AVENTURILE LUI TOM SAWER

CAPITOLUL I - TOM! Nici un raspuns. - Tom! Nici un raspuns. - Ce-o fi cu baiatul asta? Un' sa fie... Tom, n-auzi? Batrânica îsi trase ochelarii pe nas si privi pe deasupra lor prin odaie, apoi îi salta si privi pe sub ei. Rareori catadicsea sa se uite prin sticla lor la o gâza de baietel ca Tom. Erau ochelarii ei de zile mari, la care tinea care tinea ca la ochii din cap si pe care îi purta asa, de podoaba, caci la fel de bine ar fi putut sa vada prin niste ochiuri de plita. Ramase locului o clipa, uluita parca, apoi fara mânie, dar totusi destul de tare ca s-o poata auzi peretii, spuse: - Stai tu, ca pun eu mâna pe tine si-o sa vezi ce... Dar n-apuca sa termine, fiindca între timp se aplecase si începuse a izbi cu maturoiul pe sub pat, astfel încât nu-i mai ramânea suflu decât pentru icneala cu care îsi însotea loviturile. Sub pat, însa, nimic; doar pisica o zbughi speriata afara. - Dumnezeule mare, de când sunt n-am mai vazut un baiai ca asta! Îndreptându-se apoi din sale, pasi spre usa deschisa s i ramase în prag, iscodind cu privirea aracii rosii si balariile din gradina. Dar Tom nicaieri. Atunci ridica glasul, ca sa se faca auzita de departe, si începu sa strige: - To-o-om! Deodata auzi un fâsâit în spatele ei. Se întoarse tocmai la timp ca sa prinda de pulpana sloboda a hainei un baietel si sa-l opreasca din fuga. - Ia te uita! Cum de nu m-am gândit la camara! Ce-ai cautat acolo, drace? - Nimic. - Cum nimic? Uite ce-i pe mânile tale, uite ce-ai la gura! Cu ce te-ai mânjit în halul asta? - Nu stiu, matusa. - Da' eu stiu. Cu dulceata, da...De câte ori nu ti-am spus sa nu mai umbli la dulceata, ai? Am sa te jupoi de viu, împielitatule! Ia da nuiaua încoace! Nuiaua zvâcni în aer, semn ca se-ngroasa gluma... - Iiii! Ia te uita ce-ai în spate, matusa! Când batrânica se rasuci pe loc, strângându-si fustele, ca sa vada ce primejdie o pas tea, baiatul o si luase la sanatoasa, catarându-se pe gardul înalt de uluci si pierind îndaratul lui. Matusa Polly ramase o clipa locului, zapacita, apoi râse cu blândete. - Bata-te norocul sa te bata! E-eei! Ca nu mai ma-nvat minte odata! De câte ori nu m-a dus de nas pâna-acu', s i uite ca tot mai ma las pacalita. Ce ti-e si cu batrânii! Vorba ceea: nu mai înveti cal batrân în buiestru. Da' nici ca le-ar potrivi de doua ori la fel, împielitatu'! Si-atunci, cum sa stiu, biata de mine, la ce sa m-astept de fiece data? Parca le-ar cântari cu de-amaruntu', cât sa ma chinuie pân' sa-mi sara tandara. Si mai stie, afurisitu', ca, daca-mi da o clipa ragaz sau ma face sa râd, s-a dus supararea....nu-l mai pot bate. Da, da, nu ma port cu el cum trebuie. Bataia e rupta din rai. Stric copilu', asta-i adevaru-adevarat. Multe o sa mai avem. de patimit s i unul si altul, daca-l las de capul lui. Parc-a intrat diavolu-n el. Doamne iarta-ma!...Da, ce sa fac, e baiatu' sor-mi, raposata, Dumnezeu s-o ierte, nu ma lasa inima sa-l bat. De câte ori îl iert îmi pare rau, si de câte ori dau în el mi se rupe inima. Bine spune sfânta scriptura: omul nascut din femeie are viata scurta si plina de griji; vezi bine ca as a-i. Dupa-masa o sa chiuleasca de la scoala si, vreau nu vreau, iar o sa fiu silita sa-l pun la treaba mâine, drept pedeapsa. Greu îmi vine sa-l pun sa lucreze duminica, când ceilalti copii n-au scoala si se joaca, dar ce pot face? Fuge de treaba ca dracul de tamâie, n-am însa încotro, 1

trebuie sa-mi fac datoria cât de cât fata de baiat, ca doar nu-i vreau pierzarea. Într-adevar, Tom a tras chiulul si a petrecut de minune. S-a întors acasa tocmai bine înainte de cina ca sa-i ajute lui Jim, micul negru, sa taie lemne pentru a doua zi si sa faca surcele—cu alte cuvinte, la timp ca sa-i povesteasca lui Jim ispravile sale, în vreme ce Jim facea mai toata treaba. Fratele mai mic al lui Tom (sau mai bine zis frate-sau vitreg), Sid, îsi terminase partea lui de munca (adunatul surcelelor). Sid era un baiat cuminte, el nu se prea tinea de s otii si nazbâtii, ca alti copii. În timp ce Tom lua masa de seara si sterpelea zahar de câte ori se ivea prilejul, matusa Polly îi punea fel de fel de întrebari mes tesugite, doar-doar l-o prinde cu mâta-n sac. Ca multe suflete nevinovate, se credea vicleana nevoie mare, înzestrata cu darul unei diplomatii misterioase si de nepatruns. Îi placea sa creada ca straveziile-i urzeli erau siretlicuri nemaipomenite. De pilda acum: - Tom, a fost cam cald azi la scoala, nu-i asa? întreba ea. - Da, tusa. - Cald rau, nu? - Da, tusica. - Nu ti-a venit sa te duci la scaldat? Tom tresari: îi încolti în minte o banuiala, nelinis titoare. Cerceta atent chipul matusii. Raspunse: - Nu-u... adica nu prea... Batrânica întinse mâna si-i pipai camasa! - Ei, dar parca acum nu ti-e prea cald. O magulea gândul ca-i gasise camasa uscata, fara sa stie nimeni unde tintea ea. Dar Tom s tia acum dincotro batea vântul, asa încât întrebarea urmatoare îl gasi pregatit: - Unii dintre noi ne-am pus capul sub cismea, uite, al meu e ud s i-acu'. Pentru o clipa matusii Polly îi fu necaz ca trecuse cu vederea o dovada atât de graitoare si ca pierduse prilejul de a-si arata iscusinta. Dar numaidecât îi veni o idee si mai si: - Tom, când ti-ai pus capul sub cismea, nu ti-ai desfacut gulerul la camasa, unde ti l-am cusut eu? Ia descheie-te la la haina, sa vad! De pe fata lui Tom pieri orice urma de tulburare. Îs i descheie linistit haina. Gulerul camasii era cusut în toata legea. - Ei comedie! Hai, du-te si vezi-ti de treaba! Am vrut sa stiu daca n-ai tras cumva chiulul de la scoala ca sa te duci la scaldat! De data asta, hai, treaca de la mine. Te pomenesti, vorba aia, ca ai fi fiind vreo brânza buna în burduf de câine! Ai fi mai bun decât pari. Barem pe ziua de azi! Era cam înciudata ca agerimea ei daduse gres si totodata bucuroasa ca se întâmplase ca Tom sa umble si el o data pe calea cea buna. Dar Sid, sa nu-si vâre el coada? - De—zise—daca n-as sti ca i-ai cusut guleru' cu ata alba... si uite, asta-i neagra. - Iii! Sigur ca cu alba l-am cusut!... Tom!! Dar Tom, pazea!... Atâta mai avu timp sa spuna zbughind-o pe usa: - Sid, puiule, las' ca ti-o platesc eu!... Când se afla în siguranta, privi cu luare-aminte doua ace mari de cusut, înfasurate unul cu ata alba si altul cu ata neagra, înfipte sub reverul hainei, apoi îsi spuse: ,,De nu era Sid, n-ar fi bagat nici acu' de seama. Fir-ar a naibii de treaba! Ba coase cu alb, ba coase cu negru! Barem de s-ar hotarî sa coasa la fel! Asa, cum dracu' sa mai tii minte? Si Sid asta... las' ca-i arat eu lui!" Tom nu ar fi putut sa fie dat ca exemplu celorlalti baieti din târg. Cunos tea el un baiat „model", dar nu putea sa-l sufere. Nu trecura însa nici doua minute si uita de toate necazurile. Nu fiindca necazurile lui ar fi fost cu un dram mai usoare sau mai putin amare decât acelea ale unui om în toala firea, ci fiindca, pâna una-alta, acum avea o noua s i arzatoare preocupare, care-l facea sa uite, dupa cum si nefericirile oamenilor mai în vârsta sunt uitate în entuziasmul noilor initiative. De data asta era vorba de un fluierat nou, care-i placea în chip deosebit s i pe care-l învatase de la un negru. Ardea de 2

pantalonii la fel.Nu mai spune! Uite. iau o piatra si-ti fac capul chiselita. dar fara doar si poate ca baiatul simtea o bucurie cu mult mai adânca s i netulburata decât ar fi simtit astronomul.nerabdare sa-l încerce nestingherit.Laudaros esti tu! . nou-nouta si curata.. .Daca vreau.Laudarosule! .Nu mai spune! . ai? Daca vreau. Se priveau mereu fata-n fata.Nu zau? As vrea sa-o vad s i p-asta.Ba pot! . . I se ivise în fata un strain. Tot repetându-l silitor si atent. si ti-e frica sa te bati. în centrul S. . un baiat putintel mai mare ca el. Care îndrazneste. stârnea vâlva mare în biet târgus orul St. daca mai faci mult pe nebunu'. . o hainuta din postav albastru.Poftim ca mai zic o data! .Esti un mincinos. sa te vad! Îti turuie gura.. mor de frica! .Eu nu poot?. Petersburg1! Si unde mai pui ca baiatul asta era si 3 .Vezi tu acusica! . daca-ti da mâna! . la rastimpuri scurte.Mie.Vezi bine ca nu! . Nu se întunecase înca. Starea lui sufleteasca era foarte asemanatoare cu aceea a unui astronom care descopera o planeta noua. era un fel de tril curgator. ca scoasa din cutie.Ba vezi tu ce bataie-ti trag. atâta s tii! De ce nu dai? De frica! . Tom izbuti sa-i prinda mes tesugul si iata-l acum pasind alene pe strada..Cum te cheama? .Daca mai îndrugi multe. baiat sau frumos îmbracat—auzi colo: îmbracat frumos în zi de lucru! Nemaipomenit! Purta o palariuta frumoasa. Când unul facea vreo miscare.De ce sa nu-mi dea? . în mijlocul unei melodii. .Ce te prives te? Ai ceva de împartit cu mine? . obtinut prin atingerea cerului gurii cu limba. În cele din urma. praf îl fac. .Mai zi o data si vezi tu ce patesti! .O sa-ti arat eu acusi ce am si ce n-am! . ca nu poti! .U.Desteptule! Crezi ca-i cine stie ce de capul tau! Ia uite la el palarie! . cravata la gât-o panglica colorata. S i cu cât se zgâia la minunea asta grozava. Numa' gura-i de tine. de toata frumusetea—s i o mutra de orasan care pe Tom îl scotea din sarite. te bat de te snopesc! . asta e. cu gura izvor de triluri melodioase s i cu inima plina de multumire.Hai.Ce-ai tu cu palaria mea? Înghite-o daca nu-ti place! Sa poftesti sa te-atingi de ea. Si iar Tom: . . c-o mâna te fac pilaf. Amândoi stateau s i se uitau unul la altul fara sa scoata o vorba. Un nou venit.Mie. desi nu era decât vineri.. Tom spuse: . încheiata pâna-n gât. Si avea si ghete în picioare. dar tot în laturi roata. celalalt se misca si el. Deodata Tom se opri din fluierat.Ba nu poti! Tacere încordata. Fluieratul asta aducea oarecum cu al pasarilor. Dupa-amiezile de vara erau lungi. de orice vârsta. frica? Ma bat cu tine numa c-o mâna.Încearca.Uite-asa.N-ai decât sa-mi arati! . fata. pândindu-se ca doi cocosi. .Ba pot foarte bine! .Ba nu poti! .Te crezi mare destept.A. frica? 1 Mic oras pe fluviul Mississippi. cu atât era mai scârbit de gateala strainului si cu atât îi parea propria lui îmbracaminte mai jerpelita.

Ma. prost-crescut. Tom raspundea cu vorbe de ocara. iar priviri sfidatoare. îndârjit.Da.. daca-si pune mintea cu tine. ocupând o pozitie strategica în fata portii si sfidându-l pe inamic. Curând stateau umar la umar. daca vrea. pâna li se sui tot sângele în obraz. încaierati ca doi cotoi.Ma nenorocitule! Al naibii sa fiu daca nu te bat pa doua parale.Ba nu mi-e frica deloc. dar de furie neputincioasa. se catara cu luare-aminte pe fereastra. doar. Tom îl fugari pe ticalos pâna acasa la el.Ma predau! Tom îl lasa sa se ridice si-i spuse dispretuitor: . îsi rupeau hainele.Daca-ndraznesti sa treci peste asta. cu pumnii. acoperindu-se de praf si de glorie. si poftindu-l sa plece. Ajunse acasa pe întuneric.îl lovi pe Tom drept între umeri.Cara-te de-aici! . Tom se vazu nevoit sa paraseasca pozitia. fara a se slabi o clipa din ochi. s i spuse: .Esti un las si un papa-lapte. cu unghiile. care îl facu pe Tom cu ou si cu otet. se mai uita înapoi. apoi încetul cu încetul îsi muiara încordarea. spunând: . te zvânt în bataie. O clipa mai târziu. lua o piatra de jos si svârrr. se repezeau unul în nasul celuilalt. În cele din urma aparu mama inamicului.c-o sa aiba el grija de baiatul ala''. o rupse la fuga. Baiatul cel strain pasi îndata peste linie..Ia sa te vedem. cu scaparari de ura în priviri.. .Minti! . . prin ceata bataliei putea fi zarit Tom sezând calare pe noul venit si carându-i la pumni cu nemiluita. îmbrâncindu-se din rasputeri si înfruntânduse. mojic.. Din când în când. Sa vezi ce-o sa patesti! El. Acum se propteau fiecare teapan într-un picior. Neavând încotro. În cele din urma. atâta-ti spun! . dând din cap si amenintându-l pe Tom ca o sa-i arate el “când l-o prinde”. te striveste numai c-un dest! . sprinten ca o caprioara. . Dupa aceea. se umfla în pene. Când iuresul se potoli. Dar nici unul nu-l putea clinti din loc pe celalalt. de-i zburara banii cât colo. când sa sara.. celalalt se repezi. tipa. Celalalt se zbatea sa scape. da de-a azvârlita cu-al tau tocmai peste gardu' ala. Încearca s i-ai sa vezi.Când întoarse spatele. strainul icni înabusit: . Baiatul cel strain scoase din buzunar doi bani mari de arama s i-i întinse batjocoritor. nu însa înainte de a spune . sughitând si miorcaindu-se. tie. Tom spuse: . facându-se ca nu vede provocarea. Iar pauza.) .Am vazut eu de mult ca numa' gura-i de tine. doar o ies i afara.Zi ca te predai! striga Tom.Nu mai pot eu de frate-tu! Eu am un frate mai mare ca al tau—s i. numindu-l derbedeu.. trase o linie în tarâna. amândoi baietii se rostogoleau s i se tavaleau prin tarâna. dar.Nici nu ma gândesc. dar inamicul se multumea sa se strâmbe la el de la fereastra. Tom rupse cel dintâi tacerea: . moara neferecata ce esti! . ramase acolo câtva timp. . facând stângamprejur. Se opintita ce se opintira. întâlni un 4 .Alta data sa te-nveti minte sa mai faci pe grozavul! Baiatul cel strain o lua din loc. sa nu ma scoti din sarite. (Amândoi fratii erau nascociti. scuturându-si hainele. . dând sa plece. Se trageau de par. apoi. Tom îl plesni peste mâna. .Ba ti-e. da' când e vorba de bataie. O sa te spui lu' frate-miu al mare. cu degetul mare de la picior.Asa crezi tu! Atunci Tom. iar topaieli unul împrejurul celuilalt..Nici eu.Zi ca te predai! si-i cara mai departe la pumni.. aflând cu prilejul acesta s i unde locuia.Cara-te tu! .

mai dete o data. lua în primire bila alba si. în timp ce Tom desfacea pansamentul.un minut. Îti dau o bila alba. Fugi de-acolo! Nu bate niciodata pe nimeni. intentia de a-l pune sa lucreze duminica drept pedeapsa se prefacu în hotarâre de neclintit. inventariindu-si cu bagare de seama avutiile: frânturi de jucarii. Jim frica bate stapâna. Un minut mai tîrziu. una de marmura! Jim începu sa se cam moaie. Da-ncoa' galeata. fremata de viata. spre fântâna. Jim nu vazut as a bil'. Crede.Dânsa?!. si renunta 5 . îti ciocane nitel capu' cu degetaru'. Jim!. dom' Tom. s i chiar si atunci trebuia sa se duca cineva dupa el sa-l traga de mâneca. Jim. desi pâna la fântâna nu erau decât vreo suta si ceva de metri. nici prea aproape. Când dadu cu ochii de gard. cu galeata zdranganind a gol.Ba.. Nu era nici prea departe. Începu sa se scotoceasca prin buzunare. iar matusa Polly parasea câmpul de bataie. ma Jim. Spus dânsa sti dom' Tom roaga eu varuieste.Tii!. la vale. Dincolo de sat. Întreaga fire. .Lasa. .O bila alba.. Uite-aici. cum ar fi putut sa reziste unei asemenea ispite! Puse galeata jos. În curând baietii care nu fusesera pedepsiti aveau sa iasa pe strada si sa faca fel de fel de nazdravanii.. vorbele le simti? Mai rau e când începe sa plânga. repeta operatia. sarind într-un picior.. ce. cu un papuc în mâna si eu bucuria învingatorului în priviri. nu te lua dupa ea. întreg peisajul se posomorî si o adânca melancolie îi întuneca sufletul. dar astazi era de alta parere. . Jim fugea de-i sfârâiau calcâiele. iar celor cu inima tânara cântecul li se revarsa pe buze.. Da' ce. Tocmai atunci iesi Jim pe poarta.. vazduhul era plin de mireasma salcâmilor în floare. stralucitoare. se zarea magura Cardiff. Dar zelul lui Tom nu dura mult. Tom spuse: . As a vorbeste ea totdeauna.. Stapâna spus la mine trebui aduci apa si nu opresti pierzi timp si joci. proaspata. dominându-l cu înaltimea ei. dom' Tom. asta-i bataie? Spune si tu! Asa-te sperie ea cu vorba. mulatri si negri. baieti si fete de toate culorile: albi. de doi metri si jumatate înaltime! Lumea îi paru fara rost.. muie bidineaua si trecu peste sipca de sus. As a-i ca-i grozava? . bile si o multime de alte nimicuri. cu o galeata goala în mâna si cântând „Fetitele din Buffalo". apoi vasta întindere de gard nevaruit si se lasa descurajat pe o buturuga. care îsi asteptau rândul flecarind. masura din ochi neînsemnata fâsie varuita. Asadar îsi baga înapoi în buzunare averea. Pretutindeni nu vedeai decât chipuri voioase. Începu sa-si aminteasca ce planuri faurise el pentru ziua aceea.. ducând o caldare cu var si o bidinea cu coada. dar n-ajungeau nici pe departe ca sa-si cumpere o jumatate de ora de libertate deplina. Poate ca i-ar fi ajuns ca sa ademeneasca pe careva sa lucreze în locul lui. Douazeci si sapte de metri de gard. schimbând între ei tot felul de nimicuri de joaca. auzi Jim?. ciorovaindu-se. CAPITOLUL II Sosi si dimineata de duminica. Îsi mai aminti. varuit ai grija dânsa! . ma duc eu sa aduc apa daca dai tu nitel cu bidineaua. nu stau mult. Stapâna spus suces te gâtu' Jim. ca. ci tocmai la departarea potrivita ca sa-ti para un tinut de basm. luându-se la bataie si zbenguindu-se în fel si chip. mai bine rânduita decât o scosese.. Jim zabovea totdeauna cel putin un ceas pâna sa se întoarca cu caldarea cu apa.Mai Jim. care pândea la geam. Îsi aminti ca la fântâna se aduna fel de fel de lume. Când vazu ea în ce hal îi erau hainele.obstacol neasteptat în persoana matusii Polly.. si spus dânsa ca eu vede treaba. îmbietor. Oftând. dom' Tom. peste tot domnea primavara. acoperita de verdeata. Jim scutura energic din cap s i raspunse: . dom' Tom.Nu poate. La capatul drumului aparu Tom. Ce-or sa-si mai bata joc de el ca era pedepsit sa lucreze! Gândul asta îl seca la inima. Aducându-s i aminte de toate acestea.. Da. . Inimile erau pline de cântec. Tom varuia de mama focului. mi-e frica. tihnit. Nici n-o sa stie. se apleca plin de curiozitate peste piciorul cu buba.. viata o povara. Lui Tom niciodata nu-i placuse sa se duca la fântâna dupa apa. uitând de toate.Si hai sa-ti arat si buba mea de la picior! Jim era si el om.

mai migalea pe ici.Stii? Eu ma duc la scaldat.Da' ce-i? Tom se apuca iar de varuit. Masina înapoi! Ting-ling-ling! Bratele i se încordara si coborâra tepene de-a lungul corpului. îsi privea din nou opera. eu atâta stiu. 3 Zbat— roata propulsoare. reduse viteza. dom'le comandant! Ting-ling-ling! Încetini si se îndrepta prudent spre marginea drumului. lasa-ma sa varuiesc si eu nitel! Tom se opri o clipa. dar parea cu totul si cu totul absorbit de treaba pe caro o facea....Ce. . Ben? Nici nu te vazusem. apoi zise: ... Tom plimba gratios bidineaua în sus si-n jos. Mai dete de doua-trei ori cu bidineaua. ding-dong-dong". Sâc!. mareata! Lua iar bidineaua si se apuca linistit de lucru.) Tom varuia înainte linistit.Ori te pomenesti ca-ti place mai bine sa dai cu bidineaua?. capitan si clopotelul telegrafului în acelas i timp. Sa 2 Unul din cele mai mari vase care navigau pe atunci pe fluviul Mississippi..Stopati.. Între timp. tocmai baiatul de a carui gura se temea cel mai mult. Pierzându-s i rabdarea. Ben se zgâi o clipa la el. ca da ordine s i ca tot el le si executa. a? Nici un raspuns. fu cât p-aci sa încuviinteze. dar numaidecât se razgândi: . chibzuind adânc în sinea lui. ca sa vada efectul. fiindca facea pe vaporul. apoi spuse: . Nu trecu mult. cu ajutorul ei se arunca pe mal parâma de legarea 4Bandula—frânghie la capatul careia vaporului. te cred!. Stop tribordu'! Ting-ling-ling! Stop babordu'! Vino la falnice. înclina mult la tribord si facu nis te manevre maiestuoase de acostare. o lua prin mijlocul strazii. el era vapor. dom'le comandant! Ting-ling-ling! Sst! s-s-s-t! s-s-t! (Încerca ventilele.Ma Tom. chipurile. nu cumva vrei sa te cred? Tom varuia înainte de zor. iar Ben . sefule? Te-a pus la treaba? . Era nici mai mult. nu se poate...O fi. tu te dai în vânt dupa munca. Ben venea topaind: hop-top-hop.Ce e.Ben îi urmarea fiece miscare. apoi raspunse nepasator: . tu erai. Babordu-napoi! Ting-ling-ling! Zdup-zduptribord! Stop! Lasa-ncet zbatu'de-afara! Ting-ling-ling! Zdup-zdup-zdup! Da bandula4.Fugi d-aci.A. Mai iute! Da s i parâma! Haide. cu cala cufundata. . Ben se apropiase de el ca la un pas... pe colo.Cum sa nu-mi placa? Da' ce zici tu.Sigur. Ben spuse: . Ben înceta brusc sa mai rontaie marul. . si la orizont aparu Ben Rogers. e la strada. fiindca. nemaiputându-se stapâni.. .Nu. în acea clipa întunecata s i plina de deznadejde. stii. la vreo trei metri în apa. Deodata. Lui Tom îi lasa gura apa dupa mar. însa. zise: . dovada ca inima-i era voioasa s i plina de sperante mari. din ce în ce mai îngândurat. Matusa Polly tine mult la gardu' asta.Hi-hi! Ai patit-o. Nu trecu mult si. folosita ca mijloc de locomotie navala pentru vasele de altadata este atârnata o greutate. ca în fiecare zi îti pica norocul sa varuiesti un gard ca asta? Iata ca lucrurile apareau într-o lumina cu totul noua. Tribordu-napoi! Ting-ling-ling! Zdup-zdup-zdup! Bratul drept descria între timp cercuri zdup! Mâna stânga începu sa descrie cercuri. Tom cerceta ultima dâra de var cu o privire lunga si scrutatoare de artist. Ben. ca-mi place. mai plimba o data cu gingasie bidineaua peste acelasi loc s i iaras i examina rezultatul cu o privire critica.mâhnit la ideea de a încerca sa-i cumpere pe baieti. Când se apropie. îi veni o idee! O idee strasnica. Ce-ai mai vrea si tu.. astfel încât trebuia sa-s i închipuie ca sta pe propria-i punte de comanda. se dadea câte un pas înapoi... nici mai putin decât „Marele Missouri"2 . urmat de un sonor „dingdong-dong. fiindca înfatisa un zbat3 de treisprezece metri. de parca nici n-ar fi vazut vaporul. mie-mi spui! Tom îl privi o clipa lung. n-o fi. ce stai? Prinde-o de ciotu' ala! Volta peste tot! Da-i drumul! Stop masinile. Musca dintr-un mar s i la rastimpuri scotea câte un chiot lung si melodios. tu zici ca asta-i munca? .. 6 .

uite. ce ma fac. în schimbul unui zmeu bine cârpit. Daca te las sa-l varuiesti si se întâmpla vrun bucluc. zau. Zau.Cum. si nici lui nu i-a dat voie. care mâna pos talioane cu patru cai. Tom. În clipa când Ben nu mai putu de oboseala. crezi ca eu nu vreau sa te las?. Ca sa nu-i pice ochelarii. în toiul verii. . mare grija. De unde..Îti dau tot maru'! Tom se desparti de bidinea cu sovaiala pe chip si cu bucurie în suflet. Hai. Ben. linistea îmbietoare la odihna.. nu i-a dat voie. si când îi expira termenul lui Billy. fusese înconjurat de prieteni si unde mai pui ca gardul avea pe el trei straturi de varuiala! Daca nu s-ar fi ispravit varul. dar si el adormise în poala. sa fiu eu în locul tau. un pisoi chior. CAPITOLUL III Tom se înfatisa înaintea matus ii Polly. si-i proptise pe tâmple. i-ar fi ruinat pe toti baietii din târg.. artistul scos la pensie sedea pe un butoi din apropiere. Timpul trecuse—placut.De. unu' daca s-o pricepe sa-l varuiasca bine! . Daca ar fi fost un filozof mare si întelept. o sa-l fac la fel de bine ca tine! Hai. pe când acela care care darâma popice sau cel care suie Mont-Blanc-ul se cheama ca se distreaza.Ce spui. mi-e frica. Eu zicca din o mie de baieti. un mosor fara ata. n-as zice nimica. . Tom fusese un biet baiat nevoias. o cheie care nu descuia nimic. Johny Miller oferi un guzgan mort. Descoperise fara sa stie ca pentru a face pe om sa doreasca un lucru. fiindca aceasta placere este neaccesibila oamenilor de rând: îi costa o multime de bani.. stiu si eu ce sa zic. timp de câteva ceasuri. ma!. Ce. a vrut Jim sa varuiasca gardul. Ar fi înteles mai usor de ce acela care face flori de hârtie sau cel care învârte cu piciorul o roata înseamna ca munceste.Fugi d-acolo. cu toti sâmburii! . un dop de sticla... plus sfoara de hâtânat. lumea nu era chiar asa de plicticoasa. avea douasprezece bile. zau ca vreau. fie ca-i barbat în toata firea. Era încredintata ca Tom o zbughise de mult de la treaba si se minuna când îl vazu predându-se iar puterii ei. la umbra. Venea sa-si bata joc si ramânea sa varuiasca. nu mai fi asa. un soldat de plumb. ca-ti dau cotoru' marului.. în Anglia..Matusa. Tom îi si ceda rândul lui Billy Fisher. ai? Spune si tu.fie al din dos.. ca n-o sa se întâmple nimic. ma Ben.. Ben. un ciob de sticla albastra stravezie. ar fi învatat de pe urma întâmplarii de mai sus ca munca înseamna ceea ce esti nevoit sa faci. o pereche de mormoloci.Vreau. sufragerie si biblioteca în acelasi timp. asa repede? Cât ai facut pâna acu'? 7 . Se gasira destui. fie ca-i baietas. trebuie sa-i înfatisezi acel lucru ca greu de obtinut. balabanindu-si picioarele. acu' îmi dai voie sa ma duc sa ma joc? . si tot asa în sir. s-ar chema ca sunt pusi sa munceasca si atunci s-ar lasa repede pagubasi. da' tusa Polly. ca sa vezi. Tu nu vezi ca nu pot? Nu pot si gata.. fara nici o oboseala.. care sedea în fata unei ferestre deschise. Tom spunea ca.. pe la mijlocul dupa-amiezii abia îsi mai putea numara avutiile. o bucata de creta. din doua mii. Nu. motanul îi tinea de urât. Exista gentlemeni bogati. nu-s' ce-are ea cu gardu' asta: zice ca trebuie varuit cu mare. s ase pocnitoare. una-doua rasarea câte un baiat. stricata. si Sid a vrut sa-l varuiasca. la urma urmei. Motaia cu andrelele în mâna. patru coji de portocala si o cercevea veche. treizeci pâna la cincizeci de kilometri pe zi. Aerul înmiresmat al verii. o zgarda de câine (pacat ca n-avea câine!). În afara de obiectele mai sus numite. nu te-as lasa? . parfumul florilor si zumzetul monoton al albinelor o facusera. . Iar în timp ce fostul vapor „Marele Missouri" trudea si nadusea în soare.Cum. printre suvitele sure. iar joc—ceea ce nu esti nevoit sa faci. dimineata. nu se poate. dar daca ar primi leafa pentru treaba asta. lasa-ma sancerc! Haide! Hai. de pilda ca scriitorul acestei carti. cu atâta semetie. pe matusa sa atipeasca. într-o camera prietenoasa din fundul casei — un fel de dormitor. lasa-ma si pe mine sa încerc numai un pic. niste plasele de briceag. ce din o mie. si nici ea. molfaind din mar si urzind planuri cum sa mai prinda în lat si pe alti prosti. o clanta de alama.

dupa o lupta îndelungata si apriga. pe acest idol nou. luata prin surprindere. Crezuse c-o iubeste la nebunie. S-ar fi multumit sa se dovedeasca adevarat macar si un sfert din ce-i spusese Tom. Apoi se strecura afara s i-l vazu pe Sid. ci prin cuviincioasa osteneala..Ei comedie! exclama ea. Baiatul alerga roata. unde doua „armate" de baieti aveau întâlnire pentru a-si masura fortele.. vazu în gradina o fetita necunoscuta. de pansea. fara a lasa în urma nici umbra unei amintiri. Se îndrepta spre piata publica a târgului. disparu dupa colt. asta era treaba racanilor. se facu schimb de prizonieri si se cazu de acord asupra conditiilor conflictului urmator. tragând cu coada ochiului spre fetita. lasându-si capul pe spate. I-l dete împreuna cu o predica despre însemnatatea si gustul sporit al unui lucru bun. Acesti doi mari comandanti de oaste nu se înjoseau sa ia ei însis i parte la lupta. Sorbi din ochi. si. o fiinta dragalasa.Tom. dar minciuna n-o înghit! . asezati pe o movila. chipurile în exercitiile acestea. baiete! Apoi coborî pretul laudei.. pâna baga de seama ca si ea îl vazuse. matusica. piezis.Tot gardul. Apoi culese de pe jos un pai si cauta sa-l tina în echilibru pe nas. iar Tom se îndrepta singur spre casa. Joe Harper (prietenul sau cel mai bun) era capetenia celeilalte. vazu ca se îndrepta nepasatoare spre casa. Parca nu-i venea sa-si creada ochilor. a carui vizita a luat sfârsit. ce sa zic!. facându-se nevazut. începu sa faca fel de fel de giumbuslucuri.. lânga inima. Tom sterpeli o gogoasa. s i iata ca nu fusese decât un capriciu. Se maimutari asa un timp. N-am încotro. conform unei întelegeri prealabile. Dar îndata fata i se lumina caci. fusese cel mai fericit si cel mai mândru baiat din lume. du-te la joaca. Pe când încheia cu o frumoasa înfloritura în stil biblic. pâna la un pas-doi de floare. atunci prefacându-se ca n-o vede. cu grija. Când puse piciorul pe prag. conduceau amîndoi operatiile. Oastea lui Tom cuceri o mare victorie. si iata ca într-o singura clipa ea îi iesise din inima. tinând strâns comoara. O oarecare Amy Lawrence îi pieri din inima. când într-alta. brodati. Dar care nu-i fu mirarea când vazu gardul spoit tot. dar Tom era de obicei prea grabit pentru a o folosi. sa nu uiti însa sa te întorci saptamâna asta. Ea se opri o clipa pe trepte. Se duse sa vada cu ochii ei. strat peste strat. transmitând ordine prin aghiotanti. Pâna ce matusa Polly. ea arunca o pansea peste gard. ca s i cum s-ar fi petrecut acolo ceva interesant. care îi aratase matusii ata neagra si-l bagase în bucluc. Tom scoase un suspin adânc. îsi închipuise ca o adora. diavole. Îi trebuisera luni întregi ca s-o cucereasca. adaugând: Da' tare rar vrei. ca un oaspe întâmplator. tusa. Puse mâna pe nis te bulgari de pamânt si zvârr! cu ei în Sid. Timp de s apte zile. în taina.Nu te mint. Apoi se numarara mortii. nu minti! Toate ca toate. mica. stabilindu-se si ziua bataliei ce devenea necesara— dupa care ostile se aliniara si parasira încolonate câmpul de bataie. Trecu dincolo de zona periculoasa în care putea fi prins si pedepsit. ca de nu.. cu ochi albas tri si parul balai împletit în doua coade lungi. apoi pasi spre usa. zau ca-i gata tot! Matusii Polly nu-i prea venea sa creada. purta o rochie alba de vara si pantalonasi lungi. nu era decât o saptamîna de când i se destainuise si ea. ca sa-i câstige admiratia. . adânc cufundat. se apropia întruna. Sigur ca exista si o poarta. nadajduind ca fata va mai zabovi un pic. cât îi trebui ca sa vâre floarea înauntrul surtucului. Proaspat încununatul erou cazu învins fara sa fi tras un singur foc. încât merse cu el la camara si-i alese un mar de soi. . Se simtea cu inima împacata. îti pun pielea pe bat! Era atât de coplesita de mareata lui isprava. se opri punând mâna streasina la ochi si privi în josul strazii. dar în toiul unor acrobatii primejdioase. atunci se departa. acum ca se rafuise cu Sid. care trecea prin dosul grajdului matusii. o clipa înainte de a dispare. trebuie sa recunosc ca stii sa muncesti când vrei. dar numai un minut. vreo sase-sapte bulgari îsi nimerisera tinta. numai sapte zile. Trecând pe lânga locuinta lui Jeff Thatcher. sau 8 . Tom era generalul-comandant al uneia din osti. sa-si vina în fire si sa se grabeasca a sari într-ajutor. Si tot mis cându-se asa când într-o parte. Tom facu câtiva pas i si se sprijini mâhnit de gard. iar Tom o si zbughise peste gard. Ocoli cu bagare de seama casele de la drum si ajunse într-o ulicioara noroioasa. care tocmai urca scara ce ducea la odaile de sus. ba înca si împodobit cu un brâu. pâna ce picioru-i descult atinse floarea si degetele-i încârligate o înhatara. dobândit nu prin pacat. topaind într-un picior. Hai.

Îsi spuse ca n-are sa sufle o vorba. aducând cu sine cântece si soare. ca s i mai înainte. pe alta usa decât accea prin care intrase ea. vru sa spuna o vorba buna. îi ravasira într-atâta sufletul. De aceea tacu si-si vazu de treaba. niciodata nu-l va mai napastui! El însa va zacea neclintit. bolnav de moarte. tusa. iesi din camera. fericit ca el nu era supus pedepsei. Contempla întinderea vasta si mohorâta a apei. Rataci departe de obisnuitele locuri de joaca ale baietilor. dorind sa se poata îneca dintr-o data s i pe nesimtite. dornica de împacare. Tom striga: . Aceste tragice vedenii. des i fata nu se mai arata deloc. chiar când va intra matusa. Apoi îsi aminti de floarea lui. cum se va simti ea oare în clipa aceea? Apoi se închipuia adus acasa de la râu. . cât p-aci sa se înece de atâta suspine înabus ite. care abia se stapânea sa nu-l plesneasca. ajuns la capatul suferintelor. pe râu. alintatoare. Apoi începu s-o mustre constiinta. fara a mai încerca obisnuitele suferinte harazite de natura. înecat. rece si alb ca varul. cu bietele-i mâini de-a pururi linistite. Botita si vesteda cum era. care se revarsau când clipea si se prelingeau pe obraji. În cele din urma. Abia atunci are sa-i spuna. Tom era în al noualea cer. încât nu putea îndura nici o voiosie de rând în juru-i. O.Fiindca Sid e baiat cuminte si nu ma chinuie ca tine. ce placere sa-l vada pe baiatul cuminte si alintat luând câteva scatoalce! Nu-si mai încapea în piele de bucurie s i cu greu se stapâni când intra batrâna si se opri în fata cioburilor. Se închipuia zacând. încât matusa-sa se întreba: „Ce-o fi cu baiatul?" Îi trase o sapuneala zdravana ca zvârlise cu bulgari în Sid. dar lui nici nu-i pasa. Când vara-sa Mary navali în odaie cu pasi de dans.Pe Sid nu-l bati.poate lânga stomac—nu se prea pricepea la anatomie si nici nu facea caz de asemenea mici deosebiri. Ochii îi înotau în lacrimi. Stia ca din când în când o privire înlacrimata staruia asupra-i. dar el se va întoarce cu fata la perete si va muri fara a rosti un cuvânt. care se potriveau cu starea lui sufleteasca. învaluit în nori si negura. Atât de mult îl bucura întâmplarea.Hm! Las' ca n-ai mâncat tu degeaba papara! Ai fi facut tu vreo alta trasnaie cât n-am fost p-aci. tot facând la giumbuslucuri. chiseaua cazu jos s i se sparse. ci are sa stea linistit. desprinzându-se eu greu de lânga gard. biet mucenic plapând. aruncând fulgere de mânie pe deasupra ochelarilor. Dar Sid facu o mis care gresita. De n-as fi cu ochii pe tine. Tom se mângâia întrucâtva cu gândul ca între timp s-o fi apropiat de vreo fereastra si o fi bagat de seama cum îsi da el osteneala sa-i placa. Încerca sa sterpeleasca o bucata de zahar chiar de sub nasul matusii. fagaduind ca niciodata. cu zulufii uzi. Si atâta placere simtea sa-s i alinte supararea. când ia zahar—se jelui Tom. matusa Polly spuse doar atât: . i se paru locul cel mai nimerit. el se ridica si. încât îsi tinu limba în frâu si tacu. ea sporea parca amara-i 9 . disciplina interzicea asemenea purtare. socoti însa ca o astfel de vorba ar fi talmacita drept marturisire ca gresise. dragastoasa. se as eza pe marginea ei. O scoase din buzunar. Tom sedea ursuz într-un colt si cugeta cât e de nenorocit. si Sid. cu capul roi de visuri si închipuiri. iar Tom ridica privirea. iar pe matusasa aplecata deasupra-i. Cum se va arunca matusa asupra trupului lui neînsufletit s i cum îi vor curge lacrimile siroaie! Cum se va mai ruga Dumnezeu sa-i dea înapoi baiatul. Apoi se înapoie s i zabovi pe lânga gard se însera. Dar el unul n-avea de gând sa dea semne de mâhnire si nici pe-ale ei nu voia sa le bage în seama. În tot timpul cinei fu atât de vesel si neastâmparat. implorând un cuvintel de iertare. cu inima tulburata. cu inima ranita odihnind în pace. asteptând cuvintele de mila. cautând colturi triste si parasite. picurându-i din vârful nasului. îi jignea cele mai sfinte sentimente. pâna va întreba ea cine facuse boroboata. dar se împotrivea s-o întâlneasca. tu toata ziua ai rontai la zahar. Dar când îi reveni graiul. care îl plesni peste mâna. Apoi. plina de bucuria de a se vedea iar acasa—dupa o vizita la tara ce durase o saptamâna.Stai! De ce ma croiesti pe mine? Sid a spart-o! Matusa Polly ramase cu mâna în vânt. si-i paruse o vesnicie. matusa intra în bucatarie. O pluta de busteni. Tom îsi spuse: „Acum îi da drumul!" si în clipa urmatoare se vazu zvârlit la pamânt! Când palma grea a matusii se ridica sa ma loveasca din nou. o porni spre casa. Stia ca în sufletul ei matusa îi cerea iertare în genunchi si asta îl umplea de o multumire posaca. veselia altora îl scotea din sarite. încât era nevoit sa înghita neîncetat. . întinse mâna spre chiseaua cu zahar înfruntându-l astfel pe Tom. cu care îsi înfierbânta închipuirea.

sub bolta rece a cerului. cladita pe temelii solide de citate biblice. Începu printr-o rugaciune. Dupa gustarea de dimineata. vreme îndelungata. În aer se auzi un vâjâit ca de proiectil. a. Ar plânge oare. sari în picioare si se usura stranutând. elevii erau silit i sa învete pe de rost pasaje întregi din Biblie.. .. unde locuia necunoscuta adorata si se apropie de casa ei. în perdeaua unei ferestre de la catul al doilea se rasfrângea pâlpâirea slaba a unei lumânari.. Nu mult dupa aceea. Asa îl va vedea ea. apoi o faptura marunta si nedeslusita sari gardul s i. fericiti cei saraci... biet baiat fara camin.. cât de usor. Fericiti cei ce 5 Duminica . mai-mai sa se înabuse. de mult ce-o folosise. iar mâinile-i neastâmparate se îndeletniceau cu tot felul de jocuri odihnitoare. a. .Ca a lor. Se opri o clipa si asculta încordat. Oare acela sa fie lacasul binecuvântat în care salasluia ea? Sari gardul. însotit de o înjuratura înfundata.Da. Tom. Tom se ridica oftând s i se cufunda în întuneric. ca a lor este împaratia cerurilor. CAPITOL UL IV Zorile luminara o lume linistita. pâna ajunse sub fereastra. privind-o mereu sub alta lumina. Dupa o jumatate de ora dobândise o vaga idee despre lectie. fara sa-si mai bata capul cu rugaciunea. Fericiti cei saraci cu duhul. pe spate. În cele din urma. Tom lupta din rasputeri sa tina minte cinci versete. asupra-i. s coala duminicala dubla oarecum studiul religiei care dispunea de ore curente în cursul sa ptamânii. dete drumul uneia din cele zece porunci.. a. Mary lua cartea sa-l asculte... caci privirea lui Tom nu fagaduia nimic bun. se furisa printre razoare.Cu duhul.. . Dupa asta.Saraci.. varsa-va ea oare o lacrima peste sarmanul lui trup neînsufletit. ca ei. matusa Polly tinu slujba religioasa în familie. el începu sa bâjbâie. ei. ca toata aceasta lume perfida? Vedenia asta îi dadea chinuri atât de placute. dezbracat pentru culcare. Se întreba daca „ei" i-ar fi mila. trecu pe strada.Cu duhul. tinând strâns în mâinile-i împreunate pe piept biata floare vesteda. când avea sa vina chinul cel de pe urma. Sid învatase lectia cu câteva zile înainte. glasul strident al unei slujnice profana linistea sfânta si un potop de apa inunda ramasitele mucenicului care zacea la pamânt! Eroul.fericire. ca sa spunem asa.. dar numai atât. atât de timpuriu secerata? Deodata fereastra se deschise cu un scârtâit. se împlânta în bezna.. Fericiti cei saraci cu duhul. când va veni a doua zi la geam.. va scoale ea oare un suspin. fara o fata iubitoare care sa se aplece milostiva. de-ar sti. soptindu-i vorbe de mângâiere si îmbarbatare? Sau i-ar întoarce spatele cu raceala. apoi cauta un loc în dreptul ferestrei si se lungi la pamânt. în lumea aspra si haina. fiindca alte versete mai scurte nu putuse gasi. Sid se destepta. Pe la noua si jumatatezece. pâna când în cele din urma ea se destrama.. Razele soarelui se revarsau ca o binecuvântare asupra pasnicului târgus or. ca de pe Muntele Sinai.. Tom se întoarse cu fata la perete. încât si-o readucea întruna în minte. Asa ar fi vrut sa moara: afara.. Privi în sus. Tom „se duse în pustie". sa priveasca zorile voioase. adica se apuca sa-si învete versetele5. dar chiar daca îi trecu prin minte sa faca “anumite aluzii la anumite subiecte". îsi revizuia la lumina unei luminari de seu vesmintele ude leoarca. 10 .. ca prin ceata: . caci mintea lui strabatea întregul câmp al gândirii omenesti.. iar Sid trecu la catastif abaterea. Alesese o parte din predica de pe Munte. . stapânit de o emotie puternica. vazând o viata tânara si plina de fagaduieli atât de nemilos zdrobita.. ah. se razgândi si tacu chitic. la s coala . Din vârful acestei cladiri. saraci. . ca o sageata. si. urma un zgomot de sticla sparta. fara o mâna prietena care sa-i stearga sudoarea mortii de pe frunte. a... cimentate între ele cu un strat subtire de idei originale.Ca a lor.... pustie la acea ora.. Nici un zgomot nu tulbura tacerea. ar dori sa-l poata cuprinde dupa gât.Fericiti cei. .

. (Când scapa de sub supraveghere. un loc pe care Tom îl ura din toata inima. ca aceia se vor. înfatisarea lui tot nu era multumitoare. erau numite . fii baiat de treaba! .. Dar când se arata de dupa prosop.. cu peria. te rog. Tom era beat de fericire.. care-i cuprindea tot gâtul si ceafa. spune. si tocmai se pregatea sa împodobeasca în acelasi fel si biroul. celalalt—statea si el. a.plâng.hainele alelalte". poti sa ma crezi. asa ca Tom avea de ce sa fie mândru.Hai.. si când ai sa stii bine.. Mary? Hai. cât si de dorinta de câstig. încapeau vreo trei sute de insi. a.Nu ti-e rusine.. Împins de curiozitate. Dupa ce se îmbraca singur. Tom? Ce ti-e asa frica de apa? Hai. se simtea cum nu se poate mai prost: hainele întregi si curatenia îl stânjeneau din cale-afara.... . zona curata se sfârs ea brusc în dreptul barbiei. Mary fu repede gata si cei trei copii pornira spre s coala de duminica.. cu speteaza înalta..A da. a.Vai. muie sapunul în apa si-l puse iar jos. se apuca sa învete cu atâta însufletire. ceea ce ne arata cuprinsul garderobei lui. când fu chemat sa se îmbrace pentru scoala de duminica. Ma pun iar pe tocit. ca o masca.Ai rabdare. cei ce vor. a.vor plânge. Mary se hotarî sa-l ia ea în primire. o sa-ti dau ceva frumos! Hai.Asa e.. Vor! . statu câtva timp aplecat deasupra ligheanului. Doi dintre copii ramâneau totdeauna de bunavoie la predica. Si se puse iar pe tocit. un fel de lada din scânduri de brad o încununa în 11 . ca aceia. Când ies i din mâinile ei. încât ajunse la un rezultat stralucit. Tom iesi cu ele afara si aseza ligheanul pe un scaunel.Se.plânge. Daca-ti spun ca e ceva frumos.... marca „Barlow". Nu te descuraja. mai jos începea un tinut întunecos si neirigat. în valoare de doisprezece centi si jumatate.. o. Ai dreptate. fericiti cei ce vor. Mary îi dete un briceag nou-nout.. îsi sufleca mânecile.. deoarece îi socotea ceva femeiesc. Nu stiu cine le-a bagat în cap baietilor din Vest ca existau contrafaceri dupa o arma ca asta. apoi intra în bucatarie s i începu sa-si stearga de zor obrazul cu prosopul agatat dupa usa.. îi rasfrânse gulerul mare al camas ii peste umeri. Niciodata n-am sa înteleg cum puteau crede unii asemenea lucru.V. Ce se vor? De ce nu-mi spui. dar era chiar „Barlow".. Când intra în bucatarie. dar speranta aceasta se dovedi desarta. fara deosebire de culoare.Bine! Dar ce-mi dai. Nadajduia ca Mary va uita ghetele. încât produceau un efect general cochet si simetric. apoi rasufla adânc si începu. Dar Mary îi lua prosopul s i-l dojeni. sa vezi c-ai sa poti. ca aceia se vor. Adevarat ca briceagul nu taia defel. nerod mai esti! Nici prin gând nu-mi trece sa te necajesc. În bancile tari.. iar cârliontii scurti asa fel rânduiti.. Lectiile duminicale de religie tineau de la noua pâna la zece si jumatate si erau urmate de slujba religioasa. Tom era om ca toti oamenii. aceia. ce? . Mary îi puse iarasi apa în lighean. fii baiat cuminte s i spala-te! Tom se cam fâstâci.. bombanind...Aceia se. fata îl mai dichisi: îi încheie pâna la gât haina curata. si i le aduse.. Acum arata cu mult mai îngrijit si totodata mai stingherit. cum poti sa crezi asa ceva? Du-te si mai învata. dupa cum era obiceiul. Tom. Straduindu-se. cladirea era mica si lipsita de orice frumusete. vor! Ca aceia se vor. De da asta.. pâna sa prinda curaj.. si la urma îi aseza pe cres tet palaria pestrita de pai.. Tom. Mary? Cum poti sa fii asa rea? . ca aceia. Tom izbuti sa cresteze muchia bufetului. din motive mai puternice. .) Mary îi aduse rândul de haine pe care de doi ani încoace le purta numai duminicile.. baiatul îsi descretea parul cu multa truda si-l netezea cât putea: cârliontii îi umpleau viata de amaraciune. fata le unsese zdravan cu seu. fii baiat de treaba! Se încalta asadar. .. ce vor. cu amândoi ochii închisi s i bâjbâind cu mâinile întinse dupa prosop... Tom îsi iesi din fire si spuse ca totdeauna era silit sa faca ce nu-i placea. Mary raspunse pe un ton convingator: . Mary îi dadu un lighean s i o bucata de sapun. ale bisericii. dar unde Sid si Mary se simteau bine. Tom. Mary. . îi zbârli iar parul. dârele de clabuc si de apa ce i se prelingeau pe fata dovedeau îndeajuns de graitor intentiile lui onorabile. Bine. . varsa binisor apa în tarâna.. Parul bine udat era periat cu îngrijire.

Recitase odata trei mii de versete în sir. Domnul Walters avea o înfatisare grava si era sincer si cinstit pâna în fundul sufletului. Directorul nostru era o faptura firava. care adesea dainuia doua saptamâni. de treizeci si cinci de ani. fara sa-si dea seama. chiar si în schimbul unei biblii ilustrata de Dore? Totusi. începând din ziua aceea. pâna la urma. glasul cu care vorbea la s coala de duminica dobândise o anume intonatie.Ce dai? . Numai scolarii mai mari izbuteau sa-s i pastreze biletelele si sa se tina de aceasta munca plicticoasa un timp destul de îndelungat pentru a dobândi o biblie. o îngradire care-l silea sa priveasca drept înainte si sa întoarca capul cu trup cu tot. Tom trase de par pe un baiat din banca din fata si când baiatul întoarse capul. cu marginea de sus aproape pâna la urechi. Învatatorul. Premiantul era în ziua aceea un personaj atât de maret s i de admirat. de la început pâna la sfârsit. si se alese iar cu o mustrare de la învatator. Pândi si pe alti baieti care soseau si timp de vreun sfert de ora tot cumpara bilete de diferite culori. directorul scolii se urca pe amvon si porunci luare-aminte. Tom se prefacu ca citeste cu atentie. ai vreun biletel galben? . la un concert. . când era de fata lume straina. pentru zece biletele galbene directorul fericea pe scolar cu o biblie legata în pânza. iar un baiat strânse patru sau cinci exemplare. cu el „se falea". cu o barbita de tap s i cu par scurt. trebuie neaparat sa tina în mâna o carte de imnuri religioase. Erau satisfacatoare si târgul se facu. Profesorul trebuia sa le sufle întruna.Dupa aceea intra în biserica.Sa vaz. apoi se duse la locul lui s i se lua la harta cu primul venit. dar îsi încordase într-atât mintea. dupa moda zilei. Totusi. nici partitura nu sunt vreodata consultate de bietul om. Bill. nu-si face intrarea fara o partitura în mâna.Am. pentru placerea de a-1 auzi tipând. . Tinea în mâna o carte de imnuri religioase. Purta ghete cu vârfurile întoarse mult în sus. La usa. care de care mai sclivisiti si mai galagiosi. într-un cârd de copii. Respecta într-atâta lucrurile si locurile sfinte si într-atâta le deosebea de cele lumesti. De ce? Nu se stie. La timpul cuvenit. Un biletel albastru era rasplata pentru doua versete stiute pe de rost. asa ca înmânarea unui asemenea premiu era o împrejurare rara si vrednica de tinut minte. sezând ore întregi cu vârfurile picioarelor apasate pe un perete. ramasese aproape cretin. dupa cum un cântaret solist. încât în inima fiecarui scolar se aprindea o ambitie.O acadea si un cârlig de undita. interveni. dupa o munca rabdatoare de doi ani. Dupa aceea îl împunse pe un altul cu un ac.Ce cei? . fiindca nici cartea de imnuri religioase. ca niste talpice de sanie: efectul acesta îl obtineau tinerii de pe atunci cu multa rabdare si truda. Barbia îi era proptita într-o cravata înnodata ca o funda. Cum îsi lua ochii de la el. . un om în vârsta. lata si lunga cât o bancnota si cu marginile în franjuri. nici unul nu-s i s tia ca lumea versetele. pe care era tiparit un citat din scriptura. Zece biletele albastre pretuiau cât unul rosu s i puteau fi schimbate pentru un asemenea bilet. între ale carei file îsi vârâse degetul aratator. Când un director de scoala duminicala rosteste obisnuita cuvântare introductiva. Toti din clasa lui Tom erau dupa acelasi calapod: neastâmparati. un mare ghinion pentru scoala. Se prea poate ca mintea lui Tom sa nu fi râvnit serios la asemenea hrana. în dreptul colturilor gurii. si ale carui vârfuri se îndoiau în afara. când voia sa se uite într-o parte. Când venea timpul sa spuna lectiile.chip de turn. care costa patruzeci de centi în acele timpuri. dupa cum spunea Tom. încât. zece bilete rosii faceau cât unul galben.I-asculta. încât. Tom ramase putin în urma s i atinu calea unui coleg îmbracat s i el de duminica. Purta un guler înalt si teapan. galagiosi si poznasi. Dupa asta. care-i lipsea cu desavârsire în zilele obisnuite ale 12 . Tom scoase la iveala cele oferite. fiindca la zile mari. cu chiu cu vai o scoteau si fiecare îsi primea rasplata sub forma de biletele colorate. directorul pe el obisnuia sa-l scoata si. dar fara îndoiala ca sufletul lui jinduia de mult la faima si stralucirea legata de cucerirea premiului. de culoarea nisipului. Tom negocie doua bilete albe pe trei biletele rosii si alte câteva nimicuri pe doua biletele albastre. Câti dintre cititorii mei ar avea siguranta si rabdarea sa memoreze doua mii de versuri. Mary dobândise în felul acesta doua biblii.

