2005-01-27-P-Ghid - OUG - 45 - 2003 - Pag 86

CUVÂNT ÎNAINTE
În cadrul procesului de perfecþionare a reglemetãrilor privind finanþele publice locale,

care
a avut loc cu participarea specialiºtilor din administraþia publicã localã, reprezentanþil
or
Ministerului Finanþelor Publice, Ministerului Administraþiei Publice ºi Internelor, a
structurilor asociative din administraþia publicã localã ºi din societatea civilã, finaliz
at cu
apariþia OGU 45/2003 privind finanþele publice locale, Federaþia Autoritãþilor Locale din
România a identificat necesitatea elaborãrii unui ghid de utilizare a prevederilor l
egale din
ordonanþã.
Existenþa acestui ghid conduce la cunoaºterea modificãrilor principale intervenite în
tratarea finanþelor publice locale, la înþelegerea ºi implementarea unitarã a prevederilor
din ordonanþã, fiind susþinutã în unele cazuri de prezentarea unor exemple practice.
Comentariile fãcute asupra unor articole din ordonanþã nu explicã toate aspectele legate
de implementarea prevederilor legale, ci numai principalele aspecte, cu impact i

mediat,
soluþiile propuse având caracter orientativ, nefiind un text oficial care sã înlocuiascã l
egea.
În utilizarea ghidului va trebui sã se þinã seama ºi de prevederile legislative ulterioare
apariþiei sale.
Autorii
Ghid de utilizare a OUG 45/2003 privind finanþele publice locale

Ghidul de utilizare a OUG 45/2003 privind finanþele publice locale a fost realizat
cu fonduri
de la Development Alternatives, Inc., cu finanþare din partea Guvernului Statelor
Unite prin
intermediu Agenþiei SUA pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID), în baza Acordului de
Cooperare Nr. 186-A-00-02-00107-00 referitor la Reforma Administraþiei Publice prin
Parteneriate Durabile (GRASP) proiect care se desfãºoarã în România. Opiniile exprimate în
cadrul prezentului document sunt acelea ale autorilor ºi nu reflectã în mod necesar pãre
rile
USAID.
Autorii ghidului:
Mariana Boncea
Director Economic Primãria Piteºti, Preºedinte Corpul Profesional al
Directorilor Economici din AMR
Sirma Caraman
Director Economic Consiliul Judeþean Tulcea, Preºedinte Asociaþia
Directorilor Economici din cadrul Consiliilor Judeþene din România
Stela Stretean
Director Economic Primãria Cisnãdie, Preºedinte Corpul Profesional al
Directorilor Economici din AOR
Adrian ªtefancu
Director Economic Federaþia Autoritãþlor Locale din România
Mulþumim tuturor partenerilor noºtri pentru contribuþia adusã la realizarea acestui ghid
, având
convingerea cã acest material îºi va dovedi pe deplin utilitatea în managementul financi
ar al
administraþiilor publice locale.
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE......................................................................
......................................... 1
................................................................................
........................................................... 1
CUPRINS.........................................................................
................................................... 4
INTRODUCERE.....................................................................
.............................................. 5
Argumente cu caracter general...................................................

...................................................... 5
Argumente cu caracter specific..................................................
...................................................... 5
PRINCIPII BUGETARE PREVÃZUTE DE OUG NR. 45/2003...................................

.......... 9COMPETENÞE ªi RESPONSABILITÃÞI În PROCESUL BUGETAR LOCAL 45/2003... 12
Responsabilitãþile ºi competenþele ordonatorilor principali de credite..................
........................ 12
Responsabilitãþile Consiliilor locale, judeþene ºi Consiliului General al Municipiului B
ucureºti. 15
PROCEDURI PRIVIND ELABORAREA BUGETULUI..........................................
............ 19
Fazele bugetului local ºi organele competente sã le realizeze.......................

.................................21
FUNDAMENTAREA BUGETULUI LOCAL...................................................

..................... 22
Adoptarea unei politici bugetare................................................

.....................................................22
VENITURILE BUGETULUI LOCAL ªI FUNDAMENTAREA ACESTORA........................ 24
FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR.....................................................
........................ 28
CALENDARUL BUGETAR..............................................................
.................................. 29
Faza aprobare buget local.......................................................
.................................... 31
Calendarul propriu pentru elaborarea bugetului..................................

........................................... 32
PREVEDERI REFERITOARE LA INVESTIÞIILE PUBLICE LOCALE..............................
34
EXECUÞIA BUGETARÃ...................................................................
................................. 35
COLABORARE, COOPERARE, ASOCIERE, ÎNFRÃÞIRE, ADERARE............................36
FONDUL DE REZERVÃ BUGETARÃ .........................................................
..................... 37
Faze în procesul execuþiei cheltuielilor bugetare...................................
.........................................37
Contul anual de execuþie bugetarã...................................................
...............................................38
Excedentul sau deficitul bugetar................................................
.....................................................38
Prevederi referitoare la împrumuturi..............................................
................................................ 39
FONDUL DE RISC..................................................................
........................................... 41
SANCÞUNI..........................................................................
.............................................. 42
ANEXE ..........................................................................
................................................. 43
Ordonanþã de Urgenþã Nr. 45/2003 privind finanþele publice locale ........................

...................43
EXEMPLE PRACTICE................................................................
....................................... 77
Exemplu de calendar al procesului bugetar.......................................

.............................................77
................................................................................
...................................................................... 80
Vezi Anexa 1....................................................................
............................................................. 83
Exemplu politicã bugetarã pentru anualã...............................................
........................................ 84
Fundamentarea repartizãrii sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru o unita
te
administrativ teritorialã.........................................................
......................................................... 85
Model de calendar propriu privind elaborarea ºi...................................
.........................................88
aprobarea proiectului de buget..................................................
......................................................88
Posibile etape în procesul de programare a investiþiilor :..........................
.....................................90
Nota de fundamentare............................................................
........................................................98
Suma de plata in lei ................................................. 102
Convenþie de garantare............................................................
..................................................... 109
BIBLIOGRAFIE....................................................................
............................................ 114

INTRODUCERE
Argumente cu caracter general
.
Preocuparea pentru creºterea capacitãþii administrative de aplicare a legislaþiei
adoptate este obiectiv ºi angajament al întregii administraþii publice din România, aºa
cum rezultã ºi din evaluãrile experþilor europeni asupra progreselor þãrii noastre în
îndeplinirea criteriilor pentru integrarea în Uniunea Europeanã.
.
Amploarea modificãrilor din OUG 45/2003 faþã de Legea 189/1998 ºi la nivelul
conceptelor de bazã (angajament legal, angajament bugetar, bugetul împrumuturilor,
bugetul fondurilor externe nerambursabile etc.) ºi la nivel operaþional (proceduri
exprimate prin formule matematice de echilibrare intra-judeþeanã, registrul datoriei
publice locale, registrul garanþiilor locale etc.) impune un asemenea instrument l
a
îndemâna utilizatorilor.
.
Asigurarea aplicãrii unitare a acestui act normativ ce angajeazã toate autoritãþile
administraþiei publice locale din România ºi toþi funcþionarii publici, ce sunt
responsabili de calitatea managementului financiar.
.
Promovarea unui mecanism prin care abordarea specificã utilizatorilor, a celui mai
important act normativ ce susþine autonomia financiarã a autoritãþilor locale, se
alãturã celei a administraþiei centrale, care are obligaþia prevãzutã la art. 78 din OUG
45/2003, de a elabora norme metodologice ºi instrucþiuni.
.
Utilizarea experþilor din cadrul asociaþiilor ce activeazã în domeniul administraþiei
publice locale, pentru a consolida parteneriatul între administraþia localã ºi
administraþia centralã pe baza competenþei ºi profesionalismului, deopotrivã
recunoscute.
Argumente cu caracter specific
.
Ghidul va identifica, va descrie ºi va simula proceduri bugetare ºi financiare noi,
prevãzute în lege, pentru a diminua consecinþele legate de continuarea
obiºnuinþelor ºi pentru a asigura aplicarea unitarã a legii.
.
Distincþia între bugetul local, bugetul împrumuturilor, bugetul fondurilor externe
nerambursabile, precum ºi veniturile ºi cheltuielile evidenþiate în afara bugetului
local, reglementatã de OUG 45/2003, impune abordãri detaliate ºi în faza elaborãrii ºi
în faza execuþiei acestor bugete, susþinute de modele concrete.
.
Identificarea prevederilor ce genereazã interpretãri diferite de genul urmãtor:
Art. 22 alin 7 Fondurile externe nerambursabile ºi împrumuturile interne ºi externe se
cuprind în anexe la bugetele locale ºi se aprobã o datã cu acestea în comparaþie cu Art.
1 alin. 2 Dispoziþiile prezentei ordonanþe de urgenþã se aplicã în domeniul elaborãrii,
aprobãrii, executãrii ºi raportãrii: d) bugetului împrumuturilor externe ºi interne, ... e)
bugetului fondurilor externe nerambursabile. stârneºte dilema: ANEXE sau BUGETE
DISTINCTE ºi provoacã autoritãþile responsabile cu monitorizarea aplicãrii acestui act
normativ, la consultare ºi iniþiative clarificatoare.
.
Modelarea unor decizii administrative ce sunt sancþionate de OUG 45/2003 ca infracþi
uni
sau contravenþii, genereazã un interes mai mare în rândul funcþionarilor publici ºi
autoritãþilor locale, pentru aprofundarea problemelor finanþelor publice locale.
.
Vizualizarea prin scheme de relaþii între diferiþi actori implicaþi în procesul formãrii,
administrãrii ºi utilizãrii fondurilor publice locale, devine un suport major în
înþelegerea ºi practicarea unor norme.
.
Exemplificãrile cerute de utilizarea OUG 45/2003 în aplicarea prevederilor altor act
e
normative (ca de exemplu: plierea angajamentului legal ºi a celorlalte faze de exe
cuþie a
bugetelor, pe procedurile de acordare la nivel local a asistenþei sociale) aduc un
necesar
echilibru între practicieni ºi cei ce monitorizeazã implementarea acestor normative.
.
Detalierea în algoritmi a procedurilor de echilibrare a bugetelor locale precizate
în OUG
45/2003, eliminã tradiþionalele suspiciuni de intervenþionism subiectiv ºi promoveazã
încrederea în aplicarea unitarã a legii.
.
Solidarizarea autoritãþilor administraþiei publice locale ºi a funcþionarilor publici cu
asociaþiile profesionale este susþinutã mai inspirat, printr-un manual de utilizare a
OUG 45/2003, realizat de experþi din propriile rânduri.
Autorii ghidului nu au intenþionat sã se substituie instrucþiunilor ºi precizãrilor organe
lor emitente,
ci sã scoatã în evidenþã noutãþile acestei reglementãri, în unele cazuri prin exemple pract
În utilizarea ghidului se va þine seama de precizãrile legislative existente precum ºi d
e cele
emise ulterior apariþiei ghidului.
Prezenta lucrare se adreseazã aleºilor locali, funcþionarilor publici din departamente
le de
specialitate, în special directorilor financiari la nivel de judeþ, municipiu, oraº, c
omunã
pentru a facilita îndrumarea autoritãþilor publice locale în înþelegerea ºi aplicarea
prevederilor acestei ordonanþe.
Autonomia localã dã dreptul gestionãrii treburilor publice ºi a resurselor de care dispu
n
unitãþile administrativ-teritoriale, sub propria responsabilitate a autoritãþilor admini
straþiei
publice locale ºi sporeºte rolul bugetelor locale.
Bugetul este nu numai un document financiar ci reprezintã un important instrument
managerial, care, în expresie financiarã, asigurã dimensionarea obiectivelor, cheltuie
lilor,
acþiunilor ce pot fi finanþate din veniturile preconizate a se realiza, dar ºi evaluar
ea
rezultatelor ºi eficienþei economice a acestora.
Astfel strategia fundamentalã, planificarea, realizarea ºi controlul acþiunilor admini
straþiei
publice locale se regãsesc în bugetul unitãþii administrativ-teritoriale, care reprezintã
bugetul local în cazul comunelor, oraºelor ºi municipiilor ºi bugetul judeþean în cazul
judeþelor.
În practicã, managementul prin bugete se concretizeazã în:
* fundamentarea, elaborarea ºi aprobarea bugetului;
* executarea ºi monitorizarea bugetului;
* controlul bugetului
Creºterea autonomiei financiare, în contextul reformei administraþiei publice locale a
determinat abordarea prin Ordonanþa de Urgenþã nr. 45/2003 privind finanþele publice
locale, într-o manierã mai clarã ºi transparentã a descentralizãrii financiare.
Ordonanþa de urgenþã privind finanþele publice locale, nr. 45/2003 publicatã în Monitorul
Oficial al României, partea I, nr. 431/19 iunie 2003, stabileºte principiile, cadrul
general ºi
procedurile privind formarea, administrarea, angajarea ºi utilizarea fondurilor pu
blice
locale, dar ºi responsabilitãþile, competenþele ºi rãspunderile autoritãþilor administraþie
publice locale ºi ale instituþiilor publice implicate în domeniul finanþelor publice loc
ale.
Principalele reglementãri fac referire la:
* Principii ºi reguli bugetare (art. 7-14);
* Competenþe ºi responsabilitãþi în procesul bugetar (art.15-20);
* Proceduri privind elaborarea bugetelor (art. 21-32);
* Calendarul bugetar (art.33 36);
* Prevederi privind investiþiile publice locale (art.37-44);
* Execuþia bugetarã (art.45-56);
* Prevederi referitoare la împrumuturi (art.57-62);
* Finanþarea instituþiilor publice (art.62-69);
* Sancþiuni (art.70-72);
În art. 2 din Ordonanþã sunt definiþi temenii ºi expresiile folosite pe parcursul acestei
reglementãri.
Ca noutãþi majore, faþã de reglementãrile Legii finanþelor publice locale nr.189/1998, se
pot aminti:
* Elaborarea, aprobarea, execuþia ºi raportarea bugetelor locale ale unitãþilor
administrativ-teritoriale ºi ale instituþiilor publice locale se realizeazã separat de
bugetul
împrumuturilor interne ºi externe, precum ºi de bugetul fondurilor nerambursabile;
* Constituirea unui buget general la nivelul unitãþii administrativ-teritoriale care
cuprinde
bugetele locale, bugetele instituþiilor publice finanþate integral sau parþial din bug
etul local,
sau integral din venituri proprii, bugetul împrumuturilor externe ºi interne, bugetu
l
fondurilor nerambursabile precum ºi celelalte venituri ºi cheltuieli evidenþiate în afar
a
bugetului local.
* Asigurarea finanþãrii acþiunilor trecute, ca urmare a descentralizãrii, în administrarea
autoritãþilor administraþiei publice locale se face distinct pentru primul an de trans
fer al noi
responsabilitãþi, iar în anii urmãtori prin cuprinderea surselor de finanþare în ansamblu
sumelor necesare finanþãrii responsabilitãþilor transferate în anii anteriori.
* Separarea rãspunderilor persoanelor care angajeazã, ordonanþeazã ºi lichideazã
cheltuielile ºi care, potrivit noii reglementãri, revin ordonatorului de credite, de
cele ale
persoanelor care efectueazã plata cheltuielilor, respectiv personalul financiar co
ntabil
denumit generic în ordonanþã contabil .
* S-au stabilit noi criterii de repartizare, pe unitãþi administrativ-teritoriale, a
sumelor
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, pentru echilibrarea bugetelo
r locale.
* Se permite, ca execuþia de casã sã se realizeze ºi prin societãþi comerciale bancare
pentru derularea împrumuturilor interne ºi externe angajate de autoritãþile administraþiei
publice locale ºi a fondurilor externe nerambursabile.
* Disponibilitãþile fondului de rulment sunt purtãtoare de dobândã ºi se pãstreazã întrun
cont distinct deschis la unitãþile teritoriale ale trezoreriei statului, în afara buge
tului
local.
PRINCIPII BUGETARE PREVÃZUTE DE OUG NR.
45/2003
Întocmirea, aprobarea, executarea ºi controlul bugetului local are la bazã ºi trebuie sã

respecte principiile:
.
Universalitãþii (art. 7) potrivit cãruia veniturile ºi cheltuielile sunt incluse în buget
ca
sume brute, iar veniturile nu pot fi afectate direct pentru anumite cheltuieli c
u
excepþia celor provenite din donaþii ºi sponsorizãri.
Deºi excepþia prevãzutã de Ordonanþa este numai pentru veniturile provenite din donaþii ºi
sponsorizãri care în mod obligatoriu trebuie sã fie alocate cheltuielilor (destinaþiilor
)
precizate de donator sau sponsor existã totuºi ºi alte venituri care sunt afectate uno
r
anumite categorii de cheltuieli. Facem referire aici la sumele defalcate din une
le venituri
ale bugetului de stat care sunt transferate bugetelor locale ºi cãrora prin preveder
ile legii
bugetului de stat li se stabilesc destinaþii precise.
Exemplu:
-Sumele defalcate din TVA pentru subvenþionarea energiei termice livrate
populaþiei, în sistem centralizat;
-Sumele defalcate din TVA pentru plata drepturilor salariale ale personalului di
n
învãþãmântul preuniversitar;
.
Publicitãþii (art. 8) potrivit cãruia procesul bugetar este transparent.
Întregul proces bugetar al unei administraþii publice locale trebuie sã fie deschis ºi
transparent. Aceste deziderate se realizeazã cel puþin prin:
.
Publicarea în presa localã sau afiºarea la sediul autoritãþii administraþiei publice
respective a proiectului bugetului local ºi al contului anual de execuþie
bugetarã;
.
Prezentarea contului anual de execuþie a bugetului local în ºedinþã publicã;
.
Dezbaterea publicã a proiectului de buget local este una din principalele
metode prin care cetãþenii pot fi implicaþi în procesul de elaborare a proiectului
de buget local.
dezbatere publicã este o întâlnire deschisã tuturor cetãþenilor comunitãþii

care doresc sã participe;
întâlnirea trebuie anunþatã înainte într-o manierã potrivitã;
sã aibã un scop clar despre ce se doreºte sã se realizeze;
trebuie organizatã într-un spaþiu potrivit;
sã se urmãreascã rezultatele ºi impactul întâlnirii;
sã fie flexibilã pentru realizarea schimbului de informaþii dintre administraþia
localã ºi cetãþeni;
sã se realizeze un schimb activ de idei.
Pentru realizarea dezbaterilor publice propunem o procedura ºi un calendar prezent
ate în
capitolul EXEMPLE PRACTICE.
.
Unitãþii (art. 9) pentru monitorizarea fondurilor publice veniturile ºi cheltuielile s
e
înscriu într-un singur document.
.
Unitãþii monetare (art. 10) veniturile, cheltuielile, precum ºi toate operaþiunile
bugetare se exprimã în moneda naþionalã.
.
Anualitãþii (art. 11) veniturile ºi cheltuielile se aprobã pe o perioada de 1 an care
corespunde ºi cu exerciþiul bugetar, respectiv 1 ianuarie 31 decembrie.
.
Specializãrii bugetare (art. 12) Veniturile ºi cheltuielile se înscriu ºi se aprobã în
buget pe surse de provenienþã, iar cheltuielile grupate dupã natura economicã ºi
destinaþia acestora.
Numãrul mare al impozitelor locale, taxelor locale ºi altor venituri locale, precum ºi
marea
diversitate a acþiunilor, activitãþilor, respectiv a destinaþiei cheltuielilor au fãcut ne
cesarã
elaborarea unor reglementãri pentru gruparea ºi codificarea resurselor ºi cheltuielilo
r sub
forma Clasificaþiei bugetare .
Veniturile ºi cheltuielile publice locale se grupeazã conform clasificaþiei indicatori
lor privind
finanþele publice elaboratã de Ministerul Finanþelor Publice.
Actuala clasificaþie bugetarã cuprinde:
.
la venituri capitole ºi subcapitole;
.
la cheltuieli pãrþi, capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate ºi paragrafe.
Clasificaþia bugetarã a cheltuielilor se compune din douã pãrþi distincte:
a) Clasificaþia funcþionalã a cheltuielilor pe pãrþi, capitole ºi subcapitole;
b) Clasificaþia economicã a cheltuielilor pe articole ºi alineate ºi paragrafe.
CHELTUIELI
Curente Capital
Materiale ºi
servicii
Personal Subvenþii Transferuri
.
Echilibrului (art. 13) principiu propriu bugetelor colectivitãþii locale ºi asigurã
viabilitatea bugetului impunând ca veniturile preconizate a se încasa sã acopere
integral cheltuielile propuse a se realiza, deci nu permite aprobarea bugetelor
locale
cu deficit.
Deºi se vorbeºte de echilibru, nu este interzisã aprobarea unui buget cu excedent.
COMPETENÞE ªI RESPONSABILITÃÞI ÎN PROCESUL
BUGETAR LOCAL 45/2003
În procesul bugetar local sunt implicaþi: ordonatorii de credite, consiliul local sa

u consiliul
judeþean, funcþionarii din departamentele financiar-contabile, dar ºi cei din celelalt
e
departamente ale autoritãþilor administraþiei publice locale, din instituþii publice loc
ale ºi din
alte instituþii publice de nivel naþional.
Ordonatorii de credite sunt grupaþi în trei categorii (art. 17), respectiv ordonator
i principali,
ordonatori secundari ºi ordonatori terþiari.
Ordonatorii principali de credite sunt primarii pentru bugetele comunelor, oraºelo
r,
municipiilor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti ºi preºedinþii consiliilor judeþene pent
u
bugetele judeþelor.
Aceºtia pot delega calitatea de ordonator principal de credite înlocuitorilor de dre
pt sau
altor persoane împuternicite în acest sens, dar prin actul de delegare trebuie sã prec
izeze
obligatoriu condiþiile ºi limitele delegãrii.
Ordonatorii secundari ºi terþiari de credite sunt conducãtorii instituþiilor sau servici
ilor
publice cu personalitate juridicã care se finanþeazã din venituri proprii sau cãrora li
se aloca
fonduri din bugetele locale.
Responsabilitãþile ºi competenþele ordonatorilor principali de
credite
În procesul bugetar, ordonatorii principali de credite au urmãtoarele competenþe ºi
responsabilitãþi:
Elaborarea bugetului
.
Elaboreazã împreunã cu personalul de specialitate proiectul bugetului local (art.
16, art. 34);
.
Întocmesc programul de investiþii publice al unitãþii administrativ-teritoriale ºi-l
prezintã ca anexã la bugetul local iniþial sau rectificat (art. 37).
.
Depun la direcþiile generale ale finanþelor publice, pânã la 1 iulie, proiectul
bugetului local echilibrat, însoþit de anexe, pentru anul bugetar urmãtor;
.
Publicã, în presa localã sau afiºeazã la sediul unitãþii administrativ-teritoriale
proiectul bugetului local, în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul
Oficial al României a legii bugetului de stat;
.
Supun aprobãrii consiliului local sau judeþean, dupã caz, în termen de 5 zile de
la expirarea termenului de depunere a contestaþiilor de cãtre cetãþeni proiectul
bugetului local însoþit de raportul de prezentare al acestuia ºi de contestaþiile
depuse de cãtre cetãþeni;
.
Avizeazã bugetele instituþiilor publice finanþate integral din venituri proprii (art.
15.1c) Execuþia bugetului
.
Organizeazã, urmãresc ºi verificã încasarea, prin compartimentele proprii de
specialitate, a veniturilor provenite din impozit, taxe ºi alte venituri locale (a
rt.
16);
.
Urmãresc ºi raporteazã execuþia bugetului
o
Repartizeazã pe trimestre veniturile ºi cheltuielile în funcþie de termenele
legale de încasare a veniturilor ºi de perioada în care se impune a fi efectuatã
cheltuiala (art. 46);
o
Deschid credite bugetare, în limita sumelor aprobate pe destinaþiile
specificate în buget pentru bugetul propriu ºi pentru bugetul celorlalte instituþii
sau servicii publice efectuate din bugetul local (art. 47);
o
Angajeazã, lichideazã ºi ordonanþeazã cheltuielile în limita creditelor bugetare
aprobate ºi veniturile bugetare posibile de încasat (art. 19);
o
Propun ºi urmãresc modul de prestare a serviciilor publice de interes local
având în vedere eficientizarea acestora în beneficiul colectivitãþii locale (art.
16)
o
Propun consiliului local modul de administrare a domeniului public ºi privat al
unitãþii administrativ teritoriale, rãspund de integritatea bunurilor aflate în
proprietate ºi de organizare ºi þinerea la zi a evidenþei patrimoniului (art. 16 ºi
19);
o
Administrarea eficientã a fondurilor publice locale (art. 16);
o
Stabilirea opþiunilor ºi prioritãþilor în aprobarea ºi efectuarea cheltuielilor
publice locale (art.16).
o
Organizarea ºi þinerea la zi a contabilitãþii ºi prezentarea la termen a situaþiilor
financiare asupra patrimoniului aflat în administrare ºi a execuþiei bugetare
(art. 19).
o
Organizarea evidenþei programelor inclusiv a indicatorilor aferenþi acestora,
precum ºi a sistemului de monitorizare a programului de achiziþii publice ºi a
programului de investiþii (art. 19).
o
Analizeazã modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetul
local ºi prin bugetele instituþiilor publice (art. 18).
o
Asigurã ºi organizeazã controlul financiar preventiv propriu ºi auditul public
intern care se executã asupra tuturor operatorilor care afecteazã fondurile
publice ºi/sau patrimoniu public ºi privat al unitãþii administrativ-teritoriale.
o
Propun contractarea directã sau garantarea de împrumuturi interne sau
externe pe termen scurt, mediu sau lung ºi urmãresc achitarea la scadenþã a
obligaþiilor de platã rezultate din acestea (art. 16).
o
Propun consiliului local rectificarea bugetului local ºi a celorlalte bugete, dupã
apariþia legii de rectificare a bugetului de stat sau la propunerea
fundamentalã a sa (art. 16).
o
Elaboreazã, propun modificarea ºi urmãresc realizarea programelor de
dezvoltare în perspectivã a unitãþii administrativ-teritoriale (art. 16).
o
Propun consiliului local sau judeþean, dupã caz, instituirea de taxe speciale
pentru crearea ºi funcþionarea unor servicii publice locale în interesul
persoanelor fizice ºi juridice, dar ºi regulamentul privind instituirea ºi folosirea
acestor taxe (art. 26).
o
Propun consiliului local sau consiliului judeþean, dupã caz, utilizarea fondului
de rezervã aprobat în bugetul local (art. 32)
o
Transmit bugetul local sau judeþean aprobat, direcþiilor generale ale finanþelor
publice, în termen de 5 zile de la aprobarea de cãtre consiliile locale (art. 35).
o
În situaþia în care legea bugetului de stat nu a fost adoptatã cu 3 zile înainte
de expirarea exerciþiului bugetar ºi se aplicã în continuare bugetul anului
precedent solicitã ºi fundamenteazã cererea privind acordarea de sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ºi transferuri consolidabile
peste limita de 1/12 din prevederile anului precedent ºi o înainteazã direcþiei
generale a finanþelor publice, (art. 36).
o
Încheie, în limitele mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat,
convenþiile sau contractele de asociere sau colaborare pentru realizarea unor
lucrãri sau servicii publice (art. 31 (1)).
o
Urmãresc întocmirea documentaþiilor tehnico-economice ale obiectivelor de
investiþii noi a cãror finanþare se asigurã parþial sau integral din bugetul local
sau din bugetul de împrumuturi ºi le supune aprobãrii consiliului local sau
judeþean, dupã caz (art. 40).
.
Aprobã documentaþiile tehnico-economice pentru investiþiile destinate prevenirii
sau înlãturãrii efectelor produse de acþiuni accidentale ºi calamitãþi naturale care
sunt elaborate ºi avizate potrivit prevederilor legale (art. 40)
o
Aprobã notele de fundamentare privind necesitatea ºi oportunitatea
cheltuielilor de investiþii cuprinse în poziþia globalã «alte cheltuieli de
investiþii» (art. 40).
o
Actualizeazã în funcþie de evoluþia indicelor de preþuri, pe propria rãspundere
ºi aprobã valoarea fiecãrui obiectiv de investiþii noi sau în continuare,
indiferent de sursa de finanþare, ori de competenþa de aprobare a acestora
(art. 40).
o
Stabilesc prioritãþile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în
programul de investiþii în limita fondurilor înscrise în proiectul de buget cu
aceastã destinaþie (art. 41).
o
Asigurã ºi rãspund de realizarea obiectivelor de investiþii în cadrul duratelor
de execuþie aprobate, precum ºi de utilizare eficientã a fondurilor alocate
investiþiilor (art. 41 ºi art. 44).
o
Propun pânã la 31 octombrie, consiliilor locale sau judeþene, dupã caz,
aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de
investiþii, în situaþia în care din motive obiective implementarea unui proiect
de investiþii nu se poate realiza potrivit proiecþiei bugetare (art. 44).
o
Propun consiliului local sau judeþean, dupã caz, în mod justificat, aprobarea
virãrilor de credite bugetare de la un capitol la alt capitol bugetar sau de la un
program la alt program înainte de efectuarea cheltuielilor (art. 45) .
o
Aprobã virãrile de credite bugetare pentru bugetul propriu ºi bugetele
instituþiilor ºi serviciilor publice subordonate, în cadrul aceluiaºi capitol
bugetar, inclusiv între programele aceluiaºi capitol care nu contravin
dispoziþiile ordonanþei, legii bugetului de stat sau legii de rectificare a
bugetului de stat (art. 45).
o
Propun ºi transmit direcþiei generale a finanþelor publice, eºalonarea plãþilor
pe zile a salariilor atât pentru personalul din aparatul propriu cât ºi pentru cei
din instituþiile ºi serviciile publice subordonate (art. 51).
o
Analizeazã lunar necesitatea menþinerii unor credite bugetare pentru care
sarcinile au fost desfiinþate sau amânate, în baza unor dispoziþii legale sau
din alte cauze ºi propune consiliului local sau judeþean, dupã caz, anularea
acestor credite bugetare (art. 52).
o
Trimestrial ºi anual, întocmesc situaþii financiare asupra execuþiei bugetare ºi
le transmit direcþiei generale a finanþelor publice, anual le supun aprobãrii
consiliului local sau judeþean, dupã caz (art. 53).
o
Au obligaþia sã întocmeascã ºi sã anexeze la situaþiile financiare anuale
rapoarte anuale de performanþã în care se prezintã pe fiecare program,
obiectivele, rezultatele preconizate ºi cele obþinute, indicatorii ºi costurile
asociate la care se adaugã ºi situaþii privind angajamentele legale (art. 53).
o
Întocmesc ºi prezintã pânã la 31 mai spre aprobare consiliului local sau
judeþean, dupã caz, conturile anuale de execuþie a bugetului local, bugetele
instituþiilor finanþate parþial din bugetul local, bugetele instituþiilor finanþate din
venituri proprii, bugetul împrumuturilor interne ºi externe, bugetul fondurilor
nerambursabile (art. 53).
o
Determinã ºi propun spre aprobarea consiliului local sau judeþean,
comisionul de risc care se aplicã asupra valorii împrumutului garantat de
autoritatea localã (art. 60).
Responsabilitãþile Consiliilor locale, judeþene ºi Consiliului
General al Municipiului Bucureºti
În procesul bugetar consiliile enumerate mai sus au urmãtoarele competenþe ºi
responsabilitãþi:
.
Consiliile judeþene ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, în condiþiile legii, în
termen de 5 zile de la comunicare, repartizeazã pe unitãþi administrativ-teritoriale,
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ºi transferurile
consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat, în vederea definitivãrii
proiectelor bugetelor locale de cãtre ordonatorii principali de credite art. 35 (2
).
.
Aprobã (art. 15(1)):
bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe ºi interne ºi bugetele fondurilor

