociologic). Psihologic: normalitatea psihologică şi dezvoltarea umană
nu reprezintă o stare strict individuală, ci se realizează în contextul relaţiile interpersonale
Acestea pot fi un mediu patogen (inhibiţii, dependenţă, manipulare, exploatare şi utilizare a
celuilalt, agresivitate, închidere, neîncredere, ostilitate şi concurenţă, într-un cuvînt alienare
interpersonală) sau dimpotrivă un mediu supcîtiv pentru manifestarea sănătoasă a
personalităţii umane, pentru dezvoltarea umană (suport psihologic, stimulare, deschidere,
sinceritate, feedback pozitiv).
Un mediu interpersonal pozitiv, suportiv, bazat pe acceptare reciprocă, stimă,
sinceritate, feedback pozitiv reprezintă o condiţie esenţială a dezvoltării personale. Pentru
aceasta este necesar, pe de o parte, să se promoveze un nou tip de relaţiile interpersonale,
bazate pe noi valori, iar pe de altă parte o organizare socială care să elimine ostilitatea şi
dominarea. Din acest punct de vedere, antropologul american Ruth Benedict introduce
conceptul de societate sinergică: o societate care asigură condiţiile sociale şi instituţionale ce
fac posibilă fuzionarea „egoismului" şi „altruismului"; atunci cînd o persoană urmăreşte
satisfacţii personale, automat ajută pe ceilalţi, iar cînd acţionează altruist obţine totodată
recompense şi satisfacţii pentru sine însuşi. Din perspectiva
relaţiile interpersonale s-a formulat una dintre cele mai interesante critici ale alienării,
Pagina 42 din 81
dezumanizării produse de anumite tipuri de organizare socială. În opoziţie s-a cristalizat

proiectul unei societăţi astfel organizate încît să permită dezvoltarea egală, democratică a
tuturor membrilor săi, denumit de A. Maslow societate eupsihică.
Social: organizarea sistemelor sociale care nu ţine seama de necesităţile umane
complexe, recurgînd la metode de coerciţie, nu poate atinge nivele ridicate de eficienţă.
Funcţionarea normală şi eficientă a societăţii nu poate avea loc (şi în acest sens s-au acumulat
argumente importante), decît în condiţiile în care oferă un mediu social suportiv, pozitiv
pentru membrii săi. Încă din anii '30, cercetările conduse de Elton Mayo au dus la elaborarea
teoriei „relaţiilor umane" (The Human Problems of Industrial Civilization, 1933), cu mare
impact asupra organizării întreprinderilor.
Teza centrală a „relaţiilor umane" este că necesităţile complexe ale oamenilor (stimă,
respect, mediu uman suportiv, pozitiv, starea de satisfacţie) reprezintă o importantă sursă
motivaţională a performanţei. Umanizarea relaţiilor de muncă este o cale de a obţine
performanţe ridicate. De aici s-a dezvoltat o întreagă orientare în sociologia organizaţională
fundată pe ideea utilizării „resurselor umane ale întreprinderii". O organizaţie eficientă,
creativă, flexibilă se fundează pe relaţiile interpersonale deschise, stimulative, în care fiecare
membru participă activ, dezvoltîndu-şi şi afirmîndu-şi propriile capacităţi (Rensis Likert,
New Patterns of Management, 1961). Ignorarea individului uman reprezintă o sursă
importantă de perturbări şi ineficientă. În lucrările sale, Chris Argyris (Interpersonal
Competence and Organizational Effectiveness, 1962 şi Integrating the Individual and
Organization, 1964) propune un nou tip de organizaţie care să asigure maximizarea
satisfacerii necesităţilor sociale ale personalităţii umane ca sursă a eficienţei organizaţiei,
bazat pe competenţa interpersonală.
Reconstituirea relaţiile interpersonale după o logică umană pozitivă
reprezintă obiectul diferitelor tehnici de grup dezvoltate în ultimele decenii, dintre care cele
mai cunoscute sînt T-Grupul şi Grupul de întîlnire. Carl Rogers, întemeietorul acestuia din
urmă, aprecia că descoperirile teoretice şi tehnice legate de utilizarea grupului sînt
echivalente ca importanţă cu descoperirea energiei nucleare. Toate formele de învăţare de
grup se centrează pe principiul că relaţiile interpersonale pot să reprezinte frîne sau
dimpotrivă facilitatori ai dezvoltării personale, cooperării şi colaborării. Unele tehnici de
învăţare în grup (T-Grupul) încearcă să sporească capacitatea de înţelegere de sine şi a
celorlalţi, a proceselor interpersonale, de grup, pentru a mări capacitatea acţiunii sociale; alte
tehnici (Grupul de întîlnire) sînt orientate mai mult spre dezvoltarea personalităţii, prin
eliminarea inhibiţiilor sociale, prin crearea unor relaţiile interpersonale reciproc suportive.
Pagina 43 din 81
Psihologia umanistă a adus contribuţii importante la reconsiderarea relaţiile interpersonale şi

sociale din perspectiva necesităţilor umane.
Relaţiile interpersonale au intrat în atenţie şi datorită unei dileme
organizatorice a societăţii actuale. În problema interferenţei celor două logici, a activităţilor
sociale, colective, şi a relaţiile interpersonale purtătoare ale logicii individului uman, se
înfruntă două strategii distincte: a. Promovarea unor relaţii
sociale depersonalizate („strategie mecanicistă"). Pentru a exclude subiectivismul,
promovarea intereselor personale, comportamentul uman în contextul diferitelor activităţi
sociale trebuie să fie supus unor norme riguroase, generale şi impersonale, care să-l
reglementeze strict din perspectiva logicii sistemului social. Relaţiile sociale devin strict
funcţionale, impersonale, rezultat al îndeplinirii stricte şi exclusive a cerinţelor rolurilor
sociale. Această strategie a fost criticată din două puncte de vedere distincte: Consecinţe
umane distructive. Persoana umană este pulverizată într-o mulţime de roluri ce exprimă o
logică exterioară, propria sa logică rămînînd cronic subdezvoltată. Este o strategie frustrantă
pentru indivizi pentru că blochează autodezvoltarea şi satisfacerea necesităţilor umane în
relaţiile sociale. Are deci un efect dezumanizant. Consecinţe sociale negative: Subdezvoltarea
personală, frustrarea necesităţilor umane de ordin social generează inevitabil rigiditate,
dificultăţi în comunicare şi cooperare; frustrarea necesităţilor umane are consecinţe
dezorganizatoare, perturbatoare pentru activităţile sociale propriu-zise.
b. Promovarea unei strategii expresive sau
„organice": găsirea unor modalităţi de îmbinare armonioasă a logicii sociale cu logica umană,
în cadrul unor reiaţii care să promoveze eficient atît finalităţile sociale, cît şi cele personale.
Activităţile sociale, umanizate, în care omul îşi exprimă şi actualizează capacităţile sale,
personalitatea sa de ansamblu, sînt de fapt înalt eficiente şi din punct de vedere social. Doar o
societate umanizată este o societate care funcţionează eficace.”1
1
Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu, Dicţionar de sociologie, Editura..., localitatea...., anul apariţiei...
Pagina 44 din 81
Operaţionalizarea coneptelor:
Subiectul abordat de noi înacestă lucrare nu este unul dintre cele mai complexe şi ca
ataare nu considerăm potrivit a accede la o operaţionalizare a concepelor excesiv de
laborioasă.
CONCEPTUL:
- activităţi în cadrul grupului de elevi (insituţie şcoalră)
Dimensiunile:
solidaritate mecanică (elevii împreună cu care ai realizat un proiect didactic, făcând
parte din aceeaşi echipă)
solidaritate organică (colegii cu care ţi-ai dori a realiza un proiect didactic, făcând
parte din aceeaşi echipă cu ei)
Indicatori:
atitudine pozitivă faţă de colegi
atitudine negativă faţă de colegi
CONCEPTUL:
- activităţi în timpul liber
Dimensiunile:
solidaritate organică
Indicatori:
atitudine pozitivă faţă de colegi
atitudine negativă faţă de colegi
Pagina 45 din 81
Prelucrarea datelor cu ajutorul programului SPSS 10.1:

În conformitate cu scopul sumat şi obiectivele propuse, în cele ce urmează am
întreprins un demers deprelucrare statistică privind spaţiile invetigate de chetionarul nostru
care nu fac obiectul prelucrarilor specifice sociogramei.
Astfel, în cele ce urmează redăm un set de criterii prin care avem acces la un setul de
valori al elevilor, valori care reglementează atitudinal comportamentul şi deciziile elevilor în
ceea ce priveşte reţeau socială pe care aceştia şi-o formează.
Criterii de alegere/respingere a colegilor pentru colaborarea în vederea realizării de
activităţi didactice (activităţi pe echipe- ipotetice- de 3 persoane):
În cadrul acestui demers, utilizând facilităţile programului SPSS 13.0.1 am optat
pentu identidicarea principalelor criterii pe baza cărora elevii din clasa a-XI-a SS, Colegiul
Naţional „Constantin Diaconovici LOGA” din Timişoara, îşi aleg/ resping colegii cu care
doresc să colaboeze, în cadrul aceleiaşi echipe de lucru, pentu realizarea unui proiect didactic,
pe de o parte, şi, pe de altă parte, pemtru organizara de activităţi extraşcolare.
Prima analiză statitiscă pe care o vom prezenta mai jos face referire la un set de
criterii ce stau la baza deciziilor de a selecta/de a respinge un coleg/ o colegă pentru
activităţile didactice. Astfel, fără a cuantifica valoric cele 3 oportunităţi de răspuns liber pe
care le-au avut la dispoziţie, pentru a realiza o ierarhizare, am optat, în similaritate cu
obiectivele asumate de noi pe parcursul acestei lucrări, pentru o nonvalorizare ierarhică a
răspunsurilor date/ chestionar deoarece elevii ne-au atras atenţia că, pentru ei, unele criterii
precizate sunt la fel de importante, altfel spus, ca de exemplu, un criteriu expus pe linia de
variantă răspuns liber „a:__________________” este la fel de importantă ca o variantă de
răspuns liber expusă pe linia „b:_____________”. În mod tradiţional trebuia să optăm pentru
o strategie ce prevede cuantifiarea primului răspuns cu 3 puncte, celui de-al doileacu două
puncte iar răspunsul liber acordat pe planul trei cu un singur punc, în cazul strategiile de
alegere al elevulu respectiv iar, în cazul criteriilor de respingere a unui coleg, analog, dar,
folosind o algoritmcă a logicii, conotând negativ, astfel:
varianta de răspuns liber „a:_______________”cu -3 puncte
varianta de răspuns liber „b:_______________”cu -2 puncte
variante de răspuns liber „c:_______________”cu -1 punct.
Criterii de alegere a unui coleg în vederea colaborării pentru realizarea unui proiect
didactic în echipe de 3 persoane:
Pagina 46 din 81
În tabelul de mai jos redăm criteriile de selecţie al colegilor parteneri aşa cum au fost
ele clasificate pe nuclee semantice, categorii de coninut alcătuite în urma prelucrării
răspunsurilor acordate de către elevi.
Case Summary
Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percent N Percent
a
$interesul 11 39,3% 17 60,7% 28 100,0%
$lucruEchipa b 11 39,3% 17 60,7% 28 100,0%
$receptivitatec 7 25,0% 21 75,0% 28 100,0%
$cunostinted 4 14,3% 24 85,7% 28 100,0%
e
$responsabilitate 19 67,9% 9 32,1% 28 100,0%
f
$rezultateScolare 10 35,7% 18 64,3% 28 100,0%
$empatiePrietenieg 9 32,1% 19 67,9% 28 100,0%
a. Dichotomy group tabulated at value 1.
b. Dichotomy group tabulated at value 2.
c. Dichotomy group tabulated at value 3.
d. Dichotomy group tabulated at value 4.
e. Dichotomy group tabulated at value 5.
f. Dichotomy group tabulated at value 6.
g. Dichotomy group tabulated at value 10.
În categoria interesul s-au încadrat răspunsurile elevilor care au surprins, prin retorica
lor, exigenţe ce vizează interesul sau dezinteresul colegilor parteneri pentru activitatea
didactică pe care o au de făcut. În acestă axă tematică se incadrează numai răspunsurile care
vizează interesul contextulal, pentru acea activitate didactică şi nu interesul şcolar general,
pentru şcoală şi rezultatele şcolare. După cum se relavă în tabelul de mai sus, FIG 1, 11 elvi
au precizat că ţin cont de inetresul pe care posibilul coleg îl alocă proiectului, activităţii
didactice în cauză, pe care echipa o are de realizat. Dacă am ţine cont de poziţia alocată,
prelucrarea statistică realizată relevă că 6 [procentual vorbind, 54,4%] din cei 11 elevi al
căror răspuns se încadrează în acestă axă tematică au considerat că interesul/dezinteresul
pentru activitatea didactică avuta ca obiect de lucru pentru echipă este cel mai important,
punându-l pe prima poziţie, iar pe poziţia a treia un număr de 5 persoane din cele 11, adică un
procent de 45,5%.
În categoria lucruEchipă s-au încadrat răspunsurile elevilor care au surprins, prin
retorica lor, exigenţe ce vizează capacitatea de a lucra a partenerilor aleşi (celălalte 3
Pagina 47 din 81
persoane) în echipă. Aici s-au încadrat persoanele care au răspuns „să fie un coleg bun”, „să
de-a dovadă de colegialitate” etc. după cum se observă în tabelul de mai sus, tot 11 persoane
din 28, cât este efectivul total de elevi, au declarat că iau în considerare acestăvariabilă în
decizia de a alege sau nu să lucreze cu un coleg. Astfel, după cum relevă şi prelucrarea
statistică, un număr de 2 elevi (16,7%) au enunţat acest criteriu la opţiunea a de răspuns liber.
5 elevi la obţiunea b de răspuns, procentual vorbind, în acest context, de41,7% din totalul de
elevi care au ales acest criteriu de selecţie, anume 11 persoane, iar un numă de, din nou, 5
peroane au enunţat acest criteriu de selecţia al persoanei cu care doresc să colaborze pe
poziţia c, deci, din nou, un procent de 41,7 din cei 11 elevi (corespunzător a 39,3%) din
totalul de elevi ai clasei, cei 28 de elevi.
$receptivitate Frequencies
Responses Percent of
N Percent Cases
a criteriu selectie 1
$receptivitate 1 14,3% 14,3%
criteriu selectie 2 4 57,1% 57,1%
Total 7 100,0% 100,0%
În
categoria receptivitate am inclus răspunsurile ce vizau capacitatea şi deschiderea elevilor la
tema propusă de dascălul materie. În această axă tematică nu au fost incluse răspunsurile ce
vizau interesul pentru realizarea unui poriect
didactic, oricare ar fi acele, ci,mai egrabă, interesul faţă de tema propusă pentru
activitatea didactică. După cum se poate oberva din tabelul de mai sus, 7 persoane, elevi ai
clasei a-XI-a SS, Colegiul Naţional „C.D. LOGA” au acordat răspunsuri ce au fost incluse în
acestă axă tematică. Dintre aceştia, după cum seobservă în tabelul alăturat, o persoană
(14,3%) din cei ce au notat un răspuns ce s-a încadrat acestui nucleu semantic, a acordat un
răspuns ce vizează receptivitatea colegului ales faţă de subectul propus, 4 persoane,
procentual vorbind 57,1%, au acordat un răspuns care se încadrează acestei axe tematice ca al
doilea criteriu şi, n fine, 2 persoane, procentual vorbind 28,6%, au acordat un răspuns
încadrabil în acest nucleu semantic drept al treilea criteriu de selecţie. Reamintim că poziţia
acordată criteriului bnu este, în toate cazurile, valorică, elevi precizând acest lucru. În
interpretarea finală vom ţine cont de acest considerent, dar în prelucrarea statistică din acestă
Pagina 48 din 81
parte a lucrării vom lua în calculul abordării noastre statistice şi cinsiderente valorice, chiar
dacă acestea sunt cu un grad scăjut de pertinenţă.
Următoarea temă pe care au supus-o atenţiei nostre răspunsurile acordate vizează
cunoştinţele colegilor din domeniul în care au se încadrează lucrarea pe care o au de făcut. În
acest sens, doar 4 elevi, din cei 26, adică 14,3% din colectivul de elevi al clasei a-XI-a SS din
Colegiul Naţional CD LOGA au oferit răspunsuri privind bagajul de cunoştinţe din domeniul
de realizare a proiectului în echipă ca şi criteriu de selecţie. Notarea ierarhică s-a făcut în
felul următor: 1 elev a precizat acestă exigenţă pe poziţia 1, doi elevi au preciyat acest criteriu
pe poziţia a doua iar 1 elev pe a-III-a poziţie. Considerăm că gama de răspunsuri regăsite sun
acest nucleu semantic este restrânsă, un număr foarte mic de elevi luându-l în considerare.
Cel mai iportant criteriu de slecţie al unui coleg în echipa de lucru este
responsabilitatea, în acest sens 19 elevi din cei 28 au oferit răspunsuri prin care atrăgeau
atenţia că responsabilitatea şi seriozitate sunt foarte importante în decizia de a alege un coleg
drept partener. Din perspectivă ierarhică, dacă luăm în considerare acest aspect, cele mai
multe persoane, 11 elevi din cei 19, au precizat acestă exigenţă pe primul loc, un număr de 7
elevi (31,8% din numărul de elevi care au oferit răspunsuri încadrabile în acestă axă tematică)
au precizat acestă exigenţă pe locul al-II-lea iar un elev a suprins acest aspect pe poziţia a-III-
a.
Rezultatele şcolare reprezintă un diacritic de legitimare a prestigiului
$rezultateScolare Frequencies
N Percent Cases
a criteriu selectie 1
$rezultateScolare 2 20,0% 20,0%
Total 10 100,0% 100,0%
social, astfel
că 10 elevi din clasa a-XI-a SS au precizat că rezultatele şcolare sunt importante în decizia
privind alegerea unui coleg ca memebru al unei potenţiale echipe de lucru pe echipe. Dintre
aceştia, 2 elevi au relevat importanţa rezultatelor şcolare pe primul loc, un număr de 4 elevi
(40% din cei care au acordat importanţă acestui criteriu de selecţie a colegilor parteneri de
echipă) au pus acestă exigenţă pe locul II şi, în fine, tot 4 elevi au expus acest criteriu, dar sub
diverse forme de exprimare (notele obţinute, să nu liosescă de la ore, samd)pe ultima poziţie.
Pagina 49 din 81
Un al criteriu de selecţie a colegilor cu care elevii clasei a-XII-a SS, Colegiul Naţional
CD LOGA doresc să colaboreze vizează relaţiile empatice. Sub această axă tematică am
inclus enunţurile de genul „să mă înţeleg bine cu el”, „să-mi fie prieten”, „să ne înţelegem
bine”, etc... din cei 28 de elevi au clasei, numai 9 elevi şi-au exprimat acest criteriu: 4
persoane, procentual vorbim de 44,4% dintre elevi care au enunţat acest criteriu de alegere al
unui coleg de clasă drept partener pentru un proiect diactic, au enunţat acestă exigenţă pe
locul I, 3 elevi l-au enunţat pe locul secunda iar 2 elevi au enunţat criterii ce se subscriu
acestei axe tematice.
După cum se poate observa din tabele expuse mai sus, fără a acorda încărcătură
valorică conform poziţiei ocupate de criteriu în grila de răspunsuri aferentă testului socimetric
aplicat, cel mai important criteriu de selecţie a unui coleg de clasă pentru realizarea unui
proiect didact/activitate şcolară îl reprezită responsabilitatea şi seriozitatea în ceea ce priveşte
ctivitatea şcolară, acest criteriu fiind urmat de interesul/dezinteresul pentru proiectul în cauză
şi capacitatea de a lucra în echip, criterii situate pe aceeaşi treaptă ierarhică. Criteriile cu cea
mai scpzută importanţă privind alegerea unui coleg drept partener de proiect/activitate
didactică vizează cunoştinţele celuilalt din domeniul de inserţie a proeictului (4 persoane) şi
totuşi, la o distanţă semnificativă, (7 persoane) receptivitatea coegilor la tema de
proiect/activitate dedactică dată spre soluţionare elevilor.
Criterii de respingere a unui coleg în vederea colaborării pentru realizarea unui proiect
didactic în echipe de 3 persoane:
În tabelul de mai jos redăm criteriile de respingere al colegilor parteneri aşa cum au
fost ele clasificate pe nuclee semantice/categorii de coninut alcătuite în urma prelucrării
răspunsurilor acordate de către elevi în cadrul testului sociometric aplicat.
Pagina 50 din 81
Case Summary
Cases
Valid Missing Total
$interesula 13 46,4% 15 53,6% 28 100,0%
$echipab 11 39,3% 17 60,7% 28 100,0%
$receptivitatea c 2 7,1% 26 92,9% 28 100,0%
$cunostintele d 0 ,0% 28 100,0% 28 100,0%
$seriozitateae 18 64,3% 10 35,7% 28 100,0%
$rezultateScolare f 6 21,4% 22 78,6% 28 100,0%
$capacitateaEmpaticag 8 28,6% 20 71,4% 28 100,0%
Fără a intra în amănunte, vom comenta setul de criterii după care elevii clasei a-XI-a
SS refuză a alege o anumită persoană, colag de clasă, să colaboreze cu ea în vederea realizării
unui proiect/activităţi didasctice.
Cel mai importante criteri proveşte lipsa seriozităţii, seriozitatea, mai degrabă lipsa
seriozităţii fiind privită ca un criteriu de respingere, pentru 18 persoane, procentual vorbind
de 64,3% dn totalul elevilor, a unui coeg decăt de, dăcă dovedeşte seriozitate, al alege. În
acest context putem preciza că, la nivel de cogniţie colectivă, seriozitatea nu este privită ca o
virtute ci, mai degrabă, ca un dat pe care fiecare actor social trebui să şi-l însuşească. Un alt
criteriul important care gestionează decizia de a respinge o potenţială colaborare cu un coleg
de clasă face referire la dezinteresul acordat de „celălalt” proiectului didactic/activităţii
didactice pe care o are echipa de făcut. Astfel, un număr de 13 persoane, procentual vorbim
de 46,6%, au oferit răspunsuri ce se subscriu axei tematice interes/dezinteres pentru
activitatea ce o are echipa de realizat.
Cele mai săzute criterii de a respinge un posibil parteneriat cu un coleg de clasă face
referire la receptivitatea celuilalt la tema dată. Astefl, numai 2 persoane, cu un corespondent
de 7,1% din totalul elevilor, au precizat că ţin cont de recptivitatea privind tema dată la
realizarea proiectului sau vizând activitatea didactică pe care echipa o are de realizat. Nici o
persoană nu a meţionat, ca şi criteriu de respingere a unui posibil parteneriat cu un ecoleg,
lipsa de cunoştinţe cu referire la domeniul din care trebuie echipa să organizeze activitatea
didactică sau realizarea proiectului didactic.
Pagina 51 din 81
Criterii de alegere/respingere a colegilor pentru colaborarea în vederea organizării