Vad o fetita uitându-se pe fereastra—o fi crezând ca sunt afara si ca m-am urcat într-un copac. nu era însa mai mult ca o urma de nisip. s i de o doamna impunatoare. împartea instructiuni încolo si încoace. care fara îndoiala era sotia celui din urma. fiind adesea nevoiti a face de doua-trei ori în sir aceasta treaba si parând foarte suparati din pricina asta. Începu cam asa: . Jim! Se suie sus. care îsi reluasera înghiontelile si alte nazbâtii distractive. de vârsta mijlocie. asa încât ne este tuturor binecunoscut. Doamna ducea de mâna un copil. ce n-ai da sa fii în locul lui Jeff? Domnul Walters începu sa-si arate importanta cautând sa faca tot felul de treburi si trebusoare oficiale. revarsând asupra întregii adunari un zâmbet larg si maiestuos de judecator. Tinerele învatatoare îs i aratau importanta. încalzindu-se la soarele propriei lui maretii. dar în acelasi timp le era teama ca asa va face. si anume prilejul de a acorda o biblie ca 13 . stârnind invidia întregii clase. Asa trebuie sa stea baietii s i fetele cuminti. Si asa mai departe. si cea mai mare parte dintre învatatori si învatatoare îsi cautau de lucru pe la biblioteca din preajma amvonului.) Trebuie sa va spun cât de placut îmi este sa ma aflu într-un lacas ca acesta. se tot framînta. însotit de un batrân pirpiriu. Pâna atunci Tom statuse ca pe ghimpi. tragându-i de par. folosinduse de toate mestesugurile ce-i pareau potrivite pentru a vraji inima unei fete si a-i câstiga admiratia. Fetitele îsi aratau importanta în fel si chip.. zau. Dar când glasul domnului Walters se potoli. despre care se spunea ca are acoperis de tabla.Ia uite la el. Nici mai mult. sa tin o cuvântare pasarelelor. apoi mai avea si constiinta încarcata. aplecându-se cu dragalas enie asupra scolarilor pe care mai adineaori îi trasesera de urechi. cu toata bagarea de seama. sufletul i se umplu de o fericire fara seaman. acum va rog sa sedeti cât puteti de drept si frumos si sa ma ascultati un minut-doua. de un domn frumos si voinic. Ultima parte a cuvântarii fu stirbita de neastâmparul unor copii rai. Nu e nevoie sa asternem pe hârtie restul cuvântarii. caci si el îsi arata importanta. frate cu propriul lor notar. ridicând cu gingasie degete amenintatoare spre baietasii rai si mângâindu-i dragastos pe cei buni. Bibliotecarul îsi arata importanta si el. calatorise deci si vazuse lumea. Spune tu. Era întocmita dupa un tipic care nu se schimba. orasel la douazeci de kilometri departare. pe scurt. În clipa urmatoare începu „sa faca pe grozavul" pe cât putea. pronunta sentinte. unde copiii învata sa faca fapte bune si sa fie cuminti.. Barbatul de vârsta mijlocie se dovedi a fi un personaj cu vaza. Oaspetii fura asezati la cele mai înalte locuri de cinste si îndata ce domnul Walters îsi sfârsi cuvântarea. Ochii acestia privisera tribunalul districtului. nici mai putin decât judecatorul districtului. tot zgomotul înceta si încheierea discursului fu întâmpinata cu o revarsare recunoscatoare de tacere. atingând la rastimpuri chiar si stânci izolate si de neclintit cum erau Sid si Mary. îi strânge mâna. foarte bine. daca ar fi auzit soaptele baietilor. Si deasupra tuturora trona marele personaj. Tinerii învatatori îs i aratau importanta cu dojeni marunte si cu alte mici exhibitii de autoritate si deosebita atentie pentru disciplina. Veneratia inspirata de aceste reflectii se manifesta prin tacerea impresionanta ce domnea si prin sirurile de ochi holbati. Asa. nu putea îndura privirea ei iubitoare. alergând de . încât peste tot nu vedeai decât ghemotoace de hârtie si n-auzeai decât zvon de încaierari. ma. Dar în clipa în care o vazu pe fetita nou-venita. nu putea sa se uite în ochii Amyei Lawrence. schimonosindu-se în fel si chip. Aveau în fata lor pe marele jude Thatcher. ghiontindu-s i vecinii. cu si fara rost: dadea porunci. repede s tearsa de valurile de fericire ce se revarsau asupra-i. Era din Constantinopole. Doar amintirea rusinii patite în gradina acelui înger îi cam tulbura fericirea. Cele mai multe soapte se stârnisera din pricina unei întâmplari oarecum rare—intrarea unor oaspeti: notarul Thatcher.saptamânii. cu par carunt... Jeff Thatcher iesi numaidecât în întâmpinarea acestui barbat de seama. (Râsete înfundate. parca-l întepa s i-l rodea ceva. îi prezenta elevilor. baietii îsi aratau importanta cu atâta însufletire. mi se pare ca vrea sa dea mâna cu el. Ar fi fost peste masura de încântat. ar fi vrut sa-l auda racnind ca un leu. Nu lipsea decât un singur lucru pentru ca încântarea domnului Walters sa fie deplina. cea mai ilustra faptura omeneasca ce le fusese dat pâna acum acestor copii s-o vada de aproape.colo pâna colo cu teancuri de carti în brate si facând împrejurul lui larma cu care se mângâie de obicei oamenii maruntei. Se întrebau daca era la fel ca toti oamenii. . ia te uita.Copii. soaptele se raspândeau în valuri tot mai galagioase. acolo! Iii.

domnule. încât îl ridica pe noul erou pâna la înaltimea judecatorului. Baiatul se bâlbâi. Thomas. s i acum. nu Tom. caci învatatura pretuieste mai mult decât orice pe lume. fara îndoiala ca si o duzina i-ar fi depasit puterile. dar mai ales fiindca acest om era tatal ei. Trebuie. Mi-am închipuit eu ca nu-i mai lung. sa se lase ei trasi pe sfoara de un sarlatan mârsav. Îi ura.. . Si tu vei fi într-o zi un om mare si un om bun. N-o sa-ti para rau niciodata de osteneala: ce ti-ai dat-o ca sa le înveti. de asta sunt sigur. Bun baiat. mai e vorba. era geloasa. câte ceva din cele ce ai învatat? Sunt sigur ca ne vei spune—noi suntem mândri de baietasii care învata greu.. dar în zadar. le datorez bunului director al scolii. abia mai rasufla de tare ce i se zbatea inima. Întâi fata se arata mirata. cu toata caldura de care era în stare în asemenea împrejurari. Unii dintre copii aveau câteva bilete galbene. coplesita de mânie. Îsi spuse: „Baiatul asta nu e în stare sa raspunda nici la cea mai simpla întrebare: cine dracu îl pune pe judecator sa-l întrebe?" Totusi se 14 .. Ce n-ar fi dat acum ca acel mic elev sa aiba din nou mintea sanatoasa! Si iata ca în clipa în care orice nadejde era pierduta. iar mareata veste se anunta de la amvon.premiu si de a se fali cu un copil-minune. si atunci vei privi înapoi si vei spune: “Toate acestea le datorez norocului ce l-am avut de a putea merge în copilarie la scoala de duminica. iar scoala se putea zgâi acum la doua minuni în loc de una. lânga judecator si ceilalti alesi. o biblie splendida. îi ura pe toti si pe Tom mai mult ca pe oricare altul. Pe toti baietii îi rodeainvidia. Domnului Walters i se facu inima cât un purice. Vrei sa mi-l spui si pe acela ? . dar nici unul n-avea destule: facuse el o inspectie printre as ii clasei. nu gluma. eleganta. Directorul îi înmâna as adar lui Tom premiul. o podidi plânsul. vezi ! Stiam eu ca esti baiat destept. Walters nu se asteptase la o cerere din partea unui asemenea baiat nici peste zece ani. Thomas—spuse Walters—si nu uita sa spui „domnule". a vegheat asupra mea si mi-a dat o biblie frumoasa. . Sa fi fost întuneric. . o biblie care sa fie numai a mea si pe care am s-o pastrez toata viata. fara îndoiala ca stii numele tuturor celor doisprezece apostoli. în parte din pricina maretiei coplesitoare a omului în fata caruia se gasea. se stinse.A. o privire strecurata pe furis îi dezvalui o sumedenie de lucruri. Eei. multumita ei avem oameni mari si oameni buni. spune-ne cum îi chema pe primii doi care au fost alesi de Domnul? Tom tragea întruna de un nasture si facea o mutra bleaga. Thomas. Amy Lawrence era mândra si bucuroasa si încerca sa-l faca pe Tom sa citeasca asta pe chipul ei. apoi se cam îngrijora..Thomas Sawyer. dar avântul lui obisnuit se cam domolise.Thomas. un baiat si jumatate! Doua mii de versete e ceva! Înseamna învatatura. dar parca avea limba legata.Începu sa pândeasca. se îneca si în sfârsit putu sa rosteasca: .Asa da. . inima i se frânse brusc. Bietul om simtea ca e la mijloc o taina care nu prea îndura lumina zilei: ar fi fost ridicol sa creada ca tocmai baiatul asta putea înmagazina în mintea lui doua mii de snopi de întelepciune biblica. întelept. de un s arpe viclean.Tom. mie si acestei doamne. Tom fu înaltat la loc de cinste. dar el nu-i arunca nici o privire. Era cea mai uluitoare surpriza a deceniului s i facu atâta vâlva. Judecatorul îi puse mâna pe cres tet. Tom fu prezentat judecatorului. Si banuiesc ca mai ai un nume. vânzând lui Tom bilete în schimbul bogatiilor adunate de el prin concesionarea privilegiului de a varui. Ei. O banuiala îi încolti în minte. sa fii cuviincios. Toate acestea le datorez unei bune educatii!" Asa vei spune. pâlpâi iar. Tom Sawyer se înfatisa cu noua rosii si zece albastre si cere o biblie! Aparitia lui avu efectul unui trasnet cazut din senin. Auzi. le datorez scumpilor mei profesori. care m-au îndemnat sa învat. . Apoi rosi si pleca ochii în pamânt.Spune-i domnului numele tau întreg. dar mai crunt decât toti sufereau aceia care abia acum si dadeau seama ca la aceasta marire nesuferita contribuisera ei însisi. bravo! Cuminte.As a. Dar n-avu încotro: dovezile erau în regula si indiscutabile! Asadar. Hai. i-ar fi cazut în genunchi si i s-ar fi închinat. care m-a încurajat. Si cele doua mii de versete pe care le-ai învatat acum nu le vei schimba pe nici o avere din lume. îi spuse ca e un baiat de isprava si-l întreba cum îl cheama. nu-i as a ca ne vei spune.

apoi „frumoasa" târgului.. iar când sfârsea. o vaduva balaie si dichisita. e prea frumos. nevoite sa le îndure complimentele. fara sfârsit parca. era cea mai somptuoasa casa din orasel. în preajma parintilor.Nu se poate exprima prin cuvinte cât e de frumos. un om nevoias care apucase zile mai bune. nu-i as a ca mie îmi spui? zise doamna. era mândria tuturor matroanelor.. un eminent personaj. zâmbind gales tuturor fetelor care treceau. . primarele cu sotia—târgul avea si un primar printre alte lucruri de prisos—judecatorul de pace. într-un anumit stil.Raspunde domnului. Ca în fiecare duminica. clopotul mai dangani o data. Pe primii doi apostoli îi chema. Thomas. filfizoni spilcuiti care statusera pâna atunci în tinda. Am vazut o data un cor bisericesc care se purta cumsecade. casa cea mai primitoare s i mai darnica în petreceri cu care se putea fali St. urmata de un stol de fetiscane fermecatoare. Parohia fiind acum adunata. Willy în jos". baietii nu puteau sa-l sufere: prea era cuminte! Si-apoi prea li se dadea peste nas cu el: „Willy în sus. pentru a dojeni pe cei zabavnici si pe cei abatuti din cale.. gatite cu rochii albe din pânza de in s i înzorzonate cu panglici. dupa ele. Sunt multi ani de atunci si nu-mi amintesc aproape nimic de corul acela. CAPITOLUL V Pe la zece si jumatate. nu te teme.simti dator sa spuna ceva cu glas tare si zise: . întrerupta doar de chicotele si soaptele corului din strana. Sid si Mary se asezara lânga dânsa. avocatul Riverson. La urma de tot trecu Willy Mufferson. O conducea pe maica-sa cu atâta grija. în vârsta de patruzeci de ani. Unul câte unul se perindau enoriasii printre intervalele dintre banci: batrânul diriginte al pos tei.David si Goliat! Sa fim milostivi si sa tragem perdeaua asupra celor ce au urmat. baiatul vesnic dat drept pilda celorlalti. În schimb. Sa fiu purtat spre slava-n culcusuri înflorite. iar Tom. Tom nu avea batista. de parca ar fi fost de sticla. dar nu mai stiu unde. apoi se lasa peste întreaga biserica o liniste solemna. Când altii dus-au greul. iar pe baietii care aveau îi privea ca pe nis te fanfaroni.. iar de aci se arunca în jos ca de pe o trambulina. recent sosit în localitate. Dupa ce toata lumea cânta împreuna imnul. puneau mâna streas ina la ochi si clatinau din cap. Preotul acesta era socotit un minunat recitator. pentru ca sa fie cât mai departe de fereastra deschisa si de ispitele privelistii de vara. unde staruia cu însufletire asupra celui mai de sus cuvânt. morfolind mânerelor bastoanelor.. femeie cu dare de mâna si buna la suflet.Haide. un adevarat zid de admiratori. În adunarile evlavioase. apoi doamna Douglas. care si astazi se mai pastreaza în America. 15 . Totdeauna venea cu ea la biserica. foarte admirat prin partea locului. Petersburgul) Veneau apoi venerabilul s i gârbovul maior Ward cu doamna. din buzunarul de la spate îi atârna o batista alba. în era noastra în care ziarele apar ca ciupercile dupa ploaie. chipurile întâmplator. Tom tot mai pregeta. (Locuinta ei. clopotul ragusit al bisericutei începu sa dangane s i curând credinciosii prinsera a se aduna la slujba de dimineata. E un obicei ciudat. ca si cum ar fi vrut sa spuna: . parca într-o tara straina era. totdeauna era poftit sa citeasca poezii. . pentru a putea fi supravegheati de aproape. prea frumos pentru biata noastra lume trecatoare". luptând în mari de sânge. toata trupa junilor functionarasi ai târgului. cuviosul parinte Sprague se preschimba într-un oficiu de mica publicitate si citi un pomelnic de întruniri s i adunari si alte asemenea chestii. Se întâmpla adesea ca un obicei mos tenit prin traditie sa fie cu atât mai anevoie de lepadat cu cât are mai putina ratiune de a dainui. si-l citi mai întâi el în întregime. Vocea sfintiei sale începea într-un registru mediu. pâna s i la orase. Corul întotdeauna chicotea si soptea în timpul slujbei. Preotul indica imnul ce trebuia cântat. asezata pe o colina. Matusa Polly sosi si ea. doamnele îsi ridicau bratele si le lasau sa cada neputincioase în poala. Elevii scolii de duminica se raspândira prin biserica si luara loc în banci. cu multa simtire. s i urca mereu pâna ajungea la o anumita înaltime. lui Tom i se dadu locul de lânga trecerea laterala.

îl adulmeca de la o distanta care-l punea în afara de orice primejdie. începuse sa-i placa jocul. si-l peria. pentru tot statul. pentru pagânii din ostroavele îndepartate ale marilor-si sfârsea cu ruga fierbinte ca vorbele pe care le rostea sa fie primite cu mila si bunavointa si sa cada ca o samânta în pamânt roditor. Totusi. coada-i pleostita salta si începu sa se miste. Dadu târcoale gândacului.Dupa asta. pentru milioanele de asupriti gemând sub calcâiul monarhiilor europene si al despotismelor orientale. pentru celelalte biserici ale târgusorului. Tom îl poreclise „Ciupici". Tom râvnea sa-l aiba iar. O data cu reluarea temei de capetenie. Îsi scarmana aripile cu picioarele dinapoi. privea adaugirile drept ceva necinstit. As a s i era. negru. pentru Congres. pentru tot districtul. îsi dadea seama îndata si se încrunta. fara s-asculte. morala acestei evocari grandioase nu se prindeau de baiat. fara a slabi din ochi prada. scotând la iveala firicelul subtire al gâtului. Baiatul despre care povestim aci nu se prea dadea în vânt dupa rugaciune. Dar o data cu fraza de încheiere. Baiatul baga degetul în gura si începu sa si-l suga. cu gândacul între labe. nu era chip sa-l ajunga de la locul unde sedea. s i asta destul de greu. Matusa prinse de veste s i-l înghionti pe Tom. La gândul acesta fata i se lumina. pentru bisericile din Statele Unite. Pe negândite se ivi un catelus. tremurând din picioruse se pravali pe spate. Era o rugaciune marinimoasa. Depana un subiect atât de searbad. Ei se gândea doar cu câta admiratie avea sa fie privit eroul de catre uriasa adunare. Urma o smucitura fireasca. încât multe capete începura a picoti. O cunostea prea bine. Ratacea alene prin biserica. daca savârsea asemenea nelegiuire în timpul rugaciunii. inimoasa. caci oricât îl mâncau pe baiat degetele s-o însface. În clipa când se rostea „Amin”. gângania îl înhata de deget. dar urechea-i urmarea incons tient scurgerea litaniei.îsi prindea capul cu bratele. Glasul lui monoton bâzâia ca un bondar. învatamintele. Sta linistit. dar gândacul era departe. Era un gândac mare. Îs i aminti brusc ca avea o comoara si o scoase din ascunzatoare. pentru bietii marinari navigând pe mari zbuciumate de furtuni. Apoi cauta din ochi gândacul. Sfintia sa facuse o descriere mareata s i miscatoare a vremurilor fericite când ostile lumesti se vor aduna laolalta. si le netezea pe lânga trup. un copil fiindu-le pastor. daca leul ar fi domesticit. dând la vremea lor o recolta bogata de fapte bune. atâta doar c-o îndura. Amin. cu tot tipicul ei. pentru toti slujbasii statului. predica îi trezise câtva timp oarecare interes. iar îl ocoli. pâna dadu drumul mustei. o plictiseala crunta. un pudel fara stapân. Îndeplinea pe îndelete toate dichisurile toaletei ei complicate. pentru presedinte. gândacul zvâcni în aer si. ca s i cum ar fi stiut ca e în afara de orice primejdie. prinse curaj si-l mirosi mai de aproape. Tom se perpelea privind cu câta liniste îsi freca piciorusele. toropit de aerul zilei de vara si de linistea dimprejur. Ocoli gândacul cu bagare de seama. Tom numara filele pe care era scrisa predica si când iesea de la biserica stia întotdeauna câte pagini citise preotul. desi în predica era vorba de focul cel vesnic si de pucioasa si pâna la urma cei alesi ramâneau atât de putini la numar încât te întrebai cum de-si mai batea capul Dumnezeu sa-i mântuie. mâna lui prinse a se îndoi si a se furisa spre locul cu pricina. o ragace. dar din cele ce spusese rareori stia câte ceva. musca era prizoniera. Tânjea dupa libertate. sfintia sa trecu la rugaciune. Statu locului. încerca sa înhate bâzdâgania. Preotul anunta tema predicii. Maretia. Se auzi fâs âit de rochii si enoriasii se asezara. De cum îi dadu drumul. iar leul si mielul se vor culca alaturea fara teama. mâhnit nevoie mare. pentru Statele Unite. Se temea ca sufletul îi va fi pe loc cuprins de flacarile gheenei. un fel de a trage lumea pe sfoara. ca pe niste pulpane de haina. N-o nimeri: se mai repezi o data si înc-o data. Alti oameni satui de predica începura sa zâmbeasca privind gângania. jinduia dupa o schimbare. în cararea dintre banci. Se lasa pe burta. care zacea miscând din labutele-i neputincioase si trudindu-se în zadar sa se întoarca. pentru cei carora li s-a daruit lumina si vestea cea buna si care totus i nu au ochi sa vada. Îsi spuse ca i-ar place sa fie el acel copil-pastor. de data asta. Îsi dezveli dintii si. În mijlocul rugaciunii o musca se lasase din zbor pe speteaza bancii din fata. pentru tot târgul. si se juca mai departe 16 . cu luare-aminte. Când se întâmpla ca preotul sa adauge vreun cuvintel cât de neînsemnat. Îl tinea într-o cutie de pocnitori. cu niste strasnice coarne dintate. pentru slujbasii guvernului. cuprinzatoare. nu cuteza. nici urechi sa auda. de parca ar fi vrut sa-l desprinda de trup. pe baiat îl cuprinse iarasi plictiseala. care pomenea tot felul de amanunt—cerând ajutor si milostivire pentru biserica si pentru fiii bisericii.

Urma un urlet înspaimântator. Pe cei din apropiere îi cuprinse veselia. În curând fu reluata. Ia stai! I se clatina un dinte de sus. Traversa biserica. Predica se împotmolise de-a binelea. Se auzi un chelalait strident. Se cerceta din nou. pâna se stinsera în departare. dar mergea ca vai de lume. Procedeul începea sa17 . De aceea se hotarî sa nu sufle o vorba despre dinte deocamdata. Dupa câtava vreme. câte unul. trecu pragul. catelul smuci capul si gândacul fu zvârlit cât colo. de i se balabaneau urechile. dar nu-i placu jocul. botul cobora putin câte putin. i se paru ca ar merita sa încerce asa ca se porni sa geama din rasputeri. scoase un sir de gemete. încerca sa-si amageasca plictisul fugarind o musca. Un singur gând îi cam strica cheful. de parc-ar fi auzit din gura bietului parinte cine stie ce caraghioslâc. dus. uita cu desavârsire de gândac si se aseza pe el. lua înfatisarea unei comete latoase. coti spre usa. Tom începea ziua asta gândindu-se ca mai bine n-ar mai fi fost sarbatoare. Câinele avea o mutra pleostita. asta nu era frumos din partea lui. Buclucul era ca nu cunostea simptomele bolii. Striga: „Sid! Sid!” s i începu sa-l zgâltâie. nimic. Tom era în culmea fericirii. Culcat în pat. CAPITOLUL VI Luni dimineata. Asa era el întotdeauna luni dimineata. ca din gura de sarpe. To m nu mai stia ce sa faca. Cu nasul în podea. alta saptamâna de scoala. Tom gemu mai tare. Tom cugeta. rotindu-se în propria-i orbita cu repeziciunea luminii. se lua dupa o furnica. Tom continua sa mediteze. cazând iar pe spate. Totusi. În culmea desperarii. Câtava vreme nu se ivi nimic. iesi în dreptul altarului. Tot ocolind-o se repezea întruna.parca l-ar fi apucat strechea. Dar Sid dormea înainte. începu sa priveasca chestiunea mai de aproape? Nu-l durea nimic. Sid sforaia înainte. care-l facea pe pacient sa zaca vreo doua-trei saptamâni si-l ameninta cu pierderea unui deget. schimba directia si se napusti în poala stapânului sau. Între timp. dar mai tare ca orice îl stapânea setea de razbunare. dupa joaca s i libertate. În cele din urma. care de care mai sfâs ietoare. matusa o sa-i scoata dintele s i asta o sa-l doara. Tom Sawyer se duse acasa înveselit.. Asa ca scoase repede de sub cearceaf degetul cu buba si-l cerceta atent. tare greu îi venea sa intre iar în robie s i lanturi. Acum parca-parca începuse sa-l doara piciorul. Atunci ar putea sa lipseasca de la scoala. se prapadea de râs. De data asta i se paru ca simte un fel de crampe la stomac. Iata o posibilitate.. Capul începu sa-i motaie. Ce noroc! Tocmai când se pregatea sa se tânguie. cu puteri reînnoite. Pas de mai misca sufletele într-o asemenea împrejurare! Enoriasii nu conteneau sa raspunda celor mai înalte simtaminte cu izbucniri înabusite de veselie pacatoasa. dar se satura curând si de ea. De obicei. Întreaga adunarerasufla usurata când se ispravi chinul si auzi rostindu-se binecuvântarea. parca stia ca se facuse de râs. s i sa caute altceva. spunându-s i ca era destul de placut sa mergi la liturghie când mai intervenea câte-o schimbare în tîmpul slujbei. care-l zvârli pe fereastra. apoi o desavârsita uitare de toate. pâna i se urî. apoi îsi aduse aminte ca-l auzise pe doctor vorbind de o anumita boala. Curând îl mai lasara si dupa câtva timp nu mai simti nimic. pâna-l atinse pe vrajmas. Tom Sawyer se trezi amarât. În rândurile dinapoi. îsi dadu seama ca daca vine cu o asemenea chestie. iar i se urî. casca. fetele se piteau pe dupa evantaie si batiste. Se odihni putin. Îl cuprinse nepasarea. încerca sa-l apuce cu dintii. Dar Sid.asa cu el. Deznadajduitele-i tânguiri se auzira din ce în ce mai slab. ascunzândusi obrazul în speteaza bancii din fata. si îi era necaz. îsi spunea ca ar fi bine daca s-ar îmbolnavi. toata lumea din biserica se îmbujorase la fata si se îneca în râs stapinit. întelegea sa se joace catelul cu “Ciupici". Între timp Sid obosise de-a binelea gemând. si pudelul o zbughi în goana nebuna pe lânga sirurile de banci. scoase un oftat. gonind cu o iuteala turbata. apoi. se oprea cu labele dinainte la un pas de gândac. icneau întruna pe înfundate. si-si smucea capul. Îsi puse toate nadejdile în ele. Chelalaia si fugea. dar sa plece cu el. o lua razna de-a lungul celeilalte carari dintre banci. Se îndrepta spre gânganie si reîncepu un atac chibzuit. care se grabi sa-l însface.

ce spaima am tras! Acu' fa bine. De când ti-e rau? .Nu. Sid zise: Tom! N-auzi.Aoleou. Cu toate astea. ce e cu tine? .Ba o chem. Tom spuse: .) Pentru toate câte mi le-ai facut pâna acum. si gemetele pe care le scotea sunau foarte firesc. lasa.Tom..Au. Dintele atârna acum.. Da-te jos din pat.cum sa n-o chem? Nu mai geme as a. Te rog.Te iert pentru toate. na. se întinse. spune mai repede. nu muri.. mai-mai sa-i atinga fata.Ce gogosi îndrugi acolo? Nu te cred.. cerceveaua mea si pisoiul meu chior sa le dai fetei care a venit zilele astea în oras si sa-i spui.. .Haide. .Tusa Polly. matusica. adu-mi te rog un fir de matase si un taciune aprins de la bucatarie. .Ah. S i. însfacându-s i haina. Palise de spaima si-i tremurau buzele. Sid..Tom. Tom suferea acum cu adevarat. nu cumva es ti pe moarte? Nu. nu mai pot.Au. ai un dinte care se clatina. Tom. Dar Sid. batrânica facu un lat. da' nu mori tu din asta Mary. se simtea cam stânjenit. . Tom! Nici un raspuns. cu Sid si Mary în urma ei. . leganându-se de tablia patului. . Poate ca. Tom. ma durea asa rau. Sid. Sid. Aoleo! Nu ma zgudui asa...) Asa sa le spui. ca nu ma mai doare. Sid casca.Tom. Când ajunse lânga pat abia mai sufla: .Da? Ce spui. matus ica. si ispraves te cu prostiile. . Tom. Nici nu ma gândesc sa lipsesc de la scoala. Tom. cât te iubesc eu. ma sperii. te rog.Poate-mi trece. Dupa asta. Nu ma zgudui—începu sa se vaiete Tom. Tom îi dadea înainte cu gemutul. atât de bine îi lucra imaginatia.Tusa Polly. Baiatul. 18 . si ma doare de nu mai pot.Vai. Sid! Mor! . o lua la goana pe scari. matus ica. Sa nu ma misc de-aci daca nu spun drept. ce ai? . Sid.. când te aud gemând asa.Moare! ? ! . ca sa lipsesti de la scoala si sa te duci la pescuit? Tom.Am un dinte care se clatina. înceteaza odata! Tremura carnea pe mine. ce-ai patit.. plânse putin. . Hai. baiatule? . de ce nu m-ai desteptat mai de mult? Ah. Te rog. s i tu nu stii ce sa mai scornes ti ca sa-mi amaras ti inima cu ticalosiile tale! Între timp uneltele dentare erau gata.Ce ai..Nici nu mai stiu de câte ceasuri. vino iute! .Îi iert pe toti. au. Tom. Gemetele încetara. c-am uitat si de dinte. Sid. Tom. Dupa aceea lua taciunele aprins si odata se repezi cu el spre Tom. Da. pe care-l prinse de dintele lui Tom.. se ridica într-un cot si se holba la Tom. baietele? Va sa zica de asta ai facut atâta tambalau. te rog.Mai. Nu chema pe nimeni.Nu mai spune! Acu' ti-ai adus aminte si de dinte! Ce-i cu dintele? . Deschide gura.. Dintr-un capat al firului de matase.. si râse putin. putu în sfârsit sa rosteasca: . auzi tu.ce-i cu tine? Ce ai? Ma duc s-o chem pe tusica. Tom! Tom! Ce ai. . Când o sa ma prapadesc.Dar ce-i. nu mi-1 scoate. . o si zbughise. nu mai geme.Da. iar celalalt capat îl lega de tablia patului. matusica. lasa. . apoi râse si plânse deodata.si faca efectul si Tom se porni iar pe gemut. vino repede! Moare Tom! . haide.. nu mai sta. baiete! Tom.. buba de la picior a dat în cangrena! Matusica se prabusi pe un scaun. zau. daca nu credeam c-a dat în cangrena.. Sid dadu fuga jos.. durerea pieri din deget. prins cu ocaua mica. Tom! îl zgâltâia si-i privea fata cu teama. (Geamat. (Geamat. tusica. . . nu mi-l scoate.

se muta cu domiciliul în vreun butoi gol.Apa statuta? Aiurea! Nu face-o para chioara.. Nu era silit sa mearga la scoala sau la biserica. Petersburg.Cum la ce-s bune? Vindeca de negi.Dar cum te-ai învârtit de biletu-albastru? . dar când alt baiat îi raspunse: “Încearca si tu. putea sa mearga la pescuit sau la scaldat când îi poftea inima si oriunde avea chef si sa zaboveasca cît voia. haina. Ei.. ma Huck. fundul lor era un fel de sac larg umplut cu aer. p-un bat de cerc. Putea sa se culce seara cât de târziu. Când se îndrepta Tom spre scoala. si Jeff i-a spus lu' Johnny Baker. De unde-o ai? . nasturii din spate îi veneau cam îndaratul genunchilor. Huckleberry! .Am cumparat-o de la unu.L-am cumparat de la Ben Rogers acu' doua saptamâni. În India paria desemna o În curând Tom dadu peste tânarul paria6 al târgului. spuse cu fals dispret ca nu era nici o scofala sa scuipi ca Tom Sawyer. n-avea stapân..Fugi d-acolo! Ce? .Noroc. . Huckleberry purta totdeauna haine vechi. O singura bretea îi tinea nadragii cu marginile ferfenetite pe care îi târa prin toate noroaiele. ca un erou cazut în dizgratie. nemaipomenit. Tom. de ploua sau ningea. Aoleo. fiul betivanului. Huckleberry facea tot ce-i placea. se vazu invidiat de toti baietii pe care-i întâlnea în drum. i-a spus el lui Jeff Thatcher. apa statuta. avea purtari de rând—într-un cuvânt. simtindu-se minunat în tovarasia lui interzisa si dorind din suflet sa îndrazneasca a se purta ca el. ba. Asta e! 6 Paria—în text. palaria lui era o vasta ruina.De unde stii tu? Ai încercat v-odata? . si Johnny lu' Jim Hollis. Nimeni nu-l oprea sa se ia la bataie.Zau? Ti. nu trebuia sa asculte de nimeni. urgisit. ti. Zdrentele îi fluturau în jur ca o aureola. îl invidia pe Huckleberry pentru situatia lui ademenitoare de surghiunit al societatii si avea porunca severa sa nu se joace cu el. daca poti!".Ei. era. ca un crestet imens care se desprindea de margine si salta în timpul mersului. s i deci lipsita de orice drepturi. persoana în afara oricarei caste. pentru ca golul din falca de sus îi îngaduia sa scuipe într-un fel nou... Strânse în jurul lui o droaie de flacai pe care-i interesa demonstratia. dormea pe treptele caselor. si fusese pâna atunci centrul de admiratie al tuturor.Ia s-o vaz si io. si Jim lu' Ben Rogers. Huck? .Io. nu tinea seama de nici o îngradire. Mamele nu-l puteau suferi pentru ca toate odraslele lor îl admirau. ca toti baietii cumsecade. Huckleberry era urât si temut de toate mamele din târg. Primavara era cel dintâi baiat care umbla descult si toamna ultimul care se încalta. cu alte cuvinte baiatul asta avea tot ce poate sa faca viata placuta. când avea haina. un derbedeu. dupa cum ziceau ele. Unul care se taiase la deget. 19 . nerecunoscut de nimeni. dar pe el vechiturile dobândeau viata vesnica. Din care pricina se juca cu el ori de câte ori i se ivea prilejul. de capatat.Ce-ai dat pe ea? . .Un bilet albastru si-o basica de porc sterpelita de la abator. pentru ca era lenes.Cin' ti-a spus ? . dar eu stiu ceva mai bun. nu.Si la ce-s bune pisicile moarte. . Mâhnit. e teapana. Tom îl striga de departe pe romanticul surghiunit: . s i Ben la un negru si negru' mi-a spus mie. . .. Asa gândea orice baiat „cumsecade" din St. De era vreme frumoasa. se departa.O pisica moarta! .Ce-ai acolo? . dupa ce îmbucase ceva la repezeala.Pai. Nu era niciodata silit sa se spele sau sa îmbrace haine curate. si sa cresti mare! . Huckleberry Finn. . sâcâit si tinut în frâu de parinti. Dar a-ncercat Bob Tanner. . îi atârna pâna la calcâie. stia sa înjure de minune.Dar orice suferinta îsi are rasplata.. ti!. când nu si-i sufleca. vazu deodata ca se face gol în juru-i s i ca-i apune faima. ..Noroc. în sensul de dispretuit.

Ei si? Fac prinsoare c-au mintit toti. . P-orma faci repede un'spe pas i înainte.O fi. si stii ca el a fost pâna la Coonville. d-aia are ai mai multi negi din tot târgul. cu ochii închisi. Da'. . Câteodata mai scot negii c-o fasole.Cu fata la buturuga? . da' Bob Tanner n-a facut asa. chiar în noaptea aia. Ia negii mei.Zau? Tu cum faci? . fiin'ca ma joc cu broastele. iac-asa: iei pisica moarta si te duci înainte de miezu' noptii cu ea în cimitir. când e luna-n nor. Da' tu ai încercat. pisica cu dracii. Huck? . . Si-ti spun eu ca n-ar mai avea nici un neg pe el dac-ar fi stiut cum sa descânte cu apa statuta.Ce-i aia ca zice lumea? E vrajitoare. si si-a rupt mâna. .. . . babacu. s-apoi ard jumatatea ailalta de fasole. Am încercat si io.Da. dar nu s tiu. p-orma zgândar negu' pâna da nitel sânge.Iau s i crap bobu-n doua..Pai a luat s i-a bagat mâna într-o scorbura cu apa de ploaie. Du-i pe pustie.Îhî. o fi. daca-i tâmpit! Nu merge asa! Trebuie sa te duci singur pâna-n mijlocul padurii. Negii mi-or pieri. ..Ti. sa stii ca mai bine e daca atunci când îngropi bobu' zici: Bob de fasole uscat. s-a rostogolit dupa un sopron unde adormise beat. . gata. la locu' unde-a fost îngropat un om afurisit. si unde n-a fost!. Huck. Într-o zi.. o nimerea. fiin'ca lumea zice ca-i vrajitoare. adica asa cred. nu prinde descântecu'. Mi-a spus el. Când ridica dracii mortu' sa plece cu el. si dai roata buturugii de trei ori. Mereu fac negi pa mâini. Acu' cred ca-i prins miscarea: jumatatea cu sângele tot trage si trage saduca jumatatea ailalta. da' mi-a spus baba Hopkins.Îhî.Io nu. si dupa aia te duci acasa s i nu mai zici nici pis. Poate negrul nu. cum vindeci tu negii cu pisica moarta? ..Aha!. la mine sa nu va mai întoarceti"..Cred si eu. vâri mâna-n scorbura si zici: Bob. Cu negii mei te-am îngropat.Ei. Ei ce sa-ti spui. unde stii ca o scorbura cu apa statuta si. ia spune. fasolea-i buna. bob de mei. Gogosi! Ia spune. ce mai vorba! L-a vrajit si pe babacu'.Io cred ca n-a zis. Tu ai înverzi. .Asa face Joe Harper. de nu se ferea baba. si numa' asa am scapat. ori poate ca-i auzi soptind. Pai cum o sa vindece negii cu apa statuta. si zici: .. Si s-a zis cu negii! . . negii cu pisica.. Eu am avut o groaza de negi pa mâini. as a e. .Dracii pleaca cu mortu'. te razimi cu spatele de buturuga. si-atunci ia o piatra s -arunca dupa ea. Huck. ti. La mine sa nu mai vie. Ca daca vorbesti cu careva. Si la miezul noptii vine un drac. dupa aia iau si fac o gaura-n pamânt si îngrop bobu' la o rascruce. arunci cu pisica moarta dupa ei..Ziua? . si gata! a cazut negu'.. da' . cum a facut Tanner? . si asa sângele trage la el negu' si nu trece mult.Atunci sa stii c-asa e.. ti!. p-orma pui sângele p-o juma' de bob.De. Si cum a s tiut ca-l vrajeste? 20 . . ca pe el nu-l cunosc. taman la miezul noptii.. ma Huck.Pai dar! . pa la miezu' noptii. venea pe drum si vede cum îl vrajeste cotoroanta.Dar a zis ceva? .

Învatatorul mai întreba o data: 21 .Si de ce nu te duci? Ca stii ca nu gasesti. Tom intra în clasa repezit. fiecare din ei simtindu-se mai bogat ca înainte. as gasi cu miile. E a dintâi care am vazut-o anu' asta. Îsi agata palaria în cuier si se trânti la locul lui. Întreruperea îl trezi: . holbând uluit ochii la Tom. . mai ales daca mai si mormaie..Hm. Lânga acel spate era singurul loc liber din clasa. Zicea: „Zât. . îti dau dintele meu pe ea.Fugi d-acolo! Cum puteau sa prinda farmecele lor pân' la miezu' noptii? Ei...Pai l-au îngropat de sâmbata. . Huck.Stiu si io?. Pentru mine-i destul de buna. Zice ca daca o vezi ca se holbeaza la tine. când deodata vazu doua cosite lungi de par balai atârnând pe un spate pe care-l recunoscu prin unda magnetica a iubirii. Ispita era prea puternica. Tom închise gângania în cutia de pocnitori. . da.. pe partea fetelor. motaia. ca si cum pâna atunci ar fi alergat într-un suflet. Când ajunse la scoala. Bine. Tot e mica.. Învatatorul încremeni.Ce cei pe ea? . . Asa e. .Te iau. o cladire mica...M-am întâlnit pe drum cu Huckleberry Finn si am stat nitel de vorba cu el.Da.. ca sunt în padure cu duiumul.O chichirita.Vino sus la mine. zât! Fir-ar a naibii de pisica!’’ I-am trimis si o cogeamite caramida pân fereastra.. stie el.E dinte adevarat? To m îsi salta buza. a doua zi n-a fost duminica ? Io stiu una si buna: ca dracii nu-si prea fac mendrele duminica.Si când vrei sa-ncerci cu pisica.. frica? Asa ma stii? Vii la fereastra si miorlai? . . în scaunul lui mare cu fund de rachita. Mie-mi place. da' sa nu ma spui. tronând deasupra clasei.N-ai decât. ca la noapte o sa vie dracii dupa mos Hoss Williams. toti s colarii se minunau întrebându-se daca nazdravanul asta de Tom era în toate mintile.Fugi d-aci. Ma iei si pe mine? .Mie.La noapte. de ce-ai întârziat iar? Când ai de când sa vii regulat la scoala? Tom tocmai se pregatea sa-i traga o minciuna. asta ce-i? .În padure. da' acu' o sa miorlai la sigur.Unde ai gasit-o? . daca nu ti-e frica. babacu'.Nu te spun. Fiin'ca atuncea când mormaie.. la sigur ca te vrajeste.Îhî! Numa' sa miorlai si tu cât ai putea de repede ca rându' trecut m-ai facut sa miorlai pâna-nceput mos Hays sa zvârle cu pietre-n mine. pâna mai deunazi temnita ragacei. În cele din urma. Învatatorul. . aratând locul gol.Daca l-au luat sâmbata noaptea? . În seara aia n-am putut sa miorlai.Vezi. de ce sa nu te iau. daca m-as duce sa caut.. ca era matusa cu ochii pe mine. . . domnule! . Huckleberry cerceta dintele cu luareaminte. Huck? . .El ti-ar spune numaidecât. Tom scoase o bucata de hârtie si o despaturi cu grija. leganat de zumzetul adormitor al s colarilor care repetau lectia. Da' nu vreau s-o vânz. cu prefacuta voiosie. Eu. . Asculta.Asculta-aicea. Sawyer. .Ei. Huck. zice Tatal Nostru de-a-ndaratelea.Thomas Sawyer! To m stia ca atunci când i se pronunta numele întreg era bucluc. . si-apoi. . spuse: .Sa-l vaz. mur murul din clasa înceta ca prin farmec. Ca nu-i a ta. Tom spuse îndata: . si cei doi baieti se despartira.În regula—zise Huckleberry—bate palma. la asta nu m-am gândit.. pierduta în mijlocul câmpului si întocmita din scânduri. Asta-i timpurie.

dar nu dete nici un semn. învatatorul auzise bine.Asa ma striga când vrea sa ma bata.E lesne—sopti Tom. Tom o puse iarasi la loc. ea o lasa acolo. asta-i marturisirea cea mai nerus inata pe care-am auzit-o vreodata. ea nu se mai sfii. amestecata cu teama. Dar simtul critic al fetei nu era prea ascutit: monstrul o multumea.Si daca ma spui. Tom mâzgali pe tablita lui: „Te rog. Scoate-ti haina! Învatatorul lovi cu sete. Tom începu acum sa mâzgaleasca ceva pe tablita.Si-acum.Ba o sa-mi placa. . stiu.. pâna ce bratul îi amorti si loviturile începura sa se rareasca. Se ruga s-o lase sa vada ce facea. Baiatul lucra înainte de parca n-ar fi stiut nimic. Un pas sa fi facut si ar fi încalecat casa. . ia-o. dar Tom sedea linistit. Dar pe tine? A. ne-am înteles. chipurile întâmplatoare. . cu bratele pe pupitrul lung s i marunt tarând cufundat în cartea de citire. Tom o puse frumusel înapoi. ascunzându-si opera cu mâna stânga. dar baiatul se facea ca nu observa. Când lucrul fu gata..As. dar pâna la urma. Acum baiatul începu sa strecoare priviri furise spre fata. se apuca sa deseneze ceva pe tablita. zau ca da. uitând de toate.Ce dragut ! Fa un om.Ba este. fata nu-s i mai lua ochii de la desen. apoi îi întoarse ceafa si statu asa timp de un minut. N-o sa-ti placa. Apoi porunci: . .. îsi faceau semne si sopteau.Bine. . dar. Artistul înalta în curtea casei un om. . apoi înzestra degetele rasfirate cu un evantai impunator. întoarse capul.Thomas Sawyer.Da? Vrei? Când? . În cele din urma. cu bagare de seama..Ce om frumos! Acum fa-ma pe mine. Se aseza la capatul bancii de brad. Ea baga de seama. care semana mai degraba cu o macara. . fata de norocul ce-l coplesea. Te rog. De data asta. nu e. O împinse deoparte. Tom spuse: . se strâmba la el. cu o miscare dispretuitoare a capului. apoi sopti: . ea ceda ispitei s i sopti cu sovaiala: . atentia se abatu de la el si obisnuitul murmur al clasei se înalta iarasi în aerul îmbâcsit de plictiseala. Fata arunca o privire asupra sirului de cuvinte. Fata arunca o privire.Stau aici daca vrei. copiii isi dadeau coate. de bucurie. Zi-mi Tom.Vai. ea iar o împinse în laturi. Cum te cheama? .Am stat nitel de vorba cu Huckleberry Finn. Tom desena un tub si îi alatura o luna plina si niste brate s i picioare ca paiele. în realitate. Tom descoperi în parte caricatura stângace a unei case.La prânz. îmi zice Tom.. dar cu mai putina dusmanie. ce zici ca ai facut ? . iar fata se trase cât putu mai departe de el. De aci înainte. Mergi acasa la masa? . Pentru obraznicia asta n-ai sa scapi c-o pedeapsa oarecare. . lasa-ma sa vad.Nu. ferind cuvintele de privirea fetei. S opti: .N-o sa ma spui numeni? N-o sa spui cât ai trai? 22 .Becky Thatcher. Acum baiatul.Ce. Prin clasa. Dupa asta. da? . Când întoarse iar capul. biruita de curiozitate. Nu mai încapea nici o îndoiala. era tulburat de adoratia pentru idolul sau necunoscut.Lasa-ma sa vad s i eu. Thomas Sawyer. cum viu spre casa.Bine. zic zau ca nu spun! . du-te sa sezi la rând cu fetele si alta data sa te înveti minte! Baiatul parea rusinat de râsetele înfundate care strabateau clasa. Te învat eu. Câtava vreme fata nu voia sa ia în seama ce facea el. zari o piersica pe pupitrul ei. am mai multe". cu câte un turn ascutit la amândoua capetele si cu un rotocol de fum iesind pe horn. Când sunt cuminte. rabdator. magarule. ea îl privi o clipa. Curând. . ce frumos! As vrea sa stiu si eu sa desenez.A. . Fata spuse: . nu-i nimic.

Murmurul monoton a douazeci si cinci de scolari. muntii în fluvii. repetându-si lectiile. asezând-o pe tablia lunga si neteda a pupitru-lui. sa-i treaca mai repede timpul asta nesuferit! Se scotoci prin buzunare s i fata i se lumina: îl sageta un simtamânt cald de recunos tinta.Acum chiar ca vreau cu tot dinadinsul sa-l vad! Tom de ce te porti asa cu mine? Îs i puse mânuta mica luptându-se cu el. As eza asadar tablita lui Joe pe pupitru s i trase o linie de sus pâna jos prin mijlocul ei. În cele din urma „domnul" se îndrepta catre tronul lui. Dar interesul pentru aceasta noua distractie puse repede stapânire pe el. 23 . niciodata. se dadu batut. Rând pe rând. iar Tom se prefacea ca se împotriveste si lasa treptat sa-i alunece mâna. pâna restabili haosul de la începutul lumii—apoi la dictare—si aici se încurca în asa fel în niste fleacuri de cuvinte. Sub vapaia soarelui. Dar. apoi scapa si de el si trecu iar dincoace. Dadu drumul chichiritei. nu mai ai voie s-o atingi cât pot eu s-o opresc sa treaca linia. Scoase pe furis cutia de pocnitori. Numaidecât interesul jocului crescu. o adevarata ruga de multumire.Acu'-zise el-poti sa mâi chichirita cât e pe partea ta si în timpul asta eu o las în pace. Se simti târât astfel prin toata încaperea si as ezat la locul lui obisnuit. De-ar fi avut macar o îndeletnicire placuta. desi-l ustura urechea. Cei doi baieti erau prieteni la catarama toata saptamâna s i adversari îndârjiti în bataliile din fiece duminica. fu ascultat la lectia de citire—o facu harcea-parcea— apoi la lectia de geografie—unde schimba lacurile în munti.Nu n-am sa spun niciodata. norocul parea de partea lui Joe. suferind deopotriva. În clipa aceea. Acuma hai arata-mi! . da' de cum o las i sa scape pe partea mea. Aerul parca încremenise. dar în clipa în care Tom se credea pe punctul de a câstiga victoria si se pregatea sa intre în actiune. oftând si cascând. o adresa providentei. când încoace. pe care. muiat în purpura departarii. I se parea ca pauza de amiaza navea sa mai soseasca niciodata. te toropea ca zumzetul adormitor al albinelor. Nu trecu mult si Tom spuse ca se încurcau unul pe altul si ca nici unul din ei nu se bucura îndeajuns de gânganie. Inima lui Tom tânjea dupa libertate. încât se împotmoli de-a binelea si fu nevoit sa predea medalia de cositor pe care o purtase cu fala luni în sir. . care-l salta tot mai sus. cel de-al doilea urmarea jocul cu interes patimas. Câteva pasari pluteau lenes în înaltul cerului. Pâna la urma. adormite si ele. atinge-o! În curând gângania izbuti sa scape de urmarirea lui Tom si trecu ecuatorul. Joe scoase un ac de sub gulerul hainei si-si dadu concursul la dresarea prizonierei. nu ti-e rusine? Si-l lovi repede peste palma. Gângania dadea când încolo. Prietenul nedespartit al lui Tom. Statura matahaloasa a învatatorului ramase aplecata asupra lui Tom timp de câteva clipe groaznice. da' nici nu vrei sa vezi! . Nu adia o suflare. Tom se simtea în al noualea cer. la nimeni.Foarte bine! Da-i drumul. dar zbuciumul din sufletul lui era prea puternic. caci îndata ce porni bucuroasa la drum. pâna iesira la iveala cuvintele: „Te iubesc". În timp ce unul din baieti necajea de zor chichirita. sub focul usturator al chicotelilor întregii clase. Schimbarea asta de pozitie se petrecea des. Tom facu mari sfortari sa fie atent la învatatura. Când clasa se linisti. acul lui Joe i-o lua înainte cu iscusinta si iar punea stapânire pe captiva. hat-departe. afara doar de niste vaci. magura Cardiff îsi desena unduirile blânde s i verzi îndaratul unui val sclipitor de aer cald. prea timpurie însa. Joe Harper. Tom o împinse în laturi cu un ac si o sili sa-si schimbe directia. Amândoi stateau cu capetele aplecate asupra tablitei. sedea alaturi de el. alta fiinta vie nu se mai zarea. Era o zi din cale-afara de molesitoare. nesimtitori la tot ce se petrecea în jur. fara sa-s i dea seama.Vai. . Desigur ca si gângania era coplesita în clipa aceea de un fel de recunostinta aidoma rugaciunii lui. Câtava vreme o hartui Joe. s i fluviile în continente. . CAPITOLUL VII Tom se straduia din rasputeri sa-si pironeasca atentia asupra cartii. însa rosind si cu fata bucuroasa. la fel de întarâtata si de tulburata ca baietii.Zici tu asa. dar gândurile îi zburau mereu aiurea.. baiatul simti ca-l îns faca încet de ureche o mâna apriga. În cele din urma. fara sa rosteasca un cuvânt.

Când pieri interesul pentru arta. da' sa mi-o dai înapoi. . . apoi baiatul si fata se saruta. numaidecât. La circ n-ai când sa te plictisesti. baltati de sus pâna jos. ca nu-i rândul tau. Joe! .Ce-i aia? . las-o-n pace! . sterge-o fara sa bage de seama ailalti. Ispita era prea mare.Nu vreau! . Tom n-a mai putut rabda. comedie. ceea ce era foarte placut. clasa era a lor. de nici un fel. .Nici eu.Tom. da' ce-i fac? . p-ai vii. Ce n-as da sa am acum nitica! . .Da. Joe Harper! A cui e chichirita. Tom era în culmea fericirii.Îti spun s-o lasi în pace! . O întreba pe Becky: .Stiu si eu? Cred ca da.Ai vrea sa te logodesti? .Zau? Am eu o bucata.Nu. adica gata sa te mariti. . si gata. ma fac clown la circ. S-au asezat unul lânga altul. O mestecau cu rândul. Unul din ei a luat-o spre casa cu un grup de scolari.Nu.Ai fost vreodata la circ? întreba Tom. când oi fi mare. Becky. Tom i-a dat lui Becky creionul.Numa' nitel.Ei. Las-o-n pace-ti zic! .Se saruta? Dar de ce se saruta? 24 . aproape un dolar pe zi. . Peste putin timp s-au întâlnit la capatul drumeagului. Învatatorul asistase la o buna parte a reprezentatiei. Când ajungi în colt.Îhî! S i câstiga bani cu nemiluitii. a ta ori a mea? . Eu ma duc pe partea ailalta si scap de ei tot asa. si taticu ma mai duce.Cum e? Pai nu seamana cu alte jocuri. si-si balabaneau picioarele în banca. .Îti plac s obolanii? . asa zice Ben Rogers. A întins acul si i-a dat o mâna de ajutor gâzei. O lovitura strasnica de baston se abatu pe spinarea lui Tom si. logodita. care poti sa-i rotes ti c-o sfoara în jurul capului.Asta s-o crezi tu! E a mea si fac ce vreau cu ea. perechea ei pe grumazul lui Joe. celalalt cu altul. Ia spune. spre marele haz.Da. da' nu-i cine stie ce greu. coteste pe drumeag si vino înapoi. mereu e altceva. al întregii clase. Cum e? . Biserica nu face doi bani pe lânga circ. Zis si facut. încât nici nu bagasera de seama linistea ce se lasase cu putin înainte. nu-mi plac sobolanii.Nu. . Asta poate s-o faca oricine.Putin îmi pasa a cui e. În pauza de prânz Tom alerga la Becky Thatcher si-i sopti la ureche: .I-asculta.Io am fost la circ de trei-patru ori. da' te-ntreb de ai morti. . Eu. În felul acesta au desenat înca o casa nemaipomenita. Sa stiu de bine ca mor si tot o ating. înainte de a-s i da concursul. Baietii erau atât de cufundati în jocul lor. Mie-mi place guma de mestecat. când „domnul" coborâse în vârful picioarelor pâna la ei si se aplecase asupra-le. Joe s-a mâniat. Timp de doua minute. cei doi începura sa stea de vorba. nu pot sa-i sufar.Ce-i aia ca nu vrei? E pe partea mea. Când au ajuns iar la scoala.Cred si eu.Ei. adevarat? Ce dragut o sa fie! Clownii sunt asa nostimi. . de fericiti ce erau. . . nici nu mai s tiu de câte ori. ai fost vreodata logodita? .Nu se poate. Fata spune baiatului ca nare sa se marite cu altul cât o trai. un norulet de praf iesit din amândoua surtucele pluti în jur. Te las s-o mesteci nitel. e pe partea meu si n-ai voie sa te atingi de ea. cu o tablita în fata. . daca sunt cuminte.Pune-ti boneta-n cap si fa-te ca te duci acasa.În cele din urma. tinându-i mâna într-a sa si calauzindu-i-o. .

Asa-i? . Lui Tom i se rupea inima. Toti care se iubesc. Tom încerca iar s-o îmbuneze cu tot felul de cuvinte de mângâiere. n-o sa mai iubesc niciodata pe nimeni afara de tine si toata viata n-o sa ma marit cu nimeni decât cu tine. plângând cu sughituri. sau când ne întoarcem spre casa. e foarte placut! Io si cu Amy Lawrence.Hai. sa nu ma vezi.asa face totdeauna. asta se-ntelege. n-o sa mai iubesti niciodata pe nimeni.Fireste. temându-se ca nu s-a purtat cum se cuvine. tine minte.. iar Tom dupa ea. Apoi spuse cu sovaiala: . nemultumit. tu trebuie sa mergi cu mine. Becky. Tom. Se întoarse cu spatele. . Apoi adauga: . Tom? N-o sa spui. fiindca asa se face când esti logodit! .Ei. te rog! Si-o tot tragea de sort si de mâini. Hai. dar ea iarasi îl goni. cu altul decât cu mine.Toti fac asa? .Întoarce-te cu spatele.Sa spun eu? . . pai.. Ce. Tom. Dar sa nu spui niciodata la nimeni.. eu numai la tine tin! Nici un raspuns. . si la joaca tu malegi pe mine si eu te-aleg pe tine. doar sughituri de plâns. . fagaduiesti? . .Ba acum. te rog! Acu' nu-mi pasa de ea nici un pic. Fata tot mai statea în colt. În cele din urma. Becky. Tom.Acu-mi soptesti si tu mie la fel. Da' nici tu nu trebuie sa te însori decât cu mine. nestiind cum s-o îmbuneze. auzi. mâine. far' de astâmpar. Tom o mângâia. nu tin la nimeni. luând tacerea drept consimtamânt. da.. face parte din învoiala. Becky! Spun încet. Tom încerca s-o îmbratiseze. îs i petrecu bratul pe dupa mijlocul ei si-i sopti marturisirea.Fireste.. nu acum. Atunci în sufletul baiatului se aprinse mândria. c-acu' e gata. încet de tot.Ce dragut! Pâna acum n-am auzit niciodata de toate astea! . ma rog. acum! Te rog.M. De acu' încolo. Se îndeparta cu pasi mari si iesi în curte. . . cât ai trai.. ca sa se hotarasca sa faca noi încercari de împacare. Se opreste fâstâcit. nu. . Câtava vreme ea se împotrivi. Alerga în jurul pupitrelor si bancilor. dar ea îl împinse în laturi si se întoarse cu fata la perete. Dar Becky nu veni. pîna ce rasuflarea ei atinse cârliontii baiatului si sopti: .Ba da. Becky?. . Se duse la ea si ramase o clipa tacut.Acuma-i gata. tragând din când în când cu coada ochiului spre usa. Ochii mari atintiti asupra-i îi spun lui Tom ca a scrântit-o... întoarsa cu fata la perete. El începu sa se simta prost. plângând. te temi de-atâta lucru? E-o nimica toata..A. cu gura lipita de urechea ei. Mai tii minte ce ti-am scris pe tablita? .. si n-o sa te mariti.. doar-doar ea s-o cai si o veni dupa el.Haide. apoi spuse: . apoi zise: . Pe cuvântu' meu de onoare! Acuma hai. Becky se apropie eu sfiala. . da' nu acum. când nu ne vede nimeni.Ce? . 25 Apoi o zbughi.Te iubesc! cauta adapost într-un colt si-si ascunse fata în s ortuletu-i alb. Becky.Nu. Tom. ea ceda si lasa bratele jos. stii foarte bine ca da.Nu spun. ca sa. N-a mai ramas decât sarutatu'. nu mai plânge. . Si totdeauna când te duci la scoala. afara de mine.. se ruga: . s i-o sa-ti soptesc. încet de tot. cuprinzân-du-i umerii.Tom! Va sa zica eu nu sunt prima cu care te-ai logodit! Copila începuse sa plânga.Da.Becky. Trebui sa duca o lupta grea s i îndelungata cu sine însusi. Fata îmbujorata se înalta si se supuse. Tom îi saruta buzele rosii. În timp ce Becky tot mai s ovaia.Da. Încetul cu încetul.. Pâna la urma si-a luat inima-n dinti s i-a intrat.Hai. asta a fost tot. Becky. Statu câtva timp pe-aproape..Se poate.

dupa care tacerea si însingurarea domneau peste tot locul se lasau s i mai apasatoare. îi vârî giuvaerul sub ochi spunând: . dar poate ca atunci va fi prea târziu. Zapuseala amiezii facuse pâna si pasarelele sa amuteasca. Între timp. sub umbra unui stejar. departe. da. …Atunci Tom a plecat hat peste dealuri. spune-mi ceva! Iar sughituri de plâns. cât mai departe. Se aseza pornindu-se iar pe plâns si mustrându-se amarnic. Tom scoase la iveala comoara sa cea mai de pret. Alerga la usa. în vecii vecilor”. “Cât de odihnitor trebuie sa fie. de curând raposat. Dar Tom. nici un raspuns. Trecu de doua-trei ori un firicel de apa. Curând Becky banui ce se întâmplase. exista ceva mai maret chiar si decât asta! Pirat are sa se faca! Acum gasise ce-i trebuia! Acum îs i vedea limpede viitorul.. vopsit fioros pe fata. aproape ca-l invidia pe Jimmy Hodges.Te rog. decât o truda zadarnica. de buna seama. nicaieri. întrerupt când s i când de bataia îndepartata a unei ciocanitoare. adâncit în gânduri. are sa revina în chip de mare capetenie. O sa scoata un chiot de lupta de-o sa înghete sângele în vinele tuturor. Avusese cele mai bune gânduri s i ea îl tratase ca pe-un câine. soldat are sa se faca si are sa se înapoieze dupa ani îndelungati. si-asa are sa intre la scoala de duminica. catre meleaguri necunoscute. Dete fuga în curte. alti tovarasi n-avea. un suflet avântat pe culmile neguroase ale visarii romantice. Becky. I se parea ca viata nu era în cazul cel mai bun. Nu. gândea el. mâhnit. mai bine ar fi sa mearga cu pieile-ros ii sa vâneze bivoli salbatici si sa se razboiasca prin lanturile de munti si prin câmpiile întinse si far' de carari ale Vestului îndepartat. într-o dimineata somnoroasa de vara. Apoi domoli pasul si-si urma drumul. plin de neînchipuita stralucire. Intra într-o padure deasa. Pe nesimtite.. Dar stai. Tom luneca înapoi spre preocupari lumesti. Are sa-i para ei rau odata si odata. Daca ar întoarce acum spatele tuturor si ar disparea în chip misterios? Daca ar pleca departe. degeaba. sa dormi us or s i sa visezi de-a pururi. obosit de lupte si acoperit de glorie. asezata tocmai pe vârful magurii Cardiff.Tom! Vino înapoi. departe. sa-si aline zbuciumul ce-i pârjolea inima. sa-ti mângâie iarba s i florile de pe mormânt. îsi croi drum pâna în inima ei si se aseza pe un petic de muschi. Tom! Asculta cu încordare.Becky .(rugator): Becky. petrecându-si bratul pe dupa mijlocul fetei. cu coatele pe genunchi si cu barbia în mâini. peste mari si tari si nu s-ar mai întoarce niciodata? Cum s-ar simti ea atunci? Îsi aminti ca avusese de gând sa se faca clown. curat ca pe-un câine. cu pletele întesate cu pene.. CAPITOLUL VIII To m mergea pe carari laturalnice. Sufletului era plin de triste. Ah. îl vrei ? Ea trânti bumbul de podea. Se vazu nevoita sa-si ascunda durerea. acum gândul asta îl scârbea. Cândva. ca sa nu dea ochii cu scolarii care se înapoiau de la scoala. si nu s-a mai întors la scoala în ziua aceea. Nici unuia dintre strainii de care era înconjurata nu-i putea marturisi focul inimii ei. Firea toata era cufundata într-un somn adânc. s colarii începusera a se aduna din nou. pentru ca una din superstitiile copiilor era ca trecând o apa zadarnicesti orice urmarire. Jumatate de ora mai târziu. târziu. departe. Scoala o lasase mult în urma. auzindu-l. Ba nu. Si apoi si fata aceea! Cu ce-i gresise el? Cu nimic. Începu sa strige: . disparea îndaratul casei Douglas. printre casutele din vale. Daca ar sti ca e în regula cu notele la s coala. si sa îndure calvarul unei lungi dupa-amiezi plicticoase s i pline de suferinti. sa termine odata cu toate. un bumb de alama de la o portita de soba si. de-ar putea sa moara pentru câtava vreme! Dar inima schimbatoare a tineretii nu rabda multa vreme strânsoarea aceluiasi tipar. el unul ar fi gata sa paraseasca lumea. Lumea întreaga o sa rasune de numele lui si. Simtirea îi era în deplina armonie cu cele ce-l înconjurau. Nu adia o suflare. abia se mai zarea. Sezu vreme îndelungata as a. Pretutindeni liniste si singuratate. vântul sa susure printre ramuri. 26 . si ochii colegilor or sa se aprinda de invidie. iar tu sa nu mai ai nici o grija si nici o suparare. da. Glumele desarte si tricourile baltate jigneau.