externe nerambursabile;
bugetele instituþiilor publice, finanþate integral sau parþial din bugetele locale, în
funcþie de subordonarea acestora;
bugetele instituþiilor publice, finanþate integral din venituri proprii, inclusiv
rectificarea acestora, cu avizul conform al ordonatorului principal de credite.
.
În termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de
buget local, se pronunþã asupra contestaþiilor ºi adoptã proiectul bugetului local,
însoþit de raportul primarului, al preºedintelui consiliului judeþean sau al primarului
general al municipiului Bucureºti ºi de contestaþiile depuse de locuitori în termenul
legal de 15 zile de la data publicãrii sau afiºãrii, se pronunþã asupra contestaþiilor ºi
adoptã proiectul bugetului local, dupã ce acesta a fost votat pe capitole,
subcapitole, titluri, articole, precum ºi alineate, dupã caz, ºi pe anexe. Proiectele
se
aprobã în maximum 45 de zile de la data publicãrii legii bugetului de stat în
Monitorul Oficial al României, Partea I art. 35 (4), (5) ºi (6).
.
Aprobã rectificarea bugetelor enumerate mai sus, în termen de 30 de zile de la data
intrãrii în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum ºi ca urmare a
unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite art. 15 (2).
.
Aprobã programele întocmite de ordonatorul principal de credite în scopul
finanþãrii unor acþiuni (art. 22 (6)).
.
Aprobã cheltuielile pentru investiþiile finanþate din fonduri publice locale cuprinse în
proiectele de buget, în baza programului de investiþii publice al fiecãrei unitãþi
administrativ-teritoriale, care se prezintã ca anexã la bugetul iniþial ºi, respectiv,
rectificat art. 37 .
.
Aprobã documentaþiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiþii noi, a cãror
finanþare se asigurã integral sau în completare din bugetele locale, precum ºi ale
celor finanþate din împrumuturi interne ºi externe, contractate direct sau garantate
de autoritãþile administraþiei publice locale art. 40 (1).
.
Aprobã, pânã la 31 octombrie, redistribuirea fondurilor între proiectele înscrise în
programul de investiþii la propunerea ordonatorilor principali de credite ai buget
elor
locale art. 44 (1).
.
Aprobã virãrile de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaþiei
bugetare ºi de la un program la altul, pe baza justificãrilor corespunzãtoare ale
ordonatorilor principali de credite art. 45 (4).
.
Aprobã modificãrile intervenite în bugetele proprii ºi, respectiv, ale instituþiilor
publice subordonate, în situaþiile în care, pe baza dispoziþiilor legale, au loc treceri
de instituþii, acþiuni sau sarcini în finanþarea autoritãþilor administraþiei publice local
prin modificarea volumul ºi structurii bugetului de stat, fãrã afectarea echilibrului
bugetar art. 48 (1) ºi (2).
.
Aprobã la propunerea motivatã a ordonatorului principal de credite anularea
creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite, în condiþiile nejustificãri
i
menþinerii creditelor, sumele respective urmând sã majoreze fondul de rezervã.
.
Aprobã la propunerea ordonatorului principal de credite utilizarea fondului de
rezervã bugetarã, în cotã de pânã la 5% din totalul cheltuielilor pentru finanþarea
unor cheltuieli urgente sau neprevãzute apãrute în cursul exerciþiului bugetar,
pentru înlãturarea efectelor unor calamitãþi naturale, precum ºi pentru acordarea
unor ajutoare cãtre unitãþile administrativ-teritoriale în situaþii de extremã dificultate
art. 32 (1).
.
Aprobã majorarea fondul de rezervã bugetarã din disponibilitãþile de credite
bugetare care nu mai sunt necesare pânã la sfârºitul anului art. 32 (2).
.
Aprobã la propunerea ordonatorului principal de credite contractarea sau
garantarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu ºi lung,
pentru realizarea de investiþii publice de interes local, precum ºi pentru refinanþare
a
datoriei publice locale art. 57(1).
.
Aprobã nivelul comisionului de risc determinat de ordonatorul principal de credite
,
comision care se aplicã asupra valorii împrumutului garantat art. 60 (4).
.
Pot hotãrî ca excedentele rezultate din execuþia bugetelor instituþiilor publice
subordonate, finanþate integral din venituri proprii, sã se preia ca venit la bugetu
l
local, dupã deducerea sumelor încasate anticipat ºi a obligaþiilor de platã art. 66
(3).
.
Pot aproba împrumuturi fãrã dobândã din bugetul local, pe bazã de convenþie, unor
instituþii ºi servicii publice sau a unor activitãþi finanþate integral din venituri propr
ii
înfiinþate în subordine unor ordonatori principali de credite, când acestea nu dispun
la înfiinþare de fonduri suficiente, pe baza unor documentaþii temeinic fundamentate
art. 68 (1).
.
Aprobã impozitele ºi taxele locale în limitele ºi în condiþiile legii (art. 23 ).
.
Aprobã anual impozitele ºi taxele speciale pentru funcþionarea unor servicii publice
locale, create în interesul persoanelor fizice ºi juridice art. 26 (1),
.
Aprobã regulamentul privind stabilirea condiþiilor ºi sectoarelor de activitate în care
se pot institui taxele speciale, modul de organizare ºi funcþionare a serviciilor
publice pentru care se propun taxele respective, modalitãþile de consultare ºi de
obþinere a acordului persoanelor fizice ºi juridice beneficiare ale serviciilor
respective (art. 26 (3)).
.
Delibereazã asupra contestaþiilor care s-au primit în termen de 15 zile de la data
afiºãrii sau publicãrii taxelor speciale art. 26 (5).
.
Aprobã contul de execuþie al taxelor speciale care se întocmeºte distinct de contul
de execuþie al bugetului local.
.
Hotãrãºte asupra participãrii cu capital sau cu bunuri, în numele ºi în interesul
colectivitãþilor locale pe care le reprezintã, la constituirea de societãþi comerciale
sau la înfiinþarea unor servicii de interes public local ori judeþean în condiþiile legii
art. 31 (2).
.
Hotãrãsc cooperarea, înfrãþirea, precum ºi din aderarea la asociaþii interne ºi
internaþionale ale autoritãþilor administraþiei publice locale art. 31 (4).
.
Aprobã situaþiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea (rapoarte anuale de
performanþã fiecare program care sã prezinte obiectivele, rezultatele preconizate ºi
cele obþinute, indicatorii ºi costurile asociate, precum ºi situaþii privind
angajamentele legale) art. 53 (3) ºi (4).
.
Aprobã utilizarea fondului de rulment ºi contul de execuþie al acestuia care se
întocmeºte distinct de executia bugetului local.
.
Pot aproba înfiinþarea de activitãþi integral finanþate din venituri proprii pe lângã
unele instituþii publice, finanþate integral din bugetul local, stabilind totodatã
domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul
de
organizare ºi funcþionare a acestor activitãþi art. 67 (1).
.
Hotãrãsc asupra excedentelor rezultate din execuþia bugetelor de venituri ºi
cheltuieli ale activitãþilor finanþate integral din venituri proprii ca acestea sã se
reporteze în anul urmãtor cu aceeaºi destinaþie sau se fie preluate ca venit la
bugetul local art. 67 (4).
.
Aprobã, pânã la data de 31 mai a anului urmãtor, conturile anuale de execuþie a
bugetelor locale, bugetelor instituþiilor publice finanþate integral din venituri pr
oprii,
bugetelor împrumuturilor externe ºi interne, bugetelor fondurilor externe
nerambursabile art. 53 (1).
.
Aprobã contul de execuþie al fondului de rulment constituit la nivelul fiecãrei unitãþi
administrativ-teritoriale art. 76.
PROCEDURI PRIVIND ELABORAREA BUGETULUI
Fiind o parte a bugetului public naþional, activitatea bugetarã la nivel local face
parte
integrantã din activitatea bugetarã la nivel naþional.
Astfel activitatea bugetarã la nivel local parcurge urmãtoarele etape:
1.
Elaborarea proiectului de buget (art. 21-34)
.
Cuprinde activitatea de fundamentare ºi determinare a veniturilor posibil de
încasat pentru finanþarea cheltuielilor necesare a se realiza în vederea oferirii
serviciilor publice locale ce intrã în competenþa autoritãþilor administraþiei publice
locale.
2.
Aprobarea bugetului (art. 22, 35, 34-42, 37, 38, 39, 41-42)
.
Presupune analizarea, dezbaterea ºi aprobarea bugetului local de cãtre
autoritãþile deliberative ale administraþiei publice locale, respectiv consiliile loca
le
pentru bugetele comunelor, oraºelor ºi municipiilor ºi consiliile judeþene pentru
bugetele proprii ale judeþelor.
3.
Execuþia bugetului (art. 22, 25, 34, 36-56)
.
Constã în derularea efectivã bugetului local, respectiv aceasta realizându-se prin
încasarea veniturilor ºi prin angajarea ºi efectuarea cheltuielilor planificate.
Aceastã etapã este cea mai importantã având în vedere cã reprezintã transpunerea în
plan concret a previziunilor realizate în prima faza bugetarã, asigurându-se astfel
finanþarea activitãþilor ºi funcþionarea instituþiilor publice la nivel local.
4.
Încheierea execuþiei bugetare (art. 53, 56)
.
Încheierea exerciþiului bugetar se concretizeazã în întocmirea unei dãri de seamã
complexe care reflectã modul de realizare a veniturilor ºi de efectuare a
cheltuielilor în anul bugetar expirat.
5.
Controlului execuþiei bugetare (art. 20 ºi 62)
.
Se realizeazã atât pe parcursul execuþiei bugetare prin auditul propriu organizat
de cãtre fiecare autoritate publicã localã, dar ºi dupã închiderea execuþiei
bugetare de cãtre organele abilitate prin lege.
6.
Aprobarea execuþiei bugetare (art. 53).
.
Se realizeazã prin prezentarea ºi aprobarea contului de execuþie bugetarã în
ºedinþa publicã a consiliului local.
Ordonatorii
principali de
credite
FUNDAMENTARE ªI
ELABORARE
Consiliul APROBARE
Local
Ordonatorii de EXECUÞIE
credite
ÎNCHEIEREA
EXECUÞIEI
Ordonatorii de
credite
CONTROL
Ordonatori,
audit, cetãþeni,
alte organe
abilitate
APROBAREA
Consiliul EXECUÞIEI
Local
Fazele bugetului local ºi organele competente sã le realizeze
Ghid de utilizare a OUG 45/2003 privind finanþele publice locale 21
FUNDAMENTAREA BUGETULUI LOCAL
Elaborarea bugetului nu reprezintã numai întocmirea unui document financiar, ci este

etapa în care se determinã legãtura dintre mobilizarea fondurilor ºi atingerea scopurilo
r ºi
obiectivelor propuse impunând realizarea, de cãtre autoritãþile administraþiei publice
locale, a unor ample ºi complexe analize asupra ceea ce a fost ºi a ceea ce urmeazã sã
se întâmple.
În aceastã etapã sunt evaluate serviciile publice oferite comunitãþii, se analizeazã ºi se
previzioneazã posibilele schimbãri, atât în domeniul resurselor financiare cât ºi al
serviciilor ce trebuiesc oferite, se stabilesc prioritãþile ºi se planificã veniturile p
osibile a se
încasa ºi cheltuielile ce pot fi finanþate în exerciþiul bugetar respectiv.
La elaborarea proiectelor de buget, ordonatorii de credite trebuie sã aibã în vedere (
art.
21):
.
Prognozele principalilor indicatori macroeconomici ºi sociali, elaborate de organe
le
abilitate ºi care privesc anul pentru care se întocmeºte bugetul, dar ºi previziunile
pe urmãtorii 3 ani;
.
Politicile bugetare ºi fiscale atât la nivel central cât ºi la nivel local;
.
Prevederile angajamentelor multianuale, ale memorandumurilor de finanþare, ale
acordurilor de împrumut sau garantare, încheiate, precum ºi a celorlalte acorduri
sau angajamente semnate ºi aprobate.
.
Prioritizarea cheltuielilor datã de necesitatea, oportunitatea, eficienþa ºi eficacita
tea
finanþãrii serviciilor, acþiunilor, activitãþilor sau programelor propuse.
.
Propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite care la rândul lo
r
trebuie sã þinã cont de elemente enumerate anterior.
Pentru fundamentarea bugetului local se recomandã sã se parcurgã umãtoarele etape:
.
adoptarea la nivel local a unei politici bugetare;
.
stabilirea unui calendar pentru elaborarea bugetului;
.
implicarea tuturor compartimentelor autoritãþii administrativ teritoriale sau instit
uþiilor
ºi
serviciilor publice locale în elaborarea bugetului ºi instruirea persoanelor
implicate în acest proces;
.
fundamentarea ºi planificarea resurselor financiare;
.
fundamentarea ºi planificarea cheltuielilor;
Adoptarea unei politici bugetare

La art. 21 se prevede cã în elaborarea bugetului trebuie sã se aibã în vedere ºi politica
fiscalã ºi bugetarã localã, fãrã a se menþiona însã dacã se impune adoptarea acesteia.
Totuºi, având în vedere creºterea competenþelor ºi responsabilitãþilor organelor
deliberative ºi a celor executive ale administraþiei publice locale, se impune adopt
area
unei strategii financiare, bugetare care sã creeze ºi sã menþinã o viziune de ansamblu
asupra întregii activitãþi care de fapt se reflectã în activitatea financiarã.
O astfel de strategie prin care autoritãþile administraþiei publice locale îºi definesc
managementul financiar poate fi elaboratã de cãtre ordonatorul principal de credite ºi
aprobatã de consiliul local sau judeþean, dupã caz, sub forma unei politici bugetare.
Se recomandã ca declaraþia de politicã bugetarã sã fie prezentatã sub formã scrisã, sã
acopere toate domeniile managementului financiar, sã fie clarã, coerentã ºi uºor de
înþeles.
La elaborarea politicii financiare trebuie avutã în vedere legislaþia, nivelul de dezv
oltare
localã, suportabilitatea fiscalã de cãtre contribuabili, politica de dezvoltare region
alã ºi
naþionalã ºi pot participa:
-consilierii locali sau judeþeni;
-cetãþenii, mediul de afaceri, societatea civilã;
-mass-media;
-departamentele de specialitate ale autoritãþilor administraþiei publice locale;
Declaraþia de politicã bugetarã trebuie sã facã referire la urmãtoarele domenii:
· politica de impozitare ºi de venituri,
· bugetul operaþional (de funcþionare)
· rezerve financiare,
· programul de investiþii,
· gestionarea lichiditãþilor,
· administrarea domeniului public ºi privat al unitãþii administrativ teritoriale,
· angajarea de împrumuturi,
· contabilitate,
· expertizã,
· raporturi financiare,
· achiziþii, etc.
În capitolul EXEMPLE PRACTICE prezentãm o serie de exemple de politici bugetare.
VENITURILE BUGETULUI LOCAL ªI
FUNDAMENTAREA ACESTORA
Potrivit principiului autonomiei locale prevãzut de Legea administraþiei publice loc

ale nr.
215/2001, unitãþile administrativ teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care
autoritãþile
administraþiei publice locale le gestioneazã, potrivit atribuþiilor ce le revin în condiþi
ile legii.
Aceste resurse financiare trebuie sã fie proporþionale cu competenþele ºi cu
responsabilitãþile ce revin autoritãþilor administraþiei publice locale.
Pornind de la acest principiu, în art. 5 din OUG nr. 45/2003 sunt prevãzute categori
ile de
venituri ale bugetelor locale:
.
Venituri proprii provenite din:
.
impozite, taxe, contribuþii, vãrsãminte, alte venituri locale stabilite prin lege;
.
Cota defalcatã din impozitul pe venit ce revine unitãþilor administrativ-teritoriale în
conformitate cu prevederile legale.
Potrivit clasificaþiei bugetare veniturile proprii se clasificã astfel:
.
Venituri curente fiscale din care:
-impozite directe (ex.: impozitul pe clãdiri, pe teren, taxe asupra mijloacelor de
transport datorate de persoane fizice sau juridice, etc);
-impozite indirecte (ex.: taxe ºi tarife pentru eliberarea licenþelor ºi autorizaþiei de
funcþionare, taxe de timbru judiciare ºi pentru activitatea notarialã, taxe
extrajudiciare, etc.).
.
Venituri curente nefiscale din care :
-vãrsãminte de la instituþii publice (ex. venituri privind circulaþia pe drumurile
publice, veniturile circumscripþiilor sanitar-veterinare, punctelor de însãmânþare
artificialã, vãrsãminte din disponibilitãþile instituþiilor publice, etc.)
-diverse venituri (ex. recuperarea cheltuielilor de judecatã, imputaþii ºi
despãgubiri, venituri din amenzi ºi din alte sancþiuni aplicate, venituri din
concesiuni ºi închirieri, etc.)
.
Venituri de capital (ex. provenite din valorificarea unor bunuri ale instituþiilor
publice,
din privatizare, din vânzarea unor bunuri aparþinând domeniului privat al unitãþii
administrativ-teritoriale.
.
Cota defalcatã din impozitul pe venit ce revine unitãþii administrativ teritoriale sta
bilitã
prin lege, de respectiv 36% la comune, oraºe, municipii, 36,5% la bugetul propriu
al
municipiului Bucureºti, 18% la bugetul sectoarelor municipiului Bucureºti ºi 10% la
bugetul propriu al judeþului (art. 28 din OUG nr. 45/2003) cote care prin legea
bugetului de stat pot fi numai majorate nu ºi diminuate cum prevedea vechea
reglementare, respectiv Legea nr. 189/1998.
Dacã prin Legea 189/1998 cotele din impozitul pe venit erau incluse în categoria pre
levãri
de la bugetul statului, prin aceastã nouã reglementare cotele din impozitul pe venit
sunt
incluse în categoria veniturilor proprii alãturi de impozite, taxe, contribuþii, vãrsãmint
e ºi
alte venituri locale.
Probabil cã aceastã clasificare s-a realizat pentru:
a se evidenþia mai uºor veniturile autoritãþilor locale care se iau în calcul la

determinarea capacitãþii de îndatorare respectiv de 20% din veniturile proprii;
includerea într-o singurã categorie a acelor venituri care pot constituii surse de
garantare a împrumuturilor contractate de cãtre unitatea administrativ teritorialã sau
de cãtre agenþii economici ºi serviciile publice din subordinea acestora.
Deºi aceastã sursã de venit este nominalizatã ca venit propriu al unitãþilor administrativ
teritoriale, ea rãmâne în continuare sursã a bugetului de stat asupra cãreia autoritãþile
administraþiei publice locale nu au competenþã de control în ceea ce priveºte stabilirea ºi
virarea sumelor datorate.
Pentru creºterea veniturilor provenite din aceastã sursã ºi pentru stimularea autoritãþilor
administraþiei publice locale urmãreascã creºterea sumelor încasate din aceste cote, se
impune modificarea reglementãrilor legale în sensul acordãrii de competenþe de control
autoritãþilor administraþiilor publice locale ºi pentru acest venit.
.
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat acordate pentru finanþarea
unor responsabilitãþi transferate autoritãþilor administraþiei publice locale, precum
ºi pentru echilibrarea bugetelor locale, sume ce sunt stabilite anual prin legea
bugetului de stat (art. 29)
Repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinat
e
echilibrãrii bugetelor locale se face pe judeþe în funcþie de urmãtoarele criterii:
a) 70% din suma în funcþie de impozitul pe venitul global mediu/cap de locuitor (pe
baza execuþiei impozitului pe venitul global din anul precedent)
b) 30% din sumã în funcþie de suprafaþa judeþului.
Din total sumã repartizatã pe judeþ, prin anexa la legea anualã de aprobare a bugetului
de
stat, 25% se alocã pentru bugetul propriu al judeþului respectiv, iar diferenþa se
repartizeazã pe localitãþi în interiorul judeþului.
Pentru repartizarea echitabilã a sumelor de echilibrare cãtre bugetele locale, au fo
st
stabilite criteriile enumerate în articol (29).
La baza acestor criterii au stat câteva elemente care influenþeazã nivelul cheltuielil
or unei
autoritãþi publice locale, respectiv;
-
populaþia unitãþii administrativ teritoriale;
-
suprafaþa unitãþii administrativ teritoriale;
-
capacitatea financiarã;
-
impozitul pe venit calculat la nivelul unitãþii administrativ-teritoriale.
De asemenea, pentru susþinerea programelor cu finanþare externã care necesitã
cofinanþare localã, s-a lãsat în competenþa consiliilor judeþene, sã stabileascã criterii
specifice de repartizare a unei cote de 15% din cota de 75% rãmasã pentru echilibrar
ea
bugetelor comunelor, oraºelor ºi municipiilor, provenite din sumele de echilibrare d
in unele
venituri ale bugetului de stat precum ºi din cota de echilibrare care se constitui
e la nivel
judeþean.
Diferenþa de 25% din sumele de echilibrare provenite din unele venituri ale bugetu
lui de
stat, precum ºi din cota de echilibrare care se constituie la nivel judeþean se alocã
bugetului propriu al judeþului.
Spre deosebire de vechea reglementare, consultarea primarilor în vederea repartizãri
i
sumelor de echilibrare a bugetelor locale, se realizeazã de o comisie constituitã la
nivelul
fiecãrui judeþ, componenþa regãsindu-se în textul articolului 29.4.
Prin aceastã reglementare se asigurã respectarea principiului prevãzut de Legea
administraþiei publice locale 215/2001, respectiv cel al consultãrii.
În capitolul EXEMPLE PRACTICE se prezintã un exemplu de repartizare a sumelor
defalcate din impozitul pe venit pentru o unitate administrativ teritoriala
.
Subvenþii de la bugetul de stat Deºi la art. 30 din OUG nr. 45/2003 aceste venituri
sunt denumite ca transferuri consolidabile pentru bugetele locale, totuºi, în
clasificaþia bugetarã, se regãsesc ca subvenþii primite de la bugetul de stat.
Enumerãm câteva categorii de astfel de subvenþii:
.
pentru investiþii finanþate parþial din împrumuturi externe la a cãror realizare
contribuie ºi Guvernul;
.
pentru finanþarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap;
.
pentru dezvoltarea sistemului energetic, etc.
.
Subvenþii primite de la alte bugete (ex. pentru susþinerea sistemului de protecþie ºi
drepturile copilului, pentru finanþarea programelor pentru ocuparea temporarã a
forþei de muncã).
În art. 5 din ordonanþã se prevede cã pentru evaluarea corectã a veniturilor la elaborarea
bugetului respectiv, fundamentarea veniturilor trebuie sã se bazeze pe constatarea
ºi
evaluarea materiei impozabile, a bazei de impozitare, evaluarea veniturilor obþinu
te din
serviciile prestate, dar ºi pe alte elemente specifice identificate de fiecare aut
oritate.
Pentru fundamentarea veniturilor provenite din taxe, impozite ºi alte venituri loc
ale ar
trebui sã se þinã seama de:
Gradul de colectare a respectivelor venituri în perioadele anterioare anului buget

ar
pentru care se fundamenteazã bugetul, realizându-se ºi o analiza a cauzelor care
au condus la nivelul respectiv de colectare.
Pot exista mai multe situaþii cum ar fi:
-grad ridicat de colectare care, la rândul sãu, poate fi determinat de o fiscalitate
scãzutã, ceea ce conduce la concluzia cã mai existã rezerve pentru suplimentarea
veniturilor;
-grad scãzut de colectare care poate însuma ori evaziune fiscalã, ori o fiscalitate
prea mare, concluzii care trebuie sã dirijeze autoritatea sã ia mãsuri de intrare în
normalitate.
Nivelul de fiscalitate la stabilirea nivelului impozitelor ºi taxelor locale trebu

ie
avute în vedere ºi obiectivele pe termen scurt, mediu ºi lung ale autoritãþilor
respective.
Important pentru stabilirea fiscalitãþii la nivelul unei localitãþi este calcularea grad
ului de
fiscalitate determinat ca raport între nivelul fiscalitãþii ºi nivelul salariilor.
Cuantificarea nivelului inflaþiei