timpului liber (activităţi pe echipe- ipotetice- de 3 persoane):
În acest sens, utilizând facilităţile programului SPSS 13.0.1. vom recurge la
prelucrarea statistică a răspunsurilor acordate de elevii clasei a-XI-a Ştiinţe Sociale din cadrul
Colegiului Naţional „Constantin Diaconovici LOGA” din Timişoara, după ce am încercat
construirea unui set de axe tematice pe baza răspunsurilor primite de la elevi.
Case Summary
Cases
Valid Missing Total
$asemanarea 13 46,4% 15 53,6% 28 100,0%
$respectulb 0 ,0% 28 100,0% 28 100,0%
$umorulc 9 32,1% 19 67,9% 28 100,0%
d
$inovativSurprinzator 6 21,4% 22 78,6% 28 100,0%
$distractive 9 32,1% 19 67,9% 28 100,0%
$comunicativ f 4 14,3% 24 85,7% 28 100,0%
g
$sociabil 6 21,4% 22 78,6% 28 100,0%
$personalitate h 5 17,9% 23 82,1% 28 100,0%
i
$incredereSinceritate 4 14,3% 24 85,7% 28 100,0%
$hobbyj 1 3,6% 27 96,4% 28 100,0%
$zodiek 2 7,1% 26 92,9% 28 100,0%
h. Dichotomy group tabulated at value 17.
i. Dichotomy group tabulated at value 18.
j. Dichotomy group tabulated at value 20.
k. Dichotomy group tabulated at value 21.
Cel mai important criteriu de selecţie a colegilor de clasă impreună cu care ceilalţi
doresc să-şi petreacă timpul liber este asemănarea dintre respondent şi celălalt. Ca ataare, 13
persoane, din totalul efectivului de elevi ai clasei a-XI-a SS din liceul timişorean caută alţi
colegi similari lor.
Pagina 52 din 81
Pe o treaptă ierarhică inferioară asemenării se află umorul, în sensul acesta,

umorul, este un criteriu după care se configurează micile solidarităţi între
$umorul Frequencies
N Percent Cases
$umorula optiunea 1- selectie 4 44,4% 44,4%
optiunea 2- selectie 3 33,3% 33,3%
Total 9 100,0% 100,0%
elevi. 9 elevi au menţionat umorul dintre care, după cum se observă în tabelul alăturat,
4 persoane au pus umorul pe prima poziţie ca criteriu de selecţie a colegului împreună cu
elevii doresc să-şi petreacă timpul liber, 3 elevi au pus acestă opţiune de răspuns pe treapta a
doua iar doi dintre cei ce au ales umorul ca şi criteriu de selecţie al colegilor împreună cu care
doreşte să-şi petrecă timpul liber, să organizeze o petrecere au pus ca o ultimă, a treia,
obţiune de răspuns.
9 este o cifră destul de prezentă în analiza noastră, spre exemplu şi în acest context 9
elevi ai clasei a-XI-a SS din liceul bănăţean au precizat că
$distractiv Frequencies
N Percent Cases
$distractiva optiunea 1- selectie 7 77,8% 77,8%
Total 9 100,0% 100,0%
colegul împreună
cu care doresc să-şi petreacă timpul liber trebuie să fie distractiv. Acestei axe tematice se
subscriu răspunsuro precum: să fie de viaţă, să fie de gaşcă, să fie baiat mişto cu care să mă
pot distra, sa fie distractiv, să nu fie monotonă prezenţa lui... După cum se observă în tabelul
de mai sus, 7 elevi au ales acestă obţiune pe prima poziţie, deci, procentual vorbind, 77,8%
dintre persoanele care au ales ca şi criteriu de selecţei a colegilor cu care doresc să-şi petreacă
timul liber, iar două persoane au poziţionat acest criteriu pe a treia opţiune.
Pagina 53 din 81
Alte criterii după care elevii clasei a-XI-a SS, din Colegiul Naţional «Constantin
Diaconovici LOGA» îşi aleg colegii de joacă sunt:
inovativSurprinzător, 6 persoane, în sensul că 6 elevi ai clasei au precizat că aşteaptă
de la colegul împreună cu care ei îşi petrec timpul liber sau organizează un chef trebuie să fie
o persoană inovativă, surprinzătoare, deschisă către noi;
sociabil, acesta este un criteriu ales de numai 6 elevi ai clasei, un număr foarte mic.
Elevii nu au definit ce înseamnă pentru ei a fi sociabil, eu au scris pe foile de răspuns, pur şi
simplu, sociabil, deci acest criteriu nu a fost contruit ca un cumul de răspunsuri, spre
deosebire de celălalte cazuri, ci ca un conţinut de sine stătător.
4 elevi pretind că au pretenţia ca paetenerul cu care îşi petrec timpul liber să fie
persoane de încredere, «să nu te lovescă pe la speate», să fie sinceri, «să nu fie cu două feţe.
4 elevi cer, ca şi criteriu de selecţie pentru petrecerea timpului liber, ca colegii cu care
işi petrec timpul liber sau, mai bine spus, respsctând ad literam conţinutul întrebării, să fie
persoane comunicative. Şi în acest caz, acets criteriu a fost de sine stătător, nu s-a recurs la
construirea unui nucleu semantic, a unei axe tematice.
Prelucrare statistică: calcularea indicelui statusului sociometric