piratul. Daca îngropi o bila cu descântece de cuviinta. în care ca toti tovaras ii sai de joaca. izbuti. se dadu batut. încaltat cu cizme înalte pâna la genunchi. nedumerit. cu cingatoarea întesata de pistoale mari si la sold cu un cogeamitea pumnal. Scarpinându-se dupa ceafa. Ce falnic va brazda marile furtunoase cu corabia lui. cu o gaura în el. Cele doua bile erau acum la un pas una de alta. Tom mai încerca de doua ori. Spune-mi tu a cui e vina. De-mi ies i treaba pe dos? Nisipul a început a se surpa si curând a iesit la iveala un gândacel negru. vreo vrajitoare îsi bagase nasul si-i stricase descântecul. În clipa aceea. pâna iesi la iveala o scândurica de brad. speriat. Curând izbi în lemn. Îsi puse în gând sa se lamureasca pe deplin în aceasta privinta si începu a cerceta de jur împrejur. frumusica. În caseta se afla o bila. O ridica s i dezveli o caseta micuta facuta din scândurele de brad. Dar n-o mai gasi.Nu vrea sa spuie! Va sa zica tot o vrajitoare mi-a facut-o! Stiam eu!" Tom era încredintat ca e zadarnic sa încerci sa lupti cu vrajitoarele. c-un steag sinistru fâlfâind la prova! Iar când va fi în culmea gloriei. Puse mâna pe locul acela si rosti solemn descântecul: Ce n-a fost. O sa fuga de acasa si-o sa înceapa îndata. graind: . dar niciodata nu aflase ca ea sa fi dat gres. sau se rostogolise mai departe decât trebuia. Dar bila se oprise pesemne prea aproape. Spune-mi rogu-te frumos. fara sa fie în stare sa regaseasca ascunzatoarea. ars de soare si de vânturi.. .Surioara. Scoase alta bila din buzunar si o zvârli în acelasi fel. Uita ca el însus i încercase pâna atunci de câteva ori. spuse pentru sine: . în chip de pâlnie. Se întoarse la tezaurul lui s i lua întocmai aceeasi pozitie în care se afla când zvârlise bila. sunând a gol. Câtva timp se stradui sa înteleaga si în cele din urma se dumiri. Razbunatorul Negru al Marilor Vijelioase!" Da. Se culca la pamânt. Cum îi va mai creste inima de încântare. pâna dadu de un petic nisipos. Trebuia deci sa se pregateasca de pe acum. Întreg edificiul credintei lui Tom era zguduit pâna în temelii. o sabie fabricata dintr-o sipca s i o trompeta de tinichea.oamenii se vor cutremura. puse gura lânga marginea gaurii si striga : Gâza mica. Din palaria de pâsla cu marginile mari. Chiar de mâine dimineata va porni. mai iute ca vântul! Îi va zice „Vijelia" si va fi lunga. avusese o încredere nezdruncinata. as a ca. adunate în acel loc. se auzi sunetul de tinichea al unei trompete de jucarie. Într-o clipa le însfaca si o zbughi cu ele. care. îi va flutura o cascada de pene si în mâini va tine desfasurat steagul negru cu cu hârca si oasele încrucisate. Nu mai exista nici umbra de îndoiala. Se opri curând sub un ulm batrân si trâmbita un 27 . Adevarul era ca îi daduse gres un descântec. zgândari prin niste vreascuri de lânga trunchiul cel putred si scoase la iveala un arc si o sageata de lemn. când va auzi soptindu-se în preajma: „E Tom Sawyer. Dar iata ca acum chestia asta daduse gres. ramâie! Apoi scormoni pamântul. oricât de departe ar fi fost una de alta. descurajat. descult. Dar socoti ca era pacat sa piarda bila pe care o aruncase adineaori si se apuca s-o caute cu rabdare. joasa si neagra. razbatând slab prin boltile verzi ale padurii. Mirarea lui Tom nu mai cunostea margini.Asta-i nemaipomenit! Zvârli bila cât colo s i ramase pe gânduri. încins cu un brâu stacojiu. Se duse lânga un trunchi prabusit si putred ce zacea în apropiere s i cu faimosul lui briceag începu sa scormoneasca sub unul din capete. îsi facu dintr-o bretea cingatoare. s-a cufundat iar dupa o clipa. cu camasa fluturând în fuga. îmbracat cu pantaloni bufanti si cu pieptar de catifea neagra. are sa apara fara de veste în bietul târgusor al copilariei lui si are sa intre falnic în biserica. sa vie! Ce a fost. gasesti toate bilele pe care le-ai pierdut vreodata. Tom lepada la iuteala surtucul si pantalonii. mergi de-ti cata sora! O urmari cu luare-aminte sa vada unde se opreste s i se duse dupa ea. Trebuia sa-si adune avutul. se hotarâse asupra carierii sale. o lasi asa doua saptamâni si-apoi o dezgropi cu descântecul rostit de el adineaori. Despre reusita acestei metode auzise pâna acum de nenumarate ori. ruginit de sângele celor ucisi. La ultima încercare.

luara pozitie de scrima.. spunând: . Apoi trase cu arcul s i se lasa pe spate.Cine esti tu. în inima codrului verde. pentru a-si da duhul. caci vorbeau pe de rost. dupa cum curând va afla lesul tau nemernic. bucuros lupta-ma-voi cu tine. cu o lovitura maiastra din stânga.N-are-a face. Tom racni: . cazi. În garda! Si strângînd amândoi în mâna sabiile de lemn si trântind la pamânt celelalte catrafuse. care te-ncumeti a-mi vorbi astfel? . Dar. pâna ce viteazul îsi pierdu vlaga. ca-i prins miscarea. da-i drumu' iute! Si începura sa lupte si mai crâncen.Cine sunt eu? Ce întrebare! Eu sunt Robin Hood. as a merge? .. iar Tom grai: . Joe. Daca nu scrie la carte.Stati locului. La carte scrie: „Apoi. . cam prea vioi pentru un cadavru. dupa care pornira o lupta apriga. el doborî pe bietul Guy de Guisborne”. unor tovaras i închipuiti: . Amândoi erau de parere ca e mai bine sa fii timp de un an haiduc în cadrul Sherwood-ului decât presedinte pe viata al Statelor Unite. primi lovitura din stânga si se pravali la pamânt..Dar de unde. nimerind în niste urzici. voinicii mei! Stati ascunsi pâna dau semn din goarna! Chiar atunci se ivi Joe Harper. calcând tiptil.De esti tu cu adevarat acel vestit haiduc. Cazi tu! Tu de ce nu cazi? Ai luat mai multe lovituri ca mine. pentru domnia acestui falnic codru. n-ai decât sa fii tu calugaru'. Apoi se ridica.. acolo sa-l îngropati pe sarmanul Robin Hood.Hai.raspuns. Nu trecu mult si Tom striga: .. . închipuind o ceata întreaga de haiduci jelindu-si capetenia. ma Joe. cazi odata! Ce nu mai cazi? . Eu nu pot sa cad. sa pot sa te lovesc din stânga! Cum nu se putea trece peste scrisa cartii.Atunci sa-i fie rusine lu' al de n-a scris.Asculta.. ..Unde va nimeri sageata aceasta. „dupa carte". doua de degajare jos. Burta-mare sau baiatul morarului. cu glas cumpanit. începu sa cerceteze cu luare-aminte împrejurimile. Dupa aceea Tom redeveni Robin Hood si calugarita tradatoare îl lasa sa sângereze din rana-i neîngrijita. dupa care fura savârsite acele ispravi. Baietii s-au îmbracat s i au plecat spre casa mâhniti ca nu mai existau haiduci si întrebându-se ce daduse în schimb lumii civilizatia moderna. .Guy de Guisborne nu cere învoirea nimanui.Ca nu vreau!. 28 . picior lânga picior. gâfâind si nadusind de atâta truda.. Cine esti tu care. Pai. Berechet si sa ma croiesti c-un bat sau sa ma fac eu judecatorul din Nottingham si tu esti nitelus Robin Hood si ma omori..Acu'. .. apoi. .te încumeti a-mi vorbi astfel—îi sufla Tom. în vesminte la fel de sumare si cu arme la fel de impunatoare ca si cele ale lui Tom. iscodind când într-o parte când într-alta.Stai! Cine cuteaza a intra în codrul Sherwood fara învoirea mea? .Acum e rândul meu sa te omor. care. Joe se dete „mai as a”. Asa-i cinstit. Joe spuse ca asa mai merge. asta nu scrie la carte. În cele din urma. dupa toate regulile artei: doua lovituri de amenintare sus.. pâna ce în curând Tom îs i dadu cu parerea: . Da-te mai asa. Vorbea. ce. îl trase cu mâhnire pe Robin Hood deoparte si-i aseza arcul în mâinile slabite. sari iar în sus.

facându-se nevazuti în întuneric. simti cu usurare ca vremea încetase a se mai scurge s i ca peste toate se înstapânise vesnicia. aplecat pe o râna. solemnitatea s i tacerea adânca ce domnea în jur le apasau sufletele. Era o tacere înfioratoare. o data. De la o departare si mai mare îi raspunsera alte urlete. Deodata. din caierul încâlcit al viselor se desprinse un mieunat jalnic de cotoi. si astepta. care li se paru o vesnicie. Luându-si inima în dinti. Apoi sari pe acoperisul sopronului si de acolo jos. sopti: 29 . Grinzile vechi începura a scârtâi tainic. Tom si Sid au fost. se sparse cu zgomot. Cineva striga: „Zât. departe în noapte. Gândurile lui Tom deveneau tot mai apasatoare. De buna seama ca pe undeva pe-aproape umblau duhuri. crezu ca se crapa de ziua. Si-au spus rugaciunile si Sid a adormit îndata. la vreo doi kilometri departare de târgusor. mai slabe. urletele unui dulau. Apoi asteptara în tacere un timp. ceasul tainic. Locul. Tom dor mea dus. Asta însemna ca zilele cuiva erau numarate. chiar pe lumina. Era un cimitir dupa moda veche a Vestului. Tom nu mai s tia ce sa faca de frica. Un sforait înfundat venea la intervale regulate din camera matus ii. Odinioara fusese scris pe ele cu vopsea: „Vesnica pomenire lui. Toate astea îl desteptara dea binelea pe Tom. gata sa cada. ca de obicei trimisi la culcare. Treptat. Când ceasornicul batu unsprezece. nici o lespede nu ramasese la locul ei. nici o uluca nu era dreapta. Tom tresari de spaima. Acum auzea pâna si tictacul ceasornicului. dar se temea sa nu-l trezeasca pe Sid. iata ca se porni sa mai târâie întruna si un greiere. cautând zadarnic un sprijin. O jumatate de ora mai târziu. cu pisica moarta în mâna. dar pe cele mai multe dintre ele nu se mai putea citi nimic. caruia i se mai spune si “ceasul mortii". Curând-curând începu sa motaie.CAPITOLUL IX În aceeasi seara. de doua ori. nu altceva! S-ar fi sucit în asternut. în sfârs it. încetul cu încetul se întareau. se aplecau deasupra mormintelor. (cutare si cutare). Tipatul îndepartat al unei bufnite era singurul zgomot care linis tea aceea de mormânt. ticaitul unui cariu.. în spatele sopronului matus ii. O fereastra se deschise în vecini si mieunatul înceta brusc. Amândoi o luara din loc. s-ar fi întors pe o parte s i pe alta sa-si mai potoleasca nervii atâtati. Tom sta întins în pat. plin de nerabdare si neastâmpar. Toate mormintele vechi erau scufundate si strâmbe. treaz. Simtea tot mai mult nevoia sa spuna ceva. sa auda un glas raspunzându-i. oricât ti-ai fi batut capul. As a ca sta linis tit. ba în afara. de a carui ascunzatoare n-ai fi putut da. auzind în tablia patului rontaitul sinistru. Lui Tom îi era frica sa nu fie duhurile raposatilor. În cele din urma. începu sa auda zgomote us oare. Baietii vorbeau putin si numai în soapta. Dupa aceea se înaltara. Scarile trosneau încetisor. Un minut mai târziu era îmbracat si iesea pe fereastra în patru labe de-a lungul acoperisului pridvorului.. Un vânticel de noapte suspina printre arbori. Iarba si buruienile napadisera întreg cimitirul. mâncate de cari. În clipa urmatoare. Si acum. pe care mai întâi abia le deslusea si care. miorlaind între timp discret. Gardul sta aiurea. Scânduri rotunjite la capat. Huckleberry Finn îl astepta. cotoi afurisit!” O sticla zvârlita undeva. Când. cu privirea pironita în întuneric. crescuti câtesitrei dintr-o tulpina. ba înauntru. la câtiva pasi de mormânt. auzi ceasornicul batând abia zece! Sa înnebuneasca. asezat pe un deal. jeluindu-se ca li se tulbura odihna. îsi croiau drum prin balariile cimitirului. la orele noua si jumatate. Gasira movila proaspata pe care o cautau si se tupilara îndaratul unor ulmi batrâni.

ce mai vorba! Si înca trei! Doamne sfinte! Ne-am dus pe copca. Eu nu cred c-o sa se lege de noi.As a e.Ce e. Aoleo. balabanind un felinar vechi de tinichea. cu inimile cât un purice. Daca nu miscam. Deodata Tom însfaca bratul tovarasului sau: .. n-ai grija ca nu ma misc. Tom.Pun ramasag. ca umblam asa p-aci?. Toata lumea îi zicea Hoss. ca mi se face paru maciuca.Bine.Dracii sunt. Ptii. Doar nu facem nici un rau. e banditu' ala! Ticalosu'! Mai bine erau dracii! Ce-or fi vrând? Ce 30 ..Sst! Auzi. lui Tom îi pieri iar curajul s i iar amutira amândoi. .Asculta!. .. Mai bine nu mai veneam.La asta ma gândesc si io. Un zgomot înabusit de glasuri venea adus de vânt. mi s-au muiat picioarele. Crezi c-or sa ne vada? . Aoleo.. tocmai din partea cealalta a cimitirului..Nu stiu. Tom! Tu stii sa te rogi? .. cutremurându-se: . Dupa aceasta încercare neizbutita. sa stii ca vin! Vin la sigur.. Duhu' lui ne aude la sigur.Îmi pare rau ca n-am zis „domnul Williams". da' nu te mai speria asa. Tom? Se agatara unul de altul.E focu' iadului.Ce? . Baietii ciulira urechea. ce zici. Da' n-am vrut sa-l supar. iar! N-ai auzit? .Sa stam asa nemiscati.Auzi. Nu stiu încotro s-o ia.St! . iar Tom: . tinându-si rasuflarea. nu te mis ca. . ma! Unul din ei e la sigur om. ca nu-i el chair atât de treaz... m-auzi?. Eu parc-as mai cunoaste un glas. ca sa ne simta.Ce-or fi zicând mortii. Dumnezeule! Tom. Huck? .Nu zau? . Apoi iar soapta lui Tom: . . cu capetele apropiate.Doamne.. o ia de-a dreptu' încoace. ca n-o sa ne faca nimic. Eii! Sa stii ca asta-i Joe Indianu'! . Iar tacere îndelungata...I-auzi! Acu' cred c-auzi! . Da' lasa.. Acu' uite. . . . Huckleberry raspunse tot în soapta: . Ce. Simt asa.Sa-ncerc. care împestrita pamântul în juru-i cu o puzderie de fluturi de lumina.. Iete ca s-au oprit.Ce e. dracii vad pe-ntuneric.Sunt oameni.. Tom.. Curând Huckleberry sopti.. apasatoare.Sst! . Ce ne facem? . Huck. Ce sa fie? . E glasul lu' mos Muff Potter.Trebuie sa fii cu luare-aminte când vorbesti de morti.. mor de frica! Niste siluete se apropiau prin întuneric. Mai mult ca sigur ca-i pilit. ca de obicei.Ba bine ca nu. poate nu ne dibuie. nu-l stiu eu? Stai as a..Si mie.Hai si nu te mai speria asa. Dupa o noua tacere. Tom.Aoleo. pacatosu'.. Tom. ca pisicile. . .Huck. Hoss Williams ne-o fi auzind cum vorbim? . ..Iete colo – sopti Tom.

Potter scoase un cutit mare si. a scos un suspin lung.Cum sa nu. rascolind pamântul cu talpile. Se luptau amândoi cu sete. Trecura astfel trei. si înca unul.Acum suntem gata cu treaba asta parsiva. Deodata doctorul se smuci si scapând din strânsoare. iar cei doi baieti. Acu' te am la mâna s i-ai sa mi-o platesti. le privea îndelung. îl ocoperira cu o patura s i-l legara teapan cu frânghii. apuca tablia grea de pe capul gropii lui Williams si îl pocni pe Potter. Era atât de aproape. 31 . Cei doi barbati ridicara sicriul si-l as ezara la marginea gropii.I-asculta. doborându-l la pamânt. sa nu dai în pretenu' meu! Iar în clipa urmatoare se încaiera cu doctorul. . Potter si Joe Indianul duceau o targa. Ati cerut plata înainte si v-am platit. pe care se aflau o frânghie si doua lopeti.Dati zor! Spuse el cu glas scazut. felcere. . târându-se cu capul aplecat înainte. patru. Indianul profita de prilej si înfipse cutitul pana în prasele în pieptul tânarului. apoi s-a linistit. Potter scapa cutitul. Doctorul a mai murmurat ceva nedeslusit. înfricosati. Astepta momentul potrivit. de-ar fi sa fie si peste o suta de ani. asa sa stii! În timp ce vorbea astfel. M-am jurat atunci sa ma rafuiesc cu tine. vârându-i pumnul sub nas.I-ascultati: ce va sa zica asta? Se mira doctorul. Asezara targa la îndemâna. În cele din urma. ti-l lasam aci plocon. cu ochii scânteind de patima. Cei trei barbati ajunsesera lânga mormânt si erau acum la câtiva pasi de ascunzatoarea baietilor. Joc Indianul tâsni în picioare. Luna poate sa iasa dintr-o clipa în alta. . asa! Încuviinta Joe Indianul.blestematii or fi punând la cale? Soaptele se stinsera cu totul. În curând luna s-a ivit iar dintre nori. ca o pisica. Joe Indianul. care-si descarcau povara pe pamânt si petris. Doctorul puse felinarul la un capat al gropii si sezu si el pe jos. Ticalosul bombani: ''Cu blestematu' asta-mi încheiai socotelile!" Dupa aceea scotoci cadavrul si-l jefui. si-mneata fa bine si mai scoate pe loc cinci bistari. strigînd : . Da' taica-tu. cinci minute. cu spatele rezemat de unul din ulmi. culcara cadavrul pe ea. Luna ies i de dupa nori si-i dezvalui fata galbena ca ceara. o luara la goana prin întuneric. Fortara cu lopetile capacul. Asezara targa jos si se apucara sa deschida mormântul. . Câtava vreme nu se mai auzi decât harsâitul lopetilor. m-a bagat la gherla pentru vagabondaj. începuse sa-l ameninte pe doctor. apoi puse cutitul ucigator în dreapta desfacuta a lui Potter s i se aseza pe sicriul deschis.Aici e — glasui cel de-al treilea. Felinarul se înalta si lumina fata tânarului doctor Robinson.Asa. o lopata izbise cosciugul. care se împletici cazând peste Potter si împroscându-l cu sânge. de frica. . În aceeasi clipa norii înfasurara în negura îngrozitoarea priveliste. care sarise în picioare. m-ai gonit. Acu' cinci ani când intrasem în bucataria lui taica-tu. crezi c-am uitat? Nu degeaba am sânge de indian în vine. Deodata doctorul îi dete el un pumn si-l trânti pe ticalos la pamânt. mi-ai platit cu vârf si îndesat-izbucni Joe Indianul. puse mâna pe cutitul lui Potter si începu sa le dea târcoale. Pe loc. zicând ca venisem cu gând rau. sa cer ceva de mâncare. Ceilalti doi bombanira un raspuns sapând mai departe. pe când taia capatul de prisos al frânghiei spuse: . Ce. aplecat peste cele doua trupuri. s-a auzit un sunet înabusit de lemn lovit. încât baietii ar fi putut sa-l atinga. înaintând spre doctor. ca de nu. scoasera trupul mortului si-l trântira jos.

32 . vere—spuse Joe fara sa clinteasca.. îl cerceta cu ochi tulburi. Muff Potter.Daca-i ametit de lovitura si pilit pe cât se pare. Joe. Joe si ti-am luat parte. De atunci si pâna acu' aui zacut colo. s i n-o sa te las.. într-un loc ca asta. Potter o lua repede la picior si în curând începu sa alerge.Deodata Potter începu sa se framânte si sa geama. care m-a facut sa-mi ies din fire. apoi mormai: . . Ce-ti veni? De ce-ai sarit la el cu cutitul? . Adu-ti aminte! Asa-i ca nu ma spui. i-adevarat ca facui una ca asta? Joe. cadavrul învelit cu patura. Ai cuvântul meu. M-am fâstâcit de tot. afurisit sa fiu! Pe cinstea mea ca nici prin gând nu mi-a trecut! Spune tu cum a fost. Io zic ca numa' rachiul e de vina. Joe. Haide. îl lasa din mâna. de-ai ramas lat jos. apoi aceeasi privire ratacita o roti împrejur. acuma-i vreme de bocit? Fa bine si ia-o pe drumul ala si eu o iau p-astalalt. baiatule. Fii serios! Potter se cutremura si se îngalbeni la fata. Mâna i se înclesta si cuprinse cutitul. of. totdeauna ai fost de treaba cu mine. în pragu' vietii!” . îl privi o clipa. Joe? . n-am vrut! Sa mor dac-am vrut. Joe. potoleste-te. Mai mult decât atâta ce vrei sa-ti spun? Joe es ti un înger. mis ca si vezi sa nu lasi urme. se ridica în capul oaselor. mai rau decât când ne apucaram de treaba asta blestemata. Dupa aia te-ai ridicat. bietul om cazu în genunchi în fata ucigasului netulburat.Cum a fost? V-ati luat la harta. pâna întâlni privirea lui Joe. M-am batut s i eu. Ticalosul de Joe ce statu. cum s-a întâmplat. As a e.. Ce. Peste tot locul se lasase iar liniste deplina. Nu mai tiu minte nimic. Hai. teapan ca o buturuga.. Joe? Ce grozavie! Om tânar. De când sunt n-am pus mâna pecutit ori pe arma. s-apoi dânsu' te-a pocnit o data cu scândura de colo. nu alta. omul ucis. Poate sa spuie oricine ma cunoas te! Joe sa nu ma dai în vileag! Te rog. da' niciodata cu arme. sicriul descoperit si groapa cascata ramasesera sub singura priveghere a lunii. cutremurându-se .I-asculta! Crezi c-o sa scapi daca îndrugi de-alde astea?. tocmai când te izbea zdravan a doua oara. ai însfacat cutitu' si l-ai bagat în el. . Sa ma trasneasca Dumnezeu dac-am stiut.Credeam ca mi-am venit în fire. te rog din suflet baiatule. O sa te binecuvântez cât oi trai! Si Potter începu sa plânga. niciodata! Doua-trei minute mai târziu. Îl ridica. Cin' ma puse sa beau în seara asta! Vad ca mi s-a urcat la cap.Doamne. of! Vai si-amar de mine! N-am s tiut ce fac. împinse deoparte cadavrul. .În mare încurcatura te bagasi. Joe? Cu mâinile împreunate a rugaciune. si treaba asta blestemata.Eu?! Fereasca sfântu'! N-am facut eu una ca asta! . Spune. zi ca n-o sa ma spui! Totdeauna am tinut la tine. împleticindu-te. uitându-se dupa el. v-ati ghiontit. nu-s i mai aduce aminte de cutit pân' se departeaza si nu mai are el curaj sa vie singur înapoi.Of.

Cum nu s tie? . P-altu'. el când e pilit. De suflam ceva.S-apoi. chibzuind în sinea lui. vrem nu vrem. treaz. ca si cum s-ar fi temut sa nu fie urmariti. Mai curând ori mai târziu. tu esti sigur ca poti sa-ti tii gura ? . apoi întreba : . Era afumat rau..Huck.Asta n-o prea cred.Zau. vijeliaosa bataie a inimilor se mai alina si Tom sopti: . Tom se gândi ce se gândi.As a m-am gândit s i eu. nu m-as mira. Încetul cu încetul. pentru asa ceva n-ajunge. Când trecura în fuga prin dreptul câtorva cocioabe laturalnice aflate în apropierea târgului. gâfâind din greu. da' Muff Potter nici nu stie.. Statea dus pe gânduri. .Daca moare doctoru' Robinson. apoi zise: .As . Huck. . Cum poate sa spuna? . se napustira amândoi deodata pe usa deschisa a tabacariei si se pravalira în bezna ocrotitoare dinauntru. Tom! Ai dreptate! Asa e cum spui tu! . Amândoi alergau cu ochii atintiti spre limanul nadejdilor lor si se sileau din rasputeri s-ajunga. trebuie sa ne tinem gura. muti de spaima. poate ca scândura aia-n scafârlie l-o fi dat gata si pe el.Asa e. tu cum crezi c-o sa iasa afacerea asta? . Curând sopti iar: . noi doi. mai s tii. Io stiu ce zic! Hai sa ne jurarn unu' altuia. ne face de petrecanie. Cum e el mai totdeauna beat. Juramântu' asta e bun pentru fleacuri. Se apropiau vazând cu ochii.Cin'sa spuie? Noi? . . Stiu de la babacu'. un dusman si li se taia rasuflarea.Huck. În cele din urma. iese cu spânzuratoare. În fiecare ciot ivit în care li se parea ca vad un om. Drept raspuns nu se auzi decât gâfâiala suieratoare a lui Huckleberry.Sunt sigur. Tom. sa ne juram ca nu suflam o vorba. tu crezi c-a vazut ceva ? Crezi c-are habar? . o lovitura ca aia l-ar fi dat gata. asa crezi? . asta trebuie sa facem.Tom.Ce esti nebun? Închipuie-ti ca cine stie ce se-ntâmpla si Joe Indianu' scapa nespânzurat.Daca e sa spuie careva. Ce. ori când ai d-a face cu fete. stii prea bine.CAPITOLUL X Cei doi fugeau într-un suflet spre târg. N-o mai tin mult. Din când în când aruncau câte o privire speriata înapoi. n-are decât sa spuie Muff Potter. Ridica mâna si jura ca. Sigur c-asa e si Muff Potter.Foarte bine. se vedea cât colo.. Tom. Tom nu raspunse nimic. dac-o fi dobitoc.Numa' de-am ajunge la tabacaria veche cât mai putem fugi-sopti Tom. . .Huck. poate sa-i caza si-o turla de biserica-n cap si nare nici pe dracu'. Huck. Al mai bun lucru. Tom mai tacu o bucata de vreme. diavolul ala indian ne suceste gâtu' la amândoi daca scapa de spânzuratoare. Chiar el zice asa. care si-asa si-asa tot nu stie sa-si tie gura si te pâraste când e la o 33 . plini de recunostinta si istoviti din cale-afara. . Ala când îl cauti e beat.latratul câinilor îl facu sa goneasca de parca ar fi avut aripi la picioare.. .Pai alalalt tocmai îl pocnise cu scândura-n cap când a-nfipt Joe Indianu' cutitu' în el. cum te vaz s i ma vezi.

zau ca nu pot. si locul unde se aflau. Tom încuviinta cu înflacarare. Sa nu fie coclit. . Si toate se potriveau de minune: si ceasul de noapte. scoase din buzunar o farâma de creta rosie. si împrejurarile.Stai! Nu cu asta.Tom-sopti-Huckleberry-oare asta ne fereste pe vecie sa nu trancanim? Bagi mâna-n foc? .. Abia i se mai auzea soapta când spuse: . Huck.Haide. Încetul cu încetul. .Ba stiu.A. Mai susotira asa câtava vreme. cu sufletul la gura. Acum stiu ce e. Tom! Temurând din tot trupul.Nu stiu. Ia uita-te. Tom! . Baietii se agatara unul de altul. dar nici unul dintre baieti nu baga de seama.. parca tu nu stii? . ca mie mi se taiase picioarele de frica. iar! . . se auzi urletul lung si jalnic al unui dulau. cu un ceremonial sinistru cu tot felul de descântece. si tocmai se pregatea sa se întepe în deget când Tom îl opri: . noi trebuie sa tacem chitic. Nu le mai ramânea decât sa îngroape scândurica lânga zid.Aoleo! Nu-i dulau' lu' Harbison. ce. Era o idee pe placul lui: neagra. tot storcându-si cu putere degetul. te rog! I-auzi. ma. adevarat ca-i câine bagabont. Înghite tu cocleala de arama si-o sa vezi ce patesti. dupa cum literele coborau sau suiau: ” Huck Finn si cu Tom Sawyer jura sa taca chitic la chestia asta s i sa pice Morti pe loc dac-or sufla ceva si oasele sa le sa le Putrezeasca. n-am auzit nimic.Nu! Uita-te tu. Asta e dulaul lui Harbison.. Apoi îi arata lui Huckleberry cum sa traga un H si un F. care lucea în bataia lunii. puteam sa fac prinsoare ca-i câine bagabont. Tom. Baietii se bagara unul într-altul. Uita-te prin crapatura. Acum juramîntul era pecetluit. N-am vazut.Iiii. . . mâzgali rândurile ce urmeaza.Si ce daca-i coclit ? . Numaidecât scoase de sub gulerul hainei un ac cu gamalie.s opti Huckleberry.. încruntând din sprâncene.. înfioratoare. Tom. trebuie sa avem ceva în scris.E otrava. înnebuniti de spaima.Fireste! Orice s-o-ntâmpla. Hai. Acu' cu gamalie-i de arama. Deodata.Nu pot. îndesând limba între dinti sau îndoindu-si-o.. ce bine! Îti spui drept. Tom îi împlini voia si se uita prin crapatura.O. îti multumesc! rasufla usurat Tom. printr-o gaura din celalalt capat al sandramalei se furisa o faptura. Câinele mai urla o data. Huck! . opintindu-se la fiecare litera.Pentru care din noi o fi urlând? gâfâi în soapta Huckleberry. de afara.. 34 . Tom desfas ura ata de pe acul de cusut pe care-l purta întotdeauna la el si se întepara pe rând. Culese de pe jos o scândurica neteda de brad. Dumnezeule. se trase mai la lumina si. În clipa aceea.” Iscusinta cu care scria Tom si stilul lui ales îl dadura gata pe Huck. plina de tâlc. Doamne. dupa care însemna ca-si pusesera lacat gurii si lepadasera cheia. Tom izbuti sa-si semneze initialele folosind drept condei degetul mic. vezi repede! . ca de la o departare de zece pas i. C-altminteri e vai de noi. Într-o chestie serioasa ca asta..anaghie. în buricul degetului mare storcând din el câte o picatura de sânge. cu inima cât un purice. . am pica pe loc morti. Cu sânge trebuie sa iscalim juramântul.

. ca stam alaturi. Ehei. Daca e Joe Indianu'?. sut vreo doua saptamâni d-atunci. Ei. Tom. 35 . . daca sforaitul ar fi încetat. Ba nu.Hucky. încetul cu încetul. pe lânga pacatosu' de mine. . daca merg io 'nainte? ..Da. daca trag chiulul de la s coala si fac tot ce mi se spune ca n-am voie.St! Dar asta ce-o mai fi? . ia te uita! Sta cu spatele la noi! Huck arunca si el o privire prin crapatura si încredintându-se ca dulaul statea cu spatele la ei. . . da' ti-ai gasit. ispita se trezi iar în ei si mai puternica. ai curaj sa vii dupa mine. si casa din loc. . .. ne-am dus pe copca.Aoleo. vazura faptura ciudata a câinelui la câtiva pas i de culcusul lui Potter.Sa stii c-asa e! Da' unde-o fi oare.Da. apoi se oprira la o mica departare sa-si ia ramas bun. Se hotarâra sa riste. Huck. pentru care din noi urla? .. Dar.Tom... Tom se înfricosa. Pornira în vârful picioarelor catre celalalt capat al magaziei. s-o cucuvaie i-a intrat pe usa. în capu' alalalt. Tom. Sta cu fata la cel ce dormea si cu botul înaltat spre cer.. atunci e bine. tot în noaptea aia si pân' acu' n-a dat nimeni din casa ortul popii. inima i se umplu de bucurie. Asa mi se pare. . Afurisit sa fiu daca nu esti tu. Huck? . A luat foc.Tu si rau! Îi tinu isonul Huckleberry.Ei.Ia te uita. parca n-as avea chef. Babacu' doarme din când în când printre porci. care se frânse..Aoleo. ca Sid. asa sta. unul în urma celuilalt. .Da. Întorcând capetele. zau. nici macar sa-ncerc n-am vrut. io zic ca n-o sa se mai întoarca niciodata pân' târgu' nostru. le veni inima la loc. la sigur ca ma duc în iad.Auzi.Ia te uita repede. lumea zice ca un câine bagadont a urlat odata lânga casa lu' Johny Miller. Tom calca pe un bat. parc-ar grohai niste porci. s-a lasat pe parmalâcu' scarii s -a cântat. Pai. începând si el sa bâzâie. sta cu spatele la noi! Asa sta si-nainte! . Ies ira tiptil de sub streas ina darapanata. Când ajunsera la cinci pasi de cel ce sforaia.sfânt.Io crez ca-i colo.M-a luat dracu'! Asa-mi trebuie. sforaie careva. sa fiu io macar pe juma' cât tine! Înabusindu-si cu greu un sughit. Puteam sa fiu si eu baiat de treaba. prea miam facut de cap. repede. Tom. sa te tii! Urnes te. ma jur c-o sa stiu totdeauna lectia ca pe apa la scoala de duminica! Si Tom începu sa bâzâie. . Baieti înghetara de spaima când îl vazura miscând prin somn. daca ma cazneam. Tom ciuli urechile. Urletul prelung si sinistru de adineaori se înalta în noapte. Omul gemu. se zvârcoli putin si fata îi nimeri în bataia lunii. o fi. eu cred ca pentru amândoi. pe la miezu' noptii.Parca. da' vezi ca n-a dat ortu' popii. daca scap. Io unu'. da' el când sforaie. Da' acu'. . Tom. Si ce daca! Da' Gracy Miller n-a cazut peste cuptor chiar în sâmbata ailalta? Si n-ai vazut ce-a patit. trosnind. Si unde mai pui ca fata pe zi ce trece e mai bine.Huck. Era Muff Potter. curând. Si-apoi. Tom sopti: . Dar. da' pentru cine o fi urlând? Urletele încetara. asta asa e. la el urla! exclamara amândoi într-o suflare. dupa ce mai întâi se întelesera s-o ia numaidecât la sanatoasa. S i prostu' de mine n-am bagat de seama. Spiritul de aventura se trezi din nou în baieti.

privire ajunsa la limita îndurarii. plânse si-l întreba cum de-l lasa inima sa mâhneasca într-atât o biata batrâna. si-ai sa vezi! Nici o nadejde sa scape! O ia Aghiuta. Deodata simti sub cot ceva tare. CAPITOLUL XI Cam pe la amiaza. O despaturi. Se îndrepta apoi spre locul sau. dar sfârsisera gustarea de dimineata. multumit ca nu stia nimeni de fuga lui nocturna. o îndura ca unul care. întreg oraselul fu zgâltâit ca de un curent electric de înspaimântatoarea veste. nu izbutea sa trezeasca nici un zâmbet. Tom simtea ca i se frânge inima. Se mai spunea ca un cetatean 36 . Se dezbraca cu mare bagare de seama si adormi. nici o reactie din partea celorlalti. Cineva îl recunoscuse ca fiind al lui Muff Potter. ca ei se pricep la de-alde astea. Dupa gustarea de dimineata. Nu banuia ca Sid. cu privirea pironita în perete. de ce nu-l sâcâisera ca de obicei. Vreme îndelungata ramase nemiscat. de la grup la grup. S-au despartit apoi îngândurati. Asculta tu ce spun negrii. din casa în casa. vestea zbura din gura în gura. dat truda era zadarnica. de parc-ar fi fost batut. Domnea o tacere. Dar ea nu-l batu. Tom sari în sus. îi spuse ca n-are decât sa mearga înainte pe calea pierzaniei. îngândurat si trist. pe care o apucase si s-o bage în mormânt. formidabil. fiindca acuma s tie ca degeaba se mai straduieste sa faca din el baiat de treaba. de griji si de inima rea. a carui retragere grabita pe portita din dos era inutila. încât în inima lui n-avu timp sa încolteasca nici cel mai mic gând de razbunare împotriva lui Sid. Fara telegraf. Toate astea Tom le gasea mai usturatoare decât o suta de batai si inima îi era acum mai îndurerata decât trupul. Dupa lumina. Era înfasurat într-o hârtie. ridica obiectul. despre care în zilele acelea nici nu se visa înca. Oare de ce nu-l strigasera. Sid se si îmbracase si plecase. pentru chiulul din ajun. gândindu-se la bataia care-l astepta. Fireste ca învatatorul îi lasa liberi pe scolari în dupaamiaza aceea. matusa-sa îl lua deoparte si baiatul parca se mai înviora. dar cu totii îi ocoleau privirea. asa zicea lumea. simtind ca nu dobândise nici iertare deplina. O porni spre scoala. împreuna cu Joe Harper. mâhnit. nici prea mare încredere. care-l îngheta pe vinovat. cum o sa-l ia si pe Muff Potter. Tom lua loc la masa s i se cazni sa para voios. cu o iuteala nu mult mai mica decât a telegrafului. sta treaz de mai bine de o ora. ca-i fuge pamântul de sub picioare. Chelfaneala ce-o lua. Când se destepta Tom.. Când Tom se furis a de-a busilea pe fereastra odaii sale. Nici un glas nu se ridica sa-l dojeneasca. îsi schimba pozitia si oftând. apoi agale. îsi propti coatele pe pupitru si obrajii în mâini. tot târgul l-ar fi socotit drept un om ciudat. care sforaia încetisor. A plâns. Pleca atât de mâhnit. coplesit de griji cu mult mai apasatoare. Era bumbul lui de alama Asta le punea vârf la toate. Cei ai casei mai erau înca adunati în jurul mesei. speriat. e indiferent fata de nimicuri. La urma. nesfârs it. a fagaduit iarasi si iaras i ca se va îndrepta si apoi a fost lasat sa plece. Urma un oftat lung. o gravitate. parea a fi târziu. Pica de somn si-l durea tot trupul. Lânga cel ucis fusese gasit un cutit plin de sânge închegat. În cele din urma tacu si inima i se cufunda într-o adânca deznadejde. de n-ar fi facut-o. s-a rugat sa-l ierte. noaptea era pe sfârsite.As teapta tu. sa se scoale? Gândul asta îl muncea si-l facu sa cada la baniala. În cinci minute era gata îmbracat si cobora scarile.

întârziat daduse peste Potter pe când se spala la gârla, în ceasul întâi sau al doilea al diminetii, Potter încercase sa se ascunda, apoi îsi luase iute talpas ita. Toate astea dadeau de banuit, dar mai ales spalatul, care, nu prea facea parte din obiceiurile lui Potter. Se mai spunea ca oamenii cotrobaisera peste tot în oras ca sa-l gaseasca pe „ucigas ". (E stiut ca lumea nu se prea codeste când e vorba sa-si dea parerea asupra vreunei marturii si sa condamne.) Totusi nu se putuse da de urma ucigasului. Pâlcuri de calareti plecasera pe toate drumurile din preajma târgului, iar seriful “spera” ca-l va aresta pe Potter înainte de lasarea întunericului. Tot târgul îmbulzea spre cimitir. Tom, uitându-s i mâhnirea, se alatura convoiului. Ar fi preferat de o mie de ori sa mearga aiurea, dar o vraja puternica, de neînteles, îl tragea cu tot dinadinsul într-acolo. Când ajunse în sfârsit în acel loc inspaimântator, îs i strecura trupul firav prin multime pâna dadu cu ochii de lugubra priveliste. I se parea un veac de când fusese acolo. Cineva îl ciupi de brat. Când se întoarse, întâlni privirea lui Huckleberry. Apoi, repede se uitara amândoi în alta parte, întrebându-se daca nu bagase cineva de seama schimbul lor de priviri. Dar toata lumea vorbea cu însufletire si se înghesuia sa vada sinistrul spectacol. „ Bietul baiat!” „Sarmanul de el, sa moara as a tânar!” “Sa fie pedepsiti cum se cuvine profanatorii de morminte!””Daca-l prinde pe Muff Potter, sa-i puna streangul de gât!” Cam acestea erau vorbele care umblau prin multime. Iar preotul spuse: „Aceasta a fost o judecata; iata mâna Celui de sus!" Deodata, pe Tom îl trecu un fior din crestet pâna în talpi; daduse cu ochii de fata calma a lui Joe Indianul. În aceeasi clipa, multimea începu sa freamate si sa se îmbulzeasca. Se ridicara glasuri care strigau: - El e! El e! Uite-l vine singur! - Cine? Cine vine? Strigara zeci de glasuri deodata. - Muff Potter. - Ia uitati-va, s-a oprit! - Priviti, o ia înapoi! Nu-l lasati sa fuga! Câtiva oameni, cocotati în copacii de lânga Tom, spuneau ca Potter nu voise sa fuga, ci ca ramasese pironit locului cu o mutra sovaitoare si rapacita. - Auzi nerus inare! exclama un spectator. A avut chef sa vina sa-si priveasca isprava pe-ndelete, nu se astepta sa gaseasca lume aici. Prin multimea care se dete în laturi, trecu acum seriful, tragându-l pe Potter de brat, cu un aer triumfator. Fata bietului om avea o expresie ratacita; ochii tradau spaima care îi gâtuia. Când ajunsese în fata celui ucis, începu sa tremure ca varga, îs i acoperi fata cu mâinile si izbucni în plâns. - Nu-s vinovat, oameni buni-striga printre hohote de plâns-pe cinstea mea ca nu-s vinovat! - Cine te-a învinovatit? striga un glas. - Lovitura mersese la tinta. Potter înalta capul si privi în jur cu o deznadejde cumplita în ochi. Vazându-l pe Joe Indianul, striga: - Ah, Joe, Joe, îmi fagaduisesi ca n-o sa... - Cutitul asta e al dumitale, sau nu? întreba brusc seriful, vârându-i cutitul sub nas. Potter se clatina pe picioare si s-ar fi pravalit daca cei din jur nu-l prindeau, asezându-l pe iarba. Apoi zise: - Parca-mi spunea ceva, ca de nu ma-ntorc... Se înfiora, apoi cu mâna-i neputincioasa facu o miscare de renuntare.

37

- Spune-le, Joe, acu' poti sa le spui... e totuna. Huckleberry si Tom ascultara muti, cu ochii holbati, cum ticalosul cu inima de piatra îns ira netulburat marturia-i mincinoasa. Clipa de clipa se asteptau caDumnezeu sa sloboada fulgere din cer senin asupra capului acelui pacatos. Se întrebau cu mirare pâna când avea sa mai întârzie pedeapsa înfricosatoare. Iar când termina si îl vazura stând în fata lor întreg si teafar, se stinse si pieri sovaitoarea lor pornire de a-si calca juramântul, pentru a salva viata bietului om tradat si napastuit. Caci era limpede ca nelegiuitul se vânduse satanei si cum puteau ei cuteza sa înfrunte asemenea putere? Ar fi însemnat sa abata asupra capetelor lor cele mai mari nenorociri... - De ce n-ai fugit? Ce te-a facut sa te întorci aici? întreaba cineva. - Nu s tiu ce m-a împins, nu stiu. A trebuit cu tot dinadinsul sa vin—gemu Potter. Am vrut sa, da' numa-ncoace ma duceau picioare. Si iarasi izbucni în plâns. Joe Indianul îs i repeta declaratia, la fel de linistit, câteva minute mai târziu, iar baietii, vazând ca fulgerele divine tot mai întârzie, se întarira în credinta lor ca Joe se vânduse diavolului. Devenise acum pentru ei cel mai interesant subiect de groaza întâlnit vreodata. Erau ca vrajiti, nu-si mai puteau lua ochii de la el. Fiecare din ei hotarî în sinea lui sa-l pândeasca odata noaptea, cu nadejdea ca va da astfel ochii cu fiorosul lui stapân. Joe Indianul ajuta la ridicarea cadavrului si la asezarea lui într-un camion. Prin multimea înfiorata se sopti cum ca rana sângerase putin cu acest prilej. Baietii prinsera nadejdea ca aceasta împrejurare fericita ar putea îndrepta banuiala pe calea cea buna. Dezamagirea urma însa curând; câtiva târgoveti spusera: „Fireste, Muff Potter l-a lovit de la trei pasi”. Timp de o saptamâna, cumplita taina si constiinta lui încarcata tulburara somnul lui Tom. Odata, în timpul gustarii de dimineata Sid spuse: - Mai Tom, atâta te framânti si vorbes ti prin somn, ca nu ma lasi sa dorm toata noaptea. Tom se îngalbeni si lasa ochii în jos. - Asta-i semn rau-spuse cu gravitate matusa Polly. Ce ai pe suflet Tom? - Nimic. Eu nu s tiu de nimic... Dar mâna baiatului tremura atât de tare, încât varsa cana cu cafea. - Si vorbesti niste nazbâtii!...urma Sid. Azi noapte ziceai: „E sânge, nu vedeti ca-i sânge ?" O tineai asa întruna. Si apoi ai zis: „Nu ma mai chinuiti, o sa spun tot ce stiu.” Ce sa spui? Ce stii? Lui Tom i se facuse negru înaintea ochilor. Nici nu îndraznea sa se gândeasca ce se putea întâmpla acum. Dar, din fericire, îngrijorarea pieri de pe chipul matusii Polly. Fara sa-si dea seama, ea îi veni în ajutor lui Tom, zicând: - Ia mai taci si tu! Vezi bine ca viseaza nenorocita aia de crima! Si eu o visez aproape în fiecare noapte. Câteodata ma pomenesc visând ca-s eu ucigasul! Mary spuse ca si ea se speriase într-atâta, încât visa adesea urât. Sid se dadu batut si Tom o sterse cât putu mai repede. Dupa asta, o saptamâna se vaita de dureri de masele si se culca în fiecare seara cu falcile legate. Habar n-avea ca Sid sta la pânda noapte de noapte, ca adesea îi tragea binisor la o parte legatura, si apoi rezemat în cot, asculta o buna bucata de vreme, dupa care tragea iarasi legatura la loc. Cu timpul, Tom îsi mai veni în fire. Se plictisise de durerea de masele si renunta la ea. Chiar daca Sid izbutea sa priceapa câte ceva din mormaielile lui Tom, pastra pentru sine descoperirile. Pe Tom îl scotea din fire ca baietii, la s coala, nu se mai saturau sa se joace de-a ancheta, folosind stârvuri de pisici drept victime. Tom era astfel silit sa-s i aminteasca mereu

38

de spaima ce-l apasa. Sid baga de seama ca Tom nu facea niciodata pe judecatorul de instructie la aceste anchete, cu toate ca de obicei el era capul tuturor jocurilor noi. Mai baga de seama ca Tom nu facea nici macar pe martorul-ciudat lucru-s i ca vadea o mare scârba pentru acel joc de-a ancheta; de câte ori putea, îl ocolea. Sid se minuna, dar nu spunea nimic. Peste putin trecu si moda anchetelor; astfel scapa si Tom de chinul ce i-l pricinuiau. În aceasta vreme de grea cumpana, nu era zi în care Tom, pândind prilejul, sa nu se apropie de ferestruica zabrelita a închisorii si sa nu-i strecoare „ucigasului” bunatatile marunte de care putea face rost. Închisoarea era o s andrama mica, din caramida, asezata într-o mlastina, în marginea târgului. N-avea paznici, prea arareori era ocupata. Darurile acelea contribuiau în mare masura sa-i usureze lui Tom cugetul. Tare ar fi dorit localnicii sa-l unga cu pacura pe Joe Indianul si sa-l poarte prin târg calare pe o prajina ca pe-un jefuitor de morminte! Joe era însa pentru tot târgul un personaj atât de înfricosator, încât nu se gasea nimeni care sa îndrazneasca a lua conducerea acestei trebi, s i în cele din urma oamenii se lasara pagubasi. La anchetarea cazului, el avusese grija sa-si înceapa amândoua declaratiile cu momentul încaierarii, fara a pomeni de jefuirea mormântului, care avusese loc mai înainte. Asa încât oamenii se gândira ca e mai cuminte sa renunte deocamdata la darea lui în judecata.

CAPITOLUL XII Una din pricinile pentru care gândul lui Tom se mai abatuse de la taina ce-l rodea era o preocupare noua si plina de gravitate. Becky Thatcher nu mai venea la scoala. Tom se luptase câteva zile cu mândria lui, încercând sa nu se sinchiseasca, s-o uite pe Becky, dar nu izbutea. Se trezea dând târcoale pe întuneric casei tatalui ei, cu inima plina de jale. Becky era bolnava. Daca murea! Gândul asta îl umplea de desperare. Nu-l mai interesa razboiul si nici macar pirateria. Farmecul vietii pierise totul era searbad, cenusiu. Lasa deoparte cercul si bastonul de crichet, joaca nu-i mai facea nici o placere. Matusa-sa baga de seama si se îngrijora. Începu sa încerce tot felul de fleacuri ca sa-l învioreze. Ea facea parte din acei oameni care se dau în vânt dupa doctorii brevetate si dupa orice metode puse în practica de curând. O viata întreaga facuse experiente în acest domeniu. Cum se ivea o doctorie sau o metoda noua, ardea de nerabdare s-o încerce, nu pe pielea ei, caci ea una nu era niciodata bolnava, ci pe a cui se nimerea sa-i fie la îndemâna. Citea regulat toate revistele de „sanatate" si toate
înselatoriile „frenolice"7 care apareau. Nestiinta lor solemna îi pria ca pestelui apa.

Credea ca-n evanghelie în toate prostiile de care erau pline acele brosuri, despre aerisire, despre cum sa te culci s i cum sa te scoli, ce sa manânci si ce sa bei, câta miscare sa faci, ce dispozitie sufleteasca sa-ti impui si ce îmbracaminte sa porti. Nu baga niciodata de seama ca revistele ei de igiena din luna în curs rasturnau tot ce recomandasera cu o luna înainte. Era naiva s i încrezatoare, si cadea astfel lesne în capcana oricarei reclame. Aduna laolalta tot arsenalul revistelor s i doctoriilor ei înselatoare si, astfel înarmata, oficia ca o vrajitoare, aducând iadul pe urmele ei, dar neîndoindu-se o clipa ca e un înger alinator, care daruieste aproapelui suferind balsamul tamaduirii.

7 Frenologic-adjectiv, de la frenologie, s tiinta idealista, falsa , conform ca reia calitatile psihice

si intelectuale ale omului pot fi recunoscute dupa conformat ia craniului.

39

Tom îi casca gura s i-i varsa pe gât “Moartea durerilor". Tom îl preveni: . încât începuse sa o plictiseasca pe matusa. Ea îs i spunea ca nepasarea lui Tom trebuia înfrânta cu orice pret. punându-l sa stea în picioare în sopron. Gusta doctoria si inima i se umplu de multumire. îl îneca într-un potop de apa rece. Atunci auzi pentru prima oara de medicamentul numit “Moartea durerilor". îi dadu în gând sa se prefaca ahtiat dupa „ Moartea durerilor“. îl frictiona cu un stergar aspru ca o razatoare. când se apropie de el motanul cel galben al matusii. Cu toate acestea. cum spunea Tom. da' daca nu ti-o place. Era foc si vapaie sub înfatisare de lichid. Atunci matusa începu sa combine hidroterapia cu o dieta severa de fulgi de ovaz si cu foi de mustar. Peter sari în sus de doi metri. „sa naduseasca si sufletul din el” si „sa-i iasa prin piele toata rautatea din inima”. În cele din urma. ravasind si nimicind totul în cale. mai palid si mai abatut. Comanda numaidecât o proba. se ridica pe labele dinapoi s i începu sa umble ca la parada cu capul într-o parte. bai de sezut. Tom ramânea mohorât ca un dric. Tom tocmai dadea crapaturii portia de doctorie. dar fiindca era Tom la mijloc. La care motanul raspunse ca se gândise bine. Pâna când.Eu zic sa te gândes ti bine. pocnindu-se cu capul de mobile.Ei. Apoi iar o zbughi. strigând sus si tare nepotolita-i bucurie. Sa fi fost vorba de Sid. dar simtea ca nu mai merge. scoase un strigat salbatic de lupta. Starea jalnica în care se afla Tom fu pentru matusa-sa Polly un prilej cazut din cer sa experimenteze noua metoda. Dar Peter îi dadu a întelege ca avea neaparata nevoie. fapt ce o îndurera nespus pe biata batrâna. Care nu-i fu mirarea când vazu ca într-adevar continutul scadea. Dupa asta. Dupa asta. Matusa adauga tratamentului bai fierbinti. ce sa-ti fac. Tom întelesese ca era timpul sa-si vina în fire: felul asta de viata o fi fost el destul de romantic pentru starea lui amarâta. trebuie sa termine cu viata asta searbada. apoi. matusa Polly îi spuse sa si-o ia singur si sa n-o mai bata la cap. De la un timp pe Tom îl lasau nepasator „tratamentele acestea. s i se napusti val vârtej împrejurul camerei. dând de cîteva ori ocol camerei. În fiecare dimineata îl silea pe baiat saiasa din asternut de cum mijea de ziua si. baiatul era zi de zi mai tacut. Cerea atât de des doctoria. dusuri si bai de cada. as a dormi. Fel de fel de planuri îi treceau prin minte. . Peter încuviinta cu un miorlait. sa n-ai nici o pretentie: cum îti asterni. caci „apatia" lui Tom se spulberase. rasturnând glastrele cu flori si facând o harababura nemaipomenita.Acum era la moda hidroterapia. . Îi dete lui Tom o lingurita din leacul miraculos. nici o banuiala n-ar fi umbrit bucuria batrânei. privind cu jind lingurita si rugându-se sa-i dea si lui sa guste. plina de necazuri. Pe jaratic sa-l fi pus matusa si tot nu l-ar fi trezit mai bine. daca n-ai neaparata nevoie. înfrigurata. sa-ti dau. matusa începu sa supravegheze pe furis sticla. Matusa Polly intra tocmai la timp pentru a-l vedea executând 40 . Cum sa-i treaca prin gând ca Tom îngrijea sanatatea unei crapaturi din dusumeaua salonului? Într-o zi. cum sa faca sa scape. astepta rezultatul urarea i se risipi într-o clipa si sufletul ei tulburat îs i regasi linistea. pâna îl aducea iar în simtiri. daca vrei cu tot dinadinsul. Renunta la hidroterapie si la toate celelalte remedii sisi puse toata nadejdea în „Moartea durerilor". ca sa nu zici ca-s zgârcit. torcând.Ma Petrer sa n-o iei. obosita. apoi îl înfasura într-un cearceaf ud s i-l lasa împachetat între paturi. Calcula puterea de absorbtie a baiatului ca pe a unui hârdau si zilnic îl umplea pâna la refuz cu leacuri atotvindecatoare.

spuse blând: . n-am vazut una ca asta.Pai. cautând cu dibacie sa aduca vorba despre Becky. piei din ochii mei. scotând un chiot puternic de adio si zburând prin fereastra deschisa. De câte ori se ivea vreo rochita fluturând în mers.. . as a fac pisicile când sunt vesele. tusica.câteva salturi duble. musiu. Tom nu-si lua ochii de la drum.Daa. Tom intra în vorba cu el. îl privi o clipa lung. Tom se facu mic si lasa ochii în jos. Tom înalta privirea spre ea. Pe matusa Polly o cuprinse fara de veste cainta. Deodata lucrurile îi aparura într-o lumina noua.. în loc sa ia parte la jocurile celorlalti. dar afurisitul de Jeff nici nu baga de seama. Încearca sa fii s i tu o data baiat de treaba. ce era cruzime fata de un motan s-ar fi putut sa fie cruzime fata de un baietel. În clipa urmatoare era în curte. Nu-i era mai mila de lighioana ca de-o fiinta omeneasca. urmarindu-i pe ceilalti baieti. Între timp matusa se aplecase iar Tom o pândea cu atentie plina de îngrijorare. .De unde sa stiu eu.Hai. Tom sosi la s coala cu mult înainte de începerea lectiilor. . De sub marginea cuverturii de pat se zarea coada linguritei. .Habar n-am. de-o ureche.Îhî. adevarul era ca supraveghea foarte atent drumul care urca spre s coala. apoi întoarse capul.Nu zau. încordat. . Da' ce-o fi având? . prin care razbea licarirea unui zâmbet. Matusica încremenise în prag .N-are nici o matusa? Neghiobule! Ce vrei sa zici? . tusa Polly.Mi-era mila de el. matusica. Matusa îl ridica. Iar acum. sarind gardul cu o îndrazneala 41 . pregatit sufleteste sa sufere o vesnicie.Bine. ca nu era Becky! În cele din urma. cu degetarul. asa ti se pare? . Si în tot acest timp. S i zau ca si lui i-a facut bine doctoria. Tom se tavalea pe jos. Când Jeff Thatcher ajunse în dreptul lui. . inima începea sa-i bata cu putere si ce ciuda pe el când îsi dadea seama ca se înselase. râzând.. Când ghici ce o preocupa era prea târziu. statea în curtea scolii. Dar tocmai în clipa aceea se mai ivi în poarta o rochita si Tom sari ca ars. prapadindu-se de râs.. Îi ardea ea matele cu „Moartea durerilor”. pâna nu ma scoti iar din sarite. avea ea grija sa-l doctoriceasca.S tiu ca mi-ai vrut binele. care-l daduse de gol. Curând îl zari pe Jeff Thatcher. dupa cum îi era obiceiul. . într-o doara.Tom. . Adica. neputincioasa? .Doamne sfinte! De când sunt. asa si arata. daca avea si el o matusa. pe lânga poarta. asa mi se pare. Tom pierdu orice nadejde si se prabusi într-o neagra mâhnire.. . privind nedumerita pe deasupra ochelarilor. si-l ciocani zdravan în cap. cu ramasitele glastrelor de flori dupa el. Spunea ca e bolnav. ce-ti veni sa te porti asa c-o biata lighioana.Da. cum nu se mai zarea nici o rochita. cu o seriozitate prefacuta. Si doctoria nu e nevoie s-o mai iei. chiuind ca un salbatic. Punând mâna pe crestetul lui Tom. asa fac? Acum Tom deslusi în glasul matusii ceva care-l nelinistea. Se facea ca se uita asa.Tom. eu nu ti-am vrut decât binele! Zau ca ti-a facut bine doctoria. Tom.. Tom se lumina la fata. ca n-are nici o matusa. matusico? îngaima Tom printre hohote de râs. ce naiba are cotoiul asta? . plin de mâhnire. S i eu i-am vrut binele lui Peter. Nu l-am vazut niciodata asa vioi. Intra în casa goala si se aseza la locul lui. Matusa Polly apuca lingurita si i-o baga sub nas. Se observase ca acest lucru ciudat se petrecea zilnic de la o vreme. dupa obiceiul ce-l prinsese de curând.

ca el se hotarâse sa scape de asuprirea si lipsa de întelegere de acasa. împrastiindu-i în tote partile si la urma cazu lat chiar sub nasul lui Becky. sa-si ia lumea în cap si sa nu se mai întoarca în vecii vecilor. plouat si cu inima zdrobita. împreuna. dar cei din jur mereu i se pusesera de-a curmezisul. sa mearga pe calea cea buna. sprijinindu-se când în mâini când în cap. cât p-aci s-o trânteasca. Îl batuse maica-sa pentru ca mâncase.. i-o arunca pe acoperisul scolii. exprimându-si în cele din urma nadejdea ca Joe nu-l va da uitarii. doar-doar le-o da cineva atentie! Tom se înros i ca para focului. când or auzi la ce-l împinsesera. dar îi ierta pe toti. ce putea face el. izbavindu-i de toate. O auzi spunând: . decât sa se supuna? ! Spera ca ea va fi fericita s i ca nu se va cai niciodata de a-s i fi alungat sarmanul baiat în lumea haina. Era cumplit. Oare era cu putinta nici sa nu-l fi vazut macar? Atunci Tom îsi muta arena de demonstratie în imediata ei vecinatate. S-or cai poate. atât de binecunoscut urechii sale. Joe Harper. ce drept avea sa se plânga? Da. nis te smântâna din care el nici nu gustase. fie si-as a!. Joe avea cautatura aspra s i se vedea cât de colo ca sinea lui urzea un plan mare si sumbru. navali ca un vârtej într-un grup de baieti. cica. Nici nu se putea altminteri. Daca asa îi era voia. Cum umblau as a.. nici nu se uita la el. Tocmai atunci îi iesi în cale bunului sau amic. sughiturile de plâns se întetira. Dar Becky parea ca nu observa nimic. ca nimeni nu-l iubea. îi smulse unui baiat sapca din cap. De vreme ce-l alungau în lumea rece s i haina. Stergându-si ochii cu mâneca.nemaipomenita. Se ridica anevoie de pe jos si se departa hoteste. Îl podidira lacrimile la gândul ca în veci n-avea sa mai auda acest sunet prietenos. sa vada daca ea baga de seama. sarmanul. El unul încercase sa fie baiat de treaba. Dar numaidecât îsi dadu seama ca si Joe aveau de gând sa-l roage acelasi lucru: ca de aceea pornise pe urmele lui. Ea se întoarse cu nasul în vânt.Hm! Destepti ce se mai cred unii! Fac pe grozavii. Îsi spunea ca e un baiat parasit s i fara de prieteni. Aci. el nu putea decât sa se supuna. De buna seama se întâlnisera aici doua inimi într-un gând. amarâti. De buna seama ca maica-sa se saturase de el si-acum voia sa-l sileasca sa plece-n lume. Tot pe el or sa-l scoata vinovat de urmari si n-aveau decât. Joe înclina sa se faca sihastru. cei doi baieti reînnoira legamântul sa se ajute întotdeauna s i frati sa-si fie nedespartiti pâna ce moartea avea sa le închida ochii. Bine! Daca voiau cu tot dinadinsul sa scape de el. facând tumbe. da. Alta cale nu-i ramânea. cel mai apropiat tovaras de scoala si baiatul de care îl lega prin juramântul o prietenie vesnic. dar navea încotro. pâna la urma îl silisera sa faca pasul asta si al lor va fi vina daca de aci înainte va duce o viata plina de nelegiuri. Era abatut si deznadajduit din cale afara. sa patimeasca si sa moara printre straini. Se repezi cu chiote fioroase de lupta. executând toate acele acte de vitejie ce-i dadeau prin gând si tragând mereu cu coada ochiului la Becky Thatcher. Tom începu sa îngaime. coborâse mult la vale pe Drumul Poienii si auzea slab. si sa moara cândva de 42 . mai-mai sa-si frânga oasele. habar n-avea de smântâna aia. singur pe lume. bocind. CAPITOLUL XIII Acum Tom se hotarâse definitiv. în vreo pes tera. pe scurt. sa-si tina zilele cu pâine uscata. departe. Dupa asta începura sa ticluiasca la planuri. El. din departare sunetul clopotelului care vestea scolarilor începerea lectiilor. Tot vorbindu-si asa.

