Sunteți pe pagina 1din 12

1

TESTUL LUSCHER

Autorul testului este Max Lusher. Pavel Muresan in cartea sa intitulata “Culoarea in viata noastra”
prezinta destule referinte despre importanta culorii in viata noastra, rezonanta ei afectiva, capacitatea ei de
a proiecta prin alegere unele continuturi interne si de asemenea incarcatura social-istorica pe care culoarea
o capata in existenta omului precum si semnificatia pe care omul o acorda diverselor culori.
Asa cum la Rorschach exista unele mici deosebiri intre seturile de planse, de la o editie la alta, si
la “Testul color” sunt intilnite mici deosebiri de la o editie al alta, in ceea ce priveste culorile, fara ca acest
lucru sa modifice capacitatea psihodiagnostica a testului.
Testul a fost utilizat atit si in domeniul clinic, de catre medicii psihologi, in scopul evidentierii
rapide a unor dezordini psihosomatice precum si a altor tulburari ale caror tablou psihogen este o
anticipatie anuntata de catre protocolul subiectului respectiv.
Testul a fost utilizat in Ungaria de catre Merey si Robospoldipal, in domeniul selectiei soferilor, in
domeniul orientarii scolare si profesionale. In tara noastra testul este foarte mult utilizat atit in cabinetele
de psihologie clinica, in psihologia industriala a muncii, in orientarea scolara si profesionala.
El este un test rapid, care ne dezvaluie unele tendinte fundamentale in structura persoanei dar si o
serie de indepartari de la patternurile psihiofiziologice normale.
Fiind un test rapid are si o serie de inconveniente: nu permite un sondaj profund si foarte complex
al personalitati, motiv penru care autorul acestui test, dar si alti autori, recomanda recurgerea si la alte
teste proiective, pentru aprofundarea unui caz, sau la varianta extinsa a testului, varianta originala.
Trebuie adaugat si faptul ca, desi M. Lusher nu a intentionat lucrul acesta, o serie de autori au
dezvaluit mai tirziu posibilitatea ca acest test sa fie intrepretat dintr-o perspectiva psihanalitica. Asa se
face ca testul este considerat un test proiectiv, de alegere a unor culori, la fel ca testul Szondi.

Instructiuni pentru administrare

Se etaleaza in fata subiectului intreaga suita de 8 culori, cu un spatiu intre ele, pentru a putea fi
distinse cu usurinta si pe un fond de culoare mai inchis.
Ii spunem subiectului astfel: ”In fata d-voastra sunt etalate 8 culori, am sa va rog sa alegeti pe aceea care
in acest moment va este cea mai simpatica, va place cel mai mult”. I se face recomandarea subiectului sa
nu se gindeasca la culorile care ii plac lui in viata de toate zilele ci sa se refere in mod special la culorile
etalate in fata lui. Ca urmare ii vom spune: “Va rugam sa nu va ginditi care culori va plac in toate zilele,
la culorile automobilului sau ale tapetului, ale peretilor ci sa va ginditi doar la culorile prezente in fata
dumneavoastra”.
Dupa ce subiectul alege prima culoare, noi o intoarcem cu fata alba in sus si o asezam departe de
suita. Pe urma ii vom spune in acelasi mod: “Acum am sa va rog dintre cele care au ramas sa o alegeti pe
aceea care va place cel mai mult” si vom proceda tot asa, rind pe rind, pina cind subiectul alege toate
culorile. Daca se intimpla ca subiectul sa manifesta o anumita rezistenta in, sensul ca fie toate culorile ii
plac la fel de mult fie ca nici una nu ii place ii vom sugera sa aleaga totusi pe aceea care i se pare ca este
mai simpatica decit celelalte.
La sfirsitul orei protocolului citim, de pe spatele cartonaselor, cifrele cu care sunt inscriptionate si
le trecem pe o linie orizontala. Exemplu:
2 3 5 0 4 6 1 7
3 2 0 5 4 1 6 7

Culorile sunt numerotate astfel :


1 – albastru
2 - verde albastru
2
3 – rosu portocaliu
4 – galben
5 – mov
6 – maro
7 – negru
0 – gri

La 2 – 3 minute, maxim, dupa ce subiectul a ales primul protocol, in aceesi maniera vom obtine
cel de-al doilea protocol. La al doilea protocol vom avea grija sa precizam ca nu este vorba de un test al
memoriei culorilor, ca subiectul poate sa aleaga fie in aceeasi ordine, ca in primul protocol, fie in alta
ordine. Important este insa sa aleaga confom preferintelor sale.
O data obtinute preferintele (sa zicem sa subiectul a preferat 3, 2, 0, 5, 4, 1, 6, 7) primul lucru pe
care il vom face este acela de a imparti aceste protocoale in perechi, si anume vom stabili perechile,