Fundamentarea cotei din impozitul pe venit trebuie sã aibã în vedere:
o
dezvoltarea localã ºi naþionalã;
o
variaþiile nivelului impozitului pe venitul global;
o
nivelul încasãrii impozitului în anii anteriori.
FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR
Având în vedere impactul pe care serviciile oferite de municipalitate creeazã sau nu u

n
grad de satisfacþie a cerinþelor cetãþenilor, autoritãþile administraþiei publice locale tr
ie
sã fie interesate sã stabileascã în mod cât mai realist, obiectiv ºi eficient acþiunile,
obiectivele ºi serviciile ce pot fi finanþate într-un an bugetar.
De altfel ºi Ordonanþa prevede la art. 5 cã fundamentarea, dimensionarea ºi repartizarea
cheltuielilor se efectueazã în concordanþã cu atribuþiile ce revin autoritãþilor administra
publice locale, dar ºi cu prioritãþile stabilite de acestea.
La fel ca ºi în cazul veniturilor ºi în cazul fundamentãrii cheltuielilor autoritãþile
administraþiei publice locale trebuie sã aibã în vedere:
baza legalã a cheltuielilor;

destinaþia cheltuielilor;
analiza preþurilor ºi tarifelor;
analiza serviciilor oferite din punct de vedere cantitativ ºi calitativ;
previziunea asupra schimbãrilor ce vor intervenii;
elemente specifice de calcul (ex. nr personal, nr. asistaþi, nr elevi, beneficiari
ai
venitului minim garantat, salarii de bazã, etc.)
CALENDARUL BUGETAR
În articolele 33-36 din Ordonanþã se regãsesc prevederi referitoare la calendarul bugeta

r.
Calendarul bugetar are douã faze, respectiv în perioada:
-propunerilor de buget (perioada iunie - iulie a fiecãrui an);
-aprobarea bugetului local (dupã adoptarea legii bugetului de stat).
Prezentãm schematic calendarul bugetar în cele douã faze.
CALENDARUL BUGETAR
Faza -propuneri buget local
MINISTERUL FINANÞELOR
PUBLICE
DIRECÞIILE GENERALE
ALE FINANÞELOR PUBLICE
CONSILIILE
JUDEÞENE
UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIALÃ
ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE
DIRECÞIILE GENERALE ALE
FINANÞELOR PUBLICE
MINISTERUL FINANÞELOR
PUBLICE
Ordonatori
de credite ai
bugetului de
stat sau ai
altor bugete
Scrisoare cadru context macroeconomic
Metodologii de elaborare buget local
Limite sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat pentru echilibrare buget local
Limite transferuri consolidabile
Trans-
mite
limite
de
cheltu-
ieli
pentru
bugete
Pana la 1 iunie
transmite :
Scrisoare cadru context macroeconomic
Metodologii de elaborare buget local
Limite sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat pentru echilibrare buget local
Limite transferuri consolidabile
Asigurã asistenþa tehnicã de specialitate în
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat pentru echilibrarea bugetelor locale
Transferurile consolidabile
Proiectul bugetului local echilibrat pentru viitorul
an financiar
Estimãri de buget pentru urmãtorii 3 ani
Proiectul bugetului pe ansamblul judeþului
Pânã 1 iulie
elaboreazã ºi
transmite
Repartizeaz
ã
În 10 zile
(de la
primire)
repartize
azã
limitele
de
ch l il li
Transmite:
Pânã la 15 iulie
centralizeazã ºi
transmite :
30
5 zile de la expirare
termen contestaþie
DIRECÞIA GENERALÃ A
FINANÞELOR PUBLICE
CONSILIUL
JUDEÞEAN
UNITATE ADMINISTRATIV-
TERITORIALÃ
5 zile de la
publicarea legii
bugetului de stat
comunicã :
5 zile de la primirea
comunicãrii
repartizeaza:
15 zile de la
publicare legii
bugetului de stat
.Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat
.Transferuri consolidabile
Comunicã:
stat
.Asigurare asistenþã tehnicã de specialitate în
stat pentru echilibrarea bugetelor locale
.Definitiveazã proiectul bugetului local
MINISTER
FINANÞELO
PUBLICE
CALENDAR BUGETAR
FAZA APROBARE BUGET
LOCAL
5 zile de la expirare
termen contestaþie
DIRECÞIA GENERALÃ A
FINANÞELOR PUBLICE
CONSILIUL
JUDEÞEAN
UNITATE ADMINISTRATIV-
TERITORIALÃ
5 zile de la
publicarea legii
bugetului de stat
comunicã :
comunicãrii
repartizeaza:
15 zile de la
publicare legii
bugetului de stat
stat
Comunicã:
stat
.Asigurare asistenþã tehnicã de specialitate în
stat pentru echilibrarea bugetelor locale
.Definitiveazã proiectul bugetului local
MINISTER
FINANÞELO
PUBLICE
CALENDAR BUGETAR
FAZA APROBARE BUGET
LOCAL
.Locuitorii depun contestaþii
.Transmite consiliul local sau judeþean, dupã caz
spre adoptare proiectul de buget însoþit de:
oRaportul ordonatorului principal de credite
oContestaþii depuse de locuitori
.Dezbatere publica
.Aprobare buget local
PUBLICARE PROIECT BUGET
PRESA LOCALÃ
AFIªARE SEDIU
ORDONATOR
PRINCIPAL DE
CREDITE
15 zile de la
publicare
CONSILIUL LOCAL
SAU JUDEÞEAN
proiectului pentru
supunere dezbaterii
5 zile de la
adoptare
MINISTERUL
FINANÞELOR
PUBLICE
DIRECÞIA GENERALÃ
FINANÞE PUBLICE
10 zile
ORDONATOR
PRINCIPAL DE
CREDITE
.Transmite bugetul local aprobat pentru centralizare
.Transmite bugetul pe ansamblu judeþului
Calendarul propriu pentru elaborarea bugetului
Deºi nu existã o prevedere legalã care sã impunã elaborarea unui calendar propriu al
autoritãþilor locale privind elaborarea bugetului local, întocmirea unui astfel de cal
endar
este foarte importantã.
Calendarul este util atât specialiºtilor care sunt implicaþi în elaborarea bugetului loc
al, cât
ºi ordonatorului principal de credite, acesta cuprinzând atât termenele cât ºi activitãþile
importante programate pentru elaborarea, dezbaterea ºi aprobarea bugetului.
Existenþa calendarului bugetar creºte ºi responsabilitatea celor implicaþi în procesul
elaborãrii bugetului local.
Directorul economic/contabil ºef ca persoanã de specialitate în domeniul elaborãrii
bugetului ar trebui sã întocmeascã calendarul bugetar dupã ce s-a consultat cu
reprezentanþii direcþiei generale a finanþelor publice ºi cu ordonatorul principal de cr
edite.
De asemenea, va întocmi formulare ºi instrucþiuni pentru elaborarea bugetului pe care,
le
va înainta persoanelor implicate în elaborarea bugetului local, însoþite de calendarul
bugetar.
Deoarece pregãtirea de specialitate a persoanelor care lucreazã în respectivele
compartimente nu întotdeauna este din domeniul economic se impune instruirea acest
ora
în domeniu elaborãrii bugetului.
Un model de calendar pentru elaborarea ºi aprobarea proiectului de buget este prez
entat
în capitolul EXEMPLE PRACTICE.
Întrucât, pe categoriile mari de responsabilitãþi ale autoritãþilor administraþiei publice
ale
sunt constituite ºi funcþioneazã compartimente de specialitate proprii prin care se
realizeazã aceste responsabilitãþi, se impune ca toate aceste compartimente care prin
activitatea desfãºuratã cunosc nevoile comunitãþii, sã fie implicate în procesul bugetar.
.
Spre deosebire de vechea reglementare termenul de aprobare a bugetului local
este de 45 de zile de la publicarea Legii bugetului de stat, în Monitorul Oficial
al
României. În cazul în care nu se respectã termenul maxim de aprobare a bugetului
local, respectiv de 45 de zile, Direcþiile generale ale finanþelor publice sunt
autorizate sã dispunã sistarea alimentãrii conturilor unitãþilor administrativ-teritoriale
cu sume ºi cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum ºi cu
transferuri consolidabile.
.
O altã noutate este aceea cã bugetul local se adoptã de cãtre consiliul local ori
judeþean, dupã ce a fost votat inclusiv pe titluri ºi alineate.
.
Proiectul de buget se elaboreazã ºi se supune spre aprobare consiliului local sau
judeþean numai de cãtre ordonatorul principal de credite.
PREVEDERI REFERITOARE LA INVESTIÞIILE
PUBLICE LOCALE
În cuprinsul Ordonanþei la art. 37 ºi art. 38 se regãsesc reglementãri referitoare la

investiþiile publice locale.
Consiliul local, judeþean ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti aprobã cheltuie
lile
pentru investiþiile finanþate din fonduri publice locale cuprinse în proiectele de bug
et, în
baza programului de investiþii publice ale fiecãrei unitãþi administrativ teritoriale ca
re se
prezintã ca anexã la bugetul iniþial ºi respectiv bugetul rectificat.
Ordonatorii principali de credite întocmesc anual programul de investiþii publice.
Ce este programul de investiþii publice? Este un plan multianual (5 6 ani) în care s
unt
nominalizate obiective de investiþii înscrise pe ani, în ordinea prioritãþii, cu anticipar
ea
datelor de începere ºi de finalizare, a costurilor anuale estimative ºi a surselor de
finanþare propuse.
În fiecare an programul este revizuit ºi analizat, rezultând programul pe anul urmãtor.
Întocmirea programelor de investiþii de capital ºi elaborarea bugetelor de investiþii
constituie un proces complex ºi dinamic, implicând mai multe etape. Complexitatea
procesului depinde de legislaþie, gradul de reglementare la nivel central, de mãrime
a
administraþiei publice locale, structura organizaþionalã, capacitatea angajaþilor ºi de
starea financiarã a unitãþii administrativ teritoriale respective.
Prezentam în capitolul EXEMPLE PRACTICE etape ce pot fi parcurse în procesul de
programare a investiþiilor de capital ºi al pregãtirilor bugetelor:
Consiliile locale, judeþene ºi Consiliul General al municipiului Bucureºti aprobã
documentaþiile tehnico economice ale obiectivelor de investiþii noi, a cãror finanþare s
e
asigurã integral sau în completare din bugetele locale, precum ºi ale celor finanþate di
n
împrumuturi interne ºi externe, contractate direct sau garantate de autoritãþile
administraþiei publice locale (art. 40).
Consiliile locale, judeþene ºi Consiliul general al municipiului Bucureºti, aprobã pânã la
1
octombrie redistribuirea fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiþii
la
propunerea ordonatorilor principali de credite (art. 44).
EXECUÞIA BUGETARÃ
Conform prevederilor art. 45 din Ordonanþã, consiliile locale, judeþene ºi Consiliul gen
eral
al municipiului Bucureºti aprobã virãrile de credite bugetare de la un capitol la alt
capitol al
clasificaþie bugetare ºi de la un program la altul, pe baza justificãrilor corespunzãtoa
re ale
ordonatorilor principali de credite ºi acestea pot fi efectuate numai înainte de ang
ajarea
cheltuielilor.
Este interzisã majorarea prin virãri a creditelor pentru cheltuielile de personal ap
robate
prin buget.
În situaþiile în care pe baza unor dispoziþii legale au loc treceri de instituþii, acþiuni
au
sarcini în finanþarea autoritãþilor administraþiei publice locale prin modificarea volumul
ui ºi
structurii bugetului de stat, consiliile locale, judeþene ºi Consiliul general al mu
nicipiului
Bucureºti aprobã modificãrile intervenite în bugetele proprii ºi respectiv ale instituþiilo
publice subordonate (art. 48).
Fondurile externe nerambursabile au un regim special ºi nu sunt incluse în bugetul l
ocal.
Aºa cum s-a prezentat la art. 1, bugetul fondurilor externe se aprobã separat de bug
etul
local, dar face parte din bugetul general al unitãþii administrativ teritoriale.
Încasarea ºi derularea fondurilor nerambursabile este permis a se realiza prin contu
ri
deschise la bãnci comerciale, iar acestea au caracter previzional, se deruleazã conf
orm
acordurilor încheiate, pot fi cheltuite numai în scopul în care au fost acordate ºi în lim
ita
disponibilitãþilor existente în cont.
COLABORARE, COOPERARE, ASOCIERE, ÎNFRÃÞIRE,
ADERARE
Pentru realizarea unor servicii ºi lucrãri publice locale, consiliile locale, judeþene
ºi
Consiliul General al Municipiului Bucureºti pot aproba aderarea, se pot înfrãþi ºi colabor
a
cu asociaþii interne ºi internaþionale (Art. 31).
Convenþiile sau contractele de asociere se încheie de ordonatorii principali de cred
ite în
limita mandatelor acordate de fiecare consiliu implicat.
Obligaþiile financiare rezultate din aceste acorduri se suportã din bugetele locale
ale celor
implicaþi.
În capitolul ANEXE se regãsesc modelele de contracte pentru asociere ºi parteneriat.
FONDUL DE REZERVÃ BUGETARÃ
Autoritãþile administraþiei publice locale îºi pot constitui fond de rezervã în limita a 5%
n
totalul cheltuielilor. Acest fond poate fi utilizat numai la propunerea ordonato
rului principal
de credite ºi aprobat de cãtre Consiliul local.
Au fost extinse categoriile de acþiuni pentru care poate fi utilizat fondul de rez
ervã. Astfel,
din fondul de rezervã pot fi repartizate sume pentru finanþarea unor cheltuieli urge
nte sau
neprevãzute apãrute în cursul exerciþiului bugetar, dar ºi pentru acordarea de ajutoare
unei unitãþi administrativ teritoriale care se aflã în situaþii financiare deosebit de gre
le.
Fondul de rezervã se constituie la aprobarea bugetului ºi este înscris în bugetul local,
inclusiv repartizat pe trimestre.
Pe parcursul exerciþiului bugetar, fondul se rezervã poate fi majorat, cu aprobarea
Consiliului local, din disponibilitãþile de credite bugetare pentru care ordonatorul
principal
de credite a fãcut propunerea de anulare.
Faze în procesul execuþiei cheltuielilor bugetare
În procesul execuþiei cheltuielilor bugetare se parcurg patru faze:
· angajament
· lichidare
· ordonanþare
· platã
În vederea respectãrii ºi parcurgerii celor patru faze ale execuþiei bugetare a cheltuie
lilor,
ordonatorii de credite stabilesc norme proprii prin care se precizeazã procedurile
,
persoanele implicate ºi documentele privind execuþia cheltuielilor.
Execuþia bugetarã a cheltuielilor la oraºe, municipii, sectoarele municipiului Bucureºti
,
judeþe ºi municipiul Bucureºti se bazeazã pe principiul separãrii atribuþiilor persoanelor
care au calitatea de ordonator de credite de atribuþiile persoanelor care au calit
atea de
contabil.
Fac excepþie de la acest principiu comunele ºi instituþiile publice care în compartiment
ul
financiar contabil au un numãr de personal mai mic de 5 persoane. În aceastã situaþie
plata cheltuielilor se realizeazã de cãtre ordonatorul de credite ºi persoana împuternic
itã
în acest sens, dar trebuiesc parcurse ºi primele 3 faze.
În capitolul Anexe prezentam modelele de formulare, precum ºi de grafice de circulaþie
a
documentelor ce pot fi utilizate în cele 4 faze.
Printre acestea se regãsesc:
model de notã de fundamentare;

propunere de angajare a unei cheltuieli;
· angajament bugetar;
· ordonanþare de platã;
situaþie privind execuþia cheltuielilor bugetare angajate la finele trimestrului;
grafic de circulaþie a documentelor privind «Angajarea cheltuielilor»;
grafic de circulaþie a documentelor privind «Lichidarea cheltuielilor»;
grafic de circulaþie a documentelor privind «Ordonanþarea de platã a
documentelor»;
grafic de circulaþie a documentelor privind «Plata cheltuielilor».
Contul anual de execuþie bugetarã
Ordonatorii principali de credite prezintã spre aprobare consiliilor locale, judeþen
e, al
municipiului pânã la data de 31 mai a anului urmãtor conturile anuale de execuþie
bugetarã a bugetelor locale, bugetelor instituþiilor publice finanþate integral sau di
n venituri
proprii, bugetelor instituþiilor publice finanþate integral sau parþial din bugetele l
ocale,
bugetelor împrumuturilor externe ºi interne, bugetele fondurilor externe nerambursab
ile,
precum ºi cel al taxelor speciale ºi al fondului de rulment.
Ordonatorii principali de credite vor prezenta spre aprobare consiliilor locale,
judeþene, al
municipiului Bucureºti situaþiile financiare anuale asupra execuþiei bugetare inclusiv
anexele la acesteia, care vor cuprinde rapoarte anuale de performanþã pe fiecare pro
gram
cu obiectivele stabilite, rezultatele obþinute, indicatorii de performanþã, precum ºi si
tuaþii
clare cu privire la angajamentele legale.
Excedentul sau deficitul bugetar
Execuþia bugetarã se încheie la data de 31 decembrie a fiecãrui an. Excedentul anual al
bugetului local, rezultat dupã efectuarea tuturor regularizãrilor se utilizeazã pentru
:
a)
rambursarea împrumuturilor restante, plata dobânzilor, comisioanelor etc.
b) constituirea fondului de rulment.
Disponibilitãþile fondului de rulment sunt purtãtoare de dobândã, se pãstreazã într-un cont
distinct la unitãþile teritoriale ale trezoreriei statului, în afara bugetului local ºi
poate fi
utilizat cu aprobarea Consiliului local, judeþean sau al municipiului Bucureºti, pen
tru :
a.
acoperirea golurilor de casã
b. acoperirea
definitivã a eventualului deficit bugetar rezultat la finele
exerciþiului bugetar
c.
pentru finanþarea unor investiþii din competenþa autoritãþilor administraþiei
publice locale
d. pentru dezvoltarea serviciilor locale.
Prevederi referitoare la împrumuturi
Ordonanþa prevede competenþa Consiliilor locale, judeþene ºi al municipiului Bucureºti de
a aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne sau externe pe termen
scurt, mediu ºi lung pentru realizarea de investiþii publice sau pentru refinanþarea d
atoriei
publice.
În Ordonanþã la art. 57 alin. (2) se precizeazã cã ordonatorul principal de credite este
iniþiatorul proiectului de hotãrâre privind angajarea unui împrumut sau garantarea unui
împrumut, iar consiliul local este cel care aprobã împrumutul sau garantarea acestuia.
Angajarea directã de cãtre autoritãþile publice locale a împrumuturilor externe precum ºi

garantarea de cãtre acestea a unor împrumuturi externe contractate de cãtre agenþi
economici sau servicii publice de subordonare localã se pot realiza numai cu avizu
l comisiei
de autorizare a acestor împrumuturi constituite la nivel naþional.
Investiþiile publice de interes local pot fi lucrãri ºi dotãri:
-de infrastructurã;
-din domeniul asistenþei sociale în competenþa autoritãþilor locale;
-din domeniul învãþãmântului, sãnãtãþii, culturii sau alte domenii în responsabilitatea
autoritãþilor publice locale.
Prevederile articolului fac referire atât la instrumentele datoriei publice, cât ºi la
obligaþiile
autoritãþilor administraþiei publice locale în ceea ce priveºte þinerea evidenþei
împrumuturilor contractate ºi a garanþiei acordate prevãzându-se cã pentru acestea sunt
conduse registre de evidenþã.
Ca noutate apare reglementarea privind obligaþia administraþiei publice locale de a
transmite Ministerului Finanþelor Publice, în termen de 10 zile de la data intrãrii în v
igoare
a contractului de împrumut sau de garantarea împrumutului, copii de pe fiecare docum
ent
primar care atestã contractarea sau garantarea împrumutului sau a actului adiþional al
acestuia.
În plus, lunar, pânã în data de 20, autoritãþile administraþiei publice locale sunt obligat
raporteze Ministerului Finanþelor Publice date privind derularea datoriei publice
locale.
Reglementarea este excesivã având în vedere cã la ultimul alineat al aceluiaºi articol se
precizeazã cã serviciul datoriei publice locale reprezintã numai obligaþia ºi rãspunderea
autoritãþii administraþiei publice locale care a angajat sau garantat împrumutul.
Datoria publicã localã a fiecãrei unitãþi administrativ-teritoriale nu poate depãºi anual 2
din veniturile proprii ale acesteia, iar în calculul datoriei publice locale anual
se cuprind
toate ratele scadente ale împrumutului contractat, dar ºi a celui garantat, dobânzile ºi
comisioanele aferente acestora.
De reþinut este faptul cã garantarea unui împrumut angajat de cãtre un agent economic
sau serviciu public afecteazã cota de 20%, limita maximã a datoriei publice admisã de
lege.
FONDUL DE RISC
Deoarece autoritãþile administraþiei publice locale pot garanta împrumuturile contractat

e
de cãtre agenþii economici sau serviciile publice de subordonare localã prin articolul
60 din
Ordonanþã s-a reglementat constituirea fondului de risc.
Fondul de risc se constituie în afara bugetului ºi se pãstreazã tot la unitãþile teritorial
ale
trezoreriei statului în conturi separate pentru împrumuturi interne ºi pentru împrumutur
i
externe.
Sumele din contul Fondului de risc depus la trezorerie sunt purtãtoare de dobândã.
Vezi art. 31 ºi 39 din Legea datoriei publice 81/1999.
Pentru garantarea de cãtre administraþia publicã localã a unui împrumut contractat de un

agent economic sau a unui serviciu public de subordonare localã, agentul economic
sau
serviciu public respectiv este obligat sã plãteascã garantului un comision determinat
de
ordonatorul principal de credite ca o cotã procentualã aplicatã asupra valorii împrumutu
lui
efectiv contractat ºi aprobat de cãtre consiliul local. Prin încasarea comisionului re
spectiv
se constituie fondul de risc.
În situaþia în care împrumutul nu se onoreazã de cãtre contractant, administraþia publicã

localã poate achita creditorului, din fondul de risc, sumele scadente, sume care s
e
recupereazã de la garantat. În aceastã situaþie garantatul este obligat sã plãteascã
dobânzi ºi penalitãþi de întârziere în conformitate cu dispoziþiile legale privind creanþel
bugetare locale.
Aceeaºi obligaþie o are garantul ºi în situaþia în care nu-ºi vireazã la termenele stabilit
acordul de garantare, comisionul de risc. Deºi se precizeazã cã soldul fondului de ris
c se
reporteazã de la un an la altul, nu se face aici o referire cum se procedeazã la ter
minarea
acordului de garantare.
În capitolul Anexe se regãseºte un model al unei convenþii de garantare.

SANCÞUNI
Nerespectarea prevederilor Ordonanþei atrage suportarea de sancþiuni de cãtre

persoanele care se fac rãspunzãtoare.
Sancþiunile pe articolele sunt prezentate în capitolul ANEXE în cuprinsul OUG 45/2003.

ANEXE
Ordonanþã de Urgenþã Nr. 45/2003 privind finanþele publice

locale
Emitent: Guvernul României
Publicatã în: Monitorul Oficial nr. 431 din 19 iunie 2003
CAP. 1
Dispoziþii generale
ART. 1
Obiectul ordonanþei de urgenþã
(1) Prezenta ordonanþã de urgenþã stabileºte principiile, cadrul general ºi procedurile
privind formarea, administrarea, angajarea ºi utilizarea fondurilor publice locale
, precum ºi
responsabilitãþile autoritãþilor administraþiei publice locale ºi ale instituþiilor publice
implicate în domeniul finanþelor publice locale.
(2) Dispoziþiile prezentei ordonanþe de urgenþã se aplicã în domeniul elaborãrii,
aprobãrii, executãrii ºi raportãrii:
a) bugetelor locale ale comunelor, oraºelor, municipiilor, sectoarelor municipiulu
i
Bucureºti, judeþelor ºi municipiului Bucureºti;
b) bugetelor instituþiilor publice, finanþate integral sau parþial din bugetele locale
, dupã
caz;
c) bugetelor instituþiilor publice, finanþate integral din venituri proprii;
d) bugetului împrumuturilor externe ºi interne, pentru care rambursarea, plata
dobânzilor, comisioanelor, spezelor ºi a altor costuri se asigurã din bugetele locale ºi
care
provin din: împrumuturi externe contractate de stat ºi subîmprumutate autoritãþilor
administraþiei publice locale ºi/sau agenþilor economici ºi serviciilor publice din subo
rdinea
acestora; împrumuturi externe contractate de autoritãþile administraþiei publice locale ºi
garantate de stat; împrumuturi externe ºi/sau interne contractate sau garantate de
autoritãþile administraþiei publice locale;
e) bugetului fondurilor externe nerambursabile.
ART. 2
Definiþii
În înþelesul prezentei ordonanþe de urgenþã, termenii ºi expresiile de mai jos se definesc
dupã cum urmeazã:
1. an bugetar -anul financiar pentru care se aprobã bugetul; anul bugetar este anu
l
calendaristic care începe la data de 1 ianuarie ºi se încheie la 31 decembrie;
2. angajament bugetar -orice act prin care o autoritate competentã potrivit legii
afecteazã fonduri publice unei anumite destinaþii, în limita creditelor bugetare aprob
ate;
3. angajament legal -fazã în procesul execuþiei bugetare reprezentând orice act juridic
din care rezultã sau ar putea rezulta o obligaþie pe seama fondurilor publice;
4. articol bugetar -subdiviziune a clasificaþiei cheltuielilor bugetare, determina
tã în
funcþie de caracterul economic al operaþiunilor în care acestea se concretizeazã ºi care
desemneazã natura unei cheltuieli, indiferent de acþiunea la care se referã;
5. autoritãþi ale administraþiei publice locale -consiliile locale ale comunelor, oraºel
or,
municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureºti, consiliile judeþene ºi Consiliul Gen
eral al
Municipiului Bucureºti, ca autoritãþi deliberative, ºi primarii, preºedinþii consiliilor ju
eþene
ºi primarul general al municipiului Bucureºti, ca autoritãþi executive;
6. buget -document prin care sunt prevãzute ºi aprobate în fiecare an veniturile ºi
cheltuielile sau, dupã caz, numai cheltuielile, în funcþie de sistemul de finanþare a
instituþiilor publice;
7. buget local -document prin care sunt prevãzute ºi aprobate în fiecare an veniturile
ºi
cheltuielile unitãþilor administrativ-teritoriale;
8. buget local pe ansamblul judeþului, respectiv al municipiului Bucureºti -totalita
tea
bugetelor locale ale comunelor, oraºelor, municipiilor ºi bugetului propriu al judeþul
ui,
respectiv ale sectoarelor ºi al municipiului Bucureºti;
9. cheltuieli bugetare -sumele aprobate în bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2), în
limitele ºi potrivit destinaþiilor stabilite prin bugetele respective;
10. clasificaþie bugetarã -gruparea veniturilor ºi cheltuielilor bugetare într-o ordine
obligatorie ºi dupã criterii unitare;
11. clasificaþie economicã - gruparea cheltuielilor dupã natura ºi efectul lor economic;
12. clasificaþie funcþionalã -gruparea cheltuielilor dupã destinaþia lor, pentru a evalua
alocarea fondurilor publice unor activitãþi sau obiective care definesc necesitãþile pub
lice;
13. contabil -denumire genericã pentru persoana ºi/sau persoanele care lucreazã în
compartimentul financiar-contabil, care verificã documentele justificative ºi întocmes
c
instrumentele de platã a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice;
14. compartimentul financiar-contabil -structurã organizatoricã din cadrul instituþiei
publice, în care este organizatã execuþia bugetarã (serviciu, birou, compartiment);
15. consolidare -operaþiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele
prevãzute la art. 1 alin. (2), în vederea evitãrii dublei evidenþieri a acestora;
16. cotã defalcatã - procent stabilit din unele venituri ale bugetului de stat, care
se alocã
bugetelor locale;
17. credite destinate unor acþiuni multianuale -sume alocate unor programe, proiec
te,
subproiecte, obiective ºi altele asemenea, care se desfãºoarã pe o perioadã mai mare de
un an ºi dau loc la credite de angajament ºi credite bugetare;
18. credit de angajament -limita maximã a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpu
l
exerciþiului bugetar, în limitele aprobate;
19. credit bugetar -suma aprobatã prin buget, reprezentând limita maximã pânã la care
se pot ordonanþa ºi efectua plãþi în cursul anului bugetar pentru angajamentele
contractate în cursul exerciþiului bugetar ºi/sau din exerciþii anterioare pentru acþiuni
multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanþa ºi efectua plãþi din buget pentru celela
lte
acþiuni;
20. cofinanþare -finanþarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv ºi altele
asemenea, parþial prin credite bugetare, parþial prin finanþarea provenitã din surse ext
erne;
21. contribuþie -prelevare obligatorie a unei pãrþi din veniturile persoanelor fizice ºi
juridice, cu sau fãrã posibilitatea obþinerii unei contraprestaþii;
22. datorie publicã localã -totalitatea obligaþiilor de platã, interne ºi externe, ale
autoritãþii administraþiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi
contractate sau garantate de aceasta de pe piaþa internã ºi externã de capital;
23. deficit bugetar -parte a cheltuielilor bugetare ce depãºeºte veniturile bugetare înt
run
an bugetar;
24. deschidere de credite bugetare -aprobare comunicatã trezoreriei statului de cãtr
e
ordonatorul principal de credite, în limita cãreia se pot efectua repartizãri de credi
te
bugetare ºi plãþi de casã din bugetele locale;
25. dobândã - preþul folosirii temporare a capitalului împrumutat;
26. donaþie -fonduri bãneºti sau bunuri materiale primite de o instituþie publicã de la o
persoanã juridicã sau fizicã cu titlu nerambursabil ºi fãrã contraprestaþie;
27. echilibru bugetar -egalitatea dintre veniturile bugetare ºi cheltuielile buget
are în
cadrul unui exerciþiu bugetar;
28. excedent bugetar -parte a veniturilor bugetare ce depãºeºte cheltuielile bugetare
într-un an bugetar;
29. execuþie bugetarã -activitatea de încasare a veniturilor bugetare ºi de efectuare a
plãþii cheltuielilor aprobate prin buget;
30. execuþie de casã a bugetului -complex de operaþiuni care se referã la încasarea
veniturilor ºi plata cheltuielilor bugetare;
31. exerciþiu bugetar -perioadã egalã cu anul bugetar pentru care se elaboreazã, se
aprobã, se executã ºi se raporteazã bugetul;
32. fonduri publice locale -sume alocate din bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2
),
precum ºi cele gestionate în afara bugetului local;
33. fond de risc -fond constituit în afara bugetului local de cãtre autoritãþile
administraþiei publice locale din comisioanele suportate de beneficiarii împrumuturi
lor
garantate de cãtre aceste autoritãþi ºi din alte surse;
34. fond de rulment -partea din excedentul anual bugetar definitiv al bugetului
local,
care se constituie la nivelul fiecãrei unitãþi administrativ-teritoriale ºi se utilizeazã
potrivit
prevederilor prezentei ordonanþe de urgenþã;
35. fond de rezervã bugetarã - fond prevãzut la partea de cheltuieli a bugetelor local
e;
36. garanþie localã -angajament asumat de o autoritate a administraþiei publice locale
faþã de instituþia creditoare de a plãti acesteia o anumitã sumã, în cazul neexecutãrii

