Sunteți pe pagina 1din 27

1.

Acumulari intracelulare:
a) Acumularea colesterolului in ATS
b) DZ metabolism aberrant al glucozei
c) pigminti: substante culorate cu originea endoexogena (endo-praf de carbine/exo-
lipofuscină,melanină,hemosidrină)
-Melanina:epiderm , retina, nuclei
-Hemosedrina:ficat, Maduva osoasa, splina, gangl.limfatic
-bilirubina:conjucata-icter hepatic,icter obstructive
-bilirubina:neconjucata-icter hemolitic,icter fibrologic,icter congenital
d) Amoloidoza: acumularea unei proteineanormal structural (omul nu are
amiloidoza; în inf. crnice, tumori)
e) calcificare : depunere anormala de saruri;
f) de lipide duce la formarea vacuolelor in interiorul citoplasmei celulare. Vacuolele
fuzioneaza si se deplaseaza la periferie (steatoza) . ex: la nivelul ficatului;
rinichiului; mai rar la nivelul cordului.
Etape: 1) formeaza vacuole; 2) vacuolele fuzioneaza; 3) impingerea nucleului la
periferie; 4) liza mb. celulare si distrugerea acesteia; 5) formarea de chisturi
lipidice.

Factori favorizanti pentru acumularile intracelulare:


-Substanta endogena e produsă în ritm normal sau crescul; rata de eliminare din
celula este redusă (lipidă).
-substanta endogena normal sau anormala se acumuleaza pt ca nu poate fi
metabolizată, ceea ce duce la defecte enzimatice, boli de stocaj.
-substanta exogenă anormală se acumuleaza in celulă. Celula nu poate degradasi
nu are capacitate de a tranporta .

2.Adenocarcinom diferentiat tubular:


Este o tumora epiteliala maligna derivata din epiteliul glandular al organelor
parenchimatoase (endocrin sau exocrine) si din epiteliul unistratificat al mucoaselor
ce tapeteaza organele cavitare (ex: stomac, colon si rect, cai biliare, uter).
Localizare: - mucoasele organelor cavitare
- gladele parenchimatoase (glnd mamara, prostate)
Pleaca din epiteliul unistratificat colon/rect- infiltrează mucoasa, submucoasa încît
poate depăși seroasa. Tumoara constită din tubi tumorali, separați prin stromă
conjunctivă. Poate reprezenta 3 grade de diferentiere (bine,moderat,slab).
3. Ameloblastom:
Prototipul tumorilor maxilare din restiri odontogene. Este în relație cu resturile
epiteliale și chisturile radiculare. Tumora benignă localizare la unghiul mandibulei
ca o tumoră intraosoasă. Aspect solid compact sau aspect chistic.
Histologic: aspect folicular, constiutuit din capsule tumorale, la periferie insulele au
o patura de celule prismatice tip ameloblastice, în interior sunt celule epiteliate
stelate, pot aparea spații chistice sau arii de metaplazie epidermoida.
Tumora produce o erodore osoasa datorita aspectului infiltrativ. Tumora benignă ce
malignezează rar; duce la carcinom ameloblastic; sarcom ameloblastic.
4. Carcinom adenoid chistic:
Tumoră malignă de la nivelul glandelor salivare. Se dezvoltă frecvent la nivelul
glandelor minore și la nivelul palatului. Tumoră infiltrativă. Are potențial de
metastază pe calea limfatică.
Histologic: aspect de structuri chistice mici; sunt tapetate cu celule atipice,
poligonale, hipercromatice; are aspect infiltrative in margine.
5. Chist radiular:
Chist intraosos de la nivelul maxilarului. Peretele este tapetat cu epiteliu scuamos
cheratinizat sau necheratinizat. Se afla pe suport conjunctiv ce delimitează chistul
de țesutul osos. În lumenul chistului exixta lichid serocitrin cu substanța păstoasă.
Se dezvoltă din epiteliu odontogen restant în os ca o ramasiță dupa formarea
compleăe a dinților. Resturile se numesc MALASSEZ, ele prolifereaza și formează
chisturi. Chistul radicular se dezvoltă în granulomul apical format din capsulă și
țesut de granulație.

