Anuar 2009

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCUREŞTI
RAPORTUL ANUAL PRIVIND

STAREA MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL
BUCUREŞTI
PE ANUL 2009
Bucureşti 2010
CUVÂNT DE DESCHIDERE
Protecţia mediului este o prioritate naţională ce trebuie abordată de toate instituţiile,

organizaţiile guvernamentale sau non-guvernamentale, asociaţiile, partidele politice etc.
În secolul nostru, dezvoltarea explozivă a tuturor activităţilor umane, în special a activităţilor

din sectoarele industriei, agriculturii, comerţului şi turismului, al dezvoltării marilor centre
populate, intervenţia omului în modificarea condiţiilor de mediu a depăşit pragurile limită de
regenerare a naturii. Asistăm la o poluare şi chiar la o degradare în unele cazuri ireversibilă a
factorilor de mediu.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a acţionat prin toate mijloacele prevăzute de lege,
pe întregul teritoriu de care răspunde, pentru protecţia şi ameliorarea stării mediului şi a
calităţii vietii, cu luarea în considerare a necesităţii punerii în aplicare pe plan local a
prevederilor conventiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte şi pentru
realizarea obiectivelor, programelor şi planurilor de actiune dezvoltate în baza acestor
convenţii şi acorduri.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a efectuat activităţi cu scop instructiv, formativ şi
educaţional, a asigurat informarea curentă a populaţiei, a autorităţilor administraţiei publice
locale şi a serviciilor descentralizate ale celorlalte autorităţi publice centrale cu privire la
starea şi evoluţia calităţii mediului în teritoriu, dezvoltă cooperarea cu mass-media şi publică
materiale având ca scop sensibilizarea opiniei publice, implicarea populaţiei şi a comunităţilor
locale în susţinerea şi aplicarea măsurilor privind protecţia mediului, conservarea naturii şi a
diversităţii biologice, reconstrucţia ecologică a zonelor deteriorate şi ameliorarea calităţii vieţii
în zonele afectate de poluare.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a organizat consultări publice cu privire la

problemele de mediu din municipiu, analizând şi luând în considerare în procesul de luare a
deciziilor observaţiile formulate de reprezentanţii societăţii civile.
2
CUPRINS
INTRODUCERE ..................................................................................................................................................................... 7
REZUMAT EXECUTIV .......................................................................................................................................................... 8
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV
TERITORIALĂ........................................................................................................................................................................ 9
1.1. DATE GENERALE .......................................................................................................................................................... 9
1.2. RESURSELE NATURALE .............................................................................................................................................. 11
1.3. DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZARE ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ........................................................................ 11
CAPITOLUL 2. ATMOSFERA ........................................................................................................................................... 13
2.1. EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI ............................................................................................................................. 13
2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant ............................................................................................................... 14
2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici ..................................................................................... 16
2.1.3. Emisii de metale grele .................................................................................................................................. 17
2.1.4. Emisii de plumb ............................................................................................................................................. 18
2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi .................................................................................................... 19
2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice.......................................................................................... 19
2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi .................................................................................................................... 19
2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen ........................................................................................................................... 19
2.2. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL ............................................................................................................................... 20
2.2.1. Dioxidul de azot ............................................................................................................................................. 20
2.2.2. Dioxidul de sulf .............................................................................................................................................. 21
2.2.3. Pulberi în suspensie ..................................................................................................................................... 22
2.2.4. Metale grele ..................................................................................................................................................... 24
2.2.5. Monoxidul de carbon .................................................................................................................................... 25
2.2.6. Benzenul .......................................................................................................................................................... 25
2.2.7. Amoniac ........................................................................................................................................................... 26
2.2.8. Ozonul troposferic (poluarea fotochimică)............................................................................................. 26
2.2.9. Evoluţia calităţii aerului................................................................................................................................ 27
CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE ....................................................................................................................... 30
3.1. CADRU GENERAL ........................................................................................................................................................ 30
3.1.1. Cadru legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în România....................................... 30
3.2. EMISII TOTALE ANUALE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ................................................................................................ 32
3.3. EMISII ANUALE DE DIOXID DE CARBON ....................................................................................................................... 32
3.4. EMISII ANUALE DE METAN........................................................................................................................................... 33
3.5. EMISII ANUALE DE PROTOXID DE AZOT ...................................................................................................................... 33
3.6. EMISII ANUALE DE GAZE FLUORURATE ...................................................................................................................... 34
3.7. ACŢIUNI PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ .................................................................... 34
3.7.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto.................................................... 34
3.7.2. Participarea României la implementarea schemei europene de
comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră .............................................................. 35
CAPITOLUL 4. APA............................................................................................................................................................ 39
4.1.INTRODUCERE.............................................................................................................................................................. 39
4.2. RESURSELE DE APĂ ................................................................................................................................................... 39
4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile ..................................................................................... 39
4.2.2. Prelevări de apă ............................................................................................................................................. 40
4.3. APE DE SUPRAFAŢĂ ................................................................................................................................................... 42
4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare........................................... 43
4.3.2. Starea ecologică a lacurilor . Caracterizarea fizico-chimică şi biologică ....................................... 44
4.4. APE SUBTERANE ........................................................................................................................................................ 49
4.5. STAREA APEI BRUTE DESTINATE POTABILIZĂRII........................................................................................................ 49
4.6. APA POTABILĂ ............................................................................................................................................................ 50
3
4.7. APA DE ÎMBĂIERE ....................................................................................................................................................... 54

4.8. APELE UZATE.............................................................................................................................................................. 55
4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 ........................................................................................ 55
4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate ............................................................... 57
4.8.3. Reţele de canalizare...................................................................................................................................... 58
4.9. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUĂRII APEI DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE ......................................................... 58
4.10. OBIECTIVE ŞI MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII ŞI SUPRAEXPLOATĂRII ........................ 59
CAPITOLUL 5. SOLUL....................................................................................................................................................... 60
5.1. INTRODUCERE ............................................................................................................................................................. 60
5.2. FONDUL FUNCIAR. REPARTIŢIA SOLURILOR PE CATEGORII DE FOLOSINŢE .............................................................. 61
5.3. PRESIUNI ALE UNOR FACTORI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR .............................................................. 63
5.3.1. Îngrăşăminte ................................................................................................................................................... 63
5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare).................................................................................. 63
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice ................................................................................................... 63
5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole ...................................................................... 63
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)
....................................................................................................................................................................................... 63
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune ......................................................... 64
5.4. CALITATEA SOLURILOR .............................................................................................................................................. 65
5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate ............................................................................................... 65
5.5. MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLURILOR ..................................................................................................................... 65
5.6. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DEGRADĂRII SOLURILOR ........................................................................................... 65
5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese ............................................................................... 66
5.6.2. Inventarul siturilor contaminate................................................................................................................. 67
5.7. ACŢIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ A TERENURILOR DEGRADATE ŞI PENTRU
AMELIORAREA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR ............................................................................................................ 69
5.7.1. Modalităţi de investigare.............................................................................................................................. 69
5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor.......................................................................................................... 69
CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA.................................... 70
6.1. BIODIVERSITATEA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ........................................................................................................... 70
6.2. HABITATELE NATURALE. FLORA ŞI FAUNA SĂLBATICĂ............................................................................................. 71
6.2.1. Habitatele naturale ........................................................................................................................................ 71
6.2.2. Flora şi fauna sălbatică ................................................................................................................................ 71
6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice ............ 78
6.2.4. Specii deţinute în captivitate ...................................................................................................................... 78
6.3. STAREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE .................................................................................................................. 81
6.3.1. Arii de interes naţional ................................................................................................................................. 83
6.3.2. Arii de interes internaţional ........................................................................................................................ 83
6.3.3. Arii de interes comunitar ............................................................................................................................. 83
6.5. STAREA PĂDURILOR ................................................................................................................................................... 83
6.5.1. Fondul forestier.............................................................................................................................................. 83
6.5.2. Funcţia economică a pădurilor .................................................................................................................. 84
6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic ........................................................................................... 85
6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief........................................................................ 85
6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor ................................................................................................................... 85
6.5.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri .............................................................. 86
6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire .......................................... 86
6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări................................................. 86
6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009 ......................................................................................... 86
6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului .................................. 86
6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului .................................................................................. 87
6.6. PRESIUNI ANTROPICE EXERCITATE ASUPRA BIODIVERSITĂŢII................................................................................... 87
6.7. BIOSECURITATEA ....................................................................................................................................................... 88
6.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii.................................................................................................. 88
6.7.2. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic........................................... 89
6.7.3. Coexistenţa ..................................................................................................................................................... 89
6.7.4. Perspective...................................................................................................................................................... 89
CAPITOLUL 7. DEŞEURI................................................................................................................................................... 90
7.1. DATE GENERALE ........................................................................................................................................................ 90
4
7.2. DEŞEURI MUNICIPALE ................................................................................................................................................. 91