2 3 5 0 6 1
4 7
+ + x x = = - -

3 2 0 5 4 1 6 7
+ + x x = = - -

primele doua culori teoretic, spun teoretic pentru ca practic grupurile stau astfel: primeste semnul plus
prima pereche, a doua pereche semnul x, iar a treia pereche semnul =.
Trebuie mentionat faptul ca intr-o prima aproximatie facem aceasta grupare pentru ca mai departe,
vom vedea, ca gruparea pe perechi trebuie sa respecte niste principiile, reguli.
Observam ca avem gruprul: ++, xx, = =, --. Acestea sunt grupuri pe care le folosim in
interpretarea testului.
Manualul testului contine tabele cu interpretatrea fiecarei perechi, mai exista si a 5-a pereche (+2,
-7). Potrivit teoriei acestui test fiecare culoare are:
- o semnificatie structurala care nu se schimba de le un subiect la altul
- o semnificatie functionala care depinde de pozitia ocupata de culoare in sir putind sa varieze de la un
subiect la altul, caci protocoalele exact prin asta diferta de la un subiect la altul.
- mai exista insa si, semnificatia structurala specifica grupurilor, care de asemenea nu se schimba de la un
subiect la altul.
Dintre cele 8 culori, 4 sunt fundamentale. Dintr-o perspectiva psihanalitica cele 4 culori reprezinta
sau sunt echivalente a patru tipuri de trebuinte fundamentale.

Prezentarea pe scurt a semnificatiei structurale a


celor 4 culori fundamentale

Albastrul-intunecat reprezinta adincimea sentimentelor. Acestei culori ii pot fi asociate


urmatoarele carateristici: concentric, pasiv, heteronom, incorporant, sensibil, unificator. Aspectele sale
afective: multumirea., linistirea, tandretea, dragostea, afectiunea.
verdele reprezinta elasticitatea vointei, lui ii pot fi atasate urmatoarele semnificatii: concentric,
pasiv, defensiv, autonom, posesiv, neschimbabil, retentiv (retinator). Semnificatia sa afectiva este data de
urmatoarele adjective: persistenta, incapatinare, afimare de sine, apreciere de sine
3
rosu-portocaliu=oranj reprezinta forta vointei. I se pot atasa urmatoarele adjective: excentric,
activ, ofensiv-agresiv, autonom, locomotor, competitiv, operativ. Corelatele sale afective sunt: dorinta,
excitabilitatea dominare, sexualitate.
galben stralucitor reprezinta spontaneitate. Are atasate urmatoarele semnificatii adjectivale:
excentric, activ, proiectiv, heteronom, expansiv, investigativ, aspiratii mari. Aspectele sale afective sunt:
variabilitatea, expectanta, originalitatea, veselia.
Nota: concentric - adica preocupat, subiectiv, doar partial sfera se acopera cu
cea a introversiei. A fi preocupat subiectiv insemana a fi interesat in mod prioritar de ceea ce reprezinta
Eul si propria sa extindere. Excentric inseamna a fi interesat, obiectiv acest termen este mai apropiat de
extroversiune decit primul de introversiune, semnifica un individ orientat catre mediul sau, preocupat de
oameni si lucruri. Autonomia – inseamna a fi cauza pe cind heteronomia efectul.
In protocoalele normale, subiectilor normali, lipsiti de tensiuni, echilibrati, fara conflicte si
refulari, culorile fundamentale stau pe primele
4–5 pozitii. Orice indepartare a acestor culori de la pozitia lor normala este un indiciu de dezechilibru. Nu
este vorba de un dezechilibru psihic, este vorba de anumite mici perturbari afective, anumite stari de
tensiune, stari de stres. Celelalte culori, care nu au fost amintite cind au fost prezentate culorile
fundamentale - maro, violet, gri, negru - sunt culori derivate si sunt considerate culori auxiliare. Preferinta
pentru una dintre aceste culori acromatice poate fi considerata ca indicind o atitudine negativa in fata
vietii.

Gruparea si notarea secventei de culori

Intr-o prima aproximatie, a fost prezent acest mod de cotare teoretic, care insa aici, in cazul in
speta, nu este corect realizat, pentru ca nu respecta niste principii.
Daca ar fi sa avem un singur protocol, exemplul aratat, atunci nu am avea alta modalitate mai buna
decit de a ne conforma primului principiu: semnificatia culorilor depinde de perechea din care face parte
si de pozitia pe care o ocupa in cadrul sirului. Si atunci aceasta ar fi modalitatea de a cota.
Atunci insa cind avem doua protocoale - si asa trebuie sa avem - atunci trebuie sa vedem ce
schimbari s-au produs de la un protocol la altul si sa consideram acele grupuri care se conserva, ca in
exemplul nostru.

