Sunteți pe pagina 1din 6

Napoleon

-putea rabda frigul, manca orice, suporta tot felul de lipsuri, dar nu era obisnuit sa se imbrace si sa se
dezbrace singur. Pt asta avea un valet la dispozitie.

Ridicandu-se brusc din pat, se imbraca intr-un halat


larg, se aseza in fata semineului si rasfoia multimea
scrisorilor primite.in acest timp, citind, bea 0 infuzie
de ceai sau de flori de portocal; si-o indulcea singur
si, daca, dupa ce 0 gusta, i se parea cat de putin amara,
o dadea inapoi, urmand sfaturile lui Jean Corvisart l)
care-i atrasese atentia sa fie atent la otravuri.

I Ii placea baia fierbinte si, cand nu avea treburi


urgente, ramanea, uneori si 0 ora, in apa care avea 0
temperatura atat de ridicata incat camera era plina de aburi.
O'Mearal) spune in amintirile sale ca manca adesea
in baie. In exil, baia dura ore intregi.

se radea singur nesuportand ca vreo alta mana sa faca aceasta operatie;


apOI, se spala pe maini cu 0 pasta de migdale si cu
sapun de trandafiri si isi freca fata cu bureti mici, foarte
fini; isi scufunda, adesea, capul intr-un lighean de argint,
un lavabou de mari dimensiuni pe care I-a luat cu el
~i la Sfanta Elena/Dupa ce se spala, i~i curata cu grija
dintii, mult timp, cu periuta inmuiata intr-un opiat2) cu
o compozitie speciala, apoi i~i clatea gura cu un amestec
de rachiu si apa.

Convins de necesitatea frectiilor igienice, Napoleon


sc masa singur cu o perie aspra pe piept si pe brate,
valetul ocupandu-se de masajul umerilor si spate1ui.
Luase acest obicei din timpul campaniei din Egipt si
credea ca sanatatea lui buna se datora acestei practici;
prin bai dese ~i prin frectii, rnentinea deschisi porii si activand diferitele functii ale pielii

Pana cand a devenit consul, s-a ararat mare amator


pentru jocuri sportive. "Haideli, domnilor, spunea adesea
iesind de la masa, sa mergem Ia Malmaison, sa
alergam!" Si, intr-o clipa, aruncandu-si hainele pe jos,
marele comandant incepea sa fuga ca un scolar in vacanta,
dovedind tot atata ardoare cat ~i viclenie, caci
nu-i placea niciodata sa piarda.
Considera calaritul ca pe-un exercitiu foarte sanatos,
desi era un calaret mediocru. "Ar fi cazut de nenumarate
ori, povesteste doamna de Remusat!', daca nu s-ar
fi luat masurile necesare. Ii placea sa coboare In galop
coastele abrupte, riscand sa rupa gatul celor ee-l insoteau.
Cazuse de cateva ori, dar despre asta nu se vorbea
niciodata, pentru ca aceste accidente il nernultumeau
teribil. "
Ii facea placere sa mearga pe jos si s-a relatat ca,
in cele mai grele zile in timpul retragerii din Moscova,
cobora din trasura si, cu un baston in mana, marsaluia
alaturi de grenadierii din garda sa.

Mesele lui Napoleon

Cand se aseza la masa, Bonaparte uita total de


prescriptiile medicilor.(Este adevarat ca bea foarte putin,
dar manca mult ~i repede, ca un om infometat; si nu
mesteca alimentele: se grabea sa tennine 0 treaba care
nu-i placea. Imediat ce tennina de mancat, se ridica si
iesea din sufragerie, parca bucuros ca reusise sa se
achite de 0 adevarata corvoada

Avea obiceiul de a manca repede, fara sa mestece, 11


capatase In timpul campaniilor militare. In Italia, lua
masa doar Impreuna cu generalii sai, fara sa mai serveasca vreo alta masa particulara.

Adesea, In timpul acestor dejunuri frugale, intrau


ofiteri aducand diferite rapoarte pe care i le citeau cu
voce tare; Napoleon asculta, continuand sa manance
grabit,
Prefera mancarurile simple: In Egipt, s-a hranit un
timp, zilnic, cu cateva curmale si pilaf. Spunea, adesea,
ca oricat de putin ai manca la 0 masa, este, mereu,
prea mult.

Imparatul nu consuma nimic de la orele 9 sau 10


dimineata, pana la orele 6 sau 7 seara. Cina ii era
servita, eel mai adesea, la orele 6.