obligaþiilor de platã de cãtre agenþi economici ºi servicii publice din subordinea acestei
a,
pentru împrumuturile interne ºi externe garantate de aceastã autoritate;
37. impozit -prelevare obligatorie, fãrã contraprestaþie imediatã, directã ºi
nerambursabilã, pentru satisfacerea necesitãþilor de interes general;
38. instituþii publice -denumire genericã ce include comunele, oraºele, municipiile,
sectoarele municipiului Bucureºti, judeþele, municipiul Bucureºti, instituþiile ºi servici
ile
publice din subordinea acestora, cu personalitate juridicã, indiferent de modul de
finanþare
a activitãþii acestora;
39. împrumut -suma primitã de la un creditor de cãtre o autoritate a administraþiei
publice locale, rambursabilã la un anumit termen (scadenþã), cu plata unei sume în plus
(dobândã) în favoarea creditorului;
40. lichidarea cheltuielilor -fazã în procesul execuþiei bugetare în care se verificã
existenþa angajamentelor, se determinã sau se verificã realitatea sumei datorate, se
verificã condiþiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justif
icative
care sã ateste operaþiunile respective;
41. ordonanþarea cheltuielilor -fazã în procesul execuþiei bugetare în care se confirmã
cã livrãrile de bunuri ºi servicii au fost efectuate sau alte creanþe au fost verificate
ºi cã
plata poate fi realizatã;
42. plata cheltuielilor -fazã în procesul execuþiei bugetare reprezentând actul final pr
in
care instituþia publicã achitã obligaþiile sale faþã de terþi;
43. proces bugetar -etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control
ºi
raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului anual de execuþie a
acestuia;
44. program -o acþiune sau un ansamblu coerent de acþiuni ce se referã la acelaºi
ordonator principal de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un s
et de
obiective definite ºi pentru care sunt stabiliþi indicatori de program care sã evaluez
e
rezultatele ce vor fi obþinute, în limitele de finanþare aprobate;
45. registrul datoriei publice locale -documentul care evidenþiazã situaþia datoriei
publice locale contractate direct, în ordine cronologicã, ºi care are douã componente:
subregistrul datoriei publice interne locale ºi subregistrul datoriei publice exte
rne locale;
46. registrul garanþiilor locale -documentul care evidenþiazã situaþia garanþiilor locale
acordate de autoritãþile administraþiei publice locale, în ordine cronologicã, ºi care are
douã componente: subregistrul garanþiilor interne locale ºi subregistrul garanþiilor ext
erne
locale;
47. sume defalcate -parte alocatã unitãþilor administrativ-teritoriale din unele venit
uri
ale bugetului de stat, în vederea echilibrãrii bugetelor proprii ale acestora ºi finanþãri
i unor
activitãþi descentralizate sau cheltuieli publice noi, potrivit prevederilor prezent
ei ordonanþe
de urgenþã, ale legii bugetului de stat ºi legii de rectificare a acestuia;
48. ºeful compartimentului financiar-contabil -persoana care ocupã funcþia de
conducere a compartimentului financiar-contabil ºi care rãspunde de activitatea de
încasare a veniturilor ºi de platã a cheltuielilor sau, dupã caz, una dintre persoanele
care
îndeplineºte aceste atribuþii în cadrul unei instituþii publice care nu are în structura sa
un
compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineºte aceste atribuþii pe bazã
de contract, în condiþiile legii;
49. taxã -suma plãtitã de o persoanã fizicã sau juridicã pentru serviciile prestate
acesteia de cãtre o instituþie publicã sau un serviciu public organizat în structura une
i
autoritãþi a administraþiei publice locale;
50. unitãþi administrativ-teritoriale -comunele, oraºele, municipiile, sectoarele
municipiului Bucureºti, judeþele ºi municipiul Bucureºti;
51. vãrsãmânt -modalitate de stingere a obligaþiei legale, prin virarea unei sume de
bani, efectuatã de un agent economic, o instituþie publicã, un serviciu public ori o i
nstituþie
financiarã;
52. venituri bugetare - resursele bãneºti care se cuvin bugetelor prevãzute la art. 1
alin.
(2) lit. a) -c), dupã caz, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe
,
contribuþii, alte vãrsãminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bug
etului de
stat, precum ºi cele prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. b) - d);
53. virare de credite bugetare -operaþiune prin care se diminueazã creditul bugetar
de
la o subdiviziune a clasificaþiei bugetare care prezintã disponibilitãþi ºi se majoreazã
corespunzãtor o altã subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectare
a
dispoziþiilor legale de efectuare a operaþiunilor respective.
ART. 3
Veniturile ºi cheltuielile bugetare
(1) Veniturile ºi cheltuielile bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2), precum ºi cele
lalte
venituri ºi cheltuieli evidenþiate în afara bugetului local, cumulate la nivelul unitãþii
administrativ-teritoriale, alcãtuiesc bugetul general al unitãþii administrativ-terito
riale, care,
dupã consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, va reflecta dimens
iunea
efortului financiar public în unitatea administrativ-teritorialã pe anul respectiv,
starea de
echilibru sau dezechilibru, dupã caz.
(2) Creditele bugetare aprobate se utilizeazã pentru finanþarea funcþiilor administraþie
i
publice locale, programelor, proiectelor, activitãþilor, acþiunilor, obiectivelor ºi a a
ltora
asemenea, potrivit scopurilor prevãzute în legi ºi alte reglementãri, ºi vor fi angajate ºi
folosite în strictã corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.
ART. 4
Autorizarea bugetarã/Angajamentele multianuale
(1) Prin aprobarea bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2) se autorizeazã, pentru an
ul
bugetar, veniturile ºi cheltuielile bugetare, dupã caz.
(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevãzute la art. 1 al
in. (2), în
cadrul cãrora se angajeazã, se ordonanþeazã ºi se efectueazã plãþi, reprezintã limite
maxime care nu pot fi depãºite.
(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor b
ugetare
aprobate.
SANCÞIUNI:
Nerespectarea prevederilor alin. (2) ºi (3) constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu înc
hisoare
de la o luna la trei luni sau cu amendã de la 50 milioane lei la 100 milioane lei,
conform art.
70.
(4) Angajarea ºi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate at
rag
rãspunderea celor vinovaþi, în condiþiile legii.
(5) Pentru acþiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajamen
t ºi
creditele bugetare.
(6) În vederea realizãrii acþiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie
angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru
anul
bugetar respectiv.
SANCÞIUNI:
Nerespectarea dispoziþiilor alin. (4) ºi (6) constituie contravenþie conform art. 71 a
lin. 1 lit. c)
ºi se sancþioneazã cu amendã de la 20 milioane lei la 30 milioane lei conform art. 71 al
in. (2).
ART. 5
Veniturile ºi cheltuielile bugetelor locale

(1) Veniturile bugetelor locale se constituie din:
a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuþii, alte vãrsãminte, alte ve
nituri ºi
cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenþii primite de la bugetul de stat ºi de la alte bugete;
d) donaþii ºi sponsorizãri.
(2) Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeazã pe constatarea ºi evaluare
a
materiei impozabile ºi a bazei de impozitare în funcþie de care se calculeazã impozitele
ºi
taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate ºi a veniturilor obþinute din aceste
a, precum
ºi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluãrii corecte
a
veniturilor.
(3) Fundamentarea, dimensionarea ºi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, p
e
ordonatori de credite, pe destinaþii, respectiv pe acþiuni, activitãþi, programe, proiec
te,
obiective, se efectueazã în concordanþã cu atribuþiile care revin autoritãþilor administraþ
publice locale, cu prioritãþile stabilite de acestea, în vederea funcþionãrii lor ºi în int
sul
colectivitãþilor locale respective.
(4) Fundamentarea ºi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueazã în strictã
corelare cu posibilitãþile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate
a se
realiza.
SANCÞIUNI:
Nerespectarea dispoziþiilor alin. (2) -(4) constituie contravenþie conf. art. 71 ali
n. 1 lit. b) ºi se
sancþioneazã cu amendã de la 10 milioane lei la 20 milioane lei conf. art. 71 alin. (2
).
ART. 6
Descentralizarea unor activitãþi
Trecerea de cãtre Guvern, în administrarea ºi finanþarea autoritãþilor administraþiei
publice locale, a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizãrii unor activ
itãþi, precum
ºi a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselo
r financiare
necesare realizãrii acestora, dupã cum urmeazã:
a) în primul an, prin cuprinderea distinctã, în anexã la legea bugetului de stat, a
resurselor necesare finanþãrii cheltuielilor publice transferate sau noilor cheltuie
li publice,
precum ºi a criteriilor de repartizare;
b) în anii urmãtori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor aloca
te
unitãþilor administrativ-teritoriale, cu excepþia celor nominalizate distinct prin ane
xã la
legea bugetului de stat.
CAP. 2
Principii, reguli ºi responsabilitãþi
SECÞIUNEA 1
Principii ºi reguli bugetare
ART. 7
Principiul universalitãþii
(1) Veniturile ºi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
(2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume
, cu
excepþia donaþiilor ºi sponsorizãrilor, care au stabilite destinaþii distincte.
ART. 8
Principiul publicitãþii
Procesul bugetar este deschis ºi transparent, acesta realizându-se prin:
a) publicarea în presa localã sau afiºarea la sediul autoritãþii administraþiei publice
locale respective a proiectului de buget local ºi a contului anual de execuþie a ace
stuia;
b) dezbaterea publicã a proiectului de buget local, cu prilejul aprobãrii acestuia;
c) prezentarea contului anual de execuþie a bugetului local în ºedinþã publicã.
ART. 9
Principiul unitãþii
(1) Veniturile ºi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a s
e
asigura utilizarea eficientã ºi monitorizarea fondurilor publice locale.
(2) Se interzic reþinerea ºi utilizarea de venituri în regim extrabugetar ºi constituire
a de
fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacã legea nu prevede altfel.
SANCÞIUNI:
Nerespectarea dispoziþiilor alin. (2) constituie contravenþie conf. art. 71 alin. 1
lit. a) ºi se
sancþioneazã cu amendã de la 5 milioane lei la 10 milioane lei conf. art. 71 alin. (2)
.
ART. 10
Principiul unitãþii monetare
Toate operaþiunile bugetare se exprimã în moneda naþionalã.
ART. 11
Principiul anualitãþii
(1) Veniturile ºi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiþiile legii, pe o perio

adã de
un an, care corespunde exerciþiului bugetar.
(2) Toate operaþiunile de încasãri ºi plãþi efectuate în cursul unui an bugetar în contul
unui buget aparþin exerciþiului corespunzãtor de execuþie a bugetului respectiv.
ART. 12
Principiul specializãrii bugetare
Veniturile ºi cheltuielile bugetare se înscriu ºi se aprobã în buget pe surse de
provenienþã ºi, respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate dupã natura economicã ºi
destinaþia acestora.
ART. 13
Principiul echilibrului
Cheltuielile unui buget se acoperã integral din veniturile bugetului respectiv.
ART. 14
Reguli bugetare
(1)Este interzisã efectuarea de plãþi direct din veniturile încasate, cu excepþia cazurilo
r
în care legea prevede altfel.
SANCÞIUNI:
lit. c) ºi se
).
(2) Cheltuielile bugetare au destinaþie precisã ºi limitatã ºi sunt determinate de
autorizãrile conþinute în legi specifice ºi în legile bugetare anuale.
(3) Nici o cheltuialã nu poate fi înscrisã în bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2) ºi nic
nu
poate fi angajatã ºi efectuatã din aceste bugete, dacã nu existã bazã legalã pentru
respectiva cheltuialã.
(4) Nici o cheltuialã din fonduri publice locale nu poate fi angajatã, ordonanþatã ºi plãti
dacã nu este aprobatã potrivit legii ºi nu are prevederi bugetare ºi surse de finanþare.
SANCÞIUNI:
n. 1 lit. a) ºi se
.
(5) Dupã aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaþii asu
pra
acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuãrii veniturilor sau a m
ajorãrii
cheltuielilor bugetare aferente exerciþiului bugetar pentru care s-au aprobat buge
tele
locale respective.
SECÞIUNEA a 2-a
Competenþe ºi responsabilitãþi în procesul bugetar
ART. 15
Aprobarea ºi rectificarea bugetelor
(1) Bugetele locale ºi celelalte bugete prevãzute la art. 1 alin. (2) se aprobã astfel
:
a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe ºi interne ºi bugetele fondurilor
externe nerambursabile, de cãtre consiliile locale, judeþene ºi Consiliul General al
Municipiului Bucureºti, dupã caz;
b) bugetele instituþiilor publice, finanþate integral sau parþial din bugetele locale,
de cãtre
consiliile prevãzute la lit. a), în funcþie de subordonarea acestora;
c) bugetele instituþiilor publice, finanþate integral din venituri proprii, inclusiv
rectificarea
acestora, de cãtre conducerea instituþiei, cu avizul conform al ordonatorului princi
pal de
credite.
(2) Pe parcursul exerciþiului bugetar consiliile locale, judeþene ºi Consiliul General
al
Municipiului Bucureºti, dupã caz, pot aproba rectificarea bugetelor prevãzute la alin.
(1) lit.
a) ºi b), în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii de rectificare
a
bugetului de stat, precum ºi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonator
ilor
principali de credite. Rectificãrilor bugetelor locale li se vor aplica aceleaºi pro
ceduri ca ºi
aprobãrii iniþiale a acestora, cu excepþia termenelor din calendarul bugetar.
SANCÞIUNI:
lit. a) ºi se
.
ART. 16
Rolul, competenþele ºi responsabilitãþile autoritãþilor administraþiei publice locale
Autoritãþile administraþiei publice locale au urmãtoarele competenþe ºi responsabilitãþi în
ceea ce priveºte finanþele publice locale:
a) elaborarea ºi aprobarea bugetelor locale, în condiþii de echilibru bugetar, la
termenele ºi potrivit prevederilor stabilite prin prezenta ordonanþã de urgenþã;
b) stabilirea, constatarea, controlul, urmãrirea ºi încasarea impozitelor ºi taxelor loc
ale,
precum ºi a altor venituri ale unitãþilor administrativ-teritoriale, prin compartiment
e proprii
de specialitate, în condiþiile legii;
c) urmãrirea ºi raportarea execuþiei bugetelor locale, precum ºi rectificarea acestora,
pe
parcursul anului bugetar, în condiþii de echilibru bugetar;
d) stabilirea ºi urmãrirea modului de prestare a serviciilor publice de interes loca
l,
inclusiv opþiunea trecerii sau nu a acestor servicii în rãspunderea unor agenþi economic
i
specializaþi ori servicii publice de interes local, urmãrindu-se eficientizarea aces
tora în
beneficiul colectivitãþilor locale;
e) administrarea eficientã a bunurilor din proprietatea publicã ºi privatã a unitãþilor
administrativ-teritoriale;
f) contractarea directã de împrumuturi interne ºi externe, pe termen scurt, mediu ºi
lung, ºi urmãrirea achitãrii, la scadenþã, a obligaþiilor de platã rezultate din acestea;
g) garantarea de împrumuturi interne ºi externe, pe termen scurt, mediu ºi lung, ºi
urmãrirea achitãrii, la scadenþã, a obligaþiilor de platã rezultate din împrumuturile
respective de cãtre beneficiari;
h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuþiei bugetare, în condiþi
i de
eficienþã;
i) stabilirea opþiunilor ºi a prioritãþilor în aprobarea ºi în efectuarea cheltuielilor pub
e
locale;
j) elaborarea, aprobarea, modificarea ºi urmãrirea realizãrii programelor de dezvoltar
e
în perspectivã a unitãþilor administrativ-teritoriale ca bazã a gestionãrii bugetelor local
anuale;
k) îndeplinirea ºi a altor atribuþii, competenþe ºi responsabilitãþi prevãzute de dispoziþi
legale.
ART. 17
Categorii de ordonatori de credite
(1) Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordona
tori
secundari ºi ordonatori terþiari.
(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt preºedinþii consiliil
or
judeþene, primarul general al municipiului Bucureºti ºi primarii celorlalte unitãþi
administrativ-teritoriale.
(3) Ordonatorii principali de credite pot delega aceastã calitate înlocuitorilor de
drept
sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii p
rincipali
de credite vor preciza limitele ºi condiþiile delegãrii.
(4) Conducãtorii instituþiilor publice cu personalitate juridicã, cãrora li se alocã fondu
ri
din bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau terþiari d
e credite,
dupã caz.
ART. 18
Rolul ordonatorilor de credite
(1) Ordonatorii principali de credite analizeazã modul de utilizare a creditelor b

ugetare
aprobate prin bugetele locale ºi prin bugetele instituþiilor publice, ai cãror conducãto
ri sunt
ordonatori secundari sau terþiari de credite, dupã caz, ºi aprobã efectuarea cheltuielil
or din
bugetele proprii, cu respectarea dispoziþiilor legale.
(2) Ordonatorii secundari de credite repartizeazã creditele bugetare aprobate potr
ivit
art. 15 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu ºi pentru bugetele instituþiilor p
ublice, ai cãror
conducãtori sunt ordonatori terþiari de credite, ºi aprobã efectuarea cheltuielilor din
bugetele proprii, cu respectarea dispoziþiilor legale.
(3) Ordonatorii terþiari de credite utilizeazã creditele bugetare ce le-au fost repa
rtizate
numai pentru realizarea sarcinilor unitãþilor pe care le conduc, potrivit prevederil
or din
bugetele aprobate ºi în condiþiile stabilite prin dispoziþiile legale.
ART. 19
Responsabilitãþile ordonatorilor de credite
(1) Ordonatorii de credite au obligaþia de a angaja ºi de a utiliza creditele bugeta
re
numai în limita prevederilor ºi destinaþiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legat
e de
activitatea instituþiilor publice respective ºi cu respectarea dispoziþiilor legale.
(2) Ordonatorii de credite rãspund de:
a) elaborarea ºi fundamentarea proiectului de buget propriu;
b) urmãrirea modului de realizare a veniturilor;
c) angajarea, lichidarea ºi ordonanþarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare
aprobate ºi a veniturilor bugetare posibil de încasat;
d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituþiei pe c
are o
conduc;
e) organizarea ºi þinerea la zi a contabilitãþii ºi prezentarea la termen a situaþiilor
financiare asupra situaþiei patrimoniului aflat în administrare ºi execuþiei bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziþii publice ºi a
programului de investiþii publice;
g) organizarea evidenþei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenþi acestora;
h) organizarea ºi þinerea la zi a evidenþei patrimoniului, conform prevederilor legale
;
i) alte atribuþii stabilite de dispoziþiile legale.
ART. 20
Controlul financiar preventiv propriu, auditul public intern ºi controlul ulterior
(1) Controlul financiar preventiv propriu ºi auditul public intern se exercitã asupr
a tuturor
operaþiunilor care afecteazã fondurile publice ºi/sau patrimoniul public ºi privat ºi sunt
exercitate conform reglementãrilor legale în domeniu.
(2) Angajarea, lichidarea ºi ordonanþarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobã
de
ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueazã de cãtre contabil, cu excepþi
a
prevederilor art. 50 alin. (7).
(3) Angajarea ºi ordonanþarea cheltuielilor se efectueazã numai cu viza prealabilã de
control financiar preventiv propriu, potrivit dispoziþiilor legale.
(4) Formarea ºi utilizarea fondurilor publice locale ºi contul de execuþie a bugetelor
locale sunt supuse controlului Curþii de Conturi, potrivit legii.
SANCÞIUNI:
lit. b) ºi se
).
CAP. 3
Procesul bugetar
SECÞIUNEA 1
Proceduri privind elaborarea bugetelor
ART. 21
Elaborarea bugetelor
Proiectele bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2) se elaboreazã de cãtre ordonatorii
principali de credite, având în vedere:
a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici ºi sociali, pentru anul buge
tar
pentru care se elaboreazã proiectul de buget, precum ºi pentru urmãtorii 3 ani, elabor
ate
de organele abilitate;
b) politicile fiscale ºi bugetare, naþionale ºi locale;
c) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale
memorandumurilor de finanþare sau ale altor acorduri internaþionale, semnate ºi/sau
ratificate;
d) politicile ºi strategiile sectoriale ºi locale, precum ºi prioritãþile stabilite în form
larea
propunerilor de buget;
e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordin
e;
f) programele întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finanþãrii unor
acþiuni sau ansamblu de acþiuni, cãrora le sunt asociate obiective precise ºi indicatori
de
rezultate ºi de eficienþã; programele sunt însoþite de estimarea anualã a performanþelor
fiecãrui program, care trebuie sã precizeze: acþiunile, costurile asociate, obiectivel
e
urmãrite, rezultatele obþinute ºi estimate pentru anii urmãtori, mãsurate prin indicatori
preciºi, a cãror alegere este justificatã;
g) programele de dezvoltare economico-socialã în perspectivã ale unitãþii administrativter
itoriale,
în concordanþã cu politicile de dezvoltare la nivel naþional, regional, judeþean,
zonal sau local.
ART. 22
Conþinutul ºi structura bugetelor
(1) Veniturile ºi cheltuielile se grupeazã în buget pe baza clasificaþiei bugetare aprob
ate
de Ministerul Finanþelor Publice.
(2) Veniturile sunt structurate pe capitole ºi subcapitole, iar cheltuielile, pe pãrþi
,
capitole, subcapitole, titluri, articole, precum ºi alineate ºi paragrafe, dupã caz.
(3) Cheltuielile prevãzute în capitole ºi articole au destinaþie precisã ºi limitatã.
(4) Numãrul de salariaþi, permanenþi ºi temporari, ºi fondul salariilor de bazã se aprobã
distinct, prin anexã la bugetul fiecãrei instituþii publice. Numãrul de salariaþi aprobat
fiecãrei instituþii publice nu poate fi depãºit.
SANCÞIUNI:
lit. b) ºi se
).
(5) Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate
cu
creditele de angajament ºi duratele de realizare a investiþiilor.
(6) Programele se aprobã ca anexe la bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2).
(7) Fondurile externe nerambursabile ºi împrumuturile interne ºi externe se cuprind în
anexe la bugetele locale ºi se aprobã o datã cu acestea.
(8) Veniturile bugetelor locale sunt prevãzute în anexa nr. 1, iar cheltuielile aces
tora, în
anexa nr. 2.
ART. 23
Competenþe în stabilirea impozitelor ºi taxelor locale
Impozitele ºi taxele locale se aprobã de consiliile locale, judeþene ºi Consiliul Genera
l al
Municipiului Bucureºti, dupã caz, în limitele ºi în condiþiile legii.
ART. 24
Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe ºi a unor bunuri mate
riale,
precum ºi al sumelor încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ori din
valorificarea unor bunuri confiscate
(1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezulta
te în
urma demolãrii, dezmembrãrii ori dezafectãrii, în condiþiile prevãzute de lege, a unor
mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparþin instituþiilor public
e,
finanþate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale ºi
se varsã la
acestea.
(2) Sumele încasate potrivit alin. (1) de cãtre celelalte instituþii publice constitui
e venituri
ale bugetelor acestora.
(3) Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparþinând
domeniului public ori privat al unitãþilor administrativ-teritoriale constituie veni
turi ale
bugetelor locale.
(4) Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul
local, în
funcþie de subordonarea instituþiilor care au dispus confiscarea acestora, în condiþiile
legii.
ART. 25
Regimul sumelor rezultate din vânzarea unor bunuri aparþinând domeniului privat
Sumele încasate din vânzarea, în condiþiile legii, a unor bunuri aparþinând domeniului
privat al unitãþilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor loc
ale.
ART. 26
Taxe speciale pentru funcþionarea unor servicii publice locale
(1) Pentru funcþionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelo
r fizice
ºi juridice, consiliile locale, judeþene ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti,
dupã
caz, aprobã taxe speciale.
(2) Cuantumul taxelor speciale se stabileºte anual, iar veniturile obþinute din aces
tea se
utilizeazã integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinþarea servi
ciilor
publice locale, precum ºi pentru finanþarea cheltuielilor de întreþinere ºi funcþionare ale
acestor servicii.
(3) Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, judeþene ºi Consiliul General al
Municipiului Bucureºti, dupã caz, se vor stabili condiþiile ºi sectoarele de activitate în
care
se pot institui taxele speciale, modul de organizare ºi funcþionare a serviciilor pu
blice
pentru care se propun taxele respective, modalitãþile de consultare ºi de obþinere a
acordului persoanelor fizice ºi juridice beneficiare ale serviciilor respective.
SANCÞIUNI:
lit. c) ºi se
).
(4) Hotãrârile luate de consiliile locale, judeþene ºi Consiliul General al Municipiului
Bucureºti, dupã caz, în legãturã cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice ºi
juridice plãtitoare vor fi afiºate la sediul acestora sau vor fi publicate în presã.
(5) Împotriva acestor hotãrâri persoanele interesate pot face contestaþie în termen de
15 zile de la afiºarea sau publicarea acestora. Dupã expirarea acestui termen consil
iul
care a adoptat hotãrârea se întruneºte ºi delibereazã asupra contestaþiilor primite.
(6) Taxele speciale se încaseazã numai de la persoanele fizice ºi juridice care se
folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respecti
ve.
(7) Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, se înca
seazã întrun
cont distinct, deschis în afara bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru
care au
fost înfiinþate, iar contul de execuþie al acestora se aprobã de consiliul local, judeþean
sau
Consiliul General al Municipiului Bucureºti, dupã caz.
ART. 27
Activitãþi de naturã economicã
(1) Serviciile publice de interes local care desfãºoarã activitãþi de naturã economicã au
obligaþia calculãrii, înregistrãrii ºi recuperãrii uzurii fizice ºi morale a mijloacelor fi
aferente acestor activitãþi, prin tarif sau preþ, potrivit legii.
(2) Sumele reprezentând amortizarea calculatã pentru aceste mijloace fixe se
colecteazã într-un cont distinct, deschis la unitãþile trezoreriei statului, în afara buge
tului,
se utilizeazã pentru realizarea de investiþii în domeniul respectiv ºi se evidenþiazã disti
ct
în programul de investiþii, ca sursã de finanþare a acestora.
(3) Activitãþile de naturã economicã pentru care se calculeazã amortizarea mijloacelor
fixe se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 28
Cote defalcate din impozitul pe venit
(1) Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecãrei unitãþi
administrativ-teritoriale, se alocã lunar, în termen de 5 zile lucrãtoare de la finele
lunii în
care s-a încasat acest impozit, o cotã de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraºel
or ºi
municipiilor, pe teritoriul cãrora îºi desfãºoarã activitatea plãtitorii de impozite, 10% l
bugetul propriu al judeþului ºi 17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliulu
i
judeþean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraºelor, municipiilor ºi
judeþului.
(2) În execuþie, cota de 17% se alocã de cãtre direcþiile de specialitate din aparatul
propriu al consiliilor judeþene, în termen de 5 zile lucrãtoare de la încasare, pentru
echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraºelor, municipiilor ºi judeþului, prop
orþional
cu sumele repartizate ºi aprobate în acest scop în bugetele respective, potrivit
prevederilor art. 29 alin. (3).
(3) Cota de 63% din impozitul pe venit, pentru municipiul Bucureºti, se repartizea
zã, în
termenul prevãzut la alin. (1), astfel: 18% la bugetele locale ale sectoarelor mun
icipiului
Bucureºti, 36,5% la bugetul propriu al municipiului Bucureºti ºi 8,5% într-un cont disti
nct,
deschis pe seama Consiliului General al Municipiului Bucureºti pentru echilibrarea
bugetelor locale ale sectoarelor ºi municipiului Bucureºti.
(4) În execuþie, cota de 8,5% se alocã de cãtre direcþia de specialitate din aparatul
propriu al Consiliului General al Municipiului Bucureºti, în termen de 5 zile lucrãtoa
re de la
încasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor ºi municipiului Bucur
eºti,
proporþional cu sumele repartizate ºi aprobate în bugetele respective, potrivit preved
erilor
art. 29 alin. (5).
(5) În situaþii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozi
tul pe
venit pot fi majorate.
(6) Operaþiunile de virare a cotelor cuvenite din impozitul pe venit, prevãzute la a
lin. (1)
ºi (3), se efectueazã de Ministerul Finanþelor Publice prin direcþiile generale ale fina
nþelor
publice.
(7) Plãtitorii de impozite ºi taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu min
imum
5 angajaþi sunt obligaþi sã solicite înregistrarea fiscalã a acestora, ca plãtitori de impo
it pe
venituri din salarii, la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã punctul de luc
ru.
Solicitarea se face în termen de 15 zile de la data înfiinþãrii, pentru punctele de lucr
u nouînfiinþate.
Plãtitorii de impozite ºi taxe prevãzuþi la acest alineat au obligaþia sã organizeze
evidenþa contabilã corespunzãtoare pentru determinarea impozitului pe venitul din sala
rii
calculat, reþinut ºi vãrsat.
ART. 29
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
(1) Pentru finanþarea cheltuielilor publice prevãzute la art. 6, precum ºi pentru