2 3 5 0 6 1
4 7
+ + x x

3 2 0 5 4 1 6 7
+ + x x

Fie ca pozitia lor in sir este identica sau schimbata grupul ca atare se conserva: 2-3, 5-0, 4-1 nu mai
exista 6-1. Aceste grupuri s-au mentinut in sir.
Trebuie sa tinem cont de urmatoarele reguli:
- totdeauna conteaza grupul si nu culoarea singura.
- atunci cind avem 2 protocoale - si trebuie sa avem asa - interpretam in primul rind grupurile care se
mentin, se conserva. In cazul in care grupul se conserva putem nota ++ si urmatorul grup cu xx.
Aici insa nu avem decit un grup cu o singura cifra. Pentru ca dincoace s-a format o grupa am putea
face astfel: grupul acesta se pastreaza, ii putem da = (1-6, 1-6) grupului ramas singur nu ii putem da nici x
ci ii vom da egal insa este incorect deoarece incalca un al treilea principiu si anume: atunci cind una din
4
culorile fundamentale se situeaza pe ultimele 3 pozitii automat ii vom da ei, si tuturor celor care ii
urmeaza catre dreapta, minus.

Principii:
Grupurile care se mentin, pe ele le cotam intii si dupa aceea pe restul.
In exemplul dat a intervenit un alt principiu mai puternic:
-atunci cind o culoare fundamentala se situeaza, de exemplu, pe locul 6 o notam cu minus si toate culorile
care urmeaza le notam tot cu minus, de asemenea echivalentul este la fel. Atunci cind una din culorile 6,
7,0 se situeaza pe primele 3 pozitii, mai precis pe pozitia 3, atunci vom nota cu + si cu + le vom nota pe
toate care ii premerg.

Alt exemplu:
5–1 3 4–2 6–0 7
3 5–1 4–2 7 6–0
+ x x = = = - -
grupurile care se mentin sunt: 5 – 1, 4 – 2, 6 – 0. Putem nota pe ultimele - -, putem nota xx grupul 5-1, 3
notam cu + , grupul 4 – 2 notam cu =, 7 tot cu egal.
Apare intrebarea: “De ce nu am pus la toate 3 + +”? Pentru ca nu se respecta unul din principii, ar trebui
sa fie una din culorile 7, 6,0 pe una din aceste pozitii sa le dam la toate plus.

Alt exemplu:
5–1 3 4–0 6–2 7
3 1–5 4–0 7 2–6
+ x x = = = - -
Se conformeaza principiilor stiute: 2 primeste minus automat, el oricum va trebui sa primeasca minus
pentru ca este culoare fundamentala respinsa, celelalte automat primesc xx celelalte = = si celelalte
primesc = dupa consecinta.

Alt exemplu:
3–1 5 4 0–6 2–7
3–1 4 6–0 2–7 5
+ + x = = - - -

Prima regula este aceea de a vedea ce culori fundamentale sunt respinse, ce culori neutre (dintre 6,
0, 7) sunt preferate.
In cazul nostru nu avem culori neutre preferate dar avem culori fundamentale (culoarea 2 – verde)
si atunci indiferent de grup se da minus.

Semnificatia pozitiilor in grup

I II III IV V VI VII VII


+ + x x = = - -
Prima culoarea in sir, din capul grupului (+ +) reprezinta modusul operabil, adica cum
procedeaza persoana in mod obisnuit.
A doua culoare reprezinta obiectivul, obiectul dorit.
De exemplu: daca pe prima pozitie (modul in care opereaza persoana) se gaseste albastrul (1) este o
modalitate linistita, nonagresiva, calma, pentru ca potrivit semnificatiei structurale albastrul inseamna
liniste. Daca pe a doua pozitie (care reprezinta obiectivul) se va situa rosul (3) obiectivul pe care persoana
doreste sa-l atinga este activitatea, expansivitatea, dargostea, energia sexualitatea. Daca va fi galben (2)
5
atunci persoana va dori sa obtina mai mult respect, recunoastere, prestigiu - printr-o conduita cumpatata
linistita, fara stridente in comportament.
Acest grup, din punct de vedere structural ar putea fi interpretat astfel, pe scurt: persoana vrea sa
fie (grupul ++) sau simte ca trebuie sa fie “m” (m- reprezentind un obiectiv, un mod operabil de al
mentine). Aceste doua pozitii (grupul xx, sunt notate de obicei) sunt interpretate ca situatii actuale ale
persoanei si reflecta starea prezenta, lucrurile; ea poate fi interpretata pe scurt cu urmatoarele cuvinte:
persoana simte ca este intr-o situatie “m” sau dimpotriva comportamentul “m” este in acel moment cel
mai potrivit.
Culorile 5, 6 inseamna indiferenta, adica trebuintele persoanei (exprimate de catre culorile situate
in aceasta pozitie) sunt considerate mai mult sau mai putin constiente de catre persoana ca in acest
moment sunt indezirabile, nu este momentul oportun ca ele sa fie exprimate, de aceea ele sunt tinute in
rezerva si, la fel ca si in Szondi, ele reprezinta un factor dinamic, deosebit de important pentru ca, de aici,
din surdina ele se vor exprima in comportament de o maniera substituita sau vor putea trece in alt grup,
adica sa capete o alta semnificatie (atunci cind circumstantele vor permite acest lucru). Pe scurt,
semnificatia acestui grup ar putea fi exprimata astfel: persoana considera ca nu este oportun sa manifeste
“m” in acest moment sau “m” este in acest moment in interdictie.
Ultimele pozitii (7,8) echivaleaza cu trebuintele reprimate, refulate si aceasta situatie poate fi
rezumata succint in urmatoarea propozitie: persoana nu se simte capabila sa fie sau sa aiba m”.
Asa cum s-a sesizat, uneori grupul este reprezentat de o singura culoare. In acest caz inseamna ca, de
exemplu: in cazul functiei + obiectivul si modul de atingere al lui (adica modusul operabil si obiectul
dorit) se confunda. In cazul nostru el vrea sa traiasca (3) excitabilitate, energie, persoana doreste o viata
plina de trairi intense si, cum ajunge la aceste obiective: manifestindu-se ca atare (adica scopul si mijlocul
se confunda).
Cele patru culori fundamentale reprezinta trebuintele psihologice de baza ale persoanei. De aceea
intr-un protocol normal ele ar trebui sa fie la inceputul sirului. Atunci cind nu apar astfel, avem un indiciu
al prezentei anumitor deficiente fiziologice sau psihologice, care pot fi considerate ca fiind cu atit mai
serioase cu cit pozitia culorii fundamentale este mai catre sfirsitul sirului.
Daca culoarea de baza este respinsa, si astfel situata catre sfirsitul sirului, atunci trebuinta reprezentata de
aceea culoare a ramas nesatisfacuta, datorita faptului ca circumstantele actuale sunt nefavorabile, iar Eul
nu recunoaste oportunitatea acestei satisfaceri. O astfel de trebuinta nesatisfacuta reprezinta o sursa de
anxietate, stres, o sursa de stres arata ca aceea persoana este incarcata intr-una din trebuintele
fundamentale (semnificata de culoarea fundamentala respinsa). Aceasta trebuinta nesatisfacuta va da
nastere unor tulburari psihice sau de natura functionala.
Cind una din culorile fundamentale este respinsa ii acordam automat semnul minus, ei si tuturor
celor care urmeaza (incepind cu pozitia 6). De asemenea, o data ce i-am dat semnul minus o si notam cu
A, aceasta reprezentind sursa de anxietate. Ele sunt cu atit mai puternice cu cit avem mai multe culori
fundamentale respinse. Daca pe primele pozitii avem una dintre culorile 6, 0, 7 atunci automat acestor
culori le vom da semnul plus si le vom nota:

0 7 0 1 5 4 3 2 1
+ + + x x - - - -
C C C
!!! !! !

Intr-o astfel de situatie 4, 3, 2 se noteaza cu A iar 6, 7, 0 se noteaza cu C, C reprezentind trebuinte


care compenseaza nesatisfacerea trebuintelor fundamentale, respinse.
Deci ele (6, 7, 0) indica un comportament compensator si exprima o anumita atitudine compulsiva,
excesiva care nu permite o alta alegere manifestindu-se ca o atitudine generalizata. De obicei pentru a
masura intensitatea anxietatilor si compensatiilor culorilor fundamentale respinse (notate cu - ) li se
6
acorda pentru pozitia 6 un semnul exclamarii, pentru pozitia 7 doi ! iar pentru pozitia 8 trei ! la fel
surselor de compensatie (semnul exclamarii arata gradul de intensitate).
In manualul lui Luscher, pe 1000 de cazuri sunt date procentajele subiectilor care intrunesc de la
unu la 12 semne ale exclamarii. Cind o persoana intruneste maximum (12!) inseamna ca ea trebuie sa
faca fata unor puternice surse de stres si ca atare compensatiile la care apeleaza sunt exagerate, indepartate
de normal.
Atunci cind in primul protocol numarul de semnul exclamarii este mai mic decit numarul de
semnul exclamarii din cel de-al doilea protocol prognoza in legatura cu persoana respectiva este
favorabila, adica ea va raspunse in mod eficient la tehnicile psihoterapeutice. Cind in al doilea protocol
numarul semnelor de exclamatie este mai mare decit in primul atunci prognoza este defavorabila,
tulburarea este mult mai adinca, mai profunda si este posibil ca modificarile in conditiile de mediu sa nu
aiba influentele asteptate.

Reguli pentru notarea anxietatilor si compensatiilor

Daca o culoare fundamentala (1, 2, 3, 4) apare in pozitia 6, 7, 8 aceasta impreuna cu toate culorile
care ii urmeaza reprezinta o anxietate care furnizeaza un motiv pentru compensatie, ea reprezinta bazele
pentru tulburari functionale sau psihice.
Cind apar culori marcate cu A, cel putin culoarea din prima pozitie, trebuie notata cu C
(compensatie) si trebuie privita ca o compensatie.
Atunci cind avem surse de anxietate, culoarea care este in pozitia ei fireasca, normala, atunci ea va
fi notata cu C, reprezentind modalitatea aleasa de persoana prin care compenseaza aceste surse de
anxietate. In cazul acesta oboseala, epuizarea energiei fizice, vitalitatii si respectiv capacitatii persoanei de
a se proiecta in scopuri viitoare, capacitatea sa de a se entuziasma si de a trai cu satisfactie indeplinirea in
profesia sa va fi compensata prin suspiciune, dorinta excesiva de a obtine prestigiu, tendinta de a fi de a se
simti usor ranita, si prin aceasta de a fi suspicioasa si de a-si exprima vointa intr-un mod mai mult sau mai
putin compulsiv. Totusi in aceasta situatie, atunci cind compensarile sunt culori fundamentale, avem
cazuri care nu se abat prea dramatic de la normal.
Atunci cind compensatiile sunt date de culori neutre (6, 7, 0) aceste compensatii au un
comportament mult mai compulsiv, adica se exprima printr-un comportament rau gindit, in atitudini
carora le lipseste elasticitatea, flexibilitatea.