7.2.1. Cantităţi şi compoziţie.................................................................................................................................. 91
7.2.2. Deşeuri biodegradabile ................................................................................................................................ 92
7.2.3. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale....................................................................................... 93
7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale ..................................................................................... 93
7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale.............................................................................................................. 94
7.3. DEŞEURI DE PRODUCŢIE............................................................................................................................................. 96
7.3.1. Generarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase) ................................................. 96
7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase).............................................. 97
7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari .............................. 99
7.4. DEŞEURI GENERATE DE ACTIVITĂŢI MEDICALE ........................................................................................................ 104
7.5. FLUXURI SPECIALE DE DEŞEURI ............................................................................................................................... 105
7.5.1 Ambalaje şi deşeuri de ambalaje.............................................................................................................. 105
7.5.2 Deseuri de echipamente electrice şi electronice.................................................................................. 107
7.5.3 Vehicule scoase din uz................................................................................................................................ 109
7.5.4 Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori ................................................................ 110
7.5.5 Uleiuri uzate ................................................................................................................................................... 111
7.5.6 Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari............................................... 111
7.5.7 Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti................................................................................. 117
7.5.8.Deşeuri din construcţii şi desfiinţări ....................................................................................................... 118
7.6. ACŢIUNI DESFĂŞURATE PENTRU DEZVOLTAREA SAU ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢILOR DE GESTIONARE A
DEŞEURILOR ..................................................................................................................................................................... 118
7.7. TENDINŢE PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR ......................................................................................................... 119
7.7.1. Prognoza generării deşeurilor municipale............................................................................................ 119
7.7.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie......................................................................................... 120
7.7.3. Îmbunătăţirea calităţii gestionării deşeurilor........................................................................................ 120
CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE............................................................ 122
8.1. INTRODUCERE ........................................................................................................................................................... 122
8.2. IMPORTUL ŞI EXPORTUL ANUMITOR SUBSTANŢE ŞI PREPARATE PERICULOASE (PIC)........................................... 124
8.3. SUBSTANŢE REGLEMENTATE DE PROTOCOLUL DE LA MONTREAL (ODS) ............................................................ 125
8.3.1 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind
anumite gaze fluorurate cu efect de seră ......................................................................................................... 125
8.3.2 SUBSTANŢE REGLEMENTATE DE REGULAMENTUL 842/2006 PRIVIND ANUMITE GAZE FLUORURATE CU EFECT DE
SERĂ ................................................................................................................................................................................. 127
8.4 EVALUAREA RISCULUI ASUPRA MEDIULUI REPREZENTAT DEPRODUSELE BIOCIDE ŞI PENTRU PROTECTIA
PLANTELOR ...................................................................................................................................................................... 128
8.5. POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI ........................................................................................................................... 128
8.6. METALELE GRELE- MERCUR, NICHEL ....................................................................................................................... 129
8.7. INTRODUCEREA PE PIAŢĂ A DETERGENŢILOR.......................................................................................................... 134
8.8. PREVENIREA, REDUCEREA ŞI CONTROLUL POLUĂRII MEDIULUI CU AZBEST ........................................................... 134
8.9. REGULAMENTUL 1907/2006 PRIVIND ÎNREGISTRAREA, EVALUAREA, AUTORIZAREA ŞI RESTRICŢIONAREA
SUBSTANŢELOR CHIMICE – REACH ............................................................................................................................... 136
CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA ........................................................................................................................... 138

9.1. REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI ............................................................. 138
9.2. PROGRAMUL NAŢIONAL STANDARD DE MONITORIZARE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI ......................................... 139
9.2.1. Radioactivitatea aerului ............................................................................................................................. 139
9.2.2. Radioactivitatea apelor .............................................................................................................................. 145
9.2.3. Radioactivitatea solului.............................................................................................................................. 146
9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei ........................................................................................................................ 148
CAPITOLUL 10. MEDIUL URBAN ................................................................................................................................. 150
10.1. AŞEZĂRI URBANE ................................................................................................................................................... 150
10.1.1. Amenajarea teritorială .............................................................................................................................. 150
10.2. ZGOMOT.................................................................................................................................................................. 159
10.2.1. Hărţi strategice de zgomot...................................................................................................................... 159
10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2009....................................................................................................... 159
10.3. MEDIU ŞI SĂNĂTATE ............................................................................................................................................... 162
10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate ........................................................................... 162
10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate................................................................................. 164
10.3.3. Efectele gestionări deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei ................... 164
5
10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei ............................................................................... 165

10.4. OBIECTIVE ŞI MĂSURI ............................................................................................................................................. 165
10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului.................................................................. 165
10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei ........................................................................ 167
10.4.3. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale ................................................... 168
10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului ............................................................................................. 169
10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi ......................................... 169
CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI ....................................................................................................... 173
11.1. AGRICULTURA ........................................................................................................................................................ 173
11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul...................................................................................................... 173
11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea
metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol................................................................................ 173
11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului............................................................ 174
11.1.4. Utilizarea durabilă a solului .................................................................................................................... 174
11.2. CAPACITATEA DE PESCUIT ..................................................................................................................................... 174
11.3. ACVACULTURA ....................................................................................................................................................... 175
11.4. INDUSTRIA .............................................................................................................................................................. 175
11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului ...................................... 176
11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul
poluării industriale ................................................................................................................................................. 177
11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale
..................................................................................................................................................................................... 180
11.5. TURISMUL ............................................................................................................................................................... 182
11.5.1. Potenţialul turistic ..................................................................................................................................... 182
11.5.2. Impactul turismului asupra mediului.................................................................................................... 182
11.6. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU...................................................................................... 183
11.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului .................................................................... 184
11.6.2. Poluări cu efect transfrontier ................................................................................................................. 185
CAPITOLUL 12. ENERGIA.............................................................................................................................................. 186
12.1. IMPACTUL SECTORULUI ENERGETIC ASUPRA MEDIULUI ........................................................................................ 186
12.2. CONSUMUL BRUT DE ENERGIE 2000-2008 ........................................................................................................... 186
12.3. PRODUCŢIA DE ENERGIE ELECTRICĂ ..................................................................................................................... 186
12.4. IMPACTUL CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ ASUPRA MEDIULUI ................................................................... 187
12.5. IMPACTUL EXTRACŢIEI DE ŢIŢEI ŞI GAZE NATURALE ASUPRA MEDIULUI ............................................................... 187
12.6. ENERGII NECONVENŢIONALE.................................................................................................................................. 188
12.7. EVOLUŢIA ENERGIEI ÎN PERIOADA 2000 – 2008 ŞI TENDINŢELE GENERALE ÎN URMĂTORII ANI........................... 188
12.8. EFICIENŢA ENERGETICĂ – COSTURI ŞI BENEFICII .................................................................................................. 188
CAPITOLUL 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL ...................................................................................................... 190
13.1. IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI ................................................................................................ 190
13.2. EVOLUŢIA TRANSPORTURILOR ŞI ACŢIUNI DESFĂŞURATE ÎN SCOPUL REDUCERII EMISIILOR DIN TRANSPORTURI
.......................................................................................................................................................................................... 191
13.3. SITUAŢIA PARCULUI AUTO ...................................................................................................................................... 191
13.4. TRANSPORTUL ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ ......................................................................................................... 193
CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA.......................................................... 194
14.2. CHELTUIELI ŞI INVESTIŢII EFECTUATE DE AGENŢII ECONOMICI ÎN ANUL 2009 ŞI RAPORTATE LA GARDA
NAŢIONALĂ DE MEDIU ..................................................................................................................................................... 194
14.3. FONDUL PENTRU MEDIU ......................................................................................................................................... 194
14.4. FONDURILE UNIUNII EUROPENE ............................................................................................................................ 195
14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare ....................................................................................... 195
14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare..................................................................................... 196
14.5. PLANIFICAREA DE MEDIU ....................................................................................................................................... 197
14.6. INTEGRAREA POLITICII DE MEDIU ÎN ALTE POLITICI SECTORIALE .......................................................................... 198
14.7. DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN ROMÂNIA ................................................................................................................. 199
6
INTRODUCERE
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti îndeplineşte la nivel local sarcinile şi