6.Ciroza hepatica:
Afectiune ce presupune distrugerea celulelor din ficat. Este o afectiune cronica,
ireversibila, difuza (intreg ficatul este afectat, nu doar o zona), caracterizata prin
inlocuirea arhitecturii normale a ficatului cu noduli de regenerare a hepatocitelor
inconjurati de septuri (benzi) fibroase. Dezorganizarea arhitecturala determina
insuficienta hepatica parenchimatoasa si vasculara. Se caraterizează prin fibroza
constructivă, extensivă si prin modificarea construcției hepatice. Se formeaza noduli
de regenerare. Apar leziuni ireversibile ce împiedică funcționarea normală a
ficatului.
Caracteristici sunt nodulii de regenerare a hepatocitelor, inconjurati de septuri de
fibroza. In nodulii de regenerare, hepatocitele sunt dispuse anarhic. Nu mai exista:
spatii porto-biliare, vene centro-lobulare si dispozitia radiara a hepatocitelor.
Septurile de fibroza contin fibre de colagen, redus infiltrat inflamator mononuclear
(limfocite, macrofage) si numeroase canalicule biliare : unele sunt lezate, altele sunt
hiperplazice sau de neoformatie, iar altele destinse continind trombi biliari
Cauze frecvente: hepatita virală; Etilismul cronic (60-70%); Criptogenetică (10-15
%); Virusurile B şi C (10 %); hepatita autoimună, distrugerea prin mechanism
autoimun sau obstruarea canaliculelor biliare.

Macroscopic - suprafata externa boselata, nodulii sunt separati prin benti fine de
fibroza.

Microscopic - noduli de regenerare inconjurati de benzi de fibroza.

7.Degenerarea vacuolara:
Lectiune celulara reversibila. Reactie a celulei la diverși factori la in care apare o
pertulbare a pompei de sodiu. Macroscopic ficatul apare palid cenusiu.
a) sodiu patrunde intracelular;
b) apare un influx de apa asociat sodiului;
c) apare destensia reticulului endoplamatic;
d) citoplasma este palida, vacuoalizata;
3) aspect întîlnit in prima faza în hepatită. Aspect întalinit si in rinichi în intoxicații.
Macroscopic ficatul apare palid cenusiu.

8.Carcinom epidermoid diferentiat:


Tumora epeteliala maligna. Este o tumoră rară, asemănătoare celei din glandele
salivare. Histologic este un amestec de carcinom scuamos cu arii muco-secretante .
Macroscopic - organe cavitare, piele (vegetant, ulcerat, infiltrativ);
-organe parenchimatoase (nodular ,difuz)
Carcinomul bazocelular la nivelul pielii si anexelor, din stratul bazal al epiteliului, nu
metastazeaza.
9. Fibroza ischemica a miocardului:

Reprezinta substratul morfologic al cardiopatiei ischemice cronice. Clinic, poate fi


asimptomatica sau insotita de angina pectorala stabila, cu evolutie spre insuficienta
cardiaca cronica (congestiva).

• Etiopatogenie : in conditiile unei ateroscleroze coronariene difuze, in


care lumenul coronarelor este obstruat in proportie mai mica de 70 %
(obstructia fiind insuficienta producerii unui infarct de miocard), unele
celule si grupuri reduse de celule miocardice sunt irigate insuficient si
se vor atrofia, iar ulterior se vor necroza. Locul lor va fi luat de fibroza,
printr-un proces de reparare conjunctiva.

• Macroscopic, cordul are dimensiuni variabile (mic, din cauza


cicatricelor multiple, sau mare, printr-o hipertrofie compensatorie),
poate fi dilatat (la pacientii cu insuficienta cardiaca cronica).
Endocardul si epicardul au aspect normal sau pot prezenta zone opace,
adiacente fibrozei. Pe suprafata de sectiune, aspectul este de "cord
tigrat", datorita alternantei dintre zonele de miocard viabil (rosu) si
cele de fibroza (alb-sidefii). Daca pacientul a avut un infarct miocardic
in antecedente, este prezenta o zona mare de cicatrice fibroasa.

• Microscopic, se constata mici cicatrici fibroase (fibre de colagen)


alternand cu celule miocardice viabile cu atrofie ischemica sau
hipertrofie compensatorie (aspect "tigrat"). Pot exista focare de
miocitoliza (celule miocardice izolate, "goale", cu necroza ischemica,
de coagulare - disparitia nucleilor si striatiilor, citoplasma acidofila).