De sub râpa veni raspuns. daca clinteste cumva. insula Jackson fu aleasa ca salas . se furisara pâna acolo. dar nici un sunet nu tulbura tacerea. Insula aceasta era un loc de întâlnire foarte potrivit. cam la o suta de metri mai la vale. Parola! Si atunci. în tacerea neagra a noptii.Bine. care era miezul noptii. „o s-auda târgul ceva!" Cei carora li se daduse a întelege pe departe ca se va întâmpla ceva nemaipomenit. Finn. dar era lipsita de greutatile s i primejdiile atât de pretuite de un pirat. la vreo trei kilometri mai sus de târg. la marginea unei râpe care domina locul de întâlnire. Mâna însângeratâ si Joe Harper. Stiau acolo o pluta mica din busteni pe care aveau de gând s-o captureze. în curând. Pe la miezul noptii. acelasi cuvânt fioros se înalta din doua guri deodata. ca sa faca lulele. afara de el. chibriturile fiind pe atunci aproape necunoscute prin meleagurile acelea. i se raspunse în acelasi fel. Atunci fluiera încet si limpede. S-au dus sa-l caute pe Huckleberry Finn. sâsâind cu degetul pe buze. Tom ciuli urechea câtava vreme. Pe cine anume aveau sa jefuiasca nu s-au gândit o clipa. furase o tigaie si o multime de frunze de tutun. Razbunatorul Negru al Marilor Vijelioase. recunoscu ca sunt într-adevar câteva avantaje serioase în viata de tâlhar si consimti sa se faca pirat. Era nelocuita si as ezata departe. Spaima Marilor ausese o halca de slanina si se istovise carând-o pâna aci. n-avea nici o predilectie. si toti trei avusesera placerea sa raspândeasca stirea ca. si se opri într-un desis de lastari.frig. Razbunatorul Negru al Marilor Vijelioase era de parere ca nu se poate începe nimic pâna nu aveau foc. se afla o insula lunga s i îngusta. în dreptul unei paduri dese. mizerie si inima rea. la ceasul preferat. Din când în când se opreau brusc. aproape pustii. caci lui orice cariera îi era totuna. dar asta nu era o scuza pentru a nu respecta regulile 43 . Era un gând întelept. Tom spicuise aceste nume din cartile lui preferate. Spaima Marilor. caci „numai mortii tac". dormea linistit. nici nu “mesteca" tutun. ca un sarpe urias. Urma s-aduca fiecare undite si cârlige si orice provizii ce le puteau fura cât mai pe ascuns si misterios. fusesera preveniti sa nu suifle o vorba si s-astepte. lina. cu mâinile pe mânerele unor pumnale închipuite si porunceau în soapta înfricosatoare sa i se „împlânte taisul pâna-n prasele” „vrajmas ului". în capul careia era un banc de nisip. Nici nu se sfârsise dupa-amiaza. Dupa ce-l asculta însa pe Tom. care li s-a alaturat fara zabava. Mâna Însângerata. Cerul era înstelat si peste tot domnea o tacere adânca. Tom sosi cu o bucata de s unca fiarta si cu alte câteva maruntisuri. zgârâinduse putin în aceasta stradanie s i sfâsâindu-si straiele. împadurita. . cum se cuvine unor nelegiuiti. Deodata vazura un foc fumegând pe o pluta mare. Asadar. cu apa mica. Dar nici unul din pirati nu fuma. pe sub râpa. cu gândul sa se reîntâlneasca într-un loc singuratic pe malul apei.Cine-i acolo ? .Huck Finn. sau la câte un paharel. Apoi se despartira. în soapta aspra: .Tom Sawyer. De-a lungul malului se deschidea o carare usoara. sa fure un taciune aprins. pe jumatate uscate si mai adusese si câtiva coceni de porumb. Stiau prea bine ca plutasii erau plecati cu totii în târg s i stateau la taifas prin dughene. Fluviul. Voi cine sunteti? . Apoi un glas rosti cu fereala: . într-un loc unde fluviul Mississippi n-avea nici doi kilometri latime.„Sânge!” Apoi Tom zvârli sunca peste marginea râpei si se lasa s i el dupa ea. Petersburg. Tom mai fluiera de doua ori. prilej sa ia parte la o aventura grozava. înaintau prudent. catre malul celalalt. Vreo cinci kilometri mai la vale de St.

pâna sfârsira de carat pe uscat toata încarcatura lor.Cârmiti si aduceti-o în vânt! . Razbunatorul Negru sta linistit cu bratele încrucisate. pluta atinsese pamântul. Iata ca pluta trecea acum prin fata târgului îndepartat. pe care o întinsesera în chip de cort într-un colt al zavoiului. sa va vad.S-a facut. . Flacarile focului le luminau 44 . sa-si adaposteasca proviziile. reusind astfel s-o evite. încruntat. Era un fleac pentru imaginatia lui sa mute insula Jackson dincolo de orizontul târgusorului.Da. neispravitilor! La catargul din prova! Hai. acum sa va vad! . Baietii trecura în picioare prin apa mica a bancului. Huck la rama din urma si Joe la cea dinainte. bancul de nisip ce se gasea la vreo doua sute de metri mai sus de capul insulei. o îndreptati când va veni la drum! Babord. rar se mai auzi câte o vorba. capitane! Pluta trecuse dincolo de mijlocul râului. sus. dre-e-e-pt! . urmând ca ei sa doarma.E drept. în padurea virgina a unei insule neumblate.S-a-nteles. si dadea comenzile în soapta grava: . Apoi o luara numaidecât în larg. Baietii îi pusesera capul drept în firul apei si. „aruncând o ultima privire” spre locul fostelor sale bucurii si recentelor sale suferinte s i dorind ca „ea" sa-l poata vedea acum. Parte din echipamentul plutei consta dintr-o prelata veche. înfruntând primejdia si moartea cu inima neînfricata s i mergând spre pieire cu un zâmbet amar pe buze. da.Lasati sa mai mearga un cart! .S-a-nteles. gustara un pic de ragaz. Dincolo de întinderea nelamurita si vasta a suvoiului împodobit cu nestematele stelelor. Si-au dat seama însa la timp de primejdie si au cârmit. babord! Acum. În urmatoarele trei sferturi de ora. în deplina libertate. capitane! . capitane! . pe vreme frumoasa. Li se parea o petrecere strasnica sa se ospateze astfel.Ce pânze avem întinse? . departe de hartuielile lumii. târgul dormea nestiutor de fapta senzationala care se petrecea la câtiva kilometri de el. Apele erau scazute. asa încât îsi arunca „ultime priviri". iute. toata la babord! Atentiune. capitane! .Scoborâti zburatorii! La scote si la brate! Acum.Drept. astfel încât curentul n-avea o iuteala mai mare de patru-cinci kilometri.Cârma sub vânt. Cam pe la ceasurile doua dimineata.Velele mari. cum le sade bine unor pirati. atâtara un foc în adâncul întunecos al padurii. La adapostul unui bustean mare. capitane! . cu bratele încrucisate. pe puntea unei nave ce plutea pe valurile marii dezlantuite. si se hotarâra sa nu se mai întoarca niciodata printre oamenii civilizati. baieti.Ridicati rândunicile! Întindeti-o. încetând lopatatul. nimeni nu se îndoia ca aceste comenzi erau date de forma si nu aveau pretentia sa însemne ceva.pirateriei. cu putere! Dre-e-ept! . Aruncau cu totii priviri atât de lungi încât mai-mai sa-i abata curentul din directia insulei.E drept. capitane! Cum baietii îndreptau întruna pluta spre mijlocul apei. gabierii si focurile. si înapoi. Doar sclipirile a doua-trei luminite îi aratau asezarea. Tom sta în picioare în mijlocul plutei. capitane! . baieti! . prajira apoi pentru cina nis te slanina la tigaie si dadura gata jumatate din provizia de turta de malai. spre insula. Tom la comanda. sub cerul liber.

Mai bine ca as a nici ca se poate! Io.Nu încuviinta Tom. . Hucky vorbi: . . Da' as a trebuie. când stiu cum e. stiti.As a zic si io—fu de parere Huckleberry. .Da' de ce trebuie sa poarte straie de sac s i sa-si puie cenusa-n cap? întreba Huck. care de care mai plicticoase si neroade.Habar n-am. . Hucky? . Si apoi femeile-s totdeauna frumoase. Dupa un rastimp. Mai întâi ca nu esti silit sa te scoli cu noaptea-n cap. Joe. Ceilalti pirati îl invidiau pentru acest narav ispititor si hotarâra pe tacute sa-l deprinda si ei cât de curând. nu prea manânc pe saturate. Daca te faci pustnic.Vezi tu—urma Tom—în zilele noastre lumea nu prea se mai da în vânt dupa pustnici. ce-ai face? .. si tu. .Asa viata zic si eu—spuse Tom. . pe când un pustnic trebuie sa se tot roage. vrea.Ei. Da' atâta stiu. apasa înauntru un carbune aprins si slobozi pe nas un nor de fum îmbalsamat. dar nu se îndurau sa se lipseasca de tabloul atât de romantic al focului de tabara. captureaza corabii si le dau foc. s-au tolanit pe iarba. Ispravise de scobit un cocean de porumb si îi potrivea o coada dintr-o tulpina de buruiana. musai sa faci asa. sa te speli si toate astea. si sa stea afara în ploaie. Ar fi putut gasi un loc mai racoros. Mâna Însângerata nu raspunse. piratii numa-ntr-o petrecere o duc.fetele si aruncau reflexe rosietice pe trunchiurile copacilor care alcatuiau coloanele templului lor din padure. . n-as rabda. omoara oamenii de pe vase.Ce-ar zice? Ar da orice sa fie si ei aici. Si-apoi.pe femei nu le omoara. ai dreptate. de obicei. . orice-ai zice. îmi pare bine ca m-am facut pirat. pe frunzisul lucios si pe iedera ce unduia în ghirlande.Habar n-am. având o îndeletnicire de mai mare folos. uite-asa.Sa fiu al dracului dac-as face io as a-spuse Huck. trebuie sa doarma pe locul al mai tare pe care-l gaseste. As fugi. singur cuc.Da' piratii cam ce fac? Tom îi raspunse: . mie-mi place. iau banii si îngroapa în locuri groaznice. As a fac pustnicii totdeauna. .Pai. ca n-as face de-alde astea. Da acum. .Si pe femei le duc pe insula-spuse Joe-pe femei nu le omoara. 45 . Îndesa tutun în scobitura. un pustnic. ca un pirat n-are nici o treaba când e pe uscat.Ei. nu vrea. ca-n vremurile de demult. asta asa e—încuviinta Joe—da' vezi ca nu prea ma gândisem eu mult la treaba asta. cuprinsi de o adânca multumire. îi pun sa sara-n mare cu ochii legati. Huck! N-auzi ca-i musai? Cum ai face altminteri? . trebuie sa poarte straie de sac.. s i. În tot cazu'. . da' cum.A. . si unde mai pui ca aci nu poate sa vie nimeni sa te-nhate si sa te ia la bataie. si apoi n-are nici un fel de distractie.Nu-i as a ca-i frumos? zise Joe. unde sunt stafii si alte de-alea de le pazesc. în insula lor. si sa-si puie cenusa-n cap. sunt prea marinimosi ca sa faca una ca asta. halal pustnic! Te-ar arata lumea cu destiu'. asa.Ai fugi! Bravo tie.Da. da' piratu' e totdeauna respectat. Era în al noulea cer.Pa cinste — raspunse Tom.Ce-ar zice baietii daca ne-ar vedea? . . Dupa ce au dat gata cea din urma felie de slanina rumenita si au înghitit si ultima farâma de turta de malai. sa te duci la scoala. Vezi. . tu ce crezi.

Pâna la urma. apoi o pornea iar la drum. Mijeau zorile. Era constiinta. Tom se întreba cu mirare unde se afla. care privea gânditor. În fata baiatului. Mâna însângerata lasa sa-i scape luleaua si cazu într-un somn adânc. Joe si Huck mai dormeau înca. Dupa asta. amintind constiintei lor de câte si de câte ori nu sterpelisera zaharicale si mere. . cenusiul racoros si tulbure al diminetii se lumina s i în aceeas i masura crestea si zvonul padurii. Mai întâi au simtit o teama nelamurita ca facusera rau fugind. dar constiinta nu se lasa înduplecata cu asemenea s ubrede argumente. ramase neclintit. sa n-o mai spurce cu pacatul hotiei. se freca la ochi s i privi împrejur. des i piratii bogati îs i începeau de obicei cariera cu o garderoba potrivita. se desfasura minunea naturii trezindu-se si pornind la treaba. S i-au spus rugaciunile în gând si culcati. CAPITOLUL XIV Când se trezi a doua zi dimineata. Un viermusor verde venea târându-se pe o frunza înrourata. au ramas la parerea ca era furtisag nevinovat sa-ti iei singur din camara dulciuri. si abia atunci a început chinul adevarat. Spaima Marilor s i Razbunatorul Negru al Marilor Vijelioase au adormit ceva mai greu. Un strat alb de cenusa acoperea focul si firicele albastre de fum se înaltau împletindu-se în vazduh. racoroase s i cenusii. Asa încât au luat în sufletul lor hotarârea ca atâta vreme cât se vor tine de meseria de pirat. însa hotie în toata regula sa iei slanina si s unca si alte asemenea provizii. convorbirea se stinse s i somnul prinse a se furisa printre genele micilor fugari. acu-i piereau nadejdile. dupa ce-si vor începe pirateria. Au încercat sa-l înlature. Acu-i sporeau. înfierbântându-se. Treptat. ca nu cumva sa se abata asupra-le un trasnet din cer senin. vrând-nevrând. de altfel era si în Biblie o porunca ce oprea astfel de fapte. dar se temeau sa mearga chiar atât de departe. îsi salta la rastimpuri în aer doua treimi din trup. Îi detera a întelege ca bietele sale zdrente erau destul de bune pentru început.Ei cine? Piratii! Huck îsi cerceta pe rând zdrentele.Cine? întreba Huck. Când viermele se apropie de el. adulmecând iscoditor în juru-i. Nici o frunza nu se clintea.Si sa vezi ce mai straie poarta. ar fi avut chef sa nu le spuna deloc. Se ridica în capul oaselor. Apoi au lunecat pâna la hotarul somnului s i-au zabovit acolo. cu inima împacata si trupul trudit. nici un sunet nu tulbura meditatia maretei naturi. constiinta le-a îngaduit un ragaz si acesti pirati plini de ciudate contraziceri s-au cufundat într-un somn adânc si linistit. De fapt. masoara ceva” gândi Tom. Numa' aur s i argint s i brelante—adauga Joe. caci între timp se înfiintase un oaspe nepoftit. apoi si-au amintit de carnea furata. iar linis tea adânca a padurii îti dadea o senzatie învioratoare de odihna s i pace. cu luare-aminte si deznadejde. Pe frunze si pe firele de iarba se însirau ca niste margele picaturile de roua. apoi întelese. Curând se auzi bataia unei ciocanitoare.. dupa cum gângania continua sa se 46 . care nu se lasa alungat. cu durere în glas-da' altele n-am! Ceilalti baieti îi spusera însa ca îmbracamintea frumoasa are sa vina destul de curând. -Mi se pare ca-n toalele mele nu prea am io mutra de pirat—rosti el. Treptat. de vreme ce nu era nimeni care sa-i sileasca sa îngenunche si sa se roage tare. ca o stana de piatra. . „Fireste.

Nu trecu un minut si. si baietii îs i facura numaidecât cesti din frunze mari de stejar si de artar si fura de parere ca apa astfel îndulcita cu aroma codrului salbatic înlocuieste de minune cafeaua cu lapte. Plecara catre un ascunzis ademenitor al malului. O veverita cenusie si o dihanie din neamul vulpilor se apropiau. cu trupul ondulat în aer. Nu stiau ca pestele de apa dulce. unde-si zvârlira unditele. Îsi tinea capul într-o parte s i-i privea pe straini cu o curiozitate arzatoare. si-l cara drept în sus. Se întoarsera la tabara nespus de împrospatati. fâlfâind din aripioare. peste piciorul lui Tom si porni într-o calatorie peste întregul lui trup. inima baiatului fu coplesita de bucurie. pe un trunchi de copac. de cinci ori mai mare decât ea. cu cât e mai degraba pus la foc dupa ce a fost prins. Au fript pestele laolalta cu slanina si s-au minunat. Tom îi trezi si pe ceilalti pirati si cu totii o zbughira chiuind. petrecând. stiind ca îsi va strânge piciorusile pe lânga trup si se va preface moarta. se fugareau si se rostogoleau unii peste altii prin apa mica si limpede a bancului cu nisip alb. ca ei se si înapoiesera cu o stiuca frumoasa. Tom. nu se mira. de minune. cu sârg. Huck descoperi în apropiere un izvor cu apa limpede. care stia bine cât de mult se teme de foc gâza asta. Nu le era câtus i de putin dor de târgusorul care dormea în departare. Numaidecât se vazura rasplatiti. Pluta disparuse. care parea ca vrea sa-si smulga capul. rupsera astfel orice legatura între ei si lumea civilizata. goi-pus ca. Tom se apleca pâna la ea si-i sopti: — Hai. Asta însemna negresit c-avea sa capete un rând de haine noi. în cele din urma. Nici nu avusese timp Joe sa-s i piarda rabdarea. cu atât e mai gustos. Acum iata ca se ivi-nu se stie de undeun convoi de furnici care. Iar când. se asezau din când în când în coada. O gaita. Zboara. încât baiatului i se parea c-ar fi putut s-o atinga cu mâna. Copilasii-s singurei. nu mai sta! Ti-a luat foc bordeiul. viermele statu în cumpana-o clipa de neplacuta asteptare-si-apoi o lua hotarât la vale. de buna seama o uniforma de pirat. începura sa-si vada de treburile lor. Pe când Joe taia feliile de slanina pentru gustarea de dimineata. Un graur se lasa din zbor într-un copac deasupra capului lui Tom si începu sa îngâne în triluri toate cântecele vecinelor. atât de aproape. cu doua platici si cu un ciortanas. miscarea în aer liber. de câte ori nu o pacalise el asa! Dupa aceea veni o lacusta. rece. cu inimile voioase si cu o pofta de mâncare cumplita.îndrepte spre el. Maicuta-Mariuta. dar asta nu facea decât sa le sporeasca bucuria. În curând focul ardea iarasi cu vâlvatai. Între timp. Tom o atinse. sageta din senin—fulger cu flacara albastra—si se opri pe o ramura. O Mariuta stropita cu pete cafenii se catara pe ametitoarea înaltime a unui fir de iarba. Natura întreaga se trezise acum de-a binelea si era în miscare. dincolo de vasta întindere a apei. pasarelele cântau cât le tinea gura. scaldatul 47 . câtiva fluturi intrara si ei în scena. niciodata nu li se paruse mâncarea de peste atât de gustoasa. tipator colorata. topaind cu pas i maruntei si repeziti. Una trecu tinând cu barbatie în brate un paianjen mort. parese. sau parea ca vrea sa-si schimbe directia. Nici nu prea s i-au batut capul sa cugete ce gust bun dau mâncarii dormitul afara. Salbataciunile acestea de buna seama ca nu mai vazusera vreo fiinta omeneasca si nu stiau daca trebuie sa se teama ori ba. provizie îndestulatoare pentru o întreaga familie. priveau cu luare-aminte spre baieti si sporovaiau în limba lor. Tom si Huck îi spusera sa astepte o clipa. luata de vreun curent trecator sau de vreo usoara cres tere a apelor fluviului. suliti lungi de soare strapungeau ici si colo frunzisul des. Du-te iute de vezi ce-i? Iar Mariuta îsi lua zborul si se duse glont sa vada ce se întâmplase.

pe când se desfas ura si se înalta într-un nor domol. pâna la ascultatorii nostri. De câtava vreme baietii îsi dadeau seama nedeslusit de un anumit zgomot. Dar curând conversatia începu a lâncezi si apoi baietii ramasera muti. aceeasi bufnitura surda tulbura linistea grava. tulbure. spuse Joe. când s-a înecat Bill Turner. .. cum o fi putând pâinea sa faca una ca asta? . Dupa gustare au trândavit la umbra. asa încât abia pe la mijlocul dupa-amiezii se întoarsera în tabara. .A. Pâna si Finn—Mâna însângerata — visa la treptele lui de casa s i la butoaiele goale. Cazura pe gânduri.Ma-ntreb si eu ce sa fie. Cam la un ceas o data se scaldau si înotau. fara sa-l auzi lamurit.. . Puntea cea mare parea întesata de lume. se uitara unul la altul. s-au uitat pe apa. Erau prea flamânzi pentru a zabovi cu pescuitul. Era dorul de casa care încoltea. da. asa cum îti dai seama uneori de ticaitul ceasornicului. Descoperira ca insula avea vreo cinci kilometri lungime si vreo patru sute de metri latime si ca n-o despartea de malul celalalt decât un canal îngust.Stiu acu'! striga Tom. Trage cu tunu' pe apa s-atunci mortu' iese la iveala. se înfiripa. Dând la o parte tufisurile. care sa tot fi avut vreo doua sute de metri. bufnitura înfundata de adineaori pluti din nou peste apa. iata ca acel zgomot ciudat se întarea. si unde s-a înecat careva. lamuri Tom. mai bine asculta! Asteptara un timp. apoi începura sa asculte cu încordare. Gaseau nenumarate locuri care le stârneau încântarea. învaluiti din cres tet pâna jos cu o bogata mantie de vita salbatica. Dadeau pe alocuri peste încântatoare poienite ascunse. înfioratoare. sa mai taifasuiasca. baga-n ele argint viu si le azvârle pe apa. 48 . Apoi.Ce-o fi fost asta? ! exclama Joe. . care li se paru nesfârsit. îl întrerupse Tom. neîntrerupta. curând. Da. Dar nici unul nu avea curaj sa-si dea gândul pe fata.Huck. zau. strabatu întinderea apei. tinându-si rasuflarea. asternute cu iarba deasa si bogat împodobite cu flori. dar se ospatara din belsug cu slanina rece s i-apoi se tolanira la umbra. spuse Tom în soapta. atât de rusinoasa li se parea slabiciunea lor. drept într-acolo plutesc pâinile si taman în locu' ala se opresc. descântecul pe care-l spun oamenii înainte de-o arunca. strabatând tufis uri încâlcite. vâslind încoace si încolo sau plutind duse de curent. apoi au pornit spre padure.Sa mergem sa vedem! Au sarit în picioare si au zorit spre malul din dreptul târgului. într-o expeditie de explorare. venind din departare. senzatia de singuratate începeau sa li se rasfrânga în suflete. în jurul vaporasului se vedeau o multime de barci. sarind peste trunchiuri putrede. cât descântecul. Deodata.Da. dus de curent. ca tunetu'. .si o foame strasnica. silindu-i sa se straduiasca a-1 întelege. din coasta vaporasului tâsni o coloana mare de fum alb. trecând printre maretii domnitori ai padurii. zise Huckleberry. Un fel de dor nelamurit li se furisa în inimi. s-apoi ia niste pâini. Vreme îndelungata domni o tacere adânca. Da' stau s i ma gândesc. care venea din departare. Acum. Mergeau mereu înainte. în vreme ce Huck a tras o pipa. S-a înecat careva! . . apoi o bubuitura surda. dar nimic care sa-i mire. . sfios si înfiorat. fara tinta si plini de voie buna. Asa au facut s-asta-vara.Tunet nu-i. dar baietii nu puteau deslusi ce faceau oamenii din barci. Baietii tresarira. am mai auzit eu asa ceva. Linistea grava care se asternuse peste padure.Asa e! spuse si Huck. nu-i atât pâinea. Vaporasul de curse plutea cam la un kilometru si jumatate mai la vale de târgusor. nu vorbi.

. Sigur c-asa fac. Puse de asemenea în palarie niste raritati de o valoare aproape nepretuita. . Deodata. pe negândite. Asta era strasnic. tot merita sa fii pirat! Înspre seara. se scula cu bagare de seama în genunchi. sprijinit în cot.Si eu la fel. Dupa aceea se desprinse cu luare-aminte. Piratii se înapoiara la tabara. se varsau lacrimi. Baietii ascultau mereu si nu slabeau din ochi apa. acu' stiu. n-a zis nimeni nimic. bucuros sa iasa din încurcatura cât mai putin patat de banuiala ca i-ar fi dor de casa. dar.Mai baieti. se alatura lui Tom. Tom ramase câtava vreme nemiscat. apoi facu una sul si o vârî în buzunarul hainei sale. E la mintea cocosului. care nu se dase înca pe fata. supraveghindu-si cu atentie tovarasii. Ceilalti baieti fura si ei de parere ca ce spunea Tom avea o noima. adevarul fulgera prin mintea lui Tom: . erau jeliti. revolta de pe vas era înabusita. Încetul cu încetul. Tom si Joe îsi aminteau acum ca anumite persoane de acasa nu se bucurau ca ei de aceasta petrecere stras nica. spuse Tom.Asta mi se pare ciudat. I-am vazut eu când au aruncat-o. Si. srtiga el. Pentru moment. nu mai puteau de bucurie ca stârnisera atâta zarva si îngrijorare. Noi suntem înecatii! într-o clipa s-au simtit eroi. Iata o victorie mareata! Li se simtea lipsa. o minge de cauciuc. iar pe cealalta o baga în palaria lui Joe. Tom îl zdrobi cu batjocura lui! Huck. adormi si Joe. Joe îsi lua inima în dinti si cauta sa iscodeasca cam ce-ar zice ceilalti despre o întoarcere la civilizatie. ce era mai magulitor din toate: târgul întreg nu vorbea decât de cei disparuti si toti baietii îi invidiau pentru aceasta nemaipomenita faima.. printre reflexele jucause zvârlite de focul taberei.. Dupa el. zise Huck. ce gândea si ce vorbea târgul despre dânsii. în suflet le încoltira temeri întunecate.Da' n-o descânta deloc. La urma urmei.Zau daca n-as vrea sa fiu acum acolo. iar vinovatii erau coplesiti de zadarnice pareri de rau si remuscari. apoi au încercat a ghici.. neînvatata de un descântec. sigur. dusi pe gânduri. Culese de pe jos câteva fâsii mari. Pe când întunericul se adâncea. sa se poarte cu întelepciune. Dar când îi învaluira umbrele noptii. care mai de care. ca-i un "papa-lapte". le scapa câte un oftat. din coaja alba s i subtire a unui sicomor si dupa ce le cerceta pe-o parte si pe alta. Îngenunche lânga foc si cu creta lui rosie scrise cu sârg si truda ceva pe fiecare din ele. când era trimisa într-o misiune atât de serioasa? . si când simti ca nu mai putea fi auzit. Erau din ce în ce mai tulburati si mai amarâti. amintirile rautatilor savârsite fata de acesti bieti copii se ridicau mustratoare. caci altfel cum teai fi putut bizui pe o bucata de pâine. pe care o muta în apropierea stapânului ei. Au prins peste. În cele din urma. încetara treptat a mai vorbi si ramasera cu privirile atintite în flacari. trei cârlige de undita si una din acele bile cunoscute drept "cristal suta-n suta". Da' poate ca oamenii zic descântecu-n gând. nu chiar acuma. Atâtarea trecuse. o lua la fuga în directia vadului. aproape cilindrice. vaporasul se întoarse la îndeletnicirea-i obisnuita si barcile disparura. alese doua dintre ele care i se parura potrivite. Nu-s i mai încapeau în piele de înfumurare ca dobândisera atâta faima. Erau foarte satisfacuti închipuindu-si ce desperare pricinuisera printre oameni. Atunci cel care sovaise dete degraba o "explicatie". au pregatit cina si s-au ospatat. printre care o bucata de creta. spuse Huck. se frângeau inimi din pricina lor. pasind în vârful picioarelor printre arbori. spuse Joe. si începu sa caute prin iarba. Ce n-as da sa stiu cine-i ala de s-a-necat. Huck prinse a motai si curând începu sa sforaie. 49 .

De aci încolo curentul nu-i mai îngaduia mersul în picioare. Se ascunse sub bancuta vâslasului si astepta. Ajunse în cele din urma la mal si apoi pluti.CAPITOLUL XV Peste câteva minute. tresarind la fiecare scârtâit. of. Sub stelele scânteietoare linistea era deplina. avea inima buna ca pâinea calda. de-a lungul malului. pâna gasi un vad. iesi într-un luminis. sa ma ierte Dumnezeu. de partea cealalta a patului. Tom se bucura de norocul lui.Si cum spuneam.. Nu se mai termina! Hai. ajunse la barcuta "de serviciu" de la pupa vasului. o lua prin padure. Calatoria începuse. mitite lul. cu prudenta. o lepadasem chiar eu cu mâna mea. Vazu pe matusa Polly. de credeai ca i se frânge inima.Asa si cu Joe al meu. baietasul mamei. unde era ferit de primejdia întâlnirii cu niscaiva hoinari. doar poznas cum nu se mai afla. si pe mama lui Joe Harper. . apoi. Da. se apropie de pridvor s i privi pe fereastra iatacului. Strabatu în goana niste drumeaguri neumblate s i în curând ajunse lânga gardul din dos al matusa-sii. Tom se duse pâna la usa si ridica binisor ivarul. O vorba sa nu 50 .. zicea tusa Polly.Mi se pare ca s-a deschis usa. . oropsit si necajit! Si mama lui Joe plângea cu sughituri.. strânsi laolalta. din trei. fel de fel de lucruri ciudate se întâmpla de la o vreme. unde ardea o lumina. cu hainele siroind de apa. si ce crezi..Da' de ce-o fi pâlpâind asa lumânarea? spuse matusa Polly. Da' el nu-si da seama ce facea. desi n-o vedea). du-te s i închide-o. mai-mai sa-i atinga piciorul. . apoi se târî mai aproape de matusa-sa. Stateau de vorba. Sid. si vazu vaporasul odihnind în umbra pomilor si a malului înalt. se avânta în înot voinicesc. of. facuse jumatate de distanta. era ca un mânz. Putin înainte de ora zece. botul barcii se înalta pâna la pupa vaporului. dar daca era si el mai asezat. zbaturile se oprira si Tom se strecura peste bord si înota spre mal prin întuneric. înota piezis în susul apei. se tinea numa' de dracii si de pozne. apoi împinse us urel. Tom disparu sub pat tocmai la vreme.. . . Tom strabatea apa mica a bancului de nisip... Nu voia sa faca rau. baietas. si începu sa plânga. pe Sid si pe Mary. spuse Sid. Us a se crapa putin. caci stia ca era ultima cursa a vaporasului în seara aceea. zapacit si neastâmparat din cale-afara.Poate lui Tom îi mai bine acolo unde se afla. Îl sari. Ramase locului pâna i se potoli rasuflarea. dar curentul îl tragea la vale mai tare decât se asteptase. trecând spre tarmul statului Illinois. în dreptul târgului. Când socoti ca poate sa se strecoare de-a busilea. înainte ca apa sa-i ajunga pâna la mijloc.Sid! (Tom simtea vapaia din privirea batrânei. vârî capul întâi si porni.. iesind la uscat cu vreo treizeci de metri mai jos. Când ma gândesc ca am fost în stare sa-l bat pentru pârdalnica aia de smântâna. unde ies i din apa. se lasa binisor în apa s i. Patul era lânga usa. Curând clopotelul dogit suna semnalul si un glas dadu ordinul de pornire. gâfâind. . fireste ca s-a deschis! Of. Duse mâna la buzunarul hainei. cu ochii în patru. Coborî de-a busilea malul. spre a strabate si suta de metri ramasa. Dupa vreo cincisprezece minute. nu era rau. atât pacat avea. of. si-acu' n-am sa-l mai vad cât oi trai. patru zvâcnituri de înot. care i se parura un veac. Un minut-doua mai târziu. el o mai împinse cu bagare de seama. ca se acrise. Of. se încredinta ca bucata de coaja de sicomor scapase cu bine. da' n-avea rautate-n el nici cât negru sub unghie. Tom se grabi. Era bun la inima si iubitor cum nu se mai poate.

când pe-o parte. Si cu cele din urma vorbe pe care le-am auzit din gura lui m-a mustrat. Din frânturi si aluzii întelese ca mai întâi s-a crezut ca baietii se înecasera la scaldat. greu mai e! Uite. baietasul mamei. Din când în când matusa Polly scotea câte un oftat jalnic si se tot zvârcolea în pat. nemernica de mine! . biata lighioana. apoi se despartira.Domnul a dat. cu m s-a prapadit el! Eeh. de l-as mai vedea o data facând asa. îsi ziceau oamenii. daca nu si mai înainte. era atât de mis cat de mâhnirea matusii. altfel. Si pacatoasa de mine. Joe al meu ce crezi c-a facut? Mi-a zvârlit o pocnitoare drept în fata. doamna Harper. nu te sinchisi tu. fiindca desigur baietii se înecasera hat-departe. pe la mijlocul apei. si eu l-am batut de l-am spetit. asa ca începu sa boceasca. O auzea pe Mary plângând si rostind din când în când câte o vorba buna despre el. da. stiu ce e-n sufletul dumitale. care le mai mângâie. în târgul urmator. când le ura copiilor noapte buna. Rezista însa siramase locului linistit. ieri—ieri pe la amiaza—Tom al meu s-a apucat si i-a turnat pe gât motanului "Moartea durerilor". Domnul a luat! Fie numele Domnului binecuvântat! Da' tare-i greu. Sa fi stiut atunci ce curând. nemis cat. si atunci se spulberara toate nadejdile. am crezut ca darâma casa. ar fi izbutit ei sa ajunga la mal. mititelul.mai rostesti împotriva lui Tom al meu. Stiu prea bine. matusa Polly îngenunche si se ruga pentru Tom. Dar catre amiaza. Se ruga atât de duios. Uite si eu.Da. încât îi dadea ghes inima s-o zbugheasca de sub pat si s-o bucure la culme (felul spectaculos în care s-ar fi desfasurat scena îl ispitea grozav). altminteri i-ar fi mânat foamea spre casa la lasarea noptii. apoi se descoperise lipsa micii plute. ramase multa vreme as a. mânate de acelasi imbold.. Acum era miercuri seara. nu stiu cum o sa ma împac cu gândul ca l-am pierdut. acuma. Dar. nu mai departe ca sâmbata trecuta. Sid varsa si el câteva lacrimi. da. Tom începu sa smiorcâie si el. Ah. pluta fusese gasita împotmolita în mal. Doamna Harper îsi lua ramas bun cu un ultim sughit de plâns si dadu sa plece. Amintirea aceasta era de neîndurat pentru biata batrâna. nu stiu cum o sa ma împac! Atât de drag mi-era sa-l vad. ascultând mai departe. Cei cu scaun la cap însailasera una cu alta si ramasesera încredintati ca baietii au plecat cu pluta si ca aveau sa iasa la iveala mai la vale. of. iar Mary iesi din odaie hohotind din toata inima. cu toate ca ma chinuia adesea de credeam ca-mi scoate sufletul. musiu! Vai. la vreo opt kilometri mai la vale de târgusor. Trebuie sa se fi înecat. acu' când nu mai e printre noi! Are Dumnezeu grija de el. l-am ciocanit în cap cu degetarul. încât baiatului îi curgeau lacrimile siroi pe obraz cu mult înainte ca ea sa fi terminat. a scapat de toate supararile. cu atâta înfocare si cu atâta nespusa dragoste în vorbele si în glasul ei batrân si tremurat. l-as strânge în brate si l-as binecuvânta. doamna Harper.. când pe alta. Pe de alta parte. Tom se cutremura. Daca pâna duminica nu li se gaseau trupurile. Dupa ce matusa se culca.. .. Dupa aceea. cele doua femei deznadajduite se aruncara una în bratele celeilalte si trasera împreuna un plâns zdravan. înseamna ca orice nadejde era pierduta si în acea dimineata avea sa se faca slujba de îngropaciune.. cuprins de o mila de sine mai mare decât a tuturora. Dumnezeu sa ma ierte. Dar în cele din urma se linisti—doar prin somn mai gemea 51 . of. Începuse sa aiba despre sine însusi o parere mai aleasa ca pâna acum. Matusa Polly se arata cu mult mai dragastoasa decât îi era obiceiul. Cautasera în zadar cadavrele. sucindu-se mereu.. Dupa aceea venisera niste baieti s i povestisera cum disparutii au vestit ca "în curând va auzi târgul ceva". buni înotatori cum erau.

Lua iar drumul spre debarcader. învaluind marele fluviu în stralucirea-i aurie. Vârî repede coaja de sicomor în buzunar.O sa vina negres it înapoi. pâna 52 . Tom e prea mândru ca sa faca una ca asta. se apleca. si a doua zi. Sari asadar pe mal si intra în padure. Dupa gustarea de dimineata. Se întinse pe iarba si se odihni o buna bucata de vreme. I se rupea inima de mila. Nu dezerteaza el. cu fetele întoarse. alcatuita din slanina cu peste. niste viteji înfumurati si laudarosi! Mai apoi Tom se piti undeva la umbra. Ma întreb si eu ce-o fi.câte putin. Huck. saruta buzele vestede. se strecura în ea si în curând mânuia cu luare-aminte lopetile.Bine. Tom îsi povestea cu de-amanuntul ispravile (înfrumusetându-le). si pasi cutezator pe puntea vasului. pasind cu maretie în tabara.Asa as zice. chiuind si gonind ca nebunii. vineri. spunându-si ca ar putea fi socotita nava s i deci prada legitima pentru un pirat. nu? . spre a se feri de stropi. stiind ca nu era nimeni acolo afara de un paznic. unde începea curentul iute. Când gasi o solutie multumitoare. . Se simtea ispitit sa captureze barca. Stie foarte bine c-asa ceva ar fi rusinos pentru un pirat. CAPITOLUL XVI Dupa prânz toata banda de pirati pleca spre plaja bancului. apoi se îndrepta tiptil spre usa si o închise cu grija în urma lui. si pe când înfulecau de zor. o lua piezis. pâna departe. se luminase de-a binelea. unde nu gasi tipenie de om. vâslind vârtos. Acosta cu îndemânare pe malul celalalt. apoi se arunca în apa. pun mâna-n foc pentru el. în timp ce piratii ceilalti sa pregateau sa pescuiasca si sa faca noi explorari în insula. Sa stii ca pune ceva la cale. putintel mai mici ca o nuca. da' înca nu e sigur. Scoase din buzunar sulul de coaja de sicomor si-l as eza lânga lumânare. Tom nu e din aia. lepadând hainele pe drum si ramânând goi-pusca. saizeci de oua dintr-o singura gaura. se ridica binisor pâna la capatâiul batrânei si. Huck. care le smucea pe alocurea fundul albiei de sub picioare. Uneori scoteau câte cincizeci. sa mai traga un pui de somn pâna catre amiaza. Umblau de colo pâna colo. apoi s-au tot zbenguit prin apa mica a bancului. îndrep-tându-se în susul apei. La urma se însfacau s i se luau la trânta. se opreau roata si îsi împroscau cu palmele apa în obraji. . statu nemiscat si o privi îndelung. sovai chibzuind. sa caute oua de broasca testoasa. Asta era o treaba obisnuita pentru el. Când povestea se termina. Atunci baiatul se furisa de sub pat. straduindu-se sa ramâna treaz. cu un frumos efect dramatic. Ici-colo.Si iata ca s-a-ntors! exclama Tom. Peste putin se opri în pragul taberei cu trupul siroind de apa si îl auzi pe Joe spunând: . fata i se lumina. Pâna sa ajunga în dreptul bancului de nisip. da' lucrurile în tot cazu' sunt ale noastre. S-au tot fugarit. Dar deodata îi veni în gând ceva. apoi lua cu luare-aminte drumul înapoi spre salas. Dezlega barca de la pupa. apropiindu-se încet unul de altul. altul. În curând fu gata o gustare împarateasca.Nu. vârând bete în nisip si. Când ajunse la vreun kilometru s i jumatate mai sus de târg. care totdeauna se culca pe-o ureche si dormea bustean. umbrind cu mâna flacara lumânarii. Tom mai facu un popas pâna ce soarele se înalta bine pe cer. au plecat spre banc. dar stia ca va fi cautata cu de-amanuntul si ca ar fi fost descoperita. sporind mult hazul jocului. Ravasul spune ca sunt ale noastre daca nu se-ntoarce pâna la gustarea de dimineata. unde dadeau de un loc moale. în seara aceea si-au pregatit un ospat strasnic cu jumari de oua. se lasau în genunchi si scormoneau cu degetele. Noaptea era pe sfârsite. toti se simteau viteji. Erau rotunde de tot si albe.

Se minuna cum de scapase atâta vreme de cârcei. dar Tom nu cuteza. Nu mai îndraznea sa intre în apa fara bratara si. Ce ati zice dac-am da de un cufar putrezit. Tom era tare abatut. le dadu în gând ca. curând avea sa fie silit sa-si dea taina în vileag. mâhnit. zaceau tolaniti. acu' o sa fie si mai rau. N-aveti decât sa plecati! Eu ramân. Când ajungem la mal.Ma baieti. Mai încerca vreo doua mo meli. dar se straduia sa nu arate nimic. Deodata. îl mai scrise o data. spuse: . .Tom. fugeau si se trânteau pe nisipul uscat si fierbinte. Când nu mai puteau de oboseala. stai nitel si te mai gândeste. Or fi îngropat ei pe undeva vreo comoara. dar si ele dadura gres. Dupa asta au scos bilele si au jucat cu ele tot felul de jocuri. asa ca au tras un cerc în nisip si au înjghebat un circ cu trei clowni. eu parca tot as pleca.Puteti s-asteptati mult si bine! Am terminat cu voi! Huck porni la drum. Hai. dar nu trecea mult si iar se repezeau în apa.când cel mai istet îsi dadea la fund vecinul. hai? Vorbele lui trezira însa un prea slab entuziasm care se stinse fara raspuns. ca sa stea împreuna. Apoi. Bagase de seama ca. obositi. n-ai decât. o sa te asteptam. prin apa mica a bancului. Nadajduia ca baietii se vor opri. atunci se cufundau cu totii. Neputând sa-i înfrunte privirea. si-as a eram singuri. chemân-du-i la el pe baieti. . si aruncând de la un timp peste întinderea apei priviri lungi si pline de jind câtre locul unde dormita în soare târgul. . fara ocrotirea acelui talisman. Iar îl sterse.Poftim. Tom. .Tom. suparat în sinea lui de atâta slabiciune. Joe era cufundat într-o tristete de moarte. încât mâhnirea îi ajunse o povara de neîndurat. ca sa ia joaca de la cap. Tom sta s i se uita dupa el. S i pe Huck îl napadise melancolia. Joe porni prin apa mica a bancului catre malul celalalt. nu se putea stapâni. apoi se repezi dupa ceilalti. fac prinsoare ca pe insula asta au mai fost pirati. îsi smulsese de la glezna bratara din inele de sarpe cu clopotei. cât pe ce sa-l podideasca lacrimile. si scoteau iar capul pufnind. pâna s-o gaseasca. în pielea goala cum se aflau. napaditi de melancolie. Lui Tom îi pieri curajul. pe care nu voia înca s-o dezvaluie. Huck lasa ochii în jos. dar daca aceasta mâhnire rebela nu putea fi spulberata. într-atâta tânjea de dor de-acasa. Dete o ultima lupta cu mândria lui.Nici nu ma gândesc. se pregateau sa iasa pentru a se odihni. Tom se pomeni scriind în nisip. mergând fiecare într-alta parte. plin cu aur si argint. Joe sedea cu o mutra din ochi pregatirile de plecare ale lui Joe si pastrând o tacere care nu era a buna. dar ei mergeau încet înainte. râzând si gâfâind în acelasi timp. împros când. Hai sa plecam si noi. Pe nesimtite se despartira. Avea o taina. de culoarea pielii. Se uita piezis la Huck. fara o vorba de despartire. aratau aproape ca îmbracati în tricouri de circ. scotând în graba pantalonii. Apoi spuse: . Dar cu toate astea. baietii ceilalti.Si eu vreau sa plec. O dorinta apriga de a-si lepada mândria si a pleca si el îi dadea ghes. Tom! . Tom îsi dadu seama ca în jurul lui se lasa o mare liniste si singuratate. Hai s-o mai exploram. Joe s i cu Huck au mai înotat. într-un valmasag alb de picioare si brate. Sterse repede acest nume. caci nici unul nu voia sa cedeze celuilalt acest rol de frunte. Peste putin. ar fi bine sa vii si tu. cu degetul mare de la picior: Becky. în cele din urma. Prefacându-se nespus de voios. apoi se smulse ispitei. se acopereau cu nisip. zbierând cât 53 . Tom se cam descuraja. cine te opreste? Huck începu sa-si culeaga boarfele risipite pe jos. pâna li s-a urât.

vezi. când sunt strânsi toti.Da' eu! Si dupa aia le spunem c-am învatat când eram la piraterie s i sa vezi ce rau o sa le para ca n-au fost si ei cu noi! .. da' nu-s-cum.. Tom începu sa-si dezvaluie secretul. e cam prost tutunu'. tigari nevrednice de barbati. Ba nu. Sa pofteasca încoa'. s-odata. numa' sa-i dea fumul pe la nas si cade jos. . fir-ar al dracului. dar adevaratul lui motiv fusese teama ca nici secretul acesta n-ar fi fost în stare sa-i mai tina mult alaturi de el. Spune tu. sa vezi cum o sa se mai zgâiasca aia la noi! .Da' eu! .Te crez. . daca nu ziceam si eu asa.Auziti. . s-au pornit sa chiuie ca nebunii. tiu. E-o nimica toata. sprijiniti în coate s i începura sa pufaie. . .Eu zic c-as putea sa trag toata ziua din lulea. sa vezi ce-o sa ne mai râdem. Tom. ce. care te pis ca la limba. Lui Joe îi placu ideea s i marturisi ca si el ar voi sa încerce. Vezi ca Huck tine minte! .Asa.Ala? facu Joe. Baietii se întoarsera voiosi înapoi si se pusera iarasi din toata inima pe joaca. vorbind întruna de planul nemaipomenit al lui Tom si admirându-i istetimea. Ageamiii astia nu fumasera în viata lor decât tigari din foi de vita. Huck. ma baieti. viu eu la tine si zic: "Ma Joe. Odata.. da' Johny Miller? As vrea sa-l vaz pe Johny Miller tragând din lulea. când am zis atunci asa? . Huck."Si eu de colo: "Las-ca nu-i nimica. Tom se dezvinovati întrun fel oarecare. scârbit:"Cum sa nu. era c-o zi-nainte! .Ma. Tom spuse ca acum avea chef sa învete sa fumeze. asantr-o doara. da' fac prinsoare ca Jeff Thatcher n-ar putea.A. .. Fumul avea un gust nesuferit s i-i cam îneca. n-ar mai fi plecat. . de câte ori nu ma uitam la lumea care fuma si ziceam în gândul meu: "Ce n-as da sa pot si eu sa fumez!" Si habar n-aveam ca pot! spuse Tom. Dupa o gustare aleasa. de multe ori a zis el tot asa. Joe.Îhî.Zau asa. chiar asa. cum sa nu tiu.Îhî.. . Dar în clipa când s i-au dat în sfârsit seama ce urmarea.. în timp ce ei îl ascultau posomorâti. spuse Joe.Jeff Thatcher! Pai ala s-ar da peste cap din doua fumuri. si Johny Miller si Jeff Thatcher. ca vede el pe dracu'.Îhî. strigând ca e "grozav!" si ca. sancerce. Auzi? Ce n-as da sa ne vaza baietii acuma! .Te crez! Pui mâna-n foc c-o sa moara de necaz! 54 . mai tii minte. numa' tare sa fie".. n-ai o pipa? Ca n-am mai fumat de nu stiu când!" Si tu zici. sa fie-al dracului. de mult învatam sa fumez. tacticos.Da' eu? spuse Tom. cam stângaci si grijulii. As a ca Huck fabrica repede pipe si le umplu. aproba Huck. Era taman o zi dupa ce pierdusem bila aia alba. voi sa nu spuneti nimica. pai e usor de tot! Daca s tiam eu ca atâta-i. facu Joe.Si eu la fel. Si pe-urma tu scoti lulelele din buzunar si amândoi ni le aprindem asa. . dar Tom spuse: . Eu am zis asa de o mie de ori. Pai ala.Stati! Stati! Sa va spun ceva! Joe si Huck se oprira numaidecât s i-s i întoarsera fetele spre el. de le-ar fi spus de la început. Huck? Era si Bob Tanner când am zis asa. Când îi ajunse. de aceea îl si pastrase drept ultima ispita. Toata ziua as putea sa fumez.S i eu tot asa ziceam. Mie unuia nu-mi face rau. nu v-am spus eu? zise Tom. am luleaua veche si mai am una. spuse Tom. nu mai tii minte.Nici mie. Sa spuie Huck. confirma Huck.. am. . când eram devale la abator. Abia astept! .îl tinea gura: . alcatuita din oua si peste. Se tolanira pe iarba.

scapasera între timp de ea. nu-s-ce dracu mâncasera la prânz si nu le priise. Si-acum începu sa toarne cu galeata. destul de rapid pentru a împiedica o inundatie. Urmara câteva clipe de liniste. Tacerile se lungeau. luminând o clipa. de vor fi avut vreo suparare. amândoua pompele lucrau din plin la descarcare. dar cu o intonatie demna: . în ciuda tuturor sfortarilor. As a ca Huck s ezu iar jos si astepta timp de un ceas. care tot crestea. Aveau o privire sfioasa. Totusi. Sedeau nemiscati si as teptau cu încordare. dupa ce ratacira asa câtava vreme. o sa-l gasim noi. Baietii se ghemuira laolalta. aproape de tovarasia prietenoasa a focului. care parea sa prevesteasca ceva.Fuga. ei spusera ca nu prea le era bine si ca preferau sa nu fumeze. Du-te tu într-acolo s i eu o sa caut la izvor. mai puternica. dar glasurile lor se înecau în mugetul vântului si în exploziile trasnetelor.Mi-am pierdut briceagul. sa se destrame. în 55 . Au sarit repede si-au luat-o la goana. si când Huck îsi umplu luleaua si se pregati sa le umple si pe ale lor. în bezna groasa ce se lasase iar. peste putin timp. la cort! striga Tom. Amândoi erau foarte galbeni la fata si aproape adormiti. Dar de la o vreme. frunzisul si pierind. o flacara tremuratoare. încâlcindu-se în balarii. însa la o mare departare unul de altul.Îti ajut si eu. fiecare firicel de iarba care crestea la picioarele lor. Nu prea au fost vorbareti în seara aceea la cina. conversatia începu sa cam lâncezeasca. Se agatara unul de altul.Si-asa o tineau întruna. cu toate ca în aerul fara de suflare mocnea o caldura înabusitoare. Si iar alta. mâna cu s fichiul trâmbe de ploaie de-a lungul pamântului. Câteva picaturi mari de ploaie cazura rapaind pe frunze. Deodata o fulgerare stranie schimba noaptea în zi. Ar trebui sa ma duc sa-l caut. alta. tulbure. Un sir de bubuituri se rostogoli bufnind din ceruri s i se pierdu duduind înfundat în departare. în zare. cuprinsi de spaima. tot le mai alunecau valuri de saliva pe gâtlej si de fiece data urmau opintiri subite. cât se poate de limpede. Dincolo de vapaia focului bezna înghitise totul. Nu. Tom spuse cu buze tremuratoare. Amândoua fântânile tâsneau cu vehementa. Alta vapaie apriga lumina orbitor padurea s i în aceeasi clipa un trasnet cumplit paru sa sfâsie vârfurile copacilor. începu sa i se urasca singur si merse sa-si caute tovarasii. Apoi un vaier slab suiera printre ramurile padurii si baietii simtira o adiere trecatoare pe obraji si se înfiorara ca trecuse Duhul Noptii. Curând scapara pe cer. baieti. urmate de bubuituri prelungi care-ti luau auzul. în curând pica si a lui Tom. chiar deasupra capetelor baietilor. Si mai dadu în vileag trei fete albe care tresarisera de frica. Amândoi baietii aratau acum foarte palizi si nenorociti. baietii scuipau uimitor de des. Dupa aceea. stârnind frunzis ul s i viscolind cu fulgi albi de cenusa în jurul focului. O pala de aer rece trecu. Lui Joe începura sa-i tremure degetele si-i cazu luleaua din mâna. udându-i pâna la piele. unul câte unul. Se lasase o zapuseala apasatoare. Abia mai pridideau sa-si descarce depozitele de sub limba. nu-i nevoie sa vii si tu. au nimerit în cele din urma. . Erau amândoi în padure. dând în vileag. poticnindu-se în radacini. Fiece por din gura se prefacuse într-o fântâna tâsnitoare. alergând care-ncotro. într-un târziu Joe zise cu glas stins: . Un vânt naprasnic mugea printre arbori. Baietii se strigau unul pe altul. Unul dupa altul zvâcneau fulgerele orbitoare. Dar ceva îi spunea lui Huck ca. iar vântul salbatic. CAPITOLUL XVII Pe la miezul noptii Joe se destepta si-i striga si pe ceilalti. Huck.

strident. Apoi îngramadira crengi uscate. Nu puteau vorbi. Sub vapaia neîncetata a fulgerelor care brazdau cerul. s-o mistuie în flacari. Acum furtuna se dezlantuise la culme. Se trudira rabdatori. Furtuna culmina într-o sfortare fara pereche. izbutira sa atâte iar focul. sa sfâsie în bucati insula întreaga. care zvâcneau din ascunzatori. Baietii se întoarsera la tabara cu inima strânsa. se sculara si se dusera sa-si pregateasca gustarea de dimineata. Când soarele îsi strecura cele dintâi raze pâna la ei. caci fusesera niste flacai nechibzuiti. cu amenintari si mormaieli tot mai slabe. tot înflorind si slavind peripetiile de la miezul noptii. pe dedesubt. fiecare din ei o capetenie. fireste si focul. patrunsi de frig. mahmuri. Pentru niste copilandri. noroc ca se aflasera departe de el când se întâmplase nenorocirea. chiar daca celelalte zgomote le-ar fi dat pas. sa atace o colonie engleza. s i sa asurzeasca orice vietate de pe cuprinsul ei. Baietii se prinsera de mâini s i izbutira sa fuga. iar trasnetele se tineau lant acum. pâna sub adapostul unui stejar batrân de pe malul râului. descoperira însa curând ca focul mâncase atâta. Dupa ce zvântara slanina si se ospatara. unde se tolanira sa doarma. nici de scaldat. s-o înece pâna în vârfurile copacilor. dusa de vijelie. istovit de împotrivire. totul se desprindea în contururi limpezi. în aceeasi clipa. fiind farâmat de trasnet. Furtuna tot sporea fara încetare si în curând prelata se smulse din legaturi si zbura. si nu prevazusera nimic împotriva ploii. anume: sa lase balta câtava vreme pirateria si. ca variatie. suvoiul navalnic si înspumat al fluviului. departându-se de pamânt). copacii încovoiati. goi-pusca. si pacea îsi relua domnia. ucigându-se si 56 . pâna facura un rug care trosnea zdravan. Tom deslusi semnele si se stradui sa-i învioreze pe pirati cum se pricepea mai bine. cu hainele siroind de apa. s-o spulbere. deslusit si fara umbre. stropii de spuma tâsnind din valuri. era cumplit sa petreaca afara o asemenea noapte. Dar bine ca se regasisera. nespus de înspaimântator.adapostul cortului. cazând adesea si alegându-se cu o sumedenie de cucuie. Aceasta idee îi ademeni. Totul era inundat în tabara. Cât dainui. care-ti sfâs iau urechile cu zgomotul lor naprasnic. se pravalea trosnind printre tufis urile tinere. pâna ce. înspaimântati. nici de circ. cu bucatele de scoarta de copac adunate de sub bustenii adapostiti. caci nu era jur-împrejur nici un locsor uscat unde ar fi putut dormi. încât. ca nis te zebre. fiindca prelata cea veche a cortului se zbatea cu furie. Iata o pricina de deznadejde. dadeau goana prin padure. Descoperira însa ca tot aveau pentru ce sa fie bucurosi. îi cuprinse o toropeala si se dusera pe plaja bancului de nisip. Liniile nelamurite ale râpelor înalte de pe celalalt mal mijeau printre norii calatori si prin urzeala piezisa a ploii. departe de-acasa. La rastimpuri dese câte un copac urias. de nimic. Curând însa soarele începu sa dogoreasca atât de tare. cu încheieturile tepene si napaditi iaras i de un usor dor de casa. Îi patrunsese ploaia si frigul pâna-n maduva oaselor. Curând s-au despartit în trei triburi dusmane. si iarasi li se umplura inimile de voie buna. se grabi sa le stârneasca interesul pentru un plan nou. sa se faca piei-ros ii. Tom le aminti de secretul lor stras nic si trezi o raza de veselie. Se jeluira amarnic. se simtira greoi. vargati din cap pâna în picioare cu namol negru. Dar nu le pasa nici de bile. atacându-se unul pe altul cu înfioratoare racnete razboinice. încât un lat de palma ori doua scapase de udatura si pastrase putina spuza. fires te. Dupa ce mâncara. ca toti cei de-o seama cu dânsii. în astfel de clipe grele era mare lucru sa nu fii singur. Dar în cele din urma batalia se sfârs i. sezura pâna dimineata lânga foc. puterile dusmane se retrasera. cu izbucniri de explozie. ce parea ca vrea. Asa ca nu trecu mult si. din bus teanul cel mare ce-i slujea de adapost (în locul unde arcuia în sus. caci sicomorul cel mare care le slujise de adapost culcusurilor era acum o ruina.

dac-ar fi sa se mai îmtâmple vreodata. uite-asa. rataci mai departe. însa. fara sa fie nevoiti sa plece dupa aceea în cautarea unui briceag pierdut. Dimpotriva. Târgovetii îsi vedeau de treburi cu un aer distrat s i nu prea vorbeau. facura cu prudenta exercitii care. si multi aspirara la aceasta trista distinctie. încât sa se simta cu adevarat rau. nu era nici urma de veselie. CAPITOLUL XVIII În târgusor. de o perspectiva atât de promitatoare. tovarasi de joaca de-ai lui Tom s i Joe. grozav. Dar cum alta cale nu era. O liniste neobisnuita se asternuse peste tot târgul.scalpându-se cu miile. fireste. Catre vremea cinei s-au strâns în tabara. Fu o zi sângeroasa. cautând sa para cât mai bucurosi. Doi dintre salbatici aproape c-ar fi preferat sa fi ramas pirati. trecu pe lânga gardul scolii. dupa cina. În acea dupa-amiaza Becky Thatcher se plimba abatuta prin curtea pustie a scolii. O ceata întreaga de baieti si fete. Ah. si asta era absolut imposibil. Dar nici acolo nu gasea nimic care s-o mângâie. si el odat' a zâmbit. oftau adesea. asadar multumitoare. Nu li se facu chiar atât de greata. se alesesera cu ceva: acum puteau fuma nitelus. au cerut pipa. Erau mândri si fericiti de noua lor cucerire. Nu erau prosti sa se lipseasca. nu s tiu cum sa-ti spui. acei fericiti îs i luara un aer de importanta sacra. s i au tras din ea. Jocurile lor erau lipsite de voiosie si încetul cu încetul le lasau balta. niciodata. sa flecareasca si sa se laude. se vadira încununate de un real succes. în acea pasnica dupa-amiaza de sâmbata. la drept vorbind destul de linistit de felul lui. Petrecura astfel o seara de bucurie si de triumf. din lene. fara sa faca pace mai întâi. aducând dovezi mai mult sau mai putin autentice. si n-o sa-l mai vad toata viata. si atuncea parca m-a trecut un fior. caci deocamdata nu mai avem nevoie de dânsii. era ceva asa. Niciodata nu auzisera de vreun alt procedeu. niciodata n-o sa-l mai vad!" Gândul acesta o facu sa-si piarda cumpatul pe de-a-ntregul. de-as fi pastrat bumbul lui de alama! Acum n-am nimic care sa-mi aduca aminte de el!" si un hohot de plâns i se îneca în gât. caci iata. uite-asa stam de-aproape unu' de altul. Cu mare jale si cu multe lacrimi familia Harperilor s i aceea a matusii Polly îmbracasera vesminte de doliu. Sa-i lasam sa fumeze. Se oprira sa priveasca peste uluci. Bagau de seama ca fusese o idee buna sa se salbaticeasca. Dar iata ca se ivea o dificultate: indienii vrajmasi nu puteau frânge laolalta pâinea ospitalitatii. cu siroaie de lacrimi pe obraji. trecându-si-o unul altuia. daca nu fumau împreuna "pipa pacii". flamânzi s i bucurosi. în timp ce toti 57 . Curând se opri locului si îsi spuse: "Chiar aci a fost. Îsi vorbea siesi: "Ah. Fiecare dintre vorbitori arata spre locul unde statusera atunci cei disparuti si apoi adauga ceva cam în felul acesta: "Si eu stam. cum stau acu'. cu sufletul plin de melancolie. precum se cuvenea. povestind cu evlavie despre câte nu facuse Tom când îl vazusera pentru ultima data si cum spunea Joe cutare ori cutare lucru de nimic (care acum vedeau ei bine ca fusese plin de-un teribil înteles profetic). dar mie nu-mi da-n gând ce-nseamna. în schimb. uite-asa. asa cum stai tu. mai. abia acuma-mi dau seama!" Apoi urma o controversa aprinsa spre a se stabili care anume dintre baieti îi vazusera pentru ultima data pe raposati. si el sta cu fata la mine. n-as mai vorbi asa pentru nimic în lume! Dar acum el s-a dus. Când în cele din urma ramase hotarât care dintre dânsii îi vazusera cu adevarat pentru cea din urma oara si schimbasera cu ei cele din urma cuvinte. Vacanta de duminica le parea copiilor o povara.

