1

≶ ALGEBRĂ LINIARĂ

1. Spaţii şi subspaţii liniare (vectoriale)

1.1

Să se arate că mulţimea M m,n(ℝ) a matricilor de ordinul (m,n) cu elemente reale

formează spaţiul liniar peste ℝ.

Rezolvare

( ) i =1,m , B = (bi j ) i =1,m , ai j ∈ ℝ, bi j ∈ ℝ.

Fie A = ai j
j =1,n j =1,n

Definim cele două operaţii ale spaţiului vectorial:

(
A + B = ai j + bi j ) i =1,m şi α A = α ai j ( ) i =1,m .
j =1,n j = 1,n

Verificăm întâi proprietăţile de grup:

G1. Asociativitatea
Trebuie să arătăm că: (A + B) + C = A + (B + C) = A + B + C
(∀) A,B,C∈ M m,n(ℝ).
(
Avem: (A + B) + C = ai j + bi j ) i =1,m+ (ci j ) i =1,m= (ai j + bi j + ci j ) i =1,m
j =1,n j =1,n j =1,n

A + (B + C) = ai j ( ) i =1,m+ (bi j + ci j ) i =1,m = (ai j + bi j + ci j ) i =1,m .

j =1,n j =1,n j =1,n

G2. Elementul neutru este matricea nulă O = (0 ) i=1,m

j=1,n
G3. Elementul simetric
(∀) A ( ) i =1,m∈ M m,n(ℝ) (∃) − A = (− ai j ) i =1,m ∈ M m,n(ℝ)
= ai j
j =1,n j =1,n

a.î. A + (-A) = (-A) + A = O

G4. Comutativitatea
(∀) A, B ∈ M m,n(ℝ) avem: A + B = ai j + bi j ( ) i =1,m
j =1,n

(
B + A = bi j + ai j ) i =1,m
j =1,n

deci: A + B = B + A (∀) A,B ∈ M m,n(ℝ).

Verificăm acum proprietăţile legii externe:

1) α(β A ) = α β ai j( ) i =1,m= (αβ) (ai j ) i =1,m= (αβ) A (∀) A = (ai j ) i =1,m ∈

j =1,n j =1,n j =1,n

∈ M m,n(ℝ) (∀) α, β ∈ ℝ.

2) (α + β) A = αA + β A (∀)A ∈ M m,n(ℝ), (∀) α, β ∈ ℝ

Avem: (α + β) (ai j ) i =1,m= ((α + β) ai j ) i =1,m= (αai j + βai j ) i =1,m=

j =1,n j =1,n j =1,n

(
= α ai j ) i =1,m + (β ai j ) i =1,m= α (ai j ) i =1,m+ β (ai j ) i =1,m= α A + β A .
j =1,n j =1,n j =1,n j =1,n

3) α (A + B ) = α A + α B , (∀) A, B ∈ M m,n (ℝ), (∀) α ∈ ℝ.

Avem: α(A + B ) = α ai j + bi j ( ) i =1,m= α(ai j ) i =1,m+ α(bi j ) i =1,m= α A + α B.

j =1,n j =1.n j =1,n

4) 1 ⋅ A = A (∀) A ∈ M m,n(ℝ).
( ) i =1,m= (ai j ) i =1,m= A .
1 ⋅ A = 1 ⋅ ai j
j =1,n j =1,n

Notă

1 este scalarul cunoscut din ℝ.

1.2
Să se arate că mulţimea S a şirurilor de numere reale convergente formează spaţiu

vectorial peste ℝ.

Rezolvare
Fie {an }n∈N∗ , {bn}n∈N∗ două şiruri din S. Avem:

{an}n+ {bn}n= {an + bn}n ∈ S

α{an }n = {α an } n∈ S , α ∈ℝ

deoarece şi şirurile {an + bn }n şi {α an }n sunt convergente.

Se verifică uşor proprietăţile spaţiului vectorial, elementul neutru fiind {0}, iar
simetricul lui {an }n este şirul {− an }n .

1.3
Să se arate că mulţimea S0 a şirurilor de numere reale convergente către zero

formează un subspaţiu al lui S (vezi 1.2 ).

Rezolvare
Faptul că S0 ⊂ S este evident.

Fie {xn }n , {yn }n două şiruri din S0 adică {xn }n → 0 , {yn }n → 0.

Rezultă: {xn + yn } → 0 şi {αxn } → 0 , deci {xn + yn } ∈ S0 , {αxn }n ∈ S0 . Cum S0 conţine şi

şirul {0}, rezultă că S0 este subspaţiu vectorial al lui S.

1.4
Fie C [a,b] mulţimea funcţiilor reale de variabilă reală definite şi continue pe [a,b]

⊂ ℝ. Să se arate că C [a,b] formează spaţiu vectorial peste ℝ.

Rezolvare
Definim cele două operaţii astfel:
(f + g)(x) = f(x) + g(x) (∀) f,g ∈ C [a,b] şi (∀) x ∈ [a,b].
(α ⋅ f ) (x ) = αf (x ) (∀) f ∈ C [a,b], (∀) x ∈ [a,b] şi (∀) α ∈ℝ.

Funcţiile f + g, α f ∈ C [a,b] fiind şi ele definite şi continue pe [a,b]. Proprietăţile G1 - G4 se

verifică uşor. Elementul neutru este funcţia O unde O(x) =0 (∀) x ∈ [a,b], iar opusul lui f
este – f, unde
(- f) (x) = - f(x) (∀) x ∈ [a,b].
Vom verifica proprietăţile legii externe:

1) α ⋅ (β f ) = (αβ ) ⋅ f (∀) f ∈ C[a,b] şi (∀) α, β ∈ ℝ.

Fie x ∈ [a,b]. Avem: [α ⋅ (βf )] (x ) = [(αβ ) f ] (x ) = αβ f (x ).

2) [α(f + g)] (x ) = α ⋅ [f (x ) + g(x )] = αf (x ) + αg(x ) unde x ∈ [a, b] .

Deci: α (f+g)=αf + αg (∀) f,g ∈ C [a,b] şi (∀) x ∈ [a,b], (∀) α ∈ ℝ.

3). [(α + β) ⋅ f ] (x ) = (α + β ) ⋅ f (x ) = αf (x ) + β f (x ) (∀) x ∈ [a,b].

Deci: (α + β)f = αf + β f (∀) f ∈ C [a,b] şi (∀) α, β ∈ ℝ.

4). 1⋅ f = f (∀) f ∈ C [a,b].

1.5

}
Să se arate că X = {(x1, x 2,..., xn −1,0 )t / xi ∈ ℝ, i = 1, n − 1 este un subspaţiu liniar al lui

(ℝn,ℝ).

Rezolvare

Este evident că X ⊂ ℝn. Avem:

x + y = (x1, x 2 ,..., xn −1, o )t + (y1, y 2..., yn −1,0 )t = = (x1 + y1, x 2 + y 2,..., xn −1 + yn −1,0 )t

αx = α(x1, x 2,..., xn −1,0 )t = (αx1, αx 2,..., αxn −1,0 )t

Deci: x + y ∈ X, αx ∈ X (∀) x,y ∈ X şi α ∈ ℝ.

Elementul neutru O=(0,0,…0,0)∈X deci X este subspaţiu al lui (ℝn,ℝ).

2. Sisteme de vectori liniari dependenţi, independenţi. Bază a unui
spaţiu vectorial. Metoda Gauss-Jordan

Metoda Gauss-Jordan sau regula dreptunghiului poate fi prezentată schematic

astfel:
† . . † x . . x
+ + + +

- - -
x
. , x . , . † ,† .
† † † †
unde am notat cu † pivotul, adică elementul în locul căruia vrem să obţinem 1 (desigur el
trebuie să fie ≠ 0). Linia pivotului † se împarte la † iar pe coloana pivotului punem zero
(în locul pivotului se obţine 1).
Să se studieze natura sistemului de vectori:
2.1

 − 1  2  2
v1 =   , v 2 =   , v 3 =   .
 2 0 1 

Rezolvare

 − 1 2 2
Fie A =   . Deoarece rA =2< numărul vectorilor, re-zultă că vectorii sunt
 2 0 1
liniar dependenţi (am notat rA rangul matricii A).
 − 1  2  2  0
Fie : av1 + bv2 + cv3 = 0 ⇒ a  + b  + c   =   ⇒
 2 0 1   0 
− a + 2b + 2c = 0 c − 5c
⇒  ⇒a = − , b = − , c ∈ℝ
2a + c = 0 2 4

c 5c
Relaţia devine: − v1 − v 2 + cv 3 = 0
2 4
Pentru c ≠ 0 obţinem dependenţa liniară : 2v1 + 5v 2 − 4v 3 = 0

2.2

3  − 3  1  − 2
v1 =   , v 2 =   , v 3 =   , v 4 =  
0  1  − 1  2
Rezolvare
Vectorii sunt liniar dependenţi deoarece rA = 2 < 4 = numărul vectorilor.
Fie relaţia: av1 + bv2 + cv3 + dv4 = 0 ⇒
3a − 3b + c − 2d = 0
⇒
 b − c + 2d = 0
Varianta 1: Rezolvând sistemul în mod obişnuit obţinem:
2
a= (α − 2β) , b = α − 2β , c = α ∈ ℝ , d = β ∈ ℝ , adică:
3
2(α − 2β ) v1 + 3(α − 2β ) v 2 + 3αv 3 + 3β v 4 = 0

Varianta 2: Aplicăm metoda Gauss-Jordan. Sistemul se scrie:

3a − 3b = 2d − c

 b = c − 2d

3 -3 2d − c

0 1 − 2d + c

2d − c
1 -1
3

0 1 -2d+c

1 0 − 4d + 2c
3

0 1 -2d+c

Considerând: c = α∈ℝ , d = β∈ℝ, obţinem:

2α − 4β
a = , b = α − 2β, c = α, d = β
3

2.3

1 − 1   − 2 0  − 1 1  1 2
v1 =   , v 2 =   , v 3 =   , v 4 =  
 3 0  2 1   0 1 − 1 − 1

Rezolvare
 Avem patru vectori în M 2,2(ℝ). Fie: av1 + bv2 + cv3 + dv4 = 0

 a − 2b − c +d = 0
 −a + c + 2d = 0

Rezultă: 
 3a + 2b −d = 0
 b +c −d = 0
Fie A matricea sistemului. Avem:
1 − 2 −1 1 1 − 2 −1 1
0 −2 3
−1 0 1 2 0 −2 0 3
A = = − 3 2 − 1 = 13 ≠ 0
3 2 0 −1 3 2 0 −1
1 −1 0
0 1 1 −1 1 −1 0 0
Rezultă că sistemul are doar soluţia banală: a = b = c = d = 0, deci vectorii sunt liniar
independenţi.
Deoarece dim M 2,2(ℝ) = 4 vectorii daţi formează o bază în M 2,2(ℝ).

2.4

Fie în ℝn vectorii a,b,c liniar independenţi. Să se stabilească natura sistemului de

vectori {3a-2b+c, 2a+b, a+2b}.

Rezolvare

Fie scalarii α, β, γ din ℝ astfel încât:

α(3a − 2b + c ) + β(2a + b ) + γ (a + 2b ) = 0

Rezultă: (3α + 2β + γ ) a + (− 2α + β + 2γ ) b + αc = 0 .
Vectorii a,b,c fiind liniar independenţi, trebuie să avem:
 3α + 2β + γ = 0

− 2α + β + 2γ = 0 ⇒ α = β = γ = 0 ⇒ vectorii daţi sunt liniar independenţi.
 α =0

2.5

 1  0 1 
     
Fie vectorii: v1 =  − 2  , v 2 =  1  , v 3 = 1 
 2 − 1 0
     

Putem determina scalarii α,β∈ℝ astfel încât: v1 = αv2 + βv3 ?

