1.

Date despre autor:

- opera sa reprezinta un moment valoros in evolutia romanului;la fel ca in cazul
lui M.Preda si in opera lui Rebreanu, marile romane sunt anticipate de nuvele.A
stfel Rusinea, Zestrea, Itic Strul Dezertor vor constitui punctele de plecare pe
ntru Ion, Rascoala si Padurea Spanzuratilor;
-este scriitor obiectiv, a carui nota de originalitate consta in realizarea unor
vaste constructii epice, cu caracter obiectiv, si în orientarea romanului psiholo
gic pe fagas realist
-formula de roman pe care o adopta Rebreanu este moderna si rezulta în primul rând,
din schimbarea perspectivei de investigatie , orientata spre obiectiv;
- Pentru mine arta( )inseamna creatie de oameni si de viata (L.Rebreanu);
2.Date despre opera:
-apare in 1920, fiind considerat o capodopera ce prezinta mediul rural in manier
a realista, fara a-l idealiza;
-tema=problematica pamantului in satul ardelean de la inceputul secolului al XX-
lea;
-titlul este simbolic-ION=NOI;
-procesul de elaborare a romanului a fost îndelungat, autorul gândindu-se mai mult l
a faptul ca a creat romanul ca o fresca a satului transilvanean din care însusi au
torul s-a ridicat ca poet al omului teluric (dupa cum îl apreciaza G. Calinescu)
-conflictul =central e ilustrat de lupta pentru pamant in satul traditional, und
e respectul e conditionat de posesia pamantului
=exterior(social) intre Ion si Vasile Baciu
=interior, intre glasul pamantului si cel al iubirii(constiinta lui Ion)
=conflicte secundare intre Ion si Simion Butunoiu pentru o brazda de pamant; int
re Ion si George pentru Ana , apoi pentru Florica ;
=national,in planul intelectualitatii(satul romanesc era sub stapanire austro-un
gara)
=tragic dintre om si pamantul stihie;
3.Geneza
-dupa marturisirile lui Rebreanu,procesul creator a fost îndelungat si esenta lui
consta în sudarea într-o viziune unitara a trei experiente de viata:
1.prima dintre experiente a fost uimirea pe care a simtit-o Rebreanu, într-una din
primaverile tineretii sale, când iesise la rasaritul soarelui cu arma pe un colni
c la vânat de porumbei a observat cum un taran, socotindu-se nevazut de nimeni a s
arutat pamântul jilav de roua, cu înfocare, ca pe o iubita. Gestul a fost înregistrat
pentru pitorescul lui în sine, fara a i se atribui o semnificatie precisa.
2. a doua experienta i-a fost transmisa scriitorului de sora sa Livia si formeaz
a substanta nuvelei Rusinea. Este vorba de patania unei fete bogate de la tara,
Rodovica, amagita de un flacau sarac si supusa din aceasta cauza, celor mai cump
lite batai de catre tatal sau. În chip evident aceste fapte, cu modificarile de ri
goare se regasesc în Ion constituind esenta raporturilor dintre erou, de o parte,
Ana si tatal ei, Vasile Baciu, de alta parte.
3.a treia experienta este constituita de impresia puternica pe care i-a lasat-o
lui Rebreanu convorbirea cu un fecior de la tara, Ion al Glanetasului, istet si
vrednic, împovarat de greutati si deznadajduit, pentru faptul ca nu avea pamânt. Cal
ea sintezei între aceste momente de viata, atesta în continuare Rebreanu, a fost atr
ibuirea catre Ion al Glanetasului, cu motivele sociale si sufletesti necesare si
a faptelor apartinând, în realitatea traita, autorilor celorlalti doua momente.
4.Compozitie si subiect:
-e caracterizat de simetria incipitului cu finalul, ce prezinta drumul care duce
si iese apoi din satul Pripas; drumul e personificat si are rolul de a limita r
ealitatea de fictiune;
-modurile de expunere-descrierea are functie simbolica si de anticipare
-naratiunea e obiectiva si prezinta realitatea , intr-un stil cenusiu
-dialogul sustine veridicitatea;
a)-la nivel macrotextual, romanul e impartit in 2 volume: Glasul pamântului si Gla
sul iubirii, parti ce cuprind 13 capitole cu titluri semnificative:Inceputul, Iu
birea, Nunta, Sfarsitul etc.
-din punctul de vedere al compozitiei, Rebreanu urmareste doua planuri paralele:
- primul plan surprinde viata tânarului taran Ion Pop al Glanetasului. Din viata l
ui se desprind însa aspecte antagonice: dragostea lui pentru Florica, fata saraca,
(fiica vaduvei lui Maxim Oprea), si dorinta arzatoare de a obtine ca zestre pamân
t mult, pe cai mai putin cinstite. Ion cunoaste un acelasi exemplu, chiar în exper
ienta lui Vasile Baciu, tatal Anei. El ascunde iubirea pentru Florica si îsi disim
uleaza setea de pamânt sub comportamentul unui îndragostit fata de Ana Baciu.
-al doilea plan, paralel si interferat primului prezinta viata familiei învatatoru
lui Zaharia Herdelea. Herdelea, învatator de stat, depindea de autoritatile austro
-ungare. El se considera întelept si prudent, dar toate actiunile sale sfârsesc prin
înfrângeri, pâna ce va fi obligat sa ceara în scris pensionarea spre a nu fi dat afara.
Acest procedeu e denumit tehnica planurilor paralele, trecerea de la un plan nar
ativ la altul realizandu-se prin alternanta,succesiunea secventelor narative val