responsabilităţile autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, conform Ordonanţei de
Urgenţă privind Protecţia Mediului nr. 195/2005, cu completările şi modificările ulterioare.
Din domeniul de activitate al APM Bucureşti fac parte:
• Implementarea prevederilor legale privind organizarea şi coordonarea sistemului de
monitorizare integrată a factorilor de mediu la nivel local, stabilirea caracteristicilor specifice
ale amplasamentelor şi adoptarea măsurilor legale adecvate pentru protecţia, îmbunătăţirea
şi refacerea calităţii mediului acolo unde a fost afectat.
• Organizarea şi efectuarea controlului conformării pentru implementarea şi respectarea
reglementărilor în vigoare cu privire la:
- protecţia atmosferei;
- protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice;
- protecţia solului, subsolului şi ecosistemelor terestre;
- protecţia naturii, peisajelor şi habitatelor naturale, conservarea biodiversităţii, a florei şi a
faunei sălbatice;
- regimul ariilor protejate şi a monumentelor naturii;
- protecţia aşezărilor umane;
- regimul substanţelor chimice periculoase şi gestionarea deşeurilor.
• Implementarea prevederilor legale referitoare la autorizarea activităţilor economice şi
sociale cu impact asupra mediului.
• Elaborarea şi publicarea rapoartelor periodice privind starea mediului în Municipiul
Bucureşti.
• Organizarea consultărilor publice cu privire la problemele de mediu din judeţ,
analizarea şi luarea în considerare în procesul de luare a deciziilor, a observaţiilor formulate
de reprezentanţii societăţii civile.
• Implementarea planurilor şi programelor de mediu, participarea în cadrul proiectelor,
programelor de investitii finantate din fondurile publice şi private, interne şi externe
Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2009 este o lucrare elaborată de către
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti cu date referitoare la zona municipiului Bucureşti.
Scopul principal este, ca într-o formă uşor de consultat, să se facă o reflectare sintetică
a problematicii legate de starea şi protecţia mediului înconjurător, în ansamblul său, pe
teritoriul controlat şi supravegheat.
În cadrul acestei lucrări se detaliază problemele specifice factorilor de mediu în anul
2009, din punct de vedere al evoluţiei şi stadiului calităţii acestora, precum şi o serie de alte
date statistice ce sunt conexe sau reprezintă influenţe în problematica de protecţie a mediului
(de exemplu date referitoare la populaţie şi structura ei, la accesul populaţiei la servicii -
alimentare cu apă potabilă, canalizare, salubritate, etc.).
Raportul este destinat pentru a fi utilizat atât la nivel local, pentru elaborarea de analize
şi evaluări necesare în activitatea de luare a deciziilor în domeniu, cât şi ca sursă de date
pentru realizarea unei lucrări similare la nivel naţional.
7
Surse de Date Utilizate
Datele utilizate pentru completarea acestei lucrări provin din cadrul Serviciului
Monitorizare Sinteză şi Coordonare al APM (pe baza datelor primare transmise de
compartimentele de specialitate), precum şi din următoarele surse :
• Administraţia Naţională de Meteorologie
• Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti
• Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti
• Administraţia Naţională Apele Române - SGA Ilfov Bucureşti
• Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti
• Garda Naţională de Mediu Comisariatul Bucureşti
• S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A.
• Registrul Auto Român
• Regia Autonomă de Transport Bucureşti
• Societatea Comercială de Transport cu Metroul – METROREX SA
REZUMAT EXECUTIV
Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de

transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o
zonă care să dispună de resurse minerale importante şi, de asemenea, densitatea populaţiei
este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice
dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderent pe verticală,
lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a
oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice
8
Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA

ADMINISTRATIV TERITORIALĂ
Informaţiile prezentate în acest capitol provin din contribuţiile aduse de

Administraţia Naţională de Meteorologie,
Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti
şi Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti
1.1. Date generale
Poziţia geografică a Bucureştiului este delimitată de coordonatele:

- 25°49’50 ’’ şi 26°27’15’’ longitudine estică;
- 44°44’30’’ şi 44°14’05’’ latitudine nordică;
Bucureştiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 94,63 m şi
este străbătut de două râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor
împart oraşul în cateva zone, sub formă de platouri cu meandre şi terase. Prezenţa a două
terase locale (2 - 4 m şi 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă varietate peisajului din
centrul oraşului. Lunca Dâmboviţei a fost modificată prin lucrări de canalizare.
Municipiul Bucureşti este situat numai în bazinul hidrografic Argeş, din punct de vedere
hidrografic.
Râul Dâmboviţa străbate municipiul Bucureşti pe o lungime de 16,2 km, având o direcţie
generală de scurgere NV – SE, părăsind oraşul în amonte de confluenţa cu râul Colentina
care este principalul afluent. Regimul natural al râului Dâmboviţa este sensibil modificat prin
derivaţia de ape mari în Ciorogârla de la Brezoaiele (judeţul Dâmboviţa), prin influenţa urbană
a Bucureştiului şi a lacurilor de pe râul Colentina. În regimul actual de scurgere, debitul mediu
multianual al râului Dâmboviţa variază între cca. 2,0 m3/s la intrare şi 17,0 m3/s la ieşirea din
judeul Ilfov.
Pe râul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval în sistem de “salbă”, între
Buftea şi Cernica 15 lacuri, din care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila şi
Cernica) sunt pe teritoriul actualului judeţ Ilfov, iar restul de 10 lacuri (Străuleşti, Griviţa,
Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I şi Pantelimon II) sunt
pe teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti, scopul acestora fiind de a asigura apă
pentru folosinţe multiple - apă industrială, irigaţii, piscicultură, agrement.
Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune,
transport şi depunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa. Solul din centrul Bucureştiului s-a
format şi dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi umani.
În zona oraşului şi a împrejurimilor defrişarea excesivă din ultimele două secole a
Codrului Vlăsiei a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În condiţiile
bioclimatice actuale ale zonei dintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua
categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită acţiunii apei de
suprafaţă.
Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu
terase, caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o
drenează, zonă alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite
loessoide.
Altitudinile în metri faţă de nivelul Mării Negre sunt următoarele:
- minimă : 56,66 m la Staţia de epurare Glina ;
- maximă : 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu şi inelul de centură ;
9
Suprafaţa totală a Bucureştiului este de 238 km2.

Clima este temperat-continentală, influneţată de caracteristicile zonei de contact al
maselor continentale estice cu cele vestice şi sudice. Masele de aer estice predominante,
imprimă climei nuanţe excesive, cu veri fierbinţi şi ierni deseori aspre.
Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică existenţa toamnelor lungi şi călduroase,
a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se
diferenţiază, în ansamblul său, în zona propriu-zisă a oraşului şi pentru arealele din exteriorul
acestuia.
Bucureştiul, prin clima să de tip “Câmpia Bărăganului” de stepă suferă de un deficit de
umiditate faţă de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de disconfort fizic. Acest
deficit de umiditate a fost compensat în parte, prin crearea salbei de lacuri din zona
orăşenească, care favorizează evaporaţia de apă şi umidifică aerul în zonele învecinate.
Atmosfera urbană este supusă unui proces de încălzire prin advecţie şi radiaţii, din mai
multe cauze:
- diminuarea radiaţiei terestre din zona urbană, datorită menţinerii aerului mai cald în
apropierea solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze
etc. ;
- pierderi de căldură de la clădiri, surse termice şi încălzirea urbană;
- diminuarea curenţilor de aer datorită şicanelor create de clădiri, fapt care conduce la
diminuarea evapotranspiraţiei, prin care se pierde căldura;
Estul şi sudul oraşului au toamne lungi şi călduroase, ierni blânde şi primăveri timpurii.
Media anuală a temperaturii în Bucureşti este în jur de 10 - 11°C. Cea mai înaltă temperatură
medie anuală s-a înregistrat în anul 1963, de 13,1°C şi cea mai mică, în anul 1875, de 8,3°C.
Din observaţiile şi analizele efectuate, rezultă că Bucureştiul are ani alternativi cu temperaturi
joase şi ridicate.
Cea mai friguroasă lună este ianuarie, cu o medie de – 2,9°C, iar cea mai călduroasă
este iulie cu o medie de 22,8°C. În general variaţiile maxime de temperatură dintre noapte şi
zi sunt de 34 - 35°C iarna şi de 20 - 30°C vara.
Din datele primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a reieşit că în anul
2009 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale au
fost în general în jurul valorii normei climatologice.
Tabel 1.1.1 Principalii parametri climatici la staţiile meteorologice de pe teritoriul

municipiului Bucureşti în anul 2009
Staţia Temperatura Temperatura Cantitatea Nr. zile Umezeala

meteo maximă (°C) minimă (°C) de precipitaţii relativă
precipitaţii (%)
(l/m2)
absolută 2009 absolută 2009 2009 2009 2009
Bucureşti 41.1 37.3 -30.2 -17.8 613.3 119 73
Afumaţi 5.VII.2000 24.VII 6.II.1954 9.I
24.VII.2007
Bucureşti 42.2 36.3 -32.2 -15.6 632.8 114 72
Băneasa 5.VII.2000 24.VII 25.I.1942 22.XII
Bucureşti 42.4 37.8 -30.0 -12.8 685.7 113 -
Filaret 5.VII.2000 24.VII 25.I.1942 10.I
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie 2010
Regimul vântului s-a înscris în valori apropiate de valorile medii multianuale. În

municipiul Bucureşti, viteza medie a oscilat între 2-3 m/s, mai reduse (1,4-1,5 m/s) au fost
10
vitezele din direcţiile sud-est, sud şi nord-vest. Direcţiile dominante dinspre care a batut vantul
au fost vest (21,4%), nord-est (19,5%) şi est (11,5%), iar calmul a fost între 4 şi 11%.
Umezeala relativă anuală a aerului a oscilat între 71-76% în municipiul Bucureşti, valori
mai scazute înregistrându-se în lunile de vara.
Tabel 1.1.2 Frecvenţa (%) medie anuală a vântului pe directii în anul 2009, la staţiile
meteorologice de pe teritoriul municipiului Bucureşti
Staţia Viteza vântului (m/s)

meteorologică N NE E SE S SV V NV
Bucureşti Afumaţi 1.7 2.9 3.0 2.0 1.9 2.1 2.4 1.5
Bucureşti Băneasa 1.6 2.5 2.6 1.6 1.6 2.3 2.1 1.2
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie 2010
1.2. Resursele naturale
În ultimii ani tot mai mulţi dintre locuitorii Bucureştiului au conştientizat importanţa pe
care protecţia mediului o poate juca în viaţa fiecăruia, în contextul dezvoltării durabile.
Stabilirea unui echilibru între necesitatea creşterii nivelului de trai prin progres economic,
calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei este determinantă în vederea
integrării României în Europa.
oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice.
1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială
Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic,
economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, de învăţământ, de transport,
informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Este situat în S-SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o
altitudine de 60-90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.
Principala aglomerare urbană cu peste 1943000 locuitori, municipiul Bucureşti
concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării.
În ceea ce priveşte populaţia municipiului Bucureşti din ultimii 22 ani, aceasta a
cunoscut o scădere semnificativă în anul 1996, ca mai apoi să se păstreze o tendinţă de
uşoară scădere anuală.
Tabel. 1.3.1 Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1990-2007