Calcularea indicelui de status socioetric s-a făcut utilizănd formula standard preposă
de literatură de specialitate. S-au contabilizat voturile favorabile şi defavorabile (aferente
întrebărilor Q1 şi Q3) pentru activităţile didactice ale elevilor, pe de o parte,iar pe de altă
parte, s-au contabilizat voturile favorabile şi defavorabile privind activităţile de timp liber
(Q6 şi Q7).
nume si prenume elevului intender activitati scolare intender activităţi indicile statusului
timp liber
Pagina 54 din 81
Pagina 55 din 81
Pagina 56 din 81
Da Nu Da- Nu Da nu Da- Nu total al sociome

alegerilo
r primite
Atănăsoiaie Marcel Tiberiu 2 2 0 1 3 -2 -2 -0,0740
Barbu Vlad Andrei 1 14 -13 1 5 -4 -17 -0,6296
Bidiviu Călin Filip 4 0 4 3 2 1 5 0,18518
Bănuţ Andreea Loredana 5 2 3 1 2 -1 2 0,07407
Botea Laura Patricia 3 0 3 3 0 3 6 0,22222
Crăciun Claudia 0 7 -7 0 11 -11 -18 -0,6666
Diaconu Oana Elena 4 6 -2 5 3 2 0 0
Gaiţă Loredana Codruţa 10 0 10 11 0 11 21 0,77777
Gherghe Lucian 5 0 5 0 0 0 5 0,18518
Grozăvescu Răzvan 2 0 2 5 0 5 7 0,25925
Ivaşcu Andreea 5 0 5 5 3 2 7 0,25925
Lazăr Murina Andreea 3 3 0 1 12 -11 -11 -0,4074
Leuşcă Ioana 0 0 0 4 0 4 4 0,14814
Lifa Aurora Vistoria 2 5 -3 2 4 -2 -5 -0,1851
Moroşanu Diana Roxana 2 3 -1 2 3 -1 -2 -0,0740
Morariu Ramona 4 3 1 7 0 7 8 0,29629
Nan Roxana Daniela 0 8 -8 0 7 -7 -15 -0,5555
Neagoie Flavia Andreea 8 0 8 6 0 6 14 0,51851
Pătru Anita Oana 0 0 0 2 1 1 1 0,03703
Petnehazi Tiberiu Robert 7 0 7 3 0 3 10 0,37037
Pagina 57 din 81
Răducanu Cosmin Gabriel 1 4 -3 1 0 1 -2 -0,0740

Salaci Cristina Adelina 0 4 -4 2 7 -5 -9 -0,3333
Silică Claudia Nicoleta 5 1 4 4 2 2 6 0,22222
Tilca Rosalia Alina 0 8 -8 0 6 -6 -14 -0,5185
Tânjală Andrei Ioan 3 2 1 4 1 3 4 0,14814
Ţăran Amalia Ioana 3 0 3 6 2 4 7 0,25925
Vas Aura Alexandra 2 8 -6 0 2 -2 -8 -0,2963
Veclenţ Georgiana Cristina 3 1 2 3 1 2 4 0,14814
Opţiuni neeprimate 0 3 -3 2 7 -5 -8 -0,2963
84 84 0 84 84 0 0 0
În cele ce urmează vom prezenta grafic opţiunile elevilor, conform intenţiilor pe care
ei şi le-au exprimat privind colaborarea cu colegii lor. Acestă prezentare grafiă a fost obţinută
după ce s-a calculat indicele de status sociometric şi, în prealabil, am realizat o amplă
contabilitate a voturilor exprimate de elevi.
Pentru realizarea acestei prezentări grafice nu am utilizat SPSS, ci obţiunea Microsift
Excel din pachetul Office 2000, întrucât graficul prezentat este pertinent şi uşor de utilizat.
Am încercat realizarea unor prelucarări statistice cu ajutorul SPSS 15.0.1.0, accesând
opţiunea Analze-Multiple Response, dar procesul de prelucrare ar fi fost extrem de laborios,
pe deo parte, iar, pe de altă parte, datele obţinute nu ar prezentat unmare grad de interes.
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
Ivaşcu
Atănăsoiaie
Botea
Bidiviu
Leuşcă
Moroşanu
Nan
Silică
Pătru Anita
Diaconu
Gherghe
Răducanu
-0,2
-0,4
-0,6
-0,8
Pagina 58 din 81
Pagina 59 din 81
Verificarea ipotezelor:
Primele ipoteză pe care dorim să le verificăm fac referire la un criteriile de selcţie a
colegilor de către subiecţi şi posibilitatea fiecăruia de a fi ales de celălalt în contextul unui
parteneriat privind activitatea didactică.
Cu câ rezultatele şcolare ale unui elev sunt mai bune, cu atât popularitatea sa este mai
mare, pobabilitatea ca el să fie ales de elevi în cadrul echipelor de lucru fiind mai mare.
q2_1*$rezultateScolare Crosstabulation
$rezultateScolare
criteriul 1- criteriu 2- criteriu 3-
selecti selectie selectie T
optiune Oana Elena D Count 1 0 0
1- Andreea I Count 1 1 1
didactic Roxana M Count 0 2 0
Flavia Andreea N Count 0 0 1
Andrei Ioan T Count 0 1 0
Amalia Ioana T Count 0 0 1
Georgiana Cristina VCount 0 0 1
Total Count 2 4 4
Percentages and totals are based on respondents.
Pentru a verifica acestă ipoteză am recurs la o prelucrare statistică aferentă rapunsului

multimplu, întrucât am dorit să gestionăm toate alegherile elevilor înceea ce priveşte
opţiunile lor pentru un coleg sau altul, pe de o parte şi criteriile lor de selecţie a unor colegi
sau alţii, pe de altă parte. Interpretarea statistică d emai sus arată că numai 10 elevi in 28 de
membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare rezultatele şcolare.
2 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, 4 elevi au enunţat acest criteriu ca a doua
opţiune iar 4 elevi au enunţat acest aspect dpret al treilea criteriu. La prima enunţare a
criteriul rezultate şcolare au fost aleşi doi elevi, anume Oana Elena D şi Andreea I. La a doua
enunţare a criteriului rezultate şcolaredrept criteriu de selecţie au fost alese Andreea I, cu 1
referinţă, Andrei Ioan cu 1 referinţă şi Roxana M, cu 2 referinţe. La a treia enunţare a
criteriului rezultate şcolare drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost aleşi elvii
Andreea I, Flavia Andrea, Amalia Ioan şi Georgiana Cristina.
Pagina 60 din 81
Cu cât un elev are o mai mare capacitate empatică, făcându-se mai plăcut în rândul
celorlalţi colegi, cu atât creşte posibilitatea ca el să fie ales de către elevi ca să facă parte
dintr-o echipă privind organizarea şi realizare unui proeict sau activităţi didactice.
q2_1*$capacitateEmpatica Crosstabulation
$capacitateEmpatica
selecti selectie selectie Total
optiune 1- Catalin Filip B Count 1 0 0 1
didactic Andreea Loredana B Count 0 0 1 1
Razvan G Count 1 0 0 1
Andreea I Count 2 2 0 4
Flavia Andreea N Count 0 0 1 1
Amalia Ioana T Count 0 1 0 1
Total Count 4 3 2 9

sau alţii, pe de altă parte. Interpretarea statistică de mai sus arată că numai 9 elevi in 28 de
membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare capacitatea
empatică a colegilor lor, astfel 4 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, 3 elevi au
enunţat acest criteriu ca a doua opţiune iar 3 elevi au enunţat acest aspect drept al treilea
criteriu. La prima enunţare a criteriul capacitatea empatică au fost aleşi 4 elevi, anume
Cătălin Filip, cu o referinţă, Răzvan cu o referinţă şi Andreea I cu 2 referinţe. La a doua
enunţare a criteriului capacitatea empatică drept criteriu de selecţie au fost alese Andreea I,
cu 2 referinţe, şi Amalia T, cu 1 referinţă. La a treia enunţare a criteriului capacitate empatică
drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost aleşi elvii Andreea Loredana şi Flavia
Andreea.
Pagina 61 din 81
Cu cât un elev dovedeşte mai mult spirit de echipă, cu atât creşte posibilitatea ca el să
fie ales de către elevi ca să facă parte dintr-o echipă privind organizarea şi realizare unui
proeict sau activităţi didactice.
num*$spiritEchipa Crosstabulation
$spiritEchipa
selecti selectie selectie T
numelesi Catalin Filip B Count 1 0 1
prenumele Oana Elena D Count 0 0 1
respondentului Lucian G Count 0 0 1
Razvan G Count 0 1 0
Miruna Ionela I Count 1 0 0
Roxana M Count 0 1 0
Flavia Andreea N Count 0 0 1
Anita Oana P Count 0 1 0
Tiberiu Robert P Count 0 1 0
Cristina Adelina S Count 0 0 1
Andrei Ioan T Count 0 1 0
Total Count 2 5 5

sau alţii, pe de altă parte. Interpretarea statistică de mai sus arată că 11 elevi in 28 de membrii
ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare spiritul de echipă al colegilor
lor, astfel 2 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, 5 elevi au enunţat acest criteriu ca a
doua opţiune iar 5 elevi au enunţat acest aspect drept al treilea criteriu. La prima enunţare a
criteriului spiritul de echipă au fost aleşi 2 elevi, anume Cătălin Filip, cu o referinţă, şi
Miruna Ionela cu o referinţă. La a doua enunţare a criteriului spiritul de echipă drept criteriu
de selecţie au fost aleşi Răzvan, cu 1 referinţă, Roxana M cu o referinţă, Anita Oana cu o
referinţă Tiberiu Robert cu o referinţă, şi Andrei Ioan, cu 1 referinţă. La a treia enunţare a
criteriului spiritul de echipă drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost aleşi elvii
Cătălin Filip, Oana Elena, Lucian, Flavia Andreea şi Cătălina Adelina.
Pagina 62 din 81
Cu cât un elev este perceput a fi mai distractiv, mai de gaşcă, cu atât creşte
liber.
num*$distractiv Crosstabulation
$distractiv
optiune 1- optiune 3-
tipm libe timp libe Total
numelesi Marcel Tiberiu A Count 0 1 1
prenumele Claudia C Count 1 0 1
respondentului Razvan G Count 1 0 1
Miruna Ionela I Count 1 0 1
Ioana L Count 1 0 1
Aurora Victoria L Count 1 0 1
Diana Roxana M Count 1 0 1
Tiberiu Robert P Count 0 1 1
Claudia Nicoleta S Count 1 0 1
Total Count 7 2 9