Rezolvare
Varianta 1:
 1 0 1
 
Fie A =  − 2 1 1 . Avem: A = 1 ≠ 0. ⇒ rA = 3 = numărul vectorilor.
 2 − 1 0
 
Rezultă că vectorii sunt liniar independenţi deci ∌ α,β∈ℝ astfel încât să aibă loc relaţia
dată.
Varianta 2:
 1  0 1   β= 1
      
v1 = α v 2 + β v 3 ⇒  − 2  = α 1 + β1  ⇒  α + β = −2 ⇒
 2   − 1 0 − α = 2
     

⇒ sistem incompatibil ⇒ ∌ α,β∈ℝ a.î. să aibă relaţia dată.

2.6

 1   1   1   1 
       
 a   b   c   d 
Fie vectorii : v1 =  , v 2 =  2  , v 3 =  2  , v 4 =  2  , a,b,c,d∈ℝ.
a2  b c d
   3  3  3
 3
a       
 b  c  d 
Ce condiţii trebuie să îndeplinească a,b,c,d astfel încât vectorii să fie liniar dependenţi?

Rezolvare
Fie A matricea vectorilor.
1 1 1 1
a b c d
Avem: A = =
a2 b2 c2 d2
a3 b3 c3 d3
= (b − a)(c − a)(d − a)(c − b)(d − b)(d − c )

Pentru ca vectorii să fie liniar dependenţi trebuie ca rA < 4 adică A = 0 . Aceasta are loc

dacă: a = b sau a = c sau a = d sau b = c sau b = d sau d = c .

2.7

 − 1  2  2  6
       
Fie vectorii: v1 =  2  , v 2 =  − 4  , v 3 =  − 1 , v 4 =  − 3 
 3  − 6  2  6
       
 Formaţi toate bazele posibile în ℝ3 cu aceşti vectori.

Rezolvare

Putem forma cel mult C34 = 4 baze în ℝ3 cu vectorii daţi.

−1 2 2
Pentru {v1, v 2, v 3 } avem: 2 − 4 − 1 = 0 ⇒ vectorii sunt liniar dependenţi ⇒ nu
3 −6 2

formează bază în ℝ3.

−1 2 6
Pentru {v1, v 2, v 4 } avem: 2 − 4 − 3 = 0 ⇒ nu formează bază în ℝ3.
3 −6 6

−1 2 6
Pentru {v1, v 3 , v 4 } avem: 2 − 1 − 3 = 0 ⇒ nu formează bază în ℝ3.
3 2 6

2 2 6
Pentru {v 2, v 3 , v 4 } avem: − 4 − 1 − 3 = 0 ⇒ nu formează bază în ℝ3.
−6 2 6

Rezultă că nici un triplet din cei 4 vectori nu poate forma bază în ℝ3.

2.8
Să se studieze natura sistemului de vectori:
 1  m  1
     
v1 =  m  , v 2 =  1  , v 3 =  1  , m∈ℝ.
 1  1 m
     

Rezolvare

 1 m 1
 
Dacă A =  m 1 1  , avem A = −(m − 1) 2(m + 2) .
 1 1 m
 

Discuţie
 I) Dacă m∈ℝ\{-2,1} atunci A ≠ 0 deci vectorii sunt liniar independenţi şi formează bază

în ℝ3.

1 1 1
 
II) m = 1⇒ A = 1 1 1 ⇒ rA = 1 < 3 ⇒ vectori liniar dependenţi.
1 1 1
 
Avem: v1 = v2 = v3
 1 −2 1
 
III) m = −2 ⇒ A =  − 2 1 1  ⇒ rA = 2 ⇒ vectori liniar dependenţi.
 1 1 − 2 

Fie combinaţia liniară:
 a − 2b + c = 0

av1 + bv 2 + cv 3 = 0 ⇒ − 2a + b + c = 0 ⇒ a = b = c = α ∈ ℝ ⇒
 a + b − 2c = 0


⇒ dependenţa vectorilor este v1 + v 2 + v 3 = 0 .

2.9

 2 0 − 1 1
 
Fie A =  − 1 1 2 0  şi fie ai, i = 1,4 vectorii coloană din A.
 3 1 2 2
 
Care afirmaţie este adevărată?
a) {a1, a2, a3 , a 4 } formează bază în ℝ3.

b) {a2, a3 , a4 } nu formează bază în ℝ3.

c) {a1, a3 , a4 } formează bază în ℝ3.

d) {a1, a2, a3 } formează bază în ℝ3.

e) Vectorul a2 se poate scrie ca combinaţie liniară de a1, a3, a4.

f) Cu vectorii {a1, a2, a3 , a 4 } putem forma cel puţin c 34 baze în ℝ3.

Rezolvare

a) O bază în ℝ3 nu poate fi formată din 4 vectori, deci afirmaţia e falsă.

  0 − 1 1
 
b) Fie B =  1 2 0 . Avem: B = 2 ≠ 0 , rB = 3 = numărul vectorilor ⇒ vectorii sunt
 1 2 2
 
liniar independenţi ⇒ formează bază

în ℝ3 ⇒ afirmaţie falsă.

 2 − 1 1
 
c) Fie B =  − 1 2 0  cu B = −2 ≠ 0 ⇒ vectori liniar independenţi ⇒ afirmaţie
 3 2 2 

adevărată.
 2 0 − 1
 
d) Fie B =  − 1 1 2  ⇒ B = 4 ≠ 0 ⇒ afirmaţie adevărată.
 3 1 2
 
e) Fie A matricea vectorilor {a1, a2, a3 , a 4 }.

Avem: rA = 3 < numărul vectorilor ⇒ {a1, a2, a3 , a 4 } liniar dependenţi ⇒ există scalarii

α, β, γ, δ astfel încât: αa1 + βa2 + γa3 + δa4 = 0 ⇒

 2α −γ +δ = 0  2α −γ = −δ
 
⇒ − α + β + 2 γ = 0⇒ − α + β + 2 γ = 0 ⇒
 3α + β + 2γ + 2δ = 0  3α + β + 2γ = − 2δ
 
δ
⇒ α =β= − , γ = 0, δ ∈ ℝ.
2
Obţinem relaţia: a2 = 2a4 – a1 ⇒ afirmaţie adevărată.

f) Cu vectorii {a1, a2, a3 , a 4 }se pot forma cel mult C34 baze în ℝ3 deci afirmaţia dată este

falsă.

2.10

 − 1  1  0  1
       
 a  2  − 1  1
Fie vectorii: v1 =   , v 2 =   , v 3 =   , v 4 =   , a∈ℝ.
1 −1 0 2
       
 0  0  a  − 1
       

Pentru ce valori ale lui a vectorii nu formează bază în ℝ4.

Rezolvare
−1 1 0 1 0 0 0 1
a 2 −1 1 a+1 1 −1 1
Fie A = = =
1 −1 0 2 3 −3 0 2
0 0 a −1 −1 1 a −1

a+1 1 −1
= − 3 −3 0 = 3a(a + 2).
−1 1 a

Pentru ca vectorii să nu formeze bază în ℝ4 trebuie să fie liniar dependenţi deci

A = 0 adică a ∈ {− 2, 0}.

2.11

 1
 
 2
Să se exprime vectorul v =   în baza unitară şi apoi în baza B = {v1, v2, v3,
−1
 
 0
 
v4} unde:
 0  − 1  1  1
       
 − 1  3  2  1
v1 =   , v 2 =   , v 3 =   , v 4 =   .
0 1 −1 2
       
 3  0  0  − 1
       

Rezolvare

 1  1 0  0 0
         
 2 0  1  0 0
Avem:   = 1 ⋅   + 2 ⋅   − 1 ⋅   + 0 ⋅  
−1 0 0 1 0
         
 0 0 0  0  1
         
deci coordonatele lui v în baza unitară {e1, e2, e3, e4} sunt 1, 2, -1, 0.
Observăm că vectorul v face parte din baza B şi se poate scrie:

v = 0 ⋅ v1 + 0 ⋅ v 2 + 1 ⋅ v 3 + 0 ⋅ v 4 deci are coordonatele 0, 0, 1, 0 în baza B.

2.12

1  3
Fie B = {v1, v2} bază în ℝ2 unde: v1 =   , v 2 =   .
 2  4
 3  − 1
Să se exprime vectorii a =   , b =   în această bază.
1   1
Rezolvare

Dacă notăm cu A matricea bazei avem: aB = A −1a , b B = A −1b .

Aplicăm metoda Gauss-Jordan:
A a b

1 3 3 -1
2 4 1 1
1 3 3 -1

0 -2 -5 3
1 0 -9/2 7/2
0 1 5/2 -3/2

 − 9 / 2  7 / 2
Deci: a B =   , bB =   .
 5 / 2   − 3 / 2 
9  1 5  3   3 
Verificare : −   +   =   = a.
2  2  2  4  1 

7 1  3  3   − 1
  −   =   = b.
2  2  2  4   1

2.13

Fie în ℝ3 baza B = {v1, v2, v3} unde:

 2 0 3
     
v1 =  − 1, v2 =  1, v3 =  5 .
 1 3  1
     

Determinaţi vectorul v ∈ ℝ3 care are în baza dată coordonatele

6
 
vB = 1  .
 4
 

Rezolvare

Din vB = A −1v rezultă v = AvB unde A este matricea bazei.

  2 0 3   6   24 
    
Rezultă: v =  − 1 1 5  1  = 15 .
 1 3 1  4  13 
    

 2 0  3   24 
       
Verificare : 6 ⋅  − 1 + 1 ⋅ 1  + 4 ⋅  5  = 15  = v.
 1 3 1  13 
       

2.14

Fie în ℝ3 bazele: B = {a1, a2, a3 } , B1 = {b1, b2, b3 } unde:

2  − 1  − 2  1  − 1 3
           
a1 =  4  , a2 =  1 , a3 =  0  , b1 =  4  , b2 =  2  , b3 = 1  .
5  0  2  2  0 5
           

a) Să se verifice că B, B1 sunt baze în ℝ3.

 2
 
b) Să se afle coordonatele lui v = 1  în fiecare din aceste baze.
3
 
c) Să se determine matricea de trecere C de la baza B1
la baza B.

d) Să se afle coordonatele vectorilor a1, a2, a3 în baza B1.

Rezolvare

a) Fie A, respectiv B matricile bazelor B respectiv B1.