10.Hemangiomul capilar:
Vase sanguine înguste, de tip capilar, cu pereţi subţiri, delimitaţi de endoteliu.

– Localizările : cutanate, subcutanate (cavitatea orală şi buze) şi la


nivelul viscerelor (ficatul, splina şi rinichii).

– Macroacopic:

a) dimensiuni variate, de la câţiva milimetri până la câţiva centimetri,

b) leziunile fiind roşii strălucitoare până la albastru,

c) plane sau uşor reliefate, acoperite de epiteliu intact

d) uneori pot fi leziuni pediculate, ataşate printr-un pedicul subţire.

– Histologic:

a) sunt neîncapsulate, lobulate, ca agregate de capilare cu pereţi subţiri, cu


endoteliu turtit şi lumenul plin cu eritrocite;

b) vasele sunt legate între ele prin ţesut conjunctiv.

c) lumenele pot fi nedesfăşurate, parţial sau complet trombozate cu trombi recenţi


sau în curs de organizare conjunctivă.

d) Hemangioamele au o semnificaţie clinică redusă, dar în localizare cerebrală pot


produce simptoame de compresiune sau ruptură.
11. Hemoragia:

def: Extravazarea singelui din cord si vase in timpul vietii.

Clasificare:

1) externa: melenă; rectoragii, hematurii. Sunt mai blinde ca cele interne (otoragia,
epitaxis , menoragie);

2) interna: a) cavitati perforate: hemtorax, hematocel;

b)intratisulare: peteșii (1-2 mm), purpura (3-5 mm), echimoza (1-2 cm),
hematom (peste 2 cm – cel mai sever).

Mecanism de producere a hemoragiei:

– eritrodiapedeza;
– rupturi arteriale și venoase;
– rupturi cardiace (infarct miocardic, traumatisme cardiace)

Trombocitopenii: peteșii – gastrice,pericardice. Echimoza (postraumatic).


Hemartroza (posttraumatica, ruptura la niv articular; genetic in hemofilie).
Scorbutul (deficit vit C) Clinic hemoragiile depind de: volum, ritm, localizare,
cronicitate.

12. Hepatita cronică:


Este caracterizata prin leziuni necro-inflamatorii hepatice si fibroza, insotite de
modificarea constantelor biochimice, cu o durata mai mare de 6 luni. In functie de
intensitatea activitatii necroinflamatorii, hepatita cronica poate fi usora, moderata
sau severa. Stadiul fibrozei depinde de localizarea si extinderea acesteia (absenta,
limiatata la spatiul porto-biliar, spatiul porto-biliar depasit cu sau fara realizarea de
septuri fibroase, ciroza). Atit pentru stabilirea scorului necro-inflamator, cit si pentru
stabilirea stadiului fibrozei exista mai multe sisteme de evaluare.
- Etiopatogenie:
1)Infectie virală (hepatita cronica B sau C);
2)Mecanism autoimun: - hepatita cronică autoimună;
- ciroza biliară primară;
3) Mecanism toxic / metabolic – de lezare a hepatocitelor.
- Clasificare: hepatita cronică: -ușoară; -moderată; - severă.
Spatiile porto-biliare sunt marite si deformate (nu mai au forma triunghiulara)
datorita unui abundent infiltrat inflamator mononuclear (limfocite, plasmocite). In
interiorul lobulului hepatic, pot exista micronoduli inflamatori formati, predominant,
din limfocite. Hepatocitele pot prezenta aspecte de degenerescenta hidropica,
steatoza sau pot acumula intracitoplasmatic pigment de hemosiderina sau de
bilirubina.
13. Infarctul de miocard:

Este o arie de necroza ischemica (necroza de coagulare), circumscrisa (>2,5 cm),


determinata de intreruperea brusca a circulatiei coronariene intr-un teritoriu
(ischemie acuta). Aria de necroza este structurata (cu pastrarea conturului
structurilor histologice, in primele zile) deoarece necroza este de tip heteroliza
(enzime din PMN-uri).

Infarct de miocard recent (12 - 48 ore)


Arie de necroza ischemica - necroza de coagulare. Zona de infarct miocardic acut
in primele 12 - 24 de ore - fibrele miocardice necrozate au conturul pastrat si
citoplasma intens eozinofila, dar nu mai prezinta striatii transversale si nucleu. In
interstitiu poate exista infiltrat hemoragic. Nucleii extracelulari ce pot fi observati in
zona de infarct sunt ai leucocitelor sau fibroblastelor.