echilibrarea bugetelor locale ale unitãþilor administrativ-teritoriale, prin legea b
ugetului de
stat se aprobã sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe ansamblu
l
judeþului, respectiv al municipiului Bucureºti.
(2) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilib
rãrii
bugetelor locale, vor fi repartizate pe judeþe, în funcþie de urmãtoarele criterii:
a) capacitatea financiarã calculatã în funcþie de impozitul pe venit încasat pe locuitor, î
proporþie de 70% din sumele defalcate;
b) suprafaþa judeþului, în proporþie de 30% din sumele defalcate.
(3) Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilib
rarea
bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, ºi din cota de 17%
prevãzutã la art. 28 alin. (2), o cotã de 25% se alocã bugetului propriu al judeþului, iar
diferenþa se repartizeazã pe comune, oraºe ºi municipii prin hotãrâre a consiliului
judeþean, dupã consultarea primarilor ºi cu asistenþa tehnicã de specialitate a direcþiei
generale a finanþelor publice, în funcþie de urmãtoarele criterii:
a) capacitatea financiarã calculatã în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în
proporþie de 30%;
b) suprafaþa unitãþii administrativ-teritoriale, în proporþie de 30%;
c) populaþia unitãþii administrativ-teritoriale, în proporþie de 25%;
d) alte criterii stabilite prin hotãrâre a consiliului judeþean, în proporþie de 15%, care
sã
asigure cu prioritate susþinerea programelor cu finanþare externã, care necesitã
cofinanþare localã.
(4) Consultarea primarilor se face de cãtre o comisie constituitã la nivelul fiecãrui
judeþ,
formatã din:
a) preºedintele consiliului judeþean, în calitate de reprezentant al Uniunii Naþionale a
Consiliilor Judeþene din România;
b) prefectul judeþului;
c) reprezentantul din judeþul respectiv, desemnat de Asociaþia Municipiilor din Români
a;
d) reprezentantul din judeþul respectiv, desemnat de Asociaþia Oraºelor din România;
e) reprezentantul din judeþul respectiv, desemnat de Asociaþia Comunelor din România;
f) directorul general al direcþiei generale a finanþelor publice judeþene.
(5) Pentru municipiul Bucureºti, din cota de 8,5% prevãzutã la art. 28 alin. (4) se al
ocã
o cotã de 25% pentru bugetul propriu al municipiului Bucureºti, iar diferenþa se
repartizeazã pe sectoarele municipiului Bucureºti, prin hotãrâre a Consiliului General a
l
Municipiului Bucureºti, dupã consultarea primarilor de sector ºi cu asistenþa tehnicã de
specialitate a direcþiei generale a finanþelor publice, în funcþie de aceleaºi criterii pr
evãzute
la alin. (3).
ART. 30
Transferuri consolidabile pentru bugetele locale
(1) Transferurile de la bugetul de stat cãtre bugetele locale se acordã pentru inves
tiþii
finanþate din împrumuturi externe la a cãror realizare contribuie ºi Guvernul, potrivit
legii, ºi
se aprobã anual, în poziþie globalã, prin legea bugetului de stat.
(2) Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai
acestuia,
precum ºi din alte bugete se pot acorda transferuri cãtre bugetele locale pentru fin
anþarea
unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes naþional, judeþean sau local.
ART. 31
Colaborare, cooperare, asociere, înfrãþire, aderare
(1) Consiliile locale, judeþene ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, dupã caz
,
pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrãri ºi servicii publ
ice
locale. Colaborarea ori asocierea se realizeazã pe bazã de convenþii sau contracte de
asociere, în care se prevãd ºi sursele de finanþare reprezentând contribuþia fiecãrei
autoritãþi a administraþiei publice locale implicate. Convenþiile sau contractele de aso
ciere
se încheie de ordonatorii principali de credite, în condiþiile mandatelor aprobate de
fiecare
consiliu implicat în colaborare ori asociere.
,
pot hotãrî asupra participãrii cu capital sau cu bunuri, în numele ºi în interesul
colectivitãþilor locale pe care le reprezintã, la constituirea de societãþi comerciale sau
la
înfiinþarea unor servicii de interes public local ori judeþean, dupã caz, în condiþiile leg
i.
(3) Fondurile necesare aplicãrii prevederilor alin. (1) ºi (2) se asigurã din bugetele
locale.
(4) Obligaþiile financiare rezultate din acorduri de cooperare, înfrãþire, precum ºi din
aderarea la asociaþii interne ºi internaþionale ale autoritãþilor administraþiei publice lo
ale,
hotãrâte de consiliile locale, judeþene ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, du
pã
caz, în condiþiile legii, se suportã din bugetele locale ale acestora.
ART. 32
Fondul de rezervã bugetarã
(1) În bugetele locale se înscrie fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia consiliului loc
al,
judeþean ºi a Consiliului General al Municipiului Bucureºti, dupã caz, în cotã de pânã la
5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizeazã la propunerea ordonatorilor pri
ncipali de
credite, pe bazã de hotãrâri ale consiliilor respective, pentru finanþarea unor cheltuie
li
urgente sau neprevãzute apãrute în cursul exerciþiului bugetar, pentru înlãturarea
efectelor unor calamitãþi naturale, precum ºi pentru acordarea unor ajutoare cãtre unitãþil
administrativ-teritoriale în situaþii de extremã dificultate.
(2) Fondul de rezervã bugetarã prevãzut la alin. (1) poate fi majorat, în cursul anului,
cu
aprobarea consiliului local, judeþean ºi Consiliului General al Municipiului Bucureºti
, dupã
caz, din disponibilitãþile de credite bugetare care nu mai sunt necesare pânã la sfârºitul
anului.
SECÞIUNEA a 2-a
Calendarul bugetar
ART. 33
Scrisoare-cadru. Limite de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de st
at ºi de
transferuri consolidabile
(1) Ministerul Finanþelor Publice transmite direcþiilor generale ale finanþelor public
e,
pânã la data de 1 iunie a fiecãrui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul
macroeconomic pe baza cãruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de
elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetulu
i de stat ºi
ale transferurilor consolidabile prevãzute la art. 30 alin. (1), pe ansamblul judeþu
lui ºi
municipiului Bucureºti, dupã caz, în vederea elaborãrii de cãtre ordonatorii de credite a
proiectelor de buget prevãzute la art. 1 alin. (2).
(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în
bugetele
cãrora sunt prevãzute transferuri cãtre bugetele locale, transmit autoritãþilor administraþ
ei
publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de c
heltuieli
aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget.
(3) Repartizarea pe unitãþi administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate
din
unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrãrii bugetelor locale se re
alizeazã în
condiþiile prevederilor art. 29.
ART. 34
Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite
Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit pr
evederilor
art. 33, elaboreazã ºi depun la direcþiile generale ale finanþelor publice, pânã la data de
1
iulie, proiectele bugetelor locale echilibrate ºi anexele la acestea, pentru anul
bugetar
urmãtor, precum ºi estimãrile pentru urmãtorii 3 ani, urmând ca acestea sã transmitã
proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeþului ºi municipiului Bucureºti la Minist
erul
Finanþelor Publice, pânã la data de 15 iulie a fiecãrui an.
SANCÞIUNI:
Nerespectarea dispoziþiilor art. 34 constituie contravenþie conf. art. 71 alin. 1 li
t. c) ºi se
).
ART. 35
Aprobarea ºi centralizarea bugetelor locale
(1) În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
legii
bugetului de stat, Ministerul Finanþelor Publice transmite direcþiilor generale ale
finanþelor
publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ºi transferurile
consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
(2) Consiliile judeþene ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, în condiþiile legi
i,
repartizeazã pe unitãþi administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare,
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum ºi transferurile
consolidabile, în vederea definitivãrii proiectelor bugetelor locale de cãtre ordonato
rii
principali de credite.
(3) Pe baza veniturilor proprii ºi a sumelor repartizate potrivit alin. (2), ordon
atorii
principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de st
at în
Monitorul Oficial al României, Partea I, definitiveazã proiectul bugetului local, ca
re se
publicã în presa localã sau se afiºeazã la sediul unitãþii administrativ-teritoriale. Locui
ii
pot depune contestaþii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data pu
blicãrii
sau afiºãrii acestuia.
(4) În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaþiilor prevãzut la alin
. (3),
proiectul bugetului local, însoþit de raportul primarului, al preºedintelui consiliulu
i judeþean
sau al primarului general al municipiului Bucureºti, dupã caz, ºi de contestaþiile depus
e de
locuitori, este supus aprobãrii consiliului local, judeþean sau Consiliului General
al
Municipiului Bucureºti, dupã caz, de cãtre ordonatorii principali de credite.
(5) Consiliul local, judeþean ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, dupã caz, în
termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de bu

get
potrivit alin. (4), se pronunþã asupra contestaþiilor ºi adoptã proiectul bugetului local,
dupã
ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum ºi alin
eate, dupã
caz, ºi pe anexe.
(6) Proiectele de buget prevãzute la art. 1 alin. (2) se aprobã de consiliile locale
,
judeþene ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, dupã caz, în termen de maximum
45 de zile de la data publicãrii legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al Român
iei,
Partea I.
SANCÞIUNI:
n. 1 lit. c) ºi se
).
(7) În cazul în care consiliile locale, judeþene sau Consiliul General al Municipiului
Bucureºti, dupã caz, nu aprobã proiectele bugetelor locale în termenul prevãzut la alin.
(6), direcþiile generale ale finanþelor publice dispun sistarea alimentãrii cu cote ºi s
ume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ºi cu transferuri consolidabile
, pânã la
aprobarea acestora de cãtre consiliile locale, judeþene sau Consiliul General al
Municipiului Bucureºti, dupã caz. În aceastã situaþie, din bugetele locale se pot efectua
plãþi numai în limita celorlalte venituri încasate.
(8) Ordonatorii principali de credite au obligaþia sã transmitã direcþiilor generale ale
finanþelor publice bugetele locale aprobate, în condiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã,
de cãtre consiliile locale, judeþene ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, dupã
caz,
în termen de 5 zile de la aprobarea acestora. Direcþiile generale ale finanþelor publi
ce, în
termen de 10 zile, întocmesc ºi transmit Ministerului Finanþelor Publice bugetele pe
ansamblul fiecãrui judeþ, respectiv al municipiului Bucureºti, grupate în cadrul fiecãrui
judeþ ºi al municipiului Bucureºti, pe comune, oraºe, municipii, sectoare ale municipiul
ui
Bucureºti ºi bugetul propriu, pe structura clasificaþiei bugetare.
ART. 36
Procesul bugetar în cazul neaprobãrii bugetului de stat de cãtre Parlament
(1) Dacã legea bugetului de stat nu a fost adoptatã cu cel puþin 3 zile înainte de
expirarea exerciþiului bugetar, se aplicã în continuare bugetele anului precedent, pânã la
aprobarea noilor bugete, limitele lunare de cheltuieli neputând depãºi de regulã 1/12 di
n
prevederile bugetelor anului precedent, cu excepþia cazurilor deosebite, temeinic
justificate de cãtre ordonatorii de credite, sau, dupã caz, 1/12 din sumele propuse în
proiectul de buget, în situaþia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul preced
ent.
(2) Instituþiile publice ºi acþiunile, noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu dat
a de
1 ianuarie a anului bugetar urmãtor, vor fi finanþate, pânã la aprobarea bugetului, în lim
ita
a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.
(3) Direcþiile generale ale finanþelor publice vor acorda unitãþilor administrativ-terit
oriale
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ºi transferuri consolidabi
le, cu
încadrarea în limita lunarã de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent.
(4) În cazul în care necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat
ºi transferuri consolidabile depãºeºte limita lunarã de 1/12 din prevederile bugetare ale
anului precedent, dupã utilizarea integralã a veniturilor ºi cotelor defalcate din une
le
venituri ale bugetului de stat, direcþiile generale ale finanþelor publice pot aprob
a
suplimentarea acestora, pe baza analizelor ºi fundamentãrilor prezentate de ordonato
rii
principali de credite.
(5) În situaþia în care sumele prevãzute la alin. (4) sunt propuse în proiectul bugetului
de stat mai mici decât cele din anul precedent, limitele lunare se acordã în cotã de 1/1
2
din sumele propuse prin proiectul bugetului de stat.
SECÞIUNEA a 3-a
Prevederi referitoare la investiþii publice locale
ART. 37
Prezentarea investiþiilor publice în proiectul de buget
Cheltuielile pentru investiþiile publice ºi alte cheltuieli de investiþii finanþate din
fonduri
publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investiþii pu
blice al
fiecãrei unitãþi administrativ-teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credit
e, care se
prezintã ca anexã la bugetul iniþial ºi, respectiv, rectificat ºi se aprobã de consiliul lo
al,
judeþean ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, dupã caz.
ART. 38
Informaþii privind programele de investiþii publice
(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programu

l de
investiþii publice pe clasificaþia funcþionalã.
(2) Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiþii sunt prezentate inform
aþii
financiare ºi nefinanciare.
(3) Informaþiile financiare vor include:
a) valoarea totalã a proiectului;
b) creditele de angajament;
c) creditele bugetare;
d) graficul de finanþare, pe surse ºi ani, corelat cu graficul de execuþie;
e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizatã ºi în cazul obiectivelor în derulare;
f) costurile de funcþionare ºi de întreþinere dupã punerea în funcþiune.
(4) Informaþiile nefinanciare vor include:
a) strategia în domeniul investiþiilor care va cuprinde obligatoriu prioritãþile investiþi
onale
ºi legãtura dintre diferite proiecte, criteriile de analizã care determinã introducerea în
programul de investiþii a obiectivelor noi, în detrimentul celor în derulare;
b) descrierea proiectului;
c) stadiul fizic al obiectivelor.
ART. 39
Rolul metodologic al Ministerului Finanþelor Publice
Ministerul Finanþelor Publice este împuternicit sã stabileascã conþinutul, forma ºi
informaþiile referitoare la programele de investiþii necesare în procesul de elaborare
a
bugetului.
ART. 40
Aprobarea proiectelor de investiþii publice locale
(1) Documentaþiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiþii noi, a cãror finanþa
re
se asigurã integral sau în completare din bugetele locale, precum ºi ale celor finanþate
din
împrumuturi interne ºi externe, contractate direct sau garantate de autoritãþile
administraþiei publice locale, se aprobã de consiliile locale, judeþene ºi Consiliul Gen
eral al
Municipiului Bucureºti, dupã caz.
(2) Documentaþiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiþii noi, care se
finanþeazã din împrumuturi externe ºi, în completare, din transferuri de la bugetul de sta
t
ºi din alte surse, precum ºi ale celor finanþate integral sau în completare din împrumutur
i
externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se s
upun spre
aprobare Guvernului.
(3) Documentaþiile tehnico-economice pentru investiþiile destinate prevenirii sau
înlãturãrii efectelor produse de acþiuni accidentale ºi de calamitãþi naturale, elaborate º
avizate potrivit dispoziþiilor legale, precum ºi notele de fundamentare privind cele
lalte
cheltuieli de investiþii cuprinse în poziþia globalã "alte cheltuieli de investiþii" se ap
robã de
ordonatorii principali de credite.
(4) Ordonatorii principali de credite, pe propria rãspundere, actualizeazã ºi aprobã
valoarea fiecãrui obiectiv de investiþii nou sau în continuare, indiferent de sursele
de
finanþare ori de competenþa de aprobare a acestora, în funcþie de evoluþia indicilor de
preþuri. Aceastã operaþiune este supusã controlului financiar preventiv propriu.
SANCÞIUNI:
t. a) ºi se
.
ART. 41
Condiþii pentru includerea investiþiilor în proiectul bugetului
(1) Obiectivele de investiþii ºi celelalte cheltuieli asimilate investiþiilor se cupri
nd în
programele de investiþii anuale, anexe la buget, numai dacã, în prealabil, documentaþiil
e
tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea ºi oportun
itatea
efectuãrii cheltuielilor asimilate investiþiilor, au fost elaborate ºi aprobate potriv
it
dispoziþiilor legale.
(2) Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritãþile în repartizarea sumelor p
e
fiecare obiectiv înscris în programul de investiþii, în limita fondurilor cuprinse în proi
ectul de
buget cu aceastã destinaþie, asigurând totodatã realizarea obiectivelor de investiþii în
cadrul duratelor de execuþie aprobate.
SANCÞIUNI:
t. a) ºi se
.
ART. 42
Structura programelor de investiþii publice locale
(1) În programele de investiþii se nominalizeazã obiectivele de investiþii grupate pe:
investiþii în continuare, investiþii noi ºi poziþia globalã "alte cheltuieli de investiþii"
e
categorii de investiþii.
(2) Poziþia globalã "alte cheltuieli de investiþii" cuprinde urmãtoarele categorii de
investiþii:
a) achiziþii de imobile;
b) dotãri independente;
c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fez
abilitate,
proiectelor ºi altor studii aferente obiectivelor de investiþii;
d) cheltuieli de expertizã, proiectare ºi de execuþie privind consolidãrile ºi intervenþiil
pentru prevenirea sau înlãturarea efectelor produse de acþiuni accidentale ºi calamitãþi
naturale -cutremure, inundaþii, alunecãri, prãbuºiri ºi tasãri de teren, incendii, accident
tehnice, precum ºi cheltuielile legate de realizarea acestor investiþii;
e) lucrãri de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinãri seismologice,
consultanþã, asistenþã tehnicã ºi alte cheltuieli asimilate investiþiilor, potrivit legii.
(3) Cheltuielile de investiþii prevãzute la alin. (2) se detaliazã în anexã distinctã de cã
ordonatorul principal de credite, pe bazã de note de fundamentare, care vor cuprin
de
elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea ºi alþi indicatori caracteristici
unor
asemenea investiþii, ºi se aprobã de consiliul local, judeþean ºi Consiliul General al
Municipiului Bucureºti, dupã caz, o datã cu bugetul local.
ART. 43
Acordurile internaþionale legate de investiþiile publice locale
Toate angajamentele legale din care rezultã o cheltuialã pentru investiþiile publice ºi
alte
cheltuieli asimilate investiþiilor, cofinanþate de o instituþie internaþionalã, se vor efe
ctua în
conformitate cu prevederile acordului de finanþare.
ART. 44
Monitorizarea de cãtre ordonatorii principali de credite a proiectelor de investiþii
(1) În situaþia în care, pe parcursul execuþiei bugetare, din motive obiective,

implementarea unui proiect de investiþii nu se poate realiza conform proiecþiei buge
tare,
ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot propune consiliilor lo
cale, judeþene
ºi Consiliului General al Municipiului Bucureºti, dupã caz, pânã la data de 31 octombrie,
aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiþii
.
(2) Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficientã a
fondurilor
alocate investiþiilor, precum ºi de realizarea obiectivelor de investiþii incluse în pro
gramele
de investiþii.
SECÞIUNEA a 4-a
Execuþia bugetarã
ART. 45
Principii în execuþia bugetarã
(1) Prin bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2) se cuprind ºi se aprobã, dupã caz,
veniturile ºi creditele bugetare în structura clasificaþiei bugetare.
(2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciþiului bugetar.
(3) Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virãri de credite bu
getare.
(4) Virãrile de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaþiei bu
getare ºi de
la un program la altul se aprobã de consiliul local, judeþean ºi Consiliul General al
Municipiului Bucureºti, dupã caz, pe baza justificãrilor corespunzãtoare ale ordonatoril
or
principali de credite, ºi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
(5) Virãrile de credite bugetare în cadrul aceluiaºi capitol bugetar, inclusiv între
programele aceluiaºi capitol, care nu contravin dispoziþiilor prezentului articol, l
egii
bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competenþa fiecãrui ordonator prin
cipal de
credite, pentru bugetul propriu ºi bugetele instituþiilor ºi serviciilor publice subor
donate, ºi
se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
(6) Propunerile de virãri de credite bugetare sunt însoþite de justificãri, detalieri ºi
necesitãþi privind execuþia, pânã la finele anului bugetar, a capitolului ºi subdiviziunii
clasificaþiei bugetare, precum ºi a programului, de la care se disponibilizeazã ºi, resp
ectiv,
a capitolului ºi subdiviziunii clasificaþiei bugetare ºi a programului, la care se
suplimenteazã prevederile bugetare.
(7) Virãrile de credite bugetare, în condiþiile prevederilor alin. (4) ºi (5), se pot ef
ectua
începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.
ART. 46
Repartizarea pe trimestre a veniturilor ºi cheltuielilor bugetare
(1) Veniturile ºi cheltuielile aprobate în bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2) se
repartizeazã pe trimestre, în funcþie de termenele legale de încasare a veniturilor ºi de
perioada în care este necesarã efectuarea cheltuielilor.
(2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor ºi cheltuielilor bugetare se aprobã de cãt
re:
a) Ministerul Finanþelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale b
ugetului
de stat ºi pentru transferurile de la acest buget, prevãzute la art. 30 alin. (1), p
e baza
propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise
de direcþiile
generale ale finanþelor publice, în termen de 20 de zile de la data publicãrii legii b
ugetului
de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Sumele astfel aprobate se repart
izeazã
pe unitãþile administrativ-teritoriale de cãtre direcþiile generale ale finanþelor publice
;
b) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele prevãzut
e la art.
1 alin. (2), în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevãzute la lit. a).
(3) Repartizarea pe trimestre a transferurilor prevãzute la art. 30 alin. (2) se c
omunicã
autoritãþilor administraþiei publice locale de cãtre ordonatorii principali de credite a
i
bugetului de stat sau ai altor bugete, în termen de 10 zile de la aprobarea de cãtre
Ministerul Finanþelor Publice a repartizãrii pe trimestre a creditelor bugetare ale
acestor
bugete.
ART. 47
Deschiderea de credite bugetare
(1) Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschi
deri de
credite efectuate de cãtre ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita
sumelor
aprobate, potrivit destinaþiei stabilite ºi cu respectarea dispoziþiilor legale care
reglementeazã efectuarea cheltuielilor respective.
SANCÞIUNI:
lit. b) ºi se
).
(2) Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat
sau de la
alte bugete cãtre bugetele locale, în cadrul limitelor prevãzute în bugetele respective,
se
efectueazã de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, pentru cele prevãzute la art. 30 alin
. (1),
prin direcþiile generale ale finanþelor publice, la cererea ordonatorilor principali
de credite
ai bugetelor locale, în funcþie de necesitãþile execuþiei bugetare, cu respectarea
destinaþiei, sau de cãtre ceilalþi ordonatori principali de credite, pentru transferur
ile
prevãzute la art. 30 alin. (2).
(3) Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bazã de documente justifica
tive,
care sã confirme angajamentele contractuale sau din convenþii, primirea bunurilor
materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrãri, plata salariilor ºi a altor
drepturi
bãneºti, plata obligaþiilor bugetare, precum ºi a altor obligaþii.
ART. 48
Transferurile de atribuþii cãtre autoritãþile administraþiei publice locale
(1) În situaþiile în care, în timpul exerciþiului bugetar, pe baza dispoziþiilor legale, au

loc
treceri de instituþii, acþiuni sau sarcini în finanþarea autoritãþilor administraþiei publi
locale, Ministerul Finanþelor Publice este autorizat sã introducã modificãrile
corespunzãtoare în volumul ºi în structura bugetului de stat, fãrã afectarea echilibrului
bugetar.
,
vor aproba modificãrile intervenite potrivit alin. (1) în structura bugetelor propri
i ºi,
respectiv, ale instituþiilor publice subordonate.
ART. 49
Fondurile externe nerambursabile
(1) Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter

previzional ºi se deruleazã conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.
(2) Fondurile externe nerambursabile vor fi încasate într-un cont distinct în afara
bugetului local ºi vor fi cheltuite numai în limita disponibilitãþilor existente în acest
cont ºi
în scopul în care au fost acordate.
ART. 50
Execuþia bugetarã
(1) În procesul execuþiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmãtoarele faze:

angajament, lichidare, ordonanþare, platã.
(2) Execuþia bugetarã la oraºe, municipii, sectoarele municipiului Bucureºti, judeþe ºi
municipiul Bucureºti se bazeazã pe principiul separãrii atribuþiilor persoanelor care au
calitatea de ordonator de credite de atribuþiile persoanelor care au calitatea de
contabil.
(3) Operaþiunile specifice angajãrii, lichidãrii ºi ordonanþãrii cheltuielilor sunt în
competenþa ordonatorilor de credite ºi se efectueazã pe baza avizelor compartimentelor
de specialitate ale instituþiilor publice.
(4) Plata cheltuielilor este asiguratã de ºeful compartimentului financiar-contabil în
limita
fondurilor disponibile.
(5) Instrumentele de platã trebuie sã fie însoþite de documentele justificative. Aceste
documente trebuie sã certifice exactitatea sumelor de platã, recepþia bunurilor ºi
executarea serviciilor ºi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate.
Instrumentele de platã se semneazã de contabil ºi ºeful compartimentului financiarcontab
il.
(6) Efectuarea plãþilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bazã d
e
acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziþiile legale, ºi numai dupã ce ace
stea
au fost angajate, lichidate ºi ordonanþate.
(7) Plata cheltuielilor la comune ºi la instituþiile publice la care compartimentul
financiarcontabil
are un numãr de personal mai mic de 5 persoane se realizeazã de cãtre
ordonatorul de credite ºi persoana împuternicitã cu atribuþii financiar-contabile, dar c
u
respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidenþa ºi raportarea
angajamentelor bugetare ºi legale.
(8) Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plãþi în avans de pânã la 30%,
în condiþiile dispoziþiilor legale.
(9) Sumele reprezentând plãþi în avans, efectuate potrivit alin. (8) ºi nejustificate prin
bunuri livrate, lucrãri executate ºi servicii prestate, pânã la sfârºitul anului, în condiþ
prevederilor contractuale, vor fi recuperate de instituþiile publice care au acord
at
avansurile ºi se vor restitui bugetului din care au fost avansate.
SANCÞIUNI:
Nerespectarea dispoziþiilor alin. (2) - (6) ºi (9) constituie contravenþie conf. art.
71 alin. 1 lit. b)
ºi se sancþioneazã cu amendã de la 10 milioane lei la 20 milioane lei conf. art. 71 alin
. (2).
(10) În cazul nelivrãrii bunurilor, neefectuãrii lucrãrilor ºi serviciilor angajate, pentr