2 −1 − 2 1 −1 3
Avem: A = 4 1 0 = 22 ≠ 0 , B = 4 2 1 = 16 ≠ 0
5 0 2 2 0 5

Rezultă că ambele sisteme de vectori formează baze în ℝ3.

b) vB = A −1v , vB = B−1v. aplicăm metoda Gauss-Jordan:

1

A v

-1 -2 2
4
2 1 0 1
5 0 2 3
 1 -1/2 -1 1 B v
0 4 -3 1 -1 3 2
0 5/2 7 -2 4 2 1 1
1 0 -1/3 1/2 2 0 5 3
0 1 4/3 -1 1 -1 3 2
0 0 1/2 0 6
6 -11 -7
3
1 0 0 6/11 0 2 -1 -1
0 1 0 -13/11 1 0 7/6 5/6
0 0 1 3/22 0 1 -11/6 -7/6
0 0 8/3 4/3
1 0 0 1/4
0 1 0 -1/4
0 0 1 1/2
11/3

 6  1
1   1  
Deci: vB =  − 13  , vB1 =  − 1 .
11   4 
 3 / 2  2

Propunem cititorului să verifice că:

6 13 3 
11 a1 − 11 a2 + a3 
22  .
v = 
1 1 1
 b1 − b2 + b3 
 4 4 2 

vB = A −1v
c) Din: −1 ⇒ vB = A −1BvB1
vB = B v
1

Ştim pe de altă parte că vB = C-1vB1 unde C este matricea de trecere de la B1 la B. Trebuie

să avem: C-1 = A-1B, deci: C = B-1A. Avem:

B A

1 -1 3 2 -1 -2

4 2 1 4 1 0

2 0 5 5 0 2

1 -1 3 2 -1 -2

0 6 -11 -4 5 8

0 2 -1 1 2 6
 1 0 7/6 4/3 -1/6 -2/3

0 1 -11/6 -2/3 5/6 4/3

0 0 8/3 7/3 1/3 10/3

1 0 0 5/16 -5/16 -17/8

0 1 0 15/16 17/16 29/8

0 0 1 7/8 1/8 5/4

 5 − 5 − 34 
1  
Deci: C = 15 17 58 
16 
14 2 20 

d) Matricea de trecere C de la baza B1 la B are prin definiţie drept coloane, coordonatele

vectorilor a1, a2, a3 din B în baza B1. Avem deci:

 5  − 5  − 34   − 17 
1   1   1   1 
a1B1 = 15  , a2B1 =  17  , a3B1 =  58  =  29 
16   16   16   8  10 
14   2  20   
5 15 14
Propunem cititorului să verifice că: a1 = b1 + b2 + b3 ,
16 16 16
−5 17 2 17 29 10
a2 = b1 + b2 + b 3 , a3 = − b1 + b2 + b3 .
16 16 16 18 8 8

2.15

Fie în ℝ4 baza B = {v1, v2, v3, v4} unde:

 1  0  2  1  3
         
 − 1  2  − 1  0  − 4
v1 =   , v 2 =   , v 3 =   , v 4 =   şi fie vB =  .
1 1 1 0 2
         
 1  − 1  0  1  4
         
Determinaţi vectorul v ∈ ℝ4 ale cărui coordonate în baza B sunt vB.

Rezolvare

Din formula vB = A −1 v unde A este matricea bazei,

rezultă v = A ⋅ vB .
  1 0 2 1  3  3 + 4 + 4   11
       
 − 1 2 − 1 0  − 4  − 3 − 8 − 2   − 13 
Avem: v =  ⋅ = = .
1 1 1 0  2  3 − 4 + 2  1
       
 1 − 1 0 1 
   4   3 + 4 + 4   11

2.16

Fie în ℝ2 baza B = {a,b}.

a) Dacă: c = 3a – b, d = 4a + b, să se arate că vectorii c,d formează de asemenea o bază

B1 = {c,d} în ℝ2.
5
b) Fie x ∈ ℝ2 astfel încât xB =   . Să se afle coordonatele vectorului x în baza B1.
3

Rezolvare

a) Trebuie să arătăm că vectorii c,d ∈ ℝ2 sunt liniar independenţi.

Fie αc + βd = 0 , α, β ∈ ℝ. Avem:

α (3a − b ) + β (4a + b ) = 0 ⇒ (3α + 4β )a + (− α + β )b = 0 .

Deoarece vectorii a,b formează bază în ℝ2 rezultă că sunt liniar independenţi,

 3α + 4β = 0
deci:  de unde α = β = 0
− α + β = 0
b) Varianta 1
Fie C matricea de trecere de la B la B1, adică matricea care

are pe coloane coordonatele vectorilor c,d în baza B. Rezultă că:

 3 4
C =   . Ştim că xB1 = C−1xB .
 − 1 1
Aplicând metoda Gauss-Jordan obţinem:

C xB

6 4 5
-1 1 3
 1 4/3 5/3
0 7/3 14/3

1 0 -1
0 1 2

 − 1
Deci: xB1 =   .
 2
Varianta 2:
Fie α,β coordonatele vectorului x în baza B1.

Avem: x = αc + β d = α(3a − b ) + β(4a + b ) = (3α + 4β) a + (− α + β ) b

5  3α + 4β = 5
Dar: xB =   . Rezultă sistemul:  ⇒ α = −1, β = 2 .
3 − α + β = 3

2.17
Fie Pn (x ) spaţiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult n, cu coeficienţi reali. Fie

vectorul P(x ) = a0 + a1x + ... + an xn ∈ Pn (x ) .

a) Determinaţi coordonatele lui P(x) în baza B = {1,x,…,xn}.

b) Determinaţi coordonatele lui P(x) în baza B1 = {1,x-a,…,(x-a)n}

a ∈ ℝ.

Rezolvare
a) Coordonatele lui P(x) în baza B sunt chiar coeficienţii polinomului: a0 , a1,..., an .

b) Fie b0 , b1,..., bn coordonatele lui P(x) în baza B1. Avem:

P( x ) = b0 + b1( x − a) + ... + bn ( x − a)n

P′( x ) = b1 + 2b2 ( x − a) + ... + nbn ( x − a)n −1

P′′( x ) = 2b2 + 3 ⋅ 2 ⋅ b3 ( x − a) + ... + n(n − 1)bn ( x − a)n − 2

P′′′( x ) = 3 ⋅ 2 ⋅ b3 + 4 ⋅ 3 ⋅ 2 ⋅ b4 ( x − a) + ... +
+ n (n − 1)(n − 2)bn ( x − a)n − 3
ΚΚΚΚΚΚΚΚΚΚΚΚΚΚΚΚΚ

P(n) ( x ) = n(n − 1)(n − 2)...2 ⋅ 1 ⋅ bn .

Făcând în relaţiile de mai sus x = a, obţinem:
 P′′(a) P′′′(a)
b0 = P(a), b1 = P′(a), b2 = , b3 = ,Κ ,
2! 3!
P(k ) (a) P(n) (a)
bk = ,..., bn =
k! n!
Rezultă că avem:
P′′(a) P(n) (a)
P( x ) = P(a) + P′(a)( x − a) + ( x − a)2 + ... + ( x − a)n .
2! n!

3. Sisteme de ecuaţii şi inecuaţii liniare.

Soluţii de bază ale unui sistem de ecuaţii liniare

Facem întâi o scurtă prezentare teoretică.

Fie sistemul de ecuaţii liniare AX = b unde:

   
 b  x 
 1  1
( )
A = ai j i = 1,m
, b =  b 2  , X =  x 2  = matricea necunoscutelor.
j = 1,n  Μ  Μ 
   
 bm   xn 

Presupunem rA = m şi m < n . Putem detaşa deci din A o matrice B cu B ≠ 0 . Fie S

matricea rămasă. Partajăm şi matricea X în XB şi XS unde XB conţine necunoscutele

principale, iar XS pe cele secundare.

 XB 
Avem: AX = b ⇒ (B / S )   = b ⇒ BXB + SXS = b ⇒
 XS 

⇒ XB = B−1b − B −1SXs .

Această formulă dă necunoscutele principale în funcţie de cele secundare.

Pentru XS = 0 obţinem XB = B−1b (formula care dă soluţia de

bază XB ).

Notă

Sistemul are cel mult Cm

n soluţii de bază.
3.1

a) Să se determine 3 soluţii de bază ale sistemului:

 2 − 1 x1   3 1 x 3   0 
   +    =   .
3 0  x 2   − 1 2  x 4  1 

b) Aflaţi coordonatele vectorilor ai, i = 1,4 în baza B = {a3 , a 4 } unde ai reprezintă

coloanele necunoscutelor xi din sistem.

Rezolvare
a) Sistemul de ecuaţii liniare este:
 2x1 − x 2 + 3x3 + x4 = 0

 3 x1 − x3 + 2x 4 = 1

 2 − 1  3 1
Fie B =   cu B = 3 ≠ 0 şi S =   .
3 0  − 1 2

Sistemul are cel mult C24 = 6 soluţii de bază.

nec. pr. Baza a1 a2 a3 a4 b

x1 a 2
1 -1 3 1 0

x a2 3 0 -1 2 1
2
1 -1/2 3/2 1/2 0

0 3/2 -11/2 1/2 1

1 0 -1/3 2/3 1/3

0 1 -11/3 1/3 2/3

x3 a3 -3 0 1 -2 -1

-11 1 0 -7 -3
x2 a2

x3 a3 1/7 -2/7 1 0 -1/7

x4 a4 11/7 -1/7 0 1 3/7

Avem:
1/ 3   0  0 
     
 2 / 3  − 3  0 
X1 =  , X2 =  , X3 = 
0  − 1 − 1 / 7
     
 0   0  3 / 7
     
Propunem cititorului să afle soluţiile corespunzătoare bazelor:
{a1, a4 }, {a2, a4 }, {a1, a3 }
b) Coordonatele vectorilor ai în baza B = {a3 , a 4 } sunt date de coloanele din ultima

iteraţie, adică:
 1 / 7  − 2 / 7 1  0
a1B =   , a2B =   , a3B =   , a 4B =   .
11 / 7  − 1/ 7  0 1 
Verificăm doar pentru vectorii a1 şi a2 :

1 11 1  3  11 1   2 
a3 + a 4 =   +   =   = a1
7 7 7  − 1 7  2   3 

2 1 2  3  1 1   − 1
− a3 − a 4 = −   −   =   = a2 .
7 7 7  − 1 7  2   0 

3.2
Fie sistemul de inecuaţii:
 2x1 − x 2 + x3 ≤ 2

− x1 + x 2 − x3 ≥ − 3.
 x + 2x + 2x 3 ≥ −1
 1 2

a) Scrieţi sistemul de ecuaţii ataşat, aflaţi trei soluţii de bază ale lui şi soluţiile
corespunzătoare sistemului de inecuaţii.
b) Fie: f : ℝ3 → ℝ, f (x1, x 2, x 3 ) = 5 x1 + 3 x 2 − 4 x 3 .

Pentru ce soluţie de bază de la a) f îşi atinge minimul?

Rezolvare
a) Înmulţim relaţia a doua şi a treia cu (-1) şi adăugăm variabilele de compensare
y1 ≥ 0, y 2 ≥ 0, y 3 ≥ 0. Obţinem:

 2x1 − x 2 + x3 + y1 = 2

+ x1 − x 2 + x3 + y2 = 3 yi ≥ 0 i = 1, 2, 3.
− x − 2x − 2x 3 + y3 = 1
 1 2
 nec.
Baza a1 a2 a3 a4 a5 a6 b
pr.

y1 a4 2 -1 1 1 0 0 2 0
 
0
0 0
y2 a5 1 -1 +1 0 1 0 3  
X1 =   , X1 =  0 
 2 0
3  
y3 a6 -1 -2 -2 0 0 1 1  
1 
 
y a 0 1 -1 1 -2 0 -4  3
1 4
 
0
  3
 0  
X2 = , X2 =  0 
x a 1 -1 1 0 1 0 3 − 4
1 1
  0
0  
 
y a 0 -3 -1 0 1 1 4  4
3 6

y a 0 0 -4/3 1 -5/3 1/3 -8/3  5 / 3

1 4
 
 − 4 / 3  5 / 3
 0  
X3 = , X3 = − 4 / 3
x a 1 0 4/3 0 2/3 -1/3 5/3  − 8 / 3  
1 1
   0 
0
 
 0
x a 0 1 1/3 0 -1/3 -1/3 -4/3
2 2

Soluţiile de bază X2, X3 nu corespund deoarece au y1 < 0 .

b) Avem de calculat doar valoarea lui f pentru soluţia X1.
Avem: f (X1) = f (0,0,0 ) = 0 .