Organizarea (repararea) conjunctiva se realizeaza pe seama tesutului de granulatie


(tesut conjunctivo-vascular de neoformatie). In cazul ariilor de necroza ischemica
din infarctul de miocard, tesutul de granulatie se dezvolta (incepind aproximativ in
ziua a 5-a), din tesutul miocardic viabil ce inconjoara aria necrozata. Tesutul de
granulatie progreseaza dinspre periferie catre centrul zonei de infarct, maturizindu-
se progresiv in acelasi sens. Timpul necesar maturizarii tesutului de granulatie si
inlocuirii zonei de infarct cu o cicatrice fibroasa depinde de dimensiunea ariei de
infarct. In medie, formarea unei cicatrici dureaza aproximativ 6 - 8 saptamini. Dupa
formarea cicatricei, aceasta isi pastreaza aspectul (macroscopic si microscopic) o
perioada lunga de timp (ani).

14. Lipomul:
- este o tumoră benignă a țesutului adipos;
- sunt cele mai frecvente tumori ale țesuturilor moi;
Macroscopic: masă galbenă, moale, încapsulată, lobulată;
Microscopic: alcatuit din țesut adipos matur (identic cu țesutul normal), delimitat de
o capsulă conjunctivă.
Histologic: - asociată cu țesut fibros (fibrolipom);
- numeroase vase sanguine (angiodipom);
- fibre musculare netede (miolipom);
- măduva osoasă (mielolipom);
- amestec țest adipos, fibre musculare netede, vase sanguine
(angiomiolipom).

15. Osteosarcom:

Osteosarcomul (sarcomul osteogenic) este o tumora maligna in care celulele


tumorale produc os tumoral constituit din osteoid, țesut sarcomatos, lamele osoase
mineralizate. Localizarea osteosarcomului (in ordinea frecventei) : metafiza
distala femur, metafiza proximala tibie, humerus, maxilar, iliace.

Microscopic: Osteosarcomul este constituit din celule tumorale atipice (fusiforme,


pleomorfe, cu nuclei inegali, hipercromatici, celule gigante, unele bizare, mitoze
atipice) dispuse sub forma de arii de tip sarcomatos. Aceste celule produc lamele
neregulate de os tumoral - trabecule de tesut osteoid (eozinofil) care se pot
mineraliza in centru, calcificare (hematoxilinofila). Stroma tumorala contine vase de
tip sarcomatos (fara perete propriu, delimitate de celulele tumorale), ce favorizeaza
metastazarea pe cale sangvina. Frecvent tumora prezinta arii de necroza tumorala
si hemoragie.

Macroscopic: - se dezvolă frecvent în zona genunchiului la nivelul: femur distal, tibia


proximal. “Fuge de cot, se apropie de genunchi” . Exista lcaizare și la nivel maxilar.
Are 2 forme: centrală – mai agresivă; juxtacorticală = mai lentă.

16. Pancreatita acuta:

Pancreatita acuta necrotico-hemoragica este o forma severa de


pancreatita caracterizata prin leziuni inflamatorii si necrotice determinate de
activarea intraparenchimatoasa a enzimelor pancreatice.

Pancreatita acuta necrotico-hemoragica - etiologie : obstructia cailor


biliare si refluxul bilei in caile pancreatice (litiaza, tumori intrinseci sau
extrinseci), ischemia (la varstnici), infectiile virale (virusul urlian), toxice
(alcool, medicamente), postoperator, traumatisme.
Pancreatita acuta necrotico-hemoragica : inflamatie acuta si necroza a
parenchimului pancreatic (sub actiunea tripsinei), necroza enzimatica a tesutului
adipos (citosteatonecroza) din interstitiul pancreatic, spatiul peripancreatic si
mezenter (sub actiunea lipazei pancreatice), necroza peretilor vasculari (sub
actiunea elastazei) urmata de tromboze si hemoragie. Adipocitele necrozate din aria
de citosteatonecroza nu mai au nucleu, au un contur vag pastrat ("umbre celulare"),
citoplasma fin granulara, eozinofila. Pot apare depuneri de calciu (granular,
hematoxilinofil). Infiltratul inflamator este bogat in PMN-uri. Macroscopic prezintă
pete albe pe țesutul adipos; edematos și hemoragic.