u care
s-au plãtit avansuri, recuperarea sumelor de cãtre instituþia publicã se face cu percepe
rea
dobânzilor ºi penalitãþilor de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile buge
are,
calculate pentru perioada de când s-au acordat ºi pânã s-au recuperat.
(11) Fac excepþie de la prevederile alin. (9) situaþiile expres reglementate prin
dispoziþiile legale.
ART. 51
Plata salariilor
(1) Salariile la instituþiile publice cãrora li se aplicã prevederile prezentei ordona
nþe de
urgenþã se plãtesc o datã pe lunã, în perioada 5 -15 a fiecãrei luni, pentru luna
precedentã.
SANCÞIUNI:
lit. b) ºi se
).
(2) Eºalonarea plãþilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite ºi instituþiile º

serviciile publice din subordinea acestora, se face de cãtre direcþia generalã a finanþe
lor
publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.
(3) La ordonatorii principali de credite ºi instituþiile ºi serviciile publice din sub
ordinea
acestora, la care salariile se plãtesc de douã ori pe lunã, aplicarea prevederilor ali
n. (1) ºi
(2) se face începând cu luna ianuarie 2005.
ART. 52
Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite
(1) Ordonatorii principali de credite au obligaþia de a analiza lunar necesitatea
menþinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziþii legale sau din a
lte
cauze, sarcinile au fost desfiinþate sau amânate ºi de a propune consiliilor locale, j
udeþene
ºi Consiliului General al Municipiului Bucureºti, dupã caz, anularea creditelor respec
tive.
SANCÞIUNI:
lit. b) ºi se
).
(2) Pentru ultima lunã a anului bugetar termenul limitã pentru aplicarea prevederilo
r
alin. (1) este de 10 decembrie.
(3) Cu creditele bugetare anulate în condiþiile alin. (1) se majoreazã fondul de rezer
vã
bugetarã la dispoziþia consiliului local, judeþean sau a Consiliului General al Munici
piului
Bucureºti, dupã caz.
ART. 53
Contul anual de execuþie
(1) Ordonatorii principali de credite întocmesc ºi prezintã spre aprobare consiliilor

locale, judeþene ºi Consiliului General al Municipiului Bucureºti, dupã caz, pânã la data d
31 mai a anului urmãtor, conturile anuale de execuþie a bugetelor prevãzute la art. 1

alin.
(2), în structura urmãtoare:
a) la venituri: prevederi bugetare iniþiale; prevederi bugetare definitive; încasãri
realizate;
b) la cheltuieli: credite bugetare iniþiale; credite bugetare definitive; plãþi efectu
ate.
(2) Trimestrial ºi anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situaþii financi
are
asupra execuþiei bugetare, care se depun la direcþiile generale ale finanþelor publice
; dupã
verificare, acestea întocmesc ºi depun la Ministerul Finanþelor Publice situaþii financi
are
centralizate privind execuþia bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2), la termenele ºi
potrivit
normelor stabilite de acesta.
(3) Ordonatorii principali de credite au obligaþia sã întocmeascã ºi sã anexeze la
situaþiile financiare anuale rapoarte anuale de performanþã, în care sã prezinte, pe fieca
re
program, obiectivele, rezultatele preconizate ºi cele obþinute, indicatorii ºi costuri
le
asociate, precum ºi situaþii privind angajamentele legale.
(4) Situaþiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintã de cãtre
ordonatorii principali de credite spre aprobare consiliilor locale, judeþene ºi Cons
iliului
General al Municipiului Bucureºti, dupã caz.
SANCÞIUNI:
t. a) ºi se
.
ART. 54
Excedentul sau deficitul bugetar
(1) Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exerciþiului bugetar
, dupã
efectuarea regularizãrilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetu
lui de
stat prevãzute la art. 6 lit. a) ºi a celor exceptate la lit. b), precum ºi a transfer
urilor
consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete, se utilizeazã, în ordine, pen
tru:
a) rambursarea eventualelor împrumuturi restante; plata dobânzilor, comisioanelor,
spezelor ºi a altor costuri aferente acestora;
b) constituirea fondului de rulment.
(2) Disponibilitãþile fondului de rulment sunt purtãtoare de dobândã, se pãstreazã întrun
cont distinct, deschis pe seama fiecãrei unitãþi administrativ-teritoriale, la unitãþile
teritoriale ale trezoreriei statului, în afara bugetului local, ºi pot fi utilizate,
temporar, pentru
acoperirea golurilor de casã provenite din decalaje între veniturile ºi cheltuielile a
nului
curent, precum ºi pentru acoperirea definitivã a eventualului deficit bugetar rezult
at la
finele exerciþiului bugetar.
(3) Fondul de rulment poate fi utilizat ºi pentru finanþarea unor investiþii din compe
tenþa
autoritãþilor administraþiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice
locale în
interesul colectivitãþii.
(4) Utilizarea fondului de rulment în condiþiile alin. (2) ºi (3) ºi contul de execuþie al
acestuia se aprobã de consiliul local, judeþean ºi Consiliul General al Municipiului
Bucureºti, dupã caz, în afara bugetului local.
ART. 55
Execuþia de casã a bugetelor locale
(1) Execuþia de casã a bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2) se efectueazã prin unitãþile
teritoriale ale trezoreriei statului, evidenþiindu-se în conturi distincte:
a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificaþiei bugetare;
b) efectuarea plãþilor dispuse de persoanele autorizate ale instituþiilor publice, în li
mita
creditelor bugetare ºi destinaþiilor aprobate potrivit dispoziþiilor legale;
c) efectuarea operaþiunilor de încasãri ºi plãþi privind datoria publicã internã ºi externã
rezultatã din împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum ºi cele contractat
e
sau garantate de autoritãþile administraþiei publice locale, inclusiv a celor privind
rambursarea ratelor la scadenþã ºi plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor ºi altor cost
uri
aferente;
d) efectuarea altor operaþiuni financiare în contul autoritãþilor administraþiei publice
locale;
e) pãstrarea disponibilitãþilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau
contravaloarea în lei a acestora, primite pe bazã de acorduri ºi înþelegeri guvernamentale
ºi de la organisme internaþionale, ºi utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;
f) alte operaþiuni financiare prevãzute de lege.

(2) Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilitãþile contului
curent general al trezoreriei statului, autoritãþile administraþiei publice locale îºi pot
deschide conturi la societãþi comerciale bancare, în vederea derulãrii acestora.
(3) În execuþie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
se
efectueazã lunar de cãtre direcþiile generale ale finanþelor publice, pe baza
fundamentãrilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
ART. 56
Principii ale încheierii execuþiei bugetare
(1) Execuþia bugetarã se încheie la data de 31 decembrie a fiecãrui an.

(2) Orice venit neîncasat ºi orice cheltuialã angajatã, lichidatã ºi ordonanþatã, în cadrul
prevederilor bugetare, ºi neplãtitã pânã la data de 31 decembrie se va încasa sau se va
plãti, dupã caz, în contul bugetului pe anul urmãtor.
(3) Creditele bugetare neutilizate pânã la închiderea anului sunt anulate de drept.
(4) Disponibilitãþile din fondurile externe nerambursabile ºi cele din fondurile publi
ce
destinate cofinanþãrii contribuþiei financiare a Comunitãþii Europene, rãmase la finele
exerciþiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reporteazã în anul ur
mãtor
cu aceeaºi destinaþie.
(5) Fondurile prevãzute la alin. (4) se utilizeazã în condiþiile prevederilor prezentei
ordonanþe de urgenþã ºi potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.
CAP. 4
Împrumuturi
ART. 57
Aprobarea împrumuturilor
,
pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne sau externe, pe term
en
scurt, mediu ºi lung, pentru realizarea de investiþii publice de interes local, prec
um ºi
pentru refinanþarea datoriei publice locale.
,
hotãrãsc, la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garanta
rea de
împrumuturi, cu votul a cel puþin douã treimi din numãrul membrilor ce le compun.
,
pot aproba angajarea de împrumuturi interne fãrã garanþia statului, cu condiþia informãrii
prealabile a Ministerului Finanþelor Publice.
(4) Împrumuturile externe se vor contracta direct sau se vor garanta de cãtre autori
tãþile
administraþiei publice locale numai cu avizul comisiei de autorizare a acestor împru
muturi,
ale cãrei componenþã ºi funcþionare se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
SANCÞIUNI:
lit. b) ºi se
).
(5) Autoritãþile administraþiei publice locale pot beneficia ºi de împrumuturi externe

contractate sau garantate de stat, în condiþiile legii.
ART. 58
Datoria publicã localã
(1) Datoria publicã localã reprezintã o obligaþie generalã care trebuie rambursatã,
conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unitãþii administrativ-terit
oriale
prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. a).
(2) Instrumentele datoriei publice locale sunt:
a) titluri de valoare;
b) împrumuturi de la societãþile comerciale bancare sau de la alte instituþii de credit.
(3) Emiterea ºi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de cãtre autoritãþile
administraþiei publice locale sau prin intermediul unor agenþii ori al altor instituþi
i
specializate.
(4) Valoarea totalã a datoriei contractate de autoritatea administraþiei publice loc
ale va fi
înscrisã în registrul de evidenþã a datoriei publice locale al acestei autoritãþi ºi se
raporteazã anual prin situaþiile financiare.
(5) Registrul de evidenþã a datoriei publice locale va include informaþii care sã specif
ice
suma totalã a datoriilor autoritãþilor administraþiei publice locale, precum ºi detalierea
datoriilor ºi alte informaþii stabilite prin norme metodologice privind registrul de
evidenþã a
datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanþelor Publice.
(6) Valoarea totalã a garanþiilor emise de autoritatea administraþiei publice locale s
e
înscrie în registrul garanþiilor locale al acestei autoritãþi ºi se raporteazã anual prin
situaþiile financiare.
(7) Registrul garanþiilor locale cuprinde informaþii care sã specifice suma totalã a
garanþiilor emise de autoritatea administraþiei publice locale, precum ºi detalierea
garanþiilor ºi alte informaþii stabilite prin norme metodologice privind registrul de
evidenþã a
garanþiilor locale, emise de Ministerul Finanþelor Publice.
(8) Dupã contractarea ºi/sau garantarea de împrumuturi interne ºi/sau externe,
autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a transmite Ministerului Fina
nþelor
Publice, în termen de 10 zile de la data intrãrii în vigoare a contractului respectiv,
copii de
pe fiecare document primar care atestã, dupã caz:
a) contractarea/garantarea împrumutului;
b) actul adiþional la contractul/acordul de împrumut/garantare, dacã au fost aduse
modificãri la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.
(9) Pe perioada utilizãrii ºi rambursãrii împrumutului contractat/garantat, raportarea l
a
Ministerul Finanþelor Publice a datelor privind datoria publicã localã se efectueazã lun
ar,
în termen de 20 de zile de la sfârºitul perioadei de raportare.
SANCÞIUNI:
Nerespectarea dispoziþiilor alin. (8) ºi (9) constituie contravenþie conf. art. 71 ali
n. 1 lit. b) ºi
se sancþioneazã cu amendã de la 10 milioane lei la 20 milioane lei conf. art. 71 alin.
(2).
(10) În scopul evaluãrii datoriei publice locale, orice obligaþie de platã, exprimatã în al
monedã decât cea naþionalã, este calculatã în moneda naþionalã, utilizându-se cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Naþionalã a României pentru ultima zi din perioada l
a
care se face raportarea.
(11) Serviciul datoriei publice locale nu reprezintã obligaþii sau rãspunderi ale
Guvernului ºi acesta va fi plãtit din bugetele locale ºi din împrumuturi pentru refinanþar
ea
datoriei publice locale.
ART. 59
Condiþii pentru contractarea sau garantarea de împrumuturi
(1) Împrumuturile contractate de unitãþile administrativ-teritoriale, precum ºi cele

contractate de agenþii economici ºi serviciile publice din subordinea acestora pot f
i
garantate de cãtre acestea prin veniturile proprii prevãzute la art. 5 alin. (1) lit
. a).
(2) Orice garantare prin venituri devine valabilã ºi se aplicã din momentul acordãrii
garanþiei; veniturile care se constituie în garanþie ºi care sunt încasate la bugetul loca
l vor
fi supuse condiþiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prior
itate faþã de
orice revendicãri ale unor terþi cãtre autoritatea administraþiei publice locale respect
ive,
indiferent dacã aceste terþe pãrþi cunosc sau nu cunosc acordul de garantare.
(3) Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înreg
istrat
la autoritãþile administraþiei publice locale ºi la împrumutãtor.
(4) Autoritãþilor administraþiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi s
au sã
garanteze orice fel de împrumut, dacã totalul datoriilor anuale reprezentând ratele
scadente la împrumuturile contractate ºi/sau garantate, dobânzile ºi comisioanele
aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmeazã sã fie contractat ºi/sau garan
tat
în anul respectiv, depãºeºte limita de 20% din totalul veniturilor prevãzute la art. 5 ali
n. (1)
lit. a), cu excepþia cazurilor aprobate prin legi speciale.
(5) Condiþiile alin. (4) se aplicã inclusiv pentru datoriile anuale care decurg din
împrumuturile contractate ºi/sau garantate de stat pentru autoritãþile administraþiei publ
ice
locale.
(6) În scopul calculãrii acestei limite, pentru împrumuturile contractate ºi/sau garanta
te,
cu o ratã variabilã a dobânzii, se va efectua calculul folosindu-se rata dobânzii valabi
lã la
data întocmirii documentaþiei.
(7) În scopul calculãrii acestei limite, împrumuturile acordate în valutã vor fi luate în
calcul la valoarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naþionalã a României
la
data efectuãrii calculului.
(8) Ratele scadente aferente împrumuturilor, dobânzile ºi comisioanele datorate de
unitãþile administrativ-teritoriale se prevãd în bugetul local sau, dupã caz, se pot contr
acta
noi împrumuturi pentru achitarea ratelor scadente, în condiþiile prevederilor prezente
i
ordonanþe de urgenþã.
(9) Toate acordurile de împrumut sau de garantare încheiate potrivit prevederilor
prezentei ordonanþe de urgenþã vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate ºi vor
constitui obligaþii care pot fi impuse bugetelor locale respective.
SANCÞIUNI:
t. c) ºi se
).
ART. 60
Fondul de risc
(1) Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de cãtre
autoritãþile administraþiei publice locale a împrumuturilor contractate de agenþii economi
ci
ºi serviciile publice de subordonare localã, se constituie fondul de risc, în afara bu
getului
local.
(2) Fondul de risc se pãstreazã în conturi separate deschise la unitãþile teritoriale ale
trezoreriei statului ºi se constituie distinct pentru garanþii locale la împrumuturi i
nterne ºi,
respectiv, pentru garanþii la împrumuturi externe.
(3) Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formã de comisioane de la
beneficiarii împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unitãþile trezoreriei statu
lui la
disponibilitãþile fondului; dobânzi ºi penalitãþi de întârziere la nivelul celor existente
u
veniturile bugetare, aplicate pentru neplata în termen de cãtre beneficiarii împrumutu
rilor
garantate a comisioanelor ºi, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor ºi comisioanel
or
aferente, ºi, în completare, din bugetul local. În cazul în care se efectueazã plãþi din fo
l
de risc aferente unor scadenþe neonorate de garantat, veniturile fondului de risc
se
reîntregesc cu sumele recuperate de la acesta.
(4) Nivelul comisionului de risc se determinã de ordonatorul principal de credite ºi
se
aprobã de consiliul local, judeþean ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, dupã c
az.
Acest comision se aplicã asupra valorii împrumutului garantat.
(5) Sumele aflate în fondul de risc la sfârºitul anului se regularizeazã cu bugetul loca
l în
limita sumelor primite de la acest buget, iar diferenþa se reporteazã în anul urmãtor cu
aceeaºi destinaþie. Contul de execuþie al fondului de risc se anexeazã la situaþiile
financiare.
ART. 61
Împrumuturi din contul curent general al trezoreriei statului
(1) În situaþia în care, pe parcursul execuþiei, apar goluri temporare de casã ca urmare
a decalajului dintre veniturile ºi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi ac
operite prin
împrumuturi fãrã dobândã acordate de Ministerul Finanþelor Publice din disponibilitãþile
contului curent general al trezoreriei statului, numai dupã utilizarea fondului de
rulment.
(2) Valoarea totalã a împrumutului care poate fi angajat de autoritãþile administraþiei
publice locale potrivit prevederilor alin. (1) este supusã urmãtoarelor limite:
a) nu va depãºi 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului bug
etar
în care se face împrumutul;
b) în condiþiile prevederilor lit. a), autoritãþile administraþiei publice locale nu pot a
ngaja
împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiaºi an
bugetar.
(3) Rambursarea fondurilor împrumutate conform prevederilor prezentului articol va
fi
garantatã cu veniturile estimate a fi încasate în anul bugetar respectiv, în condiþiile
respectãrii garantãrii, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.
(4) În situaþia în care împrumutul prevãzut la alin. (1) nu a fost restituit pânã la 31
decembrie, direcþiile generale ale finanþelor publice sunt autorizate sã execute contu
l
unitãþii administrativ-teritoriale în cauzã.
ART. 62
Verificãri excepþionale
(1) Activitatea autoritãþilor administraþiei publice locale va fi supusã unei verificãri

excepþionale de cãtre Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, în
urmãtoarele situaþii:
a) autoritatea administraþiei publice locale nu îºi ramburseazã toate obligaþiile de platã
pe termen scurt pânã la sfârºitul anului bugetar în care au fost angajate împrumuturile;
b) dacã, la un anumit moment pe durata anului bugetar, datoriile pe termen scurt a
le
autoritãþii administraþiei publice locale depãºesc limita stabilitã la art. 61 alin. (2) li
. a).
(2) Curtea de Conturi va solicita autoritãþilor administraþiei publice locale care se
aflã în
una dintre situaþiile specificate la alin. (1) sã întocmeascã ºi sã depunã un plan de
redresare la Curtea de Conturi ºi la direcþia generalã a finanþelor publice, prin care
acestea se obligã sã se supunã prevederilor art. 61 alin. (2) în termen de 12 luni.
(3) Ministerul Finanþelor Publice poate acorda din disponibilitãþile contului curent
general al trezoreriei statului împrumuturi cu dobândã autoritãþilor administraþiei publice
locale, în cadrul planului de redresare, cu respectarea prevederilor art. 59 alin.
(4) ºi cu
condiþia ca acestea sã se angajeze la rambursarea acestor fonduri într-un termen stabi
lit
de Ministerul Finanþelor Publice, dar care nu poate depãºi 2 ani.
(4) Autoritãþile administraþiei publice locale vor raporta lunar la Curtea de Conturi ºi
la
direcþia generalã a finanþelor publice modul de realizare a mãsurilor cuprinse în planul d
e
redresare prevãzut la alin. (2).
CAP. 5
Finanþarea instituþiilor publice

ART. 63
Finanþarea instituþiilor publice
(1) Finanþarea cheltuielilor curente ºi de capital ale instituþiilor publice se asigurã
astfel:
a) integral din bugetul local;
b) din venituri proprii ºi subvenþii acordate de la bugetul local;
c) integral din veniturile proprii.
(2) Instituþiile publice, finanþate integral din bugetul local, varsã veniturile reali
zate la
acest buget.
ART. 64
Veniturile proprii ale instituþiilor publice
(1) Veniturile proprii ale instituþiilor publice, finanþate în condiþiile art. 63 alin.
(1) lit. b) ºi
c), se încaseazã, se administreazã, se utilizeazã ºi se contabilizeazã de cãtre acestea,
potrivit dispoziþiilor legale.
(2) Veniturile proprii ale bugetelor instituþiilor publice, finanþate potrivit art.
63 alin. (1) lit.
b) ºi c), provin din prestãri de servicii, chirii, manifestãri culturale ºi sportive, co
ncursuri
artistice, publicaþii, prestaþii editoriale, studii, proiecte, valorificãri de produse
din activitãþi
proprii sau anexe ºi altele.
ART. 65
Bunuri materiale ºi fonduri bãneºti primite de instituþiile publice
(1) Instituþiile publice mai pot folosi pentru desfãºurarea activitãþii lor bunuri materia
le ºi
fonduri bãneºti primite de la persoane juridice ºi fizice, sub formã de donaþii ºi
sponsorizãri, cu respectarea dispoziþiilor legale.
(2) Fondurile bãneºti acordate de persoanele juridice ºi fizice, primite în condiþiile ali
n.
(1), în situaþia instituþiilor publice, finanþate integral de la buget, sunt vãrsate direc
t la
bugetul local din care se finanþeazã acestea. Cu aceste sume se majoreazã veniturile ºi
cheltuielile bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destin
aþiilor stabilite
de transmiþãtor.
(3) Cu fondurile bãneºti acordate de persoanele juridice ºi fizice în condiþiile alin. (1)
, în
situaþia instituþiilor publice finanþate potrivit prevederilor art. 63 alin. (1) lit.
b) ºi c), se vor
majora bugetele de venituri ºi cheltuieli ale acestora. Aceste instituþii au obligaþia
de a
prezenta, în anexa la contul de execuþie bugetarã trimestrialã ºi anualã, situaþia privind
sumele primite ºi utilizate în aceste condiþii ºi cu care a fost majorat bugetul de veni
turi ºi
cheltuieli.
(4) Bunurile materiale primite de instituþiile publice în condiþiile alin. (1) se înregi
streazã
în contabilitatea acestora.
SANCÞIUNI:
Nerespectarea dispoziþiilor alin. (2) ºi (4) constituie contravenþie conf. art. 71 ali
n. 1 lit. a) ºi se
.
ART. 66
Excedentele bugetelor instituþiilor publice
(1) Excedentele rezultate din execuþia bugetelor instituþiilor publice, finanþate în
condiþiile art. 63 alin. (1) lit. b), se regularizeazã la sfârºitul anului cu bugetele l
ocale
din care sunt finanþate, în limita sumelor primite de la acestea, dacã legea nu
prevede altfel.
SANCÞIUNI:
lit. b) ºi se
).
(2) Excedentele rezultate din execuþia bugetelor instituþiilor publice, finanþate inte
gral
din venituri proprii, rãmân la dispoziþia acestora, urmând a fi folosite în anul urmãtor cu
aceeaºi destinaþie.
,
pot hotãrî ca excedentele rezultate din execuþia bugetelor instituþiilor publice subordo
nate,
finanþate integral din venituri proprii, sã se preia ca venit la bugetul local, dupã d
educerea
sumelor încasate anticipat ºi a obligaþiilor de platã.
ART. 67
Regimul de finanþare a unor activitãþi ale instituþiilor publice
,
pot aproba înfiinþarea de activitãþi integral finanþate din venituri proprii pe lângã unele
instituþii publice, finanþate potrivit art. 63 alin. (1) lit. a), stabilind totodatã d
omeniul de
activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizar
e ºi funcþionare
a acestor activitãþi.
(2) Bugetele de venituri ºi cheltuieli pentru activitãþile finanþate integral din venitu
ri
proprii se aprobã o datã cu bugetul instituþiei publice de care aparþin.
(3) În situaþia nerealizãrii veniturilor prevãzute în bugetele activitãþilor finanþate inte
din venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizat
e.
(4) Excedentele rezultate din execuþia bugetelor de venituri ºi cheltuieli ale activ
itãþilor
finanþate integral din venituri proprii se reporteazã în anul urmãtor cu aceeaºi destinaþie
sau se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotãrârii consiliului local, judeþea
n ºi
Consiliului General al Municipiului Bucureºti, dupã caz.
ART. 68
Împrumuturi temporare pentru unele activitãþi sau instituþii publice
(1) În cazul în care la înfiinþarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite,

a
unor instituþii ºi servicii publice sau a unor activitãþi finanþate integral din venituri
proprii,
acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentaþiilor temeinic fundamenta
te,
consiliile locale, judeþene ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, dupã caz, po
t
aproba împrumuturi fãrã dobândã din bugetul local, pe bazã de convenþie.
(2) Împrumuturile acordate în condiþiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen
de
un an de la data acordãrii.
SANCÞIUNI:
lit. b) ºi se
).
(3) În situaþia nerambursãrii împrumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica dobânzile

ºi penalitãþile de întârziere la nivelul celor existente pentru creanþele bugetare, potrivi
legii.
ART. 69
Execuþia de casã a bugetelor instituþiilor publice

(1) Instituþiile ºi serviciile publice, indiferent de sistemul de finanþare ºi de subord
onare,
inclusiv activitãþile de pe lângã unele instituþii publice, finanþate integral din venituri
proprii,
efectueazã operaþiunile de încasãri ºi plãþi prin unitãþile teritoriale ale trezoreriei sta
a cãror razã îºi au sediul ºi unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli ºi
disponibilitãþi.
(2) Instituþiile publice au obligaþia de a transmite bugetul aprobat potrivit preved
erilor
prezentei ordonanþe de urgenþã la unitatea teritorialã a trezoreriei statului.
CAP. 6
Sancþiuni
ART. 70
Infracþiuni ºi pedepse
Constituie infracþiuni ºi se pedepsesc cu închisoare de la o lunã la trei luni sau cu
amendã de la 50 milioane lei la 100 milioane lei urmãtoarele fapte:
a) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) ºi (3);
b) utilizarea fondurilor provenite din contractarea datoriei publice locale în alt
e scopuri
decât cele pentru care au fost aprobate;
c) furnizarea de date eronate pentru fundamentarea documentaþiei prezentate, în
vederea obþinerii autorizãrii pentru contractarea/garantarea de împrumuturi externe.
ART. 71
Contravenþii ºi sancþiuni
(1) Constituie contravenþii urmãtoarele fapte:
a) nerespectarea dispoziþiilor art. 9 alin. (2), art. 14 alin. (3) ºi (4), art. 15 a
lin. (2), art.
36, art. 40, art. 41, art. 53 ºi art. 65 alin. (2) ºi (4);
b) nerespectarea dispoziþiilor art. 5 alin. (2) -(4), art. 20 alin. (3), art. 22 a
lin. (4), art. 45
alin. (3) -(5) ºi (7), art. 47 alin. (1), art. 50 alin. (2) -(6) ºi (9), art. 51 ali
n. (1), art. 52 alin.
(1), art. 57 alin. (4), art. 58 alin. (8) ºi (9), art. 66 alin. (1) ºi art. 68 alin.
(2);
c) nerespectarea dispoziþiilor art. 4 alin. (4) ºi (6), art. 14 alin. (1), art. 19,
art. 26 alin.
(3), art. 34, art. 35 alin. (2) - (6) ºi art. 59.
(2) Contravenþiile prevãzute la alin. (1) lit. a) se sancþioneazã cu amendã de la 5
milioane lei la 10 milioane lei, cele de la lit. b), cu amendã de la 10 milioane l
ei la 20
milioane lei, iar cele de la lit. c), cu amendã de la 20 milioane lei la 30 milioa
ne lei.
(3) Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea amenzilor se fac de cãtre Curtea de Contu
ri,
Ministerul Finanþelor Publice ºi de alte persoane împuternicite în acest scop, potrivit
legii.
ART. 72
Legislaþia aplicatã contravenþiei
Contravenþiilor prevãzute la art. 71 li se aplicã prevederile Ordonanþei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor, aprobatã cu modificãri ºi completãri pr
in
Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ulterioare, cu excepþia art. 28 ºi 29 din ordonanþã.
CAP. 7
Dispoziþii finale
ART. 73
Contabilitate publicã
(1) Contabilitatea publicã a instituþiilor publice, definite potrivit prezentei ordo

nanþe de
urgenþã, va cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor ºi cheltuielilor bugetare, care sã reflecte încasarea ve
niturilor
ºi plata cheltuielilor aferente exerciþiului bugetar;
b) contabilitatea generalã bazatã pe principiul constatãrii drepturilor ºi obligaþiilor, c
are
sã reflecte evoluþia situaþiei financiare ºi patrimoniale, precum ºi a excedentului sau
deficitului patrimonial;
c) contabilitatea destinatã analizãrii costurilor programelor aprobate.
(2) Ministerul Finanþelor Publice stabileºte prin norme metodologice procedurile
contabile ºi sistemul de raportare privind informaþiile furnizate de contabilitatea
publicã.
ART. 74
Regimul veniturilor bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2)
Întocmirea ºi depunerea declaraþiilor, stingerea obligaþiilor bugetare, soluþionarea
contestaþiilor, controlul fiscal, executarea creanþelor bugetare, precum ºi cele refer
itoare la
evaziunea fiscalã se supun legislaþiei în domeniu.
ART. 75
Alocarea de sume din fondurile de rezervã bugetarã ºi de intervenþie la dispoziþia
Guvernului
Cu sumele aprobate pe bazã de hotãrâre a Guvernului, din fondurile de rezervã
bugetarã ºi de intervenþie la dispoziþia Guvernului, se majoreazã bugetele locale de cãtre
primari, preºedinþii consiliilor judeþene ºi primarul general al municipiului Bucureºti, d
upã
caz, urmând ca la prima ºedinþã a consiliului local, judeþean ºi, respectiv, a Consiliului
General al Municipiului Bucureºti sã se valideze modificãrile respective.
ART. 76
Disponibilitãþile fondului de tezaur ºi ale veniturilor cu destinaþie specialã
(1) Disponibilitãþile fondului de tezaur constituit la nivelul consiliilor judeþene ºi