multimplu, întrucât am dorit să gestionăm toate alegerile elevilor înceea ce priveşte opţiunile
lor pentru un coleg sau altul, pe de o parte şi criteriile lor de selecţie a unor colegi sau alţii, pe
de altă parte. Interpretarea statistică de mai sus arată că 9 elevi in 28 de membrii ai clase a-
XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare spiritul distractiv, de gaşcă, al colegilor
lor, astfel 7 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, nici unul dintre elevi nu au enunţat
acest criteriu ca a doua opţiune iar 2 elevi au enunţat acest aspect drept al treilea criteriu. La
prima enunţare a criteriului spiritul distractiv, de gaşcă, au fost aleşi 7 elevi, anume Claudia,
Răzvan, Miruna Ionela, Ioana, Aurora Victoria, Diana Roxana şi Claudia Nicoleta, cu o
referinţă. La a treia enunţare a criteriului spiritul distractiv, de gaşcă drept criteriu de selecţie,
cu numai o referinţă au fost aleşi elvii Marcel Tiberiu şi Tiberiu Robert, cu o referinţă de
fiecare.
Cu cât un elev este perceput a fi mai deschis către nou, mai inovativ, cu atât creşte
liber.
Pagina 63 din 81
num*$deschisaINOVATIVA Crosstabulation
$deschisaINOVATIVA
optiune 1- optiune 2- optiune 3-
tipmlibe timp libe timp libe
numelesi Catalin Filip B Count 0 0 1
prenumele Oana Elena D Count 0 0 1
respondentului Lucian G Count 1 0 0
Aurora Victoria L Count 0 1 1
Roxana M Count 0 0 1
Rosalia Alina T Count 0 1 0
Total Count 1 2 4

multimplu, întrucât am dorit să gestionăm toate alegerile elevilor înceea ce priveşte opţiunile
lor pentru un coleg sau altul, pe de o parte şi criteriile lor de selecţie a unor colegi sau alţii, pe
de altă parte. Interpretarea statistică de mai sus arată că numai 6 elevi din 28 de membrii ai
clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare spiritul inovativ, deschiderea
către nou, al colegilor lor, astfel 1 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, 2 dintre elevi
nu au enunţat acest criteriu ca a doua opţiune iar 4 elevi au enunţat acest aspect drept al
treilea criteriu. La prima enunţare a criteriului spiritul inovativ, deschiderea către nou, a fost
ales 1 elev, anume Lucian, cu o referinţă. La a doua opţiune de selecţie a acestui criteriu,
spiritul inovativ, deschiderea către nou, au fost reperate 2 referineţ, anume una aatribuită lui
Aurora Victoria şi una Rosaliei Alina. La a treia enunţare a criteriului spiritul inovativ,
deschiderea către nou drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost aleşi elvii Cătălin
Filip, Oana Elena, Aurora Victoria, Roxana M.
Pagina 64 din 81
Raportul de cercetare:
Prin acestă cercetare,aşa cum a, precizat şi înscopul enunţat şi asumat de noi, ne-am
propus a testa o metodă de cunoaşterea unui grup de elevi cu ajutorul testului sociometric şi
identificării modului în care membrii unui grup asupra căruia se aplică un test sociometric
înţeleg a se implica într-un asemenea demers de percepţie şi participare al membrilor
grupului la o asemenea experienţă. Pentru îndeplinirea acestui scop am considerat oportun a
realiza un experiment, aplicarea propriu-zisă a unui test sociometric asupra unei clase de elevi
alese aleatoriu. Ne-am adresat conducerii Colegiului Naţional „Constantin Diacolovici Loga”
şi, înţelegând demersul şi scopul demersului nostru, colaboratorii noştrii au decis a ne sprijini
în acest sens, recomandându-ne o clasă de elevi oarecare. Alegerea clasei de elevi s-a făcut
judicios, alegerea acesteia fiind pur întâmplătoare. Profesorul diriginte al acestei clase este
prof.Angela Morar, absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie, şi, asumându-şi
iniţiativa de a sprijinii şi susţine demersul nostru, în cadrul unei ore de dirigenţie a solicitat
elevilor ei să răspundă unui chestionar, unui test sociometric. Elevilor le-a fost explicat în ce
consta contribuţia lor, care este scopul asumat al demersului de faţă şi aceştia s-au arătat
entuziasmaţi.
Instrumetul de lucru folosit de noi a vizat întrebări privind criteriile de selecţie ce stau
la baza raţiunii de a alege un coleg sau altul în vederea cooperării pentru realizarea de
activităţi didactice şi proecte didactice şi, pe de altă parte, a identifica acei elvi care se află în
preferinţele unor coegilor lor. În conformitate cu scopul sumat şi obiectivele propuse, în cele
ce urmează am întreprins un demers deprelucrare statistică privind spaţiile invetigate de
chetionarul nostru care nu fac obiectul prelucrarilor specifice sociogramei. Astfelprin
următorul demers realizat am redat un set de criterii prin care am avut acces la un setul de
valori al elevilor, valori ce reglementează atitudinal comportamentul şi deciziile elevilor în
ceea ce priveşte reţeau socială pe care aceştia şi-o formează.
O intrebare pusă de noi a vizat Criterii de alegere/respingere a colegilor pentru
colaborarea în vederea realizării de activităţi didactice (activităţi pe echipe- ipotetice- de 3
persoane). În categoria interesul s-au încadrat răspunsurile elevilor care au surprins, prin
retorica lor, exigenţe ce vizează interesul sau dezinteresul colegilor parteneri pentru
activitatea didactică pe care o au de făcut. În acestă axă tematică se incadrează numai
răspunsurile care vizează interesul contextulal, pentru acea activitate didactică şi nu interesul
şcolar general, pentru şcoală şi rezultatele şcolare. După cum se relavă în tabelul de mai sus,
FIG 1, 11 elevi au precizat că ţin cont de inetresul pe care posibilul coleg îl alocă proiectului,
activităţii didactice în cauză, pe care echipa o are de realizat. Dacă am ţine cont de poziţia
Pagina 65 din 81
alocată, prelucrarea statistică realizată relevă că 6 [procentual vorbind, 54,4%] din cei 11
elevi al căror răspuns se încadrează în acestă axă tematică au considerat că
interesul/dezinteresul pentru activitatea didactică avuta ca obiect de lucru pentru echipă este
cel mai important, punându-l pe prima poziţie, iar pe poziţia a treia un număr de 5 persoane
din cele 11, adică un procent de 45,5%.
În categoria lucruEchipă s-au încadrat răspunsurile elevilor care au surprins, prin
retorica lor, exigenţe ce vizează capacitatea de a lucra a partenerilor aleşi (celălalte 3
persoane) în echipă. Aici s-au încadrat persoanele care au răspuns „să fie un coleg bun”, „să
de-a dovadă de colegialitate” etc. după cum se observă în tabelul de mai sus, tot 11 persoane
din 28, cât este efectivul total de elevi, au declarat că iau în considerare acestăvariabilă în
decizia de a alege sau nu să lucreze cu un coleg. Astfel, după cum relevă şi prelucrarea
statistică, un număr de 2 elevi (16,7%) au enunţat acest criteriu la opţiunea a de răspuns liber.
5 elevi la obţiunea b de răspuns, procentual vorbind, în acest context, de41,7% din totalul de
elevi care au ales acest criteriu de selecţie, anume 11 persoane, iar un numă de, din nou, 5
peroane au enunţat acest criteriu de selecţia al persoanei cu care doresc să colaborze pe
poziţia c, deci, din nou, un procent de 41,7 din cei 11 elevi (corespunzător a 39,3%) din
totalul de elevi ai clasei, cei 28 de elevi. În categoria receptivitate am inclus răspunsurile ce
vizau capacitatea şi deschiderea elevilor la tema propusă de dascălul materie. În această axă
tematică nu au fost incluse răspunsurile ce vizau interesul pentru realizarea unui poriect
didactic, oricare ar fi acele, ci,mai egrabă, interesul faţă de tema propusă pentru activitatea
didactică. După cum se poate oberva din tabelul de mai sus, 7 persoane, elevi ai clasei a-XI-a
SS, Colegiul Naţional „C.D. LOGA” au acordat răspunsuri ce au fost incluse în acestă axă
tematică. Dintre aceştia, după cum seobservă în tabelul alăturat, o persoană (14,3%) din cei
ce au notat un răspuns ce s-a încadrat acestui nucleu semantic, a acordat un răspuns ce
vizează receptivitatea colegului ales faţă de subectul propus, 4 persoane, procentual vorbind
57,1%, au acordat un răspuns care se încadrează acestei axe tematice ca al doilea criteriu şi, n
fine, 2 persoane, procentual vorbind 28,6%, au acordat un răspuns încadrabil în acest nucleu
semantic drept al treilea criteriu de selecţie. Reamintim că poziţia acordată criteriului bnu
este, în toate cazurile, valorică, elevi precizând acest lucru. În interpretarea finală vom ţine
cont de acest considerent, dar în prelucrarea statistică din acestă parte a lucrării vom lua în
calculul abordării noastre statistice şi cinsiderente valorice, chiar dacă acestea sunt cu un grad
scăjut de pertinenţă. Următoarea temă pe care au supus-o atenţiei nostre răspunsurile acordate
vizează cunoştinţele colegilor din domeniul în care au se încadrează lucrarea pe care o au de
făcut. În acest sens, doar 4 elevi, din cei 26, adică 14,3% din colectivul de elevi al clasei a-
Pagina 66 din 81
XI-a SS din Colegiul Naţional CD LOGA au oferit răspunsuri privind bagajul de cunoştinţe
din domeniul de realizare a proiectului în echipă ca şi criteriu de selecţie. Notarea ierarhică s-
a făcut în felul următor: 1 elev a precizat acestă exigenţă pe poziţia 1, doi elevi au preciyat
acest criteriu pe poziţia a doua iar 1 elev pe a-III-a poziţie. Considerăm că gama de
răspunsuri regăsite sun acest nucleu semantic este restrânsă, un număr foarte mic de elevi
luându-l în considerare. Cel mai iportant criteriu de slecţie al unui coleg în echipa de lucru
este responsabilitatea, în acest sens 19 elevi din cei 28 au oferit răspunsuri prin care atrăgeau
atenţia că responsabilitatea şi seriozitate sunt foarte importante în decizia de a alege un coleg
drept partener. Din perspectivă ierarhică, dacă luăm în considerare acest aspect, cele mai
multe persoane, 11 elevi din cei 19, au precizat acestă exigenţă pe primul loc, un număr de 7
elevi (31,8% din numărul de elevi care au oferit răspunsuri încadrabile în acestă axă tematică)
au precizat acestă exigenţă pe locul al-II-lea iar un elev a suprins acest aspect pe poziţia a-III-
a..Rezultatele şcolare reprezintă un diacritic de legitimare a prestigiului social, astfel că 10
elevi din clasa a-XI-a SS au precizat că rezultatele şcolare sunt importante în decizia privind
alegerea unui coleg ca memebru al unei potenţiale echipe de lucru pe echipe. Dintre aceştia, 2
elevi au relevat importanţa rezultatelor şcolare pe primul loc, un număr de 4 elevi (40% din
cei care au acordat importanţă acestui criteriu de selecţie a colegilor parteneri de echipă) au
pus acestă exigenţă pe locul II şi, în fine, tot 4 elevi au expus acest criteriu, dar sub diverse
forme de exprimare (notele obţinute, să nu liosescă de la ore, samd)pe ultima poziţie. Un al
criteriu de selecţie a colegilor cu care elevii clasei a-XII-a SS, Colegiul Naţional CD LOGA
doresc să colaboreze vizează relaţiile empatice. Sub această axă tematică am inclus enunţurile
de genul „să mă înţeleg bine cu el”, „să-mi fie prieten”, „să ne înţelegem bine”, etc... din cei
28 de elevi au clasei, numai 9 elevi şi-au exprimat acest criteriu: 4 persoane, procentual
vorbim de 44,4% dintre elevi care au enunţat acest criteriu de alegere al unui coleg de clasă
drept partener pentru un proiect diactic, au enunţat acestă exigenţă pe locul I, 3 elevi l-au
enunţat pe locul secunda iar 2 elevi au enunţat criterii ce se subscriu acestei axe tematice.
După cum se poate observa din tabele expuse mai sus, fără a acorda încărcătură
valorică conform poziţiei ocupate de criteriu în grila de răspunsuri aferentă testului socimetric
aplicat, cel mai important criteriu de selecţie a unui coleg de clasă pentru realizarea unui
proiect didact/activitate şcolară îl reprezită responsabilitatea şi seriozitatea în ceea ce priveşte
ctivitatea şcolară, acest criteriu fiind urmat de interesul/dezinteresul pentru proiectul în cauză
şi capacitatea de a lucra în echip, criterii situate pe aceeaşi treaptă ierarhică. Criteriile cu cea
mai scpzută importanţă privind alegerea unui coleg drept partener de proiect/activitate
didactică vizează cunoştinţele celuilalt din domeniul de inserţie a proeictului (4 persoane) şi
Pagina 67 din 81
totuşi, la o distanţă semnificativă, (7 persoane) receptivitatea coegilor la tema de