-locuitori-
Anul 1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008
Populatia 2127194 2054079 2009200 1924959 1931236 1931838 1943981
Densitatea 8938 8631 8442 8088 8114 8117 8168
populatiei
11
Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti

2009
Tabel 1.3.2 Concentrările urbane
Judeţul/ Total Zona urbană Intravilan % zona urbană Densitatea populaţiei
Regiune ( ha ) ( ha ) din suprafaţa în zona urbană
judeţului (locuitori/kmp)
Municipiul 23800 23800 100 8168
Bucureşti
2009
1.4. Tendinţe socio-economice în Municipiul Bucureşti
Populaţia municipiului Bucureşti, atât ca volum total, cât şi ca segmente specifice

(tineri-vârstnici, activi-inactivi, intelectuali-muncitori etc.) este inegal distibuită în teritoriu, în
cadrul celor 6 sectoare sau între cartiere. Dezechilibrele şi disfuncţiile demografice se
manifestă mai intens în anumite areale ale municipiului.
În toate sectoarele are loc o reducere semnificativă a grupei de tineret ( 0 – 14 ani), iar
în cadrul acestei grupe cea mai severă diminuare o cunoaşte subgrupa 0-4 ani. Schimbările
în structura de vârstă conduc şi la modificarea structurii raportului de dependenţă economico-
socială, astfel că populaţia adultă are în întreţinere din ce în ce mai puţini tineri şi din ce în ce
mai mulţi vârstnici.
Realizare unor mutaţii profunde în starea economică a Capitalei şi a populaţiei sale,
printr-o dinamică accentuată a PIB, a veniturilor şi a consumului final pe locuitor, a structurii
ocupaţionale a populaţiei, însoţită de un proces de creştere economică durabilă şi
sustenabilă, constituie premize şi un important factor de realizare a obiectivului de atenuare
sensibilă a decalajului existent, sub acest raport, între populaţia Bucureştiului şi populaţia
unor capitale europene de anvergură.
Dezvoltarea economică trebuie însoţită de aprofundarea factorilor de calitate a vieţii, a
relaţiilor interumane şi a dezvoltării culturii, ca element important de performanţă şi progres,
de suport pentru o nouă imagine a Municipiului Bucureşti, pentru recunoaşterea sa mai largă
pe plan naţional şi internaţional.
12
Capitolul 2. ATMOSFERA
Informaţiile prezentate în acest capitol provin în totalitate din Sistemul de monitorizare a

calităţii aerului şi din Inventarul de emisii atmosferice întocmit de APM Bucureşti
2.1. Emisii de poluanţi atmosferici
Poluarea aerului în municipiul Bucureşti are un caracter specific, datorită în primul rând
condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de
poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul
oraşului.
SURSE DE POLUARE A AERULUI

Concentrarea industrial - urbană a Capitalei cu larga sa diversitate de activităţi antropice
prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor
activităţi.
Sursele de poluare a aerului se pot clasifica astfel:
surse fixe: sunt sursele industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar şi
intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală) . Gama
substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi
organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi
vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2), solvenţi organici, funingine etc; În categoria surselor
fixe intră şi centralele electrotermice, surse importante prin cantităţile de poluanţi emişi dar
care sunt insă favorizate de dispersia ce se realizează la înălţime mare
surse mobile – în Municipiul Bucureşti sursa cea mai importantă de poluare o constituie
traficul auto; Sunt emise atât gaze anorganice (oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon)
cât şi compuşi organici volatili (benzen) sau pulberi PM10, PM2.5 cu conţinut de metale.
Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde
dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt
mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care
împiedică dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi
este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.
surse de suprafaţă: în categoria surselor de suprafaţă intră în special încălzirea rezidenţială,
dar şi alte surse difuze de combustie care sunt lipsite de avantajul relativ al dispersiei prin
coşuri înalte.
O categorie specială o constituie şantierele de construcţii, surse care pot fi încadrate,

în funcţie de obiectiv, atât la sursele fixe (pentru construcţii de clădiri) cât şi la sursele de
suprafaţă (pentru reparaţiile, modernizările arterelor rutiere). Aceste surse, dacă nu sunt
organizate corespunzător, aduc o contribuţie majoră la poluarea cu pulberi.
La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune
reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Capitală, reţea ce respectă cerinţele
Directivelor Uniunii Europene.
13
Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind:

SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului
– şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel :
- staţie de fond regional – Baloteşti;
- staţie de fond suburban – Măgurele;
- staţie de fond urban – Crângaşi (APM Bucureşti);
- 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;
- 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni.
Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din:
- 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;
- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului
Bucureşti şi la A.P.M. Bucureşti.
2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant
Emisii anuale de SO2.
Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Bucureşti, au fost:
Tabel 2.1.1.1 - Emisii anuale de SO2
Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 28906 41483 31886 104097 25452 29382 9626 11110 2157 3265
anuale de
SO2 (t/an)
Fig.2.1.1.1 - Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO2
Distributia pe grupe a emisiilor de SO2

3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
1 2 3 7 8
În anul 2009 emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în

industria energetică) şi trafic rutier (grupa 7).
Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)
Principalele emisii de NOx evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii

realizat), au fost:
14
Tabel 2.1.1.2 - Emisii anuale de NOx
Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 21301 22516 25405 44063 14173 12873 11304 12899 20901 17642
anuale de
NOx
(t/an)
Fig.2.1.1.2 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)
Distributia pe grupe a em isiilor de NO2

12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9
În anul 2009 emisiile de NOx au provenit în special de la trafic (grupa 7) şi CET-uri

(grupa 1- arderi în industria energetică)
Emisii anuale de amoniac (NH3)
Tabel 2.1.1.3 - Emisii anuale de NH3

Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 30,5 38,7 40,2 56,83 32,7 29 33.7 38.55 341.13 370.3
anuale de
NH3
(t/an)
15
Fig.2.1.1.3 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3(tone)
Distributia pe grupe a emisiilor de NH3

400
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 7
În anul 2009 emisiile de NH3 au provenit în special de la trafic (grupa 7 ) şi CET-uri (grupa 1-
arderi în industria energetică.
2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici
Emisiile anuale de NMVOC în anul 2009 au fost de 9153.6 tone
Tabel 2.1.2.1 - Emisii anuale de COV
Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 4520 4955 5526 68427 50053 27772 16071 11478 15476.7 9153.6
anuale de
COV
(t/an)
Fig.2.1.2.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de COV (tone)
Distributia pe grupe a emisiilor de COV

9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9
16
În anul 2009 emisiile de COV au provenit în special din trafic (grupa 7) şi grupa 6
(utilizarea solvenţilor şi a altor produse).
2.1.3. Emisii de metale grele
Tabel 2.1.3.1 - Emisii anuale de Cadmiu (tone)

Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 0.0698 0.088 0.081 0.305 0.035 0.048 0.0795 0.08 0.093 0.056
anuale de
Cd (t/an)
În anul 2009 emisiile de cadmiu au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în

industria energetică)
Tabel 2.1.3.2 - Emisii anuale de mercur (tone)

Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 0.054 0.049 0.0357 0.107 0.017 0.026 0.261 0.282 0.258 0.018
anuale de
Hg (t/an)
Pulberi în suspensie
Tabel 2.1.3.3 – Emisii anuale de Pulberi totale
Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 2676 2720 2880 2647,7 977 879.9 583.6 764.77 1881.1 994.21
anuale de
pulberi
(t/an)
17
Fig.2.1.3.1- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)
Distributia pe grupe a emisiilor de TSP

700
600
500
400
300
200
100
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9
În anul 2009 emisiile de pulberi au provenit în special de la trafic (grupa 7) şi grupa 1-

arderi în industria energetică
Tabel 2.1.3.4 – Emisii anuale de Pulberi PM10
Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 899 912 952 1591 502 570 254 297.2 1334.6 732.18
anuale de
pulberi
(t/an)
2.1.4. Emisii de plumb
Tabel 2.1.4.1 - Emisii anuale de Pb (tone)
Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 107,88 110.5 104,85 119.8 5.83 58,836 14.45 2.06 2.19 1.41
anuale de
Pb (t/an)
18
Fig.2.1.4.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de plumb (kg)
Distributia pe grupe a emisiilor de Pb