3.2
Fie sistemul de inecuaţii:
 x1 + 2x 2 ≤ 3
 .
2x1 − x 2 ≥ 1

a) Să se scrie sistemul de ecuaţii ataşat, să se afle toate soluţiile de bază ale sistemului
de ecuaţii şi soluţiile corespunzătoare sistemului de inecuaţii.
b) Fie f:ℝ2↦ℝ, f (x1, x 2 ) = 5 x1 + x 2 . Să se afle pentru ce soluţie de bază f îşi atinge

maximul.
Rezolvare
a) Sistemul de ecuaţii ataşat este:
 x1 + 2x 2 + y1 = 3
 , y1 ≥ 0, y 2 ≥ 0 .
2x1 − x 2 − y2 = 1
nec.
Baza a1 a2 a3 a4 b
pr.
y a3 1 2 1 0 3
1
y2 a4 2 -1 0 -1 1

 0
-1 2 1 0 3  
 ; X =  
0 0
X1 = 
 3  1  0  
-2 1 0 1 -1  − 1
 
nu corespunde pentru că are
y2 = -1 < 0
x a1 1 2 1 0 3 3
1
 
 0  ; X =  
3
X2 =  
0 2
0
y2 a4 0 5 2 1 5 5
 
x a1 1 -1/2 0 -1/2 1/2 1/ 2
1  
X3 =  0  ; X =  1 / 2 
y a3 0 5/2 1 1/2 5/2  5 / 2 3  0 
1  0 
 
x a2 -2 1 0 1 -1  0
2
 
 − 1 ; X =  
0
X4 =
y a3 5 0 1 -2 5  5  4  − 1 
1  0
 
x a2 1/2 1 1/2 0 3/2  0 
2
 
X5 =  3 / 2  ; X =  0 
y2 a4 -5/2 0 -1/2 1 -5/2  0  5  3 / 2
 − 5 / 2
 
nu corespunde: y2 = -5/2 < 0
x a2 0 1 2/5 1/5 1  1
2
   1
1
X6 =   ; X =  
x a1 1 0 1/5 -2/5 1  0  6  1
1 0
 

b) Avem: f (x 2 ) = 15 , f (x 3 ) = 5 / 2 , f (x 4 ) = −1, f (x 6 ) = 6 .

3
Pentru X2 =   funcţia f îşi atinge maximul. Soluţia X2 este degenerată deoarece
0
are o componentă nulă.

4. Operatori liniari. Vectori proprii

4.1
Care dintre următorii operatori sunt liniari?
  2x1 + x2 
 
 x1  x 
a) U: ℝ ↦ℝ , U(x) = 
2 4
 , unde x =  1  ∈ ℝ2
3x − x2  x2 
 1 
 x + 4x 
 1 2

 x 2 + 2x 2  x 
b) U: ℝ2 ↦ℝ2, U(x) =  1  , unde x =  1  ∈ ℝ2
x  x 
 1 − x2   2

 x1 − x 2 + 4x3   x1 
   
c) U: ℝ ↦ℝ3, U(x) =  2x1
3
+ x 3  , unde x =  x 2  ∈ ℝ3
 3x2  x 
   3

 x1 
 x + 3x 2 + 2x 3 + 4  
d) U: ℝ ↦ℝ , U(x) =  1
3 2
 , unde x =  x 2  ∈ ℝ3
 x2 − x3  x 
 3

Rezolvare
Reamintim că dacă X,Y sunt două spaţii vectoriale definite pe acelaşi corp de

scalari K, aplicaţia U:X↦Y este operator liniar dacă:

U (x + y ) = U( x ) + U( y ) (∀) x, y ∈ X
U (αx ) = α U( x ) (∀) x ∈ X, (∀) α ∈ K
sau:
U (αx + β y ) = α U( x ) + β U( y ), (∀) x, y ∈ X, (∀) α, β ∈ K .

 x1  y 
a) Fie: x =   ∈ ℝ2, y =  1  ∈ ℝ2.
 x2   y2 

 2αx1 + 2βy1 + αx 2 + βy 2 
 
 αx + β y1   αx1 + βy1 
Avem: U(αx + βy ) = U 1  = =
 αx 2 + βy 2   3αx1 + 3βy1 − αx 2 − βy 2 
 
 αx + βy1 + 4αx 2 + 4βy 2 
 1

 2x1 + x2   2y1 + y2 
   
 x1   y1 
= α  + β = αU( x ) + βU( y ) ,
3 x1 − x2 3 y1 − y2 
   
 x + 4x   y + 4y 
 1 2  1 2

(∀) x, y ∈ ℝ2 (∀) α, β ∈ ℝ.
Rezultă că U este operator liniar.
b)
 αx + β y1 
U(αx + β y ) = U 1  =
 αx 2 + β y 2 

 α 2 x12 + β2 y12 + 2αβ x1y1 + 2αx 2 + 2β y 2 

= 
 αx + β y − α x − β y 
 1 1 2 2 
 x + 2x 2 
2  2 
α U( x ) + β U( y ) = α 1  + β y1 + 2y 2  =
x  y 
 1 − x2   1 − y2 
 αx 2 + 2αx 2 + β y12 + 2β y 2 
= 1
 αx + β y1 − β y 2 
 1 − αx 2
Deoarece: U (αx + β y ) ≠ αU( x ) + β U( y ) ⇒ U nu este operator liniar.
c)
 αx1 + β y1 
 
U (αx + β y ) = U αx 2 + βy 2  =
 αx + β y 
 3 3

 αx1 + βy1 − αx 2 − β y 2 + 4αx 3 + 4β y 3 

 
=  2αx1 + 2βy1 + αx 3 + βy3  =
 3αx 2 + 3β y 2 
 
 x1 − x 2 + 4x3   y1 − y 2 + 4y3 
   
= α 2x1 + x 3  + β 2y1 + y 3  = αU( x ) + β U( y ) ,
 3x 2   3y2 
   
(∀) x, y ∈ ℝ3, (∀) α, β ∈ ℝ.
U este operator liniar.

d)
 αx1 + β y1 
 
U(αx + βy ) = U αx 2 + βy 2  =
 αx + β y 
 3 3

 αx + βy1 + 3αx 2 + 3β y 2 + 2αx 3 + 2β y 3 + 4

=  1 
 αx 2 + βy 2 − αx 3 − βy3 
  x + 3 x 2 + 2x 3 + 4
αU( x ) + β U( y ) = α 1  +
 x 2 − x3 
 y + 3 y 2 + 2y 3 + 4 
+ β 1  =
 y2 − y3 
 αx + 3αx 2 + 2αx 3 + 4α + β y1 + 3β y 2 + 2β y 3 + 4β 
=  1 
 αx 2 − α x 3 + βy 2 − βy3 
Deoarece U(αx + β y ) ≠ αU( x ) + β U( y ) ⇒ U nu este operator liniar.

4.2

Fie operatorul liniar:

 x1 
 3x + x2 − 4x3   
U:ℝ ↦ℝ , U( x ) =  1
3 2
, x =  x 2  ∈ ℝ3.
 − x1 + x 2 + 2x 3  x 
 3
a) Scrieţi matricea operatorului corespunzătoare bazelor canonice.
 − 5
 
b) Calculaţi U(x) pentru x =  2  .
 6
 
 4
c) Calculaţi U(x) pentru x =   .
 − 2

Rezolvare

{e1′ , e′2 } bazele canonice (unitare) din ℝ respectiv ℝ .

3 2
a) Fie B = {e1, e2,e3 } , B1 =

Varianta1:
1 
   3
U(e1) = U  0  =   ⇒ U(e1) = 3e1′ − e′2
 0   − 1
 
0  3 − 1
  1  
U (e2 ) = U 1  =   ⇒ U(e2 ) = e1′ + e′2 ⇒ A = 1 1
 0  1 − 4 2 
  
0
  − 4
U(e3 ) = U  0  =   ⇒ U(e3 ) = − 4e1′ + 2e′2
1   2 
 
Varianta 2:
 x1 
 3 1 − 4 
U(x) se mai poate scrie v sub forma: U( x ) =    x2  .
− 1 1 2   
 x3 

Ştim că dacă A este matricea corespunzătoare bazelor canonice avem: U( x ) = A t x .

 3 − 1
t 3 1 − 4  
Rezultă că: A =   deci A =  1 1
− 1 1 2 − 4 2 


 − 5
   − 15 + 2 − 24   − 37 
b) Avem: U  2  =   =   .
 6   5 + 2 + 12   19 
 
 4
c) U(x) nu are sens deoarece: x =   ∉ ℝ3.
 − 2 

4.3

Operatorul U:ℝ2↦ℝ3 are matricea corespunzătoare bazelor unitare

− 2 1 6  5
A =   . Să se calculeze U(v) unde v =   .
 0 − 3 1  − 4

Rezolvare

− 2 0  − 10 
t   5  
U( v ) = A v ⇒ U( v ) =  1 − 3    =  17  .
− 4 
 6
 1   26 


4.4

Fie operatorii liniari U, V:ℝ3↦ℝ2,

 x + x2 − x3   2x + x 2 + 4x3 
U( x ) =  1  , V( x ) =  1 
 2x1 − x 2   x1 + 3 x 3 

a) Care este operatorul U + V ?

b) Dacă A,B,C sunt matricile corespunzătoare bazelor unitare din ℝ3 respectiv ℝ2,
stabiliţi legătura dintre A,B,C.
Rezolvare

a) Prin definiţie: (U + V)(x) = U(x) + V(x) (∀) x ∈ ℝ3.

Deci:
 x + x2 − x3   2x1 + x 2 + 4x3 
(U + V )( x ) =  1  +   =
 2x1 − x 2   x1 + 3 x 3 
 3 x + 2x 2 + 3 x 3 
=  1 
 3 x1 − x 2 + 3 x 3 

A t x
  1 2
  x1   
b) U(X) =  1 1 − 1  ⇒ A =  1 − 1
  x 2   − 1 0
 2 − 1 0  x   
  3

Bt x
  2 1
  x1   
V( x ) =  2 1 4   ⇒ B =  1 0 
  x 2   4 3
  1 0 3    
  x3 

Ct x
 3 3
  x1   
(U + V )( x ) =  3 2 3   ⇒ C =  2 − 1
  x 2  3 3 
 3 − 1 3  x  
  3
Observăm că: C = A + B.