orificand inlantuirea.
-in planuri secundare apare lupta îndârjita a lui Vasile Baciu pentru a-si apara pamân
tul; lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate într-o afacere, lupta preotu
lui Ion Belciug pentru a zidi biserica de piatra în satul Pripas; lupta fetelor si
a familiilor lor pentru o partida, un mariaj cât mai bun; concurenta dintre avoca
tii si functionarii marunti, ca si luptele pentru o brazda din ogorul vecinului.
-b)la nivel microtextual se remarca utilizarea tehnicii contrapunctului(prezenta
rea aceleiasi teme in planuri diferite, de exemplu, nunta Anei corespunde cu nun
ta Laurei)
Subiectul-actiunea graviteaza în jurul protagonistului, flacaul chipes, voinic, in
teligent, si vrednic, dar sarac, Ion al Glanetasului, care datorita dorintei de
a se îmbogati îsi sacrifica iubirea;
-Florica, o fata frumoasa, însa saraca asemenea lui,reprezinta simbolic glasul iubir
ii de care Ion incearca sa uite in momentul in care se casatoreste cu Ana, simbol
al pamantului ;
-Ana , fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu, echivaleaza pentru personaj
cu intrarea in posesie a pamantului ravnit pentru care protagonistul este capabi
l sa sacrifice tot.Casatorindu-se cu fata bogata, dar urata , al carei tata a co
nsimtit sa i-o dea de sotie, numai dupa ce a aflat ca a sedus-o si ca, în consecin
ta, gândul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se
mai poate împlini, eroul simte ca si-a redobandit demnitatea.
Dupa casatorie, Ion o maltrateaza pe Ana pâna când aceasta, nemaiputând suporta, se si
nucide, lasând în urma-i un copil de câteva luni, care in scurt timp moare si el. Vasi
le Baciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului, ar putea primi pamânturile înap
oi, dar legea însa nu-l favorizeaza,iar preotul satului, Belciug, speculeaza nesti
inta lor, determinandu-i ca, dupa moarte, sa lase toata averea lor bisericii.
Între timp, Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta, pe Florica, devenita sotia lu
i George Bulbuc, care îl surprinde noaptea în curtea sa si-l omoara.
-in satul lui Rebreanu, oamenii se gospodaresc in functie de starea lor material
a, de priceperea si temperamental lor. Alexandru Glanetasu, tatal lui Ion, n-a p
astrat zestrea Zenobiei, care avusese parintii cu avere, si s-a încuscrit cu sarac
ia. În ograda vaduvei lui Maxim Oprea fusesera clai de fân si grajduri în care nu mai în
capeau vitele.
Saracise si ea ca vadana. Vasile Baciu, om silitor, de când s-a însurat, s-a tinut t
otdeauna printre fruntasi. Vaduv acum, îl durea gândul ca va trebui sa rupa din pamânt
urile lui, ca sa potriveasca zestrea Anei, când se va marita.
Si învatatorul Herdelea are necazurile lui. Si-a zidit casa pe locul bisericii, cu
învoirea preotului Belciug. Cu timpul, relatiile învatatorului cu preotul s-au raci
t, iar Herdelea, împovarat cum era, se temea sa nu piarda ceea ce agonisise cu gre
utate. În schimb, preotul Belciug, ramas vaduv din primul an al preotiei, a fost u
n om strângator si tenace. Respectat de sateni, preotul nu sufera sa i se încalce au
toritatea. Din aceasta cauza e în conflict cu învatatorul Herdelea.
-satul lui L. Rebreanu este diferentiat economic. Stratificarea sociala depinde
de pamântul pe care îl are taranul. Patimile se nasc din saracie, din nevoia de pamânt
.Este cazul lui Ion. În Ion este înradacinata o mentalitate taraneasca, dupa care oa
menii se pot numi oameni numai în masura în care gospodaria lor este întemeiata. Aceea
si mentalitate, care deformeaza pâna si sentimentul omeniei, o aflam si dintr-o al
ta situatie: Dumitru Moarcas se pripasise pe lânga casa Paraschivei. Femeie tânara a
tunci, îl primise crezând ca omul, beteag de picioare, nu mai are mult de trait, ca
bruma de acere a mosneagului i-ar putea ramâne ei. Si când, dupa 20 de ani, Dumitru
Moarcas a vândut, fara stirea Paraschivei, casa si gradina, desi îi daduse femeii o
suta de zloti, a fost alungat fara mila.
Taranii lui L. Rebreanu au o vitalitate, o robustete structurala, o tenacitate a
spra, care numai la nevoie se lasa înduplecata, nu însa si înfrânta. Inteligenta se supu
ne instinctului de conservare, rabdarea-de asemenea, între momente de incertitudin
e ce rabufnesc cu violenta.
-atât cele doua planuri principale, cât si planurile secundare ale actiunii, pun în lu
mina o multime de suflete mediocre în lupta cu drame peste puterile lor (G. Calinescu
)
5.Caracterizarea lui Ion
-este un personaj realist, tipic, ilustrand taranimea saraca ce doreste pamant;
-caracterizare directa
naratorul( mandru si multumit ca orice invingator, Ion simtea totusi un gol ciudat
in suflet )
doamna Herdelea, baiat cumsecade, muncitor, harnic, istet
preotul Belciug, stricat, bataus, om de nimic
autocaracterizarea surprinde prin monologul interior trairile sufletesti ale per
sonajului, in special cele legate de lupta dintre glasul iubirii si al pamantulu
i;