Daca vreti sa stiti. recunoscând aceste portrete. cu hainele mai zdrentuite si mai mototolite ca oricând. doar fosnetul trist al rochiilor de doliu tulbura tacerea. din care tâsneau siroae de lacrimi si ramase încremenit! Una câte una. În biserica însa nu se auzeau soapte. Preotul povesti de asemenea o multime de întâmplari înduiosatoare din vietile raposatilor. În cele din urma se lasa o tacere desavârsita. plângea în amvon. mie Tom Sawyer mi-a tras o data o chelfaneala!.. nes tiind ce trebue sa faca si unde sa se ascunda de atâtea priviri ce nu erau bucuroase sa-l vada. preotul zugravi cu atâta maiestrie dragalas eniile. Cu totii erau în negru. în cele din urma. pe când femeile se adunau la locurile lor. ascultând predica la propria lor înmormântare! Matus a Polly. Era o zi de sarbatoare foarte tacuta. si acel sunet jalnic parea în armonie cu linis tea meditativa ce domnea peste întreaga fire. se stârni un freamat. Tom în frunte. acolo. urmata de Sid si de Mary si apoi de familia Harper. pe furis. din cap pâna-n picioare. încât fiecare ascultator. Sus. O clipa mai târziu usa bisericii scârtâi. pe care nimeni nu-l baga în seama. spuse. În timpul predicii. Parohia era tot mai mis cata. ca-n preajma unui eveniment. care nu se putea fali cu o amintire mai mareata. când se sfârsi lectia s colii de duminica. alte perechi de ochi privira încotro privea preotul. se alatura bocetelor familiilor nemângâiate si alcatui un cor de jalnice sughituri.ceilalti se zgâiau la ei si-i invidiau. Aceasta nazuinta catre glorie nu fu luata în seama. Mary si Harperii se napustira asupra scumpilor lor regasiti. Dupa aceea preotul întinse larg bratele si se ruga. dar Tom puse mâna pe el si zise: . la vremea când avusesera loc. parohia întreaga sa se ridice în picioare. înabusindu-i cu sarutari si multumind întruna Cerului. A doua zi de dimineata. care nu meritau decât nuiaua. zabovind câte putin în tinda. zabovind din loc în loc si tot evocând. Preotul îsi ridica din batista ochii. Cântara cu totii un imn emotionant s i-apoi preotul citi textul din evanghelie pe care-l alesese ca tema pentru predica: "Eu sunt Învierea si Viata". purtarile cuceritoare ale baietilor pierduti si sperantele rare pe care le îndreptateau. dând frâu liber sentimentelor sale. amintiri despre eroii disparuti. care se apropiau de-a lungul cararii dintre banci. aproape într-o pornire. pentru a schimba în soapta câteva cuvinte despre tragicul eveniment. Nimeni nu mai tinea minte când mai fusese atâta lume la biserica. drept e asta? Nu se bucura nimeni ca-l vede pe Huck? . Târgovetii începura sa se adune. copile! Fireste ca ma bucur sa-l vad. ceea ce cobora prea de tot pretul distinctiei. pâna când. si nu repede ca de obicei. întâmplari care toate dovedeau firea lor blânda si marinimoasa. la galerie. Mai toti baietii puteau spune la fel.Fireste. în cele din urma. o lua din loc. Predicatorul însusi. toata adunarea. deznadajduita. cu glasuri patrunse de veneratie. o tacere plina de asteptare — dupa care intra matusa Polly. simtea un junghi în inima când îs i amintea ca pâna în clipa aceea ramasese mereu orb fata de acele însusiri frumoase si ca nu vazuse la bietii baieti decât cusururi si naravuri. Toti enoriasii. pâna ce familiile nemângâiate luara loc pe banca din fata. holbându-se la cei trei baietasi morti. pentru ca. clopotul începu sa bata domol. sarman baietas far' de mama! 58 . pe masura ce zguduitoarea poveste continua. strabatuta la rastimpuri de sughituri de plâns înabusite.Matusa Polly. iar lumea vedea bine acum cât de învatatoare s i de frumoasa erau acele fapte si-si amintea cu mâhnire ca. cu vadita mândrie în glas: . cu capul plecat si zâmbind prosteste. se sculara respectuosi si ramasera în picioare.. Urma o noua tacere de reculegere. Un biet baiat. Dupa oarecare sovaiala. ca pentru pomenirea mortilor. Ceata se îndeparta. parusera pozne de rând. precum si batrânul preot. pe când bietul Huck sta stingherit. dupa el Joe s i în coada Huck. Statusera ascunsi în galeria nefolosita.

sa lasati sa se perpeleasca o lumentreaga. care-l facu pe baiat sa se simta prost. Se vorbi cu mult mai mult ca de obicei. da-i pacat ca te-a rabdat inima sa ma lasi pe mine sa ma amarasc atâta. o sa fie prea târziu si o sa-ti para rau ca n-ai tinut mai mult la mine s i ca nu te-ai purtat mai bine. decât dobândise mai înainte într-un an întreg.Lasa. matusa Polly si Mary se aratara foarte dragastoase cu Tom si foarte atente fata de dorintele lui. dormisera pâna spre ziua în padurea din marginea târgului. spuneau cu totii ca n-ar avea nimic împotriva sa mai fie iar dus i de nas ca niste caraghiosi. sari Mary. matusica. Cu acest prilej. nu zic ca n-a fost o gluma strasnica. sfârsindu-si somnul sus. . zau. iar apoi se furisasera pe drumeaguri laturalnice.Da. matusa Polly spuse: . daca-ti dadea prin gând. Tom. nu-ti fa inima rea din atâta lucru. c-ai fi putut sa faci asta. Dac-ai putut trece apa pe-un bustean. baietii. nu-i nimic. eu credeam ca atâtica tii si tu la mine. chiar daca pâna la urma sa zicem ca n-o faceai. Tom? întreba matus a Polly. Tot era ceva. zi! Faceai asta daca-ti da prin gând? . .Ai fi facut-o. numai pentru a mai auzi o data cântat în asa chip psalmul o suta. spuse tusa Polly cu glas mâhnit. Hai. Tom. dupa dispozitia schimbatoare a matusii Polly. . . 59 . si cred c-o si faceai. ci doar fugit de-acasa. de! Stiu si eu? Ne-ar fi stricat tot planul. Tom. Sâmbata pe înserate trecusera apa catre malul dinspre statul Missouri. aproape o saptamâna în sir. ca sa te duci la înmormântarea ta. luminându-se la fata în asteptarea raspunsului. ca sa va distrati voi. în timpul gustarii de dimineata. Deodata preotul striga cât îl tinea gura: . si nici el nu stia prea bine care din ele aratau recunos tinta câtre Dumnezeu si care dragostea pentru el. . Luni. Pe când psalmul al o sutalea se înalta triumfator din tot mai multe piepturi. Tom Sawyer piratul privea spre flacaii invidiosi din juru-i si marturisea în inima lui ca aceasta era clipa cea mai mareata din viata sa. Debarcasera la vreo noua kilometri mai la vale de târgusor. nu stii cât de zapacit e Tom? Totdeauna se pripeste si de-aia nu-i da prin gând sa faca ce trebuie. ca sa-mi dai de stire ca nu esti mort. planul de a se înapoia acasa. calare pe un bustean vâslit din mâini. vraiste.De. în galeria bisericii. daca te gândeai macar la una ca asta. Pe când parohia pacalita se îmbulzea spre iesire. CAPITOLUL XIX Asta fusese marea taina a lui Tom. spuse Mary.Hm. puteai s-o mai treci si-alta data. dar Sid chiar c-ar fi venit sa-mi dea de stire.Cu atât mai rau! Lui Sid i-ar fi dat în gând! S i nu numai atât. când o sa-ti aduci aminte odata si-odata."Laudati pe Domnul.Tom. de la carele se revarsa asupra-ne toate bucuriile!" Cântati! Haideti! Din toata inima! Si-asa facura. În ziua aceea Tom a luat mai multe ghionturi si mai multe pupaturi.Atentiile dragastoase cu care îl coplesea acum matusa Polly erau tocmai ce-i trebuia lui Huck ca sa fie si mai fâsticit ca înainte. printre bancile stricate care zaceau acolo. zguduind grinzile vechi. împreuna cu fratii sai pirati s i de a lua parte la propria lor înmormântare.

Sileste-te sa-ti amintesti.. da' sa stii ca într-o noapte te-am visat.. da. . zi. Tom. da' parca mi se pare ca l-ai trimis pe Sid sa. abia mai mi-aduc aminte. Da.Ce vorbesti? ! Chiar a fost aci! Si ce-ai mai visat? . încearca sa-ti amintesti! Nu poti? ..Hai.Da..Si mi se pare ca atunci ai zis asa: "Da' ce s-a-ntâmplat? Usa aia mi se pare ca sa. Dupa aia. Tom! 60 .. da. zi-nainte! .când ti-ar fi fost atât de usor. o groaza.. ce? Tom îsi apasa degetele pe frunte.. fie-ti mila de pacatele noastre!. . zi. parca n-as fi chiar asa sigur. Da' acu'.. fie-ti mila de pacatele noastre!. Ei. Tom? Ce l-am trimis sa faca? .S i mi se pare ca atunci ai zis asa: "Da' ce s-a-ntâmplat? Usa aia mi se pare ca sa. o clipa plina de înfrigurare. vântul era sa stinga-a-a. cu glas de cainta. Tom. zi-nainte! .. a-nceput s i doamna Harper sa plânga s i sa spuie c-asa era si Joe al ei si ca-i pare rau ca-l batuse pentru motiv cum c-ar fi sterpelit smântâna.Doamne sfinte! Sa-mi spuie cineva ca nu crede în vise! N-am mai auzit una ca asta de când traiesc! Trebuie sa-i spun numaidecât Serenei Harper. zi-nainte. . .Si mai visam ca era aci si mama Iu' Joe Harper.. .Dupa aia. da.Doamne. N-am plâns eu numai atunci.. de. ci doar poznas si neastâmparat s i ca nu-mi dau seama ce fac.Ai? Ai? Haide. tu ai zis de mine ca nu-s rau. .Parca mi se pare ca vântul. Tom! . zi! Ce l-am trimis pe Sid sa faca? Ce l-am trimis pe Sid sa faca.Acu' stiu! Acu' stiu! Lumânarea era s-o stinga! . . si Mary alaturi de el.Hai.Si apoi ai început sa plângi." .. sa. acuma-mi amintesc deslusit tot visul.. ca un mânz. zi-nainte! . l-ai trimis sa-nchida usa! . S-o vaz acu' pe unde scoate camasa.L-ai trimis sa.. Îmi pare bine ca-n visele tale ti-ai adus aminte macar de atâta lucru. lasa-ma numai nitel. dar tot e mai bine ca nimic. parc-ai spus. asa e. zi! .Mare lucru nu e. spuse Tom. s tii foarte bine ca tin la tine.Acum îmi pare rau ca nu mi-a dat prin gând. de ce vorbesti asa. miercuri noaptea am visat ca tu sedeai colo lânga pat si Sid s edea pe lada de lemne. asa am spus! N-am spus asa. Tom.....Doamne. Hai.A.Da. as a am spus! Doamne.." . nu? . cu trancaneala ei despre "superstitii"! Hai. care-o aruncase ea cu mâna ei.Uite. Tom! .E-adevarat. sau asa ceva.Matusico. Tom! Gândeste-te bine! Adevarat ca vântul era sa stinga ceva. S i ce-ai visat? .As sti mai bine dac-ai dovedi-o prin purtarile tale.. Mary? Hai. Acu' stiu! Acu' stiu! Lumânarea era s-o stinga! . Hai. sa viseze stie si cotoiul. . Asa s edeam totdeauna. a. haide. l-ai trimis. ..S i-atunci. cum stau acu' aci. si-atunci.Asa si sedeam. Dumnezeule! Nemaipomenit! Hai. sa-mi aduc aminte. . ai spus ca ti se pare ca s-a deschis usa. . Tot e ceva.. zise Tom.Da.. sa.Stai.Ei.. hai spune. lasa-ma.. si dupa aia? . . si-apoi spuse: .

spuse Sid.. si-atunci..Ai? Ai? Haide. Tom! .. sa. ca poate mi-e mai bine acolo unde sunt. da. Tom. c-am scos din buzunar o coaja de sicomor si-am scris pe ea: "Nu suntem morti. strângându-l la piept. da' parca mi se pare ca l-ai trimis pe Sid sa. zau ca m-ai sarutat? Toate ti le iert pentru asta! S i se repezi sa-l îmbratiseze pe baiat. .. asa am spus! N-am spus asa. . Da.. ci doar am plecat sa ne facem pirati" si-am pus coaja pe masuta lânga lumânare. sa-mi aduc aminte. zi-nainte. a. Hai.. lasa-ma numai nitel. asa am spus! Doamne.. si-apoi tu si cu doamna Harper ati plâns una-n bratele alteia... l-ai trimis sa-nchida usa! . ai spus ca ti se pare ca s-a deschis usa. . sa...Auziti? Chiar asa a spus.. Tom! . Tom? Ce l-am trimis sa faca? . da. .. zi-nainte! . Tom! . .. ca un mânz. Dupa aia. cuvânt cu cuvânt! ... chiar asa e! . Sid a zis. . asa e. de.Da. a-nceput si doamna Harper sa plânga si sa spuie c-as a era si Joe al ei si ca-i pare rau ca-l batuse pentru motiv cum c-ar fi sterpelit smântâna. cum dormeai asa. Tom. zi-nainte. Ei. .. Tom. Dumnezeule! Nemaipomenit! Hai.Si apoi ai început sa plângi.Stai.Ba da.Da.. . ci doar poznas si neastâmparat s i ca nu-mi dau seama ce fac... si eu eram atâta de mâhnit. acuma-mi amintesc deslus it tot visul. lasa-ma. si dupa aia? . zi.Dupa aia. zi! Ce l-am trimis pe Sid sa faca? Ce l-am trimis pe Sid sa faca...Si doamna Harper a povestit cum a speriat-o Joe c-o pocnitoare si tu ai povestit chestia cu Peter si cu "Moartea durerilor".. si când m-am uitat la tine. mi se pare c-a zis. Sid. Te vedeam si auzeam fiecare cuvintel pe care-l rosteai.. da.Doamne sfinte! Sa-mi spuie cineva ca nu crede în vise! N-am mai auzit una ca asta de când traiesc! Trebuie sa-i spun numaidecât Serenei Harper. cum cautau oamenii prin apa ca sa ne gaseasca. zau! Sa s tii casa e! Doamne Sfinte.Si tu l-ai repezit. . ce-a zis Sid? . de fata sa fi fost si nu puteai sa spui mai aidoma! Si-apoi? Hai. era atâta bunatate pe fata ta. Mary? Hai. l-ai trimis. Sid a zis. cu trancaneala ei despre "superstitii"! Hai. tu ai zis de mine ca nu-s rau. sau asa ceva.Eu nu cred c-am zis ceva. da.Si-atunci. dar ca sa fi fost si eu mai cuminte. . parc-ai spus. si despre înmormântarea care avea sa fie duminica.Da. . spuse Mary..Taceti din gura si lasati-1 pe Tom sa povesteasca! Spune. ai zis ceva. Si-apoi te-ai culcat.. si-apoi ea a plecat..A zis.Dupa aia. mai sa-l înabuse. .E-adevarat. S-o vaz acu' pe unde scoate camasa.L-ai trimis sa. parca n-as fi chiar asa sigur.Si-apoi se facea ca te rugai pentru mine.Da. pe când el se simtea cel din 61 . .Chiar asa a fost! Chiar asa a fost! E adevarat precum stau aci pe locs oru' asta! Tom.Si-apoi ati mai vorbit o gramada. N-am plâns eu numai atunci. . zi! .Te cred ca da! Trebuie c-a fost un înger al Domnului aci printre noi! Sigur c-a fost un înger în vreun ungher. cum stau acu' aci.. care-o aruncase ea cu mâna ei. ca se facea ca m-am apropiat s i te-am sarutat pe gura.Zau.Tom! Sa stii ca intrase-n tine Duhu' Sfânt si te facuse proroc! Da.

Începura sa povesteasca nesatiosilor ascultatori peripetiile prin care trecusera. Se plimba nehotarâta de colo pâna colo. Va trai pentru glorie. dar destul de tare ca sa fie auzit. Sid! Omu' face-n vis ce-ar face si treaz. Sid fu destul de întelept. Acum ca el ajunsese o persoana atât de suspusa. alaturându-se unei cete de baieti si fete. ea înceta sa mai zburde. dar în sinea lor se prapadeau de invidie. în loc sa-l împace. Sid. . pline de as teptare.Foarte frumos din partea lui. Baga de seama ca ea alerga vesela de colo pâna colo. si ca de fiece data arunca spre el o privire plina de tâlc. carele îndelung rabdator este si iertator cu cei ce cred în el si-i asculta poruncile. cu fata îmbujorata si cu ochii jucausi. Tom.Taci din gura. . sfârsit era putin probabil sa aiba vreodata. se dadea mai aproape de grupul în care se afla Tom. parintele nostru al tuturor. Tom. pe când iesea din casa. ci cu pas leganat si plin de demnitate. încât sa nu rosteasca tare ce era în gândul lui. Aceasta-i multumea din plin pacatoasa lui vanitate. duceti-va. iar batrâna—la doamna Harper. când e de trecut un hop greu. Curând sosi si Becky. si. Foarte bine. ca te am iarasi lânga mine. pufaind cu seninatate. Gloria îi ajungea. Ar fi dat orice sa aiba pielea lui oachesa si tabacita de soare si faima lui stralucita. prea putini s-ar bucura în aceasta vale a plângerilor si putini ar intra în pacea Domnului. Se îndeparta si. Tom se facu ca n-o vede. dar picioarele o tradau. La scoala. sorbindu-i din ochi cu atâta admiratie. Asa vis lung si fara nici o greseala!" Ce mai erou devenise Tom! Acum nu mai umbla topaind sau sarind ca un cal naravas. când va sa vie noaptea cea lunga. carati-va. Copiii s-au dus la s coala.. îl întarâta s i mai mult. gloria lor ajunse la apogeu. domnesc. Tom hotarî ca acuma putea sa nu-i mai pese de Becky Thatcher. ca sa-i povesteasca visul minunat al lui Tom. se simti deodata nelinis tita. Hai. Uite colea un mar mare. începu sa povesteasca. dar vezi ca de-ar fi numai ai vrednici blagosloviti cu îndurarea lui s i dac-ar fi sa-i simta numai aceia mâna ajutatoare. stânjenita. Nu-i scapa faptul ca prindea mereu pe câte cineva chiar în apropierea lui. încerca el sa nu dea atentie privirilor si vorbelor care se schimbau când trecea el. Iar când în cele din urma si-au scos lulelele si-au început a se plimba. dar povestea nu avea decât început. Îi trecu un junghi prin inima. încât nu trecu mult s i celor doi eroi nici cu prajina nu le-ai mai fi putut ajunge la nas. scotând uneori câte-un suspin s i aruncând catre Tom priviri furise. de parc-ar fi fost tobosarul unei defilari sau elefantul care conduce menajeria când intra în târg. n-avea decât! O sa vada ea ca stia si el sa fie nepasator. Mary.. bombani Sid ca pentru sine. Observa ca Tom vorbea cu Amy Lawrence mai mult decât cu oricine. la caz ca te mai gasesc. pe care-l pastram pentru tine. Baietii de-o seama cu el se faceau a nu sti ca fusese plecat. încerca sa plece. facându-se ca-si fugares te colegii si râzând cu hohote când prindea pe câte unul. dar le sorbea cu nesat si toate îl ungeau la inima. cu o închipuire bogata ca a lor. cu toate ca n-a fost decât un vis. Baietii mai mici se îmbulzeau pe urmele lui. Acum evita cu tot dinadinsul sa se tradeze ca o stie în apropiere. mândri de a fi vazuti cu el si rabdati pe lânga dânsul. destul m-ati batut la cap. cu toate ca Domnul stie ca-s nevrednica. În cele din urma. în loc sa se departeze. acu' hai si du-te la scoala! Sunt recunoscatoare bunului Dumnezeu. cum se cuvenea unui pirat care simtea ochii lumii atintiti asupra-i. îi spuse unei fete care statea chiar lânga el: 62 . Cu vioiciune prefacuta. copiii faceau atâta caz de el si de Joe.urma dintre pacatosi. Si anume: "Cam stravezie poveste. Vezi bine c-asa era. Tom însa nu s-ar fi lipsit de ele nici în schimbul unui circ întreg. poate ca ea va voi sa se împace.

si pe furis îi arunca o privire lui Tom. ce bine! Cine-o da? . Dupa ce toti din grup se rugasera sa fie invitati. Ascunse aceste semne sub o veselie silita si continua sa ciripeasca cu vioiciune. Asa întrebara pe rând..Fireste. bravo. sau care vor sa-mi fie. . si bineînteles ca vreau sa vii si tu. Si Joe? . Iar Amy. Lui Tom însa îi întepenise limba în gura. Cauta sa plece cât mai repede. privind scena aceea nesuferita.Mai e vorba! Serbarea-i data pentru mine. sper ca o sa ma chemi si pe mine. cu Alfred Temple alaturi.A. . când vedea ca lui Becky Thatcher nu-i pasa de el.Sigur c-am venit. . caindu-se amarnic ca daduse cu piciorul prilejurilor de împacare oferite de Becky. .Si eu? întreba Susy Harper.Dar eu? sari s i Sally Rogers. si câte si mai câte—toate vorbele de ocara ce-i treceau prin cap. îsi zice ca a fost un nerod. era "la trei pasi".Cu clasa domnisoarei Peters. erau atât de absorbiti si îsi tineau capetele atât de alaturate deasupra cartii.Curând. Mary Austin. asteptând un raspuns. El însa vorbea mai departe cu Amy Lawrence.. ea s tia foarte bine ca e pe cale sa câs tige batalia si 63 . foarte bine dispusa. ca si cum ar fi vrut sa-si puna sare pe rana. însufletita s i fericita. unde s ed totdeauna. .Da. Acum suferea.Da.Bine. .. Tom continua flirtul cu Amy. ca sa se ascunda si sa-si verse focul plângând. îsi scutura cozile lungi si spuse ca stie ea ce-o sa faca.Nu. batând bucurosi din palme. Poate ca în preajma vacantei. . ranita în mândria ei. Tom. nimerind-o de cele mai multe ori ca nuca-n perete.Ce bine! Când o sa fie? . continua sa vorbeasca.Da. pâna ce suna clopotelul. ce bine-o sa petrecem! O sa chemi toate fetele si toti baietii? . . Eu te-am vazut pe tine. O lua mereu spre spatele scolii.A. pleca. . Bietei Becky îi tremurau buzele si-i dadura lacrimile. . pe toti care-mi sunt prieteni. Facea ce facea s i tot acolo ajungea. grozav de bucuros ca gasise un plan atât de istet! Nu-si mai gasea locul. pe o banca mica din spatele scolii. Nici nu auzea ce spunea Amy si de câte ori fata se oprea. ce frumos o sa fie! Eu pot sa vin? întreba Gracie Miller. luând-o cu el pe Amy. I se suia sângele la cap. de-l "facuse praf". cum de n-ai venit la s coala de duminica? . de parca nici nar fi fost pe lume. O sa chem pe oricine vreau eu sa vie. Nu m-ai vazut? . Tom întoarse cu raceala spatele si. . Se uitau amândoi la niste poze. Dar când în cele din urma o zari. încât pareau ca nu mai s tiu de nimic altceva pe lume.Nu te-am vazut! Unde s edeai? . el doar bâlbâia câte o încuviintare stângace. în timp ce se plimbau. însufletirea îi scazu brusc. În recreatie. Îi venea sa plânga de necaz. povestindu-i despre îngrozitoarea furtuna de pe insula si cum izbise trasnetul sicomorul cel mare. povestind mai departe. dupa obiceiul femeilor. Atunci se ridica.A. Becky sedea. rautate ce esti. În vinele lui Tom începu sa fiarba gelozia.Mamica o da pentru mine. voia sa dea de Becky si s-o raneasca jucând teatru în fata ei. Dar gândul la serbare pierduse orice farmec si nimic nu o mai interesa.A. zau! Ce curios! Eu nu te-am vazut deloc. în timp ce el. Fata însa îl vedea. cu o privire razbunatoare în ochi. Am vrut sa-ti vorbesc de-o serbare. Apoi sezu posomorâta.

apoi distrata. si sa nu te mai prind alta data. pentru foaia de carte stricata. Se dete la o parte. snopeala închipuita lua un sfârsit care-l mai racori nitel. îi vazu fapta. "Oricare alt baiat. Alfred se lua dupa ea. si pe deasupra sa-l urasca vesnic. se scula si pleca. Gândul acesta. când îs i schimba parerea. Tom îi va fi recunoscator si supararea lor va lua astfel sfârsit. îndaratul lui. încercând s-o îmbuneze..se bucura ca sufera si el cum suferise ea. De vreo doua-trei ori ciuli urechea la auzul unor pasi. odata încoltit în mintea lui. Flecareala vesela a lui Amy ajunse de neîndurat. iar cealalta nefericire îi amara si mai mult sufletul. Dar în zadar. care se crede gatit cum nu mai e altul. dar cum minutele treceau încet ca melcul. îsi aduse aminte de purtarea lui Tom fata de dânsa. Tom dadu fuga acasa. Atunci îi cazura ochii pe cartea de citire a lui Tom. mars acum. O podidira lacrimile. Ea spuse. deschise cartea la pagina unde era lectia din acea dupa-amiaza si varsa cerneala peste ea. vazând ca o pierde. îsi pierdu rabdarea si-i spuse: . Stai ca-mi cazi tu în mâna! Te aranjez eu. îti mai trag eu una sa ma tii minte. decât filfizonul asta de la Saint Louis. triumful începu sa-i paleasca. Becky. Iata prilejul! Foarte multumit. ti-a venit mintea la cap. fiindu-i ciuda pe dânsa." S i astfel. Tom nu veni. fara sa stie pentru ce. si în cele din urma melancolica. Tom dadu a întelege ca avea treburi serioase.Pleaca si lasa-ma-n pace. si gândul acesta o fripse la inima si-o coplesi de rusine. Fata pierdu orice interes pentru poze. Nu mai putea îndura recunoscatoarea fericire a lui Amy. 64 .. si. scrâsnind din dinti. întrebându-se mirat în sinea lui cu ce gresise. dom'le. din aristocratie! Lasa. Bietul Alfred. facându-se ca-i scoate ochii. nu mai scap odata de ea!" Pâna la urma pleca sa vada de acele treburi. fara ca Tom sa apara si ea sa-l vada chinuin-du-se. n-auzi? Nu pot sa te sufar! Baiatul ramase locului. gândea Tom. dar ea izbucni: . lua mai întâi o înfatisare grava. Dar nu facuse nici jumatate de drum. fara ca el însusi sa riste mare lucru. "Aha. pe când vorbea de serbare. nu degeaba ti-am tras eu o chelfaneala din prima zi când te-ai aratat în târgul asta. ca va fi "pe-aproape" la sfârsitul orelor de scoala. Atunci Alfred intra îngândurat în clasa goala. ma rog. în timp ce el o lua la fuga.. fireste ca nu facu decât sa sporeasca ura ce-o nutrea împotriva lui Tom. exclama întruna: . oricare alt" baiat din târg sa fi fost." Si executa pe rând toate miscarile cu care-ar fi snopit în bataie pe-un baiat imaginar. fata ciripea înainte. În cele din urma se simti cât se poate de nenorocita si se cai de a fi mers atât de departe. I-ar fi placut sa gaseasca ceva ca sa-l bage pe baiatul ala la apa. aruncând chiar în acea clipa. Nu-i fu greu sa ghiceasca adevarul: fata îl folosise drept unealta ca sa se razbune pe Tom Sawyer.. dar în zadar nadajduia. Becky începu din nou sa contemple pozele în tovarasia lui Alfred. cu gândul sa-l caute pe Tom si sa-i spuna. Nu-i spusese chiar ea ca în toata pauza de la amiaza se vor uita amândoi la poze? Ea îsi vazu de drum. uite ce frumoasa e asta! Ia uita-te la asta! Ea. ai! Zbieri sa te las? Sa te iert? Hai.Ia lasa-ma-n pace! M-am saturat de ele. Er a suparat s i totodata se simtea umilit. tragând pumni în aer. ca el sa n-o observe. pâna la urma. Porni repede spre casa. Se hotarî sa-l lase sa fie batut. izbind cu piciorul în vânt. o privire pe fereastra. plângând. La amiaza. Tom gândea: "Fir-ar a naibei. nis te lucruri care trebuiau neaparat rezolvate si ca era cam târziu. nevinovata.Vai.

. în noaptea aceea. te rog din suflet! Minciuna-ti spores te pacatul de-o mie de ori. Da' cum sa te crez ? Ca dac-ai fi vrut sa-mi spui.Da' pentru ce-ai venit? . ca nu m-a rabdat inima sa ma las de el. auzi dumneata.Da' ce-am facut. noaptea. si ma apuc sa-i povestesc bazaconia aia de vis al tau. crede-ma. matusica. dupa ce ai vorbit matale de înmormântare.. si eu stiu la fel de bine ca si tine.Ca sa-ti spun sa nu te amarasti din pricina noastra. niciodata nu-ti dai seama! Numai la tine si la nazbâtiile tale te gândesti. . Mai c-as fi bucuroasa c-ai fugit si ca te-ai purtat atât de rau. ca nu ne înecasem. matusica? . ti-ar rascumpara o groaza de pacate. copile. baiatule? . Tom. . De la primele vorbe pe care le rosti matusa-sa. n-am venit ca sa fac haz de voi. cum c-ai fost aci în noaptea cu pricina si c-ai auzit tot ce am vorbit noi! Tom.CAPITOLUL XX Tom se întoarse acasa posomorât. nu-i asa. Am vrut sa nu mai fii suparata.Coaja de copac pe care-ti scrisesem ca ne-am facut pirati. si sa-ti râzi de mine cu nascoceala aia de vis. întelese ca nu era chip sa scape de necazuri. spui drept. zau ca asta am vrut sa fac. . da' n-am facut-o înadins. sa faci haz de supararea noastra. Pâna acum. .Da' nu mint. . Si-apoi. nici mai mult nici mai putin. nu stiu ce-o sa se aleaga de tine.Tom.. Mai bine te des teptai când te-am sarutat.Vai.Haide. nu minti. gândind c-o s-o creaza si ea. îmi pare rau ca te-am lasat sa te duci.Daca-ti spui ca te-am sarutat! 65 .Tom. numa' d-aia am venit. Tom. nici prin gând nu ti-a trecut! . . da' nu mi-am dat seama.As da orice ca sa pot crede una ca asta. si-am tacut chitic. ca o neroada. povestea scornita de dimineata îi paruse lui Tom o gluma buna si chiar foarte isteata. Tom. Pe fata matus ii se topira liniile aspre si în ochi îi navali duiosia..Prea destul! Auzi! Ma duc la Serena Harper. când ma gândesc c-ai putut sa ma lasi sa ma duc la Serena Harper si sa ma fac de râs.Matusica. mi-a dat în gând sa ne întoarcem si sa ne ascundem în biserica. . Ca sa vii cale lunga. Si când colo. . sa nu ma misc d-aci daca nu spui drept. Acum i se parea ticaloasa si de prost gust. matusica. Tom lasa capul în jos s i o clipa nu stiu ce sa raspunda. da' stii foarte bine ca nu-i adevarat.Vezi. îmi spuneai. daca esti în stare sa te porti asa! Ia închipuieste-ti si tu cum ma simt eu acum. Tom? . zau asa. de la insula Jackson s i pân-aci. apoi zise: . si-atâta mi-a placut planul asta.. la asta te-a taiat capul. Si atunci am pus coaja înapoi în buzunar. acum vad si eu c-a fost o ticalosie. . .Care coaja? . aflu de la ea ca-l iscodise pe Joe si aflase. da' ca sa-ti fie mila de noi si sa ne cruti de suparare. îmi vine sa te jupoi de viu. as fi cea mai fericita fiinta de pe lume dac-as putea crede c-ai avut asemenea gând bun.Adevarat ca m-ai sarutat. si tu sa nu spui o vorba! Iata ca lucrurile se înfatis au sub o noua lumina.Matusica.Matusica.

citea coaja de copac a lui Tom printr-un val de lacrimi si-si spunea: "L-as ierta pe baiat acu'. Dumnezeu sa i-o rasplateasca. Acum se simtea iar vesel si cu inima împacata.Te-as ruga sa nu ma plictisesti. îs i facu curaj. Batrânica nu-si putu ascunde un tremur în glas când zise: . matusa Polly dadu fuga la un dulap si scoase o zdreanta de surtuc. ce bine mi-a facut! Nadajduiesc c-o sa-l ierte Domnul. Da' eu mai bine sa nu ma-ncredintez ca-i minciuna. si-mi pare foarte rau. N-o sa ma mai port niciodata asa. era nerabdatoare sa-l vada pe Tom batut pentru cartea de citire patata cu cerneala. cât oi trai. zicându-s i: "E-o minciuna nevinovata.. Tom? . Biata fata nu stia cât de aproape o pastea s i pe ea necazul. noua batjocura a lui Tom îi alunga cu desavârsire acest gând. Te rog. Dorinta lui cea mai arzatoare fusese sa ajunga doctor. . Becky. Tom!. cum gemeai as a prin somn. Porni spre scoala si avu norocul sa dea peste Becky Thatcher în capul Drumului Poienii.. Becky era atât de mânioasa. domnule Thomas Sawyer. Statu cu surtucul în mâna s i-si zise: "Nu. Intra înciudat în curtea scolii. nu ma-ncumet. Fara sa sovaie o clipa. îsi vazu de drum. saracia însa hotarâse sa nu fie decât un biet învatator de tara. matusica. O clipa mai târziu. Nu era strengar în toata scoala care 66 . ca parca îi luase cu mâna supararea. Tom ramase atât de uluit. încât n-avu nici macar prezenta de spirit sa-i spuna: "Atâta paguba. A treia oara. Cum ar mai snopi-o în bataie! Curând se întâlni nas în nas cu ea si în trecere îi arunca o vorba întepatoare. fostul costum de pirat al lui Tom. s tiu bine c-o sa-l ierte.. si-acu' fa bine si sterge-o la s coala si nu ma mai necaji. domnul Dobbins." Puse la loc surtucul si ramase o clipa pe gânduri. Bietu' baiat. atinsese vârsta matura cu o ambitie nepotolita în suflet. n-o sa-mi fac sânge rau." Cauta în buzunarul surtucului. în fiecare zi scotea din catedra o carte misterioasa si se adâncea în ea.. da' e-o minciuna pornita dintr-o inima buna. Daca pâna atunci se mai gândise oarecum sa dea în vileag fapta lui Alfred Temple. N-o sa ma uit.. alerga la ea si-i spuse: .Am fost un ticalos azi. învatatorul. De doua ori întinse mâna sa ia haina si de fiece data iar se stapâni.. e-o minciuna de copil bun. Ea îi zvârli alta înapoi si iata ruptura gata. sa fi faptuit si o mie de pacate!" CAPITOLUL XXI În asa fel îl sarutase matusa Polly pe Tom.Fiindca mi-erai tare draga. când nu-i asculta pe elevi. .Si de ce m-ai sarutat. si-mi parea rau de tine. Tom? .. cu o miscare mândra din cap. Tom se purta întotdeauna dupa starea sufleteasca în care se gasea.Esti sigur. N-am sa mai vorbesc cu dumneata niciodata! Si. Asa ca n-a mai spus nimic. Vorbele baiatului pareau sincere.Te-am sarutat. împaca-te cu mine. vrei? Fata se opri si-i arunca o privire dispretuitoare. crede-ma. trecuse momentul potrivit. zicându-si ce bine ar fi sa fie Becky baiat. încât abia astepta sa reînceapa lectiile. eu zic c-a mintit.Mai saruta-ma o data.. Cum iesi pe usa Tom. daca-ti spui. domnisoara Tâfna!" Pâna sa-i vina în gând. Dar fierbea de necaz. Cartea o tinea totdeauna sub cheie..

Becky se trezi din lâncezeala ei plina de deznadejde si arata pentru ceea ce se întâmpla un interes destul de viu. Când trecu Becky pe lânga catedra. fara-ndoiala. Nu credea ca Tom va reusi sa iasa din bucluc tagaduind ca varsase cerneala pe carte si avea dreptate. Dadu îndata peste o plansa frumos colorata. Iata momentul prielnic! Arunca o privire de jur-împrejur. Da' degeaba! Mos Dobbins o sa-ntrebe cine ia rupt cartea. nu-i spuse nimic. nu erau doua pareri la fel. defel mâhnit. Si-atunci o sa faca ce face totdeauna: o sa întrebe pe toti la rând si când i-o veni rândul vinovatei. comedie. varsase cerneala pe carte. Pe fete le tradeaza totdeauna mutra. ce-o sa ma fac. acu' sa rabde si ea!" Tom se alatura gloatei de copii care zburdau pe afara. fata lui Becky îl nelinistea.Sa-ti fie rusine. cu titlul "Anatomie" de profesorul "Cutare". fiindca am eu ac de cojocu' ei si altminteri. nesuferitule! Si dadu buzna afara din clasa.Tom Sawyer. în clipa urmatoare. S i. cu o noua explozie de plâns. urâciosule. din mijloc si pâna jos. Când lucrurile ajunsera la culmea încordarii. Tagada parea a înrautati si mai mult situatia lui Tom. o sa afle el. zbenguindu-se. se putea opri de a o compatimi. numai gândindu-se bine. nu era nimeni. dar pâna atunci niciodata nu se ivise prilejul. Tagaduise de forma. n-avea chef s-o compatimeasca. întoarse cheia în broasca si apoi. N-o sa raspunda nimeni.. Daca se gândea bine. izbucni în plâns: . caci îsi închipuia ca. spunându-si: "Acus i-acusi o sa ma pârasca el c-am rupt poza. vazu cheia uitata în broasca. Nu suflu o vorba. Pe Tom nu-l prea interesau lectiile. Becky astepta ca toate acestea s-o bucure. apoi adauga: "Ei i-ar placea sa ma vada pe mine la ananghie. dar constata ca nu prea se bucura. fara sa stie. un trup omenesc. mai josnic nici ca te puteai purta! Te tii dupa mine si pândes ti la ce ma uit! . O sa manânce bataie. izbind cu piciorul în podea. îsi spuse: "Neroade mai sunt si fetele! Auzi! N-am mâncat niciodata bataie la s coala! Mare scofala! Numai o fata poate sa vorbeasca asa! Piele gingasa si curaj cât un pui de gaina! Fireste ca n-am de gând s-o pârasc lui mos Dobbins pe prostuta asta. uluit de aceasta izbucnire. De câte ori furisa o privire spre locul unde sedeau fetele. Câtava vreme. zise: N-ai decât sa fii ticalos. fara sa fiu ticalos.sa nu moara de curiozitate sa arunce macar o privire în ea. chiar de-ar fi sa-l scap de la moarte!" Tom încasa bataia si se întoarse la locul sau. Nu izbutea sa simta nici pic de satisfactie. care era în apropierea usii. În clipa aceea o umbra cazu pe pagina. dar n-avea nimeni cum sa se încredinteze de adevar. Coperta. dar se stapâni s i se sili sa sada linistit. Tom Sawyer. 67 . daca vrei! Las' ca stiu si eu ceva! As teapta si-o sa vezi tu! Nesuferitule." Tom mai cântari câtva timp situatia. Tom Sawyer intrase pe usa s i apuca sa vada o clipa poza. rusinata si furioasa. fiindca asa era obiceiul si staruise în tagada din principiu. Ei. Sunt niste papa-lapte. Becky smuci repede cartea ca s-o închida si avu ghinionul îngrozitor sa sfâsie plans a pe jumatate. totus i.Cum era sa stiu ca te uiti la ceva? . Tom uita de necazurile altora. ce-o sa ma fac! O sa manânc bataie — eu care niciodata n-am mâncat bataie la scoala! Apoi. Becky voi sa se scoale în picioare si sa-l dea de gol pe Alfred Temple. tinea cartea în mâini. Zvârli volumul în catedra. Dupa câtva timp. Fiecare dintre baieti s i fete aveau o parere a sa despre ce putea fi în acea carte. fara sa-i mai spuie nimic. acum sigur c-o sa ma pâras ti! Ah. Tom ramase neclintit. a intrat rau la apa Becky Thatcher s i nu vad ce-i de facut. Nu trecu mult si domnul descoperi cartea de citire patata. Dupa câteva clipe sosi "domnul" si cu totii intrara în clasa. începu sa întoarca paginele..

. . Ai fi putut auzi picând un ac. Tom tremura ca varga. recunostinta. s i cât de repede. (Tom arunca o privire spre fata ei..Amy Lawrence ? Fata clatina din cap. Tom puse capul pe perna urzind planuri de razbunare împotriva lui 68 . Apoi vorbi: .Cine a rupt cartea aceasta? Tacere deplina. Tom statu o clipa sa-si vina în fire. . . Trebuia sa faca ceva. "Domnul" sedea motaind pe tronul lui. Zumzetul scolarilor care-si repetau lectia îl îmbia la somn. în clipa asta! Dar iuteala cu care se apropia catastrofa îi paraliza gândirea..) Tu ai rupt cartea? În clipa aceea un gând îi fulgera prin minte lui Tom. Tom arunca iute o privire spre Becky.. În acea seara. Parca era nehotarât. În clipa urmatoare "domnul" îsi înfrunta scolarii. Tom se simtea din ce în ce mai rau chinuit de aceasta ancheta care nu se mai sfârsea. sa n-o scoata?. casca. Dupa câtava vreme. nu-i as a? Ia uita-te la mine! (Mâinele ei se ridicara. Acum venea la rând Becky Thatcher.Benjamin Rogers. mirarea. adoratia ce se revarsau asupra-i din ochii bietei Becky erau rasplata pentru o suta de batai. Stai! îi venise o idee! O sa dea fuga la catedra. tu ai facut treaba asta? Alta care nega. Sari în picioare s i striga: . s-o scoata. "domnul" ramase putin pe gânduri. caci avea ceva în privire care îi îngrozea chiar si pe cei nevinovati. Dupa ce lua la rând toate bancile în care s edeau baietii. Câteva clipe domnul Dobbins se juca distrat cu cartea.Eu am rupt-o! Toata clasa se holba la el. apoi o scoase. toti lasara ochii în jos. Tot cu nepasare primi s i adaosul de cruzime care-l silea sa ramâna în arest doua ceasuri dupa ce li se dadea drumul celorlalti.. domnul Dobbins se îndrepta în speteaza. Tacerea tinu cât ai numara pâna la zece. Vazuse cândva un biet iepuras urmarit de vânator. apoi îsi îndrepta privirea spre bancile fetelor. era alba de groaza) tu ai rupt-o. pâna o sa-i sune ceasul eliberarii. . De tulburat ce era. dar doi dintre ei îi urmareau miscarile cu priviri aprinse. . iepuras ul privirea asta o avusese. tu ai rupt cartea asta? Tagada. Sigur. fara sa i se urasca. apoi deschise catedra si întinse mâna sâ-si ea cartea. nu mai era nici o scapare. Cei mai multi dintre scolari ridicau ochii nepasatori. pentru a descoperi semnele pacatului. iar când înainta spre catedra ca sa-si primeasca pedeapsa. "Domnul" îs i aduna mânia. Uita numaidecât ca erau certati. îndura fara sa crâcneasca cea mai crunta bataie pe care o daduse vreodata domnul Dobbins. Tacerea staruia. acum nu mai e nici o scapare pentru Becky!" îsi zise Tom. se suci în scaun pâna-si gasi o pozitie comoda si se pregati sa citeasca. rugatoare. "Domnul" cerceta chip dupa chip. tu ai rupt-o? Iarasi tagada. o sa smulga cartea din mâna "domnului" s i o sa fuga cu ea! Sovai o clipa pâna sa se hotarasca si pierdu prilejul: "domnul" deschise cartea! O.Rebeca Thatcher.Suzan Harper.O ora întreaga se scurse cu încetineala.Joseph Harper. Când acesta îi tintise capul. Si iarasi tacere. . însufletit de maretia propriei sale purtari.Gracie Miller? Acelasi semn. Stia el bine cine are sa-l astepte afara. uluita de aceasta nebunie de necrezut.. de-ar fi putut recâstiga clipa pierduta! "Prea târziu.

Alfred Temple, câci, cu rus ine s i cainta, Becky îi povestise totul, fara a ascunde nici propria ei tradare. Dar în curând, pâna si setea de razbunare trebui sa dea întâietate unor gânduri mai placute si Tom adormi în cele din urma, rasunându-i în urechi, ca prin vis, ultimele vorbe rostite de Bechy: "Ah, Tom, ce suflet nobil ai!" CAPITOLUL XXII Vacanta se apropia. Învatatorul, de obicei aspru cu copiii, era din zi în zi mai aspru s i mai pretentios: voia cu tot dinadinsul ca elevii sa faca o impresie buna în ziua "examenului". Nuiaua si linia lui rar se odihneau: cel putin în ce-i privea pe s colarii mai mici. Nebatuti scapau doar cei mai mari si "domnisoarele" de optsprezece-douazeci de ani. Pedepsele domnului Dobbins erau de altfel foarte drastice, caci desi sub peruca purta un cap cu desavârsire chel si lucios, batrân nu era si muschii nu-i slabisera câtusi de putin. Pe masura ce se apropia ziua cea mare, toate pornirile tiranice care-i mocneau în suflet iesau la iveala; cu o placere crunta pedepsea pâna si cele mai mici abateri. Urmarea fireasca era ca baietii cei mici tremurau toata ziua de spaima, iar noaptea urzeau tot felul de planuri de razbunare. Si niciodata nu pierdeau prilejul de a-i juca "domnului" câte un renghi. Dar tot el ramânea câstigator. Represaliile care urmau dupa fiecare razbunare izbutita erau atât de naprasnice si de coplesitoare, încât baietii paraseau totdeauna câmpul de bataie amarnic înfrânti. în cele din urma s-au vorbit cu totii în taina si au ticluit un plan care promitea o victorie stralucita. L-au atras în complot pe baiatul zugravului de firme, destainuindu-i planul si cerându-i ajutor. Baiatul avea motivele lui sa fie încântat, câci "domnul" locuia si lua masa acasa la parintii lui si-i daduse nenumarate pricini sa-l urasca. Sotia "domnului" pleca peste câteva zile într-o vizita la tara s i atunci nimic n-avea sa mai stea în calea reusitei planului. Domnul învatator se pregatea totdeauna pentru marele evenimente tragând serios la masea, si baiatul zugravului de firme spuse ca în seara examenului, când domnia sa va fi afumat tocmai cât trebuia, el va aranja "chestia", pe când "domnul" va motai acasa în scaun, apoi va avea grija sa fie trezit la timp, ca sa plece în mare graba la scoala. În cele din urma, sosi s i mult asteptata zi. La orele opt seara, scoala era luminata din belsug si împodobita cu ghirlande si cununi de frunze si flori. Pe o estrada trona "domnul", în scaunul sau mare, având îndaratul lui tabla neagra. Parea destul de bine dispus. Trei siruri de banci de fiece parte si sase siruri în fata sa erau ocupate de catre demnitarii târgului s i parintii elevilor. La stânga sa, înapoia rândurilor de cetateni, se afla improvizata o estrada spatioasa, pe care fusesera asezati scolarii ce urmau sa ia parte la reprezentatia din seara aceea: s iruri de baieti mici, care se simteau cât se poate de prost, de mult ce se spalasera si din pricina hainelor de sarbatoare, siruri de baieti mari, stângaci si neciopliti; valurile de zapada ale fetelor si domnisoarelor învesmântate în organdi si muselina, prea constiente de bratele lor goale, de anticele imitatii de bijuterii ce le aveau de la bunica, de funditele lor roze sau albastre si de florile din par. Restul salii era ocupat de scolari care nu luau parte la program. Demonstratiile începura. Un baiat mititel de tot se scula în picioare si cu o mutra bleaga recita: "Stiu bine ca va mirati si ca nici nu v-asteptati, mic cum sunt ca îndraznesc, eu în public sa vorbesc" s.a.m.d., însotindu-si performanta cu mis carile penibil de regulate si spasmodice pe care le-ar fi executat o mas ina putintel deranjata. O scoase la capat cu bine, desi grozav de înspaimântat, si obtinu un ropot de aplauze, când

69

se retrase facând ca un automat plecaciunea de rigoare. O fata mica, cu o fetisoara sfioasa, spuse peltic: "Mary cea mica avea o mielusica" s.a.m.d., executa o plecaciune care înduiosa publicul, îsi primi si ea portia de aplauze si se aseza la loc îmbujorata si fericita. Tom Sawyer se înfatisa plin de trufasa încredere, se avânta catre înaltimile înflacaratului si nemuritorului poem declamatoriu "Dati-mi libertatea, sau de nu, datimi moartea!" — rostit cu patima cuvenita si cu o frenetica gesticulare—si se poticni brusc, pe la mijloc. Îl cuprinse o fâstâceala grozava, îi tremurau picioarele si simtea ca se înabusa. E drept ca se bucura de multa întelegere din partea întregii sali—dar si de o tacere desavârsita care, de buna seama, era mai neplacuta chiar decât întelegerea. Învatatorul se încrunta si asta întregi catastrofa. Tom se mai lupta ce se lupta, apoi se retrase, zdrobit. Se înregistra o slaba încercare de aplauze, care se stinse curând. Urmara "Flacaul sta pe puntea-n flacari", "Caderea asirienilor" s i alte nestemate ale genului declamator. Apoi avura loc exercitii de lectura si o încercare în demonstratii de ortografie. Cei câtiva elevi din clasa de latina recitara cu cinste. Acum venea la rând partea cea mai însemnata a serii, "compozitiile" originale ale tinerilor domnisoare. Fiecare la rândul ei înainta pâna la marginea estradei, tusea putin ca sa-s i dreaga glasul, ridica manuscrisul (legat gingas cu o panglicuta) si începea sa citeasca, trudindu-se a da o deosebita atentie "expresiei" si punctuatiei. Erau aceleasi teme pe care, cu prilejuri similare, le elucidasera mamele lor, bunicile lor, s i fara îndoiala ca s i strabunicile, de la cruciade încoace. "Prietenia" era una dintre ele; alta "Amintiri de odinioara", apoi "Sentimentul religios în istorie", "Tara visurilor", "Avantajele culturii", "Asemanari si deosebiri între diferitele forme de cârmuire politica", "Melancolie", "Dragoste filiala", "Nazuintele sufletului" s.a.m.d., s.a.m.d. Una din trasaturile izbitoare ale acestor compozitii era o melancolie cultivata cu grija s i scumpa autoarei, alta era o revarsare inutila si îmbels ugata de "vorbire aleasa", alta o tendinta de a vârî cu tot dinadinsul cuvinte si fraze care se bucurau de mare trecere si de a le folosi pâna se toceau cu desavârsire. O particularitate ce le caracteriza si le strica pe toate era nelipsita si nesuferita predica moralizatoare; la sfârsitul fiecareia dintre ele, aparea si ea, gudurându-se si dând din coada-i bearca. Oricare ar fi fost subiectul, autoarea îsi torturase creierii s i-l sucise pâna izbutise sa-i gaseasca o latura ce putea fi contemplata cu folos de catre simtul moral si religios. Fatarnicia batatoare la ochi a unor asemenea fraze moralizatoare nu era de ajuns ca sa impuna alungarea acestei mode din scoli si nu este de ajuns nici astazi. Nu e scoala, în tot cuprinsul tarii noastre, unde tinerele domnisoare sa nu se simta obligate a-si încheia compozitiile cu o morala. Si veti gasi pâna la urma ca morala celei mai flusturatice s i mai putin evlavioase fete din scoala este totdeauna cea mai lunga si cea mai accentuat pioasa. Dar destul despre asta. Adevarul curat nu se înghite usor. Sa ne întoarcem la "examen". Cea dintâi compozitie careia i se dadu citire era întitulata: "Asadar, asta e viata?" Speram ca cititorul va putea îndura un extras: "Pe cararile batatorite ale vietii, cu ce delicioase emotii soarbe mintea adolescentei scena mult asteptata a unei festivitati! Imaginatia schiteaza în nuante roze nesfârsite icoane de fericire. În închipuirea-i robita simturilor, adoratoarea modei se vede în mijlocul multimii festive, "cea mai admirata de catre toti admiratorii". Gratioasa-i faptura, învesmântata în valuri albe ca zapada, pluteste în vârtej prin labirintul plin de delicii al salii de bal. Ai ei sunt ochii cei mai stralucitori, al ei pasul cel mai înaripat în întreaga voioasa adunare. Cu aceste închipuiri nespus de fericite, timpul trece în zbor si iata ca soseste mult dorita clipa a intrarii sale în Câmpiile Elizee pe care

70

atât de dulce le-a visat. Ca-n basmele cu zâne apare totul privirilor ei vrajite! Fiece noua scena este mai rapitoare decât cea dinainte! Dar nu trece mult si copila descopera ca îndaratul acelor marete aratari totul nu e decât desertaciune—complimentele care odinioara îi încântasera sufletul, urechii sale îi suna acum fals si strident, sala de bal si-a pierdut vraja. Cu sanatatea zdruncinata si cu inima plina de amaraciune, tânara abandoneaza pentru totdeauna aceste des ertaciuni—încredintata ca placerile pamântes ti nu pot satisface nazuintele sufletului". Si tot asa si iar asa. În timpul cititului, se auzea pe alocuri câte un zumzet de admiratie, însotit de exclamatii soptite: "Ce frumos!", "Câta elocventa!", "Asa e!" s.a.m.d., iar dupa ce chestia se încheie cu o morala deosebit de întristatoare, aplauzele fura entuziaste. Se ridica apoi o tânara subtire si melancolica, pe a carei fata era asternuta "interesanta" paloare ce-o dau pilulele si indigestia. Ea citi un poem, din care doua strofe ne vor ajunge: "O FECIOARA DIN MISSOURI ÎSI IA RAMAS BUN DE LA STATUL ALABAMA — La revedere, Alabama, te iubesc! Si totusi plec acum pentru un timp de lânga tine! Mi-e trista inima, la tine când gândesc Si-n fruntea-mi amintirele-s ciorchine! Caci m-am plimbat prin codrii tai în floare; Am hoinarit lânga izvorul Talapuzei si-am citit; Am ascultat cascada locului Talas, frematatoare, Din valea Coosei raza aurorii am privit. Sunt mândra ca mie inima prea plina, Cu ochii-nlacrimati privesc 'napoi, Nu ma despart de-o tara ce-i straina, Nu-nchin unor straini acest suvoi. Ce bun a fost si primitor ca mama, Statul acest' cu vai si munti ce-mi pier! Când te-oi uita, preascumpa Alabama, În sufletu-mi va fi de-a pururi ger!" Nu prea se dumerisera oamenii ce era cu gerul din suflet, totusi poezia le placu foarte mult. Aparu apoi o tânara domnisoara, cu pielea oachesa, cu ochii negri, cu parul negru. Dupa un moment de tacere, menit sa creeze atmosfera, ea lua o expresie tragica si începu sa citeasca cu glas solemn si masurat: "VEDENIA Neagra si frumoasa era noaptea. În jurul tronului suprem, nici o stea nu sclipea; doar adâncile intonatii ale tunetelor masive îti vibrau constant în auz, iar fulgerele sinistre se dezlantuiau furioase în camarile înnourate ale cerului, parând sâ-si râda de puterea ce-o exercita asupra teroarei lor ilustrul Franklin! Pâna si vânturile vehemente coborâsera unanim din misticele lor adaposturi, vâjâind atât de înfiorator, ca si cum ar fi voit sa sporeasca grozavia scenei. Într-astfel de clipe, atât de întunecate, atât de nebuloase, simtirea mea profunda tânjea dupa apropierea unui suflet omenesc, când, dimpotriva, iata ca:

71

Chicoteala sporea. Primarul târgului. nesimtita. întoarse spatele catre public si începu sa deseneze pe tabla harta Americii. dar chicoteala nu mai contenea.). foarte bine dispus. harta iesea ca vai de ea si chicote înabusite se raspândeau prin sala. 9 Presbiterieni—secta religioasa crestina. America. În treacat fie spus. pisica ajunsese la o palma de capul învatatorului. în jurul capului era legata cu o cârpa. care n-avea ochi decât pentru harta. asemenea lacrimilor de gheata pe hlamida lui Dechemvrie. ba chiar se întetea. îs i împinse scaunul la o parte. Atât îi era de usor pasul. O stranie mâhnire era asternuta pe chipu-i. 1 0 Daniel Webster (1782-1852)—om de stat american. încât lua premiul întâi. Pe când cobora cu încetineala. prinsa de o sfoara ce-i era petrecuta pe dupa labele dinapoi. Ea se misca asemeni acelor fiinte radioase. în Anglia.a. înmânând autoarei premiul. hotarât sa nu se lase descurajat. deschisa drept deasupra capului sau. Compunerea aceasta a fost considerata ca reprezentând cea mai frumoasa stradanie a serii. Avea si de ce. pentru a face cu elevii demonstratii de geografie. la fel de numeroase erau compunerile care foloseau din belsug cuvântul "minunat" s i în care întâmplari banale ale oamenilor se numeau "pagini de viata". asemenea atâtor altor frumuseti din cale afara de sfioase. raspândita cu deosebire în secolul trecut. dar mai rau le strica. Durerii dându-i alinare Si bucuriei gust sporit. înfigându-si ghearele în sfoara. mai jos. se lasa o pisica. de o doamna din Vest". si mai jos. Prin gura podului. pe când cu bratul întins arata catre elementele ce se înfruntau dezlantuite în natura si înfatisa contemplatiunii mele cele doua aspecte ale creatiunii fata în fata". ba se încovriga. o regina a frumusetii. Simtea toti ochii atintiti asupra-i. ci numai pe aceea a preotilor.8 Aceasta vedenie înfioratoare ocupa vreo zece pagini de manuscris si se revarsa catre sfârsit într-o predica atât de distrugatoare de nadejdi pentru nepresbiterieni9. în care spuse ca aceasta era cea mai "elocinta opera literara pe s-o fi scris". Scotia. cu energia care i-a fost dat s-o asculte s i ca însusi Daniel Webster10 s-ar fi mândrit pe buna dreptate 8 Bucatile citate mai sus drept "compuneri" sunt scoase fara nici o modificare dintr-un volum întitulat "Versuri si proza. Sterse cu buretele câteva linii s i le desena din nou. atât de lin si catifelat. pâna ce. 72 . de carte cei cu imaginatia romantica si juna. sunt cu mult mai reusite decât ar fi niste simple imitatii (n. I se parea ca desenul iese mai bine. închipuite pe cararile însorite ale Paradisului. ca sa nu poata mieuna. mai jos. Învatatorul îsi concentra toata atentia asupra desenului. Învatatorul stia care e pricina si se straduia s-o dreaga. Dar cum mâna îi tremura. Veni alaturea sa-mi steie. ea ar fi lunecat pe lânga mine si s-ar fi destramat în neant. Lumea era în culmea veseliei. împodobita doar cu propriul ei farmec transcendent. membrii acestei secte nu recunosc conducerea episcopala. necercetata. ba scapa iar în jos si-si înclesta ghearele în vânt. încât fara de vraja magica ce emana eterica-i fiinta. Tot cobora.Prietena-mi cea mai iubita Cea ce cu sfat si mângâiere De-a pururi m-a calauzit. care-i strângea falcile. Fiind aido ma dupa tipicul fetelor de scoala. tinu o calduroasa cuvântare. Apoi domnul învatator.

iar cel mai mare barbat din lume (dupa cum crezu Tom). taxa de intrare fiind trei ace cu gamalie pentru baieti si doua pentru fete. În schimb. în cele din urma se auzi ca merge spre bine. Din când în când. A fagaduit sa se abtina de la fumat. Tom nu numai ca era scârbit. în aceeasi noapte judecatorul avu o recidiva si muri. apoi circul fu dat uitarii.desperarii. Descoperi acum ceva: ca fagaduiala de a nu face un lucru este calea cea mai sigura pentru a fi mereu ispitit sa-l faci. îsi înfipse ghearele în ea si. dar Tom renunta la acest prilej înainte sa-si fi purtat catusele patruzeci si opt de ore si îsi puse nadejdea în batrânul judecator de pace Fraser. dar timp de trei zile nu se întâmpla nimic. baietii s-au jucat de-a circul în corturi înjghebate din covoare rupte. A venit apoi un circ. Vacanta sosise. Acum putea sa bea si sa înjure. Tom s-a înscris în organizatia de curând înfiintata: "Voluntarii cumpatarii" (sectia tineret). Curând. "Voluntarii" au defilat într-un stil anume studiat ca sa-l faca pe fostul membru sa moara de invidie. nu era înalt de sapte metri. spre surprinderea lui. fu repede trasa înapoi în pod. pentru ca a plouat cu galeata si n-a mai avut loc nici o defilare. Încerca sa tina un jurnal intim. un senator al Statelor Unite. nici pe departe. încât nu-l mai împiedica sa se retraga din organizatie decât speranta unui prilej de a se arata în public cu brâul rosu. Tom se hotarî sa nu mai acorde niciodata încredere unui om atât de neserios. Tom baga de seama cu mirare ca nu prea s tia ce sa faca în vacanta atât de mult dorita. ardea de nerabdare sa stie cum se mai simte. CAPITOLUL XXIII Atras de insignele lor aratoase. apoi ca intrase în convalescenta. de la mestecat tutun si de la luarea în desert a celor sfinte. Timp de trei zile. Tom arata un interes foarte viu pentru sanatatea judecatorului. Baietii erau razbunati. 11 Ziua independentei S. Tom si Joe Harper înjghebara si ei o trupa de artis ti si fura foarte fericiti timp de doua zile. Cea mai buna trupa de cântareti negri veni sa dea un spectacol în târgus or si stârni mare vâlva. De vreme ce ocupa o functie atât de înalta în stat. Pâna si marea zi de 4 iulie a fost o pacaleala. îsi dadu seama ca nu-i ardea de asa ceva: de îndata ce nu-l mai împiedica nimeni. dar mai avea si senzatia ca i se facuse o nedreptate. Îsi dete imediat demisia.A. pisica se agata de peruca "domnului". care tragea sa moara. 73 . tinând strâns trofeul. Dar judecatorul putea sa te aduca la desperare cu toanele lui. asa ca-l lasa balta. Se apropia 4 iulie11.U. pe care baiatul zugravului de firme o poleise cu aur! Aceasta întâmplare puse capat serbarii. Ce mai stralucire radia din tigva cheala a "domnului". Tom era un om liber. desigur ca avea sa i se faca o înmormântare de toata frumusetea. atâta vreme cât va fi membru al acestei organizatii. domnul Benton. avea de ce sa fie multumit. Timp de trei zile. Înmormântarea a fost într-adevar o frumusete. în carne si oase. dorinta si farmecul oprelistii pierisera. Tom se vazu în curând chinuit de o dorinta: sa bea si sa înjure. Dar. în aceeasi clipa. sperantele îi cresteau într-atâta. încât îndraznea sa scoata insignele si sa faca repetitie în fata oglinzii. Dorinta aceasta ajunse atât de apriga.