4.5

Fie operatorii liniari U,V: ℝ2↦ℝ2,

 3 x1 − 5 x 2   x − 3x2 
U( x ) =  , V( x ) =  1 
 − x1 + 2x 2   2x1 − 4 x 2 

a) Calculaţi operatorul W = U‧V.

b) Fie A,B,C matricele lui U,V,W corespunzătoare bazelor canonice.
Ce relaţie există între A,B,C?
c) Există U-1, V-1? Dacă da, care sunt?
d) Dacă A1, B1, C1 sunt matricele lui U-1, V-1, W-1 corespunzătoare bazelor canonice, ce
relaţie există între A1, B1, C1?
Rezolvare

 x − 3x 2 
a) W ( x ) = U ⋅ V( x ) = U[V (x )] = U 1  =
 2x1 − 4 x 2 

 3x − 9x2 − 10 x1 + 20 x 2   − 7 x1 + 11x 2 
=  1  = 
 − x1 + 3 x 2 + 4 x1 − 8 x 2   3 x1 − 5 x 2 

A t x
  3 − 1
b) U( x ) =  3 − 5   x1  ⇒ A =  
    − 5 2 
 − 1 2  x2 

Bt x
  1 2
V( x ) =  1 − 3   x1  ⇒ B =  
     − 3 − 4
 2 − 4   x 2 
Ct x
 − 7 3
W ( x ) =  − 7 11  x1  ⇒ C =  
     11 − 5 
 3 − 5   x 2 

Avem: W ( x ) = U[V( x )] = U[Bt x ] = A t ⋅ Bt ⋅ x .

Rezultă: Ct = A t ⋅ B t ⇒ C = B ⋅ A .

 1 2  3 − 1  − 7 3
Verificare : B ⋅ A =    =   = C.
 − 3 − 4  − 5 2   11 − 5 

c) Un operator liniar U se poate inversa dacă şi numai dacă nucleul său:

{
Ker U = x ∈ n
/ U( x ) = 0 }
conţine doar vectorul 0.ℝ
Pentru U avem: Ker U = {x∈ℝ2/ 3 x1 − 5 x 2 = 0, − x1 + 2x 2 = 0 .

 3x − 5x2 = 0
Deoarece sistemul omogen:  1 are determinantul ≠ ≠ 0 ⇒ are doar soluţia
− x1 + 2x 2 = 0

banală, deci Ker U = {0} ⇒ (∃) U−1 .

y 
Fie U-1(y) = x unde y =  1  ∈ ℝ2.
 y2 

Rezultă: U(x) = y adică:

 3 x1 − 5 x 2

= y1
⇒ At x = y ⇒ x = At ( ) −1
y , unde A este matricea operatorului U
− x1 + 2x 2 = y2

corespunzătoare bazelor canonice.

( )
Avem: A t −1  2 5
=  
 1 3
 2 5  x1   2x1 + 5 x 2 
Deci U−1( x ) =    =  
 1 3  x 2   x1 + 3 x 2 

Notă
Dacă A este matricea lui U atunci A-1 este matricea lui U-1 (considerând bazele
canonice).

Pentru operatorul V avem:

 x − 3x2 = 0
Ker V = {x ∈ ℝ2/ V(x) = 0} ⇒  1 ⇒ x1 = x 2 = 0 ⇒
2x1 − 4 x 2 = 0

⇒ Ker V = {0} ⇒ (∃)V −1 .

Fie V-1(y) = x.
 x − 3x 2
Atunci: V( x ) = y ⇒  1
= y1
( )
⇒ Bt ⋅ x = y ⇒ x = Bt ( ) −1
y.
2x1 − 4 x 2 = y2

 1
Dar: B = 
2
 ⇒ B t ( )−1
=
1  − 4 3
 
2  − 2 1
 − 3 − 4

Rezultă: V −1( x ) = Bt( )−1

⋅ (x) =
1  − 4 3   x1  1  − 4 x1 + 3 x 2 
   =  .
2  − 2 1  x 2  2  − 2x1 + x 2 

 3 − 1  2 1
d) Dacă A =   = matricea lui U, atunci A1 = A −1 =   = = matricea lui U-1.
− 5 2 5 3
 1 2
Dacă B =   = matricea lui V, atunci
− 3 − 4 

 − 2 − 1
B1 = B −1 =   = matricea lui V-1.
 3 / 2 1 / 2
Avem:
 2x + 5 x 2 
W −1( x ) = (U ⋅ V )−1( x ) = V −1 1  =
 x1 + 3 x 2 
 1  − 8 x1 − 20 x 2 + 3 x1 + 9 x 2  1  − 5 x1 − 11x 2 
=   =  
2  − 4 x1 − 10 x 2 + x1 + 3 x 2  2  − 3 x1 − 7 x 2 

1  − 5 − 3
şi are matricea C1 =  .
2  − 11 − 7 

Dacă operatorul W = U‧V are matricea C = B‧A atunci W-1 are matricea

C1 = C−1 = A −1 B −1 .
Propunem cititorului să verifice această relaţie

4.6

 5x − x 2 + 2x 3 
Fie operatorul U:ℝ3↦ℝ2, U( x ) =  1  . Să se afle matricea
 2x1 + x 2 

operatorului U corespunzătoare bazelor B ={a1, a2, a3} din ℝ3 şi B1 ={e1, e2}, unde:

 1 2  1
      1   0
a1 =  − 1, a2 =  0 , a3 =  − 1, e1 =  , e2 =   .
 1  1  0 0 1 
     

Rezolvare

 1
   5 + 1 + 2  8
Avem: U(a1) = U  − 1 =   =   = 8 e1 + e2 .
 1  2 − 1  1 
 

 2
  10 + 2  12 
U(a2 ) = U  0  =   =   = 12 e1 + 4 e2 .
1   4   4
 

 1
   5 + 1  6 
U (a3 ) = U  − 1 =   =   = 6 e1 + e2 .
 0   2 − 1 1 
 

 8 1
 
Rezultă: A = 12 4  = matricea lui U corespunzătoare celor două baze.
 6 1
 
4.7

Fie U:ℝ2↦ℝ2 un operator liniar care are matricea corespunzătoare bazelor

 2 − 1
canonice A =   . Să se determine spectrul şi vectorii proprii ai lui U. Există o bază
0 3 

în ℝ2 în care matricea operatorului U să fie diagonală?

Rezolvare
Prin spectrul unui operator U înţelegem mulţimea valorilor proprii ale lui U. Valorile
proprii sunt rădăcinile ecuaţiei:
A − λΙ = 0 unde Ι este matricea unitate. Avem:

2−λ −1
A − λΙ = 0 ⇒ = 0 ⇒ λ2 − 5λ + 6 = 0 ⇒
0 3−λ

⇒ λ1 = 2, λ 2 = 3 .
Vectorii proprii se găsesc rezolvând ecuaţia U( x ) = λx .
Cazul I: λ = 2 ⇒ U( x ) = 2x .

 2 0  x1   2x1   2x = 2x1
Ştiind că U( x ) = A t x rezultă:    =   ⇒  1
 − 1 3  x 2   2 x 2  − x1 + 3 x 2 = 2x 2

 a  
Dacă x1 = a ∈ ℝ atunci vectorii proprii sunt  , a ∈ ℝ \ {0}  .
 a  

 2 0  x1   3 x1  x =0
Cazul II: λ = 3 ⇒ U( x ) = 3 x ⇒    =   ⇒ 1 ∈ℝ.
 − 1 3  x 2   3 x 2  x2 = a

 0 
Vectorii proprii sunt  , a ∈ ℝ, a ≠ 0} .
 a 

Deoarece spectrul lui U este format din două valori distincte λ1 = 2, λ 2 = 3 , rezultă că

vectorii proprii sunt liniar independenţi şi formează o bază în ℝ2.

1 0
De exemplu pentru a = 1, vectorii:  ,   formează bază în ℝ2.
1 1 

 2 0
Matricea diagonală a lui U este:   .
0 3
4.8

 2x1 − x2 + x3 
 
Fie operatorul liniar U: ℝ ↦ ℝ , U( x ) =  − x1 + 2x 2
3 3
+ x3  .
− x 
 1 + x2 

a) Să se determine valorile şi vectorii proprii ai lui U.

b) Să se găsească o bază în ℝ3 în care matricea operatorului să fie diagonală.

Rezolvare

 2 − 1 − 1
 
a) Avem: A =  − 1 2 1, A − λΙ = 0 ⇒
 1 1 0 

2−λ −1 −1
⇒ −1 2 − λ 1 = 0 ⇒ −λ(2 − λ )2 + λ = 0 ⇒
1 1 −λ
⇒ λ(λ − 1)(3 − λ ) = 0 ⇒ λ1 = 0, λ 2 = 1, λ 3 = 3
valorile proprii.
 2x1 − x 2 + x3 =0

Cazul I: λ = 0 ⇒ U( x ) = 0 ⇒ − x1 + 2x 2 + x3 =0⇒
− x
 1 + x2 =0

x1 = x 2 = a
⇒ ,a∈ℝ
x 3 = −a

 a  
  
Deci vectorii proprii corespunzători lui λ1 = 0 sunt  a , a ∈ \ {0}  .
 − a  
ℝ   

 2x1 − x2 + x3 = x1

Cazul II: λ = 1 ⇒ U( x ) = x ⇒ − x1 + 2x 2 + x3 = x2 ⇒
− x
 1 + x2 = x3

 x1 − x 2 + x3 = 0
 x = x2 = a ∈ ℝ
⇒ − x1 + x 2 + x3 = 0 ⇒ 1 ⇒
− x + x x3 = 0
 1 2 − x3 = 0

 a  
  
⇒ mulţimea vectorilor proprii este  a , a ∈ ℝ \ {0}  .
 0  
  
  2x1 − x 2 + x3 = 3 x1

Cazul III: λ = 3 ⇒ U( x ) = 3 x ⇒ − x1 + 2x 2 + x3 = 3x 2 ⇒
− x
 1 + x2 = 3x3
− x1 − x 2 + x3 =0 x1 = −a

⇒ − x1 − x 2 + x3 = 0 ⇒ x 2 = 2a, a ∈ ℝ.
− x + x − 3x3 =0 x3 = a
 1 2
 − a  
  
Mulţimea vectorilor proprii este:  2a , a ∈ ℝ \ {0} 
 a  
  
Având λ1 ≠ λ 2 ≠ λ 3 , vectorii proprii sunt liniar independenţi şi formează bază în ℝ3.

 1  1  − 1
   
Rezultă că vectorii:  1,  1,  2  formează bază în ℝ3 şi matricea lui U corespunzătoare
 − 1  0   1
   

0 0 0
 
acestei baze e matricea diagonală:  0 1 0  .
0 0 3
 

4.9

 x1 
 
0 
Să se determine o bază în care operatorul U: ℝ ↦ ℝ , U( x ) =   are matricea
4 4
x
 1
x 
 4

diagonală.
Rezolvare
Vom căuta să găsim o bază formată din vectorii proprii. Ecuaţia caracteristică este:
1− λ 0 1 0
0 −λ 0 0
= 0 ⇒ λ2 (1 − λ )2 = 0 ⇒ λ1 = λ 2 = 0,
0 0 −λ 0
0 0 0 1− λ

λ 3 = λ 4 = 1.

Pentru λ = 0 din U(x) = 0 obţinem: x1 = x4 = 0, x2 = a∈ℝ, x3 = b∈ℝ.