Problema actuala

- in conceptia lui Luscher este data de grupul ( + -), adica culoarea de pe


prima pozitie (marcata cu plus) si cea de pe ultima pozitie (marcata cu minus).
Este vorba deci de sursa de anxietate cu care se confrunta persoana si de compensantia prin care ea
incearca sa faca fata acestei dificultati.
Ea are o inalta semnificatie psihodiagnostica si la fel ca celelalte grupuri beneficiaza, in manualul
lui Luscher, de tabele interpretative.
In legatura cu problema actula intr-un protocol mediu cea mai intensa va fi aceea data de prima
culoare si ultima. Functie de protocol mai poate fi interpretata prima cu penultima, a doua cu penultima
etc.

Ambivalentele
7
In mod ocazional este posibil sa intilnim protocoale in care o culoare fundamentala ocupa in
primul protocol prima pozitie sau a doua, iar in al doilea protocol (7, 8). De exemplu, rosu in primul
protocol sa stea pe pozitia unu si in al doilea protocol pe pozitia 8.
3 1 5 0 6 7 4 2
2 4 1 6 0 4 7 3
Prin acest exemplu este sugerat faptul ca aceasta persoana are o ambivalenta in raport cu trebuinta
- semnificata de culoarea albastra, acest lucru fiind o sursa de anxietate. Persoana manifesta ambivalenta
si pentru culoarea trei ceea ce arata o oscilatie a persoanei intre dorinta de a avea propriul destin, de a fi
activa, de a avea un efect determinant cauzativ si intre a doua alegere tendinta de a fi lasata in pace, de a fi
supusa cit mai putin solicitarii.

Instabilitatea sistemului nervos vegetativ

Indicii de instabilitate ai sistemului nervos vegetativ apar atunci cind la o extrema se situateaza
culorile 3, 4 si la celalata extrema 1, 7; atunci cind 3, 4 se afla pe primele pozitii (3, 4, 2, 5, 0, 6, 1, 7) in
acest caz instabilitatea este mai putin grava decit daca culorile 3, 4 ar fi pe ultimele pozitii (1, 7, 2, 5, 0, 6,
3, 4) -atunci avem o prevalenta simpatica, deci persoana va consuma multa energie, mult zgomot pentru
nimic se va irosi in toate. In cazul acesta, dimpotriva, a intervenit oboseala caci culorile care exprima
activismul sunt respinse si pe prima pozitie apare dorinta de a fi lasata in pace, de liniste si tendinta de a
nega orice solicitare care este adresata, deci in cazul acesta instabilitatea este mult mai puternica.
Scoala maghiara de psihologie a produs o extensiune a semnificatiei acestui dezechilibru, Merey
este unul dintre autorii care s-au ocupat de aceasta problema dar si altii. El calculeaza asa numitul “indice
neuro-vegetativ”.
Indicele neuro-vegetativ este egal cu raportul dintre culorile active si culorile pasive, intre pozitia
culorilor active si pozitia culorilor pasive, adica intre pozitia rosului (3) + pozitia galbenului (4) supra
pozitia albastrului (1) + pozitia verdelui (2).
Dupa acesti autori indicele neuro-vegetativ ar exprima echilibrul intre latura simpatica si cea
parasimatica a sistemului nervos central. Acest echilibru ar putea fi dat de numaratorul care ar semnifica
ramura simpatica si numitorul care ar semnifica ramura parasimpatica. Echilibrul ar fi dat de cifra 1.
Orice abatere in sus sau in jos de la cifra 1 ar reprezenta un dezechilibru care ar merge fie catre
ergoterapie, adica catre cheltuirea de energie prin implicare activa, dinamism, fie catre trofotropie adica
apatie, lentoare, incetineala etc.
orientarea activa, rosu si galben exprima o conduita activa
verde si albastru conduita pasiva
verde si rosu, conduita autonoma
galben si albastru conduita heteronoma, adica exprima efectele
rosu si verde este setul de culori care au ca semnificatie conduita persoanei de a fi cauza in raport cu altii
si in raport cu obiectele, pe cind setul galben albastru este conduita de a a fi efect.
rosu si galben exprima conduita de a fi excentric si activ, adica orientata catre lume in timp ce verde si
albastru exprima conduita pasiva si concentrica.
Nota. Daca am lua semnificatiile structurale date la incept vom observa ca ele sunt concordante ca pot fi
corelate in acest patrat al culorilor.