-caracterizare indirecta

limbajul-e respectuos cu invatatorul , preotul , dar ironic cu Vasile Baciu

vestimentatia-conditia sociala
comportamentul, gesturile si mimica ii tradeaza intentiile, dovedindu-se istet,
silitor si cuminte(la scoala), impulsive si violent la hora, orgolios, lacom , v
iclean si razbunator

-critica literara l-a incadrat pe Ion in tipologii diferite, uneori contradictor

ii:
a)E.Lovinescu, il considera expresia instinctului de stapanire a pamantului , un in
divid viclean si plin de vointa;
b)G.Calinescu, afirma ca este o bruta sireata, nu inteligenta, idea seducerii ge
nerand-o viclenia instinctuala specifica fiintelor reduse;
c)N.Manolescu, Ion e bruta ingenua deoarece traieste in preistoria moralei ;
6.Ion-roman de tip obiectiv

Trasaturile romanului obiectiv:

-narator obiectiv, omniscient, omniprezent;focalizare zero, viziune dindarat ;narat

iune la persoana a III-a;
-naratorul din Ion este obiectiv, detasat, nu se implica in derularea evenimente
lor, relateaza la persoana a III-a, intr-o maniera nonfocalizata.El este omnipre
zent si omniscient, dirijand destinele personajelor asemeni unui regizor care pr
estabileste evolutia personajelor,ele avand un destin bine conturat, motiv pentr
u care in roman apar semne prevestitoare ale destinelor personajelor( de exemplu
, crucea stramba de la marginea satului), elemente ce confera veridicitate si ob
iectivitate;
Trasaturile romanului realist:

-stilul anticalofil, literatura ca mimesis,aspectul veridic al operei, legatura

dintre realitatea biografica si roman, personajele sunt tipuri;
Ion- mai poate fi interpretat si ca:

roman social, deoarece are caracter monografic surprinzand viata rurala cu momen
tele importante din existenta individului(nasterea, botezul, nunta, moartea), di
ferentele sociale produse de posesia pamantului, relatiile de familie;
roman cu tematica rurala dat fiind caracterul sau epopeic si de fresca ilustrat
de numarul mare de personaje;
roman al esentelor(realismul esentelor), daca ne raportam la o serie de simbolur
i fundamentale:crucea, copacul;
roman de familie, structura si conditia familiei si a femeii in satul ardelean;
roman erotic, dragostea lui Ion pentru Florica;