proiect/activitate dedactică dată spre soluţionare elevilor.
O altă întrebare pusă de noi elevilor avizat identificarea unui set de criterii perin care
am avut acces la raţionalitatea şi valorile ce stau la baza decizie de a respinge uncoleg,în ceea
ce priveşte colaborarea şcolară. Fără a intra în amănunte, vom comenta setul de criterii după
care elevii clasei a-XI-a SS refuză a alege o anumită persoană, coleg de clasă, să colaboreze
cu ea în vederea realizării unui proiect/activităţi didactice. Cel mai importante criterii priveşte
lipsa seriozităţii, seriozitatea, mai degrabă lipsa seriozităţii fiind privită ca un criteriu de
respingere, pentru 18 persoane, procentual vorbind de 64,3% dn totalul elevilor, a unui coeg
decăt de, dăcă dovedeşte seriozitate, al alege. În acest context putem preciza că, la nivel de
cogniţie colectivă, seriozitatea nu este privită ca o virtute ci, mai degrabă, ca un dat pe care
fiecare actor social trebui să şi-l însuşească. Un alt criteriul important care gestionează
decizia de a respinge o potenţială colaborare cu un coleg de clasă face referire la dezinteresul
acordat de „celălalt” proiectului didactic/activităţii didactice pe care o are echipa de făcut.
Astfel, un număr de 13 persoane, procentual vorbim de 46,6%, au oferit răspunsuri ce se
subscriu axei tematice interes/dezinteres pentru activitatea ce o are echipa de realizat. Cele
mai săzute criterii de a respinge un posibil parteneriat cu un coleg de clasă face referire la
receptivitatea celuilalt la tema dată. Astefl, numai 2 persoane, cu un corespondent de 7,1%
din totalul elevilor, au precizat că ţin cont de recptivitatea privind tema dată la realizarea
proiectului sau vizând activitatea didactică pe care echipa o are de realizat. Nici o persoană
nu a meţionat, ca şi criteriu de respingere a unui posibil parteneriat cu un ecoleg, lipsa de
cunoştinţe cu referire la domeniul din care trebuie echipa să organizeze activitatea didactică
sau realizarea proiectului didactic.
Un alt set de întrabări a vizat modul în care elvii îşi aleg pritenii împreună cu care
ăşipertrc timpul liber, din rândul colegilor. În acest sens, utilizând facilităţile programului
SPSS 13.0.1. vom recurge la prelucrarea statistică a răspunsurilor acordate de elevii clasei a-
XI-a Ştiinţe Sociale din cadrul Colegiului Naţional „Constantin Diaconovici LOGA” din
Timişoara, după ce am încercat construirea unui set de axe tematice pe baza răspunsurilor
primite de la elevi. Cel mai important criteriu de selecţie a colegilor de clasă impreună cu
care ceilalţi doresc să-şi petreacă timpul liber este asemănarea dintre respondent şi celălalt.
Ca ataare, 13 persoane, din totalul efectivului de elevi ai clasei a-XI-a SS din liceul
timişorean caută alţi colegi similari lor. Pe o treaptă ierarhică inferioară asemenării se află
Pagina 68 din 81
umorul, în sensul acesta, umorul, este un criteriu după care se configurează micile solidarităţi
între
elevi. 9 elevi au menţionat umorul dintre care, după cum se observă în tabelul alăturat,
4 persoane au pus umorul pe prima poziţie ca criteriu de selecţie a colegului împreună cu
elevii doresc să-şi petreacă timpul liber, 3 elevi au pus acestă opţiune de răspuns pe treapta a
doua iar doi dintre cei ce au ales umorul ca şi criteriu de selecţie al colegilor împreună cu care
doreşte să-şi petrecă timpul liber, să organizeze o petrecere au pus ca o ultimă, a treia,
obţiune de răspuns. 9 este o cifră destul de prezentă în analiza noastră, spre exemplu şi în
acest context 9 elevi ai clasei a-XI-a SS din liceul bănăţean au precizat că
colegul împreună cu care doresc să-şi petreacă timpul liber trebuie să fie distractiv.
Acestei axe tematice se subscriu răspunsuro precum: să fie de viaţă, să fie de gaşcă, să fie
baiat mişto cu care să mă pot distra, sa fie distractiv, să nu fie monotonă prezenţa lui... După
cum se observă în tabelul de mai sus, 7 elevi au ales acestă obţiune pe prima poziţie, deci,
procentual vorbind, 77,8% dintre persoanele care au ales ca şi criteriu de selecţei a colegilor
cu care doresc să-şi petreacă timul liber, iar două persoane au poziţionat acest criteriu pe a
treia opţiune. Alte criterii după care elevii clasei a-XI-a SS, din Colegiul Naţional
«Constantin Diaconovici LOGA» îşi aleg colegii de joacă sunt:
inovativSurprinzător, 6 persoane, în sensul că 6 elevi ai clasei au precizat că aşteaptă
de la colegul împreună cu care ei îşi petrec timpul liber sau organizează un chef trebuie să fie
o persoană inovativă, surprinzătoare, deschisă către noi;
sociabil, acesta este un criteriu ales de numai 6 elevi ai clasei, un număr foarte mic.
Elevii nu au definit ce înseamnă pentru ei a fi sociabil, eu au scris pe foile de răspuns, pur şi
simplu, sociabil, deci acest criteriu nu a fost contruit ca un cumul de răspunsuri, spre
deosebire de celălalte cazuri, ci ca un conţinut de sine stătător.
4 elevi pretind că au pretenţia ca paetenerul cu care îşi petrec timpul liber să fie
persoane de încredere, «să nu te lovescă pe la speate», să fie sinceri, «să nu fie cu două feţe.
4 elevi cer, ca şi criteriu de selecţie pentru petrecerea timpului liber, ca colegii cu care
işi petrec timpul liber sau, mai bine spus, respsctând ad literam conţinutul întrebării, să fie
persoane comunicative. Şi în acest caz, acets criteriu a fost de sine stătător, nu s-a recurs la
construirea unui nucleu semantic, a unei axe tematice.
Verificarea ipotezelor, ţinând cont de contextul de faţă, s-a realizat anevoios. Totuşi,
am încercat identificarea câtorva sensuri şi valori pe care le pot luat corelaţiile bivariate şi
realizate în acest sens. Primele ipoteză pe care ne-am propus a le verifica făceau referire la un
Pagina 69 din 81
criteriile de selecţie a colegilor de către subiecţi şi posibilitatea fiecăruia de a fi ales de