Intr-o zi, Napoleon, cufundat In lucrari In cabinetul


sau, a uitat cat era ceasul; abia Ja ora 11 noaptea s-a
asezat la masa, cu cinci ore intarziere. Josephine i'l asteptase
cu rabdare! Masa ramasese pusa In tot acest
rastirnp; din cand in cand, se schimbau vasele ell apa
fierbinte pentru a tine mancarurile calde. Douazeci si
trei de pui au fost pusi pe rand Ja frigare, pentru ca
irnparatul sa nu fie nevoit sa astepte, indiferent cand ar
fi iesit din cabinet. (Memoriile lui Bausset)

La masa, personalul avea grija sa-i puna la indemana bucatele


preferate; se servea cu mana, inmuia paine in sos
sau in zeama, dupa care platoul trecea mai departe;
mancau din el cei care puteau s-o faca si erau putini
invitatn care se abtineau. "I-am vazut pe unii, spune
Constant, care considerau aceasta ca pe un act de curaj,
ca pe un mijloc de a-si dovedi atasamentul."
Napoleon era foarte sobru si nu avea predilectie
pentru vreun aliment anume. As,ezandu-se la masa , lua
dintr-un platou si numai din el, tot timpul cat ramanea
pe scaun.

Mancarea care-i placea eel mai mult imparatului


era un fel de tocana de pui, care a fost botezata, in
cinstea invingatorului Italiei "pui a la Marengo"; accepta
adesea, cu placere, si piept de oaie la gratar sau
un pui fript./
Prefera alimentele cele rnai simple, dar era pretentios
cand era yorba de calitatea painii. Nu-i placeau
felurile picante sau prea rafinate si din toate mancarurile
de legume nu aprecia decit salata de fasole si lintea.
Cateodata, totusi, avea pofta de anumite preparate.
Intr-o zi, a cerut ghiudem de porc. Dunan, prim maitre
d'hotel, i-a explicat, cu multe precautii, ca era 0 mancare
vulgara si, a doua zi, i-a servit un ghiudem de pui
de potarniche. Imparatului i-a placut mult, a mancat din
belsug si l-a felicitat pe Dunan. Incantat, acesta i-a servit acelasi lucru, dupa 0 luna. Vazand ghiudemul,
imparatul
s-a infuriat si l-a aruncat pe jos, parasind sufrageria
manios. Dunan a ramas total descumpanit. Cum de a
putut imparatul sa-i faca lui asa ceva? S-a dus imediat
la Duroc, maresalul palatului, vrand sa--si dea demisia.
Dar Duroc l-a linistit si i-a cerut sa pregateasca imediat
altceva de mancare si sa astepte noile ordine ale
stapanului.
Intr-adevar, imparatul a cerut, curand, ceva de mancare.
I s-a servit imediat un pui fript, de catre al doilea
maitre d'hotel.
- Si unde e Dunan, ma rog? a intrebat imparatul,
Cand acesta a aparut, Napoleon l-a felicitat pentru
pui si, pentru a se scuza pentru izbucnirea lui de mai
devreme, i-a spus:
- Ah! dragul meu Dunan, esti mai fericit tu sa-mi
fii maitre d'hotel decit eu sa-ti fiu irnparat!

Se mai povesteste ca, la Sfanta Elena, a avut intr-o


zi pofta sa rnanance 0 supa de cazarma. Chandelier,
bucatarul sau, i-a preparat 0 supa usoara, cu paine putina
si cu ceva fasole. Imparatului nu i-a placut: "Ai fost
militar, l-a certat pe bucatar, si stii bine ca nu-i asa supa
de cazarma; maine sa-mi faci una mai buna!" Chandelier
a facut intocrnai; a pregatit 0 supa cu multa paine
si fasole: era atat de groasa incat Iingura statea in picioare
in ea. Irnparatul a fost foarte multurnit, dar a
mancat putina si n-a mai cerut niciodata,

Napoleon bea putin: 0 jumatate de sticla de vin,


in care punea apa rece, ii era de ajuns. Prefera vinul
de Chambertin vechi de cinci-sase ani; uneori cerea sampanie,
dar foarte rar, pentru ca i se parea ca il
inveseleste prea mult. Nu stia sa aprecieze vinurile, fiind
foarte putin cunoscator, Se spune ca, intr-o zi, la Boulogne,
i-a invitat pe ofiteri la masa, Satisfacut, l-a Intrebat
pe Augereaucum i se pare vinul: "Sire, i-a
raspuns generalul, exista vin si mai bun."

In ziua casatoriei printului Eugene!', care a avut loc


la ora opt seara, la Miinchen, in 1805, toata nobilimea
din regiune a fost invitata de imparat, la un supeu la ora
zece. Era 0 masa pregatita pentru trei sute de persoane,
aranjata cu tot fastul intr-un imens salon, organizata In
primul rand pentru ca cele doua farnilii imperiale, casa
Iranceza si casa germana, sa fie vazute de intreaga asistenta.
Pentru imparat se ridicase pe un piedestal 0 masa
de forma sernicirculara, care le domina pe toate
celelalte. Totul stralucea magnifico
In timpul lungii ceremonii, lumea se asezase la masa.
La sfarsit, imparatul a luat si el loc si, in cinstea acestei
ocazii a ramas 0 jumatate de ora cu invitatii, concesie
pe care n-o mai facuse vreodata. Dupa care s-a ridicat
si s-a apropiat de imparateasa, cerandu-i domnului de
Segur sa Ie spuna celorlalti ca se puteau retrage. Cand
marele maestru de ceremonii a facut cunoscuta vointa
irnparatului, masa cu. cele trei sute de tacarnuri nici nu
Iusese umpluta cu tavile pentru aperitive.
Nobilii germani nu-si puteau reveni din surpriza: se
asteptasera la 0 rnasa copioasa si erau obligati sa plece
si sa cineze pe la casele lor.