Histologic: focare de citosteatonecroza (adipocitele necrozate nu mai au nucleu,


citoplasma este palid eozinofila, fin granulara, dar au conturul pastrat - "umbre
celulare") cu inflamație reactivă adiacentă si vas cu peretii necozati (eozinofili,
omogenizati) cu tromb recent in lumen. Boală severă cu risc letal – 75%.

17. Papilomul:
Este o tumora epiteliala benigna in care celulele epiteliale proliferate sint dispuse
pe axe conjunctivo-vasculare digitiforme care au rol de susținere și trofic, dind un
aspect papilar, vegetant, tumorii. Poate sa se dezvolte din epiteliul scuamos de la
nivelul pielii sau mucoaselor epidermoide (esofag, vagin, exocol), din epiteliul
tranzitional al tractului urinar (uroteliu) sau din epiteliul unistratificat al ductelor
glandei mamare.

Papilomul scuamocelular cutanat : Celulele proliferate sunt foarte


asemanatoare cu cele normale. Proliferarea epiteliului scuamos pastreaza
stratificarea si structura normala a epidermului, dar numarul de straturi este
crescut: strat bazal, mai multe straturi de celule spinoase (acantoza), mai multe
straturi de celule granuloase (hipergranuloza), strat gros de keratina
(hiperkeratoza); mb. bazală intactă. Ritm de evoluție lent, nu malignizează.
18. Pneumonia lobara:

Pneumonia (franca) lobara este o inflamatie acuta exudativa localizata la


nivelul alveolelor pulmonare unui lob pulmonar in totalitate (mai rar
afecteaza mai multi lobi). Pneumonia lobara este produsa de infectia cu
Streptococul pneumoniae (pneumococ). Caracteristica este evolutia stadiala,
uniforma, la un moment dat, intreg lobul afectat fiind in aceeasi faza
evolutiva. Complicații: cronicizare și abcedarea.

Pneumonia lobara evolueaza in patru stadii :

• faza de congestie (alveolita seroasa – primele 2 zile)

• faza de hepatizatie rosie (alveolita fibrinoasa – ziua 3-4)

• faza de hepatizatie cenusie (alveolita leucocitara – ziua 5,6,7)

• faza de rezolutie (de vindecare – zile 8-9)

Alveolita leucocitara reprezinta faza a III-a a pneumoniei lobare. Lumenul alveolar


nu mai contine aer, fiind ocupat de exudat leucocitar (PMN-uri integre si lizate,
ulterior locul lor este luat de macrofage, cu rol in fagocitarea fibrinei). Peretii
alveolelor sunt ingrosati datorita edemului si congestiei capilarelor.

19. Inflamația sero-fibrinoasă:


Inf. este răspunsul dinamic al țesuturilor vascularizate la agresiune. Scop: de
apărare și vindecarea și repararea țesuturilor lezate.
Inflamația seroasă: Etiologie: - reacții de hipersensibilizare;
- agenți bacterieni / virali;
- agenți fizici / chimici

Localizare: oral, perioral; organe genitale, col uterin. Ex: amegalita acutăm
inflamația herpetică.
Microscopic: exudat seros; multe proteine tip serine; puține PMN-uri și macrofage.
Inflamația fibrinoasă: Etiologie: - agenți toxici, infecțioși;
- agenți fizici (traume);
- agenți metabolici;
- ischemie.

Ex: pericardita fibrinoasă; pericardita fibrinopurulentă; colita pseudomembranoasă.


Microscopic: - exudatfibrinos; - puține PMN-uri și macrofage.

20. Inflamația purulentă:


Inf. este răspunsul dinamic al țesuturilor vascularizate la agresiune. Scop: de
apărare și vindecarea și repararea țesuturilor lezate. Este de 2 tipuri:
Difuză: a) în cavități - empiemul; b) în țesut – flegmon.
Ex: pmpiem pleural; leptomeningita purulentă; erizipel (la niv. cutanat).
Localizată (abces): - abcese pulmonare recente;
- pielonefrita (abces renal);
- abces cerebral;
- abcese hepatice.
Exudatul este purulent leucocitar.