1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9
În anul 2009 emisiile de plumb au provenit în special de din grupa 3 (arderi în industria
de prelucrare) şi grupa 1- arderi în industria energetică
2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi
Emisiile mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că în Bucureşti

incineratorul IRIDEX funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proiectată. Principala
metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne depozitarea la groapa orăşenească.
Tabel 2.1.5.1 - Emisii anuale de dioxină (grame)
Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii anuale de 9.12 5.7 4.19 15 13.9 677 1827 1528 2384 1284
dioxina (g/an)
2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice
În anul 2009, cantitatea emisă de hidrocarburi aromatice policiclice a fost de 21.96 kg,
provenind în majoritate din grupa 1 (arderi în industria energetică)
2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi
În anul 2009 , conform inventarului de emisii, nu au existat emisii de bifenili policloruraţi
2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen
În anul 2009 emisia de hexaclorbenzen (HCB) a fost de 49.37 kg, provenind din grupa 3
(Arderi în industria de prelucrare).
19
2.2. Calitatea aerului ambiental
2.2.1. Dioxidul de azot
Tabel 2.2.1.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de azot în anul 2009
Judeţ Oraş Staţia Tipul Tip Număr Concentraţia Numar Obs.

staţiei Poluant determinări anuală depăşiri
(μg/mc) ale VL
orare+MT
Bucureşti Buc Cercul Trafic NO2- 7481 62 13
Militar 1h
Bucureşti Buc Mihai Trafic NO2- 6908 67 54
Bravu 1h
Bucureşti Buc Titan Industrială NO2- 3193 20 0
1h
Bucureşti Buc Drumul industrială NO2- 5575 39 7
Taberei 1h
Bucureşti Buc Baloteşti Fond NO2- 5033 11 0
regional 1h
Bucureşti Buc Măgurele Fond NO2- 5384 27 0
suburban 1h
Bucureşti Buc Lacul Fond NO2- 3367 36 1
Morii urban 1h
Bucureşti Buc Berceni Industrială NO2- 6553 24 83
1h
Figura 2.2.1.1- Evoluţia mediilor anuale de NO2 în perioada 2004-2009
Evolutia concentratiilor medii anuale de NO2
140
120
2004
100 2005
80 2006
60 2007
2008
40
2009
20
0
ei
vu
ar
ii
i
i
en
st
or
ta
el
r
ilit
be
te
ur
M
Ti
rc
Br
M
lo
Ta
Be
ag
l
Ba
cu
ai
l
cu
M
ul
ih
La
er
m
M
C
ru
D
20
Pentru acest poluant a fost necesară alcătuirea Programului Integrat de Gestionare a

Calităţii Aerului (s-a depaşit valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane de mai mult de
18 ori în anul calendaristic)
Depăşirea pragului de alertă s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, iar în anii 2005, 2006 şi
2007 valorile nu au mai depăşit acest prag. În anul 2008 s-a înregistrat din nou o depăşire a
pragului de alertă iar în anul 2009 a fost înregistrată depăşirea pragului de alertă, în data de 9
octombrie 2010, la staţia Drumul Taberei. Valorile medii anuale au scăzut foarte mult în anii
2008 şi 2009 comparativ cu anii anteriori. Totuşi, valorile medii anuale depăşesc valoarea
limită anuală ăentru protecţia sănătăţii umane la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu , datorită
traficului rutier.
În ceea ce priveşte oxizii de azot(NOx), concentraţia medie anuală inregistrată la
staţia de fond regional de la Baloteşti a fost de 12 μg/mc, sub valoarea limită anuală pentru
protecţia vegetaţiei(30 μg/mc).
2.2.2. Dioxidul de sulf
Tabel 2.2.2.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de sulf în anul 2009
Municipiul Oraş Staţia Tipul Tip Număr Concentraţia Număr Obs.

Bucureşti staţiei Poluant determinări anuală depăşiri
(μg/mc) VL
Bucureşti Buc Cercul Trafic SO2- 7925 5.9 0
Militar 1h
Bucureşti Buc Mihai Trafic SO2- 3685 13.8 0
Bravu 1h
Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 7210 6.7 0
1h
Bucureşti Buc Drumul industrială SO2- 2395 11.2 0
Taberei 1h
Bucureşti Buc BaloteştiFond SO2- 7323 5.7 0
regional 1h
Bucureşti Buc Măgurele Fond SO2- 4151 6.1 0
suburban 1h
Bucureşti Buc Lacul Fond SO2- 4213 19.2 0
Morii urban 1h
Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 7392 16 0
1h
Bucureşti Buc Cercul Trafic SO2- 342 5.9 0
Militar 24 h
Bucureşti Buc Mihai Trafic SO2- 169 13.7 0
Bravu 24h
Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 322 6.7 0
24h
Bucureşti Buc Drumul Industrială SO2- 113 11 0
Taberei 24 h
Bucureşti Buc BaloteştiFond SO2- 322 5.8 0
regional 24h
Bucureşti Buc Măgurele Fond SO2- 181 6.1 0
suburban 24h
21
Municipiul Oraş Staţia Tipul Tip Număr Concentraţia Număr Obs.

Bucureşti staţiei Poluant determinări anuală depăşiri
(μg/mc) VL
Bucureşti Buc Lacul Fond SO2- 192 19.2 0
Morii urban 24h
Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 315 16 0
24h
Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, concentraţiile înregistrate

încadrându-se în anul 2009 sub valorile limită orare (350 μg/mc) sau zilnice (125 μg/mc) .
Comparativ cu anii anteriori, concentraţiile de dioxid de sulf se menţin la acelaşi nivel, mult
sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane.
Pentru dioxidul de sulf, în anul 2009 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la
nici o staţie de monitorizare.
Media anuală a concentraţiilor de SO2 înregistrată la staţia de fond regional de la
Baloteşti nu a depăşit valoarea limită pentru protecţia ecosistemelor (20 μg/mc)
2.2.3. Pulberi în suspensie
Pulberile monitorizate, conform cerinţelor Directivelor UE sunt pulberile PM10 şi PM

2.5, adică particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10μm, respectiv mai mic de 2,5
μm. Aceste pulberi fine sunt cele mai periculoase, intrucât pot intra foarte adânc în sistemul
respirator şi cauza sau acutiza boli pulmonare.
Tabel 2.2.3.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM10 în anul 2009
Judeţ Oraş Staţia Tipul Tip Număr Concentraţia Număr Obs.

(μg/mc) VL
Bucureşti Buc Cercul Trafic PM10 213 50 83
Militar
Bucureşti Buc Mihai Trafic PM10 254 51 102
Bravu
Bucureşti Buc Titan Industrială PM10 255 39 51
Bucureşti Buc Drumul Industrială PM10 257 50 89

Taberei
Bucureşti Buc BaloteştiFond PM10 158 29 15
regional
Bucureşti Buc Măgurele Fond PM10 245 41 60
suburban
Bucureşti Buc Lacul Fond PM10 265 43 66
Morii urban
Bucureşti Buc Berceni Industrială PM10 153 42 33
22
Figura 2.2.3.1- Evoluţia mediilor anuale de PM10 în perioada 2005-2009

Media anuala de PM 10
70
60
50
40 2005
Concentratia
2006
2007
2008
30 2009
20
10
0
Cercul Militar Mihai Bravu Titan Drumul Taberei Balotesti Magurele Lacul Morii Berceni
Pentru acest poluant a trebuit întocmit Programul Integrat de Gestionare a Calităţii

Aerului. Şi în anul 2009 concentraţia medie anuală a depăşit Valoarea limită anuală pentru
protecţia sănătăţii umane (40 μg/mc) la aproape toate staţiile de monitorizare. Se observă că
situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a oraşului, unde principala sursă de
poluare o constituie traficul rutier.
Faţă de anii anteriori, se observă o scădere a concentraţiilor de pulberi însă, pentru
staţiile de trafic Cercul Militar şi Mihai Bravu, concentraţiile medii anuale depăşesc cu mult
valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane.
În ceea ce priveşte pulberile PM 2.5, situaţia statistică este prezentată în tabelul

următor:
Tabel 2.2.3.2 Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM 2.5 în anul 2009

(μg/mc) VL
Bucureşti Buc Cercul Trafic PM10 214 25 0
Militar
Bucureşti Buc Drumul Industrială PM10 210 34 1
Taberei
Bucureşti Buc Lacul Fond PM10 233 31 1
Morii urban
Concentraţia medie anuală de PM 2,5 a depăşit Valoarea limită anuală (25 μg/mc) la 2 din
cele 3 staţii în care se monitorizează PM 2,5.
23
2.2.4. Metale grele
Tabel 2.2.4.1- Măsurătorile de plumb din anul 2009