  0  
  
 a  
Vectorii proprii sunt:  , a, b ∈ ℝ , a2 + b2 ≠ 0 .
  b 
 0  

 x1   x1 
    x2 = 0
 0   x2 
Pentru λ = 1 ⇒   =   ⇒ x1 = x 3 = a ∈ ℝ.
x x
 1  3 x4 = b ∈ ℝ
x  x 
 4  4

 a  
  
 0  2 2 
Vectorii proprii sunt  , a, b ∈ℝ , a + b ≠ 0 .
 a  
 b  

 0 0 1  0
       
1  0 0 0
Vectorii: e1 =  , e2 =  , e3 =  , e 4 =   formează o bază în ℝ4 şi U(e1) = U(e2) =
0 1 1 0
       
 0 0 0 1 
       
0, U(e3) = e3, U(e4) = e4 şi matricea

0 0 0 0
 
0 0 0 0
corespunzătoare acestei baze este:  .
0 0 1 0
 
0 0 0 1


5. Funcţionale liniare, biliniare, pătratice

5.1
Să se cerceteze dacă următoarele funcţionale sunt liniare:
a) f: ℝ4↦ℝ, f(x) = 5 x1 − x 2 + 4 x 3 + x 4

b) f: ℝ3↦ ℝ, f(x) = 2x1 + x 22 − 4 x 3

c) f: ℝ2↦ ℝ, f(x) = 6 x1 + x 2 − 7 .
Rezolvare

a) Verificăm dacă: f (αx + β y ) = αf ( x ) + β f ( y ), (∀)x, y ∈ℝ 4, α, β ∈ ℝ.

 αx1 + βy1 
 
 αx 2 + β y 2 
Avem: f (αx + β y ) = f  =
αx 3 + β y 3 
 
 αx 
 4 + βy 4 
= 5αx1 + 5β y1 − αx 2 − β y 2 + 4αx 3 + 4β y 3 + αx 4 + β y 4 =
= α (5 x1 − x 2 + 4 x 3 + x 4 ) + β (5 y1 − y 2 + 4 y 3 + y 4 ) =
= α f (x) + β f (y)
Rezultă că f este funcţională liniară.
 αx1 + βy1 
 
b) f (αx + βy ) = f  αx 2 + βy 2  = 2αx1 + 2βy1 + α 2 x 22 + 2αβ x 2 y 2 +
 αx + β y 
 3 3

+ β2 y 22 − 4αx 3 − 4β y 3

( ) (
αf ( x ) + β f ( y ) = α 2x1 + x 22 − 4 x 3 + β 2y1 + y 22 − 4 y 3 = )
= 2αx1 + αx 22 − 4αx 3 + 2βy1 + βy 22 − 4βy 3

Cum f (αx + β y ) ≠ αf ( x ) + β f ( y ) ⇒ f nu e funcţională liniară.

 αx + βy1 
c) f (αx + βy ) = f  1  = 6αx1 + 6βy1 + αx 2 + β y 2 − 7 .
 αx 2 + β y 2 
α f ( x ) + β f ( y ) = α (6 x1 + x 2 − 7 ) + β (6 y1 + y 2 − 7 ) =
= 6αx1 + αx 2 − 7α + 6βy1 + β y 2 − 7β ⇒ f nu e funcţională liniară.

5.2

 x1 
 
 x2 
Fie f:ℝ ↦ ℝ, f ( x ) = 2x1 + 5 x 2 − x 3 + 3 x 4 , x =   ∈ ℝ4.
4
x
 3
x 
 4
a) Să se arate că f este funcţională liniară.
b) Să se determine matricea A corespunzătoare bazei canonice.
Rezolvare
a) f (αx + β y ) = 2(αx1 + βy1) + 5(αx 2 + βy 2 ) − (αx 3 + β y 3 ) +

+ 3(αx 4 + βy 4 ) = α(2x1 + 5 x 2 − x 3 + 3 x 4 ) + β(2y1 + 5 y 2 − y 3 + 3 y 4 ) =

= αf ( x ) + β f ( y )
b) Varianta 1:
Fie B = {e1,e2,e3,e4} baza canonică în ℝ4.

1  0 0
     
0 1  0
Avem: f (e1) = f   = 2, a2 = f (e2 ) = f   = 5 a3 = f (e3 ) = f   = −1
0 0 1
     
0 0 0
     
 0
 
 0
a4 = f (e 4 ) = f   = 3 .
0
 
1 
 
 2
 
 5
Rezultă că: A =   .
−1
 
 3
 
Varianta 2:
A t x
  2
  x1   
    5
 x 2  ⇒ A = (2 5 − 1 3 ) ⇒ A =   .
t
f ( x) = 
(2 5 − 1 3) x  −1
 
   3  
   3
  x4 

5.3

 x1 
 
Fie ℝ ↦ ℝ, f ( x ) = 4 x1 − x 2 + 2x 3 , x =  x 2  ∈ ℝ.
3

x 
 3
a) Să se arate că f este funcţională liniară.
b) Să se afle matricea A corespunzătoare bazei canonice
B = {e1, e2, e3}.
c) Să se afle matricea B corespunzătoare bazei B1 = {v1, v2, v3} unde:

1  1  0
     
v1 =  0 , v 2 = 1 , v 3 = 1  .
1  0 1 
     

Rezolvare
a) f (αx + β y ) = 4(αx1 + βy1) − (αx 2 + β y 2 ) + 2(αx 3 + β y 3 ) =

= α( 4 x1 − x 2 + 2x 3 ) + β( 4 y1 − y 2 + 2y 3 ) = αf ( x ) + βf ( y ), (∀)x, y ∈ ℝ.

b) Varianta 1:
A t x
  4
  x1   
f (x) =    ⇒ A = (4 − 1 2) ⇒ A =  − 1
t

( 4 − 1 2)  x 2   2
 x   
  3

Varianta 2:
1   0
   
a1 = f (e1) = f  0  = 4, a2 = f (e2 ) = f 1  = −1,
0  0
   
0  a1   4 
     
a3 = f (e3 ) = f  0  = 2 ⇒ A =  a2  =  − 1
1   a   2
   3  

c) Varianta 1:
 1 1 0
 
Fie C matricea de trecere de la B la B1 adică: C =  0 1 1
 1 0 1
 
Matricea C are pe coloane coordonatele vectorilor din B1 în baza B.

Atunci: B = Ct A adică:
 1 0 1  4   6 
    
B =  1 1 0   − 1 =  3  .
 0 1 1  2  1 
    
Varianta 2:
Avem:
 1
 
b1 = f ( v1) = f  0  = 6
 1
 
 1  b1   6 
     
b2 = f ( v 2 ) = f  1  = 3 ⇒ B =  b2  =  3 
0  b  1 
   3  
0
 
b3 = f ( v 3 ) = f  1  = 1
 1
 

5.4
Să se stabilească natura sistemului de funcţionale liniare:
f1( x ) = 3 x1 − x 2 + 2x 3
f2 ( x ) = x1 + 2x 2 − x 3 , f:ℝ3↦ℝ.
f3 ( x ) = − x1 + 2x 2 + x 3

Rezolvare

 3a + b −c = 0

Fie: af1( x ) + bf2 ( x ) + cf3 ( x ) = 0 ⇒ − a + 2b + 2c = 0
 2a −b +c = 0

Determinantul sistemului fiind ≠ 0 ⇒ sistemul are doar soluţia banală a = b = c = 0 ⇒
funcţionalele sunt liniar independente.

5.5

Fie: f: ℝ2 x ℝ2↦ ℝ, f ( x, y ) = 5 x1y 2 − 2x 2 y1 + 6 x 2 y 2 ,

 x1   y1 
x =   ∈ ℝ2, y =   ∈ ℝ2
 x2   y2 

a) Arătaţi că f este o funţională biliniară.

b) Scrieţi matricea A a lui f în baza canonică B = {e1, e2}

c) Scrieţi matricea B a lui f în baza B1 = {a, b} unde:

 3  1
a =  , b =   .
 − 1  2
Rezolvare
a) Arătăm întâi liniaritatea în raport cu primul argument:
f (αx + β y , z ) = αf ( x, z ) + β f ( y, z ). (∀) x, y, z ∈ ℝ2, α, β ∈ ℝ.

 αx + βy1 z1 
Avem: f (αx + β y, z ) = f  1 ,  = 5αx1z2 + 5βy1z2 −
 αx 2 + β y 2 z 2 
− 2αx 2z1 − 2β y 2z1 + 6αx 2z 2 + 6β y 2 z2 = α(5 x1z 2 − 2x 2 z1 + 6 x 2 z2 ) +

+ β(5 y1z2 − 2y 2z1 + 6 y 2z 2 ) = αf ( x, z ) + βf ( y, z ) .

Liniaritatea în raport cu al doilea argument:
f ( x, αy + βz) = αf ( x, y ) + βf ( x, z) , (∀) x, y, z ∈ ℝ2, α, β ∈ ℝ.

x αy1 + β z1 
Avem: f ( x, αy + β z ) = f  1 ,  = 5αx1y 2 + 5β x1z2 −
 x 2 αy 2 + β z 2 
− 2αx 2 y1 − 2β x 2z1 + 6αx 2 y 2 + 6βx 2z 2 = α(5 x1y 2 − 2x 2 y1 + 6 x 2 y 2 ) +
+ β(5 x1z2 − 2x 2z1 + 6 x 2z 2 ) = αf ( x, y ) + β f ( x, z ).
b) Varianta 1:

Dacă A este matricea corespunzătoare bazei unitare, atunci: f ( x, y ) = x t A y .

Pe de altă parte putem scrie:
 0 5   y1   0 5
f ( x, y ) = ( x1, x 2 )    . Rezultă: A =   .
 − 2 6   y2   − 2 6
Varianta 2:
 1 1
a11 = f (e1, e1) = f  ,  = 5 ⋅ 1 ⋅ 0 − 2 ⋅ 0 ⋅ 1 + 6 ⋅ 0 ⋅ 0 = 0
0 0
 1 0
a12 = f (e1, e2 ) = f  ,  = 5 ⋅ 1 ⋅ 1 − 2 ⋅ 0 ⋅ 0 + 6 ⋅ 0 ⋅ 1 = 5
 0 1 ⇒
 0 1
a21 = f (e2, e1) = f  ,  = 5 ⋅ 0 ⋅ 0 − 2 ⋅ 1 ⋅ 1 + 6 ⋅ 1 ⋅ 0 = −2
 1 0
0 0
a22 = f (e2, e2 ) = f  ,  = 5 ⋅ 0 ⋅ 1 − 2 ⋅ 1 ⋅ 0 + 6 ⋅ 1 ⋅ 1 = 6
 1 1
 0 5
⇒ A =  
 − 2 6
c) Varianta 1:
b b 
Fie B =  11 12  matricea lui f corespunzătoare bazei B1.
 b21 b22 
Avem:
 3 3
b11 = f (a, a) = f  ,  = 5 ⋅ 3 ⋅ ( −1) − 2 ⋅ ( −1) ⋅ 3 + 6 ⋅ ( −1)( −1) = −3
− 1 − 1
 3 1 
b12 = f (a, b) = f  ,  = 5 ⋅ 3 ⋅ 2 − 2 ⋅ ( −1) ⋅ 1 + 6 ⋅ ( −1) ⋅ 2 = 20
− 1 2 
Rezultă:
1 3
b21 = f (b, a) = f  ,  = 5 ⋅ 1 ⋅ ( −1) − 2 ⋅ 2 ⋅ 3 + 6 ⋅ 2 ⋅ ( −1) = −29
 2 − 1
 1 1
b22 = f (b, b) = f  ,  = 5 ⋅ 1 ⋅ 2 − 2 ⋅ 2 ⋅ 1 + 6 ⋅ 2 ⋅ 2 = 30
 2 2
 − 3 20 
B =   .
 − 29 30 

Varianta 2:

Dacă C este matricea de trecere de la B la B1, atunci: B = Ct AC .