21. Sialadenita:
Inflamație de la nivelul glandelor salivare. Pot fi virale sau bacteriene. Sunt însoțite
de tulburări de excreție și secreție salivară în cursul bolilor infecțioase. Ex:
sialadenita produsă de virusul citomegalic; parotidita epidermală - oreion; parotidita
acută supurată.
Oreion: - dezvoltat de virusul urlian. Se dezvolta ca urmare a contagierii cu picături
de salivă de la bolnav. Este o leziune bilateral dureroasă. Aspect morfologic de
inflamație virală. Se poate asocia cu necroza. Regresia se realizează după 2
saptămîni. La adulți complicații: meningoencefalita; pancreatita acută cu necroză
rapidă.
22. Tromboza:

Tromboza este o tulburare a procesului normal de coagulare care consta in


coagularea sangelui in sistemul cardio-vascular integru, cu formarea unui tromb
(trombus). Factori implicati : lezarea endoteliului, staza sangvina si tulburarile de
flux sangvin si reologie, hipercoagulabilitatea.
Dupa localizare, trombii pot fi intracardiaci, arteriali, venosi sau capilari.

Trombul este o masa solidă, friabilă, mată, aderentă la vas și ocupa aproape tot
lumenul vasului.

Tipuri de trombi:

1) trombi albi (preponderent trombocite) (capilar mai des);

2) trombi roșii (preponderent eritrocite)(venis mai des);

3) trombi micști (benzi albe și roșii).

23. Ulcerul peptic cronic și complicaţii:

Poate fi acut sau cronic. Reprezintă lezare de către secrețiile gastice, mai ales
acide a mucoasei cu depășirea muscularei.

Acut: rapid, violent, cu sîngerări, se vindecă sau progresează la forma cronică fără
cicatrice (apare în șoc; ingestie subst. medicamentoase etc.). Post. intervenției
chirurgicale.

Cauze importante : fumatul, gastrita cronică, traumatisme cerebrale, arsuri,


hipotensiune, hipoxie acută a epiteliului superficial, intervenţii chirurgicale.

Cronic: Localizare - Stomac – pilor, mica curbură, duoden.

Patogenie: dezechilibru între factorul clorhidro-peptic şi mecanismele normale de

protecţie a mucoasei. Alţi factori : fumatul, predispoziţia genetică, gastrita cronică.


Macroscopic: leziune rotundă, pierderi de substanță profundă, delimitată de
mucoasă netedă inflamată cu pliuri care converg către leziunea ulcerată. Se
asociază cu fibroza.

Microscopic: 4 sraturi:

 Strat de depozit fibrino-leucocitar – exudat

 Ţesut de granulaţie vascular

 Ţesut de granulaţie fibrovascular

 Ţesut de granulaţie cicatricial

În profunzime este infiltrat inflamator în jurul nervilorce cauzează durere.

Complicații: hemoragie; penetrarea ulcerului spre ficat, pancreas; perforarea


ulcrului care duce la peritonită; transformarea maligna (foarte rar).

Ulcerul peptic cronic este o pierdere de substanta profunda ce depaseste


musculara mucoasei (cel putin) si penetreaza musculara proprie a stomacului
(frecvent). Este produsa de actiunea secretiei clorhidro-peptice gastrice. In peste 95
% din cazuri este localizat la nivelul stomacului si portiunii proximale a duodenului.
Mai rar, poate afecta esofagul (in caz de esofag Barrett), diverticul Meckel (cu
heterotopie de mucoasa gastrica), pe versantul intestinal al unei anastomoze
gastro-jejunale sau in intestinul subtire (in sindromul Zollinger-Ellison).

Sectiune transversala prin baza unui ulcer peptic cronic. Pierdere de substanta
profunda ce patrunde pina in musculara proprie a stomacului. Baza ulcerului este
fin granulara. In perioada de activitate, baza ulcerului are 4 straturi : exudat fibrino-
leucocitar, necroza fibrinoida, tesut de granulatie si fibroza. In grosimea acestui
strat, frecvent apar vase cu endarterita obliteranta nespecifica (foto - dreapta jos),
care prin efectul ischemiant la nivelul mucoasei, intretin evolutia ulcerului. Versantii
ulcerului (taiati drept) sunt constituiti din mucoasa cu aspecte de gastrita cronica.