Consiliului General al Municipiului Bucureºti, dupã caz, se vireazã în contul fondului d
e
rulment al acestora.
(2) Disponibilitãþile la 31 decembrie 2003 din veniturile cu destinaþie specialã se vire
azã
în contul fondului de rulment constituit la nivelul fiecãrei unitãþi administrativ-terit
oriale.
(3) Sumele aferente depozitelor speciale constituite pentru construcþii de locuinþe,
potrivit legii, se pãstreazã într-un cont distinct, deschis pe seama unitãþilor administra
tivteritoriale
la unitãþile trezoreriei statului, în afara bugetelor locale, iar contul de execuþie se
aprobã de cãtre consiliul local, judeþean sau Consiliul General al Municipiului Bucureºt
i,
dupã caz.
ART. 77
Anexe
Anexele nr. 1 ºi 2 fac parte integrantã din prezenta ordonanþã de urgenþã.
ART. 78
Norme metodologice ºi instrucþiuni
În aplicarea prevederilor prezentei ordonanþe de urgenþã Ministerul Finanþelor Publice
este autorizat sã emitã norme metodologice ºi instrucþiuni.
ART. 79
Intrarea în vigoare
(1) Prezenta ordonanþã de urgenþã intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu
excepþia prevederilor art. 59, care intrã în vigoare la data publicãrii acesteia în Monito
rul
Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã se abrogã Legea nr.
189/1998 privind finanþele publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, P
artea
I, nr. 404 din 22 octombrie 1998, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi orice a
lte
dispoziþii contrare.
EXEMPLE PRACTICE
Exemplu de calendar al procesului bugetar
Exemplu de calendar al procesului bugetar incluzând momentele de participare
cetãþeneascã, neprevãzut expres în Ordonanþã.
Activitatea Perioada propusa
-Prezentarea ºi difuzarea raportului anual asupra
execuþiei bugetare pentru anul 2003
15.02.2004 (termen
maxim 31.05.2004)
· Realizarea unor sondaje de opinie
complexe pe baza unui chestionar pentru
obþinerea comentariilor asupra execuþiei
bugetului pe 2003 ºi pentru identificarea
nevoilor comunitãþii
1.03.2004
-Compartimentele primãriei genereazã propuneri
proprii privind cheltuielile care trebuie prevãzute în
buget pentru anul 2005
15.03.2004
-Compartimentele de specialitate centralizeazã
toate propunerile ºi rezultatele sondajului de
opinie ºi formuleazã o primã variantã a proiectului
de buget pe anul 2005
1.05.2004
-Pe baza comunicãrii de cãtre Ministerul
Finanþelor a limitelor sumelor defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat ºi ale transferurilor,
primãria elaboreazã o nouã versiune a proiectului
de buget pe anul 2005 ºi transmit Direcþiei
Generale a Finanþelor Publice
1.07.2004
· Realizarea unor grupuri de discuþie cu
factorii interesaþi pentru verificarea
criteriilor proprii stabilite de autoritatea
localã pentru alocarea fondurilor cãtre
serviciile beneficiare (învãþãmânt, culturã,
sãnãtate, servicii de gospodãrie
comunalã etc.)
30.08.2004
-Compartimentul de specialitate al primãriei, pe
baza sumelor defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat ºi a transferurilor consolidabile
ºi a veniturilor proprii, definitiveazã proiectul
bugetului local .
Dupã aprobarea
bugetului de stat
Publicare în presa ºi organizarea
dezbaterii publice a proiectului de buget.
Se primesc sugestii, se fac comentarii, se
propun modificãri
-Consiliul Local dezbate proiectul de buget
modificat în urma sugestiilor ºi comentariilor
fãcute de cãtre cetãþeni ºi voteazã forma finalã a
bugetului local în ºedinþã publicã
Dupã aprobarea
bugetului de stat
În acest mod va creºte transparenþa în procesul bugetar, cetãþenii vor fi informaþi ºi vor
înþelege mai bine conþinutul bugetului local, va creºte interesul lor în ceea ce priveºte
luarea deciziilor în vederea oferirii serviciilor publice ºi implicit a modului de f
olosire a
banilor fondurilor publice.
Existã localitãþi care au organizat întruniri publice pentru dezbaterea proiectului de b
uget,
care au parcurs urmãtoarele etape:
2. Grupuri de discuþie cu factorii interesaþi (beneficiari de sume din bugetul local
:
educaþie, sãnãtate, servicii, învãþãmânt), propuneri de alocãri pentru cheltuieli de
întreþinere ºi funcþionare ºi investiþii.
3. Sondaj
de opinie privind prioritãþile de alocare a banilor pentru comunitate
(prioritizarea listei de investiþii, stabilirea unor soluþii pentru o problemã stringe
ntã a
oraºului, cum ar fi încãlzirea centralã sau transportul în comun etc.) propuneri de
prioritãþi privind investiþiile, serviciile sau programele pentru localitate.
4. Campanie de informare a publicului privind politica ºi intenþiile bugetare pe anu
l
fiscal urmãtor ºi familiarizarea cu conþinutul bugetului local. Câteva modele de
pliante întocmite pentru informarea cetãþenilor asupra bugetul local sunt prezentate
în continuare.
Vezi Anexa 3

Vezi Anexa 2

Vezi Anexa 1

Exemplu politicã bugetarã pentru anualã
Domeniu
Venituri · Ajustarea anuala a ratelor taxelor ºi impozitelor locale la inflaþie.
· Stabilirea tarifelor de utilizare la un nivel care sã permitã acoperirea
costurilor.
· Instituirea unor tarife de utilizare speciale pentru finanþarea costurilor
serviciilor solicitate numai de o parte a cetãþenilor.
· Acþiuni prompte pentru rezolvarea evaziunii de la plata taxelor ºi
impozitelor locale.
· Iniþierea de parteneriate public-privat pentru prestarea principalelor
servicii ºi finanþarea investiþiilor necesare.
· Administrarea eficienta a activelor municipalitãþii.
Cheltuieli · Menþinerea cheltuielilor curente la un nivel care sã nu depãºeascã
60% din cheltuielile totale.
· Menþinerea cheltuielilor de capital la un nivel care sã nu fie mai mic
de 25% din cheltuielile totale .
· Prioritizarea proiectelor de investiþii, acordând cea mai mare atenþie
investiþiilor în infrastructura.
· Menþinerea cel puþin a nivelurilor actuale ale serviciilor de asistenta
sociala, transport ºi cultura.
· Creºterea cheltuielilor pentru activitatea de învãþãmânt cu 10% pe
an.
· Reducerea numãrului de angajaþi în lucrãrile publice cu 9% prin
mecanizarea operaþiilor.
Rezerve · Menþinerea unui fond de rezerva echivalent cu 5% din veniturile totale.
Datorii · Menþinerea unei rate a serviciului datoriei de cel mult 10% din
veniturile curente.
· Menþinerea unui fond de rezerva pentru serviciul datoriei de cel puþin
10% din veniturile curente.
Management
financiar
· Implementarea unei analize trimestriale a veniturilor ºi cheltuielilor.
· Stabilirea ºi urmãrirea unor indicatori de performanta.
· Informatizarea tuturor activitãþilor financiare.
Fundamentarea repartizãrii sumelor defalcate din impozitul
pe venit pentru o unitate administrativ teritorialã.
Prezentam mai jos o propunere de formula de capaciate financiarã ºi o simulare de
echilibrarea bugetelor locale la nivelul unui judeþ
S
u =1
n
.
1
m u
P u
Pj
1
m u
P u
Pj
.
. SDjSD u =
SDu = suma ce se cuvine unitãþii administrativ teritoriale u ;
SDj = suma ce trebuie repartizatã pe criteriul capacitate financiarã cãtre toate unitãþile
administrativ teritoriale din judeþ;

n = numãrul de comune, oraºe, municipii din judeþ;
u = unitatea administrativ teritorialã din judeþ
m u = impozitul pe venit realizat în anul precedent anului bugetar al unitãþii adminis
trativ
teritoriale u /nr.de locuitori din u (m u este un impozit pe venit mediu)

Pu = populaþia din unitatea administrativ teritorialã u comunicatã de direcþia judeþeanã
statisticã dupã recensãmântul din 2002;
Pj = populaþia judeþului.
Pentru judeþul X sumele defalcate pentru echilibrare sunt de 250.000 milioane lei.
-25 % din 250.000 mil. = 62.500 mil. lei pentru bugetul propriu al judeþului X
-75% pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraºelor, municipiilor din judeþul X
Capacitatea financiarã (30 % )
30 % din 75% .22,5 %
22,5 % din 250.000 mil. = 56.250 mil. Suma ce trebuie repartizatã tuturor
unitãþilor administrativ teritoriale din judeþ dupã formula de capacitate financiarã.
Daca judeþul X este format din trei localitãþi: Pelican, Cocor ºi Lebãda, atunci capacita
financiarã pentru localitatea Pelican este:
1
mPelican
.
PPelican
Pj
SDPelican
=
1
mPelican
.
PPelican
Pj
+
1
mLebãda
.
PLebãda
Pj
+
1
mCcocr
.
PCocor
Pj
.
56.250 mil.
Suprafaþa unitãþii administrativ teritorialã (30%)
30 % din 75% . 22,5 %
22,5 % din 250.000 mil. = 56.250 mil. Suma ce trebuie repartizatã tuturor unitãþilor
administrativ teritoriale din judeþ dupã suprafaþa.
Pentru localitatea Pelican :
Daca Sj = 300.000 km2 - suprafaþa judeþului
Su= 15.000 km2 -suprafaþa localitãþii Pelican
atunci :
300.000 km2 100 %
15.000 km2 x %
100 ×
x =
300000
. cât reprezintã suprafaþa localitãþii Pelican in total suprafaþa judeþ
x = 5 %
Suma care revine localitãþii Pelican, dupã suprafaþa este
5% din 56.250 mil = 2.812,5 mil.
Populaþia unitãþii administrativ teritorialã (25%)
25 % din 75% .18,75 %
18,75% din 250.000 mil. = 46.875 mil. Suma ce trebuie repartizatã tuturor unitãþilor
administrativ teritoriale din judeþ dupã populaþie.
Pentru localitatea Pelican :
Daca Pj = 600.000 -populaþia judeþului
Pu= 12.000 - populaþia localitãþii Pelican
atunci :
200.000 100 %
12.000 y %
100 × 12000
. cât reprezintã populaþia localitãþii Pelican in total populaþia
600000
y =
y = 2 %
Suma care revine localitãþii Pelican, dupã populaþie este
2 % din 46.875 mil = 937,5 mil.
Alte criterii stabilite prin hotãrâre a Consiliului judeþe an (15%)
15 % din 75% = 11,25 %
11,25 % din 250.000 mil. = 28.125 mil. Suma ce trebuie repartizatã tuturor unitãþilor
administrativ teritoriale din judeþ dupã criteriile stabilite prin hotãrâre a Consiliulu
i judeþean.
Sumele repartizate unei unitãþi administrativ-teritoriale prin cele 4 criterii se însu
meazã ºi
rezultã suma totalã pentru echilibrarea bugetului, localitatea respectiva, care treb
uie sã fie
alocatã prin Hotãrârea Consiliului Judeþean.
Aceeaºi procedura se utilizeazã ºi pentru suma estimatã a se repartiza din cota de 17% d
in
impozitul pe venit destinatã echilibrãrii intrajudeþene.
87
Model de calendar propriu privind elaborarea ºi
aprobarea proiectului de buget
PERIOADA
ACTIVITÃTEA
1 septembrie
Distribuirea formularelor de buget la direcþiile din
primãrie, instituþiile publice ºi societãþile comerciale
subordonate
3 septembrie 10 septembrie
Instruirea persoanele din direcþiile primãrilor/consiliilor
judeþene, instituþiilor publice ºi serviciilor publice
subordonate, privind elaborarea bugetului.
Efectuarea estimãrii veniturilor ºi analizei tendinþelor
financiare
Pana la 20 septembrie
Predarea propunerilor de buget de cãtre direcþiile din
primãrie/ consilii judeþene, din instituþiile publice ºi
serviciile publice subordonate
Analizarea propunerilor de buget de cãtre Direcþia
Economica, fundamentarea ºi elaborarea proiectului de
buget
01 octombrie 07 octombrie
Analizarea preliminarã a propunerilor de buget de cãtre
ordonatorul principal de credite (primar/preºedinte
consiliu judeþean)
Discutarea propunerilor de buget cu direcþiile din
primãrie, consilii judeþene, instituþiile publice ºi serviciile
publice subordonate
Revizuirea, finalizarea ºi predarea propunerilor de
buget de cãtre direcþii, instituþii publice , servicii publice
subordonate
Analizarea de cãtre Directorul Economic a propunerilor
definitive de buget
Analizarea propunerilor definitive de buget de cãtre
ordonatorul principal de credite
29 octombrie 31 octombrie Întocmirea documentului final al proiectului de buget
1noiembrie 7 noiembrie Discutarea proiectului de buget în comisiile de
specialitate ale Consiliului Local
10 noiembrie
Publicarea proiectului Bugetului Local
11 25 noiembrie
Primire contestaþii cetãþeni
25-30 noiembrie
Reanalizare buget funcþie de contestaþiile depuse
1 decembrie
Înaintarea bugetului Consiliul local / judeþean pentru
discuþie ºi aprobare
11 decembrie
Dezbatere publicã ºi aprobare buget de cãtre Consiliul
local/ judeþean
Posibile etape în procesul de programare a investiþiilor :
1. Stabilirea structurii organizaþionale
Terminologia de programare ºi elaborare a bugetului de investiþii poate crea o serie
de
confuzii, definiþiile diferitelor concepte diferã de la o administraþie publicã la alta,
caracteristicile locale (populaþie, tradiþie, condiþiile financiare). Pentru a reduce
la minim
confuziile, de la început trebuie stabiliþi termenii în care se lucreazã ºi echipa tehnicã
are
lucreazã la programul de investiþii.
2. Stabilirea politicilor
Fixarea politicilor trebuie sã faciliteze procesul de planificare ºi elaborare a bug
etului de
investiþii, sã identifice ºi sã stabileascã prioritãþi.
Exemple de politici:
-8% din veniturile proprii vor fi alocate pentru investiþii de capital
-finanþarea prin împrumuturi a obiectivelor de investiþii se va face pe o perioada
care sã nu depãºeascã durata de serviciu a obiectivului
-alocarea pentru obiectivele de investiþii a fondului de rulment ºi a veniturilor
rezultate din vânzarea bunurilor din domeniul privat.
3. Elaborarea formularelor ºi instrucþiunilor
Coordonatorii programelor de investiþii trebuie sã elaboreze calendarul, formularele
ºi
instrucþiunile necesare. Informaþiile pentru fiecare pas al procesului vor fi trecut
e în
calendar, acesta ajutând la menþinerea în grafic a procesului.
Formularele ºi instrucþiunile sunt esenþiale în procesul de planificare a investiþiilor fi
indcã
asigurã informaþii complete ºi permanente cerute la evaluare, la stabilirea prioritãþilor º
la
calendarul cererilor de proiecte. Fiecare administraþie publicã localã îºi va crea formula
rele
astfel încât acestea sã-i satisfacã propriile cerinþe.
Calendarul programului de investiþii
Se recomandã ca ºi pentru programul de investiþii autoritãþile locale sã elaboreze un
calendar propriu. Un model reprezentând un posibil calendar se prezintã în continuare.
15 mai Desemnarea funcþionarilor responsabili cu programul de investiþii

1 15 iunie Consiliul local/judeþean adoptã politicile de investiþii
15 iunie 15 iulie Funcþionarii publici desemnaþi:
-elaboreazã raportul cu situaþia proiectelor aprobate anterior
-elaboreazã ºi distribuie sarcinile, formularele ºi instrucþiunile
-se ocupã de contactarea programelor de instruire necesare
acestui proces
15 iulie 31 august Departamentele evalueazã necesitatea investiþiilor ºi elaboreazã
cererile de proiecte
15 iulie 31 august Funcþionarii desemnaþi din departamentele de investiþii ºi finanþe
pregãtesc analiza situaþiei financiare ºi a opþiunilor de finanþare.
Funcþionarii desemnaþi pregãtesc activitatea de consultare a
cetãþenilor (sondaje, audieri publice, comitete consultative
cetãþeneºti etc.)
1 30 septembrie Funcþionarii publici desemnaþi:
-evalueazã ºi stabilesc cererile de proiecte prioritare
-organizeazã consultarea cetãþenilor (audieri publice, sondaje
etc)
-elaboreazã documentaþiile de program ºi bugetul de investiþii
1 octombrie Programul ºi bugetul sunt transmise la Consiliul local/judeþean
1 31 octombrie Consiliul local/judeþean le analizeazã ºi consultã cetãþenii
Cel mai târziu
31 decembrie)
Consiliul local/judeþean adoptã bugetul curent ºi pe acela de
investiþii
1 ianuarie 31
decembrie anul
urmãtor
Funcþionarii publici desemnaþi executã bugetul de investiþii
4. Evaluarea necesitãþilor de investiþii
Autoritãþile publice locale au mare nevoie de investiþii ºi acestea, de cele mai multe o
ri,
depãºesc resursele financiare din bugetele locale. Pentru a putea lua cele mai bune
decizii cu privire la nevoile de investiþii, autoritãþile publice locale au nevoie de
o baza
solidã de informaþii. Aceastã bazã de informaþii trebuie sã cuprindã:
.
Informaþii privitoare la evaluarea activelor (mijloacelor fixe) ºi a stãrii lor fizice
;
.
Informaþii cu privire la politicile de capital ºi a studiilor de planificare (strate
gii de
dezvoltare economico-socialã)
.
Informaþii privind nevoile cetãþenilor (sondajele de opinie, care pot scoate la ivealã
faptul cã cetãþenii acordã prioritate altor obiective de investiþii ºi nivelul lor de susþi
e
sau de opoziþie la diferite proiecte)
.
Informaþii privind standardele serviciilor ºi starea tehnicã (drumuri, clãdiri, reþele)
Toate aceste surse sunt utile în determinarea nevoilor de investiþii.
5. Analiza capacitãþii financiare
La începutul procesului de programare a investiþiilor trebuie fãcutã o analizã a stãrii
financiare a unitãþii administrativ-teritoriale ºi a capacitãþii sale de finanþare a unor v
itoare
obiective de investiþii.
Analiza trebuie sã respecte patru criterii:
I.
Demografic numãr populaþie, populaþie activã tendinþe, migrare, schimb loc de
munca, ºomaj
II.
Economic
.
analiza surselor de venituri pe 3-5 ani, cu proiecþia viitoarelor surse de venitur
i
pe 3-5 ani
.
Analiza cheltuielilor, eventuale rezerve la cheltuielile curente ºi de capital;
.
Analiza capacitãþii de îndatorare ºi a serviciului datoriei publice.
.
Analiza potenþialelor surse de finanþare a investiþiilor
.
Analiza unor potenþiale schimbãri în finanþarea asigurata de cãtre stat.
III.
Financiar
.
Analiza impozitelor ºi taxelor locale, rata de încasare posibilitãþi de
maximizare a lor
.
Analiza veniturilor per capital
IV.
Management
.
Echipa executiva este stabila, formata din profesioniºti
.
Elaborarea ºi aprobarea bugetului se fac la timp
.
Stabilirea ºi analiza indicatorilor de performanta ºi a rapoartelor financiare
6. Pregãtirea cererilor de proiecte
Fiecare departament, direcþie, serviciu va redacta cererile de proiecte în conformit
ate cu
formularele, instrucþiunile emise de echipa desemnata sã lucreze la programul de inv
estiþii
(secþiunea de formulare ºi instrucþiuni).
O cerere de proiect trebuie sã cuprindã:
-justificarea proiectului vom furniza informaþii exacte, obiective ºi argumente pent
ru
proiect, se comenteazã fezabilitatea proiectului dpdv tehnic, financiar, politic,
economic
cu date concrete din teren, sondaje de opinie, standarde ºi norme.
-Costurile proiectului trebuie estimate toate costurile generate de: studiile de
fezabilitate, studiile de urbanism ºi arhitectura, achiziþionare teren, demolãri,
organizare de ºantier, asistenta tehnica, situaþii neprevãzute, echipamente etc.
-Finanþare se poate face o recomandare a unor eventuale alternative de finanþare a
proiectului
7. Analiza ºi evaluarea cererilor de proiecte
Cererile de proiect odatã redactate, sunt analizate de cãtre echipa de program în
cooperare cu funcþionarii specializaþi în planificare, finanþe, experþi tehnici, arhitecþi.
Analiza poate fi fãcutã pe baza unei liste de verificãri ºi a unor criterii de analiza p
regãtite
din timp. Pot fi aplicate câteva tipuri de analiza:
I. Administrativa se verifica dacã au fost completate toate formularele, informaþiil
e
sunt clare ºi complete, se respecta definiþiile, dacã proiectul este conform cu
politicile
II. De planificare proiectul este în conformitate cu obiectivele strategiei de dez
voltare
economico sociala, care este impactul asupra dezvoltãrii economice ºi de mediu.
III. Tehnice arhitectura: dacã devizele sunt corecte ºi rezonabile, dacã proiectul est
e
fezabil, dacã graficul de lucrãri este realist
IV. Financiarã sunt corecte ºi realiste costurile opþiunile de finanþare, posibilitãþi
alternative de finanþare, dacã proiectul este eligibil pentru finanþarea prin
împrumuturi, ce impact financiar are proiectul asupra veniturilor.
Fiecare administraþie publica locala va avea nevoie de elaborarea propriului proce
s de
analiza, în funcþie de mãrimea, resursele ºi specificul sau.
8. Stabilirea prioritãþilor
Cel mai dificil ºi mai pretenþios aspect în acest proces este stabilirea prioritãþilor ºi s
lecþia
proiectelor de investiþii. Autoritãþile publice locale trebuie sã facã alegeri dure intre
proiectele de investiþii ºi uneori deciziile se bazeazã pe intuiþie ºi raþionamente subiect
ve
în loc sã se întemeieze pe un set explicit de criterii de evaluare. Procesul de stabil
ire a
prioritãþilor devine mai obiectiv ºi mai raþional prin elaborarea unor criterii predeter
minate
ºi clar definite. Se recomanda ca ºi criteriile de evaluare sã fie fixate înainte de red
actarea
cererilor, cu scopul de a oferi îndrumãri celor ce formuleazã cereri. Nici un sistem d
e
evaluare nu este perfect, judecata solida, bunul simt ºi consideraþiile politice vor
continua
sã joace un rol important.
Exista mai multe abordãri în fixarea prioritãþilor.
I.
Standardul unic foloseºte la prioritizarea proiectelor rentabilitatea investiþiei ºi
disponibilitatea liniei de finanþare. Primesc prioritate maxima proiectele cu peri
oada
de amortizare scurta ºi cele care se finanþeazã din alte surse decât cele ale
bugetului local.
II.
Stabilirea prioritãþilor pe categorii, în baza valorilor comunitare fiecare proiect es
te
încadrat intr-o categorie de ierarhizare pe baza urgentei ºi a valorilor comunitare;
exemple de categorii de ierarhizare în interiorul cãrora se acorda puncte:
-Obligatorii proiecte cerute prin lege, alte reglementari sau decizii ale justiþie
i
-Urgenþe / esenþiale corecteazã o deficienþã majorã, remediazã o stare
periculoasa, furnizeazã dotãri pentru un serviciu esenþial
-Necesar ridica standardele serviciilor, reduc costurile de exploatare ºi
întreþinere, atrag o noua dezvoltare
-Acceptabile furnizeazã un serviciu nou, reduc supraaglomerarea,
consolideazã confortul, finanþarea este flexibila
-Amanabile au nevoie de analiza ºi planificare suplimentara, dubleazã alte
proiecte ºi au beneficii limitate
III.
Criterii multiple enumerãm câteva:
-sãnãtate ºi siguranþa are în vedere mãsura în care proiectul corecteazã
condiþiile de sãnãtate, viaþã, proprietate
-legal are în vedere gradul în care obiectivul este cerut de lege
-financiar are în vedere costurile de capital, de exploatare, întreþinere, rata
rentabilitãþii, surse alternative de finanþare
-economic mãsura în care proiectul stimuleazã dezvoltarea economicã
-mediu mãsura în care investiþia protejeazã mediul ºi conservã resurse
-politic gradul de susþinere sau opoziþie al comunitãþii, precum ºi ale
consilierilor locali
În cadrul fiecãrui criteriu, proiectul este ierarhizat numeric ºi punctat. Fiecare adm
inistraþie
publica locala are nevoie de criteriile ºi ponderile cele mai potrivite nevoilor p
roprii.
9. Evaluarea opþiunilor financiare
Programul de investiþii necesita identificarea ºi evaluarea unor surse alternative d
e
finanþare. Exemple de opþiuni de finanþare a investiþiilor:
-Venituri curente (taxe ºi impozite locale, cote defalcate din impozitul pe venit
global)
-Împrumuturile
-Alocaþii de la bugetul de stat
-Venituri din vânzarea unor bunuri din domeniul privat
-Taxe speciale
-Parteneriat public privat
-Donaþii ºi sponsorizãri
Alegerea celei sau celor mai adecvate surse de finanþare se complica prin existent
a
numãrului mare de opþiuni disponibile, schimburilor legislative la nivel naþional,
dezvoltarea de noi surse complexe ºi creative. Fiecare administraþie publica locala
are
nevoie de identificarea ºi evaluarea opþiunilor disponibile în finanþarea investiþiilor. Câ
d
se analizeazã aceste alternative trebuie avute în vedere urmãtoarele criterii:
-legalitatea
-caracteristicile sursei
-adecvarea fondurilor
-impactul asupra comunitãþii
-impactul economic
-fezabilitatea politicã ºi administrativã
10.Întocmirea programului ºi a bugetului de investiþii
Dupã ce echipa tehnica finalizeazã programul ºi bugetul de investiþii, se elaboreazã
documentul ce urmeazã sã fie înaintat sefului executivului ºi consiliului local/judeþean.
Programul de investiþii ºi bugetul pot fi combinate intr-un singur document sau lãsate
ca
atare, în documente separate. De obicei, ele sunt incorporate în bugetul local.
Componentele programului de investiþii sunt:
-mesajul sau scrisoarea de însoþire a programului de investiþie face o prezentare
generala a proiectelor din program. Mai cuprinde declaraþii privind politicile de
investiþii, factorii luaþi în considerare la stabilirea prioritãþilor, rezultatele consultã
ii
cetãþenilor, sursele de finanþare, informaþii de natura economica ºi tehnica.
-Sumarul graficelor de execuþie pentru fiecare obiectiv de investiþie, care cuprinde
valoarea fondurilor alocate; Sursele de finanþare ºi termenele scadente pentru
plata datoriilor ºi a dobânzilor.
-Informaþii despre obiectivele de investiþii -cuprinzând descrierea proiectului,
valoarea fondurilor, costurile de proiect, costurile de exploatare ºi întreþinere,
sursele de finanþare, harþi pentru localizare, diagrame, scheme ºi alte materiale.
11.Adoptarea programului ºi a bugetului de investiþii
Dupã ce se prezintã consiliului local/ judeþean de cãtre primar/preºedintele consiliului
judeþean propunerea de buget ºi programele de investiþii sunt discutate, rectificate,
dacã
este cazul, ºi apoi aprobate ca documente finale.
12.Aplicarea ºi monitorizarea bugetului de investiþii
Adoptarea bugetului ºi programului de investiþii nu încheie procesul. Trebuie adoptat
un
sistem de control ºi monitorizare a componentelor manageriale ºi financiare ale
proiectelor. Urmãtoarele elemente ale aplicãrii ºi supravegherii proiectelor trebuie a
vute în
vedere:
-managementul de proiect sã fie încredinþat unui sef de proiect care monitorizeazã
ºi tine sub control toate graficele de lucru ºi costurile
-asigurarea calitãþii la proiectele de construcþii, inspecþiile ºi testarea cu regularitat
e
ajuta la prevenirea nerespectãrii calitãþii ºi cantitãþii din devize.
-Calendarul activitãþilor tinerea la zi a unui calendar al proiectului este foarte
importanta în controlul costurilor ºi menþinerea credibilitãþii.
-Controalele financiare controlul costurilor este deosebit de important ºi necesit
a
un sistem de contabilitate a fiecãrui proiect. Este necesara o comunicare strânsa
intre seful de proiect ºi departamentul financiar. Controalele contabile sunt
necesare pentru a ne asigura ca plãþile nu depãºesc valoarea lucrãrilor executate.
Controalele privind cererile de schimbare a devizelor sunt esenþiale în prevenirea
abuzurilor, asociate cu licitaþii câºtigate pe baza costului redus. Costurile
proiectelor pot fi substanþial mãrite prin schimbarea devizelor ºi a soluþiilor iniþiale.
-Raportarea pe parcurs reprezintã un aspect important în realizarea ºi
supravegherea proiectului; formatul ºi frecventa rapoartelor trebuie sã reflecte
nevoile de informare a beneficiarilor, care cuprins date despre:
denumirea obiectivului
data de începere ºi termenul estimat de terminare
stadiul fizic al lucrãrilor
procentul de lucrãri terminate
sursele de finanþare
costurile reale, pe stadii de execuþie
-
informarea publicului trebuie fãcute toate eforturile pentru a menþine publicul
informat în privinþa stadiului proiectului; astfel se menþine sprijinul pentru proiect
.
Câteva din modalitãþile de informare a publicului sunt:
anunþurile prin afiºarea datei de începere ºi datei estimate de terminare a

obiectivului
denumirea obiectivului constructorul ºi beneficiarul
semnalarea corectã a obiectivului ºi zonei afectate de lucrãri
rapoartele pe parcursul execuþiei, cu fotografii ale stadiului obiectivului sã fie
expuse publicului prin comunicate ºi buletine informative.
Programarea ºi elaborarea bugetului de investiþii este destul de dificila ºi consumato
are
de timp. Va puteþi aºtepta sã întâmpinaþi obstacole la punerea în practica a sistemului.
Aceste bariere se prezintã în diverse forme:
-rezistenta politica care poate fi eliminata prin implicarea în toate fazele proce
sului
a aleºilor locali ºi consultarea în diverse forme a cetãþenilor
-rezistenta funcþionarilor poate fi depãºita prin acordarea unei suficiente flexibilitãþi
în conducerea proiectului, posibilitatea de a beneficia de instruire ºi asistenta
tehnica corespunzãtoare, încurajaþi-i sã recomande ei soluþii
-barierele în calea informaþiilor pot fi depãºite prin recunoaºterea importantei
dezvoltãrii unor sisteme informaþionale adecvate ºi performante.
INSTITUÞIA
Nota de fundamentare
- referat justificativ privind achiziþiile publice -
Subsemnatul .., având funcþia de .
prin prezentul (a) va rog sã aprobaþi achiziþionarea urmãtoarelor:
Explicaþii Denumire U/M Cantitate P/U Valoare
I. Produse ---
II. Prestãri
servicii
---
III. Lucrari --
necesare pentru buna desfãºurare a activitãþilor/operaþiunii ________________în cadrul
compartimentului/direcþiei.
Acestea sunt necesare pentru
Consideram ca se justifica cheltuiala, achiziþia bunurilor menþionate fiind oportuna

(necesara)
ºi legala.
Va mulþumesc!
VIZA,
Sef Serviciu, Birou, Compartiment*,
Nume prenume
Semnãtura
Data ..
Director executiv*,
Nume prenume
Semnãtura
Data ..
Viceprimar**,
Nume prenume
Semnãtura
Data ..