Rezultă:
 3 − 1  0 5   3 1  + 2 9   3 1  − 3 20 
B =       =     =  
 1 2   − 2 6   − 1 2   − 4 17   − 1 2   − 29 30 

5.6
Fie funcţionala biliniară:
f: ℝ3 x ℝ3 ↦ℝ, f ( x, y ) = 5 x1y 3 − 2x1y 2 + 6 x 2 y 3 + 4 x 3 y 3

a) Determinaţi matricea A corespunzătoare bazei canonice

B = {e1, e2, e3}.
b) Determinaţi matricea B corespunzătoare bazei B1 = {v1, v2, v3} unde:

 3 0  1
     
v1 =  − 1 , v 2 =  1 , v3 =  2
 2  1 0
     
Rezolvare

a) Avem:
x t A y
 0 − 2 5
  0 − 2 5   y1   
f ( x, y ) =      ⇒ A = 0 0 6 .
( x1, x 2, x 3 )  0 0 6   y2  0 0 4 
 0    
  0 4   y3 

b) Fie C matricea de trecere de la B la B1 adică matricea care are pe coloane

coordonatele vectorilor v1, v2, v3 în baza unitară B.

 3 0 1
 
Avem: C =  − 1 1 2  .
 2 1 0
 

Din relaţia: B = Ct A C rezultă:

 3 − 1 2  0 − 2 5   3 0 1  0 − 6 17   3 0 1
      
B = 0 1 1  0 0 6   − 1 1 2 =  0 0 10   − 1 1 2  ⇒
 1 2 0 0 0 4   2 1 0   0 − 2 17   2 1 0 
 
 40 11 − 6
 
⇒ B =  20 10 0
 36 15 − 4 

Verificăm de exemplu elementele bii, i = 1, 2, 3 lăsând cititorului celelalte elemente:
 3 3 
 
b11 = f ( v1, v1) = f  − 1, − 1 = 5 ⋅ 3 ⋅ 2 − 2 ⋅ 3( −1) + 6 ⋅ ( −1) ⋅ 2 + 4 ⋅ 2 ⋅ 2 = 40
 2 2
 

0 0
 
b 22 = f (v 2, v 2 ) = f  1 , 1  = 5 ⋅ 0 ⋅ 1 − 2 ⋅ 0 ⋅ 1 + 6 ⋅ 1 ⋅ 1 + 4 ⋅ 1 ⋅ 1 = 10
1 1 


1 1
 
b33 = f (v 3v 3 ) = f  2 , 2  = 5 ⋅ 1 ⋅ 0 − 2 ⋅ 1 ⋅ 2 + 6 ⋅ 2 ⋅ 0 + 4 ⋅ 0 ⋅ 0 = − 4 Să se aducă la
0 0 

forma canonică următoarele funcţionale pătratice şi să se stabilească natura lor.
5.7

 x1 
 
f ( x, x ) = x12 − 2x1x 2 + 3 x 22 − 6x2x3 − x 32 , x =  x 2  ∈ ℝ3 .
x 
 3

Rezolvare
Metoda Jacobi
Matricea funcţionalei pătratice este:
 1 −1 0
 
A = − 1 3 − 3 .
 0 − 3 − 1
 
Minorii principali sunt:
1 −1
∆ 0 = 1 ≠ 0, ∆1 = 1 ≠ 0, ∆ 2 = = 2 ≠ 0, ∆ 3 = A = −11 ≠ 0 .
−1 3

Ştiind că dacă toţi ∆i ≠ 0, i = 1, 2, 3 avem:

∆0 2 ∆1 2 ∆ 2 2 1 2 2
f ( x, x ) = y1 + y2 + y3 rezultă: f ( x, x ) = y12 + y 22 − y3
∆1 ∆2 ∆3 2 11
Funcţionala este nedefinită.
Metoda Gauss

f ( x, x ) = ( x1 − x 2 )2 + 2x 22 − 6 x 2 x 3 − x 32 .

 y1 = x1 − x 2

Făcând transformarea : y 2 = x2 care este nedegenerată (are determinantul
y = x3
 3
= 1 ≠ 0 ), obţinem:

f ( x, x ) = y12 + 2y 22 − 6 y 2 y 3 − y 32 = y12 + 2( y 22 − 3 y 2 y 3 ) − y 32 =
 3 
2
9 2  3 
2
11 2 .
= y12 2 2
+ 2 y 2 − y 3  − y 3  − y 3 = y1 + 2 y 2 − y 3  − y3
2  4  2  2
  

z1 = y1
3
Facem transformarea nedegenerată: z2 = y2 − y3
2
z3 = y3
11 2
şi obţinem: f ( x, x ) = z12 + 2 z2z − z3 .
2
Notă
Observăm că indiferent de calea pe care s-a ajuns la forma canonică, numărul
coeficienţilor pozitivi (respectiv negativi) este constant (teorema inerţiei).

5.7

 x1 
 
f ( x, x ) = 3 x1x 2 − x 2 x 3 + 4 x1x 3 , x =  x 2  ∈ ℝ3.
x 
 3

Rezolvare
Metoda Jacobi nu poate fi explicată deoarece:
 0 3/2 2
 
A = 3 / 2 0 − 1 / 2  are minorul principal ∆1 = 0 .
 2 − 1/ 2 0 

Metoda Gauss
 x1 = y1 + y 2

Fie transformarea: x 2 = y1 − y 2
x = y3
 3

Rezultă: f ( y, y ) = 3 y12 − 3 y 22 − y1y 3 + y 2 y3 + 4 y1y3 + 4 y 2 y3 =

= 3 y12 − 3 y 22 + 3 y1y3 + 5 y 2 y3 = 3( y12 + y1y3 ) − 3 y 22 + 5 y 2 y3 =

 1 
2
1 
= 3  y1 + y 3  − y 32  − 3 y 22 + 5 y 2 y 3
 2  4 


 1
 z1 = y1 +
2
y3

Făcând transformarea: z2 = y2 rezultă:
z = y3
 3

3 2  5  3
f ( z, z ) = 3z12 − 3z22 + 5z 2z3 − z3 = 3z12 − 3 z22 − z 2z3  − z32 =
4  3  4
 5 
2
25 2  3 2
= 3z12 − 3  z 2 − z3  − z 3  − z3 .
 6  36  4

Fie:
u1 = z1
5
u2 = z2 − z3
6
u3 = z3
4 2
Rezultă: f (u, u) = 3u12 − 3u22 + u3 .
3
 
3 0 0

Matricea formei canonice este matricea diagonală: A = 0 − 3 0
 4
0 0 
 3
şi are minorii principali: ∆1 = 3 > 0, ∆ 2 = −9 < 0, ∆ 3 = −12 < 0 .

Rezultă că f este nedefinită.

Notă

Am văzut că f ( y, y ) = 3 y12 − 3 y 22 + 3 y1y 3 + 5 y 2 y 3 .

 3 0 3 / 2
 
Matricea acestei funcţionale este: B =  0 − 3 5 / 2  cu:
3 / 2 5 / 2 0 

∆ 0 = 1 , ∆1 = 3 ≠ 0 , ∆ 2 = −9 ≠ 0 , ∆ 3 = −12 ≠ 0 .

Aplicând metoda Jacobi obţinem forma canonică:

1 2 1 2 3 2
f ( z, z ) = z1 − z2 + z3 .
3 3 4

5.9
Fie funcţionala pătratică:

f: ℝ3 ↦ ℝ, f ( x, x ) = ax12 + 4 x1x 2 + x 22 + 2x1x 3 + 3 x 32 .

Să se determine valorile lui a ∈ ℝ astfel încât funcţionala să fie pozitiv definită.

Rezolvare

 a 2 1
 
Matricea formei pătratice este: A =  2 1 0  .
 1 0 3
 
Punem condiţia:
a 2
∆1 = a > 0, ∆ 2 = = a − 4 > 0, ∆ 3 = A > 0 .
2 1

13
Rezultă: a > .
3

6. Probleme propuse

Stabiliţi natura următoarelor sisteme de vectori şi în caz de dependenţă să se determine

relaţia respectivă:

6.1

 2  3
   
v1 =  − 1 , v 2 =  0  în ℝ3.
 4  − 5
   

6.2

− 4  3 0
v1 =   , v 2 =   , v 3 =   în ℝ2.
 1  − 2  4

6.3

 0 3  − 1
     
v1 =  − 2  , v 2 =  1 , v 3 =  1 în ℝ3.
 1  2  1
     

6.4

 4  − 8
v1 =   , v 2 =   în ℝ2.
 − 3  6
6.5

 1  − 2  m
     
v 1 =  m  , v 2 =  0  , v 3 =  − 3  în ℝ , m∈ℝ
3

 − 1  1  − 1
     

6.6

 1  − 2  0 0
       
 1  0  0  1
v1 =   , v 2 =   , v 3 =   , v 4 =   în ℝ4.
−1 1 1 0
       
 1  2  − 1  2
       

6.7

 − 3  2  7
     
Fie vectorii: v1 =  2  , v 2 =  1 , v 3 =  0  .
 1  − 2  − 5
     
Determinaţi scalarii α, β ∈ ℝ astfel încât: v 2 = αv1 + βv 3 .

6.8
Fie vectorii a, b, c, d liniar independenţi . Care este natura sistemului de vectori
{3a − 2c, a + 4d, a + b + c + d, 2b − d} ?

6.9

1  1  1 
     
Fie vectorii v1 =  a  , v 2 =  b  , v 3 =  c  , a, b,c ∈ ℝ.
 a2   b2   c2 
     

Ce condiţii trebuie să îndeplinească a, b, c pentru ca vectorii să fomeze o bază în ℝ3?

6.10

− 1 3 4 − 2
 
Fie matricea: A =  2 1 0 2  şi fie ai, i = 1,4 vectorii coloană.
 0 −2 1 3 

Care afirmaţie este adevărată?:

a) Vectorii a1, a2, a3, a4 formează o bază în ℝ4.

b) Vectorii a1, a3, a4 nu formează o bază în ℝ3.
c) Vectorii a1, a2, a3, a4 sunt liniar dependenţi.
d) Vectorii a1, a2, a3 sunt liniar independenţi.

e) Vectorii a2, a3, a4 formează o bază în ℝ3.

6.11
Fie bi, i = 1, ,2, 3 vectorii linie din A în exerciţiul 6.10 .
Care afirmaţie este adevărată?:
a) {b1, b3 } sunt liniar dependenţi.

b) {b1, b2, b3 } sunt liniar independenţi.

c) { b2, b3 } sunt liniar independenţi.

6.12

 2 3  − 1  1
       
 0 a  1  2
Fie vectorii: v1 =   , v 2 =   , v 3 =   , v 4 =   , a∈ℝ
1 2 0 3
       
 − 1  1  2  4
       
Determinaţi parametrul real a astfel încât v3 să fie dependent de v1, v2, v4.

6.13

Pentru ce valori ale lui a ∈ ℝ, vectorii din 6.12 formează bază în ℝ4?

6.14

Fie B {v1, v 2, v 3 } bază în ℝ3.

Este şi B1 = {v1 − v 3 , v 2 + v 3 , v1 + v 2 } bază în ℝ3?

6.15

Fie în M2,2 (ℝ) vectorii:

 − 1 2  2 1  3 0  1 2
v1 =   , v 2 =   , v 3 =   , v 4 =  
 0 3  − 1 1  − 1 2  − 1 5
 1 2
v =  
3 4
Formează {v1, v 2 , v 3 , v 4 } bază în M2,2 (ℝ)? Dacă da, aflaţi coordo-natele lui v în această

bază.