Intr-o alta zi, printul Eugene s-a ridicat de la masa


imediat dupa imparat, dar acesta, intorcandu-se spre el,
I-a spus:
"Ce faci? Dar n-ai mancat inca, Eugene!"
.Jertati-ma, sire, i-a raspuns printul, dar am mancat
inainte."

Acest fel de a se hrani a avut efecte negative asupra


sanatatii lui. Fiind predispus la dispepsii, si prin constitutie
si ereditar, regimul alimentar adoptat n-a facut
decat sa-i accentueze predispozitiile.
Obiceiul de a manoa repede si la ore irnprevizibile,
ii dadea lui Napoleon violente dureri de stomac, care
se terminau, aproape intotdeauna, cu voma.

Intr-o zi, a fost chemat in mare graba Constant,


valetul, deoarece imparatul suferea din cauza stomacului
prea incarcat la masa, Servitorul l-a gasit zacand lungit
pe covor, dupa obiceiul lui cand nu se simtea bine. Imparateasa
Josephine era langa el, tinand capul bolnavuluipI genunchi.
Napoleon gemea si blesterna, pe rand sau in
acelasi timp, pentru ca suporta cu mult mai greu
niste indispozitii decat nenumaratele necazuri mai grave
care puteau aparea in taberele militare; si eroul de la Arlolel
cel care-si riscase viata intr-o suta de batalii, si
nu numai in batalii, fara a-si pierde curajul, se dovedea
luarte slab cand era yorba de 0 durere marunta,

Cum dormea Napoleon


Cand Napoleon nu era in campanie militara, ora
oficiala de culcare era 10 seara. Imparatul dadea ordine
scurte si-apoi se retragea in apartamentul sau si se dezbraca,
ajutat de valeti. Acestia trebuia sa stranga hainele
in unna lui, pentru ca avea obiceiul sa Ie arunce peste
tot, pe mobile, pe jos, grabit cum era sa ajunga mai
repede in pat

La ora sase si jumatate dimineata, Constant, valetul


sau credincios, il trezea. De cele mai multe ori,
imparatul era deja cu ochii deschisi, avand capacitatea
de a trece brusc de la somnul eel mai adanc la starea
de veghe foarte Iucida; putea dormi oriunde si oricand
dorea, atat pe campul de lupta, cat si in patul cel mai
confortabil\

In mod obisnuit, imparatul dormea cinci sau sase


ore dar, deseori, scurta acest ragaz; era un obicei foarte
vechi al lui. Avea doar nouasprezece ani si era sublo-
cotent de artilerie, cand scria: "N-am alta sursa de
trai decat munca ... dorm foarte putin de cand am fost
bolnav: este de necrezut cat de putin dorm! Ma cule
la ora 10 seara si ma seol la ora 4 ... Acest regim este
foarte potrivit pentru sanatatea mea."

In Italia, pe cand era doar general, a petrecut un


mare numar de nopti fara sa doarma, intr-atat era de pre-
ocupat; intr-o buna zi, sleit de puteri, avand un moment de liniste, s-a cuIcat si a dormit optsprezece ore in
sir.

Cu cateva zile inainte de batalia de la Waterloo,


aproape de costisa de la Charleroi, Napoleon se asezase
pe un scaun pentru a-si privi trupele demand; si a adormit
profund, in vreme ce prin fata 1ui treceau tunurile,
se bateau tobele, se suna din trompete ~i milioane de
soldati II aclamau din toate puterile. (Henri Houssaye)
DISPEPSÍE, dispepsii, s. f. Tulburare a procesului de digestie (manifestată prin
dureri, balonări etc.)

Jean Corvisart (1755-1821), medic francez. Medicul principal


al lui Napoleon.

O'Meara, medicul irlandez de la Sfanta Elena.

Claire Elisabeth Gravier de Vergennes de Remusat


(1780-1821), autoare a Memoriilor de la curtea lui Napoleon
I si a unui Eseu asupra educatiei femeilor.

Dubois-Crance (1747-1814), general ~i om politic francez

1) Louis-Alexandre de Neuchdtel de Wagram (1753-1815),


maresal al Frantei.
2) valeti ai lui Napoleon.
3) Hortense de Beauharnais (1783-1837), regina a Olandei,
fiica vicontelui de Beauharnais ~i a lui Josephine Tascher
de la Pagerie. S-a casatorit cu Ludovic Bonaparte, regele
Olandei, ~i a fost mama lui Napoleon III (al treilea fiu).

Pierre Francois Augereau (1757-1816), maresal si pair


al Frantei, A participat la toate campaniile Imperiului.

Eugene de Beauharnais (1781-1824), fiuI, dintr-o prima


casatorie al imparatesei Josephine, fiu vitreg al lui Napoleon
Vicerege al Italiei.