Secretar**,
Nume prenume
Semnãtura
Data ..
* Directorii sau ºefii compartimentelor de specialitate care propun achiziþiile publ
ice
** Viza se acordã funcþie de subordonarea compartimentului sau direcþiei
INSTITUÞIA Data emiterii
Direcþia/Compartiment de specialitate:
Nr.___________/____________
PROPUNEREA DE ANGAJARE A UNEI CHELTUIELI
Beneficiar:
Scopul:
Fundamentare (bunuri, lucrãri, alte cheltuieli legale):
Valoare (lei)
Director executiv/Sef Serviciu, Birou,

Compartiment,
Nume prenume
Semnãtura
Data ..
Ordonator de credite,
Nume prenume
Semnãtura
Data ..
VIZA Control Financiar Preventiv,
Nume prenume
Semnãtura
Data ..

Nr.___________/____________
ANGAJAMENT
BUGETAR
Beneficiar
...
- lei -
Înregistrare bugetara Suma
Cap ..subcap ..titlu ..art ..alin
*) Suma totala
Tipul angajamentului individual (global) .
Compartiment de specialitate
Semnãtura
Data
Spaþiul rezervat CFPP Data:

-Viza Semnãtura:
-Refuz de viza
-Înregistrare individuala Nr. .. data .
Ordonator principal de credite
Semnãtura
Data:
*) Se anexeazã la prezentul - angajamentul legal provizoriu materializat prin buge
tul
previzional cu desfãºurare pe lunile anului
__________________________
Nr.___________/____________
ORDONANÞARE DE PLATÃ
Natura cheltuielii ..
Lista documentelor justificative
..
..
..
Nr./data angajamentului legal

Modul de plata (virament/numerar)
Lei/valuta
Suma datorata beneficiarului
Avansuri acordate ºi reþinute beneficiarului
Suma de plata in lei
Calculul disponibilului din contul de angajamente bugetare

-lei
Subdiviziunea
Clasificaþiei bugetare
Cap .subcap
.
Titlu art .
alin .
Disponibil
înaintea
efectuãrii plaþii
(ct.950)
Suma
de plata
Disponibil dupã
efectuarea plãtii
0 1 2 3 = col.1 -2
Numele ºi adresa Numãrul de cont
.. Trezoreria (Banca)
. Cod ..
Compartiment de
specialitate
Compartimentul
de contabilitate *
Controlul financiar preventiv
CFPP
Data
Data
Semnãtura ..
Data
Semnãtura
..
Viza .
Semnãtura ..
*) = rãspunde de datele înscrise în col.1
Ordonator de credite
Semnãtura
Data:

INSTITUÞIA
Compartiment financiar contabil:
SITUAÞIA PRIVIND EXECUÞIA CHELTUIELILOR BUGETARE ANGAJATE
la finele trimestrului .../
mii lei -
Subdiviziun
ea clasific.
Bugetul
aprobat
(cap ../
titlu )
Credite
bugetar
e
aprobat
e
Angajamen
te bugetare
Credite
bugetare
disponibil
e
Angajamente legale Plaþi
aferent
e
angaja
-mente
legale
(din
ct.700;
120;11
9 etc)
Angajamente
legale
de plãtit
Din care
TOTA
L Ct.
960
Sold la
început
ul
anului
Angaj
a-
mente
curent
e
0 1 2 3=(col.12)
4 5 6 7 8=
(col.4-7)
Ordonator de credite
Conducãtorul serviciului financiar - contabil
103
INSTITUÞIA
Graficul de circulaþie al documentelor privind
Angajarea cheltuielilor
Angajamente legale ºi angajamente bugetare
Finalizeazã propunerea
de angaj. a unei chelt. Întocmeºte
Nota de fundam.
ºi întocmeºte angajam. angaj. legal
ºi
bugetar individual APROBÃ individual
propunerea de angaj.
ÎNTOCMEªTE (global)
VIZA
a unei chelt.
C.F.P.P.
Comp.
Ordonator de
ºi
Juridic
credite
ªef
Registru
Compartiment
pt.
C.F.P.P
serv./compartim.
de specialitate
Contract
care face
e Comp.
propunerea
spec. pt.
Aprobã (semneazã)
angajamentul legal
individual
VIZA
C.F.P.P.
ºi
înregistra
rea in
Registru
Ordonator de
credite
Contabilitate
Sef
(se înregistreazã în
Compart.
Furnizor /executant
serv./compartim.
evidenþa
juridic
care face
ct. 940, 950, 960)
I. FUNDAMENTARE
II. ANGAJARE BUGETARA
III. ANGAJARE LEGALÃ
-Notã de fundamentare
-Propunerea de angajare a unei
cheltuieli
-Propunerea de angajare a unei cheltuieli
-Angajamentul bugetar
-Propunerea de angajare a unei cheltuieli
-Angajamentul bugetar
-Angajamentul legal
INSTITUÞIA

Întocmeºte ºi
Plata cheltuielilor
semneazã ordinul de
Semneazã ordinul de 1 ex. din O.P.
platã în 3 ex. sau
platã sau CEC-ul Transmite se arhiveazã
CEC-ul în numerar
trezorerie (copia a IIa)
Ordonator principal de credite
Contabilitate
Trezorerie
Contabilitate
(comune)
ªef compartiment financiarcontabil
ºi contabil
I. PLATA
II. TRANSMITERE TREZORERIE
-Nota de fundamentare
-Ordin de plata/CEC in numerar
-Propunere de angajare a unei cheltuieli
-Documente justificative factura fiscalã
-Angajamentul bugetar individual/global
-Borderou documente
-Angajamentul legal
-Documente justificative factura fiscalã
-Nota de recepþie/Proces verbal de recepþie
-Ordonanþare de platã
Ordin de platã/CEC în numerar

INSTITUÞIA
Lichidarea cheltuielilor
Factura fiscala Situatie de lucrari
Situatie de lucrari
Chitanta fiscala NIR original
NIR original
Ordonator de
Compartimentul de
(Decontare avans)
Factura fiscala
Factura fiscala
credite sau
specialitate
Gestionar
persoana delegata
Contabilitate
NIR original
Marfa
Vizeaza factura fiscala
Intocmeste NIR
Bun de plata si
NIR
semneaza
Comisia de receptie
Magazie
-Tehnic pentru lucrari
-Administratia domeniului public si privat pentru
-Compartimentul adm
servicii
-Compartimentul Tehnic
-Admp pentru marfuri/bunuri
-Serviciul Administratia domeniului public si privat
-Nota de fundamentare -Nota de fundamentare
-Factura fiscala/Chitanta fiscala -Factura fiscala/Chitanta fiscala
-Nota de receptie/Proces verbal -Nota de receptie/Proces verbal de receptie
INS
Ordonanþarea de platã a cheltuielilor
Întocmeºte
ordonanþarea Aprobã
Executã
Viza
Contabilitate Ordonator de
CFP
Contabilitate
credite
1. ORDONANÞARE
Notã de fundamentare
Facturã fiscalã/ Chitanþã fiscalã
Nota de recepþie/ Proces verbal
Convenþie de garantare
Având în vedere ca ______________________________________, persoana juridica

romana, cu sediul în ____________________________________, înregistratã la registrul
comerþului sub nr. ______________________________, având cont de decontare
nr.____________________________________ reprezentata de
____________________________ denumita în continuare garantat a primit de la Consil
iul
local al comunei, oraºului, municipiului _________________________________________
____
denumita în continuare garant, garanþia pentru creditul intern/extern în valoare totalã
de
__________________________ contractat pentru ___________________________
a intervenit urmãtoarea convenþie:
ARTICOLUL 1
Valoarea ºi obiectul garanþiei
Garantul a garantat prin Scrisoarea de garanþie nr. ____________ din

_________________ rambursarea de cãtre garantat a împrumutului în valoare de
_________________, acordat _______________ de cãtre
_____________________________________, inclusiv dobânzile, spezele ºi comisioanele
aferente, conform prevederilor contractului/acordului de împrumut.
1.1. În cazul ºi în momentul executãrii garanþiei, garantul are dreptul sã blocheze ºi
sã încaseze din contul curent al garantatului, fãrã acceptul acestuia, cu prioritate sum
ele
necesare rambursãrii ratelor, plaþii dobânzilor ºi comisioanelor aferente împrumutului
intern/extern garantat, penalitãþilor, precum ºi a tuturor obligaþiilor ce ii revin conf
orm
prevederilor prezentei convenþii. Actul prin care se dispune blocarea contului cur
ent
constituie titlu executoriu, fãrã îndeplinirea altor formalitãþi.
1.2. Garantul va avea un drept de prioritate în crearea oricãrui drept de retenþie ori
a
oricãrui alt drept similar sau având aceleaºi efecte, asupra oricãrui activ al garantatu
lui,
asupra oricãrei alte datorii interne ori externe pe care garantatul ar putea-o ave
a în
prezent sau în viitor. Dreptul de retenþie va asigura garantului capitalul, dobânzile ºi
celelalte costuri ale împrumutului. Garantatul, în momentul încheierii oricãrui contract

în
temeiul cãruia dobândeºte un drept de creanþa ori un activ sau orice alt bun ori drept c
are
poate forma obiectul unui drept de retenþie sau al unei cesiuni de creanþa, se oblig
a sã
prevadã în mod expres în contractele respective existenta drepturilor care pot fi invo
cate
de garant în legãtura cu contractele respective.
ARTICOLUL 2
Garanþii

2.1. Garantatul se angajeazã irevocabil ºi necondiþionat fata de garant sã
îndeplineascã urmãtoarele:
2.1.1. sã utilizeze împrumutul bancar garantat numai pentru scopurile
prevãzute în hotãrârea Consiliului local al ______________________ ºi pentru care s-a emis
scrisoarea de garanþie ºi conform contractului de împrumut;
2.1.2. sã achite la scadenta obligaþiile care decurg din contractul de împrumut
încheiat cu banca în favoarea cãreia autoritatea locala emite scrisoarea de garanþie. În
cazul în care garantatul nu îºi va achita obligaþiile care decurg din contractul de împrum
ut
încheiat cu banca ºi garantul va achita sumele datorate de garantat în baza contractul
ui
de împrumut, garantatul va plaþi garantului, pe lângã sumele datorate, ºi dobânzi ºi
penalitãþi de întârziere la nivelul celor prevãzute de dispoziþiile legale privind creanþel
bugetare. În astfel de situaþii, pct. 1.2 al art. 1 se va aplica în mod corespunzãtor;
2.1.3. sã înºtiinþeze în scris garantul, cu 15 zile lucrãtoare înainte de data
scadenþei, despre imposibilitatea constituirii parþiale sau totale a sumelor necesar
e pentru
plata obligaþiilor din contractul de împrumut, cu motivaþia ºi fundamentãrile
corespunzãtoare (solicitarea bãncii finanþatoare de efectuare a plaþilor la scadenta de
cãtre garantat, solicitarea garantatului de efectuare a plaþii de cãtre garant, în cazul
imposibilitãþii de constituire a resurselor necesare pentru plata sumelor datorate d

e cãtre
garantat conform contractului de împrumut; solicitarea garantatului trebuie sã cupri
ndã
declaraþia pe propria rãspundere a acestuia ca nu dispune de sursele necesare efectuãr
ii
plaþii la scadenta a sumelor datorate de cãtre garantat);
2.1.4. sã constituie, dupã caz, gaj general fãrã deposedare asupra
echipamentelor achiziþionate în baza împrumutului intern garantat de stat, ce va fi
prezentat garantului în cel mult 30 de zile de la vãmuirea echipamentelor;
2.1.5. sã nu permitã ca o alta datorie interna ori externa sau o alta terþa parte
împrumutãtor sã fie considerata ca având un rang superior în cursul procesului de alocare
ori distribuire a valutei deþinute sub controlul sau în beneficiul sau;
2.1.6. sã facã toate demersurile ºi sã întreprindã orice mãsura considerata
necesara sau utila în scopul asigurãrii resurselor necesare pentru achitarea împrumutu
lui,
precum ºi a oricãror alte sume care sunt datorate conform contractului de împrumut;
2.1.7. sã suporte toate cheltuielile pe care garantul le va face în cazul în care
nu îºi va onora la timp obligaþiile decurgând din prezenta convenþie, precum ºi din
contractul de împrumut, pentru care a fost emisa scrisoarea de garanþie;
2.1.8. sã comunice anual garantului lista cuprinzând conturile ºi bãncile la care
are deschise aceste conturi, sã anunþe în prealabil ºi sã obþinã acordul garantului în cazu
în care intenþioneazã sã îºi transfere ºi/sau sã îºi deschidã un nou cont la o alta banca
decât banca ºi/sau bãncile la care îºi are deschise conturile la data încheierii convenþiei
2.1.9. sã transmitã cu promptitudine garantului, la termenele stabilite, toate
datele ºi informaþiile solicitate de acesta, din care sã rezulte:
a) ca sunt asigurate toate condiþiile interne financiare ºi materiale, necesare
desfãºurãrii lucrãrilor de investiþii pentru care s-a angajat împrumutul intern sau extern
dupã caz;
b) bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat;
c) valoarea altor obligaþii de plata decurgând din împrumuturi interne sau
externe, prezente ºi viitoare, precum ºi termenele de rambursare ale acestora;
d) situaþia încasãrilor ce constituie surse de rambursare a împrumuturilor
interne ºi externe în general ºi a împrumutului garantat, în special;
e) dovezi privind modul în care s-au onorat plãþile datorate la fondul de
risc, la termenele ºi în condiþiile stabilite, în conformitate cu prevederile legale ºi cu
cele
cuprinse în prezenta convenþie;
f) orice informaþie ºi orice document care pot fi cerute în mod rezonabil
de cãtre garant;
2.1.10. informarea lunara (pana la data de 5 a lunii urmãtoare celei de
raportare) a garantului asupra stadiului realizãrii proiectului, a tragerilor ºi a p
laþilor
efectuate, aferente împrumutului intern garantat de stat;
2.1.11. informarea garantului ºi solicitarea amendãrii prezentei convenþii în
cazul intenþiei de divizare a patrimoniului garantatului, ca urmare a acþiunii de pr
ivatizare,
sau a oricãrei alte modificãri în statutul juridic al acestuia;
2.1.12. informarea garantului asupra oricãrei intenþii de modificare a
contractului de împrumut ºi solicitarea acordului scris al acestuia, prin amendarea
corespunzãtoare a prezentei convenþii.
ARTICOLUL 3
Comision
3.1. Garantatul va plaþi garantului un comision de risc de __________ aplicat la

valoarea împrumutului garantat, respectiv ___________________, în contul nr.
___________________________, deschis la Trezoreria ___________________.
3.2. Garantatul va plaþi comisionul de risc în ______ rate, prima rata achitându-se la
data de _________________, conform scadenþarului anexat.
3.3. În cazul în care împrumutul intern este contractat în valuta, comisionul se va
plaþi în lei prin utilizarea cursului de schimb valutar, comunicat de Banca Naþionala
a
României, valabil la data plaþii.
3.4. În cazul în care garantatul nu achita comisionul la fondul de risc la termenele
angajate, garantul este îndreptãþit sã pretindã garantatului, în plus fata de cele prevãzut
la pct. 2.1.6 ºi 2.1.7 ale art. 2, dobânzi ºi penalitãþi de întârziere la nivelul celor pre
e
de dispoziþiile legale privind creanþele bugetare.
ARTICOLUL 4
Cazuri de culpã
4.1. Culpa se constata ºi se apreciazã în conformitate cu legislaþia în vigoare din

România, la data sãvârºirii faptei prezumându-se pana la proba contrarie. Se considera în
culpa garantatul care:
a) nu achita la scadenta datoriile sale fata de garant aºa cum au fost ele
stipulate în prezenta convenþie ºi în alte documente ce au legãtura directa cu aceasta;
b) întrerupe fãrã o prealabila notificare cãtre garant operaþiunile pentru
care a contractat creditul intern;
c) efectueazã fãrã avizul garantului alte operaþiuni decât cele care au
stat la baza contractãrii creditului intern, modificând unilateral destinaþia acestuia
;
d) furnizeazã garantului date incomplete sau false cu privire la situaþia
economico-financiarã, prezentând documente, acte informative contrafãcute ori declaraþii
semnate de persoane neabilitate în acest sens de societate;
e) împiedica prin orice act decizia cu caracter specific ori general sau
orice alt document al organelor de conducere proprii, executarea în totalitate ori
în parte a
prezentei convenþii;
f) încearcã prin orice mijloace (conturi bancare la alte bãnci decât cele
declarate garantului) sã se sustragã achitãrii datoriilor scadente ºi a celorlalte oblig
aþii fata
de garant;
g) nerespectarea prevederilor art. 2 "Garanþii".
La apariþia oricãruia dintre cazurile de culpa sus-menþionate garantul este
în drept sã rezilieze prezenta convenþie, dar ºi orice alte convenþii pe care le-a încheiat
cu
garantatul respectiv, chiar dacã nu au legãtura directa cu cazul de culpa constatat,
declarând toate angajamentele garantatului scadente ºi plãtibile cu toate costurile
aferente ºi cu toate celelalte sume datorate. În aceasta situaþie garantul este abilit
at sã
preia toate disponibilitãþile existente în conturile acestuia, toate încasãrile imediate a
le
garantatului (în lei ºi în valuta), sã execute garanþiile reale prezentate de garantat. În
cazurile sus-menþionate garantul nu rãspunde fata de terþi pentru culpa garantatului s
au
pentru orice alte situaþii care se datoreazã culpei acestuia.
4.2. Într-un asemenea caz garantatul rãmâne direct rãspunzãtor pentru toate
daunele ºi alte consecinþe financiare directe sau indirecte antrenate de exigibilita
tea
anticipata a angajamentelor ºi creditelor, datorând garantului toate costurile ºi chel
tuielile
antrenate de executarea rambursãrii imediate.
4.3. Neexecutarea acestui drept sau a oricãrui alt drept prevãzut în prezenta
convenþie ori de lege de cãtre garant sau executarea lui cu întârziere nu poate fi
considerata ca o renunþare din partea garantului la acest drept, dacã este îndeplinita
în
condiþiile ºi în termenele prevãzute de lege.
ARTICOLUL 5
Litigii
5.1. Orice neînþelegeri decurgând din interpretarea sau aplicarea prevederilor

prezentei convenþii vor fi soluþionate de parþi pe cale amiabila.
5.2. În cazul în care nu se va putea ajunge la un acord pe aceasta cale, pãrþile
convin ca neînþelegerile sã fie soluþionate de instanþele teritoriale competente.
ARTICOLUL 6
Amendamente

Orice modificare sau revizuire a acestei convenþii se va face în scris cu acordul pãrþil
or ºi
cu respectarea legislaþiei în vigoare.
ARTICOLUL 7
Valabilitate
7.1. Prezenta convenþie intra în vigoare la data semnãrii acesteia de cãtre pãrþi.
7.2. Convenþia rãmâne în vigoare pe toata perioada de valabilitate a contractului de
împrumut ºi îºi înceteazã valabilitatea o data cu plata ultimei rate de credit ºi cu
îndeplinirea tuturor obligaþiilor de plata rezultând din aceasta convenþie ºi din contract
ul de
împrumut.
7.3. Prezenta convenþie este redactata în trei exemplare, fiecare având valoare de
original ºi toate constituind împreuna un singur act juridic. Ca urmare, pãrþile de fata
,
acþionând prin reprezentanþii lor autorizaþi, au întocmit prezenta convenþie, pentru a fi
semnata în numele lor, la data de ____________ .
UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALÃ SOCIETATEA /SERVICIU PUBLIC
Ordonator principal de credite, Director general,
BIBLIOGRAFIE
Ordonanþa de Urgenþã privind finaþele publice locale nr. 45/2003

Lege privind Codul Fiscal nr. 571/2003
Participarea cetãþenescã în luarea deciziei Ghiduri ºi manuale realizate de RTI
International în cadrul programului de asistenþã pentru administraþie publicã localã
din România LGA, finanþat de USAID
Întocmirea planurilor ºi bugetelor de investiþii suport de curs realizat de George M.
Guess programul GRASP
Manual de instruire în domeniul finanþelor publice locale, Ediþia a II-a
Managementul schimbãrii, Editat de Fundaþia Partener pentru Dezvoltare Localã,
2000

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

2005-01-27-P-Ghid - OUG - 45 - 2003 - Pag 86

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2005-01-27-P-Ghid - OUG - 45 - 2003 - Pag 86

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

CUVÂNT ÎNAINTE

În cadrul procesului de perfecþionare a reglemetãrilor privind finanþele publice locale,

de implementarea prevederilor legale, ci numai principalele aspecte, cu impact i

Ghid de utilizare a OUG 45/2003 privind finanþele publice locale

Argumente cu caracter general...................................................

PRINCIPII BUGETARE PREVÃZUTE DE OUG NR. 45/2003...................................

Fazele bugetului local ºi organele competente sã le realizeze.......................

FUNDAMENTAREA BUGETULUI LOCAL...................................................

Adoptarea unei politici bugetare................................................

Calendarul propriu pentru elaborarea bugetului..................................

Ordonanþã de Urgenþã Nr. 45/2003 privind finanþele publice locale ........................

Exemplu de calendar al procesului bugetar.......................................

Ghid de utilizare a OUG 45/2003 privind finanþele publice locale

Argumente cu caracter general

Întocmirea, aprobarea, executarea ºi controlul bugetului local are la bazã ºi trebuie sã

dezbatere publicã este o întâlnire deschisã tuturor cetãþenilor comunitãþii

În procesul bugetar local sunt implicaþi: ordonatorii de credite, consiliul local sa

bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe ºi interne ºi bugetele fondurilor

Elaborarea bugetului nu reprezintã numai întocmirea unui document financiar, ci este

Adoptarea unei politici bugetare

Potrivit principiului autonomiei locale prevãzut de Legea administraþiei publice loc

a se evidenþia mai uºor veniturile autoritãþilor locale care se iau în calcul la

Gradul de colectare a respectivelor venituri în perioadele anterioare anului buget

Nivelul de fiscalitate la stabilirea nivelului impozitelor ºi taxelor locale trebu

Cuantificarea nivelului inflaþiei

Având în vedere impactul pe care serviciile oferite de municipalitate creeazã sau nu u

baza legalã a cheltuielilor;

În articolele 33-36 din Ordonanþã se regãsesc prevederi referitoare la calendarul bugeta

Faza -propuneri buget local

În cuprinsul Ordonanþei la art. 37 ºi art. 38 se regãsesc reglementãri referitoare la

model de notã de fundamentare;

Angajarea directã de cãtre autoritãþile publice locale a împrumuturilor externe precum ºi

Deoarece autoritãþile administraþiei publice locale pot garanta împrumuturile contractat

Pentru garantarea de cãtre administraþia publicã localã a unui împrumut contractat de un

În situaþia în care împrumutul nu se onoreazã de cãtre contractant, administraþia publicã

În capitolul Anexe se regãseºte un model al unei convenþii de garantare.

Ghid de utilizare a OUG 45/2003 privind finanþele publice locale

Nerespectarea prevederilor Ordonanþei atrage suportarea de sancþiuni de cãtre

Ghid de utilizare a OUG 45/2003 privind finanþele publice locale

Ordonanþã de Urgenþã Nr. 45/2003 privind finanþele publice

faþã de instituþia creditoare de a plãti acesteia o anumitã sumã, în cazul neexecutãrii

Ghid de utilizare a OUG 45/2003 privind finanþele publice locale

(1) Veniturile ºi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiþiile legii, pe o perio

(1) Ordonatorii principali de credite analizeazã modul de utilizare a creditelor b

(1) Pentru finanþarea cheltuielilor publice prevãzute la art. 6, precum ºi pentru

termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de bu

(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programu

(1) În situaþia în care, pe parcursul execuþiei bugetare, din motive obiective,

(1) În situaþiile în care, în timpul exerciþiului bugetar, pe baza dispoziþiilor legale, au

(1) Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter

(1) În procesul execuþiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmãtoarele faze:

(10) În cazul nelivrãrii bunurilor, neefectuãrii lucrãrilor ºi serviciilor angajate, pentr

(2) Eºalonarea plãþilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite ºi instituþiile º

(1) Ordonatorii principali de credite întocmesc ºi prezintã spre aprobare consiliilor

31 mai a anului urmãtor, conturile anuale de execuþie a bugetelor prevãzute la art. 1

f) alte operaþiuni financiare prevãzute de lege.

(1) Execuþia bugetarã se încheie la data de 31 decembrie a fiecãrui an.