Îngrozitoarea taina a omorului îl apasa mereu. fara doar si poate ca toata zarva asta pentru el se stârnise. Pretutindeni numai si numai dezamagiri. ca sa-l abata de la rele. si iata urmarea. un adevarat cancer care-l rodea fara încetare. 12 Constantinopole — orasel în t inutul Missouri. Iar când. îl gasi schimbat. O campanie de propaganda religioasa strânse o asa-zisa "renastere sufleteasca" s i toata lumea—nu numai cei vârstnici.Dupa asta au venit un frenolog si un hipnotizator. de fata fiind si victima. Umbla multa vreme dupa Jim Hollis s i. o posomorâre neasteptata se abatuse peste toti si peste toate. Bietii baieti. iesi iar în lume. le revenise si lor boala. Tom umbla de colo pâna colo. Ar fi putut sa-i treaca prin gând ca cerul prea facea mare risipa de fast si munitii. În ziua urmatoare. din tot târgul. când dadu de el. Îl cauta pe Ben Rogers si-l gasi vizitând pe saraci. ca si cum ar fi vrut sa omoare un gândac cu o baterie de tunuri. S-au mai aranjat câteva petreceri pe la baieti si pe la fete. dar nu vedea nimic nepotrivit în montarea unei furtuni atât de costisitoare numai pentru a sufla pamântul de sub picioarele unei biete gâze ca el. Fiecare baiat pe care-l întâlnea îi încarca sufletul cu o netarmurita tristete. Tom trase plapuma peste cap si astepta îngrozit sa-i bata ceasul cel de pe urma. Abuzase pâna la limita de rabdarea puterii ceresti. Au plecat si ei. acesta-i atrase luarea-aminte asupra minunatei binecuvântari ceresti ce pogorâse asupra-i. inima i se frânse de-a binelea si se târî spre casa. inculpata într-un proces de omor. numai el era pierdut pe vecie. unde se vârî iar în pat. ca si lui Tom. nimic nu-l mai interesa. Cele trei saptamâni pe care le petrecu întins pe spate i-au parut de data aceasta un veac. în cele din urma. apoi înceta fara sa-s i fi împlinit scopul. lasând târgul mai pustiu si mai adormit ca oricând. al doilea sa mai astepte—poate n-or mai veni alte furtuni. Becky Thatcher plecase cu parintii sa petreaca vacanta în casa lor de la Constantinopole12. cu un cos plin de brosuri religioase. o pasarica. se refugie în bratele lui Huckleberry Finn si fu întâmpinat cu un citat din evanghelie. îsi daduse seama ca. 74 . cu trasnete înfioratoare si cu fulgere care te orbeau. dar fura atât de putine si atât de minunate. desi s tia bine ca nu era nici o nadejde. când îsi amintea în ce stare de singuratate se gasea. dar si baietii s i fetele—dobândise "harul credintei". aproape ca nici nu se bucura ca scapase. Apoi veni pojarul. Furtuna trecu prin toate fazele. tot sperând sa întâlneasca macar o singura fata de pacatos. În noaptea aceea se dezlantui o furtuna cumplita. în cele din urma. deznadajduit. cu o ploaie cu basici. cât de parasit si de lipsit de tovaras i! O lua agale pe ulita în jos si dadu peste Jim Hollins facând pe judecatorul într-un tribunal de copii care judeca o pisica. încât golurile dintre ele pareau si mai greu de îndura. s-au înfiintat iar doctorii. nepasator fata de lumea dinafara si de întâmplarile ei. Îl gasi pe Joe Harper studiind Vechiul Testament si se îndeparta mâhnit de aceasta trista priveliste. Când. în forma pojarului. Era bolnav. Se întâlni pe un drumeag cu Joe Harper si cu Huck Finn care mâncau cu mare pofta un pepene sterpelit. fu iarasi pe picioare si se îndrepta sleit catre centrul târgului. lui Tom îi revenise boala. Dupa saptamâni nesfârsite Tom zacu închis în casa. Când. Primul imbold al baiatului fu sa-i multumeasca lui Dumnezeu si sa caute sa se îndrepte. asa încât în viata lui Tom nu era nici o raza de lumina.

daca nu vrei. Nu vedea cum putea fi banuit ca stie ceva despre omor si totusi nu se simtea în largul lui. Huck.Hai! Jurara as adar din nou. saracu'! .Se poate. Huck. Da' la fel facem toti. si de câte ori nu m-a ajutat la necaz. da' ce-am mâncat matraguna? .Tot as a o tin întruna s -ai mei. Tom! Si chiar sa putem.Aoleo! nu putem sa-l scoatem noi. daca ar sti lumea? Tu ce zici? Lui Tom parca îi mai veni inima la loc. Da' nu pot sa rabd când îi aud cum îl vorbesc 75 . cu un ritual înfricosator. . n-a facut niciodata rau la nimeni. Sa-mi saie ochii. din ce n-avea. uite-atâtica.Ei.. ce zici? . Ce ai zice sa-l scoatem de-acolo? ..Da. Da' hai sa ne mai juram o data-n tot cazu'.. Sa stii ca se duce pe copca mosu'. Huck.Si mie.Cum sa nu! Mai totdeauna.. Tom nu putea scapa în nici un chip de povestea asta. stiu si eu. si înca zdravan. începu sa se judece procesul omorului.De. . Huck? Mie mi-au împuiat urechile. eu crez ca pe tine nu poate nimeni sa te faca sa spui ceva. . De. Tom? Pai am mai sta noi la taifas azi.Stii tu.CAPITOLUL XXIV În sfârsit. el e om bun.. da' are inima buna..As. si al de ridica ochii la cer s i dascaleste lumea. ai vorbit vreodata cu cineva despre chestia aia ? .Care chestie? . Dupa o pauza: . Mi-era teama. . na! Da' ce-ti veni sa ma-ntrebi? . târgusorul fu zgâltâit din amortire. ca sa stea de vorba cu el.Daca-ti spui. acilea. Eu zic ca daca ne tinem gura.Ce sa zica? Tot îi da zor cu Muff Potter. Ori de câte ori se pomenea de omor. tot degeaba ar fi. din ce-avea. o data. mai voia sa se încredinteze daca Huck îsi tinuse cuvântul. ca l-ar prinde iar. . Cons tiinta tulburata s i temerile îl faceau mereu sa creada ca cei ce vorbeau în preajma-i aveau de gând sa-l traga de limba.. auzind mereu vorbindu-se numai de asta.. îmi vine sa-mi iau câmpii.. mi-a dres zmeul si mi-a legat cârlige de undita. Afara de asta. îi trecea un fior rece prin inima..Asculta. Într-o zi lua deoparte pe Huck si-l trase dupa dânsul într-un loc mai dosnic. Muff Potter în sus. mai trage la masea. ca sa fim mai siguri.Huck. Tot târgul nu mai vorbea despre altceva. . îl treceau întruna sudori reci... Aoleu! Da' ce. Nu-i nici o scofala de capu' lui. atunci stam bine. Nu-ti pare rau de el câteodata? . s i sta toata ziulica cu burta la soare. . sa puie mâna peun ban. mi-a dat si mie o juma' de peste.Nimic.Pe mine sa ma faca sa spui?. e-n regula. dezlegândusi nitel limb a. departe de ochii lumii. Sa-s i mai usureze sufletul. crezi c-am chef sa ma dea de mâncare la pesti nenorocitu' ala? . nici o vorba? . Muff Potter în jos! Ma trec naduselile când îi auz. sa împarta povara ce-l apasa cu altul care suferea deopotriva cu el.Ce mai zice lumea. . Mai pescuieste si el câte nitel. sa stii ca ai dreptate. a.

Fu asezat astfel încât toti ochii din sala sa-l poata privi. în noaptea aceea avu niste vise îngrozitoare. Dupa o lunga asteptare. Din când în când. Baietii au stat mult de vorba. si dac-ar putea si mai mult bine i-ar face. Se ocoleau unul pe altul. Recunostinta ce le-o arata pentru darurile lor le apasa totdeauna constiinta. Dupa o alta pauza. ca ticaloasa si cumplita fapta facui. Începura obisnuitele sus oteli printre 76 . Stau acilea s i vorbesc singur si-mi zic: la toti baietii din târg le dregeam zmeele si câte si mai câte lucrusoare. Se simtira cei de pe urma lasi si tradatori. siacu' uite. Ei. mai buni ca orisicine din târgul asta. Dati-va nitel mai la stânga. baietii se dusera la gratiile celulei si-i dadura lui Potter tutun si chibrituri. Spre seara.. Ca s i alte dati. De câte ori iesea din judecatorie vreun cârd de pierde-vara care asistase la dezbateri. .. laba mea e prea mare. El sta închis în partea de jos a cladirii si paznici nu erau.Da. eu asa crez—da.. Tom. Tom se întoarse acasa tare amarât. când ai intrat la necaz ca mine. ce sa mai vorbim de asta! La ce sa va mai amarasc si pe voi acu'. asa spun toti. nu. dar liniste tot n-au gasit.Ati fost tare buni cu mine.. Sala gemea de lume. s-au trezit dând târcoale micii închisori singuratice. când Potter le spuse: . La sfârsitul zilei a doua.. tot târgul se îmbulzea câtre judecatorie. galben si sfios.. Numa' voi! Numa' voi sunteti prietenii mei.. Dar nu se întâmpla nimic.Si eu la fel. si ca nu era nici cea mai mica urma de îndoiala cu privire la verdictul juratilor. unul din ei pleca. reies ea din vorbele care circulau prin târg ca marturia lui Joe Indianul ramasese în picioare.. Mâini mititele si far' de putere. altfel nu pricep cum de-o facui. ca nu l-a spânzurat pâna acu'. foarte tulburat. si nu vine nimenea sa te vaza. Tot mai nemilos se strângea latul în jurul bietului Potter. si n-o sa ajungeti unde-am ajuns eu. N-o sa uit. si Huck nu. c-asa e legea. intra si judecatorul. dragii mei.. În dimineata urmatoare. cu nadejdea nelamurita ca s-ar putea întâmpla ceva care sa înlature toate greutatile. Tom tragea cu urechea s i mereu auzea doar vesti care-l deznadajduiau. ferecat în lanturi. asa. ..Si sa stii c-asa ar face. dragii mei dragi. Cica ar fi al mai mare bandit din tara—se mira... Mânusitele voastre o sa treaca printre gratii. ca pe-un diavol. când el nici nu-i vinovat de. da' lu' Muff Potter i-au facut mult bine. Poate-i al mai bun lucru pentru mine. da. cu o privire ratacita.. Seriful declara s edinta deschisa. chestia aia. Suiti-va unu-n cârca aluilalt.. putin dupa aceea fu adus Potter.de rau. Unii ziceau ca daca i-ar da drumu' l-ar omorî lumea. dar acum le facu mai rau ca oricând. nezdruncinata. Acelasi lucru se petrecea si cu Huck. A doua zi s i a treia zi a tot dat târcoale judecatoriei. parea ca nici unui înger. Da' atâta va spui: de îmbatat sa nu va-mbatati niciodata. nici unei zâne nu-i pasa de nefericitul care zacea în închisoare. dar de fiece data îl aducea în curând înapoi aceeasi pornire întunecata. zic. Ceasuri întregi se zvârcoli în pat pâna sa atipeasca. voi numa' bine mi-ati facut. baieti. si nici eu pe ei.. .. Eu zic ca eram turbat de beat. Tot în vazul tuturor s edea si Joe Indianul.. Tom ramase afara pâna târziu s i intra la culcare pe fereastra.. sosise ziua cea mare. o sa-mi puie streangul de gât. O curiozitate de neînvins îl tot îmboldea sa intre.. na. da. În seara aceea. mai netulburat ca oricând.. sa va pot mângâia pe fata! Asa! Dati mâna cu mine. când a dat necazu' peste el. s i le aratam unde-s locurile bune de pescuit si-i ajutam cât puteam si acu toti l-au uitat pe bietu' Muff. trebuia sa se stapâneasca din toate puterile ca sa ramâna afara. Oooh. intrara pe rând juratii s i se asezara la locurile lor. Tare bine-ti face sa vezi un om bun la fata. acu' e bine. ei nu-l uita. auzi. da' Tom nu. deznadajduita.

de îndata ce îl bagase de seama. Iata concluziile noastre. .Thomas Sawyer. procurorul se adresa apararii: . Oare avocatul acesta navea de gând sa-si dea nici cea mai mica osteneala ca sa salveze viata clientului sau? Câtiva martori declarara ca Potter avusese o purtare de om vinovat. se îndepartase hoteste. Primul martor chemat adeveri ca-l vazuse pe Muff Potter spalându-se la gârla. Cu totii au fost lasati sa paraseasca bara.avocati si fosnetul hârtiilor. Apoi procurorul rosti: . Nu vom pleda pe acest temei. Martorii de încredere confirmara fiece amanunt al întâmplarilor agravante care se petrecusera la cimitir în acea dimineata atât de bine întiparita în mintea tuturor. când aparatorul lui raspunse: . dar baiatul nu putea scoate un cuvânt. .În cimitir! . prin urmare iresponsabil. pe când se ridica si lua loc la bara. dar îi coborî iar. Martor ul urmator declara ca gasise cutitul în preajma celui ucis.Apararea are vreo întrebare de pus martorului? Aparatorul lui Potter raspunse: . prinzând oarecari puteri.Onorata Curte! În consideratiile ce le-am facut la începutul acestui proces neam aratat intentia de a dovedi ca clientul nostru a comis aceasta fapta îngrozitoare într-o stare de inconstienta.. Toate privirile se atintira asupra lui Tom. ceea ce îi atrase o mustrare din partea curtii. I se lua juramântul.Putin mai tare. unde te gaseai la 17 iunie. baiatul avea o înfatisare ratacita. din ce în ce mai impresionat si mai nerabdator. De speriat ce era. în zorii zilei când se descoperise omorul si ca inculpatul. izbuti sa se faca auzit de o parte din sala. Publicul îs i arata prin murmure mirarea si nemultumirea. ratacire provocata de bautura. Procurorul întreba: . Un al treilea martor jura ca acela era cutitul lui Potter. . dar avocatul lui Potter se abtinu si de data aceasta sa puna întrebari. fara a li se mai pune întrebari de câtre aparare. Publicul din sala începu sa dea semne de nemultumire. fiind. . Neam schimbat parerea. Multi dintre barbati erau miscati si pe multe femei le podidira lacrimile.În cimitir! 77 . pe la miezul noptii? Tom arunca o privire spre fata împietrita a lui Joe Indianul s i limba îi ramase înclestata.Nu avem de pus nici o întrebare. Atunci aparatorul acuzatului se ridica si spuse: .Aveti de pus întrebari martorului? Acuzatul ridica o clipa ochii.. ca deseori îl vazuse la el. si deopotriva pe aceea a lui Potter.Pe temeiul marturiilor.Nu avem de pus nici o întrebare. Dupa câteva minute. depuse sub juramânt. îs i ascunse fata în mâini si-si legana domol trupul încoace si încolo. te rog. ale unor cetateni al caror cuvânt sta mai presus de orice banuiala. Dupa alte câteva întrebari. când fusese adus la locul crimei. Te aflai. se dovedeste fara nici un dubiu posibil ca nefericitul de pe banca acuzatilor este faptuitorul acestei crime fioroase. Un geamat zvâcni din pieptul sarmanului Potter.Aveti vreo întrebare de pus martorului? Aparatorul lui Potter renunta sa puna întrebari martorului. în timp ce în sala domnea o tacere apasatoare. Toate aceste amanunte si întârzierile ce le însoteau mareau încordarea publicului. (Apoi catre grefier): Chemati-l pe Thomas Sawyer! Uimirea si nedumerirea se zugravira pe toate fetele. Nu-ti fie teama. Publicul astepta cu rasuflarea taiata.

Dupa cum se întâmpla de obicei. domnule. o. .. Ce duceati în acel loc ? .Îndaratul ulmilor de la marginea mormântului. pe care Curtea îl stavili numaidecât. povesteste asa cum te pricepi. ridicându-l în slavi. Tom îi destainuise avocatului 78 . Dupa ce se lasa seara. schimbatori si nesabuiti cum sunt.Mai erai cu cineva? . mai întâi sovaind. Zdup! Iute ca fulgerul. noaptea îi venea sa intre în pamânt de groaza.. nu mai bagau de seama cum trecea timpul. Dar aceasta purtare face cinste lumii. când baiatul rosti: . Tom era în culmea triumfului si a stralucirii. caci gazeta târgului vorbi despre el..Un zâmbet dispretuitor fulgera pe fata lui Joe Indianul. . nu sari nimic si nu-ti fie teama. rasfatat de oamenii în vârsta. o pisica moarta..Da.Erai ascuns sau nu? . Joe Indianul a sarit cu cutitul si.Te aflai prin apropierea mormântului lui Horse Williams? . vorbele prinsera a curge cu tot mai multa usurinta. Numele lui cunoscu pâna s i tiparul ce da nemurire. Prins i în mrejele înfioratoarei povesti. domnule. Cât de aproape erai? .Da. Încordarea atinsese culmea. bineînteles daca între timp n-avea sa fie spânzurat. Ce cautati acolo? Duceati ceva? Tom s ovai. În sala se stârni un val de râsete.O. Si ochii lui arzatori îi vesteau mereu pierzanie. oamenii. nu te sfii.Unde? . Tom începu sa povesteasca. Unii credeau ca va ajunge presedinte al Statelor Unite.. apoi. Joe Indianul avu o usoara tresarire. Numai pe Joe Indianul îl visa.. si dus fu! CAPITOLUL XXV Iata-l pe Tom iarasi eroul zilei. fâstâcit de tot. rasfatându-l cu aceeasi lipsa de masura cu care mai înainte îl oropsisera. . Acum. cu buzele întredeschise si cu rasuflarea taiata toti oamenii din sala îi sorbeau cuvintele. pizmuit de tineri. Sala amutise: nu se mai auzea decât glasul lui Tom.Vorbeste putintel mai tare.Cum sunt acum de dumneavoastra. . dar noaptea. pe masura ce subiectul îl însufletea.Vorbeste. Adevarul mai presus de toate. spune-ne tot ce s-a întâmplat. Toate privirile se pironisera asupra lui.Si când doctorul a ridicat scândura s i Muff Potter s-a pravalit. În seara din ajunul marei zile a procesului.Eram ascuns.Vom arata aici scheletul pisicii. M-am dus acolo cu. . baiete. . Joe se repezi spre o fereastra. . Bietul Huck se simtea si el la fel de prost s i de înspaimântat.. as a ca nu se cuvine sa o criticam. baiatule.. . zvârli în laturi pe toti care încercau sa i se împotriveasca.Stai! Stai o clipa! Nu e nevoie sa spui numele celui care te-a însotit. nici o ispita din lume nu mai era în stare sa-l urneasca pe Tom din casa. acum îl luau în brate pe Muff Potter. Ziua. Îl vom chema aci la timpul potrivit.

totdeauna gata sa ia parte la orice întreprindere care fagaduia distractie si nu cerea capital. . Zilele se târau ca melcul. spuneti si dumneavoastra cum sa nu-si piarda Huck încrederea în neamul omenesc! Ziua. un detectiv. Huck. CAPITOLUL XXVI În viata oricarui baiat vine un timp cand îl apuca o dorinta nebuna sa plece undeva. . dar n-avu noroc sa-l gaseasca.Da' ce.Si-unde o sa sapam? întreba Huck. dar. alteori în lazi putrede. groaza ce-i apasa sufletul mai scadea câte putin. dadu din cap cu o mutra de întelept s i recolta succesul uimitor de care se bucura îndeobste membrii acestei bresle. Era încredintat ca niciodata nu se va mai simti în siguranta si nu va putea rasufla în voie. de nu stia ce sa faca cu el.toata povestea. sub câte o craca de copac uscat. ba îi era groaza ca-1 vor prinde. cum o sa fie peste tot? Comorile sunt ascunse în niste locuri anume. De la St. el care se legase cu cel mai strasnic s i mai fioros juramânt! Atunci. s i Huck tare se temea sa nu iasa la iveala si amestecul lui. Tom se simti în aceeasi nesiguranta ca si mai înainte. Dar cum "indiciile" nu pot fi spânzurate pentru omor.Cine le ascunde acolo? . pâna nu-l va vedea. da' mai totdeauna le gasesti sub dusumeaua caselor bântuite de strigoi. si tu. dupa ce detectivul îsi ispravi cercetarile si pleca acasa. cu alte cuvinte.Ei.De unde vrei sa stiu eu? Sa fie comorile mele. Joe Indianul fusese cautat prin tot tinutul. recunostinta lui Muff Potter îl facea pe Tom sa se bucure ca vorbise. Se oferisera recompense. Alerga sa-l caute pe Joe Harper. caci timp. Tom îl duse într-un loc ascuns si-i dezvalui confidential planurile sale. cu ochii lui. Huck era gata sa-l urmeze. sa sape ca se dea de comori ascunse. cine altii? Doar n-o sa le-ascunza vrun director de la scoala de duminica? . Tom de pilda— sa se duca el noaptea la avocat acasa si sa-i spuna toata tarasenia. Huck fireste ca era disponibil. Dorinta aceasta se abatu într-o buna zi si asupra lui Tom. Atunci se duse dupa Ben Rogers. Pâna la urma dadu peste Huck Finn — Mâna însângerata. Îsi baga nasul prin toate colturile. Asa era el. sunt ascunse peste tot? . le-as cheltui si as petrece. cine? Banditii. din fericire. în locul unde-i cade umbra la miezu' noptii. eu nu le-as ascunde deloc. avea si prea avea. câteodata în insule. Louis veni unul din acei oameni minunati s i atotstiutori. dar nimeni nu-i daduse de urma.Asa. cu fiecare zi care trecea. acesta însa plecase la pescuit. de cel care nu costa bani13. fireste. care inspira atâta respect. . mort. cu toate ca fuga lui Joe Indianul îl scutise de suferinta de a depune marturie în fata Curtii. 13 Aluzie la zicala "time is money" (timpul costa bani) 79 . dar noaptea se caia ca nu-si tinuse gura. obtinu unele "indicii". . Ba se înspaimânta ca Joe Indianul nu va fi niciodata prins.Ei. Bietul baiat obtinuse de la avocat fagaduiala ca nu-l va da în vileag. peste tot. Dar parca poti sa ai încredere în cuvântul unui om? Uite.

. În tot cazu' comoara zace multa vreme într-un loc. .. si copaci uscati gasim câti vrem. Atât.Pai atunci cum stii sub care sapi? .Pai sigur! Asta poate sa-ti spuie orisicine.Da' ce. Tom? . .Ei. întelegi. astea-s un fel de poze si dracii.Aiurea! Am vrut sa zic ca i-ai vedea..Hm! Ce sa zic.. Nu e unu' sa nu faca pe putin saptezeci si cinci de centi sau un dolar.. fin'c-am explorat-o si putem sa încercam s i-acolo într-o zi. pe-urma e casa aia veche cu stafii. .Richard. . sa pui eu mâna pe-o suta de dolari. Foarte bine! Noi cam cunoastem insula Jackson. sub fiecare copac uscat e câte-o comoara? .Da' ce.Si eu la fel. ruginiti colo de mai mare dragul..Si tu ai pus mâna pe-o hârtoaga d-alea. ori un cufar putred.Sapi sub toti! .Treaba ta! Eu unu' îti dau cuvântu' meu ca n-am de gând sa zvârl la gunoi brelantele. N-ai vazut nici unu'. Ca ghebosu' ala de Richard. Banditii ascund totdeauna comorile sub o casa bântuita de strigoi.Iero. de trebuie sa se cazneasca omu' o saptamâna s-o citeasca. ..Richard si mai cum îi zice? . .. cum o sa topaie? Ca ce-ar topai?.Ei. Sunt câte unele care face si douazeci de dolari bucata. . Adica vreau sa zic ca i-ai vedea. ori sub craca cea mai mare a unui copac uscat.A. . regii au brelante cu gramezile. pe-acolo topaie pe toate drumurile. ce? . i-ai vedea cu droaia. . . si tu. ... ei totdeauna le ascund si apoi le lasa în plata Domnului.Noo. ca nu mai îmi trebuie brelantele. nu topaind. de unde! Au ei de gând sa vie. Ce. ori daca nu. nu-ti ajunge? Regii n-au alt nume.. pân tot locu'. dau ortu' popii. Huck? .Nu-mi aduc aminte sa fi vazut. ai? ce-ai zice? Lui Huck îi steclira ochii. . Tom! Pai atunci trebuie sa stai sa sapi toata vara. plin cu brelante. ma Tom. pâna rugineste. pe drumu' Casei Mortilor. ori într-o insula. Brava mie! Ei. eu am avut de-a face cu regi? . da mai totdeauna uita semnele. numa' al de li-l da lumea. ca sunt cu duiumu'. o hârtoaga veche.Pai atunci cum gasesti semnele? .Ce prostii vorbesti si tu! Cum o sa fie? .Pai atunci de ce-ai zis ca topaie? . care-ai crede întâi ca nunseamna nimic.Nu zau! Chiar asa? .Crez si eu ca nu. uite-asa. topaie! Desteptule! Nu topaie deloc.Ei s i ce? Da' daca gasesti o oala de arama cu o suta de dolari în ea. sus.Da' de ce topaie? . .As. Da' sa te duci în Europa.Nu mai vin sa si le ia? .Ei?! 80 .Ieroclife. si într-o buna zi da careva de-o hârtoaga galbejita care-l învata cum sa gaseasca semnele... . fin' ca e tot numa' semne s i ieroclife. .Eu n-am nevoie de semne. Da' banditii nu fac asa.

Îmi place treaba asta! îsi dete cu parerea Tom. de parc-as fi negru. în tacere. Degeaba. treaba lor. daca gasim noi aici o comoara.Bine! Da' daca te-nsori tu.Ei.Tom. ca sa se odihneasca si sa fumeze o pipa. proptindu-se în 81 . . daca nu m-as grabi sa-i cheltuiesc. si-asa. Cum o cheama pe gagica ta? . Acu' lasa asta si hai sa sapam. Treaba mergea mai greu acum.Ce-are a face! Fata cu care ma-nsor eu n-o sa sara la bataie. si-un catel mops. Tom. În cele din urma. . Alesera alt loc si se apucara iar sa sape. . acolo sa sapam. Au muncit si-au nadusit vreo jumatate de ora. Da' i-asculta.Ce gagica. Da' tu.Ei.Câteodata.. . parca nu-i totuna! Unii-i zic gagica. . poti sa-i zici s i-asa. O sa vii sa stai la mine. . asta-i cea mai mare neghiobie! Uite la babacu' s i la maica-mea! Numa-ntr-o bataie o duceau. totusi aveau spor.Te-nsori? -Îhî. n-ai grija. si apoi ma-nsor. Câtva timp sapara întruna. Huck. Tot degeaba. toate-s la fel! Toate-ti scot peri albi! Mai bine mai gândeste-te la chestia asta. Cred ca n-am nimerit noi locu' al bun. Petrec eu strasnic. n-ar mai lasa o letcaie.Si mie! . ce-ai de gând sa faci cu partea ta? .Ma Tom. daca zici tu. si-o sabie prima-ntâi.Ma. nu acuma.De. Îmi cumpar în fiecare zi placinta si câte un pahar cu sifon si-o sa ma duc la toate circurile care-or veni.Eu îmi cumpar o toba noua. sa-mi zica lumea cum îi place. tu ce-ai de gând sa faci cu partea ta? . unde te-apuci sa sapi întâi? . îi priveste. Tom.Ia spune.Daca-ti spui eu! . spre locul cu pricina. ma! E logodnica mea. i-ar papa el. Au ajuns înfierbântati s i suflând din greu si s-au trântit în iarba. esti. Într-o buna zi s-ar întoarce babacu-n târg si-ar pune laba pe toti banii..Las' c-o sa vezi tu. .Sa pui deoparte? Ca ce? . cum o cheama? . n-auzi. . zau daca n-ai capiat! .Bine. nu chiar totdeauna.Ba deloc. ca sa ai si tu bani albi pentru zile negre.Cum. Îti spui eu ca mai bine sa te mai gândesti. cale de vreo cinci-sase kilometri. o sa-mi fie si mai urât ca pâna acu'. stiu eu? Ce-ar fi sa ne-apucam sa sapam întâi sub copacu' ala uscat de pe povârnisu' din fata drumului Casei Mortilor? .La urma urmei. . Da' vorba e. da' mie unu' nu mi-ar conveni sa fiu rege si sa n-am numele meu. . S-au mai trudit înca o jumatate de ora. altii logodnica. Tiu foarte bine minte. ..Aiurea! Tot degeaba ar fi.Îti spun eu alta data. la umbra unui ulm din apropiere. De obicei n-o îngroapa asa adânc. n-ai grija! . Au facut rost de un târnacop prapadit si de-o lopata si au întins-o la drum..Ce sa fac?.. Huck întreba: . si-o cravata ros ie. o sa ma plictisesc al dracului. Huck.Totdeauna ascund banditii comoara asa adânc? . si din toata comoara nu pui deoparte nimic? .

fiindca daca vad altii gropile. crez ca iar am gresit locu'. ori prea devreme.Fir-ar a dracului de treaba! înseamna ca ne-am caznit de pomana pân-acu'! Da-o naibii. câteodata îsi mai vâra nasu' s i vrajitoarele. trebuie sa venim iar la noapte. s-apoi prea e fioros pe-aci. Huck zvârli lopata. zise: . adus de vânt. Atunci viu si miorlai la noapte. da' pros ti mai suntem si noi! Pai trebuie sa vezi întâi unde cade umbra crengii la miezu noptii. .Aia e! Sa stii ca d-aicea ni se trage tot buclucu'. Tremura carnea pe mine de când am venit aici.Lasa. Si e departe rau. siacolo sa sapi! . Se asezara undeva în umbra si începura sa as tepte.Mai e vorba? Sigur c-o s-o tulesc! Trebuie neaparat sa facem treaba asta la noapte.. Aa! Acuma stiu ce e. . la timpul hotarât. Groapa se tot adâncea. Curiozitatea le sporea si o data cu ea si harnicia.Când terminam aci.. iar am dat gres. i-a lui. ma Huck.În regula. eu zic ca sub copacu' ala batrân de colo.Pai. Ce dracu' sa fie. . Nu fusese decât o piatra sau un ciot de radacina. Maa. baietii se înfiintara iaras i la locul cu pricina. Nu trecu mult si Huck spuse: . în dosu' casei vaduvei.. stii. Trebuie s-o lasam balta. si mi-e frica sa ma-ntorc. . de pe partea ailalta a magurii Cardiff. latratul gros al unui dulau se auzea de departe. Era un loc singuratic si o ora socotita solemna. sa nu ma pândeasca altii din fata si sa se repeaza când le vine la socoteala.Ce? . Stii ca mai totdeauna baga si câte-un mort. . Sapara înainte. Acu'. . Se vede c-a fost ori prea târziu.Sa ne-o iaaa?! Sa pofteasca sa-ncerce! Care gaseste o comoara de-asta. N-a ramas nici un picut de umbra sa nu-l fi însemnat. facura semne unde cadea umbra si se apucara sa sape.Ma. Nu facem nimic acilea fiin'ca niciodata n-o sa stim la tanc cât e ceasu'. . dar de câte ori tresareau de bucurie. izbind cu târnacopul în ceva.Bine.lopata si stergându-si cu mâneca broboanele de sudoare de pe frunte. copiii abia îndrazneau sa deschida gura.De. da' acu' nu se poate sa fi gres it. socotind ca sosise miezul noptii. Huck? Nu pricep. . Nadejdi noi le încoltira în suflet. 82 . . Eu zic ca asta e.Prostii! Vrajitoarele n-au nici o putere ziua. o sa stie imediat ce e-n ele si-o sa caute aia! . . Coplesiti de aceasta atmosfera stranie. ca s i mie cam tot asa mi-e.Stiu.Fir-ar a naibii. Tu ce zici? . strigoi se cuibareau prin colturi întunecoase... o cucuvea raspundea cu tipatul ei funebru. În curând.. Naluci s usoteau printre frunzele fremantânde. unde vrei sa mai sapi? . potrivit unor traditii vechi. Hai s-ascundem sculele în tufisuri..Bine. cu vrajitoare si cu naluci care ne dau mereu târcoale!..Ei. timpu'. da' poate sa mai fie si altceva. Noaptea. sa stii c-ala-i un loc bun! Da' n-o sa ne-o ia vaduva? Ca-i pe locu' ei. Tu poti s-o mai tulesti deacasa? . pe vremea asta. asta asa e. ma! Am mers pe ghicite.Degeaba mai sapam. asa sa stii! Poate sa fie pamântul al cui o fi! Asa mai mergea. În cele din urma. Mie nu-mi dadea în gând. aveau o noua dezamagire.Parca simt întruna pe cineva îndaratu' meu. Tom zise: .Ma mir si eu.

da. Jos. Ei. Si crez ca nimeni n-ar putea. da' nu vine catre tine lunecând. Hornul i se naruise pe jumatate. asta asa e. poti sa pui ramas ag ca e un strigoi pe-aproape. când nici nu gândesti. asa ca de ce ne-ar fi noua frica? ..Da-o naibii. Baietii o privira câtava vreme. .Nici mie nu-mi place sa stârnesc mortii.La casa cu stafii. Sa sapam s i la Casa cu stafii. . stafiile e de-o mie de ori mai rele ca mortii. cum se cuvenea într-un astfel de ceas si în asemenea loc. nici noaptea?. apoi.Da.Maiculita Doamne!. Între timp începusera sa coboare dealul. iar un colt al acoperisului se povârnise rau.Ei. fie si-asa.Hm! O fi. Asta-i la mintea cocosului. daca zici tu. ca mi se face paru' maciuca! . ma Tom. Fiindca stii si tu foarte bine ca numa' strigoii umbla cu lumini de-alea! . da' vezi tu. o luara mult spre dreapta.. Tom. taci.Tom. asteptându-se sa vada din clipa în clipa o lumina albastruie fulgerând pe lânga vreo fereastra. în mijlocul vaii luminate de luna. da' stii si tu foarte bine ca de casa aia unde umbla stafii nu se apropie nimenea. Daca vrei sa s tii. si scrâsneste din dinti! Asa face stafiile. Daca astuia de-aicea îi da în gând acuma sa-si scoata tigva si sa ne zica ceva!. Tom. . mai-mai sa atinga pamântul. eu zic sa ne lasam pagubasi si sa-ncercam în alta parte. ferestrele se cascau. nici ziua..Parca mie nu? ! Spui drept ca nu-mi place deloc. goale...Ai dreptate.când îngroapa comoara sub copac. da' strigoi în toata regula nu! . si se îndreptara spre târg. acoperindu-i pâna si pragul.. mie nu-mi place sa-mi vâr nasu' pe unde sunt morti. da' eu crez ca nu facem bine. . Ca nu s-a vazut niciodata nimica. . zau. înveliti într-un cearsaf. vorbind în soapta. sa stii. fiindc-asa-s oamenii. ca unde se vad lumini d-alea albastre pâlpâind din loc în loc.Hai. Acolo-i locu' al bun. asa fac..Si unde mai sapam? Tom chibzui câtava vreme. nu de alta. ca s-o pazeasca. pentru a ocoli casa.Aoleo. Mie nu-mi place casele cu stafii. doar cate-o lumina albastra sclipind pe la ferestre. Da' în tot cazu'. De multe ori am auzit. . . primprejurul casei aleia. Huck. Tom.Da. balariile o napadisera cu totul. asa ca n-o sa se lege de noi daca sapam ziua. Gard nu mai avea de mult. strigoii nu umbla ziua. si-odata sapleaca peste umar si se holbeaza la tine.. strigoii nu umbla decât noaptea. Huck. . . 83 . Mortii s-or fi întâmplând ei sa vorbeasca. .Asa zic si eu. . Tom. Pân' la urma dai de dracu' cu ei.Ei. prin padurile care împodobeau cealalta fata a magurii Cardiff. apoi raspunse: . zau ca n-as putea sa rabd una ca asta. .Bine. noaptea. Eu. Casa cu stafii zacea singuratica. nu le place locu' unde a fost omorât careva.

Huck era ceva mai putin nerabdator. am zis eu as a? S i-apoi nu numai ca-i vineri.Cum e ala. . da' te poti feri. îti spun eu! C-o mâna îl facea praf pe-oricare viteaz din Anglia. comedia dracului! Vezi cum trebuie sa fii mereu cu ochii-n patru. si mai bine sa ne jucam.Numa' serifi. am visat sobolani. si episcopi. baietii au sosit pe la amiaza la copacul uscat. . A fost un haiduc. Si pe cine jefuia? . ma Tom. la sigur ca intram în bucluc. Cine-i ala Robin Hood? . nu esti tu al dintâi care-a bagat de seama. si înca ce bucluc! Or fi ele si zile norocoase. Huck. O fi si-ala vrun soi de arc. si regi. Totdeauna împartea cu ei.Hai! Se jucara de-a Robin Hood toata dupa-amiaza. Sâmbata. Au tras o pipa si au mai taifasuit putin. se aseza jos si tipa si blestema. o sa petrecem împarateste. baietii erau iar la copacul uscat. de nu stiu câte ori la rând! . dintr-o data.. ma Huck! . Te-nvat eu. Hai sa ne jucam de-a Robin Hood. Si când îsi lua arcul lui de chiparos si tragea la tinta. aruncând din când în când câte o privire plina de jind spre Casa cu stafii si schimbând câte-o parere. la umbra. îndata dupa-amiaza. da' uite acu'. luând-o de-a curmezisul printre umbrele lungi ale copacilor.Tii! cum de nu ne-am gândit la asta. Huck? Daca ne apucam acu'. Si se mâncau între ei? . .Nici eu. mi-adusei aminte ca e vineri.Habar n-am. si bogatasi.Nu. Deodata întreba: .Ei. dar vezi ca Tom spusese ca foarte adesea se întâmpla ca unii sa se lase pagubas i tocmai când ajung cu sapatul la o 84 . . Daca nu se mâncau între ei sobolanii. taci! Asta-i bucluc curat. Si daca nimerea banutu-n margine. si al mai bun dintre toti. apoi ridica repede o privire speriata: .Ce om de treaba! . înseamna doar ca te pândeste vreo belea. s i-atunci n-o sa patim nimica.Da' ce. Da' la saraci niciodata nu le facea nimic. vinerea. tu s tii ce zi e azi? Tom îns ira în minte zilele saptamânii. pornira spre casa.Ehei! A fost unul din ai mai mari barbati care-a existat vreodata în Anglia.. . Când soarele coborî spre asfintit. Trebuie sa fim cu mare bagare de seama. . da' vinerea numa' norocoasa nu-i. atuncea-i bine. Tom abia astepta sa mearga la Casa cu stafii.I-asculta. ca sa vezi. Eu zic sa ne lasam de chestia asta pe ziua de azi.Iete. tu ai auzit de Robin Hood? . Tinea cu ei. juma'-juma'. venisera sa-si ia uneltele. da' am mai si visat rau azi-noapte. de o treaba ca asta. ma! Asa ceva mi-ar place si mie. ca sa le mearga bine.Te crez! Pai era al mai galanton si mai nobil om care s-a vazut vreodata! Nu mai gasesti în ziua de azi oameni ca el. s i de-alde astia.Asta o stie toata lumea. arc de chiparos? . îti nimerea un banut de zece de la un kilometru.Nu! . Huck.CAPITOLUL XXVII A doua zi. cum sa faca s i sa dreaga a doua zi.Ei.Oho. si curând se înfundara în padurile de pe magura Cardiff. . Nu prea trageau nadejde sa gaseasca ceva.Ei. apoi au mai scormonit nitel cu târnacopul în groapa de rândul trecut. .

Dupa ce se mai obisnuira cu atmosfera. care mai de care. . cu fata spre usa si cu spatele spre perete. Când ajunsera la Casa cu stafii. fara dusumea. încât. îsi luara uneltele la spinare. Uite ca intra! Nu mai sufla o vorba! Doamne. tacerea mormântala ce domnea în preajma-i. si-uite ca nu s-antâmplat nimic! . Tocma' hat-departe de apa si nici o casa-mprejur! N-o sa 85 . zbârliti. o scara darapanata. Tom facu: . Acum ar fi vrut sa stie ce era în încaperea de sus. spre marea mirare a baietilor. pe-alalalt nu-l stiu. "alalalt" vorbea cu glas scazut. cu peretii netencuiti.. acu' de curând. s i pretutindeni pânze de paianjen prafuite. Apoi Joe spuse: . Baietii se întinsera jos. sub soarele dogoritor. îngalbenindu-se de spaima. "alalalt" continua sa vorbeasca. Asta însemna sa nu mai poata fugi în caz de primejdie. aceeasi paragina. admirându-se oarecum si totodata minunându-se ca au atâta curaj. surd si mut. Se asezara pe jos. era atât de stranie si înfioratoare. Se furisara pâna la usa. Asteptau îngroziti sa vada ce se va întâmpla.. atât de apasatoare singuratatea si tristetea acelui loc.Taci! Nu misca! Vin drept spre usa. cu gaurile ferestrelor cascându-se hâde. spaniolul "surdo-mut". ca nu le e frica. Spaniolul era înfasurat într-o pelerina. "Âlalalt" era un individ zdrentaros. Acum nu se mai ferea si cuvintele lui se desluseau mai limpede. Am patit-o! Hai sa fugim! . plecând multumiti ca nu se jucasera cu norocul si ca împlinisera întocmai toate regulile cautatului de comori.palma de comoara. ciuleau urechile sa prinda cel mai mic zgomot.Da! Aoleo!. . iar vin. parul lung si alb îi iesea de sub palaria cu marginile late si purta ochelari verzi. Nu. muschii le erau încordati.. o vatra de pe vremuri. Pe când intrau în odaie. Cercetara amanuntit locul.Sst! . Se hotarâra sa intre.Ce e? întreba în soapta Huck. nu l-am vazut niciodata". la care ducea scara. înspaimântati. Vazura o odaie napadita de buruieni. aruncara o privire înauntru. sovaira o clipa daca sa intre sau nu. dar tot laudându-se. Avea favoriti albi. fireste ca pâna la urma au aruncat uneltele într-un colt si au urcat scara. frica li se preschimba în curiozitate. zidit în perete. Acum li se urcase curajul nevoie mare si erau siguri de ei. care-a fost prin târg de vreo doua ori. Sus. bataile inimii li se iutisera. Curca plouata! Auzind glasul acesta. cu parul vâlvoi si cu o fata respingatoare.Sst! Colo! Auzi? . baietii ramasera cu gura cascata si începura sa tremure. atârnând în zdrente. Într-un ungher. Amândoi baietii îsi zisera în gând: "Âsta-i spaniolul ala batrân. Era glasul lui Joe Indianul! Câtva timp nu se mai auzi nimic. Tremurând. dadura peste un dulap. gata de fuga în orice clipa. Paseau binisor si vorbeau în soapta. E primejdios. .S-au oprit. deodata.Ce poate fi mai primejdios ca dincolo. . promitator de mistere. m-am gândit destul de bine si nu-mi place. ce n-as da sa nu fiu aici! Intrara doi barbati.Nu. dar care se vadi înselator. cu ochii lipiti de nis te gauri din scândurile podelei. s i-apoi sa vina altii s i s-o scoata la iveala dintr-o aruncatura de lopata. rându' trecut? Ei. Tocmai se pregateau sa coboare scara si sa se apuce de lucru când. Cum nici de data aceasta nu izbutira..Primejdios! bombani.Aia-i alta socoteala.

Eu zic sa-i lasam aci. Tom sopti: . fie ce-o fi. e mai bine. bucurosi. Si ieri am vrut. zâmbi înciudat vazându-l pe celalalt cum dormea cu capul pe genunchi. tu sa te duci înapoi la locu' tau.Nu stiu. peste putin sforaiau amândoi. dar asculta aci: cine s tie cât poate sa treaca pâna apuc sa termin daravela aia. fie si-asa.afle niciodata nimeni c-am încercat. îngenunche si.Da. Se ghemui printre buruieni si începu sa sforaie. de vreme ce n-am reusit.. ridicând o piatra din dosul vetrei.Aoleo! Da' ce. podeaua s ubreda scoase un scârtâit atât de îngrozitor. 86 . tocma' în fata casii. s i când oi vedea ca-mi vine la socoteala! S i-apoi pe-aci ti-e drumu '! O luam catre Texas! Sa vezi c-o scoatem noi la cap! Amândoi pareau multumiti. Joe Indianul spuse: . sai îngropam cum se cade. s i porni singur. Deodata.Ei. "Dracii de baieti" începura sa tremure când auzira vorbele astea s i se gândeau ce noroc avusesera sa-s i aduca aminte ca era vineri si ca trebuie sâ mai astepte o zi. holba ochii împrejur. .Mor de somn! Acum e rândul tau sa stai de veghe. Ce sa-i mai caram cu noi pâna nu plecam în Sud ? Sase sute si cinci zeci de arginti e nitica greutate. ma. Hai mai bine sa-i îngropam. În cele din urma Tom se scula binisor.Hei. pâna înceta.Cam asa ceva. în susu' apei si s-astepti acolo pâna-ti dau de veste. . apoi îl trezi. Celalalt îl ghionti o data.Sigur. nu-i mare lucru sa mai venim o data pân-aci. Ramasera amândoi întinsi la pamânt. hai! Huck raspunse: . . Baietii scoasera un suspin lung de usurare. capul îi pica tot mai jos. . sa vaz cam ce e de facut.Stiu foarte bine. pe jumatate mort de spaima.. Da' vezi ca nu era alt loc mai la îndemâna. Eu. încât baiatul se lasa iar jos. da' nu puteam sa ne miscam de-aici din pricina dracilor alora de baieti care se jucau colo sus pe deal. Nu trecu mult si începu si cel de straja sa motaie. Huck sovaia. Hai. Joe Indianul zise: — Asculta aici. de doua ori. Joe Indianul se ridica în capul oaselor. . ca soarele asfintea.Acu-i momentu'. Nu mai încerca a doua oara. ca si-alta data. Dupa o tacere lunga si îngândurata. Dar la primul pas pe care-l facu. mai dau o data o raita prin târgu' asta. mai stii ce se-ntâmpla? Si locul asta nu e prea sigur. ca se cam apropie timpu' s-o luam din loc. . da' eu as spune sa venim noaptea. cu bagare de seama. mor daca s-or destepta! Tom îi dadea ghes.Nu pot. dupa ce o scrântiram dincolo. una dintre sforaieli înceta. am adormit? . Vreau s-o sterg din s andramaua asta. Ce facem cu banutii care-i mai avem? .Buna idee! încuviinta celalalt s i se îndrepta spre coltul opus al camerei. Ce bine ar fi fost sa mai fi asteptat un an! Cei doi barbati scoasera niste merinde si se apucara sa manânce. si-apoi ce e mai primejdios decât sa venim aci ziua-n amiaza mare? Oricine ne-ar vedea ne-ar lua la ochi. lovindu-l cu piciorul: . baiete. cum veneam si-alta data. numarând timp de o vesnicie minutele care se târau cu încetineala. Treaba aia "primejdioasa" o facem dupa ce mai miros eu cum stau lucrurile. scoase un saculet care zornaia placut.Bine. halal de-asa paznic! Noroc ca nu s-a îmtâmplat nimic! . În sfârs it bagara de seama. Începura sa caste.

). vrând parca sa-si spuna:"Ei.Stiu.. . Ce? S-o îngropam iar si sa vie aia sa vaza ca s-a lucrat aci? Nici gând. Complicele lui Joe zise: . E o rabla de târnacop printre buruieni. Si cu asta ce facem? O îngropam iar? deznadejde sus. Joe Indianul lua târnacopul. mai mare placerea! Îsi dadeau mereu coate. .Foarte bine. si la fel de încântati. se pare ca n-a fost minciuna. Ba nu. Locu' alalalt nu-i bun. Joe Indianul se încrunta: . era ferecata cu cercuri de fier si parea sa fi fost foarte trainica înainte de a o fi macinat anii. dupa cum vezi. sa vedem ce e cu ea.Hai sa nu pierdem vremea. Târnacopu' asta avea pamânt proaspat pe el! (Baietii sa lesine de spaima. Începe sa se-ntunece. Nu mai e mult si putem pleca.Tot auzeam eu ca banda lui Murrel se aciuiase pe-aci într-o vara. În curând lada fu dezgropata.. . Câtava vreme cei doi barbati ramasera neclintiti. sub cruce. Vârî mâna înauntru si o scoase degraba: . Ce noroc nemaipomenit! Întrecea orice închipuire! Sase sute de dolari erau destul ca sa îmbogateasca si sase baieti! Acum puteau cauta comori în cele mai bune conditii.) Era sa uit. spuse Joe. . l-am vazut adineauri.Nu ma cunos ti.Ma omule.Sigur c-asa! Cum de nu ne-am gândit mai 'nainte? Vrei sa zici la numaru' unu? . . mormai ceva si începu sa sape.Ia vino-ncoa'! striga el. . cu tâlc. si. Las' ca nu mai e nevoie. nici gând! O ducem în bârlogu' meu. Joe Indianul se scula si trecu de la o fereastra la alta. . Cu ochi lacomi. spuse strainul. . Într-o clipa. zise în sfârsit Joe Indianul.Bine. aicea sunt mii de dolari. am gaurit-o. sunt bani! Cei doi cercetara pumnul de monede. caruia îi întinse apoi sacul. plecam în Texas. îl cerceta încruntat. e prea landemâna.r.) Ce cauta aci un târnacop si o lopata? Ce cauta aci. Joe îngenunchease între timp în colt s i sapa de zor cu pumnalul.) Ba nu! Pe marele Sachem14 ca nu! (Mare 87 . Acu' du-te acasa la nevasta si copii si-asteapta pâna-ti dau de s tire. urmareau fiece miscare.Nu. Nu era prea mare. acu' poti sa te lasi pagubas de chestia ailalta. acu' nu-ti pare bine ca suntem aci?" Cutitul lui Joe izbi în ceva tare. baietii uitara de spaima si de toate grijile. O sa trebuiasca sa-mi ajuti. . .O scândura aproape putreda. sorbind din ochi comoara. e vorba de razbunare! S i ochii îi sclipira cu rautate.Ma. frate-miu. prea fericiti ca sa poata scoate o vorba. la numaru' doi. Acolo vorba de jaf.Ei. fara sa-si bata capul unde sa sape. si unde-s ai de le-au adus? Ai auzit sau ai vazut tu pe careva?. Când terminam. privind cu bagare de seama 14 Zeu indian (n. baietii erau la fel de tulburati ca si ei. Aur! Sus.. daca asa vrei. cu pamânt proaspat pe el? Cine le-a adus aci.Da.Ce e? îl întreba celalalt. colo-n coltul din dreptu' vetrei.. Hai si da-mi o mâna de ajutor.Numara din el vreo douazeci-treizeci de dolari pentru sine si tot atâta pentru Joe Indianul. Dete fuga s i aduse târnacopul s i lopata baietilor. . (Bucurie nemarginita sus. mi se pare ca-i o lada. Sau nu întelegi cum sta chestia.

statu locului o clipa. n-are decât. Sa se ia dupa ei? Nici prin gând nu le trecea!. Joe Indianul puse mâna pe pumnal. dar parca li se luase o piatra de pe inima. Baietii îsi adusera aminte de dulapul din perete. cât mai era un pic de lumina.. Eu zic ca cine-a zvârlit astea acilea ne-o fi vazut si ne-o fi luat drept strigoi ori asa ceva. un gând îngrozitor încolti în mintea lui Tom: . prin întunericul tot mai adânc. Prin crapaturile dintre bârnele casei se uitau dupa cei doi banditi. sovaind. Tom si Huck putura sa se ridice. la adapost. iar dupa ce au intrat în târg.. sau barem numai la Tom.. au cazut de acord sa creada ca poate Joe se gândea la altcineva. se furisau amândoi din casa. daca le da mâna. 88 . si-apoi sa se ia dupa el la "numarul doi". s-aduca ei uneltele acolo! Se hotarâra sa pândeasca pe asa-zisul spaniol când va veni în târg sa iscodeasca în ce chip îsi putea împlini razbunarea. prea le era ciuda pe ei însisi. eu unu' n-am nimica-mpotriva. Ciuda pe ghinionul care-i facuse sa aduca în casa lopata si târnacopul. ar fi fost cu mult mai bine!"gândea el. te pomenesti ca de noi e vorba? . pâna îs i potolea setea de razbunare si mai târziu ar fi avut nenorocul sa descopere ca banii se topisera. Erau sleiti de puteri.Cine sa fi adus sculele alea-ncoa' ? Crezi ca s-ar putea sa fie cineva sus? Baietilor li se taie rasuflarea. Nu vorbeau mult.Razbunare?. simtind ca-i vine sa lesine.. Fac prinsoare ca mai fug s i-acu' de le sfârâie calcâiele. blestemând. Au fost multumiti s-ajunga jos fara sa-si frânga gâtul si s-o ia cât mai degraba peste deal catre târg. Dar. sa se stie singur în primejdie! “Sa mai fi avut un tovaras. Joe mai bombani câtva timp. De n-ar fi fost ele. sa pofteasca sa se ia dupa noi. apoi se îndrepta spre scara. când auzira trosnind treptele putrede si Joe Indianul ateriza printre ramasitele scarii sfarâmate. Joe Indianul nici gând sa fi banuit ceva! Ar fi ascuns acolo argintul si aurul. încordarea cumplita a acelei clipe trezi energia paralizata a copiilor. Peste putin. dar nu mai aveau pic de vlaga în ei. Au discutat banuiala asta din toate punctele de vedere. Tovaras ul lui zise: . Peste putin spuse iar: . Pasii se apropiau scârtâind pe scari. În sfârsit. Pâna într-un sfert de ceas se-ntuneca de-a binelea. ca doar numai Tom depusese marturie împotriva lui! Slaba mângâiere pentru Tom. Grozav. Se ridica cu chiu cu vai. si se îndreptau spre râu. ce ne pasa noua? Daca are chef sa sara jos acu' si sa dea de bucluc.Fugi de-acolo! raspunse Huck. cu lada lor pretioasa. Erau gata sa se repeada spre dulap.Ce rost are? Daca e careva sus. Huck.afara. afurisit ghinion. n-are decât sa stea acolo. apoi recunoscu si el ca e mai cuminte sa pregateasca totul de plecare. oriunde ar fi sa fie. deodata.

