Sunteți pe pagina 1din 2

Primele texte tiparite in limba romana au iesit din tipografia lui Filip Moldoveanu, la

Sibiu. Aici s-a tiparit (dupa Catehismul luteran din 1544)  Tetraevanghelul slavo-roman
(1551-1559).

Coresi
Textele cartilor de slujba in limba romana, din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, au
fost facute in tipografia judelui Brasovului, Hans Benkner (Johannes Benknerus). In
intentia de a propaga luteranismul, acesta tipareste in 1559, un Catehism in limba romana
(amestec din invataturile lui Luther si Melanchton) tradus, se crede, dupa un original
unguresc, desi in prefata afirma ca s-a facut dupa un original sarbesc. Cu cheltuiala si
staruinta lui H. Benkner, incepe la Brasov sirul tipariturilor romanesti, pe care Coresi se
straduieste sa le puna in slujba Bisericii Ortodoxe.
 
In 1561 el tipareste in limba romana, textul celor patru Evanghelii, cu titlul :
Tetraevanghelul romanesc. La traducerea Tetraevanghelului au contribuit si preotii
romani din Scheii Brasovului.
 
In 1563, Coresi tipareste Apostolul sau Praxiul.
 
In1570 urmeaza tiparirea in limba romana a doua carti : Psaltirea si Liturghierul.
 
La baza Psaltirii stau traducerile maramuresene pe care Coresi le-a avut la indemana in
copii manuscrise.
 
Liturghierul lui Coresi din 1570 nu cuprinde toate textele Liturghiilor ortodoxe ci numai
textul Liturghiei Sf. Ioan Gura de Aur. Se crede ca traducerea Liturghierului s-a facut de
preotii din Scheii Brasovului (de la biserica Sf. Nicolae din Schei) care l-au ajutat pe
Coresi si la traducerea altor carti in limba romana. Liturghierul s-a tradus dupa alt manu-
scris slavon, diferit de cel tiparit de Macarie in 1508.
 
Liturghierul lui Coresi (format mic 42 file) - Este prima traducere a Liturghierului in
limba romana.
 
Cartile in limba romana sunt primite cu rezerva atat de credinciosi cat si de preoti,
tematori ca ele sa nu cuprinda erezii. Se stia ca numai cartile luterane si calvine se
tipareau romaneste, pentru propaganda si conform traditiei cartile dreptei credinte
ortodoxe nu puteau fi tiparite decat in limba slava. Pentru a risipi neincrederea, Coresi
traduce si tipareste in 1577 Psaltirea slavo-romana, dandu-le o dovada ca nu numai carti
eretice dar si cartile dreptei credinte ortodoxe pot fi tiparite in limba romana si dovada
putea fi data de textul slavon tiparit in paralel. Atat textul romanesc din Psaltirea aceasta
cat si al Psaltirii din 1570 sunt reproduse dupa textele traduse in Maramures.
 
In 1580 tipareste si un Tetraevanghel bilingv, slavo-roman, care are pe frontispiciu stema
Tarii Romanesti, cartea fiind tiparita pentru Tara Romaneasca la cererea Domnilor Tarii
Romanesti Alexandru si Mihnea si a mitropolitilor Eftimie si Serafim, carora Coresi le
mai tiparise cateva carti de slujba in limba slavona.
 
Incununarea activitatii lui Coresi o constituie Cazania sau Evanghelia cu invatatura in
limba romana tiparita in 1581. Este o talcuire, o explicare a Evangheliilor din duminicile
si sarbatorile de peste tot anul, incepand cu Duminica Vamesului si a Fariseului pana la
Duminica a 32-a dupa Rusalii. Lipsesc Cazaniile la Duminica Ortodoxiei si inca cinci du-
minici.
Textele evangheliilor sunt cele tiparite in Tetraevanghelul din 1561. Talcuirea textelor
evanghelice s-au facut de doi preoti ortodocsi de la biserica Sf. Nicolae Schei din Brasov,
Iane si Mihai.
 
Coresi n-a fost un simplu tipograf, ci si un traducator, ca dovada este efortul sau de a reda
limbii textelor maramuresene o forma literara clara si inteleasa de toti romanii, inlaturand
regionalismele si neologismele cu care erau incarcate si mai ales de fonetismul lor greoi,
rotacizant.

Coresi contribuie si la indreptarea ortografiei limbii romane, prin faptul ca stabileste si


introduce reguli de despartire a cuvintelor, facand scrisul mai inteles si mai usor de
raspandit, nu numai prin carti dar si prin acte si documente atat de necesare, mai ales in
cancelariile domnesti.

Un alt text din Vechiul Testament este Palia de la Orastie din 1582. Palia cuprinde
primele doua carti din Vechiul Testament : Geneza si Exodul. Initiatorul acestei traduceri
este episcopul calvin Mihail Tordas care urmareste intensificarea propagandei calvine
printre romani. Tiparirea Paliei inceputa inca din 1581 si terminata in 1582, s-a facut de
Serban, fiul lui Coresi.