6.16

3  0
Fie B = {v1, v 2, } bază în ℝ2 unde: v1 =   , v 2 =   .
5  2

10 
Aflaţi coordonatele lui v =   în această bază.
11 

6.17

 − 1  0  1 2
       
Fie vectorii: v1 =  2  , v 2 =  2  , v 3 =  0  , v = 1  .
 5  1  1  4
       
Aflaţi coordonatele lui v în baza B = {v1, v 2, v 3 } .

6.18

a  2  1  3
       
Fie vectorii: v =  b  , v1 =  0  , v 2 =  1 , v 3 =  − 1
c  − 1  − 1  0
       

Determinaţi a, b, c ∈ ℝ astfel încât coordonatele lui v în baza

B = {v1, v 2, v 3 } să fie chiar a, b, c.

6.19

 − 1  1  3  0  1
         
 1  − 2  0  1  − 1
Fie: v1 =  , v2 =  , v3 =  , v4 =   , v = 
1 0 − 2 2 2
         
 − 2  1  2  − 1  − 2
         
a) Arătaţi că {v1, v 2, v 3 , v 4 } formează bază în ℝ4.

b) Determinaţi coordonatele lui v în baza canonică.

c) Determinaţi coordonatele lui v în baza B = {v1, v 2, v 3 , v 4 } .

d) Care este matricea de trecere de la baza canonică la baza B?

6.20

 3  1 − 2 0
Fie vectorii: a =   , b =   , c =   , d =   .
 2  − 1  1  4
a) Arătaţi că B = {a, b}, B1 ={c, d} sunt baze în ℝ2.

 − 4
b) Aflaţi coordonatele vectorului v =   în bazele B, B1.
− 1 
c) Aflaţi legătura dintre vB, vB1 .

d) Care este matricea de trecere de la B la B1?

e) Care este matricea de trecere de la B1 la B?

6.21

Care este baza unitară în M2,3(ℝ)? Dar în M3,2(ℝ)?

6.22

− 2 0 −1 2
 
 1 3 m 1
Fie A =  , m ∈ ℝ.
1 −1 2 0
 
 0 1 2 − 3 


a) Determinaţi parametrul m astfel încât vectorii coloană din A să formeze bază în ℝ4.

b) Aflaţi valorile lui m pentru care vectorii linie din A formează bază în ℝ4.
c) Pentru valorile lui m de la a), b) matricea A este inversabilă?

6.23
Aflaţi soluţiile de bază ale sistemului:
 2x1 − x 2 + x3 − x4 = −1

− x1 + 3 x 2 − x3 + 2x 4 = 0

6.24
Fie ai vectorii necunoscutelor xi din sistemul:
− x1 + 2x 2 − x3 + x4 = 2

 x1 − x 2 + 3x3 − x4 = 0
 3x2 + x3 + 2x 4 = −1


a) Arătaţi că B = {a1, a2, a3 } formează bază în ℝ3.

b) Găsiţi soluţia de bază corespunzătoare lui B.

6.25
Fie sistemul de ecuaţii:
 3 x1 − x 2 + 2x 3 + x4 − x5 = 2

− x1 + x 2 − x3 + 4x 4 + x5 = 1

Găsiţi soluţia de bază care are x1 = x2 = x3 = 0 .

6.26
Fie sistemul de inecuaţii:
 x1 − 2x 2 + x3 ≥ 0

− 2x1 + x 2 + 2x 3 ≤ 2

Scrieţi sistemul de ecuaţii ataşat. Aflaţi soluţiile de bază ale acestuia şi soluţiile
corespunzătoare sistemului de inecuaţii.

6.27
Care dintre următorii operatori este liniar:
 5 x1 − 3 x 2 
 
a) U: ℝ ↦ ℝ , U( x ) =  2x1
2 3
− 9  , x ∈ ℝ2
 − x + 4x + 3 
 1 2

 − 2x1 + 6 x 2 
b) U: ℝ2 ↦ ℝ2, U( x ) =   , x ∈ ℝ2
 3 x1 − x2 

 x1 − 2x 22 + x 3 
c) U: ℝ3 ↦ ℝ2, U( x ) =  , x ∈ ℝ3
 − 4x − x3  
 1

 
 4x − 5x 
 1 2
d) U: ℝ ↦ ℝ , U( x ) =  x1
2 4
 , x ∈ ℝ2
 x2 
 
 2x1 + x 2 

6.28

Fie operatorii liniari U, V: ℝ3 ↦ ℝ3,

 x1 − x 2 + 2x 3   − 2x1 + x 2 + 7x3 
   
U( x ) =  2x1 − x 3  , V( x ) =  x2 + x3 
 + x2 + x 3   x1 − 4 x 2 
  
a) Determinaţi matricile A, B ale lui U respectiv V în bazele canonice.

b) Calculaţi U‧V şi matricea lui C în bazele canonice.

c) Calculaţi V‧U şi matricea lui D în bazele canonice.

d) Ce legătură există între A, B, C, D?

6.29
Fie operatorii liniari U, V de la 6.28 cu matricile A, B în bazele canonice. Să se afle
operatorul U-V. Dacă C este matricea lui U-V corespunzătoare bazelor canonice, să se
afle legătura dintre A, B, C.

6.30

 2x + 6 x 2 
Fie operatorul U: ℝ2 ↦ ℝ2, U( x ) =  1 
 x1 + 4 x 2 

a) Este U operator liniar?

b) Există U-1(x). Dacă da, calculaţi-l.
c) Dacă A, B sunt matricile lui U respectiv U-1, ce legătură există între A şi B?

6.31
a) Să se afle valorile şi vectorii proprii ai operatorului U de
la 6.30.

b) Există o bază în ℝ2 în care matricea lui U să fie diagonalizată?

6.32

 2x1 + x 2 − x3 
 
Fie operatorul liniar U: ℝ ↦ ℝ , U( x ) =  x1
3 3
+ 3x3 
− x + x 
 1 2 

a) Scrieţi ecuaţia caracteristică a operatorului U.

b) Ce reprezintă soluţiile ei?

6.33
Care dintre următoarele funcţionale sunt liniare:

a) f: ℝ3 ↦ ℝ, f ( x ) = 2x12 − 6 x 2 + 2x 3 − 5 , x ∈ ℝ3.
b) f: ℝ4 ↦ ℝ, f ( x ) = −12x1 + 9 x 2 + x 3 − 2x 4 , x ∈ ℝ4.
c) f: ℝ2 ↦ ℝ, f ( x ) = 6 x1 − x 32 , x ∈ ℝ2.
d) f: ℝ3 ↦ ℝ, f ( x ) = 5 x1 − x 2 + 9 x 3 , x ∈ ℝ3.
6.34

Fie f: ℝ5 ↦ ℝ, f ( x ) = −2x1 + 3 x 2 + 6 x 3 + x 4 + 12x 5 , x ∈ ℝ5.

a) Arătaţi că f este funcţională liniară.

b) Scrieţi matricea lui f în baza unitară.

6.35

Fie f: ℝ3 ↦ ℝ, f ( x ) = 6 x1 − x 2 + 9 x 3 .

a) Arătaţi că f este funcţională liniară.

b) Scrieţi matricea lui f în baza canonică.
c) Scrieţi matricea lui f în baza B = {v1, v 2, v 3 } unde:

 2  1  − 1
     
v1 =  1 , v 2 =  0  , v 3 =  − 1 .
 − 1  1  − 1
     

6.36
Determinaţi natura sistemului de funcţionale liniare:
f1( x ) = 3 x1 + 2x 2 + 6x3
f2 ( x ) = − x1 − x2 + x 3 , fi: ℝ3 ↦ ℝ, i = 1, 2, 3.
f3 ( x ) = 2x1 + x2 − x3

6.37
Care este legătura dintre următoarele funcţionale liniare:
f1( x ) = − 3 x1 + x2
f2 ( x ) = 6 x1 − x2
, fi: ℝ ↦ ℝ, i = 1,4 .
2
f3 ( x ) = 2x1 + 9 x 2
f4 ( x ) = − x1 − x 2

6.38
Care dintre următoarele funcţionale sunt biliniare:
a) f: ℝ3 x ℝ2 ↦ ℝ, f ( x, y ) = 2x1y 2 − x 3 y1 + 6 x 2
b) f: ℝ2 x ℝ2 ↦ ℝ, f ( x, y ) = 3 x1y1 − 9 x 2 y1 + 14 x 2 y 2 .
c) f: ℝ2 x ℝ3 ↦ ℝ, f ( x, y ) = x12 y 2 − x 2 y 3 + 4 x 2 y1
6.39
Fie funcţionala biliniară:
f: ℝ3 x ℝ3 ↦ ℝ, f ( x, y ) = 3 x1y 3 − x 2 y1 + 4 x 2 y 2 + 2x 3 y 2 .

a) Aflaţi matricea ei A în baza canonică.

b) Aflaţi matricea ei B în baza B = {a, b, c } unde:

 − 1  − 1  0
     
a =  0  , b =  − 1 , c =  − 1 .
 − 1  0  − 1
     
c) Care este legătura între A şi B?

6.40
Fie funcţionala biliniară:
f: ℝ2 x ℝ3↦ℝ, f ( x, y ) = 3 x1y 3 + 5 x 2 y1 + 6 x1y 2 − 2x1y1 , x∈ℝ2, y∈ℝ3

a) Să se afle matricea A corespunzătoare bazelor canonice din ℝ2 respectiv ℝ3.

b) Să se afle matricea B corespunzătoare bazelor B = {a1, a2 }

din ℝ2 şi B1 = {b1, b2, b3 } din ℝ3 unde:

 1  1 0
−
2  3      
a1 =   , a2 =   , b1 =  1 , b2 =  0  , b3 = 1 
1  − 2 0  1 1 
     
c) Care este legătura între A şi B?
Indicaţie
b) B = bi j( ) i =1,2 unde bi j = f (ai, b j ), , i=1,2; j=1,2,3.
j =1,2,3

 − 13 − 7 − 18 
Se obţine: B =  .
 22 13 27 

c) Dacă C este matricea de trecere de la baza canonică din ℝ2 la

baza B iar C1 este matricea de trecere de la baza canonică din ℝ3 la B1, atunci: B = Ct

A C1.

6.41
Scrieţi matricea funcţionalei pătratice:

f: ℝ4 ↦ ℝ, f ( x, x ) = 4 x12 − 6 x1x 3 + 9 x 2 x 4 + 12x 22 − 8 x 2 x 3 + x 32 − x 24 + 5 x 3 x 4 , x∈ℝ4.

6.42
Fie funcţionala pătratică:

f: ℝ3 ↦ ℝ, f ( x, x ) = 2x1x 3 − x12 + x 22 − 6 x 2 x 3 .

Stabiliţi natura ei aducând-o la forma canonică.

6.43
Stabiliţi natura funcţionalei pătratice:
f: ℝ3 ↦ ℝ, f ( x, x ) = 6 x1x 3 − 2x1x 2 + x 2 x 3 .

6.44
Aduceţi la forma canonică şi stabiliţi natura următoarei funcţionale pătratice:
f: ℝ2 ↦ ℝ, f ( x, x ) = 4 x1x 2

6.45
Fie funcţionala pătratică:

f: ℝ3 ↦ ℝ, f ( x, x ) = ax12 − 4 x1x 3 + 6 x1x 2 − 3 x 22 + x 32 − 2x 2 x 3 , a∈ℝ.

Pentru ce valori ale lui a funcţionala este pozitiv definită? Dar negativ definită?