VERDE
8

Cauza in raport cu
PASIVA
sine si cu altii
CONCENTRICA AUTONOMA
ALBASTRU ROSU
HETERONOMA ACTIV
Orientat catre lume
Efecte EXCENTRIC

GALBEN

Munca si epuizare

Trei dintre culorile fundamentale: verde, galben si rosu au fost interpretate, pentru prima data de
Max Luscher apoi si de alti autori, ca reprezintind grupul munca, adica ele exprima abilitatea de a retine
optimul de eficienta in timp.
Verdele exprima elasticitatea vointei, capacitatea de a persevera in ciuda oprelistilor.
Rosu - forta vointei adica actiune, eficacitate, energie, vitalitate.
Galbenul - satisfactia in munca, capacitatea persoanei de a se proiecta si de a privi inainte spre rezultatele
viitoare ale actiunii.
Intr-un protocol ideal acest trei culori ar trebui sa stea impreuna si sa fie situate la inceputul
sirului. Daca in primul protocol culorile sunt la inceptul sirului iar in al doilea protocol la fel, atunci pot
putem face o buna prognoza despre modul in care persoana isi va desfasura munca in viitor. Daca in al
doilea protocol, grupul respectiv se va destrama atunci prognoza va fi mai mult sau mai putin
defavorabila, functie de gravitatea destructurarii grupului.
Prioritatile personale, prin prisma carora individul isi va aborda sarcina, sunt exprimate de
culoarea care in acest caz va sta pe prima pozitie.
Daca este verdele atunci scopul muncii, efortului persoanei va fi indicarea aprecierii de sine in
ochii sai si in ochii altora.
Daca este rosul atunci persoana simte satisfactie in insasi activitatea pe care o desfasoara adica in
insasi efortul pe care il depune, ea vede munca drept o incercare personala prin care are posibilitatea sa-si
masoare propriile capacitati.
Daca va fi galben inseamna ca o persoana va inregistra o satisfactie crescind pe masura ca va
inainta in sarcina.
Epuizarea este semnificata in acest test atunci cind exista o deteriorare a grupului de munca, de la
prima la a doua selectie, mai ales pentru rosu si verde. Acolo unde verdele da inapoi, perseverenta este
cea care pune probleme, adica tenacitatea sa, capacitatea sa de a persevera cedeaza in fata obstacolelor.
Cind este rosu inseamna ca rezistenta la suprasolicitare, la efort, este cea care impiedica
performanta in munca. Daca este galben inseamna ca persoana se descurajeaza repede si isi pierde repede
satisfactia in ceea ce face.