celălalt în contextul unui parteneriat privind activitatea didactică.
Prima ipoteză a fost „cu câ rezultatele şcolare ale unui elev sunt mai bune, cu atât
popularitatea sa este mai mare, pobabilitatea ca el să fie ales de elevi în cadrul echipelor de
lucru fiind mai mare”, iar rezultatele aferente imterpretării sale snt următoarele: 10 elevi in 28
de membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare rezultatele
şcolare. 2 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, 4 elevi au enunţat acest criteriu ca a
doua opţiune iar 4 elevi au enunţat acest aspect dpret al treilea criteriu. La prima enunţare a
criteriul rezultate şcolare au fost aleşi doi elevi, anume Oana Elena D şi Andreea I. La a doua
enunţare a criteriului rezultate şcolare drept criteriu de selecţie au fost alese Andreea I, cu 1
referinţă, Andrei Ioan cu 1 referinţă şi Roxana M, cu 2 referinţe. La a treia enunţare a
criteriului rezultate şcolare drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost aleşi elvii
Andreea I, Flavia Andrea, Amalia Ioan şi Georgiana Cristina.
A doua ipoteză pe care ne-am propus a o testa a fost:”cu cât un elev are o mai mare
capacitate empatică, făcându-se mai plăcut în rândul celorlalţi colegi, cu atât creşte
posibilitatea ca el să fie ales de către elevi ca să facă parte dintr-o echipă privind organizarea
şi realizare unui proeict sau activităţi didactice.” iar rezultatele statistice au reverberat că arată
că numai 9 elevi in 28 de membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în
considerare capacitatea empatică a colegilor lor, astfel 4 elevi au enunţat acest criteriu pe
primul loc, 3 elevi au enunţat acest criteriu ca a doua opţiune iar 3 elevi au enunţat acest
aspect drept al treilea criteriu. La prima enunţare a criteriul capacitatea empatică au fost aleşi
4 elevi, anume Cătălin Filip, cu o referinţă, Răzvan cu o referinţă şi Andreea I cu 2 referinţe.
La a doua enunţare a criteriului capacitatea empatică drept criteriu de selecţie au fost alese
Andreea I, cu 2 referinţe, şi Amalia T, cu 1 referinţă. La a treia enunţare a criteriului
capacitate empatică drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost aleşi elvii Andreea
Loredana şi Flavia Andreea.
A treia ipoteză a vizat o corelaţie între spiritul de echip şi posibilitatea de alegre
pentru a face parte dintr-o echip, acestă ipoteză fiind formulată astfel: „Cu cât un elev
dovedeşte mai mult spirit de echipă, cu atât creşte posibilitatea ca el să fie ales de către elevi
ca să facă parte dintr-o echipă privind organizarea şi realizare unui proeict sau activităţi
didactice.” Pentru a verifica această ipoteză am recurs la o prelucrare statistică aferentă
răspunsului multimplu, întrucât am dorit să gestionăm toate alegerile elevilor în ceea ce
priveşte opţiunile lor pentru un coleg sau altul, pe de o parte şi criteriile lor de selecţie a unor
colegi sau alţii, pe de altă parte. Interpretarea statistică de mai sus arată că 11 elevi in 28 de
Pagina 70 din 81
membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în considerare spiritul de echipă al
colegilor lor, astfel 2 elevi au enunţat acest criteriu pe primul loc, 5 elevi au enunţat acest
criteriu ca a doua opţiune iar 5 elevi au enunţat acest aspect drept al treilea criteriu. La prima
enunţare a criteriului spiritul de echipă au fost aleşi 2 elevi, anume Cătălin Filip, cu o
referinţă, şi Miruna Ionela cu o referinţă. La a doua enunţare a criteriului spiritul de echipă
drept criteriu de selecţie au fost aleşi Răzvan, cu 1 referinţă, Roxana M cu o referinţă, Anita
Oana cu o referinţă Tiberiu Robert cu o referinţă, şi Andrei Ioan, cu 1 referinţă. La a treia
enunţare a criteriului spiritul de echipă drept criteriu de selecţie, cu numai o referinţă au fost
aleşi elvii Cătălin Filip, Oana Elena, Lucian, Flavia Andreea şi Cătălina Adelina.
O penultimă ipoteză pe care ne-am propus-o a o verifica a fost „Cu cât un elev este
perceput a fi mai distractiv, mai de gaşcă, cu atât creşte posibilitatea ca el să fie ales de către
colegii lui pentru aşi petrece imp impreună cu aceştia timpul liber.” Interpretarea statistică
realizată ne-a condus la rezultatul că 9 elevi in 28 de membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul
„CD LOGA” au luat în considerare spiritul distractiv, de gaşcă, al colegilor lor, astfel 7 elevi
au enunţat acest criteriu pe primul loc, nici unul dintre elevi nu au enunţat acest criteriu ca a
doua opţiune iar 2 elevi au enunţat acest aspect drept al treilea criteriu. La prima enunţare a
criteriului spiritul distractiv, de gaşcă, au fost aleşi 7 elevi, anume Claudia, Răzvan, Miruna
Ionela, Ioana, Aurora Victoria, Diana Roxana şi Claudia Nicoleta, cu o referinţă. La a treia
enunţare a criteriului spiritul distractiv, de gaşcă drept criteriu de selecţie, cu numai o
referinţă au fost aleşi elvii Marcel Tiberiu şi Tiberiu Robert, cu o referinţă de fiecare.
Şi, în fine, ultima ipoteză a cercetării noastre, „Cu cât un elev este perceput a fi mai
deschis către nou, mai inovativ, cu atât creşte posibilitatea ca el să fie ales de către colegii lui
pentru aşi petrece impreună cu aceştia timpul liber.” ne-a condus la rezultatele statistice
conform cărora 6 elevi din 28 de membrii ai clase a-XI-a SS, Colegiul „CD LOGA” au luat în
considerare spiritul inovativ, deschiderea către nou, al colegilor lor, astfel 1 elevi au enunţat
acest criteriu pe primul loc, 2 dintre elevi nu au enunţat acest criteriu ca a doua opţiune iar 4
elevi au enunţat acest aspect drept al treilea criteriu. La prima enunţare a criteriului spiritul
inovativ, deschiderea către nou, a fost ales 1 elev, anume Lucian, cu o referinţă. La a doua
opţiune de selecţie a acestui criteriu, spiritul inovativ, deschiderea către nou, au fost reperate
2 referineţ, anume una aatribuită lui Aurora Victoria şi una Rosaliei Alina. La a treia enunţare
a criteriului spiritul inovativ, deschiderea către nou drept criteriu de selecţie, cu numai o
referinţă au fost aleşi elvii Cătălin Filip, Oana Elena, Aurora Victoria, Roxana M.
Pagina 71 din 81
Anexele lucrării:
Instrumentul de lucru:
Universitatea de Vest din Timişoara
Facultatea de Sociologie şi Psihologie
Catedra de Sociologie şi Antropologie
Test sociometric numărul:.........

Salut, sunt Valentina Scutaşu, studentă la Facultatea de Sociologie şi Psihologie din
cadrul Universităţii de Vest din Timişoara şi împreună cu colegii mei realizăm un studiu
despre grupul vostru de colegi (de clasă).
Vă garantăm confidenţialitatea datelor şi vă rugăm să fiţi cât mai sinceri şi spontani în
răspunsurile date.
SET 1: Solidaritate Mecanică/Solidaritate Organică- instituţie şcolară

Q1. Enumeraţi trei colegi cu care aţi colaborat pentru realizarea unui proiect şcolar
(referat pe grupă, lucrare de laborator, etc).
a.___________________________________________
b.___________________________________________
c.___________________________________________
Q2. Enumeraţi trei colegi de cu care v-aţi fi dorit să realizaţi un proiect şcolar (referat
pe grupă, lucrare de laborator, etc).
a.___________________________________________
b.___________________________________________
c.___________________________________________
Q3. Enumeraţi trei colegi cu care nu aţi dori să realizaţi un proiect şcolar (referat pe
grupă, lucrare de laborator, etc)
a.___________________________________________
b.___________________________________________
c.___________________________________________
Pagina 72 din 81
Q4. Enunţaţi care sunt criteriile după care vă selectaţi un coleg pentru a deveni
parteneri într-un proiect didactic.
a.___________________________________________
b.___________________________________________
c.___________________________________________
Q5. Enunţaţi care sunt criteriile după care vă selectaţi colegii cu care nu aţi dori să
deveniţi parteneri într-un proiect didactic.
a.___________________________________________
b.___________________________________________
c.___________________________________________
SET 2: Solidaritate Mecanică/Solidaritate Organică- timp liber

Q6. Enumeraţi trei colegi cu care aţi dori să realizaţi o activitate extraşcolară (acţiuni
civice şi de voluntariat, participări la diferite evenimente, cluburi, etc)
a.___________________________________________
b.___________________________________________
c.___________________________________________
Q7. Enumeraţi trei colegi cu care nu aţi dori să realizaţi o activitate extraşcolară
(acţiuni civice şi de voluntariat, participări la diferite evenimente, cluburi, etc)
a.___________________________________________
b.___________________________________________
c.___________________________________________
Q8. Enumeraţi trei colegi împreună cu care aţi dori să realizaţi o petrecere surpriză
pentru un alt coleg?
a.___________________________________________
b.___________________________________________
c.___________________________________________
Q9. Care ar fi acel coleg despre care consideraţi că merită a se organiza o petrecere
surpriză?
a.___________________________________________
Pagina 73 din 81
b.___________________________________________
c.___________________________________________
Q10. Enunţaţi care sunt criteriile după care vă selectaţi un coleg pentru a deveni
parteneri în organizarea timpului tău liber.
a.___________________________________________
b.___________________________________________
c.___________________________________________
Q11. Enunţaţi care sunt criteriile după care vă selectaţi colegii cu care nu aţi dori să
deveniţi parteneri în organizarea timpului tău liber.
a.___________________________________________
b.___________________________________________
c.___________________________________________
Datele factuale solicitate mai jos au două scopuri:

verificarea operatorului de teren dacă a aplicat corect acest test sociometric
prelucrarea statistică completă a datelor culese, printr-un program specialza
Numele Prenumele Clasa Scoala Localitatea
Vârsta Sexul Telefon Adresă maill Adresă

domiciliu
Vă mulţumesc!
Indicele testului sociometric (activităţi şcolare)