Ehei. Huck. îsi închipuia ca "sutele" si "miile" nu erau decât niste vorbe scornite de oameni. peripetiile zilei se întoarsera chinuitor în visele lui Tom.CAPITOLUL XXVIII Noaptea. baga de seama ca erau ciudat de sterse si de îndepartate. episoadele aventurii lui se desprindeau tot mai vii si mai limpezi. trezindu-se. As. Tom..Habar n-am! E încâlcita rau daravela asta. de parca s-ar fi întâmplat în alta lume sau întro vreme de mult trecuta. revenea la cruda realitate a nenorocului sau. Pe-aci nu-s numere. n-o fi un numar de casa? ..Noroc.Parca pe mine nu?! Da' tot as vrea sa-l vaz s i sa ma tiu dupa el pân-la numaru' doi.. Niciodata nu crezuse o clipa ca s-ar putea gasi la cineva suma de o suta de dolari în bani sunatori. vazuti ca prin ceata si cu neputinta de atins.As a. ala de care vorbea. De patru ori se vazu cu nepretuita comoara în mâini si de fiecare data i se destrama fara urma printre degete.Chestia aia de ieri.Da' ce crezi. Apoi. . amintindu-s i episoadele marii lui aventuri.Va sa zica n-a fost vis! N-a fost vis! Zau daca nu era mai bine sa fi visat! Sa nu fiu al naibii daca nu era mai bine! . asa. înseamna ca totul nu fusese decât un vis. sa-l mai vaz o data. se duse sa-l caute pe Huck. Daca n-o sa aduca vorba despre întâmplarea cu pricina. ca toti baietii în situatia lui si la vârsta lui.Noroc. Huck. Huck! . Dupa ce îmbuca în graba ceva. I-asculta. Sa nu-ti vie sa crapi de ciuda? ! . sa-l gasim si sa dam de urma banilor. astfel încât în curând fu ispitit sa creada ca poate nu visase. putrezi-i-ar oasele! . . Mai-mai sa cred c-a fost un vis! . Mama doamne!.. Si-n toate ma-nhata diavolu' ala de chior. s-a dus! De altfel.. . pe când zabovea în pat. ca astfel de sume nici nu existau pe lume. Tom. Îl gasi sezând pe marginea unei luntre si balacindu-si alene si melancolic picioarele în apa. Tom se hotarî sa-l lase pe Huck sa vorbeasca întâi. De s-ar fi cercetat cu de-amanuntul ce-si închipuia el când se gândea la comori ascunse. 89 . nu-s' ce-as face.. ca sa poata exista aievea! Pâna atunci el nu vazuse niciodata cincizeci de dolari laolalta si.. Tu ce crezi? . nu te mai întâlnesti a doua oara c-o bafta ca asta.Ba mai bine lasa sa traiasca..Brava! Asta e!. Trebuia sa termine cât mai repede cu nedumerirea asta. m-ar apuca o dârdâiala!. puneam mâna pe bani.Ce sa fi visat? . în clipa când. s-ar fi aflat ca era un pumn de gologani de argint si o gramajoara de dolari stralucitori. nu e.. sa fi lasat afurisitele alea de scule la copacul uscat. da' nu ma taie capu' ce poa' sa fie. . în zorii zilei. Si chiar asa sa fie.. . Tom! Un minut de tacere. numaru' doi! Si eu m-am tot gândit la asta. Dar pe masura ce se gândea la ele. drept sa-ti spui. Am avut eu la vise azi-noapte cu duiumu'!. îi dadu prin gând ca însasi marea lui aventura trebuie sa fi fost un vis! Prea era mare numarul de monede pe care le vazuse.. nu e-n prapaditu' asta de târgusor al nostru. ca mai dam noi ochii cu el?.Tom....Vis? Vedeai tu vis daca nu se farâmau scarile alea!.

poate nici nu-i da în gând nimica. fiindca s tii ce-a spus. ma tiu. Dar noaptea ramase luminoasa si Huck renunta sa mai stea de straja. dar noaptea vedeai pe câte cineva intrând în ea sau iesind. Afla ca în hanul mai bun. Apoi zise: . Tom. . . Daca-l vezi. dac-o fi întuneric de tot. asa e.. Prefera sa nu fie vazut în tovaras ia lui Huck. nu mai departe decât noaptea trecuta vazuse aprinzându-se acolo o lumina.. unul supraveghea de departe fundatura. Noaptea de joi se arata mai promitatoare. Poate nici nu te vede. o sa-ncerc.Ei.Ma. Noaptea se vestea senina. Nici urma de spaniol. . Huck sa vina si sa miaune. si atunci se duce glont la bani si-i ia. în hanul mai modest..Sa ai grija sa fii cu ochii-n patru dupa Joe Indianul. Sa stii ca ma tiu dupa el. Lipsi jumatate de ceas. nici nu iesi. asa-mi placi! Tin-te bine. La o ora dupa miezul noptii.Si eu tot asa zic. Dar nu trecu tipenie de om prin fundatura si nimeni care sa fi semanat cu spaniolul nu intra pe usa hanului. pricepi? . Tom o zbughi îndata. ca nici eu nu ma las! CAPITOLUL XXIX Când veni seara.Uite ce e: usa din dos a camerei da în fundatura aia mica dintre han si sandramaua de depozit de caramida. Se întelesera ca daca totusi se întuneca de ajuns. . Acu' ce vrei sa faci? . Miercuri la fel. Baiatul hangiului îi povestise ca era toata ziua încuiata. în jurul camerei numarul doi plutea un mister. Daca nu se duce la numaru' doi ala. asa ca Tom se duse acasa. . înarmat cu felinarul cel vechi de tinichea al matusii si cu un prosop. Huck.Fac prinsoare ca eu ma tiu dupa el pe-ntuneric. . Tom si Huck erau gata pentru isprava pusa la cale. atunci Tom avea sa se strecoare afara si sa vina sa încerce cheile.Stai sa ma gândesc. Nimeni nu intrase 90 . bine.Asa e. Tom. nu ma tiu singur dupa el! . . mai mult ca sigur. ca sa-l poata camufla. acelasi ghinion.Asa e. Nu s tia din ce pricina. Huck. zau ca da! .Bine. hanul se închise si luminile lui (singurele de prin partea locului) se stinsera. Gândes te-te ca s-ar putea sa vaza ca nu poate sa se razbune. Tom.Ei vezi. Fusese si el cam curios. Marti. Tom se strecura afara din casa. Tu vezi de pune mâna pe câte chei poti. ca are de gând sa dea o raita prin târg si sa mai pândeasca un prilej sa se razbune. pâna la urma se multumise sa creada ca în camera aceea "umblau strigoi". înseamna ca nu e ce cautam.Aoleo. Ascunse felinarul în butoiul lui Huck si se asezara la pânda. si-n prima noapte întunecoasa ne ducem acolo si lencercam. pâna ma-ntorc. Huck. celalalt era cu ochii la usa hanului. Se gândi îndelung.Asta am aflat. Stai sa ma gândesc nitel. si sunt sigur ca-i camera doi pe care-o cautam. sterpelesc si eu toate cheile matusii. tin-te dupa el. Stiu si eu—nu stiu. La timpul potrivit. Au dat târcoale hanului pâna dupa ora noua. Aa! sa stii c-o fi un numar de odaie în vreun han. numarul doi era ocupat de multa vreme de un tânar avocat. Huck! O sa fie noapte.Stai aicea. ma tiu dupa el. si tu. pe la douasprezece se duse sa se culce într-un butoi gol. dar nu din cale-afara. sa stii ca asta e! Si nu e decât doua hanuri! Înseamna ca-l gasim la repezeala. si chiar daca te vede.

. Tom lua felinarul. Înainta mai mult mort decât viu.Tom? . si tunde-o baiete! . Huck se pomeni apropiindu-se tot mai mult de fundatura... ce sa vezi. ce-ai vazut.. N-am vazut nimic. ale naibii. De îndata ce putu rasufla mai în voie. nici nu s-a miscat.Pai nu vezi? E plina cu whisky. nimeni nu iesise. Cu siguranta ca lesinase! Poate ca si murise.Te pomenesti c-asa o fi. aflate sub patronajul a diverse "societati" filantropice.Ia zi. lunga cât o vesnicie si grozav de apasatoare pentru Huck. Si nici nu se-ntorceau în broasca. sfinte Sisoie!. S-ar fi speriat. nu-s' cum pun mâna pe clanta. N-am vazut decât o sticla si-o cana de tinichea pe dusumea. sunt sigur! . Acuma pricepi ce era cu odaia cu stafii? .Ce?.Cum era sa nu ma gândesc! Mi-arata ea matusa. bâjbâind în fundatura. daca . îl înfasura bine cu prosopul si cei doi viteji se furisara prin întuneric spre han. Huck? . Te pomenesti ca toate hanurile de temperanta15 15 Hanurile de temperanta — locaruri care nu serveau bauturi alcoolice s i care. Am înhatat iute prosopul. a fost îngrozitor! Am încercat doua chei. ca Huck se si pusese pe-o fuga de vreo saizeci de kilometri pe ora.Sa mor. ce zici. se dezlantui furtuna si începu sa toarne cu galeata. Tom povesti: . nici ladita. nici cruce.Huck. îl aprinse în butoi. poate ca de spaima si de tulburare îi statuse inima-n loc. Huck ramase sa stea de veghe.. linis te adânca. Nu se oprira decât în capatul celalalt al târgului.As. . întrerupta doar la rastimpuri de uruitul câte unui tunet îndepartat..în fundatura.Da' ce. Urma o asteptare înfricosatoare. Tom... astepta sa se întâmple din clipa în clipa o nenorocire cumplita care sa-i înghete sângele în vine. lânga Joe Indianu'. luptau împot ri va alco ol ismu lu i. si-odata se deschide usa! Nu era încuiata! Eu. Deodata se ivi o raza de lumina si Tom trecu în goana pe lânga el. Împrejurarile erau prielnice. gâfâind: . na! Era culcat pe jos si dormea bus tean. Când. Parca trecusera ceasuri întregi de când disparuse Tom.Fugi de-acolo! . parca am stat sa ma uit?. siam mai vazut doua butoiase si o groaza de sticle prin odaie. dar ar fi stiut cel putin ca Tom era în viata. iar Tom înainta.. si ladita ai vazut-o? . Tom.Fugi! Fugi cât poti! N-apuca sa-i spuna a doua oara. Cine-ar fi crezut una ca asta? Da' asculta. lânga magazia unui abator parasit... Da. c-abia mai rasuflam de frica. cu cârpa la ochi si cu bratelentinse-n laturi. Zic ca era beat. În îngrijorarea lui.Tiii! Si tu ce-ai facut? S-a trezit? .Eu unu' nici nu m-as fi gândit la prosop.Ce? au câte-o odaie de-asta cu stafii..Huck! Cât pe-aci sa calc pe mâna lu' Joe Indianu'! . 91 . da' mi se parea ca fac un taraboi. ce crezi ca-mi vad ochii? . Îs i închipuia fel de fel de grozavii. tus ti înauntru! Scot prosopu' de pe felinar s i.. cât am putut de încetisor. abia rasufla si inima-i batea mai-mai sa-i sara din piept. În clipa când intrau sub acoperamântul ei.. De-ar fi vazut o raza de lumina din felinarul lui Tom!. daca l-as fi pierdut! .

Nu mai e mult s i se crapa de ziua.Cred si eu ca nu. În sfârsit sosi si dimineata.Asculta. . se trimisera invitatiile si îndata îi cuprinse pe copiii târgului febra pregatirilor si a nerabdarii. mos Jake. Tom adauga: . . O sa dorm ziua si-o sa stau la pânda toata noaptea. imediat sa dai fuga la mine.Bine. Nu-l slabesc din ochi hanu-ala. ca sa poata a doua zi s-o uluiasca pe Becky si pe oaspetii ei. Tom. cu un cârd de colegi. ar fi al mai bun prilej sa punem mâna pe ladita. n-ai nici o grija! -Ei. Mai presus de toate îl interesa acum Becky. s i-atunci punem mâna pe ladita cât ai zice peste. si daca dorm. Abia asteptau desfatarile zilei urmatoare.E-n regula. nici un semnal nu se auzi în acea noapte. Bucuria fetitei era fara margini. Tom. El ma lasa s i-mi da voie si negru' lu' taica-su. s-arunci o mâna de nisip în geam s i eu numaidecât dau fuga. Mi s-a si întâmplat sa m-asez sa manânc cu el laolalta.Bine as a sa facem. Daca stam si pândim noapte de noapte. de cum se scula. Ziua se încheie cu un fapt deosebit de îmbucurator. Sa fi fost trei. . de mult fagaduita si mereu amânata. Numai o singura sticla lânga Joe Indianu' nu-i de-ajuns. stau. Tom era atât de agitat.Ba nu. în vreo noapte.Joe Indianu' e beat acum. eu zic sa nu mai încercam treaba asta pâna n-om sti ca Joe Indianu' nu-i în camera. . eu ma duc acasa. jucându-se de-a "hotul si detectivul" s i de-a "uliul si porumbeii". Tom auzi o veste îmbucuratoare: cu o seara înainte.În sopronu' lu' Ben Rogers. N-o sa viu sa te bârâi la cap. sa stii ca te las sa dormi. foarte bine. Ramase însa dezamagit. Altfel prea e cu bataie de inima. daca n-am nevoie de tine ziua. mai treaca-mearga. a lui Tom deopotriva. fiindca nu fac pe fudulu' cu el. Huck. Pe la ceasurile zece-unsprezece. Huck. .Nu mai spune! încearca tu! Huck se cutremura. as fi stiut ca-i beat-turta si as fi îndraznit. o ceata voioasa si 92 . las' pe mine! Tu numai sa treci pe ulita noastra si sa miorlai. Înca înainte de înserat. Joe Indianul s i comoara trecura pentru mo ment pe planul al doilea. nadajduia sa auda mieunatul lui Huck si sa puna mâna pe comoara. daca faci tu treaba ailalta! . si doamna Thatcher se învoi. nu crez ca pot. Becky o sâcâise pe maica-sa. totdeauna îmi da si mie câte-un pic de mâncare când are. Dupa ce statu si se mai gândi bine. cum ai vedea ca misca ceva. Da'. rugând-o sa fixeze pentru ziua urmatoare serbarea în aer liber. Bine? .Foarte bine. sa faci ca pisica.Dac-am spus ca stau. sa nu mai spui si la altii! .. tu du-te înapoi si stai la pânda. noapte de noapte. nu se poate sa nu-l vedem iesind cândva. Îi car apa de câte ori ma cheama s i daca ma rog de el. CAPITOLUL XXX Vineri. acu' ca trecu furtuna. Pâna atunci. Si tu. vezi. ma Tom. Huck. Si-unde o sa dormi? .Asa. . E un negru tare de treaba. încât nu i-a fost greu sa ramâna treaz pâna la o ora destul de târzie. Huck. Eu stau de straja toata noaptea: stau noapte de noapte. S-au întâlnit si-au petrecut grozav. familia judecatorului Thatcher se înapoiase în oras.. sa stiu de bine ca pândesc si-un an. Tine la mine.

Se scoasera pachete cu lumânari si îndata începura cu totii sa se catere de zor pe deal. vaporasul opri la gura unei vai împadurite si acosta.O sa ramân la Suzy Harper. umeziti. peste putin. Cinci kilometri mai la vale de târg. cu o pofta de mâncare stras nica s i se napustira asupra bunatatilor. adâncurile padurii s i culmile stâncoase rasunau de chiote si de hohote de râs. Îi cam scazu însufletirea. Ma prind ca ti-ar fi spus chiar ea sa te duci acolo.Da' mamica ce-o sa spuna oare ? .Dar ce? De vreme ce maica-ta n-o sa afle.zburdalnica se strânsese în casa judelui Thatcher si totul era pregatit pentru plecare. în alai voios. Roiul de copii coborî si.Sigur ca o sa te-ntorci târziu. doamna Thatcher îi spuse lui Becky: . Poarta masiva de stejar sta nezavorâta. Curând cineva striga: . Mai adaugându-se la aceasta si vorbele lui Tom. Sunt sigur. În clipa plecarii. mai bine suim dealul si ramânem la vaduva Douglas. daca-i dadea prin gând. Si de ce-ar renunta? chibzui el. pentru ca cei mici sa se simta în largul lor. ca orice copil. ca de roua. mamico. draga mea. unde vezi raul? Ea nu vrea decât sa te s tie în mâini bune.N-are cum sa afle. . Gura pesterii era destul de sus pe coasta. Decât sa mergem deseara la Suzy Harper. ce motive avea sa creada ca va fi dat tocmai în noaptea asta? Desfatarile sigure ale serii de dupa excursie atârnara mai greu în cumpana decât comoara îndoielnica si. sub paza câtorva fete de vreo optsprezece ani si a câtorva tineri de douazeci si trei. Vârstnicii n-aveau obiceiul sa ia parte la asemenea excursii. . de vreme ce semnalul nu fusese dat în noaptea trecuta.. Purtând cu totii cosuri cu merinde. Peste putin. ca sa-i tina de urât. Se socotea ca sunt în mâini bune. Totusi nu se putu hotarî sa-si calce pe inima s i sa renunte la petrecerea din casa vaduvei. Buna primire care o facea vaduva Douglas oaspetilor ei era vestita si o ispitea pe Becky. ce dragut o sa fie! Dar apoi Becky se gândi o clipa si zise: . .. Poate c-ar fi mai bine sa ramâi peste noapte la vreo fata care locuieste în apropierea debarcaderului. dar. Sigur c-o sa aiba înghetata! În fiecare zi are cu toptanu'. racoroasa ca o ghetarie. Ai grija sa te porti cum trebuie si sa nu superi pe nimeni. se hotarî sa dea urmare pornirii mai puternice si sa nu se mai gândeasca în ziua aceea la lada cu bani.Auzi. Dupa ce s-au zbenguit si s-au obosit în fel si chip. Fata se mai gândi un pic. Si sa vezi ce-o sa se mai bucure ca venim la ea. Cum intrai. o deschizatura în forma literei A. Mary ramasese si ea acasa. Dupa ospat s-au tolanit sa se odihneasca si au mai stat la taifas. Tom avu o idee: .Cred ca nu e bine sa fac asa. hoinarii se întoarsera în cele din urma la tabara. dadeai de-o încapere mica. înzestrata de natura cu pereti masivi de calcar. Pe Sid îl durea stomacul si trebuise sa renunte la petrecere. Hotarâra sa nu spuna nimanui nimic despre planurile lor..Vai. Era romantic si misterios sa stai în acel întuneric si sa 93 . iesira curând pe ulita mare. apoi zise cu s ovaiala: ..Bine. Becky. Pentru aceasta excursie fusese închiriat vaporasul de curse. în umbra stejarilor stufosi. de-o naduseala rece. ea îsi birui sovaiala. pe când se îndreptau spre debarcader. .Cine vrea sa mearga la pestera? Toata lumea voia. îti spun eu ce facem. Deodata lui Tom îi dete prin gând ca s-ar putea ca tocmai ta noaptea aceea sa vina Huck sa dea semnalul.

Orice zgomot de care si trasuri înceta. De jumatate de ora suna clopotelul adunarea. Toate au însa un sfârsit. Când vaporasul. Într-o clipa fu numai ochi si urechi. doi barbati trecura repede pe lânga el. Nu. Huck se si înfiintase la pânda. Curând cei razleti se înapoiara. caci micii calatori erau potoliti si tacuti. gâfâind de oboseala. mâzgaliti de sus pâna jos cu seu de lumânare. De cum tâsnea flacara unei lumânari. si ca ai fi putut coborî si tot coborî si te-ai fi putut afunda pâna în maruntaiele pamântului. Banditii s-ar departa cu ladita si nu i-ar mai gasi. Nu se întâmpla nimic. nici nu bagasera de seama când trecuse timpul. s-au minunat. urma o lupta si o viteaza împotrivire. trecatorii întârziati se faceau nevazuti. fara sa-i dai de capat. se departa de tarm. În clipa urmatoare. pe întuneric n-aveau sa-l 94 . Huck se întreba mirat ce vas putea sa fie s i de ce oare nu se oprise în fata debarcaderului. Nu era nimeni care sa cunoasca toata pes tera. fara sa treaca de zona cunoscuta. Râdeau cu hohote si iarasi se fugareau. iarasi se desparteau si nu duceau nicaieri. La ce bun? Avea oare vreo noima ceea ce facea? Dar daca n-avea? Nu era mai bine sa se lase pagubas si sa se duca sa se culce ? Un zgomot îi atrase atentia. La câtiva pasi una de alta. boltindu-se la douazeci de metri înaltime. Lumânarea era degraba aruncata jos sau stinsa. în locurile unde coridoarele se întâlneau. Usa din fundatura se închise încetisor. mânjiti cu lut s i încântati de felul cum îsi petrecusera ziua. unul din ei parea ca tine ceva sub brat. Huck sari în coltul depozitului de caramida. Hotarârea care-l mânase într-acolo începea sa se clatine. nu regreta timpul pierdut. cu încarcatura lui zglobie. sa alerge de-a lungul coridoarelor întunecoase s i sa se sperie unii pe altii. Noaptea era tot mai înnorata si întunecoasa. o parte din ea. ce-i drept. mai bine sa se tina scai de ei si sa vada unde merg. Huck as tepta iarasi vreme îndelungata si obositoare. Acum era bezna pretutindeni. Grupurile puteau merge astfel pe carari osebite timp de o jumatate de ora. luminile împrastiate începeau a clipi si a se stinge. Trebuie sa fie ladita! Va sa zica se pregatesc sa schimbe locul comorii! La ce bun sa-l mai cheme pe Tom acum? Ar fi o prostie. fara de sfârsit. apoi îs i lua gândul de la vaporas si-si concentra toata atentia asupra misiunii sale. apoi se desprinsera pâlcuri s i perechi si începura sa se abata pe cararile laturalnice. Luminile tremuratoare dezvaluiau tulbure peretii mareti de piatra. întâlnind mereu aceeasi priveliste. cum sunt mai totdeauna cei obositi. cei mai multi dintre tineri cunosteau. Se spunea ca ai fi putut umbla zile si nopti prin valmasagul ei încâlcit de crapaturi si prapastii. scaldate în soare stralucitor. Aceasta galerie principala nu era mai lata de doi-trei metri. labirint dupa labirint. grup dupa grup. Nu auzi nici un zgomot pe punte. Alaiul merse vreun kilometru de-a lungul galeriei principale. la gura pes terii. Era ceva cu neputinta. Tom Sawyer cunostea si el pestera ca toti ceilalti. nimeni. intrau prin case. singur cu linistea noptii si cu nalucirile lui. aproape pâna în punctul unde se uneau. În curând alaiul cobora în sir panta repede a galeriei principale. Dar curând emotia se risipi si reîncepu zbenguiala. Se facu ora zece. Pes tera lui McDougal nu era decât un vast labirint de carari întortocheate. Când au vazut ca afara aproape ca se lasase noaptea.privesti spre poienile verzi din vale. în afara de capitanul vasului. În curând târgusorul se cufunda în somn tihnit si numai Huck ramase de veghe. care se întâlneau. se deschideau de fiece parte mereu alte galerii înalte si mai înguste înca. Aceasta încheiere a ispravilor zilei era romantica si prin urmare satisfacatoare. dar nimeni nu s-ar fi încumetat sa se aventureze dincolo de partea cunoscuta. toata lumea tabara asupra celui care o aprinsese. când luminile vaporasului trecura sclipind pe lânga debarcader. Se facu ora unsprezece si se stinsera si luminile hanului. veseli nevoie mare.

cobind a rau. foarte încet. Mai întâi de toate. n-o sa fie vina mea. când s-ar putea sa nu mai am niciodata un prilej ca asta?! Îti mai spun o data. Tremura din tot trupul. apoi se opri s i ciuli urechea.Nu-ti mai da tu cu parerea. Da' las' c-o sa-mi plateasca ea pentru el! . Da-te mai asa. catre vârf.Ma. ca pe-un negru! În fata târgului întreg care venise sa caste gura! Sa ma bata cu biciul. asezata cam la jumatatea drumului spre culme. te omor! 95 . îl înghiti si se sili sa ramâna linis tit locului. sa ma bata cu biciul în fata închisorii. când auzi un barbat dregându-s i glasul.. acum putea micsora distanta. Daca dai înapoi. oare totul fusese în zadar? Cât pe ce sa sara în laturi ca muscat de sarpe. strabatura trei strazi. Trecura pe lânga casa batrânului Gal. n-o sa fie greu de gasit. as—o slutes ti. te pomenesti c-are mosafiri. da' pe ea nu. Huck se apropie. Îi zvâcni inima din loc si i se puse un nod în gât. banditii ar fi putut sa se ia dupa el s i sa-l prinda. ca-ti sta tufisul în fata. . Asta era vocea strainului.Nu vezi. S i nu s-a multumit cu atâta... dac-ar fi aici. Apoi îs i aminti ca vaduva Douglas se purtase de multe ori bine cu el. sa faci bine sa m-ajuti—mi-esti dator! Si-apoi de-aia ai venit. a murit înainte sa ma pot razbuna. s i. auzi. ca unei scroafe! . glasul lui Joe Indianul: . apoi iar încetini pasul. e lumina la ora asta! . el a fost judecatorul care m-a bagat la gherla pentru vagabondaj. doar bataile inimii lui i se parea ca le aude. mersera drept înainte. s-ar putea sa nu pot sa duc singur la capat treaba asta. se furisa ca o pisica pe urmele celor doi. Eu unu' stiu ca n-o s-o jelesc. Mai bine lasa-te pagubas. Stia ca e la cinci pasi de pârleazul care ducea în curtea vaduvei Douglas. iesi din ascunzatoare. Da.Da. întelegi? Mi-a scapat. temându-se ca prea se apropiase. caci cu greu ar fi putut fi zarit. Si poate ca ticalosii astia voiau s-o ucida. Si tu. Pe cararea cu tufisuri înalte de sumac s-au cufundat în umbra s i de aci încolo nu s-au mai vazut. "Aha. dar stia bine ca nu va îndrazni. Va sa zica asta era “razbunarea"! Vru s-o ia la fuga.S-o omor? Cine-a spus ca vreau s-o omor? L-as omorî pe el. tocmai acu' când am de gând sa plec de-aci pentru totdeauna? ! Sa ma las pagubas.Doamne. Merse câtva timp mai repejor. Stia unde se afla. da' asta-i.. sa stii ca îngroapa comoara în cariera veche de piatra. . iar la raspântia urmatoare apucara la stânga. Ar fi dorit sa aiba curaj sa-i dea de veste. n-au decât s-o ascunda aicea. Suira înainte. Trecura mai departe. îi crestezi urechile. Se vede ca are mosafiri. Toate astea s i înca altele îi trecura prin gând în clipa care se scurse între vorbele strainului si raspunsul lui Joe Indianul. De aci. Dar barbatu-su a fost hain cu mine.. s i sa-ti intre bine-n cap ce-ti spui: nu-mi pasa de banetul si de boarfele ei.dibuie. baiete. gândi Huck. Mai merse o bucata. la un metru de el. tine-ti parerile pentru tine! O sa-ti prinza mai bine! O leg de pat." Dar nici la cariera nu se oprira. nimic. Tot chibzuind asa în sinea lui. ca scuturat de friguri si i se taiasera picioarele de se temea sa nu cada. Pasi nu se mai auzeau deloc. Doamne Dumnezeule. Când vrei sa te razbuni pe-o femeie n-o omori. Banditii o luara în sus. "Foarte bine. pâna ajunsera la cararea ce suia spre magura Cardiff.Eu nu vaz nici o lumina. Daca-o sângera din cale afara si-o muri. Nici nu se gândira sa se opreasca.Lua-o-ar dracu'. Asta nu-i nici a mia parte din ce mi-a facut! A pus sa ma bata cu biciul. Lui Huck îi trecu un fior rece prin inima. . de multe ori mi-a facut rau. Un tipat de cucuvaie veni de peste deal." Acum se auzi încet. descult..Sa ma las pagubas. acuma vezi? . gândi. pe ulita de lânga râu. N-ai decât sa iei tu tot. nici un zgomot. O luara pe carare. sa n-o omori! Nu fa una ca asta! . lasându-i sa se departeze atâta cât sa nu-i piarda din ochi. îi crapi narile. strainul din Casa cu stafii.

ciuli urechea. Trei minute mai târziu.. .Ce e taraboiul asta? Cine bate? Ce vrei? . baiete! 96 . gata-gata sa se pravaleasca. Rasufla nespus de us urat. Goni spre vale. ca n-o sa te dea în vileag nimeni dintre noi. s i o sa spun. dupa ce se legana primejdios când într-o parte. asta are ceva de spus—se vede cât de colo! zise batrânul mirat. la orice ora.Acum s-o facem? Când e lume acolo? Ce tot vorbesti. dar cu bagare de seama. dar. începu sa paseasca de-a-ndaratelea: ridica un picior. dupa câte stiu. Huck urca bâjbâind dealul si batu încetis or la usa Galului. Dar vaduva s-a purtat bine cu mine deseori. Huck n-a mai asteptat alte amanunte.. batrânul si fiii lui. haide. atât erau de tulburati de întâmplarile noptii.. Întâi fu tacere lunga. Bine-ai venit. când intra. Nu. Când ajunse în dreptul carierei de piatra.Dati-mi drumu' repede! Va spui tot. Nu trecu mult si la geam se ivi batrânul. cu atât mai bine! Decât sa stau sa tremur aici. dati-i drumu'. sa vedem ce vrea. se întoarse cu fata la carare. Huck nu-i însoti mai departe.. pâna la casa Galului.. dati-mi drumu' înauntru. erau pe culmea dealului si intrau pe cararea cu sumac. Se ascunse îndaratul unui pietroi mare si trase cu urechea. CAPITOLUL XXXI Duminica. . bine înarmati. Mai facu un pas îndarat. A sarit în laturi si a luat-o la goana spre vale. acolo batu cu putere în usa. cu nespusa luare-aminte. . asta-i un nume caruia de-acum îi deschidem bucurosi us a. când în cealalta. se simti în siguranta si o rupse la fuga.. Huck Finn.Bine. îl înfipse în pamânt cu mare bagare de seama. apoi înca unul si înca unul.Ei dracie..Va rog. Sunt tot eu. doi flacai vânjosi. baieti. tinând armele în mâini si pasind tiptil. o omor si pe ea—si-atunci fac prinsoare ca nici dracu' n-o sa mai descurce cine-i faptas ul. baiatule. nu e nici o graba. zi. Îsi opri rasuflarea. dati-mi drumu'! . cu aceeasi luare-aminte si cu aceleasi riscuri. va rog sa nu spuneti niciodata ca eu v-am spus! fura cele dintâi vorbe ale lui Huck. cât îl tineau picioarele. si. daca trebuie neaparat s-o facem si pe-asta—atunci.Va rog. Tinându-si rasuflarea.Ei. Nici nu apuca bine sa bata Huck si cineva întreba de la o fereastra: . o sa va spun — dar numai daca fagaduiti ca no sa ma dati niciodata în vileag. tacere desavârsita.Nu mai spune! Huckleberry Finn! Asta nu-i un nume care sa deschida multe usi. Iute. apoi namilele lui de feciori. ma? Stii ca-ncepi sa ma bagi la banuieli?. da' spune întâi cine es ti! . înfricosatoare..Bine.Cine e? Huck raspunse cu glas sfios: . . Va rog sa nu ma spuneti—m-ar omorî la sigur. repede. Huck presimti ca o sa urmeze o tacere mai înspaimântatoare ca toate vorbele auzite din gura ucigasilor. Nimic. . apoi pasi înainte. Cei dinauntru dormeau iepureste. apoi izbucnira deodata detunaturi de arme si un strigat. când o creanga îi trosni sub picior. . La adapostul tufis urilor de sumac. o s-asteptam pâna se sting luminile. cu prudenta cu care manevreaza pilotul virajul unui vapor.Ma-ntelegi? Si daca e vorba sa te omor pe tine. hai sa-i dam drumu'! Cu cât om termina mai degraba. pâna a nu miji zorile. Hai baiete.Huckleberry Finn. .

.Ei. Eu si cu baietii trageam nadejde c-o sa vii sa mâi peste noapte la noi. apoi batrânul si cei doi vlajgani se îmbracara la iuteala. sa-i însoteasca. ca de mâncat o sa mâncati mâine dimineata! Feciorii Galului pornira îndata. copile. Am tulit-o când s-au pornit împuscaturile s i nu m-am mai oprit. Când nu li s-au mai auzit pas ii.. unu' c-o mutra de om de nimic.Ba da. ghinionul dracului! Am încercat eu sa ma tin. Au tras si ei la început câte-un foc. ti se cunoas te pe fata c-ai avut o noapte rea. cred ca ti-e a mânca. n-aveai cum sa vezi asa ceva pe-ntuneric. . colo. ticalos ii au dat repede sa iasa din carare.cinci kilometri am tot fugit. Dar de ce nu vrei tu sa se stie? Huck marturisi doar ca stia înca prea multe despre unul din oamenii aceia s i ca nu voia.Adevarat.. la vale prin padure. Batrânul fagadui înca o data sa-i pastreze taina. Acu' venii sa vaz cum a fost. ne-am lasat pagubasi. baietas.Nu mai puteam de frica. din câte ne spusesesi mataluta.. si alalalt. zbanghiu asa.Va rog. Au înjghebat o potera si-au plecat sa pazeasca malul apei si. Dar nemernicii au zbughit-o cât ai clipi din ochi. dar lumea ar trebui sa s tie ca tu ai facut fapta asta buna. sa te culci si sa tragi un pui de somn.. asa ca ne-am furis at tiptil. ci am coborât la vale. hoteste. când m-am luat dupa ei. pentru nimic în lume. sa-ti bagi degetele în ochi. cum s-o crapa de ziua. sati mearga la inima.Ciudate vorbe pentru urechile micului vagabond. Eu strig: "Foc. fin'ca nu vrui sa mai dau ochii cu diavolii aia.. raspunse Huck.. Baietii la fel. Baietii mei au sa porneasca acum si ei. si apoi spuse: 97 . s i am venit pân-a nu se lumina de ziua. nu spuneti la nimeni ca eu sunt al de i-am dat de gol! Va rog din suflet! . as a-i? . pe cararea cu sumac. nu! Va rog.Strasnic! Spune-ne repede cum erau. a trebuit sa-i dau drumul. Nu.. Pe când ieseau din odaie. Ar fi bine dac-am sti cum aratau banditii. Mai ales cele din urma—nu-si amintea sa i se mai fi spus cândva.N-au sa spuna nimanui. si am fugit. ne-ar fi de mare folos. noi tocmai ne gândeam sa pregatim o gustarica. fara sa ne atinga. nu i-am mai fugarit. baieti. dupa ce manânci. batrânul Gal zise: . în dosul caselor vaduvei. care a fost pe-aci de vreo doua ori. seriful cu alta ceata încep sa cutreiere padurea. cele mai placute pe care le auzi vreodata. Pân' se lumineaza de ziua o sa fie gata ceva fierbinte. daca asa vrei tu. nu cumva sa spuneti! Dupa plecarea flacailor. nu i-am omorât—ne pare destul de rau. . au si tulit-o.Bine. si zdrentaros. . n-a fost chip. sa afle banditul ca stia ceva despre el. Tocmai atunci nu-s' cum naiba. Când au auzit stranutul. Dar tu. Huck sari de pe scaun. .Ajunge. Si nici eu. degeaba. i-am vazut devale în târg. . acu'. Nu cred sa-i fi nimerit. pân-am ajuns cam la vreo cinci pasi de ei. dar las' ca avem noi pe-aci un pat pentru tine. Uite cum a fost: stiam unde putem pune mâna pe ei. baietas. copile..Ba nu. Noi. era un întuneric pe cararea ceea. baiete. strigând: . Fu poftit sa sada. si duceti-va de-i spuneti serifului. Usa se deschise degraba si Huck intra. baieti!" si trag de zor spre locul de unde venea fosnetul. acuma-i s tim! Am dat într-o zi de ei în padure. .. nici morti. Hai. dar gloantele au vâjâit pe lânga noi. cu pistolul ridicat. va rog. fatul meu. Eu eram în cap. dupa ei. spune-ne baiatule! . simt ca-mi vine sa stranut! Auzi.Unu-i Spaniolu' ala batrân. fiindca atunci cu siguranta ca l-ar omorî. Ai picat bine. de i-am pus pe roate pe ai de la politie. surdo-mutu'. si cum ne-au zarit.

Ei. . cu ceva sub brat s i tiptil-tiptil. taman atuncea trec aia doi pe lânga mine.. te-as apara din toate puterile. sa stau sa ma mai gândesc nitel la ale mele. eu rasuflarea taiata. Spaniolul ala nu e surd si nici mut. baiete? Ti s-au parut deocheati? Huck tacu un timp.Ei. Unu' din ei fuma.. si-apoi aia au plecat mai departe. da. Dar daca-i vorba de Joe. mototolit si zdrentaros.. ca n-o sa te bag în bucluc. Batrânul povesti ca. cinci.Acum înteleg! Când ai vorbit de crestat urechile si de taiat nasul. l-am cunoscut dupa favoritii albi si dupa peticu' la ochi. Nu puteam s-adorm si-atuncea am luat-o pe ulita-n sus.. el si baietii facusera rost de un felinar s i cercetasera pârleazul si împrejurimile.. nu ti-as face cel mai mic rau. Ba te-as apara.Dar ce te-a facut sa-i urmares ti pe tâlharii aia. Încerca în fel si chip sa iasa din încurcatura. si-atuncea s-au oprit chiar în dreptu' meu si când le-a luminat tigara fetele. si tot cutreierând-o în lung si-n lat. .Nu e Spaniolu'—e Joe Indianu'! Batrânul tresari.. Cu ochii cascati.Baiatule. si tu. s i-i s opti la ureche: .. zic c-or fi având dreptate—s i câteodata nu se lipeste somnul de mine fin'ca stau si ma gândesc în fel si chip si ma mir cum sa fac sa ma las de rele. Dupa o clipa de tacere. si acolo am stat în întuneric si-am auzit cum se ruga zdrentarosu' de alalalt s-o crute pe vaduva. a de lânga hanul Temperantii. stiti si dumneavoastra ca eu nu prea sunt baiat de treaba. am crezut ca mai pui tu de la tine. trecura trei secunde. cum nu se putea mai rau. ca sa înflores ti povestea. apoi raspunse: . Se straduise din rasputeri ca batrânul sa nu banuiasca deloc cine era Spaniolul. zece. nu-s' cum se face. Dupa o clipa spuse: . am vazut c-al mare era Spaniolu' surdo-mut.Cu ce?! Fulgere sa fi fost cuvintele acestea si n-ar fi putut zvâcni mai navalnic dintre buzele vinete ale lui Huck. . de. dar cu toata silinta ce si-o daduse. ai încredere. înainte de a se duce la culcare. batrânul spuse: . prea mergeau hoteste. asta e-n stare de orice! În timp ce mâncau. cel putin asa spun toti oamenii din târg. când am ajuns la dugheana aia darapanata.De. dupa cum va spusei aseara dumnevoastra si baie. încrede-te în mine.. apoi raspunse: 98 .. Peste putin. spune-mi ce e. ticluind un raspuns cât mai prudent.. raspunse: . Huck arunca o privire în ochii cinstiti ai batrânului. Vroiam sa vaz ce-nvârtesc. as tepta raspunsul. si eu. . casca si el ochii la copil. ceva care nu vrei sa dai în vileag. Ma tinui dupa ei pân-la pârleazu' dinspre curtea vaduvii. un' se vinde caramida.. Galul tresari. Hai. Tu stii ceva despre Spaniolul ala. Asa si azi-noapte. Da' parca le-am vazut. alalalt i-a cerut foc. si ce sa vezi.Pai cum.M-am luat dupa ei.De. mi-am închipuit ca e ceva de furat. pentru nimic în lume.Cum ai putut sa-i vezi zdrentele la lumina tigarilor? întrebarea asta îl cam fâstâci pe Huck... ai lasat sa-ti scape fara sa vrei... ca sa vada daca nu erau urme de sânge. s i alalalt era un nenorocit. vorba nu conteni. m-am rizimat de gard. Asa.. . mutu' a spus toate acestea?! Huck calcase iar în strachini. acuma nu mai poti s-o întorci. când i-am vazut. Sânge nu vazusera.. apoi se apropie. iar Spaniolu' se jura c-o s-o sluteasca. mai sa sara de pe scaun. nu-ti fie teama de mine. se parea ca limba lui voia cu tot dinadinsul sa-l dea de gol.. dar Galul nu-l slabea din ochi si el o scrântea din ce în ce mai rau. în schimb pusesera mâna pe o boccea mare cu. Eu..

Dar las' c-o sa-ti treaca! Îti vii tu în fire.Cu unelte de spargatori. îsi lasasera balta si uneltele. Adineauri s-au întors. 99 .. când se auzi o bataie în usa. Batrânul trebui sa le povesteasca musafirilor întâmplarile noptii.. Mai ales ca îsi schimbase parerea ca pachetul adus de la han putea fi comoara. fara de noima. poate niscaiva carticele de rugaciune. Nu-i de mirare ca esti cam aiurit si ca-ti pierzi lesne cumpatul... dupa ce-o sa dormi si-o sa te odihnesti! Lui Huck îi era necaz ca fusese nerod si ca tradase o asemenea tulburare.Atipisem. unelte de spargatori.Saracul de tine: tu unul nu prea arati sanatos. îi parea bine de aceasta întâmplare marunta.Da. Dar asta era o presupunere.Negrii mei au stat toti trei de straja lânga casa dumneavoastra pâna la ziua.. Galul se uita tinta la el. Nu gasea nimic. îsi exprima recunostinta ca fusese salvata. De ce n-ati venit sa ma treziti? . dar batrânul fu cuprins de un râs nemaipomenit. Mai venira si alti oaspeti si istoria fu povestita si raspovestita timp de vreo doua ceasuri.. fara nici o bataie de cap si fara sa-i mai încurce nimeni. îsi daduse în petic. ce-i zgâltâia tot trupul. si nu se învoi sa dea în vileag taina. Apoi adauga: .. As a ca.. Totul mergea struna. stirea se raspândise. fiindca îti da sanatate si te scuteste sa mai cheltuiesti bani cu doctorul.. Tocmai terminasera de mâncat.. ar fi dat orice pentru un raspuns ca lumea. Îi veni în gând un raspuns. Acum nu mai avea nici o îndoiala ca bocceaua nu fusese cea cu pricina si. doamna. si constata cu acest prilej ca grupuri întregi de cetateni urcau dealul. prin urmare. iar el si cu Tom puteau sa puna mâna pe aur la noapte. ce rost avea sa va trezesc s i sa va bag în sperieti?. ochii iscoditori îl sfredeleau tot mai adânc. la rândul ei. suflând din greu. Dar Galul îi lasa pe musafiri sa se perpeleasca de o curiozitate pe care aveau s-o transmita întregului târg. nici prin gând nu ne trecea sa ne ducem acolo. Nu credeam ca o sa se mai întoarca tâlharii. Dar ce-i cu tine? Huck se lasa înapoi pe scaun. Asa încât nu-i de mirare ca..Nu mai pomeniti despre asta. banditii aveau sa fie prinsi si închisi chiar în acea zi. Huck cauta în graba o ascunzatoare. ca sa vada si ei pârleazul. din vârful buzelor: . printre care se afla si vaduva Douglas. Bietul Huck era prea nenorocit ca sa zâmbeasca. vorbele acestea stârnira o nedumerire atât de mare încât aproape umbri întâmplarea de capetenie. nu voia sa fie câtusi de putin amestecat în întâmplarile recente. . Dupa ce afla toate celelalte amanunte. însa acela nu-mi da voie sa-i spun numele. dar simtindu-se nespus de usurat si de multumit. Asadar. spuse cu lacrimi în ochi. si tot. citind în pat. de s tiut nu stia sigur. n-avea timp sa-l cumpaneasca. Dar de ce teai speriat asa? Ce credeai c-am gasit? Huck era la mare strâmtoare. comoara era asadar tot la numarul doi. Parca ti s-ar fi luat o piatra de pe inima.Stiu si eu. Vaduva. ca un râs ca asta face parale. si-am dormit dusa. era linistit si chiar foarte bucuros. de îndata ce auzise convorbirea de lânga pârleaz.. Batrânul Gal deschise usa mai multor doamne si domni. auzind povestea boccelei. cu o privire grava si curioasa: . îl rosti la întâmplare. Dar daca sta sa se gândeasca. Fara el. Esti galben si frânt de oboseala. Altcuiva îi sunteti mai îndatorata decât mie s i baietilor mei. ochii batrânului staruiau întrebatori asupra-i. Bineînteles. vaduva spuse: . cu toata galagia. Nu ti-e bine deloc.. iar când îsi mai veni în fire.Ne-am zis ca nu face.

clopotele sunau cu deznadejde si tot târgul era în picioare. Si cu o privire speriata: N-a dormit la dumneavoastra azi-noapte? . Toata noaptea. Multe dintre femei se duceau la matus a Polly si la doamna Thatcher.Când l-ai vazut ultima oara? Joe încerca sa-s i aminteasca. tot al Domnului era. Întâmplarii de pe magura Cardiff nu i se mai dete nici o însemnatate. Se îns euau caii. palind si mai tare. În cele din urma. Doamna Thatcher era aproape înnebunita.. târgusorul paru pustiu si mort. Tusa Polly de asemenea. dar nu prea stia sigur. Judecatorul Thatcher trimitea de la pestera solii de nadejde si îmbarbatare. care-l lua sub obladuirea ei. . . Vestea îngrijoratoare zbura din gura în gura. Închipuiti-va ca unul din baietii mei.Becky a dumitale? . Treceau soapte de la unul la altul s i pe toate fetele se asternea o neliniste apasatoare. fiindca oricum ar fi fost. care pe sosea. din grup în grup. Tulburata. . unul dintre tineri îs i exprima brusc temerea ca Becky si Tom mai erau înca în pestera! Doamna Thatcher les ina. spuse si doamna Harper. si trimiteti si de-ale mâncarii".Joe Harper. se alcatuiau echipe de vâslasi. singura veste care veni fu: "Mai trimiteti lumânari. la înapoiere. pe când înainta prin înghesuiala de-a lungul cararii dintre banci. Toata lunga dupa-amiaza. Când. dar toata lumea sosi de timpuriu la biserica. sfârsita. sporovaind vioaie cu o prietena. ce-am sa-i fac când oi da ochii cu el! Doamna Thatcher clatina din cap. bun sau rau. dupa vaporas. Ah. Veni vestea ca tot nu se dase de urma ticalosilor. asa încât veni sa-l îngrijeasca vaduva Douglas. Mai si plângeau împreuna cu ele si asta le facea înca mai mult bine ca vorbele. cu vorbe de mângâiere.Buna ziua. în cele din urma. l-ai vazut pe Tom al meu în dimineata asta? .Oare Becky a mea are de gând se doarma toata ziua? întreba ea. Toti raspundeau ca n-au bagat de seama daca Tom si Becky se aflau pe puntea vaporasului. Pe fata matusii Polly se asternu o vie îngrijorare. si-acum i-o fi fost frica sa mai vina la biserica. Tulburatoarea întâmplare fu discutata de-a fir-a-par. care însa nu izbuteau sa înveseleasca pe nimeni. doamna Harper.Da. Oamenii care ieseau din biserica se oprisera locului. aiurând.N-a ramas la noi. matusa Polly începu sa se tânguie si sa-si frânga mâinile. Nu trecuse nici jumatate de ceas de când se banuia grozavia si doua sute de barbati goneau spre pestera. . O fi ramas peste noapte în casa vreuneia dintre dumneavoastra. banditii fura dati uitarii.As! De unde! Doamna Thatcher pali si cazu pe o banca. Buna ziua. spunând ca va face pentru el tot ce-i va sta în putinta. stingherita. doamna Thatcher. sotia judecatorului Thatcher se nimeri alaturi de doamna Harper. era întuneric. Dupa terminarea predicii. cineva daduse fuga la debarcader. Cinci minute mai târziu. . care pe apa.În timpul vacantei nu se tinea scoala de duminica. mânjit cu lut si frânt de oboseala. nesfârsit de lunga. Tocmai atunci trecea prin dreptul lor matusa Polly. lumea punea întrebari copiilor si tinerilor învatatori care-i însotisera. Batrânul Gal se înapoie acasa în zorii zilei. Banuiam ca o sa fie frânta de oboseala. Tom. stropit de sus pâna jos cu seu de lumânare. Medicii erau toti la pes tera. în asteptarea stirilor. nu se gândise nimeni sa cerceteze daca lipsea cineva. se lumina de ziua. târgusorul statu de veghe. zgâltâit de friguri. din strada în strada.. si dintre toate 100 . Îl gasi pe Huck în culcusul unde-1 lasase. nu mi-a venit nici pâna acum acasa.

E semnul nelipsit al Domnului. Într-un fel sau altul. încât pâna la urma adormi.Mai spuneti-mi un singur lucru. Departe de locurile pe unde treceau de obicei turistii. Va sa zica nu se gasise decât bautura! Sa se fi gasit aurul. Unii povesteau ca la rastimpuri se vedea în pestera câte-un strop îndepartat de lumina. cum plângea asa tam-nisam! Gândurile acestea învalmasite si tulburi framântau mintea lui Huck si-l obosira într-atâta. dar cei mai voinici dintre târgoveti continuau sa-i caute pe copii. o panglica mânjita cu seu de lumânare. . numai atât. . Doamna Thatcher recunoscu plângând panglica si spuse ca era ultima amintire sfânta ce i-a fost dat s-o aiba de la fetita ei si ca-i va fi pe veci cea mai scumpa relicva. Descoperirea întâmplatoare. biet copil fara capatâi! Întreba daca a gasit-o Tom Sawyer! O. desi era un fapt destul de senzational. emotiona prea putin opinia publica. Tot ce s-a putut afla în târg era ca se cotrobaia prin fiecare ungher si prin fiece crapatura. ca pe unde umblai. ci doar luminita vreunuia dintre cautatori. deoarece se despartise cea de pe urma de trupul însufletit al copilului. atunci izbucnea îndata un chiuit asurzitor si o ceata de douazeci de oameni pornea de-a lungul galeriei ce rasuna de ecouri.fapturile Domnului. ce m-ai speriat! . Trei zile si trei nopti îngrozitoare îsi târâra în sila ceasurile. . facuta de curând. se gasise undeva numele " Becky" si" Tom" scris cu fum de lumânare pe peretele stâncos si. pierduta pentru vecie! Dar vaduva oare de ce-o fi plângând ? Ciudat.Sst.Huck sari în capul oaselor ca ars. Vaduva îsi spuse în sinea ei: "Uite-l. Es ti foarte. si o privi cu ochi mari. ar fi fost un taraboi grozav. speriati. Vai. De fiecare data urma însa o dezamagire crunta—nu erau copiii. a adormit.Da.Puteti fi siguri. taci! Ti-am spus ca n-ai voie sa vorbesti. copilule. Temându-se nelamurit de tot ce putea fi mai rau. slabit. va rog din suflet! Tom Sawyer a fost ala care-a gasit-o? Pe vaduva o podidi plânsul. Culca-te înapoi. ca hangiul de la Hanul Temperantei tinea bauturi alcoolice. raspunse vaduva. iar vaduva îi raspunse: . în apropiere. vedeai în departare lumini lunecând încoace si încolo. de l-ar gasi cineva pe Tom Sawyer! N-au mai ramas multi care sa aiba putere si nadejde sa-l mai caute!" 101 . nici una nu se cade sa fie lasata pierzarii.Ce? Ce s-a gasit? . Galul spuse ca Huck avea si parti bune. . Nimeni nu avea chef de nimic. Si localul a fost închis. întreba în cele din urma daca în timpul cât fusese bolnav se gasise ceva la Hanul Temperantei. Domnul înseamna cu semnul Sau fiece faptura ce-i iese din mâini. s i târgul cazu într-o toropeala fara de nadejde. aduse vorba despre hanuri. taci. înainte de a-i fi stins ochisorii înspaimântatoarea moarte. Va sa zica era pierduta comoara.Bautura. prin labirintul de galerii. Înainte de amiaza au început sa se înapoieze în târg cete de oameni istoviti. foarte bolnav. si auzeai ecoul gaunos al chiotelor si pocnetelor de pistol rasunând prelung prin boltile întunecate. Când frigurile îi dadura un scurt ragaz. Huck.

zugravite ca o fresca. dar ea n-apuca sa iasa din vagauna. au scapat în cele din urma de lighioanele primejdioase. minuni botezate cu nume destul de pompoase: "Salonul". sa vada cât era de întins. dar parca ar fi trecut o vesnicie de când n-am mai auzit glasurile celorlalti. "Palatul lui Aladin" si asa mai departe. Pe bolta vagaunii se strânsesera pâlcuri imense de lilieci.. minunându-se de atâta frumusete. "Catedrala". al carui bazin era încrustat cu o horbota de gheata. patrunzând departe. dar socoti ca e mai bine ca mai întâi sa se aseze putin jos. Atunci baga de seama ca acea cascada acoperea ca o perdea un fel de scara naturala. apoi au parasit-o intrând într-unul din numeroasele coridoare ce porneau din ea. în fum de lumânare. la nord. Lumina stârni jivinele. foarte abrupta. doritori de noutati pe care sa le vesteasca celor ramas i sus. pentru a se odihni. Ca sa-i faca o bucurie lui Becky. Tom se strecura îndaratul cascadei de piatra si o lumina. O lua de mâna pe Becky si o zori catre cel mai apropiat coridor. Ar fi vrut sa-i exploreze marginile. aproape nici n-au bagat de seama ca ajunsera într-o parte a pesterii. Umblara orbecaind ba pe un drum.Pai. Tot hoinarind si flecarind între ei. Tom s i Becky se cam saturasera de zbenguiala si au pornit la plimbare de-a lungul unei galerii întortocheate. Au dat ocol vagaunii. din piatra lucie si nepieritoare. la est. pe peretii stâncosi. care pogorâra roind cu sutele. La o rascruce. de-a lungul veacurilor. din cristale sclipitoare. când aripa unui liliac îi stinse lumânarea. Becky începu sa se îngrijoreze. daca stai sa te gândesti. atârnând ciorchine.De-aicea nici nu putem sa-i auzim. spuse Becky. mii s i mii laolalta. În cele din urma. pentru a se putea calauzi mai târziu. adrese postale si cugetari. caci malurile lui se pierdeau în negurile pesterii. scotând tipete ascutite si napustindu-se furioase spre lumânari. Îndata îl cuprinse râvna de a o explora. Tom. Liliecii i-au gonit as a pe copii o buna bucata de drum. . trasera un semn de fum de lumânare. Tom le cunostea obiceiurile si stia care-i primejdia. strânsa între pereti îngusti.CAPITOLUL XXXII Sa vedem acum ce au facut în excursie Tom si Becky. Apoi începuse joaca de-a v-ati ascunselea. la sud. în adâncurile tainice ale pesterii. Ar fi bine sa ne înapoiem. date.. au mai facut un semn si au luat-o în alta directie. tacerea adânca ce domnea în juru-le se lasa pe sufletul lor ca o mâna de gheata. ba pe altul. alcatuiti din îmbinarea unor stalactite s i stalagmite mari. Au umblat împreuna cu ceilalti pe sub boltile întunecoase. la care au luat parte cu însufletire. Curând ajunsera într-un loc unde un firicel de apa calcaroasa. ce se formasera de pe urma neîncetatei picurari a apei. Se iscalira cu fum sub un pervaz de piatra care iesea din perete si mersera înainte. nu putea s ti cât de mare era. privind minunile cunoscute ale pesterii. Becky. mari cât un picior de om. Becky se lasa usor ispitita si pornira în cercetare.Oare cât e de când am coborât noi aci jos. noi suntem cu mult sub dânsii si nici nu stiu unde. Curând au ajuns la un havuz fermecator. Într-un loc dadura de o vagauna larga.Nici n-am bagat de seama pâna acum. dar apucând-o mereu pe alte coridoare ce li se deschideau în fata. în care peretii nu mai erau mâzgaliti. Peste putin. alcatuise de-a lungul erelor o Niagara dantelata s i creata. . Se aflau în mijlocul unei vagauni cu peretii sprijiniti de un mare numar de piloni cu forme fantastice. Tom descoperi un lac subteran. silindu-se sa citeasca paienjenisul încâlcit de nume. mai întâi. dupa ce. Tineau lumânarile sus. . 102 . din a carei bolta atârnau o multime de stalactite sclipitoare. Pentru întâia oara. picurând peste o treapta.

da' mai bine lasa sa mai strig. . dar ecourile îndepartate preschimbau toate în râsete batjocoritoare. Tom. Acel "poate ca tot ne-aude" era si mai înfiorator decât râsul sinistru. hai sa ne întoarcem tot pe drumul pe care am venit! Mi se pare ca ne încurcam din ce în ce mai rau! Tom se opri: . într-un sunet slab.A. Atunci el începu sa se învinovateasca si sa se mustre amarnic ca o adusese într-o asemenea nenorocire.E îngrozitor. da' o sa-l gasim noi numaidecât pe-al bun. Tom. . ce prost am fost! Ce prost! Nici prin gând nu mi-a trecut ca s-ar putea sa ne întoarcem pe acelasi drum! Nu. ne-am ratacit! Ne-am ratacit! N-o sa mai putem iesi niciodata din locul asta îngrozitor. O luara pe un coridor si îl strabatura în tacere. niciodata! Ah. n-ai facut nici un semn! . atât de adânca. ai dreptate. e-n regula.Da. caci marturisea pieirea nadejdii. Tom. Tom? Mie mi se pare grozav de încâlcit. Daca ne sting amândoua lumânarile. nu gasea drumul înapoi! . nu se auzea nimic. Becky pândea pe fata lui un semn datator de curaj. Ar fi groaznic! Copila se cutremura la gândul acesta înspaimântator.Vai. c-o sa se ridice si o sa-l urmeze oriunde o s-o duca. vina lui nu era mai mare ca a ei.Bine.Vai. Si striga iarasi. Chemarea trezi ecouri prelungi în boltile pustii si se stinse în departare. De câte ori cerceta Tom câte o galerie noua. nu pot sa-l gasesc.Hai. ca sa-s i dea seama daca mai trecusera cumva pe acolo—dar toate le erau straine. s i facea sfortari deznadajduite sa nu plânga. . numai sa nu mai vorbeasca as a. se agata de el.Tu stii drumul înapoi. Nu e asta drumu'. 103 . ce ne facem? Sa încercam alt drum sa nu mai dam pe-acolo. Tom. Dar nu uita de lilieci.Cred ca l-as nimeri.Asculta! Tacere adânca. aruncând câte o privire în fiece deschidere noua ce se ivea. nu-ti fie teama de lilieci. Becky. Fiindca. în dorinta desperata de a gasi drumul cel bun. spunea ea. de ce ne-am despartit de ceilalti! Cazu jos si începu sa plânga cu atâta desperare.Acum vad si eu.Tom. spuse: . ea îi raspundea ca nu poate. el însa îi spunea cu voiosie prefacuta: . încât Tom se sperie la gândul ca ar putea sa moara sau sa-s i piarda mintile. aceasta avu un efect mai bun. Nu trecu mult si o oarecare nehotarâre în mis carile lui îi dezvalui fetei alt fapt înspaimântator. înspaimântata pâna în adâncul sufletului. care aducea cu un chicotit batjocoritor. e îngrozitor! zise Becky. Becky. Copiii statura locului. dar din pricina spaimei ce-i împovara inima vorbele lui îsi pierdusera tonul firesc si pareau sa spuna: "E-n zadar!" Becky pasea pe urmele lui. . . M-am încurcat de tot. Tom o ruga sa nu-si piarda nadejdea. vreme îndelungata. dar mereu o podideau lacrimile. poate ca tot ne-aude careva. În cele din urma. Tot mai spunea: "E-n regula!”. N-am face rau. dar numai de nu ne-am rataci. Însa cu fiecare noua dezamagire îi pierea nadejdea si curând începu s-o ia pe coridoare la voia întâmplarii. Ea îsi îngropa fata la pieptul lui. Tom dadu un chiot. îsi revarsa spaima grozava si zadarnicele pareri de rau. . Becky spuse ca o sa încerce sa prinda iar curaj. nu mai face asa. încât îsi auzeau rasuflarea. Se aseza lânga ea si o cuprinse cu bratele. ascultând. Tom o lua îndata înapoi pe drumul pe care venisera si grabi pasii..