Prezentarea pe scurt a intelesului celor 8 culori

Gri – este o culoare neutra, este un fel de pamint al nimanui. Cei care aleg pe prima pozitie aceasta
culoare vor sa se separe de orice, sa ramina liberi si neimplicati adica persoana nu vrea sa participe la
actiune, vrea sa stea deoparte, nu vrea sa fie implicata in nici un fel de actiune. In aceasta pozitie griul este
in intregime compensator deci este vorba de a ameliora anxietatea traita ca urmare a nesatisfacerii
trebuintelor fundamentale, semnificate de culorile fundamentale respinse - printr-o atitudine de
9
neimplicare. Deci griul devine semnificativ (ca semnificatie psihologica) in momentul cind migreaza catre
inceputul sirului.
Albastrul – reprezinta calmul complet, linistitor asupra SNC, reprezinta granitele pe care
persoanele le construiesc in jurul lor. Persoana care alege albastrul pe primul loc va tinde catre liniste
catre o situatie relaxata, netulburare, unitate si siguranta. Deci liniste, pace, armonie, multumire, inseamna
aceasta culoare pe pozitia intii. Daca este ales pe pozitiile 6, 7, 8 semnifica desfacerea legaturilor,
tulburarea echilibrului, a linistii, subiectul va fi tentat sa evadeze in plan mental intr-o activitate
compensatorie el va avea un comportament nelinistit fara pace si cu o oarecare agitatie mentala, se va
concentra greu si va avea dificultati in invatare.
Verde – este de fapt un amestec, in cazul testului, de albastru cu galben, el corespunde simbolic
capacitatii de a persevera si cind este situat pe pozitiile 6, 7, 8 semnifica o slabire a rezistentei precum si o
depreciere a statutului sentimente de inferioritate, persoana se simte depreciata si putem suspecta anumite
disfunctii ale cordului si in general ale sistemului circulator. Daca verdele este respins si este compensat
de rosu semnificatia va tinde catre o anumita stare de iritare, de nerabdare, pierderea controlului de sine.
Aceasta combinatie va insemna o considerabila impetuozitate si tendinta la izbucniri intolerabile.
Rosu – energie, activism. Daca este respins e vorba de epuizare, golire, suprasolicitare, tendinta la
iritabilitate, lipsa de vitalitate, persoana percepe situatia ca insuportabila, se simpte cu alte cuvinte
depasita.
Galben – este cea mai stralucitoare culoare din test, poate fi asociata cu culoarea luminii zilei, de
aceea inseamna activism, expansivitate, larghete. Pe prima pozitie poate sa insemne o anumita nota de
superficialitate. Acolo unde galbenul este puternic subliniat, fiind pe prima pozitie, persoana are tendinta
de a se proiecta in viitor, de a gasi o cale de salvare imaginara si de a cauta schimbarea de dragul
schimbarii. Daca este respins atunci inseamna ca asteptarile persoanei au fost dezamagite, deci in afara de
dezamagire sentimentul major este acela al descurajarii, neincrederii, suspiciunii fata de altii si fata de
intentiile lor.
Violetul – este un ameste ce albastru si rosu. Persoanele mature mental il vor situa catre mijlocul
sirului si cu cit este situat catre sfirsit inseamna capacitatea de a judeca lucrurile la rece. Cu cit este catre
inceputul sirului este vorba de o imaturitate atit comportamentala, afectiva cit si glandurala. Poate fi
suspectata o disfunctie tiroidiana. Deci este firesc pentru copii si prima parte a adolescentei ca violetul sa
se afle in primele pozitii, in cazul persoanelor tinere si adulte situarea pe prima pozitie inseamna
imaturitate dar si homosexualitate, alcoolicii facind si ei aceasta alegere. Deci persoanele care intr-u fel
sau altul sunt rezidente in stadiul oral exprima o anumita imaturitate a libidoului care se intoarce cu
nostalgie mereu si mereu in stadiul oral.
Maro - este un amestec de galben si rosu. Cind este ales pe primele pozitii poate sa semnifice fie
dezradacinare fie faptul ca propriul corp a ajuns obiect de contemplatie deci el fizic ajunge prin
egodiastolizare, folosind termenul lui Szondi, prin umflarea acestei dimenisuni ajunge sa domine viata
psihica a persoanei. Fie ca este preocupata excesiv de trebuinta de confort, de relaxare, fie ingrijorata de
propria sa sanatate, fie o excesiva trebuinta de confort. Atunci cind nu este compensatorie, cind culoarea
maro este asezata in prima pozitie semnifica compensarea respingerii unor culori fundamentale atunci
semnificatia ei de diagnostic este mult mai profunda.
Negrul – este negarea culorii. Situat pe prima pozitie reprezinta negativism, tendinta de a se exalta
impotriva vietii, a mediului, in orice caz extremism in comportament.
Ca o concluzie, putem sa spunem ca aceste culori neutre cind sunt impinse pe primele pozitii
capata semnificatie psihologica mai accentuata. La fel si culorile fundamentale pe masura ce migreaza
catre sfirsitul sirului capata o semnificatie psihopatologica mai acuta.
Exista modalitati de administrare si pe calculator, prin existenta unor programe care structureaza
in forma algoritmica toate etapele administrarii si intrepretarii testului.
Exista posibilitatea de a prezenta intr-o anumita ordine culorile asa cum se face de exemplu pe
calculator si asa cum fac foarte multi psihologi.
10
De obicei ordinea este ordinea fireasca, adica culorile fundamentale pe primele pozitii si culorile
neutre pe ultimele.
Este recomandabil ca ele sa fie prezentate subiectilor in aceeasi ordine astfel incit variabila
independenta – ordinea – sa nu produca influente necontrolate.
Despre interpretare mai trebuie spus faptul ca ea se face de catre incepatori si neincepatori, intr-o
maniera mai mult sau mai putin mecanica, adica apelind la interpretarea din manual. Adica ei iau functiile
in ordinea aceasta: adica situatia xx- (trebui facuta intotdeauna distinctie intre situatia actuala si o
problema actuala.
Situatia actuala inseamna culorile din pozitiile 3, 4 iar problema actuala este problema cu care se
confrunta persoana si este data de functia (+ -), adica culoarea de pe prima si ultima pozitie). Deci se
interpreteaza culorile xx, dupa acee ++, apoi – si la sfirsit culorile din zona indiferenta (5, 6) si la final
problema actuala adica functia +.
Interpretul care depaseste acest stadiu mecanic nu mai utilizeaza inscriptiile date de tabele ci
traduce in limbaj propriu interpretarea subiectului, adaptind-o functie de datele de protocol dar si functie
de o serie de alte zone. Adica din zona nepsihometrica dar si psihometrica.
Esential in intrepretarea testului sunt cunoasterea semnificatie structurale a culorilor dar si a
semnificatiei structurale a grupurilor de culori toate cite sunt date in manualul testului.

SEMINAR LA TESTUL LUSHER


Examen de protocol:

3 4 2 1 0 7 5 6
4 3 2 1 0 7 5 6

Nota. Acolo unde intre primul si al doilea protocol nu exista nici o modificare
in pozitia culorilor, la fel ca si in testul Szondi , putem sa interpretam aceasta ca o lipsa de elasticitate,
capcitate de adaptare mai scazuta, o anumita inflexibilitate in conceptii, in pareri si in atitudini.
Primul pas: urmarim grupurile care se mentin si vedem daca avem culori fundamentale respinse.
In acest caz nu avem.