Tabelul nume si prenume intender activitati scolare
statistic ce
oferă o
„contabilitate
primară” a
obţiunilor
Pagina 74 din 81
elevilor
privind
intenţia de a
colabora cu un
coleg sau altul
în vederea
realizării unui
proiect
didactic/şcolar:
nr crt
Da nu Da- Nu
1 Atănăsoiaie Marcel Tiberiu 2 2 0
2 Barbu Vlad Andrei 1 14 -13
3 Bidiviu Călin Filip 4 0 4
4 Bănuţ Andreea Loredana 5 2 3
5 Botea Laura Patricia 3 0 3
6 Crăciun Claudia 0 7 -7
7 Diaconu Oana Elena 4 6 -2
8 Gaiţă Loredana Codruţa 10 0 10
9 Gherghe Lucian 5 0 5
10 Grozăvescu Răzvan 2 0 2
11 Ivaşcu Andreea 5 0 5
12 Lazăr Murina Andreea 3 3 0
13 Leuşcă Ioana 0 0 0
14 Lifa Aurora Vistoria 2 5 -3
15 Moroşanu Diana Roxana 2 3 -1
16 Morariu Ramona 4 3 1
17 Nan Roxana Daniela 0 8 -8
18 Neagoie Flavia Andreea 8 0 8
19 Pătru Anita Oana 0 0 0
20 Petnehazi Tiberiu Robert 7 0 7
21 Răducanu Cosmin Gabriel 1 4 -3
22 Salaci Cristina Adelina 0 4 -4
23 Silică Claudia Nicoleta 5 1 4
24 Tilca Rosalia Alina 0 8 -8
25 Tânjală Andrei Ioan 3 2 1
26 Ţăran Amalia Ioana 3 0 3
27 Vas Aura Alexandra 2 8 -6
28 Veclenţ Georgiana Cristina 3 1 2
99 Opţiuni neeprimate 0 3 -3
84 84 0
Pagina 75 din 81
ei şi le-au exprimat, privind colaborarea cu colegii lor în ceea ce priveşte activitatea lor
şcolară.
Pagina 76 din 81
Opţiuni neeprimate
Tânjală Andrei Ioan
Răducanu Cosmin Gabriel
Nan Roxana Daniela
Leuşcă Ioana
Gherghe Lucian
Botea Laura Patricia
Atănăsoiaie Marcel Tiberiu

-15 -10 -5 0 5
Indicele testului sociometric (activităţi extraşcolare)

Tabelul nume si prenume intender timp liber
da nu Da- Nu
statistic ce
oferă o
„contabilitate
primară” a
obţiunilor
elevilor
privind
intenţia de a
colabora cu un
coleg sau altul
în vederea
Pagina 77 din 81
realizării unui
proiect
didactic/şcolar:
nr crt
1 Atănăsoiaie Marcel Tiberiu 1 3 -2
2 Barbu Vlad Andrei 1 5 -4
3 Bidiviu Călin Filip 3 2 1
4 Bănuţ Andreea Loredana 1 2 -1
5 Botea Laura Patricia 3 0 3
6 Crăciun Claudia 0 11 -11
7 Diaconu Oana Elena 5 3 2
8 Gaiţă Loredana Codruţa 11 0 11
9 Gherghe Lucian 0 0 0
10 Grozăvescu Răzvan 5 0 5
11 Ivaşcu Andreea 5 3 2
12 Lazăr Murina Andreea 1 12 -11
13 Leuşcă Ioana 4 0 4
14 Lifa Aurora Vistoria 2 4 -2
15 Moroşanu Diana Roxana 2 3 -1
16 Morariu Ramona 7 0 7
17 Nan Roxana Daniela 0 7 -7
18 Neagoie Flavia Andreea 6 0 6
19 Pătru Anita Oana 2 1 1
20 Petnehazi Tiberiu Robert 3 0 3
21 Răducanu Cosmin Gabriel 1 0 1
22 Salaci Cristina Adelina 2 7 -5
23 Silică Claudia Nicoleta 4 2 2
24 Tilca Rosalia Alina 0 6 -6
25 Tânjală Andrei Ioan 4 1 3
26 Ţăran Amalia Ioana 6 2 4
27 Vas Aura Alexandra 0 2 -2
28 Veclenţ Georgiana Cristina 3 1 2
99 Opţiuni neeprimate 2 7 -5
ei şi le-au exprimat, privind colaborarea cu colegii lor în ceea ce priveşte activitatea lor
şcolară.
Pagina 78 din 81
Opţiuni neeprimate
Tânjală Andrei Ioan
Răducanu Cosmin Gabriel
Nan Roxana Daniela
Leuşcă Ioana
Gherghe Lucian
Botea Laura Patricia
Atănăsoiaie Marcel Tiberiu
-15 -10 -5 0 5
Lista elevilor respondenţi:
nr crt nume si prenume

1 Atănăsoiaie Marcel Tiberiu
2 Barbu Vlad Andrei
3 Bidiviu Călin Filip
4 Bănuţ Andreea Loredana
5 Botea Laura Patricia
6 Crăciun Claudia
7 Diaconu Oana Elena
8 Gaiţă Loredana Codruţa
9 Gherghe Lucian
10 Grozăvescu Răzvan
11 Ivaşcu Andreea
12 Lazăr Murina Andreea
13 Leuşcă Ioana
14 Lifa Aurora Vistoria
Pagina 79 din 81
15 Moroşanu Diana Roxana

16 Morariu Ramona
17 Nan Roxana Daniela
18 Neagoie Flavia Andreea
19 Pătru Anita Oana
20 Petnehazi Tiberiu Robert
21 Răducanu Cosmin Gabriel
22 Salaci Cristina Adelina
23 Silică Claudia Nicoleta
24 Tilca Rosalia Alina
25 Tânjală Andrei Ioan
26 Ţăran Amalia Ioana
27 Vas Aura Alexandra
28 Veclenţ Georgiana Cristina
Pagina 80 din 81
Resurse de documentare:
În cadrul studiului de faţă am folosit atât resurse digitale, reunitw în domeniul de
webgrafie, cât şi resurse tipărite, reunite în arealul bibliografie recomandate.
Pagina 81 din 81

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ajutorul dat de testele sociometrice in cunoasterea grupului mic

Astfel, cei doi autori au descoperit ca in activitatea de rezolvare a problemelor, calitatea

intre altii, si o functie normativa unde individul asimileaza si interiorizeaza normele si

membrii sai, o realitate, o functie si o valoare ce pune in evidenta interesele si motivatiile

productivitatea si comportamentul grupului limitat. De cealalta parte recompensele servesc

Grupul mic si principalele lui probleme:

inconjurator) si efectele asupra membrilor grupului (schimbarea indivizilor, schimbarea

5. necesitati sociale(munca, aspiratia spre cultura) si psihosociale (pentru afectiune,

Metodologia demersului investigativ:

1. Observaţia psihosociala este considerată una dintre metodele fundamentale

Modalitatea de alcătuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric

- sensul fiecărei întrebări;

distribuţiei elevilor în cadrane se pot cunoaşte influenţele şi "constrângerile" pe care

natural şi spontan al relaţiilor intersubiective, psihologice ce se stabilesc între elevi. Acestea

Structura, interacţiunea şi conţinutul circumscriu, toate la un loc, specificul

Instrumentarul demersului investigativ:

Cunoaşterea unui grup de elevi cu ajutorul testului sociometric, în sensul identificării

Definirea şi operaţionalizarea conceptelor:

Imaginea universului social creată de Moreno precum şi proiectul său al „revoluţiei

multor criterii de exprimare a preferinţelor ce vor fi alese în funcţie de natura şi situaţia

dezumanizării produse de anumite tipuri de organizare socială. În opoziţie s-a cristalizat

Psihologia umanistă a adus contribuţii importante la reconsiderarea relaţiile interpersonale şi

Prelucrarea datelor cu ajutorul programului SPSS 10.1:

Criterii de alegere/respingere a colegilor pentru colaborarea în vederea organizării

Pe o treaptă ierarhică inferioară asemenării se află umorul, în sensul acesta,

Prelucrare statistică: calcularea indicelui statusului sociometric

Da Nu Da- Nu Da nu Da- Nu total al sociome

Răducanu Cosmin Gabriel 1 4 -3 1 0 1 -2 -0,0740

Pentru a verifica acestă ipoteză am recurs la o prelucrare statistică aferentă rapunsului

Pentru a verifica acestă ipoteză am recurs la o prelucrare statistică aferentă rapunsului

Pentru a verifica acestă ipoteză am recurs la o prelucrare statistică aferentă rapunsului

Pentru a verifica acestă ipoteză am recurs la o prelucrare statistică aferentă rapunsului

Pentru a verifica acestă ipoteză am recurs la o prelucrare statistică aferentă rapunsului

totuşi, la o distanţă semnificativă, (7 persoane) receptivitatea coegilor la tema de

criteriile de selecţie a colegilor de către subiecţi şi posibilitatea fiecăruia de a fi ales de

Test sociometric numărul:.........

SET 1: Solidaritate Mecanică/Solidaritate Organică- instituţie şcolară

SET 2: Solidaritate Mecanică/Solidaritate Organică- timp liber

Datele factuale solicitate mai jos au două scopuri:

Vârsta Sexul Telefon Adresă maill Adresă

Indicele testului sociometric (activităţi şcolare)

Tânjală Andrei Ioan

Răducanu Cosmin Gabriel

Nan Roxana Daniela

Botea Laura Patricia

Atănăsoiaie Marcel Tiberiu

Indicele testului sociometric (activităţi extraşcolare)

Lista elevilor respondenţi:

nr crt nume si prenume

15 Moroşanu Diana Roxana

S-ar putea să vă placă și