. Curând gasira unul s i atunci Tom spuse ca era timpul sa se mai odihneasca. fiindca-i tot ce avem. deznadajduiti. . mi-e foame de nu mai pot! Tom scoase ceva din buzunar. Tom. dar toate îmbarbatarile lui se tocisera si parca sunau a bataie de joc.O pusesem deoparte din excursie. li se parea ca trecusera zile si saptamâni de când erau acolo. curând îi miji pe obraji un zâmbet staruitor. când timpul devenise atât de pretios. Mergând într-o directie oarecare. încât în cele din urma atipi. trebuiau sa gaseasca un izvor. Îndata începura sa-i framânte gândurile. Se sculara de jos si mersera iar. despre prietenii de acolo. S tia ca Tom avea în buzunar o lumânare întreaga si înca vreo trei sau patru capete—si totusi se gândea sa faca economie! Nu trecu mult si oboseala începu sa-si ceara drepturile.Sa încercam. Peste putin timp. si haide sa mai încercam. Tom se bucura. Acum o sa fii odihnita si sa vezi c-o sa gasim drumul si-o sa iesim.Îmi pare bine c-ai dormit.Nu se stie. Scurt timp. Se mira ca Tom nu voia. Copiii încercau sa nu tina seama de ea. râzând voioasa. sa tot mearga înainte. vorbira despre casa. . cum de-am putut sa dorm?! Ce bine era sa nu ma fi trezit niciodata!. Ea se aseza si Tom se odihni alaturi de ea. indiferent încotro.. în cele din urma Becky rupse tacerea: .. Tom îi lua lui Becky lumânarea din mâna s i o stinse. Dupa o vreme îndelungata—nici nu mai stiau cât trecuse—Tom starui sa paseasca încet si sa asculte cu atentie dincotro se auzea picur de apa. În cele din urma. Nu. Ai curaj. dar în aceeasi clipa râsul îi încremeni pe buze si fu urmat de un geamat. nu. Chipul ei pasnic rasfrângea oarecare linis te si alinare în propriul lui suflet si gândurile sale începura sa rataceasca spre timpuri trecute si amintiri ca din vise. totusi Becky spunea ca ar putea sa mai mearga putin. când izvorul nu-i este secat de batrânete sau de neizbândiri repetate. fara nici un temei. Era o economie de mare însemnatate! Nu fu nevoie de cuvinte! Becky întelese numaidecât si nadejdea i se spulbera din nou. era cu neputinta. plapândele madulare ale fetitei nu mai voira s-o duca. Sedea s i se uita la fata ei trasa si vedea cum se destinde si se însenineaza sub înrâurirea unor vise placute. sa-i scurteze truda. Se asezara jos.Da. Becky. Tom! Dar am vazut în vis un tinut asa frumos! Cred ca acolo o sa ajungem! . N-o sa mai vorbesc asa.. înaintau cel putin si s-ar fi putut sa dea de drumul cel bun. la voia întâmplarii. . si mai ales despre lumina! Becky plângea si Tom se straduia în fel si chip s-o încurajeze. când Becky se trezi. Încercara sa-si dea seama de cât timp se aflau în pestera. Tom.. n-am vrut sa zic asta! Nu te mai uita asa la mine!. despre paturile lor moi. Dar nu. Fata era atât de istovita. ca sa vedem ce visam dupa ce-o 104 . . as vrea sa fie mare cât o roata.Tom. era groaznic sa te gândesti sa sezi jos. . Becky. Tom.E torta noastra de nunta.Mai stii ce-i asta? Pe chipul fetei se ivi umbra unui surâs. lumânarile nu se sfârsisera înca.S-au sculat iar si au mers fara nici o tinta.. ci doar fiindca e în firea ei sa reînvie. . Era cufundat în gânduri. nadejdea paru sa se iveasca iar. Nu întelegea de ce. mâna în mâna. . Tot ce puteau face era sa mearga.Ah. nici unul nu scotea o vorba. nu se stie. dar sa stea jos ar fi însemnat sa ispiteasca moartea. Amândoi se simteau frânti de oboseala.

cei de acasa îi si cautau. unde e apa de baut. ca o chemare de la mari departari.. oare au sa bage de seama ca noi n-am venit? . ai sa fii cuminte daca-ti spun ceva? Becky pali. si eu cred ca s-ar putea sa ne caute si acum. nici unul dintre ei n-ar fi putut spune. Apa rece aveau din belsug. trebuie sa ramânem aici. Becky. .mâncam. Tom raspunse într-o clipa. nemilos.Becky. Încerca. porni bâjbâind în directia sunetului. . Becky. dar ecourile îndepartate vuiau atât de înfricosator în bezna. sulul subtire de fum suind si staruind o clipa în vârf — apoi puse stapânire pe toata îngrozitoarea bezna. or sa ne caute! Sigur c-or sa ne caute! . poate chiar luni.Stiu si eu? În tot cazul o sa bage de seama maica-ta de cum s-or întoarce ceilalti. Tom? . Tom spuse ca s-ar putea ca între timp sa se facut duminica. Privirea speriata a fetei îl aduse la realitate.Uite. Becky nu era as teptata acasa în noaptea aceea! Copiii tacura iar. Becky manca cu pofta. ca ne cauta.Tom. Apoi întreba: . pâna atunci s-ar putea sa fie întuneric. dar mâhnirea ei era prea mare. a doua zi fiind duminica.. ce e? .. Tom se straduia din rasputeri sa-i dea curaj. . s-ar fi putut sa treaca jumatate din dimineata pâna sa descopere doamna Thatcher ca Becky nu era la doamna Harper. Nu-si rosti gândul pâna la urma. se trezira amândoi uluiti din nesimtirea somnului. vazura flacara neputincioasa înaltându-se s i coborând. apoi. fara îndoiala. Tom ramase o clipa tacut. încât renunta. Copiii îsi pironira ochii asupra mucului de lumânare urmarind cum se mistuie încet. Peste putin. dar raspunse ca are sa fie. foamea începu iar sa-i chinuie. Dar acum parca le era si mai foame ca înainte. Deodata Tom exclama: . Tot ce stiau era ca. . îsi dadu seama ca spusese o prostie.Au sa vada ca lipsim si au sa vina sa ne caute! .Când or sa se întoarca la vaporas.. As a sper. Ceasurile se scurgeau zadarnic. pe când Tom doar ciugulea din jumatatea lui.Când au sa bage de seama ca lipsim? . dar pentru noi o sa fie praznicul de. Biata farâma nu facuse decât se le atâte pofta. îngândurati. Becky fu de parere s-o porneasca iar. tinând-o de mâna pe Becky. au împartit-o si au mâncat-o. pentru a-si da curând iar seama de nenorocirea lor. dupa un timp ce le paruse nesfârs it de lung. pierduse orice nadejde.Da. Încerca s-o faca pe Becky sa vorbeasca. o noua criza de deznadejde a fetei îi dovedi lui Tom ca se gândise la acelasi lucru ca si el. Tom împarti prajitura. pentru a-si încheia ospatul. Tom îi aminti ca de mult trebuie sa se fi observat lipsa lor si ca. Mai ramase o parte din jumatatea de prajitura a lui Tom. Are sa strige. Sunetul se auzea din 105 . dar nu prea izbutea. Ai auzit? Amândoi ascultara cu încordare. Peste putin se opri iar sa asculte. vazura cum ramâne în cele din urma un crâmpei golas de festila. Se auzea un sunet stins. cred.Tom! spuse Becky într-un târziu. Cât timp a mai trecut pâna Becky sa-si dea nelamurit seama ca plângea în bratele lui Tom. si iar înaltându-se si coborând.Da. Âsta-i ultimul muc de lumânare! Becky dadu frâu liber lacrimilor si tânguirilor.Poate ne cauta si acum.Da. În clipa urmatoare. cum fac oamenii mari cu torta de nunta. . poate vine cineva.Sst!.

Nu mai putea face o miscare. Tom se culca la pamânt. Adormira iarasi si se trezira înfometati si covârsiti de mâhnire. Îi cuprinse o jale cumplita. si de data asta parca ceva mai lamurit. dar în zadar. rezemându-si pieptul de marginea gropii s i întinse mâinile cât putu. Propuse sa mearga amândoi sa exploreze alta galerie. doua. Dar foamea si deznadejdea pot creste într-atâta. Scoase din buzunar o sfoara de zmeu. dar se scurse iarasi un veac de înfricosata asteptare fara a se mai auzi vreun sunet. Avu grija sa-i ascunda lui Becky ceea ce vazuse. Apoi lua în mâna sfoara de zmeu si porni orbecaind de-a busilea. Putea sa aiba un metru adâncime. pipai dedesubt. daca voia. simtea ca i se taie picioarele. încrezator. trebuiau sa fie atenti. Spunea ca de-acu' are sa astepte acolo unde se gasea. Alta nesfârsita asteptare lânga izvor. Îsi zise ca daca avea putere sa ajunga pâna la izvor. pâna sa vina moartea—tot nu mai era mult pâna atunci. se prefacea vesel. sa-l ucida fiindca depusese marturie împotriva-i când cu procesul. se sili sa se mai întinda înca putin spre dreapta. Îl îndemna pe Tom sa mearga în explorare cu sfoara de zmeu. Cazuse într-o lâncezeala mohorâta din care Tom nu izbutea s-o scoata. Facusera vreo douazeci de pasi. rasufla usurat. chinuit de foame si cu sufletul împovarat de negre presimtiri. si pentru nimic în lume nu se va mai expune primejdiei de a da ochii cu Joe Indianul. Deodata îi dadu prin gând ca mai bine ar explora galeriile laterale din apropiere. strigatele acelea stinse se tot departau! Înca o clipa. îi spuse ca strigase asa într-o doara. Becky. aparu de dupa stânca o mâna omeneasca tinând o lumânare! Tom scoase un chiot lung de bucurie si. Vorbind cu Becky. la o departare de vreo zece metri. Dar Becky era foarte slabita. în tot cazul nu erau în stare s-o treaca. alt somn îndelungat adusera schimbari. Tom era încredintat ca între timp mai trecuse o zi si ca trebuia sa fie marti acum. caci "Spaniolul" o rupse la fuga si se facu nevazut. am scapat! Bucuria copiilor era nemarginita. Curând dadura peste o astfel de groapa s i fura siliti sa se opreasca. în aceeasi clipa. simtind ca-l îneaca un nod în gât si se prefacu foarte încrezator ca-i va întâlni pe cei care umblau în cautarea lor sau ca va gasi vreo iesire din pestera. Copiii orbecaira pe acelasi drum înapoi pâna la izvor. fiindca stiau ca drumul era plin de gropi. dar îl ruga fierbinte sa se înapoieze din când în când si sa-i vorbeasca. Ascultara din nou cu încordare. omul cu lumânarea se arata întreg: era Joe Indianul! Tom încremeni. pe masura ce înaintau bâjbâind. Nu dadea de fund. în clipa urmatoare însa. Obtinu de la el fagaduiala ca atunci când va veni ceasul cel înfricosator. "Fara îndoiala ca de asta nu m-a recunoscut". Trebuiau asadar sa ramâna acolo sa-i astepte pe cei care pornisera în cautarea lor. Copiii se desteptara chinuiti de o foame salbatica. se apropie! Haide. Era gata sa-1 înfrunte pe Joe Indianul si orice alte grozavii. si ca cei de acasa renuntasera sai mai caute. si nu se mai auzira. putea sa aiba s i patruzeci. apoi dupa colt.Ei sunt. va ramâne acolo. o lega de o piatra iesita din perete si apoi pornira. De spaima i se muiasera toti muschii. Dar se vede ca ecoul îi schimbase glasul. dar nu se puteau grabi. gândi el. zise Tom. Li se rupea inima de deznadejde! Tom striga pâna ragusi. Tom era încredintat ca între timp se facuse miercuri sau joi. când deodata. obositor. când coridorul se sfârsi într-un fel de trambulina. cât ajungea cu mâinile. Tom se mira ca Joe nu-i recunoscuse glasul si ca nu se napusti asupra lui. va sta alaturi de ea si o va tine de mâna pâna se va sfârsi chinul. Tom mergea în frunte. poate avea norocul sa-l auda cineva. 106 . Timpul se târa încet. Tom se lasa în genunchi. poate chiar vineri sau sâmbata. . Tom o saruta. desfasurând sfoara.nou. încât pâna la urma sa fie mai tari decât frica. Nu mai încapea îndoiala. decât sa îndure povara timpului apasator fara a face nimic.

fiindca era obosita s i stia prea bine c-o sa moara. Oamenii se rugasera pentru ei din toata inima. Cei mai multi dintre târgoveti încetasera cautatul si-si reluasera îndeletnicirile obisnuite. au fost gasiti!" Harmalaia spori când se apucara sa bata în tingiri s i sa sufle în goarne. Îi întâlni venind într-o trasura deschisa. Petersburg tot cufundat în jale zacea. bâjbâind pâna în acel loc. în întâmpinarea copiilor. când zarise mijind în departare un strop de lumina. si cu preotul în biserica si singuri acasa. ca sa-i mai ajunga pentru un al treilea coridor. si abia as tepta.. Nicicând nu mai vazuse târgusorul nostru o noapte atât de mareata. înconjurat de o multime de lume ce asculta cu sufletul la gura povestea miraculoasei aventuri. pe ulita mare. nu putea fi întreaga decât dupa ce mesagerul trimis cu marea veste spre pestera avea sa-i dea de stire si sotului ei. îndreptându-se catre râu. câte un minut întreg. orbecaise într-acolo. 107 . pentru ca apoi sa cada iar obosita în culcus. cum era cât pe-aci sa se înapoieze. de rasuna tot târgul. Dar în toiul noptii. Copiii pierduti nu fusesera gasiti. strângeau din rasputeri mâna doamnei Thatcher. asemenea unui suvoi navalnic. Fericirea matusii Polly era deplina. sa n-o mai hartuiasca cu asemenea nazbâtii. ulitele roiau de oameni pe jumatate îmbracati. n-ar fi vazut stropul de lumina si n-ar mai fi explorat coridorul acela! Povesti cum se înapoiase s-o ia pe Becky. În noaptea de marti spre miercuri. vârâse capul s i umerii printr-o gaura mica si vazuse marele Mississippi rostogolindu-si domol apele la vale! Iar daca s-ar fi nimerit sa fie noapte. încercau sa vorbeasca si nu izbuteau. gemând. ce parca aducea cu lumina zilei. Scapase sfoara. si în cele din urma plecau varsând siroaie de lacrimi. cum trecusera niste oameni într-o barca. Tom sta întins pe canapea. Matusa Polly se cufundase într-o posomorâre statornica si parul ei carunt aproape ca albise de tot. trasa de cetateni care chiuiau. în racnete de ura si iar ura! Tot târgul era luminat. spunând ca era limpede ca cei doi copii nu vor fi gasiti niciodata. vazuse aievea stropul albastru de lumina. Dar de la pestera tot nu sosea nici o veste buna. pâna ce toata populatia se gramadi buluc. cum trecuse prin doua coridoare cât îl dusese sfoara de zmeu. iar Tom îi strigase si le povestise ce patira si cât erau de înfometati. Se napusteau sa-i sarute pe cei salvati. Multimea se îmbulzi împrejurul trasurii. ca iesiti din minti. cum se asezara jos. fiindca. Povesti cum se vârâse el mai întâi prin gaura si cum îi ajutase apoi si ei sa iasa. Descrise cum se trudise s-o convinga si cum ea aproape ca lesinase de fericire când. un alai de târgoveti se perinda prin casa judecatorului Thatcher. plângând de bucurie. însotind-o în mars ul ei triumfal spre casa. Lumea spunea ca ti se rupea inima vazând-o cum îsi cheama copilul. nimeni nu se mai duse la culcare. Într-o clipa. pe colo cu amanunte impresionante. se pornira deodata sa bata clopotele. În prima jumatate de ceas. cum înalta capul de pe perna si asculta asa în nestire. pe care el o mai înflorea pe ici. Doamna Thatcher cazuse greu bolnava si aproape toata vremea aiura. strigând cât îi tinea gura: "Sculati-va! Sculati-va! Au fost gasiti. Încheie istorisind cum o lasase pe Becky si plecase într-o expeditie de explorare. si ea îi raspunsese s-o lase în pace.. cum întinsese de ea cât putuse. aducându-i vestea cea buna. a doamnei Thatcher ramasese însa tulburata de o grija.CAPITOLUL XXXIII Venise si ziua de marti. Târgusorul St. locuitorii târgului mersera la culcare mâhniti si fara de nadejde. care alergau de colo-colo. se lasa si seara. cum oamenii mai întâi nu crezusera nastrusnica povestire.

iar sâmbata se plimba aproape toata ziua. Tom afla de boala lui Huck si vineri se duse sa-l vada. Cam la doua saptamâni dupa scaparea sa din pestera. judecatorul Thatcher si cei câtiva barbati. Dupa asta i se dete voie sa-l vada zilnic. Sâmbata si duminica la fel. Dar am avut noi grija de asta. Dar Becky nu iesi din casa pâna duminica. Ce-ai avut. pe râu. Casa judecatorului Thatcher era în drum si Tom se opri s-o vada pe Becky. Tom stia câte ceva care putea sa-l intereseze. Tom se scula putin joi. . Judecatorul si câtiva prieteni ai sai îl trasera de limba pe Tom. în timp ce încerca sa fuga. domnule judecator! în pestera. si fara îndoiala ca mai sunt si altii ca tine. care împreuna cu el mai cautau copiii. se înecase. unde le dadusera sa manânce si. dupa ce îi lasasera sa se odihneasca doua-trei ceasuri din noapte. poate. Vaduva Douglas sta de fata.Vai.. Tom? . s-alerge careva s-aduca un pahar cu apa! Apa fu adusa si i se stropira obrajii baiatului. Tom si Becky descoperira curând ca cele trei zile si trei nopti petrecute în pestera lasasera urme de care nu puteau scapa cu una cu doua. cum îi luasera apoi cu ei în barca. ca sa fie sigura ca baiatul se tine de cuvânt.ziceau. Cu ajutorul colacilor de frânghie pe care îi desfas urasera în urma-le. cum. da. iar cheile-s la mine. Statura în pat miercuri si joi. vineri iesi în târg. baiatule? Nu ti-e bine? Ia.Ce e. îi adusesera acasa. Cineva îl întreba în râs daca n-ar vrea sa mai mearga o data în pestera. N-are sa se mai rataceasca nimeni în pestera aceea. si vâslisera pâna la o casa. si chiar atunci tot mai arata ca dupa o boala grea. Tom se duse iar sa-l vada pe Huck care între timp se înzdravenise îndeajuns pentru a fi în stare sa asculte întâmplari tulburatoare..Asa.Da. fura gasiti în pestera înca înainte de rasaritul soarelui si aflara vestea cea mare. "sunteti la opt kilometri mai jos. Tom se facu alb ca varul. Tom aflase acasa despre întâmplarea de pe magura Gardiff si mai afla ca trupul zdrentarosului fusese gasit în apa. în apropierea debarcaderului.Cum asa? Judecatorul raspunse: . .Fiindca acum doua saptamâni am pus sa se captuseasca poarta cea mare a pesterii cu tabla de fier din cea mai groasa si sa fie zavorâta cu trei zavoare. Joe Indianul e în pestera! 108 . acu ti-ai revenit. însa cu rugamintea de a nu-s i povesti peripetiile si a nu-i pomeni de nimic care sa-l poata tulbura. sa auda ce mai zice. si parca se simteau din ce în ce mai obositi s i mai sfârs iti. de valea în care se afla pestera". . Atunci judecatorul interveni: . ca nu i-ar parea rau. în sfârsit. Tom raspunse ca da. dar nu i se îngadui sa intre în camera bolnavului.

Multi ani s-au scurs de când nefericitul metis a cioplit piatra ca sa prinda în scobitura ei nepretuitul strop de apa. ca sa-i treaca timpul. acum nu se vedea nici unul. Tom era miscat. Mai cade s i acum s i va mai cadea când toate faptele povestite mai sus vor fi pogorât în dupa-amiaza istoriei. si-au adus si copiii. si tot zadarnica i-ar fi fost truda. Picatura cadea pe vremea când piramidele abia se înaltau. dincolo de grinda. De obicei. din târg si din toate catunele si fermele de prin împrejurimi. o lingurita în douazeci si patru de ore. în penumbra traditiei si se vor fi topit în noaptea fara de sfârsit a uitarii. cu lama frânta în doua. ca sa astâmpere odata si odata. Se straduise sa prinda s i lilieci. As a ca nu crestase lemnul decât ca sa faca ceva. iar vaporasul ticsit de lume. care îl facea sa-si dea seama abia acum cât de mare fusese povara spaimei ce-i apasa sufletul. de picurul unei stalactite de deasupra ei. o privelis te înfioratoare se desprinse din penumbra vagaunii. când Isus era rastignit pe cruce. setea unei biete fiinte omenesti ? S i oare ce-i va mai fi dat sa faca timp de zece mii de ani de acum încolo? Dar asta nu are nici o însemnatate. Aproape de el se afla o stalagmita. dintre toate minunatiile pesterii. în care cutitul neputincios se frânsese. din ziua în care îsi ridicase glasul împotriva fiorosului bandit. Joe Indianul zacea întins pe jos. la nevoie. caci Joe Indianul nu s-ar fi putut strecura pe sub usa. a usii fusese facuta aschii-aschii. îl urma peste putin. S-au adunat acolo oameni venind cale de sapte poste. cu fata aproape de crapatura usii—ca si cum ochii lui ar fi fost atintiti pâna în ultima clipa asupra luminii si voiosiei vietii de afara. pe care-i mâncase în întregime. de-a lungul veacurilor. înaltata încetul cu încetul. Captivul le culesese pe toate si le mâncase. macar de-ar fi taiat grinda în întregime—si asta o stia prea bine. pe apa si pe uscat. cu uimire. la intrarea pesterii se gaseau cel putin cinci-sase capete de lumânari lasate înfipte în crapaturile peretelui de turistii care plecau. tulburatoarea piatra s i stropul de apa ce picura pe îndelete. si sa-si ocupe cu ceva mintea chinuita. "Ceasca lui Joe Indianul" este cel mai minunat lucru pe care-l poti vedea. când William Cuceritorul întemeia imperiul britanic. mort. Îi era mila s i totodata îl napadi un simtamânt de us urare si de siguranta. Pumnalul lui Joe Indianul zacea în apropiere. Captivul retezase vârful stalagmitei si pe ciotul ei asezase o piatra în care scobise o adâncitura. timpul apasator. O parte din grinda cea mare. Joe Indianul a fost înmormântat chiar lânga gura pesterii. Cu ea nu se poate masura nici macar "Palatul lui Aladin". si tot felul de provizii. cu migaloasa truda—zadarnica truda. dar turistul care vine sa vada minunile din pestera lui McDougal priveste si azi înca îndelung. Oare picatura aceea de apa a cazut cu rabdare timp de cinci mii de ani.CAPITOLUL XXXIV Vestea se raspândi ca fulgerul si vreo douasprezece barci încarcate cu oameni pornira îndata spre pestera lui McDougal. Dar chiar sa nu fi existat acel obstacol de piatra. si au marturisit ca s-au distrat aproape tot atât de bine la înmormântarea banditului. si prinsese câtiva. de temelie. când se puneau temeliile Romei. nelasând decât ghearele. deoarece stânca muntelui alcatuia. cioplita pâna în partea cealalta. Tom Sawyer se afla în barca ce-l ducea pe judecatorul Thatcher. Nenorocitul murise de foame. ca sa prinda stropul nepretuit ce cadea o data la douazeci de minute. un prag de cremene. pe cât se asteptau sa 109 . caci stia din proprie experienta cât trebuie sa fi suferit ticalosul acela. cu regularitatea oarba a unui mecanism de ceasornic. Când fu descuiata usa. când era asediata Troia. cadea pe când Columb ratacea pe întinsul marilor si pe când lumea abia auzise de macelul de la Lexington.

sa nu ne ratacim.As. . implorându-l sa se lase prostit. si tot s-ar fi gasit destui oameni slabi de înger gata sa-si mâzgaleasca numele pe o cerere de gratiere si sa verse pe ea o lacrima din ochii lor. Huck se întrista: . chiar daca taceai chitic fata de ailalti.Da. ca sa stea serios de vorba cu el. Se facuse o petitie catre guvernator. da' cum am auzit de chestia asta. Huck se uita uluit la tovaras ul lui.se distreze la spânzurarea lui.Serios. mi-am închipuit numaidecât s i am stiut ca nu gasisesi banii. Tom nu avea de unde sa stie. A doua zi dupa înmormântare. nu cumva ai dat tu de urma comorii? .E-n pestera. o vorba sa nu scoti! Joe Indianul e-n cârdasie cu altii de teapa lui si n-am chef sa-mi poarte sâmbetele s i sa-mi faca mai stii ce! Sa nu fi fost eu. când 110 . Tom îl duse pe Huck într-un loc al lor.Tu l-ai urmarit? . eu am presimtit totdeauna ca n-o sa punem mâna pe comoara aia cât îi lumea. ori vorbesti serios? . dar Tom spuse ca mai era un lucru pe care nu-1 putuse afla de la el. da' auzi. asteapta pân-om ajunge acolo.. Nu stii ca era liniste la han. parca ar fi trecut un an de atunci! Chiar în noaptea aia m-am luat dupa Joe Indianul si l-am urmarit pân' la casa vaduvei. urmau sa mearga sa se tânguie la picioarele guvernatorului. pe care se strânsese o multime de semnaturi.Ba da. În tot cazu'. asta e! .Comoara e-n pestera! . mai e vorba? Vreau. întorcându-se numaidecât la problema care îi framânta. Huck! Ochii lui Huck scaparau. Huck. ma. cum sa nu tiu minte? Aoleo. Ai intrat la numaru' doi si n-ai gasit decât whisky. sa mor daca nu-ti dau tot . . Tom. . cum sa nu vreau—daca-i într-un loc pâna unde putem face semne.Îhî.Putem. ehe! ala era acum hat în Texas si nici capu' nu-l durea. Existau unele indicii dupa care Joe Indianul ar fi omorât cinci cetateni ai târgului.Ceee?. banii aia n-au fost niciodata la numaru' doi. O data cu înmormântarea s-a sfârsit si cu demersurile pentru obtinerea iertarii lui Joe Indianul. îmbracate în straie cernite.. . cine-a dat de urma rachiului de la numaru' doi a pus mâna si pe bani. Tom.. se tinusera numeroase "adunari" lacrimogene si elocvente s i se numise un comitet de doamne plângarete. zise Huck. Tom. fiin'ca altminteri mi-ai fi dat de stire într-un fel. dimineata. Daca nu-i gasim. noi ne-am lins pe bot. si tocmai despre asta voia sa-i vorbeasca acum.Tom. Huck îi povesti lui Tom toate peripetiile prin care trecuse.Huck. Huck aflase de la Gal s i de la vaduva Douglas peripetiile prietenului sau. nu l-am pârât eu pe hangiu. dar ce-are-a face? Satana în carne si oase sa fi fost. . Da' ce te face pe tine sa crezi ca banii. Între timp. .. care luau mereu amploare. Nu mi-a spus nimeni ca tu ai fost ala care-ai gasit bautura.. care. sa fie milos s i sa-si calce în picioare datoria. Vrei sa mergi cu mine si sa-mi ajuti s-o scot de-acolo? .Huck. în viata mea n-am fost mai serios ca acum. Huck. asa crez. fara nici o primejdie.De. sâmbata. . fiindca pâna acum nu aflase decât despre ceea ce facuse batrânul Gal. .Stiu ce este..Bravo! Asta zic si eu treaba!.Mai zi o data. potoleste-te! Glumesti. Tom! . am plecat în excursie? Nu tii minte ca trebuia sa stai la pânda în noaptea aia? . cismele pururi curgatoare.

Tom zise: . nu mai plâng.ce am pe lume.. de când vream eu sa ma fac haiduc. în orisice carte poti sa vezi asta. de circuri si de-aldeastea.. pipe si tutun. ca. o gasesti? Huck se uita în stânga.. ele tot se-ntorc înapoi. Eu as merge.Ai vazut si tu acuma: pe tot drumu'. altfel n-ar avea nici un haz. Atunci Tom. Huck. da' vorbesti politicos cu ele si nu uiti sa scoti palaria înaintea lor. . Ia sa vaz. În toate cartile e asa. as fi dat nu stiu ce sa am un cribit la mine. Asa-i obiceiu'. nu ma-nnebuni! Eu zic ca asta-i mai bine decât sa fii pirat! . le faci de petrecanie. împrumutat o barca mica de la un cetatean care nu era de fata si au pornit-o la drum. de la "Pestera adânca" încolo. . ma Huck! Sa dai cu pus ca si nu gases ti în toata tara un ascunzis mai bun.E departe-n fundu' pesterii. Le iei cesuletele si inelele. mai pe toata lumea. numa' tufisuri si iar tufisuri. O las sa pluteasca la vale pâna colo.. S-avem grija sa nu ne-o miroasa nimeni. Huck? . fiin'ca e mai aproape de-acasa. Da' pe femei nu le omori. Acuma uite-o aici.Huck. vreo doi saculeti si vreo doua-trei sfori de zmeu. vreo opt kilometri.Bine.Si-i omorâm? . zise: . în stil mare! Banda lui Tom Sawyer! Grozav nume. care-l stiu numai eu. nu-i asa. da-mi trebuia o ascunzatoare ca asta si nu stiam cum sa dau de ea. si pân-la urma femeile se amorezeaza de tine si dupa ce stau în pestera o saptamâna. Te simti în stare? Ti-ai mai venit în puteri? ..Bine. las' ca te duc eu drept acolo. Da' trebuie sa ne luam ceva de mâncare. Tu n-ai nevoie sa misti un dest.Adevarat.. Afla de la mine ca atunci când eram în pestera. o sa facem o banda..Si-acuma daca vrei. e mult pân-acolo. cribituri. Si daca le gonesti... de unde stam acu'.. si-napoi vâslesc numai eu. s i-apoi si nis te dracovenii de-alea noi. merg si cu ochii închisi. si moarte de frica. Si.A. nu chiar totdeauna. într-un fel e mai bine. . Ei. da' nu pot sa umblu mai mult de vrun kilometru. cum naiba le zice?..Huck. Pe femei le închizi.. cu barca. . Îi pui sa ceara de la prietenii lor si daca i-ai tinut un an s i nu ti-au adunat paralele care le-ai cerut. nu gasi nimic. Da' vezi locu' ala alb colo.. ala-i un semn de-al meu. malu' apei e mereu la fel: nici case.Nu. I-ascundem în pes tera pâna se rascumpara. . numa' pe Joe Harper si pe Ben Rogers îi aducem sa le-o aratam.Ei. poti s-atingi c-o nuia de undita deschizatura pe unde m-am strecurat eu. se uita în dreapta. cel putin asa crez.Hai sa plecam numaidecât.Cum adica se rascumpara? . ce zici.Ne dau bani. Asa-i obiceiu'. . si nu poti sa mai scapi de ele. Si dupa aia.Da. Acu' debarcam. Ehei. Îndata dupa prânz. Da' mai e un drum de-a dreptu'. Au debarcat. da' nu le omori. Da. Nu exista oameni mai politicosi ca banditii. S-a facut. calcând semet într-un tufaris de sumac.Uite-aicea! Uita-te bine. de nu vezi nimic prin ele.. . stii. sa nu ne afle nimeni.. doua. Si când mergem? . . unde-i surpatura? Ei. Dupa ce trecura câtiva kilometri mai la vale de "Pestera adânca". gura. Tom.. sa lucram asa. nici depozite de busteni. Ele sunt totdeauna foarte frumoase si bogate. Si pe cine o sa jefuim? . Îi pândim la drumu' mare. Tom? Eu sunt pe picioare de mai bine de trei-patru zile. sa vrei. 111 . baietii au.

Eu zic sa coborâm pân-acolo si sa cautam ladita.Ce.A spus sub cruce. . asa e. fiindca stânca sta teapan în pamânt. Înalta lumânarea. ce ti s-a nazarit? Înteleg sa umble pe unde-a murit. aici ar fi al mai aproape sub cruce. sus pe perete. Îi arata lui Huck bucatica de festila lipita de un cocolos de lut. la opt kilometri de-aici. raspunse Huck. Baietii vorbeau din ce în ce mai încet si în curând începura sa sopteasca. Huck..Ba nu.Uite-te cât poti mai departe dupa colt. Baietii cercetara fara nici un rezultat trei dintre ele. ... Dar nu trecu mult si Tom spuse: . Mersera mai departe s i peste putin intrara într-un coridor. Tom începu sa se teama ca poate Huck avea dreptate. ma Huck. Zadarnic au cotrobait peste tot. Huck. 112 .Vezi.Acu' o sa-ti arat ceva. . descurajati. Nu poate sa fie chiar sub stânca. La lumina lumânarilor îsi dadura seama ca dedesubt nu era o prapastie.Asculta aici. si-l stii si tu foarte bine. Dar deodata îi veni o idee. Acolo legara bine de o stânca sforile de zmeu înnadite si pornira mai departe.Între timp terminasera pregatirile si intrasera prin deschizatura. Avem mare noroc de cruce. Lui Huck nu-i venea nici o idee. Da. s i-i povesti cum privisera el si Becky flacara pâlpâind si pierind. aici sunt urme de pasi si seu de lumânare. prin care înaintara pâna ajunsera la trambulina. . Au scotocit înca o data peste tot. Vezi ceva? Colo pe stânca aia mare! Mai încolo! Ceva mânjit cu fum de lumânare! . Patru drumuri se deschideau din mica vagauna în care se afla stânca. ci doar un perete drept de lut. s-o lasam.As.. M-apuc sa sap. zise în sfârsit Tom. . acu' spune tu unde era faimosu' numar u' doi? Nu era "sub cruce"? Chiar acolo l-am vazut pe Joe Indianu' întinzând lumânarea.. . Tom se cutremura. Huck! Huck se zgâi câtava vreme la semnul misterios.Tom. Tom sopti: . ajunsesera la izvor. nu umbla pe-acolo. nu-s. batând trepte în povârnis ul de lut. în partea cealalta a stâncii. suntem niste caraghiosi! Cum o sa umble stafia lu' Joe Indianu' într-un loc unde-i o cruce? Era un argument convingator. Tom porni cel dintâi. Tom. .Tom. apoi spuse cu glas tremurator: . În cel mai apropiat de poalele stâncii gasira un cotlon în care erau asternute niste paturi. în timp ce cobora.Da. În suflet i se furisa îngrijorarea. si sa lasam comoara?.Buna idee. de vreo opt metri. Mersera asa orbecaind în dreapta si în stânga. Ei. hai sa plecam de-aci! . Da mereu târcoale banilor. Briceagul "Barlow veritabil" intra numaidecât în functiune. la asta nu m-am gândit. Tom! raspunse Huck cu însufletire. Dupa câtiva pasi. Tom facând pe calauza. apoi s-au asezat jos.. e o cruce! . da' el s i-a dat sufletu' taman la gura pesterii.Ei. La sigur ca stafia Iu' Joe Indianu' da târcoale pe-aci. Huck îl urma. mai gasira acolo un cuier vechi. . Dar nici urma de ladita cu bani. Stiu eu obiceiu' stafiilor..Ia uite. Ce-o fi însemnând asta? Te pomenesti ca banii sunt tot sub stânca. pâna la capatul din fund al tunelului. dincolo. Huck. Tacerea si întunericul erau apasatoare. bine roase. nis te sorici de slanina si câteva oase de pasare..

ladita cu comoara. Tom striga: . o pereche de pusti în învelitori de piele. Peste putin. pornira la drum. Coborâra pe uscat. arunca pe deasupra nis te zdrente si pornira. lasa-le acolo. da' s titi ca nu-i as a usoara cum s-ar crede. se asezara în barca. Cântarea vreo douazeci si cinci de kilograme. apoi spre stânga. Îi propuse lui Huck s-o exploreze. Ce-ati pus în 113 . în tufarisul de sumac. Le pastram acolo.Mi-am închipuit eu ca-i grea atunci când i-am vazut pe banditi iesind cu ea din Casa cu stafii. Ei. Tom se vârî în ea si întinse lumânarea cât putu mai adânc dedesubtul stâncii. dându-si seama ca n-ar fi putut s-o care de acolo. dar nu putea sa vada pâna în capatul crapaturii. Se apleca si intra sub stânca. puse saculetii în ea. haideti cu mine ca v-asteapta lumea. Hai. ca va duc eu roaba. unde putem sa-i pastram fara frica.Maiculita Doamne!! Huck. Sunt tocmai ce ne trebuie când ne-om apuca de haiducie. acuma stiu ca suntem bogati! .Huck. un centiron de piele si alte boarfe. Huck. trebuie sa facem si noi. de parca erau înauntru pietroaie. Spuse: .Care va sa zica. . pâna dau eu o fuga sa sterpelesc roaba lu' Benny Taylor. Nu trecu mult si dadura de nis te scânduri. eu totdeauna am fost sigur c-o s-o gasim! Hai sa nu ne mai pierdem timpul pe-aci. . Iesira curând la lumina zilei. zise Huck. Tiii! Tom.Nu stiu.Acu'. unde au prânzit si au tras câte o pipa. c-am stat mult aci înauntru.Nu. vezi bine. . . tot am pus mâna pe ea! zise Huck. Când soarele începu sa scapete. De-abia o duceau. asa ca. tragând brazde cu degetele prin monedele umede. Huck. Tom abia atingea cu lopetile luciul apei. Ma-ntorc numaidecât. mai întâi sa vad daca pot sa ridic ladita. O fi târziu. Într-o vagauna mica si adapostita.Huck si Tom Sawyer. muiate de umezeala. iesi dinauntru Galul si striga dupa ei: . pentru praf de pusca.Strasnic! Ma baieti.Tom nu sapase nici de-o palma.Hei. Tu stai linistit aici si vezi de ei. si tot acolo o sa ne tinem si orgiile. Ce bine am facut ca am luat cu noi saculetii! Des ertara degraba banii în saculeti s i-i dusera sus. hornul îngus cobora treptat. scrutara cu luare-aminte împrejurimile si. Huck! Auzi? Huck începu si el sa sape si sa scurme.Ce-s alea orgii? . . sta laolalta cu un butoias gol. vezi bine. Mâine dimineata viu si-i numaram si-i împartim. Tom o salta din loc cam anevoie. curând dupa ce se întunecase. baietii se oprira sa se odihneasca. hai s-ascundem banii în podu' sopronului de lemne al vaduvii. în timp ce vorbea voios cu Huck. Hai. hai s-aducem pustile si celelalte lucruri. luati-o voi înainte. . la stânca însemnata cu o cruce. când izbi în lemn. . Tocmai când erau sa porneasca iar. douatrei perechi de mocasini vechi. s-o stergem. Da' haiducii totdeauna fac orgii.Acum. Huck. tragând dupa ei încarcatura. dupa aia cautam un loc afara-n padure.I-auzi. Se facu nevazut. cotind brusc. cine-i acolo? . bagara de seama ca ele acopereau o spartura naturala ce ducea sub stânca. E un loc strasnic pentru orgii. ia te uita ce-i aici! Era. Huck venea pe urmele lui. vazând ca nu era nimeni pe mal. s i curând se întoarse cu roaba. întâi spre dreapta. Îi urma cursul serpuitor. Mi s-a facut foame. scotându-le din pamânt. Barca luneca usor de-a lungul malului prin umbrele asfintitului. Da' stai. Când ajungem la barca mâncam si fumam. Când ajunsera în dreptul casei Galului.

nu pot sa zic ca nu s-a purtat frumos cu mine. Camera stralucea de lumina. gazetei si multi altii. deprins sa fie adesea învinovatit pe nedrept. Sid. s i nu era om de vaza în târg care sa nu fie de fata. ciorapi. copii. . Mary. Vaduva îi întâmpina pe baieti cât poate cineva sa întâmpine de prietenos pe niste biete fapturi în halul lor. preotul. grabiti-va. Tusa Polly se facu stacojie la fata de rusine. Dar asa e omul facut! Hai. si Harperii. decât sa câstige de doua ori pe-atâta muncind ca lumea. Galul râse.Tom nu era acasa si-mi luasem gândul sa-l mai gasesc. îmbracati-va. Haideti cu mine.ea. domnul Jones a adus un rând. cu cine credeti ca ma întâlnesc chiar în us a casei mele? Cu dumnealor. . si Rogerii. noi n-am facut nimica. Hai. raspunse Tom.Mi-am închipuit eu. Domnul Jones spuse: . Împrumuta-i unul lui Tom pentru astaseara. eu nu stiu. Asta n-am cum sa s tiu. .Da. ca la zile mari. Si-i duse numaidecât într-un iatac. Din cap pâna în picioare erau mânjiti cu lut s i cu seu de lumânare. ca se si vazu împins. coborâti! Apoi pleca. tot ce va trebuie. De ce-ti mai e frica? Cu mintea lui înceata. asa ca i-am adus repede. Huck. Uite doua rânduri de haine noi. baiatule. Huck nu apuca sa gaseasca raspuns la întrebarea asta. Doar tu si cu vaduva sunteti prieteni. zise: .Fier vechi. Huck. grabiti-va! Baietii îl întrebara de ce trebuiau sa se grabeasca. Sunt ale lui Huck—n-ai pentru ce sa-mi multumesti. asa cum se gaseau. lasa! O sa vedeti voi când o s-ajungem la casa doamnei Douglas. sa-l vânza la turnatorie pe saptezeci si cinci de centi.Bine-ati facut! raspunse vaduva.De.Domnule Jones. Dupa ce va faceti frumosi. camasi. Baietii din târgul nostru mai degraba-si bat capul si pierd o groaza de vreme ca s-adune fier vechi. Domnul Jones lasa roaba lânga usa si-i urma. spalati-va si îmbracati-va.Atunci e foarte bine. Si Thatcherii. ce sa vezi. matusa Polly. eu pe celalalt. în salonul doamnei Douglas. 114 .Acum copii. . . toti îmbracati cu ce aveau mai bun. Nu? . noi va asteptam. se încrunta si-l ameninta din cap pe Tom. Cred c-o sa-i vina bine. când colo. împreuna cu Tom.Lasa. Huck. . Dar nimeni nu suferea nici pe jumatate cât cei doi baieti. caramida ori fier vechi? .

Si daca vreti. Si Tom îl scoase pe Sid în pumni afara. nu poti sa rabzi sa vezi pe altu' laudat pentru fapte bune. În felul cel mai mestesugit si mai dramatic de care era în stare. cu toate ca se preface ca habar nare. vorba vaduvei.Musiu Sid. Mai bine spune de ce s-a adunat atâta lume jos? . La timpul potrivit.. si asa mai departe. .Domnul Jones are de gând sa anunte o veste mare în seara asta si sa uluiasca lumea cu ea. . 115 . când colo n-o sa mai fie nici o surpriza pentru nimeni! Si Sid rânji. dupa obiceiul locului si al vremii.. . a pricina hainelor noi care-l strângeau grozav. ca mâine ne rafuim noi iar. da' eu l-am auzit astazi spunându-i-o matus icai în secret. Îl coplesi pe Huck cu atâtea laude s i cu atâta recunostinta. va mai spun ceva. N-o sa poci sa rabd.Hai. Acu' du-te si spune-ma matusicai. Fereastra nu e prea sus.Sid. si ala esti tu. Asta e: n-ai pentru ce sa-mi multumesti.CAPITOLUL XXXV . încât bietul baiat. se simtea am din cale-afara de nenorocit. . Ce se facea domnul Jones... tragându-i si câteva picioare în spate. Dar surprinderea ce o stârni era în mare parte prefacuta si nu atât de zgomotoasa si de spontana pe cât ar fi fost în împrejurari mai prielnice. vazându-se tinta privirilor si laudelor tuturor. ia uita-te la mine.. fiindca au scapat-o în noaptea aia când era sa dea de bucluc. iar o duzina de copii sedeau cocotati la nis te masute rânduite mai la o parte. daca nu venea Huck! Fara el n-avea nici un haz cu secretul lui. Sa fi fost tu în locul lui Huck. colo sus pe deal. .. eu nu-s învatat cu lume de-asta. s i chiar si vaduva. Uliuuu. oaspetii vaduvei erau as ezati la masa cea mare. . dadu în vileag amestecul lui Huck în ispravile stiute. Las' ca am eu grija de tine. Eu nu cobor colo jos. ..E-o sindrofie de-a vaduvii.Aiurea! De ce s-o stergem? . îti luai talpasita si nu suflai o vorba nimanui despre banditi. te rog sa nu-ti bagi nasu' unde nu-ti fierbe oala. Mary îti pregatise hainele de duminica si toata lumea era îngrijorata si se întreba ce e cu tine. adaugând ca mai era însa o alta persoana. domnul Jones îsi tinu micul discurs.Cum le-a luat Huck urma banditilor pâna la casa vaduvii. destul de nenorocit si asa. Acum cred ca nu prea mai e secret.De. Stie toata lumea. putem s-o stergem daca gasim o frânghie. nu fi copil! N-o sa fie nimic. Tom. în aceeasi încapere. Aparu Sid. foarte fericit.Care secret. si înca asa multa la un loc.Tom. din tot târgu'. Cu toate acestea. sa stii. Nu esti în stare decât de ticalosii. vaduva se arata cât putu de uluita. .Sid. tu ai raspândit povestea? . daca îndraznesti. a carei modestie. Mie nici nu-mi pasa. Cred ca domnul Jones se asteapta la un succes nebun cu surpriza lui. Câteva minute mai târziu. te-a as teptat matusica toata dupa-masa. zise el.. Sid? . da' ce-i cu petele alea de seu si de pamânt pe hainele tale?.Ce-ti pasa cine-a raspândit-o? Vorba e c-a povestit careva.Ce? . De data asta o da în cinstea Galului si a feciorilor lui. numai unu' e-n stare sa faca o ticalosie ca asta. multumind vaduvei pentru cinstea ce i-o facea lui s i feciorilor sai.Tom.

încât multi dintre târgoveti îsi pierdura mintile de-a binelea. iar la cererea matusii Polly. Totalul se urca la peste douasprezece mii de dolari. îi privea cu nespus interes. îl va ajuta sa-si faca o situatie modesta. ci barbati în toata firea—dintre care unii oameni foarte asezati si cu scaun la cap. ce i-a venit lui Tom? întreba matus a Polly. dar cât se poate de interesanta.Huck n-are nevoie de-asa ceva! Huck e bogat! Silindu-se cu greu sa nu calce buna-cuviinta. Degeaba zâmbiti. Linistea care se lasa curând dupa aceea începea sa fie cam neplacuta. judecatorul Thatcher proceda la fel cu banii lui Tom. cei de fata abia îsi tineau râsul. Tom raspunse ca poate s-o dea. CAPITOLUL XXXVI Încredintam pe cititori ca norocul neasteptat ce daduse peste Tom si Huck a iscat vâlva mare în modestul târgusor St.. Se apropie de masa si rasturna pe ea toata gramada de monede galbene. tot ce faceau parea sa fie vrednic de bagat în seama. ceea ce si facu. Ba chiar gazeta târgului le publica pe scurt biografiile.Huck are bani. de jinduita. Tom atâta astepta: . S i asta n-o faceau baietandri. si-l priveau întrebator pe Huck. Petersburg. de laudata. Baietii nu-si aminteau ca vorbele lor sa fi avut vreodata atâta greutate. cerând o explicatie. Si dete buzna afara. Vaduva Douglas plasa banii lui Huck cu o dobânda de sase suta. N-am mai pomenit. care nu sufla o vorba. a mea a ramas de rusine! Apoi numarara banii. acum tot ce le iesea din gura era socotit ca sfânt: se punea mare pret pe spusele lor. Oriunde se aratau Tom si Huck.Vaduva spuse ca avea de gând sa-l ia pe Huck în casa ei. care umblau din gura în gura.Si eu care credeam ca va pregatisem o surpriza pentru asta-seara. Poate ca nu ma credeti. Nu numai atât. Zau daca mai stiu ce sa ma fac cu zanaticul asta. Atâta fu de comentata. se descoperira nenumarate dovezi ale unei izbitoare originalitati. intra iar Tom.Sid. nu dintre cei porniti pe aventuri. dar scotocindu-li-se cu bagare de seama trecutul. Când se sfârsi. ca avea sa-i dea o educatie buna si ca. Stati numa' nitel. opintindu-se sub greutatea unor saculeti încarcati. în momentul în care va dispune de banii necesari. în cautare de comori ascunse. dar Tom o curma: . uluiti si curiosi. Istorisirea fu lunga. Toate "Casele cu stafii" din St. îi admira.. lumea îi coples ea cu maguliri. Trecea drept de la sine înteles ca ei nici n-ar mai fi putut spune sau face lucruri de rând. Aproape nimeni nu întrerupse cu o vorba farmecul depanarii ei. Toti cascau ochii si nimeni nu scoase o vorba timp de un minut. Nici unul dintre cei de fata nu mai vazuse atâta banet laolalta. Oamenii se uitau unii la altii. Apoi începura sa strige cu totii. Petersburg si din târgurile învecinate fura demontate scândura cu scândura si sapate la temelie. auzind o gluma atât de nastrus nica. Sunt gata sa recunosc ca pe lânga surpriza care ne-a facut-o Tom. . domnul Jones spuse: . . Dar n-apuca sa-si termine vorba ca.Poftim! Ce v-am spus? Jumatate din ei sunt ai lui Huck si jumatate ai mei! Privelis tea neasteptata a aurului taie rasuflarea întregii adunari. Amândoi baietii 116 . desi se aflau acolo câtiva insi care stapâneau o avere cu mult mai mare în proprietati. dar are o groaza de bani. O suma atât de impunatoare în bani pesin parea aproape de necrezut. pot sa vi-i arat.

de obicei nu izbutea sa strânga tot. ori sa ma trântesc pe jos. parca nu trece pic de aer prin ele. tocmai îsi terminase gustarea de dimineata—niste ramasite de mâncare. Timp de patruzeci si opt de ore. Tom îl scoase afara. Vaduva e pâinea lui Dumnezeu. Tom Sawyer. cum încasase Tom la scoala bataia ce i se cuvenea ei. Becky gasi ca tatal ei nu aratase niciodata atât de falnic si de minunat ca acum. si îmbracaminte. . iar când Becky încerca sa scuze minciuna gogonata ce o nascocise Tom pentru a lua asupra-i vina ei. tocmai în dosul abatorului vechi. mototolit. Era ciufulit. care-i dadeau un aer pitoresc pe vremea când era liber si fericit. zavoarele si catusele civilizatiei îl încuiau si-l legau de mâini si de picioare. În dimineata zilei a treia. si-apoi as a-s de scrobite si de dichisite. dadu bir cu fugitii. judecatorul fu vadit miscat. si suferintele lui erau aproape de neîndurat. si pe deasupra. au sondat râul. ca nu-i chip sa ma asez cu ele. dar apoi. o minciuna vrednica de a strabate cu fruntea sus istoria. ma Tom! Nu-i de mine. s-a bagat printre niste butoie goale. Pentru un dolar si un sfert pe saptamâna. ca sa vada daca nu cumva se înecase. Ma pune sa ma scol în fies tecare dimineata la ora fixa. de ceasca si de farfurie. Tom. Trebuie musai sa port afurisitele alea de toale. Servitorii vaduvei aveau grija sa fie curat si dichisit. Spunea ca o sa aiba el grija ca Tom sa fie primit la Academia Militara. facând toate socotelile. pieptanat si periat. învatatura. în care ma-nabus. nici o pata cât de mica.. cu mare mâhnire si îngrijorare.. Trebuia sa manânce cu furculita s i cutit si sa se foloseasca de servet. alaturi de faimoasele adevaruri rostite de George Washington în auzul lumii întregi.Nu-mi mai vorbi de asta. si nu ma lasa sa dorm în sopron pentru nimic în lume. Când Becky îi povesti tatalui ei. Judele Thatcher îsi facuse o parere foarte înalta despre Tom. în acele vremuri de demult. mai bine zis. si într-unul din ele l-a gasit pe fugar. îmbracat cu aceleasi zdrente. masa. si spalatul rufelor. l-au aruncat cu tot dinadinsul în ea. Spunea ca un baiat oarecare n-ar fi putut s-o scoata niciodata pe fiica lui din pestera. mai bine zis. nu alta—nu-s' ce dracu are. se duse îndata sa i le împarteasca si lui Tom. la care luara parte toti cetatenii târgului. ca era o minciuna generoasa. încât îi era s i lehamite sa mai vorbeasca. Am încercat. trebuia sa învete carte si sa mearga la biserica si trebuia sa vorbeasca atât de frumos. cu pipa în gura. dar nu ma-mpac eu cu obiceiurile lor. Avutia lui Huck Finn si faptul ca se afla sub ocrotirea vaduvei Douglas l-au introdus în buna societate. când lumea traia cu simplitate. între patru ochi. L-au cautat în lung si în lat. Oriunde se îndrepta. judecatorul spuse. rostea aceste vorbe. Nemaiputând de bucurie. pe care s-o strânga la inima s i sa si-o simta prietena. le revenea câte un dolar pentru fiecare din zilele lucratoare ale anului si câte un dolar pentru jumatate din numarul duminicilor. cât i se fagaduise. într-o izbucnire de elocinta. care navea pic de murdarie pe el. sterpelite—si acum sta tolanit în tihna. da-i degeaba. nu-s deprins. Huck dormise acolo. plimbându-se în lung si în lat prin odaie si batând din picior.aveau acum un venit fabulos. mai întelept decât toti. mareata. Exact cât primea si preotul. îl culcau în fiecare seara într-un asternut nesuferit. un baiat putea avea casa. îi povesti ce spaima trasesera oamenii din pricina lui si starui sa se întoarca acasa. când. Îndura cu vitejie toate necazurile timp de trei saptamâni. vaduva îl cauta pretutindeni. ma piaptana slugile ei pâna ma apuca ametelile. l-au târât. într-o buna zi. Judecatorul Thatcher spera sa-1 vada într-o zi pe Tom mare jurisconsult sau mare ostean. ori sa ma dau d-a 117 . iar dupa aceea sa studieze la cea mai buna scoala de drept din tara—sa fie pregatit pentru oricare din aceste cariere sau pentru amândoua odata. zor nevoie sa ma spal. Dar fata lui Huck îsi pierdu expresia de multumire tihnita si se posomori. e degeaba.

Huck. Un haiduc e de obicei mai ceva decât un pirat. sa-mi mearga vestea. pân' la urma o sa-ti placa. trebuie sa cer voie. geaba stafii vârf la toate!. gura.maiti se si apleaca.. bucluc. Tom. luându-si inima-n dinti ma trec Huck tacu un de ani s i ani.Da.ar placea asta? Nu chef. eu sa fumez si eu când nu ma vedeE grozavsi o fii asa când nu . Ei. nu-mi da voie sa tip.. Si de-aia. Huck. face nici o placere. Da'. Ca sa ma duc la pescuit.Ce spui? de barbati si femei Vorbesti a.Asculta. griji.. s i dac-o sa nu prea des. te primim în banda daca nu esti bine vazut. Si musai sa ma duc la biserica. se scoala dupas-o rog eu ma rog. pe mine bogatia nu cartisperie.da voie juram sa tinem unu' cu altul si sa nu spunem la nimeni secretele bandei.Huck.Sa-mi placa! Cum mi-ar placea sa s ed pe-o plita încinsa. S i-acolo spuse: naduselile—nu pot sa sufar pacatoasele alea de predici.. foarte suparat si jignit: Si da-o dracului de sa ma scarpin în fata oamenilor. i crez! Si mai juramintele astea trebuie facute neaparat la asta le-ar fi pus noptii. asa. ma-ntorc la În biserica n-ai voie ma caznesc sa voie sa poci sa ma deprind. stii ca sa ne-apucam de haiducie. Când scrii însa despre copii. dracului sa-i nu trebuie sa cer voie pentru toate alea. grozavmai puteam!. sa vorbesti. si butoaiele si numai de-aci încolo. . Tom. Huck.. ma Tom.a trebuit sabinevie pe trebuie sa te asta si sa ca strice toate socotelile! ne trebuie sa închei cu o casatorie.Chiar acu'. în locul al mai parasit si mai înfricosator nici o scofala sa fii bogat. daca ma primesti în banda.Adevarat. sa nu sa fost baniicu sânge. da' macar sa mie sa stau noptii. nu mai în . se culca dupa clopotel. .Ei. auzi tu? Bucuria lui Huck se domoli brusc. de-ti piere s i pofta sa mai vorbesti! Zau daca nu trebuia sa ma sui în pod în fiestecare zi sa mai înjur câte nitel—pâna îmi mai . Sa stii ca de-aci încolo nu le maiSi trebuie sa te juri în fata unuiTom.si daca-mi place fie la miezu'în butoi.. Fiindnu le lassi numai povestea unui dracului de place sfârs este i apa. si-o clopotel. vrei nu vrei. zau! Adevarat? au ajuns. în bucati. Eu zic ca daca mai stateam—zau ca muream.. nici sa ma-ntind.Bine.Tii. trebuia sa ma car—nu îmi place! deschide s tescoala. cosciug si fi iscalesti aia. o nu-s ca toata lumea. Nu m-am tie si nici vale berbeleaca dac-am ti-ar placea nici mai dat lamie. nu vreau sa fiu bogat si nu vreau sa stau în afurisitele alea de case îmbâcsite.Bravo. teribils capartea meaStau la când în când. doar s tii foarte bine. treaba: rau vreunuia se roaga. Asculta ce-ti spun eu. sa vezi ce-o sa se mai fuduleasca sa-i ceri iertare vaduvei în locu' meu. vaduva o luna si-o sasa prinzi o .gata Când scrii o poveste despre oameni atunci stii foarte ne unde cap beleaua opresti. prea-tipâna la urma.Ce faceti? te mai izmenesti. Tom. serios. rau degeaba. eu tot maduc bine si-snu ma Cei mai multi dintre eroii acestei ma sunt în viata. si. si zau n-as face-o în ruptu' capului. nu-mi da voie sa casc. spune drept? . zau castii ca-mi place. Tom.. trebuie sa se opreasca aici. nu mi-ar placea. venea inima la loc. las. nu pot sa fac una ca asta. si sa te ducivaduva cu mine ca m-a cules de pe drumuri! . sa ne apucam de haiducie? asa. ar deveni povestea unui barbat. pe-o usa de pivnita nici nu mai tiu minte de când. si sa-l omoram cu tot neamul lui pe orisicare ar face toata ziulica din banda. cum farâma cum ma vezi. fericiti. n-aivaz dacamesteci tutun. cu toalele astea pe mine. daca noi mâna pe arme s i pe-o pestera s i când era totu' treaba! Tocmai când pusesem si ar mai înainta mult.Nu puteti sa ma primiti? Da' ce. Fir-ar a baiat.Asa asa da' în chingi.Tom! Ei. de ca trec naduselileniciai vrea mai bine sa fii pe lumea ailalta. Huck.Adica cum? mi Adica nesa fumez. ca daca mai încerci. da' aia-i altceva. eu nu pot. Ei.. ce-ar zice lumea? La sigur c-ar strâmba din nas si-ar zice: "Hm! Banda lui Tom Sawyer! Ia. nici . Tom! Nu-icare putem sa-l gasim—o casa cuzice e locu' Griji s i iar da' vezi te acu' nu mai e si una întreaga. Tom.Ia asculta. dac-ar fi sa s ed mult. N-am pomenit de când sunt o femeie ca asta! Nu. framântat de gânduri. intram . bate clopotel.. Mie-miAsa se padurea. da' spune s i tu.. frumos. s -apoi sa . ti- 119 118 . ÎNCHEIERE Nu. Tom? întelept sa dezvaluim . taman maturi. sa stim de bine ca ne taie Apoi. Vaduva nu. da' asa traies te mine?! Brava. pe tine sa stii ca nu putem sa . asculta aici ce-ti ori mai ia tu i pirateria! si. fireste! lepad pentru nimic în lume. trebuie sa stai toata duminica încaltat! Vaduva manânca dupapalma! S-a facut! Hai. stau si mie putrezi.Initierea. o fac haiduc.Pai da'. Pâna si haleala. nimeni sa sa-njur m-aude nimeni s i o sa rabd pica mura-n sa stiu de bine ca crap. al mai bun. ca ce nu-i anevoie de capatat nu-mi mai da-mi pân-oi câte-un gologan. . Si unde mai pui ca azi-mâine se mai . faci tu asta pentru toata lumea! strângeo fi. ca sa ma duc la scalda. . acolo o adunatura de coate goale!" Si sigur ca la tine s-ar gândi când ar zice asa. lumea. pe vaduva s-o lase de domol.As. Da' cine dracu' poa-sa rabde asta?! .. S-ar putea ca într-o buna zi sa fim ispititi a relua povestea celor mici. ma.. Tom. Nu-i frumos! Si-apoi îti spui eu. ca pirat cum m-ati primit?.Bine. mai are nici un gust legat. apoi....sa ca nu este deocamdata nici ote vad sidin acea parte a vietii lor. grozav! Pai e de un milion despun eu.. da-o-ncolo! ca nu Când faci banda. Tom. parca timp. trebuie sa cer voie—sa fiu al Mergem dacastrângem pe baieti si poate facem initierea diseara. cu mine. toate dupa tipic. trebuie . din vaduva. s cronica de fata. da'ma fac haiduc de frunte. Huck. musca. n-ai fost tu totdeauna prieten bun cu mine? Ai fi tu în stare sa ma lasi acu' pe mine pe dinafara? Poti sa faci tu una ca asta.Da. sitoate mult ca sigur trebuia sa ma duc si-acolo! Ei. sa traiesti! Daca nu m-o mai Zau. . ma baiete. .. Ei.miezu' . te opresti unde-ti vine mai Tom prinse prilejul: bine la socoteala. ca sa vedem ce fel Nu.