3 4 2 1 0 7 5 6
4 3 2 1 0 7 5 6
+ + x x = = - -

1 – xx
4 - ++
5 6 - --
0 7-==

+4 -6
+3 -5
+4 -5
Protocolul este foarte clasic.
Zero in acest protocol este ca o bariera, cu cit el tinde catre capatul sirului are tendinta de a
produce o separatie, adica aproape ca pe aceasta persoana nu o intereseaza ce urmeaza dupa zero si ea isi
concetreaza toate obiectivele vietii, ale comportamentului catre culorile aflate in stinga ei.
11
Aceasta persoana nu are nici o sursa de anxietate, deci nu notam nimic cu A, ca atare nu avem nici
surasa de compensatie.
Nu avem culori neutre pe primele pozitii, fiind vorba de un psihic echilibrat din punct de vedere
nativ. Viata se pare ca nu a introdus surse majore de stres dar din punct de vedere genotipic exista o
anumita precipitare in comportament, care este data de catre alegerea reprezentantilor setului energie-
excentric pe primele pozitii.
Primul lucru pe care ar trebui sa-l facem ar fi sa mergem la manualul testului si sa-l interpretam:
2 1
4 3
-5 6
=0 7
+4 – 6
+3 –5
+4 –5
celelalte semnificatii au o semnificatie mult mai scazuta.
Indicele neurovegetativ 8+7 =15 / 6+5 = 11 15/11 = 1,4 de unde rezulta o orientare energetica
activa.
Persoana se simte in prezent intr-o pozitie de prestigiu, (2-1): inseamna meticulozitate, orientare
catre sarcina, dar grupul 2-1 in dreptughiul aratat inseamna si autocentricitate. Aceste 2 culori (2-1) sunt
autocentrice orientate catre sine, deci nevoia de recunoastere, de prestigiu, capacitatea de a desfasura
numai lucruri meticuloase si rabdare.
Functia ++, ce indica culorile excentrice pe prima pozitie, semnifica activism, energie
debordonata, daca in prima pozitie prin prima alegere se vede o anumita focalizare a grupului pe
semnificatia culorii rosu. Deci acesta este modul de operare prin: energie, activism, dinamicitate, efort si
uneori putina agresivitate.
Obiectivul urmarit este satisfactia in munca, proiectivitate, dorinta de a obtine satisfactie si
posibilitatea de a obtine satisfactie prin ceea ce face.
Dincoace se inverseaza ceea ce inseamna ca subiectul cheltuie mai multa energie decit trebuie,
uneori se inroseste, se inflacareaza pentru anumite scopuri si uneori se disperseaza.
Grupul munca. Satisfactia in munca este obiectivul central pe care il urmareste, dorinta de a se
realiza, deci de autorealizare. Foarte buna prognoza in legatura cu modul in care se va desfasura munca si
aceasta pentru ca nu lipseste nici capacitatea de a se proecta, de a se orienta dupa scopuri, nici energia
fizica, nici elasticitatea vointei respcetive, nici perseverenta.
Ce sunt culorile neutre, adica 0? Nu inseamna nimic: 7 – negativism, 0 in pozitia data inseamna ca
persoana este focalizata pe aceste culori, deci viata ei psihica este focalizata pe obiectivele-scop: energie,
vointa, recunoastere, prestigiu si in cele din urma liniste.
Persoana judeca lucrurile le rece, faptul ca 5, 6 sunt pe ultima pozitie arata ca persoana respectiva
nu precupeteste efort, nu se preocupa de confortul propriu ci din contra este dispusa sa renunte la confort
tocmai pentru realizarea obiectivelor.
Un profil psihologic foarte bun, se pot face prognoze, nu sunt surse majore de stres. Astfel se face
o interpretare a testului Lusher.
Daca am lua manualul testului, nu vom ajunge prea departe pentru ca in el vom gasi niste
interpretari sablon. De exemplu: ordonat, metodic, satisfactie de sine, recunoastere si intelegere, trebuinta
de respect, aici este simplu se aseamana cu cele spuse.
Dar la 5 6, - - : stresul aparut din incapacitatea de a mentine relatii stabile in conditiile dorite. Aceste
chestiuni nu au relevanta atita timp cit ele nu sunt incadrate in contextul intregului protocol.
Dimpotriva, daca ne duce pe semnificatia structurala a grupului, acolo putem opera mult mai
aproape de realitate: inclinatie spre a face lucruri care fac placere corpului (hrana, haine frumoase, lucruri
luxoase, confort).
12
Faptul ca ele (culorile) sunt situate pe pozitia – (minus) inseamna ca ele sunt respinse, inseamna
ca ele nu sunt oportune, insemnind exact reversul, capacitatea de a renunta la confort, la comoditate,
tocmai faptul care este foarte compatibil cu pozitia 4 3 care inseamna energie, activism.

S-ar putea să vă placă și