(μg/mc) VL
Bucureşti Buc Cercul Trafic Pb- 74 0.07781 0
Militar medie
anuală
Bucureşti Buc Mihai Trafic Pb- 96 0.09643 0
Bravu medie
anuală
Bucureşti Buc Titan Industrială Pb- 90 0.10167 0
medie
anuală
Bucureşti Buc Drumul industrială Pb- 91 0.10101 0
Taberei medie
anuală
Bucureşti Buc Baloteşti Fond Pb- 90 0.04767 0
regional medie
anuală
Bucureşti Buc Măgurele Fond Pb- 91 0.05029 0
suburban medie
anuală
Bucureşti Buc Lacul Fond Pb- 91 0.05051 0
Morii urban medie
anuală
Bucureşti Buc Berceni Industrială Pb- 79 0.11567 0
medie
anuală
În anul 2009 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea limită
anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0.5 µg/m3).
Tabel 2.2.4.2 – Măsurătorile de cadmiu din anul 2009
Concentraţia Număr
Tipul Număr
Judeţ Oraş Staţia Tip Poluant anuală depăşiri Obs.
staţiei determinări
(ng/m3) VL
Cercul Cd- medie 74 1.52 0
Bucureşti Buc Trafic
Militar anuală
Mihai Cd- medie 93 2.03 0
Bucureşti Buc Trafic
Bravu anuală
Cd- medie 87 1.92 0
Bucureşti Buc Titan Industrială
anuală
Drumul Cd- medie 88 1.98 0
Bucureşti Buc industrială
Taberei anuală
24
Fond Cd- medie 88 1.41 0

Bucureşti Buc Baloteşti
regional anuală
Fond Cd- medie 89 2.06 0
Bucureşti Buc Măgurele
suburban anuală
Lacul Fond Cd- medie 80 1.65 0
Bucureşti Buc
Morii urban anuală
Cd- medie 78 2.76 0
Bucureşti Buc Berceni Industrială
anuală
Pentru acest poluant nu s-a înregistrat depăşirea valorii ţintă anuale (5 ng/mc) la niciuna
dintre staţiile de monitorizare.
2.2.5. Monoxidul de carbon
Tabel 2.2.5.1- Situaţia statistică a concentraţiilor de monoxid de carbon în anul 2009

staţiei Poluant determinări anuală zile cu
(mg/mc) depăşire
a VL
Cercul 7838 0.59 0
Bucureşti Buc Trafic CO
Militar
Mihai 6806 0.59 0
Bucureşti Buc Trafic CO
Bravu
7451 0.59 0
Bucureşti Buc Titan Industrială CO
Drumul 7900 0.59 0
Bucureşti Buc industrială CO
Taberei
Fond 7764 0.59 0
Bucureşti Buc Baloteşti CO
regional
Fond 6885 0.59 0
Bucureşti Buc Măgurele CO
suburban
Lacul Fond 7547 0.59 0
Bucureşti Buc CO
Morii urban
7149 0.59 0
Bucureşti Buc Berceni Industrială CO
În anul 2009 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită pentru protecţia sănătăţii umane
(10 mg/mc, medie la 8 ore) pentru monoxid de carbon
2.2.6. Benzenul
În anul 2009 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită anuale pentru benzen. Trebuie
menţionat că sistemul de monitorizare a benzenului a funcţionat doar o mică perioadă de
timp, iar setul de date existent nu este suficient pentru a permite o evaluare corectă a calităţii
aerului pe anul 2009 în ceea ce priveşte concentraţiile de benzen.
25
2.2.7. Amoniac
Nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul programului de

monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti. În Municipiul Bucureşti nu există surse
importante care să emită amoniac.
2.2.8. Ozonul troposferic (poluarea fotochimică)
Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3) fiind prezent la o
altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.
Prin activitatea antropogenă intensă din a doua jumătate a secolului al XX lea, a fost
modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a
fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon la nivelul troposferic, unde, în contextul
existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra
sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane.
Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât
precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt
generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.
În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurnă este mare, reacţiile
fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de
ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C).
Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie,
pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor.
Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a
ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii
organici volatili proveniţi din surse antropice.
Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor
poluanţi primari sunt:
- arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe
(centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic
rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);
- extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;
- extracţia şi distribuţia gazelor naturale;
- utilizarea solvenţilor organici.
Tabel 2.2.8.1- Concentraţiile măsurate de ozon în cadrul reţelei de monitorizare

staţiei Poluant determinări anuală zile
(μg/mc) depăşire
valoare
ţintă
Bucureşti Buc Cercul Trafic O3- 5047 31.4 0
Militar medie
8h
Bucureşti Buc Mihai Trafic O3- 6856 34.2 2
Bravu medie
8h
Bucureşti Buc Titan Industrială O3- 7615 36.1 0
medie
8h
26
Bucureşti Buc Drumul industrială O3- 6956 39.6 0

Taberei medie
8h
Bucureşti Buc Baloteşti Fond O3- 7990 53.8 11
regional medie
8h
Bucureşti Buc Măgurele Fond O3- 7045 36.9 0
suburban medie
8h
Bucureşti Buc Lacul Fond O3- 5620 40.9 0
Morii urban medie
8h
Bucureşti Buc Berceni Industrială O3- 7522 35.1 0
medie
8h
Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010)
s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240
µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). Deasemenea nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile
depăşire într-un an calendaristic, conform OM 592/2002. În anul 2009 a fost depăşit într-o
singură zi pragul de informare (180 µg/m3 ), timp de 2 ore consecutiv, în data de 17.02.2009,
la staţia Mihai Bravu. Valoarea maximă înregistrată a fost de 189,6 µg/m3.
Figura 2.2.8.1 Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon în perioada 2004-2009
mediile anuale ale concetratiilor de ozon
70
60
2004
50 2005
40 2006
30 2007
20 2008
2009
10
0
Cercul Mihai Bravu Titan Drumul Baloteşti Măgurele Lacul Morii Berceni
Militar Taberei
Pentru acest poluant s-a înregistrat o creştere uşoară a valorilor medii anuale faţă de
anii precedenţi.
2.2.9. Evoluţia calităţii aerului
În Municipiul Bucureşti au fost înregistrate depăşiri în ceea ce priveste pulberile în

suspensie (PM10) şi dioxidul de azot. Media anuală de PM 10 a fost depăşită la toate staţiile
de monitorizare, cu excepţia staţiei Baloteşti, care este staţie de fond regional şi Titan.
Calitatea aerului este în uşoară îmbunătăţire faţă de anul 2008 în ceea ce priveşte poluarea
27
cu PM10, însă concentraţiile medii anuale rămân peste valoarea limită. În ceea ce priveşte
mediile zilnice de PM10, acestea au fost depăşite la toate staţiile de monitorizare, cu o
frecvenţă de aproape 50% în staţiile de trafic şi aproximativ 30% la celelalte staţii.
Concentraţiile de dioxid de azot (atât medii anuale cât şi medii orare) sunt mai mici
decât cele din anii anteriori. Mediile anuale depăşesc valorile limită doar la staţiile Cercul
Militar şi Mihai Bravu, datorită traficului rutier
Faţă de anii anteriori, în anul 2009 nu au mai fost înregistrate depăşiri la monoxid de
carbon, iar la ozon, numărul de zile de depăşire a valorii ţintă este sub cel permis de Ord.
592/2002.
Dioxidul de sulf şi Plumbul au , ca şi în anii anteriori, valori ale concentraţiilor mult sub
valorile limită.
Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în Municipiul Bucureşti
APM Bucureşti a iniţiat în data de 26 iunie 2007 elaborarea programului integrat de

gestionare a calităţii aerului. Programul integrat de gestionare a fost elaborat de o comisie
tehnică infiinţată la nivelul Municipiului Bucureşti şi a fost supus dezbaterii publice. Comisia
Tehnică a fost aprobată prin Ordin de Prefect şi are în componenţă reprezentanţi ai Agenţiei
Locale şi Regionale de Mediu, Comisariatul Local al Gărzii Naţionale de Mediu, Primăria
Municipiului Bucureşti, Primăriile de Sector, Administraţia Naţională de Meteorologie, Direcţia
pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Municipiului Bucureşti, Autoritatea de Sănătate
Publică a Municipiului Bucureşti, Registrul Auto Român, RATB, Termoelectrica–SEB, Oficiul
Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.
Preşedintele comisiei tehnice este Directorul APM Bucureşti
Poluanţii pentru care a fost necesară întocmirea acestui program, datorită depăşirii
valorilor limită în anii 2006 şi 2007 sunt: NO2, PM 10, CO
• Surse de NO2- procese de combustie- trafic şi producere energie
• Surse CO - ardere incompletă - traficul rutier (benzină)
• Surse PM 10- trafic, construcţii,industrie
Având în vedere cunoaşterea surselor de emisie, precum şi existenţa bazelor de date
de imisii (reţeaua automată de monitorizare) şi emisii (inventare de emisii), Comisia Tehnică a
putut elabora un set de măsuri menite să acţioneze atât la sursa emisiilor, dar şi să
îmbunătăţească sistemul de control sau să promoveze transportul nepoluant.
Măsurile propuse de către Comisia Tehnică în cadrul acestui program vizează în
special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi,
controlul şantierelor de construcţii etc. Programul de gestionare a calităţii aerului a fost
aprobat prin HCGMB nr 347/25.11.2008.
APM Bucureşti a început în ianuarie 2009 etapa de monitorizare a Programului
Integrat, fiecare instituţie responsabilă de implementarea sau monitorizarea unor măsuri
nominalizând persoana responsabilă cu raportarea stadiului îndeplinirii măsurilor din program.
Întrucât la finalul anului 2009 s-a constatat că se depăşesc în continuare valorile limită , în
special pentru pulberi, Programul a intrat în etapa de revizuire. Trebuie însă să menţionăm că
depăşirile înregistrate în anul 2009 sunt datorate neimplementării corespunzătoare de
către autorităţile publice locale a măsurilor ce le revin şi mai puţin a faptului că PIGCA nu
ar conţine măsurile care să conducă la conformarea cu valorile limită.
Principalele obiective pe care dorim să le realizăm în cadrul programului integrat sunt:

1. Reducerea poluării produsă de traficul auto prin încurajarea transportului în comun
şi reducerea numărului de autovehicule. Dorim creşterea numărului de străzi cu banda 1
alocată doar transportului în comun. În acest mod autovehiculele RATB ar ajunge mai rapid la
destinaţie, cetăţenii ar opta treptat pentru acest mijloc de transport şi nu s-ar mai deplasa la
28
serviciu cu maşina personală. În consecinţă se va reduce fluxul de autovehicule şi emisiile

poluante.
2.Salubrizarea corespunzătoare a străzilor. Salubrizarea ar trebui să se facă prin
spălarea carosabilului cu jet puternic de apă şi/sau mecanizat prin aspirarea prafului de la
marginea străzii. Această măsură nu poate fi implementată cu succes dacă banda 1 nu este
eliberată de autovehiculele staţionate neregulamentar. Totuşi, la revizuirea programului, s-a
propus o măsură suplimentară care se referă la dotarea operatorilor de salubritate cu mijloace
tehnice de aspirare pe sub autovehicule.
3. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi. Deşi există o prevedere legislativă în acest

sens, care stipulează că autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul
intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31
decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013,
suprafeţele totale de spaţii verzi scad datorită retrocedărilor. Creşterea suprafeţelor de spaţii
verzi s-ar putea realiza prin demararea proiectului privind centura verde a Bucureştiului,
proiect intens mediatizat în anumite perioade de timp de către PMB dar care a rămas tot în
stadiul de proiect, fără soluţii de realizare şi fără finaţare.
Conform cerinţelor UE, PIGCA trebuie să conţină toate măsurile necesare pentru
conformarea cu directivele UE de calitate a aerului şi încadrarea în valorile limită. În
cazul declanşării procedurii de Infringement pentru nerespectarea Directivelor de
calitate a aerului, cei care nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de OUG 243/2000
aprobată de Legea 655/2001 (legea protecţiei atmosferei) şi HG 543/2004 pentru
elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii
aerului, pot fi traşi la răspundere.
CONCLUZII- Program integrat de gestionare

1.Deşi au fost observate depăşiri ale valorilor limită pentru PM10 înca de la începutul
funcţionării reţelei de monitorizare (2004), până la apariţia Ordinului 35/2007 nu a existat
cadrul instituţional prin care să se poată lua măsurile adecvate pentru reducerea poluării cu
PM 10. Deşi HG 543/2004 stabileşte atribuţiile autorităţilor locale şi ale autorităţilor judeţene
pentru protecţia mediului, în ceea ce priveşte elaborarea Planurilor şi Programelor de
gestionare a calităţii aerului, precum şi rolul Comisiei Tehnice, la Art. 17 se precizează că
elaborarea Programului trebuie să se facă în baza unei metodologii aprobate prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Aprobarea metodologiei
s-a făcut prin Ordinul 35/2007.
2. Faptul că Programul integrat pentru gestionarea calităţii aerului a fost aprobat prin
Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti înseamnă că Programul are acum
putere legislativă şi că atât autorităţile publice locale, cât şi restul insituţiilor responsabile de
îndeplinirea anumitor măsuri trebuie să îşi asume obligaţiile prevăzute şi să prevadă atât
fondurile necesare pentru îndeplinirea acestora dar şi să adapteze strategiile proprii de
dezvoltare cu prevederile Programului integrat de gestionare a calităţii aerului.
3. Implementarea măsurilor din Programul integrat se va face începând de la aprobarea
acestuia (25 noiembrie 2008), şi tot de atunci începe monitorizarea atât a stadiului îndeplinirii
măsurilor, cât şi a efectelor pe care implementarea acestor măsuri le vor avea asupra calităţii
aerului. Măsurile din programul vechi rămân valabile până la aprobarea noului Program,
revizuit.
29
Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE
Informaţiile prezentate în acest capitol provin din

Inventarul de emisii atmosferice întocmit de APM Bucureşti
3.1. Cadru general
Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări cu care ne confruntăm.
Multe dintre activităţile umane (arderea combustibililor fosili, schimbarea folosinţei terenurilor
etc.) contribuie semnificativ la creşterea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră în
atmosferă (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi,
hexafluorura de sulf), determinând schimbarea compoziţiei acesteia şi încălzirea climei.
Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii
semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea
volumului calotelor glaciare, creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic,
modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor
climatice extreme, reducerea biodiversităţii.
Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto al Convenţiei cadru a
Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabileşte cadrul legal de control şi monitorizare
a emisiilor de substanţe cu efect de seră.
Obligaţiile asumate de România prin Protocolul de la Kyoto demonstrează respectarea
angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat în sensul reducerii emisiilor de gaze cu
efect de seră în perioada 2008 - 2012 cu 8%, considerând nivelul emisiilor din anul 1989
drept nivel de referinţă.
Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului UNFCCC, Inventarul
naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, realizat conform metodologiei IPCC, utilizând
formatul de raportare comun tuturor ţărilor (CRF Reporter). Conform obligaţiilor asumate la
nivel internaţional, ultimul inventar naţional al României a fost transmis în anul 2009 şi conţine
estimările emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 1989 - 2007. Emisiile totale de
gaze cu efect de seră (excluzând contribuţia sectorului Folosinţa Terenurilor, Schimbarea
Folosinţei Terenurilor şi Silvicultură) au scăzut în anul 2007 cu 44,83%, comparativ cu nivelul
emisiilor din anul 1989.
Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră vor fi
benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe dintre
măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj secundar
reducerea emisiilor poluanţilor care afectează atât mediul cât şi sănătatea populaţiei.
Aplicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei, îmbunătăţirea
transportului în comun şi a tehnologiilor motoarelor autovehiculelor private şi comerciale, vor
ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi a emisiilor de poluanţi cum ar fi
dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea
populaţiei.
3.1.1. Cadru legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în România
Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, în decembrie 2008 Parlamentul European a

adoptat pachetul legislativ "Energie – Schimbări climatice" prin care la nivel European s-a
stabilit realizarea a 3 obiective pe termen lung:
30
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 (faţă de anul 1990)
şi cu 30% în situaţia în care se ajunge la un acord la nivel internaţional;
- o pondere a energiilor regenerabile în consumul final de energie al UE de 20% până în anul
2020, incluzând o ţinta de 10% pentru biocombustibili din totalul consumului de combustibili
utilizaţi în transporturi;
- creşterea eficienţei energetice cu 20% până în anul 2020.
Directiva 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi

extinderii sistemului comunitar de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de
seră face parte din pachetul legislativ şi se va aplica tuturor Statelor Membre începând cu
anul 2013 (EU ETS post - 2012).
Legislaţie în domeniul schimbărilor climatice
Legislaţie proiecte JI
- Ordinul Ministrului nr. 297 din 21 martie 2008 pentru aprobarea Procedurii naţionale privind
utilizarea mecanismului "Implementare în comun (JI)" pe baza Modului I, în conformitate cu
prevederile art. nr. 6 din Protocolul de la Kyoto.
- Ghidul privind utilizarea mecanismului Implementare în comun (JI) pe baza Modulului II
(Articolul nr. 6 din Protocolul de la Kyoto).
Legislaţie adaptare
- Ordinul Nr. 1170 din 29 septembrie 2008 pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la
efectele schimbărilor climatice – GASC.
Legislaţie EU-ETS
- H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de
gaze cu efect de seră ce transpune Directiva 2003/87/CE de instituire a unui sistem de
tranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu efect de seră.
- Ordinul nr. 1897/ 2007 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de solicitare, obţinere şi
revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008 - 2012.
- Decizia nr. 589/2007 a CE de stabilire a unor orientări privind monitorizarea şi raportarea
emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE.
- H.G. nr. 60/2008 pentru aprobarea PNA privind certificatele de emisii de gaze cu efect de
seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012.
- Ordinul nr. 254/2009 privind aprobarea metodologiei pentru alocarea certificatelor de emisii
de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou intrate pentru perioada 2008 –
2012.
- Directiva 2008/101/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activităţile de
aviaţie în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul
Comunităţii.
- Decizia Comisiei de modificare a Deciziei 2007/589/CE cu privire la includerea orientărilor
privind monitorizarea şi raportarea emisiilor şi a datelor tonă-kilometru pentru activităţile de
aviaţie.
- Directiva 2009/29/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de
comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră.
- Ordinul nr.85/2007 privind metodologia de elaborare a NAP-ului.
Legislaţie Registrul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră

- Ordinul nr. 1474 din 25 septembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea şi operarea registrului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră;
31
- H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de

gaze cu efect de seră ce transpune Directiva 2003/87/CE de instituire a unui sistem de
tranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu efect de seră.
- Regulamentul nr. 916/2007 al Comisiei de modificare a Regulamentului nr.2216/2004
privind un sistem de registre standardizat şi securizat în conformitate cu Directiva 2003/87/CE
a Parlamentului European şi a Consiliului şi cu Decizia nr.280/2004/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului.
Legislaţie SNEGES
- H.G. nr. 1570/2007 privind înfiinţarea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor
antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a
dioxidului de carbon (SNEEGHG), reglementate prin Protocolul de la Kyoto).
- Ordinul Ministrului Mediului nr. 1376/2008 pentru aprobarea Procedurii privind raportarea
INEGES şi privind modalitatea de răspuns la observaţiile şi întrebările survenite în urma
revizuirii INEGES.
- Ordinul Ministrului Mediului nr. 1474/2008 pentru aprobarea Procedurii privind
procesarea, arhivarea şi stocarea datelor specifice Inventarului naţional al emisiilor de gaze
cu efect de seră.
3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră
Tabel 3.2.1 - Emisii anuale de CO2-echivalent
Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 5755 7847 10825 11335 7212 4999 4206 4739 7096 7469
anuale de
CO2 eq
(mii t/an)
3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon
Tabel 3.3.1 - Emisii anuale de CO2
Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 5737 7825 10800 10956 6990 4974 4136 4660 6905 7365
anuale de
CO2 (mii
t/an)
32
Fig 3.3.1- Distribuţia emisiilor de CO2 pe activităţi
Distributia pe grupe a emisiilor de CO2 mii tone 2009

3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
1 2 3 7
Aşa cum se observă din grafic, în anul 2009 emisiile majoritare de CO2 au provenit din
sectorul energetic, de la CET-uri şi de la traficul rutier.
3.4. Emisii anuale de metan
Tabel 3.4.1 - Emisii anuale de CH4
Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 0.136 0.147 0.165 0.370 0.611 0.165 0.205 0.183 0.806 0.297
anuale de
CH4 (mii
t/an)
3.5. Emisii anuale de protoxid de azot
Tabel 3.5.1 - Emisii anuale de N2O
Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bucureşti
Emisii 0.05 0.063 0.071 1.198 0.676 0.071 0.213 0.244 0.561 0.316
anuale de
N20 (mii
t/an)
33
3.6. Emisii anuale de gaze fluorurate
Conform Inventarului de emisii realizat de APM Bucureşti nu există date privitoare la

emisiile de gaze florurate. În subcapitolul 8.3.1 Substanţe reglementate de Protocolul de la
Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră sunt
inventariate cantităţile de gaze florurate utilizate.
3.7. Acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
La sfârşitul anilor 1980, problema schimbărilor climatice s-a transformat dintr-o

chestiune pur ştiinţifică într-una politică. Statele au început să îşi evalueze interesele,
obiectivele şi motivele de îngrijorare, precum şi etapele ce trebuie parcurse pentru a dezvolta
o reacţie internaţională. Acţiunile de limitare a schimbărilor climatice şi cooperarea
internaţională în acest sens sunt complexe. O angajare masivă în reducerea GES (gazelor cu
efect de seră) ar putea avea implicaţii adânci în interesele economice şi politice ale ţărilor.
Consumul energetic este strâns legat de dezvoltarea economică, iar ramurile industriale ce
utilizează combustibili fosili cuprind unele dintre cele mai mari şi mai puternice industrii din
lume care generează GES.
În 1990, anul în care a fost acceptat primul raport al IPCC şi au fost iniţiate negocierile
în privinţa unei convenţii, ţările OECD, din “lumea bogată”, erau responsabile pentru mai mult
de 50% din emisiile mondiale de CO2 cu originea în combustibili fosili, iar ţările Europei
Centrale şi de Est (ECE) - inclusiv fosta URSS - pentru încă 20%. În plus, un sfert din
populaţia lumii, din ţările industrializate, era responsabil pentru:
- aproximativ trei sferturi din emisiile de CO2 cu originea în combustibili fosili;
- mai mult de jumătate din emisiile mondiale de GES.
Statele lumii variază şi în ceea ce priveşte uşurinţa cu care îşi pot reduce emisiile, date
fiind eficienţa actuală, resursele financiare şi capacităţile tehnologice, precum şi rolul
resurselor interne de combustibili fosili şi accesul la alte resurse decât combustibili fosili. De
asemenea, statele diferă mult ca putere economică şi capacitate de plată. În acelaşi timp,
ţările diferă foarte mult din punct de vedere al vulnerabilităţii la schimbările climatice: unele,
precum statele insulare sau statele din zonele semiaride, se pot aştepta să se apropie şi mai
mult de limita supravieţuirii.
3.7.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto
România a ratificat Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice

(Legea nr. 24/1994) şi a fost prima ţară din Anexa 1 a Convenţiei care a ratificat Protocolul de
la Kyoto (Legea nr. 3/2001). Prin Protocol, România s-a angajat să-şi reducă emisiile GES cu
8 % faţă de cele din anul 1989.
Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, UNFCCC, a fost
semnată la Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro în iunie 1992 de către 154 de state.
Ea a luat fiinţă în urma semnalării unor motive de îngrijorare la sfârşitul anilor 1980 legate de
creşterea gradului de conştientizare la nivel politic şi public asupra problematicii de schimbări
climatice.
Convenţia furnizează un cadru legal internaţional şi un set de principii acceptabil pentru
aproape toate ţările implicate. Convenţia acceptă faptul că schimbările climatice reprezintă o
problemă serioasă şi asigură ţările în curs de dezvoltare că abordarea acesteia este în
prezent responsabilitatea în primul rând a ţărilor industrializate.
34
UNFCCC a intrat în vigoare în martie 1994 după ratificarea de către 50 de semnatari şi

a fost ratificată de 181 de state, numite “Părţi ale Convenţiei”. Statutul său de convenţie cadru
înseamnă că aşa-numite protocoluri pot fi adăugate pentru a preciza obiectivele de reducere
sau măsuri speciale pentru reducerea emisiilor de GES.
Articolul 2 al UNFCCC stabileşte obiectivul general al Convenţiei: “Obiectivul
fundamental al acestei Convenţii … este să realizeze … stabilizarea concentraţiilor de gaze
cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină interferenţa antropogenică
periculoasă cu sistemul climatic. Un astfel de nivel trebuie atins într-o perioadă de timp
adecvată pentru a permite ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările
climatice, să asigure că producţia alimentară nu este ameninţată şi să permită dezvoltarea
economică într-un mod durabil”.
Protocolul de la Kyoto defineşte emisiile de GES permise pentru fiecare Parte - stat
industrializat (38 de ţări industrializate, inclusiv 11 ţări din Europa Centrală şi de Est) în
termeni de cantităţi alocate pentru perioada de angajament 2008 - 2012. Anexa A a
Protocolului specifică gazele cu efect de seră şi sursele lor. Angajamentele se aplică ţărilor
industrializate din Anexa 1 a Convenţiei, iar angajamentele numerice sunt specificate în
Anexa B a Protocolului. Angajamentele însumează o reducere de 5,2% faţă de emisiile GES
din anul 1990, iar angajamentul general este următorul: “Părţile incluse în Anexa 1 vor
asigura, individual sau în comun, ca emisiile lor antropogenice totale de dioxid de carbon
echivalent (CO2e) pentru gazele cu efect de seră specificate în Anexa A să nu depăşească
cantităţile alocate conform limitării cuantificate de emisii şi angajamentelor de reducere
înscrise în Anexa B […], având în vedere reducerea emisiilor totale ale acestor gaze cu cel
puţin 5% faţă de nivelul anului 1990 în perioada de angajament 2008 - 2012”.
3.7.2. Participarea României la implementarea schemei europene de

comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
Protocolul de la Kyoto introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul internaţional

(implementarea în comun, mecanismul de dezvoltare curată, comerţul cu credite de emisii).
Dacă o ţară emite mai mult decât cantitatea alocată ei sub Protocol, ea poate folosi aceste
mecanisme pentru a achiziţiona fie unităţi de cantitate alocată ("Assigned Amount Units" -
AAU) prin comercializarea acestora, fie unităţi de reducere a emisiilor ("Emission Reduction
Units" - ERU) obţinute în urma proiectelor implementate în comun, fie reduceri certificate de
emisii ("Certified Emission Reductions - CER) prin mecanismul de dezvoltare curată.
Protocolul face referire la o a doua perioadă de angajament şi stipulează că negocierile
pentru definirea acestor angajamente nu vor începe mai târziu de 2005. Reducerile emisiilor
obţinute în plus faţă de angajamentele din prima perioadă pot fi reportate în angajamentele
din perioada următoare. Chestiunea rezervoarelor de absorbţie a GES a apărut ca o
problemă importantă foarte controversată. Rezervoarele sunt sisteme ce sechestrează GES
(de exemplu: pădurile şi oceanele sunt astfel de rezervoare pentru CO2).
Totuşi, plantarea de arbori în locul reducerii emisiilor GES datorate combustibililor fosili
nu va salva clima. Stimulentele pentru proiectele legate de rezervoarele de absorbţie pot
încuraja tăierea pădurilor pentru a crea plantaţii. O plantaţie monocultură poate să absoarbă
mai mult CO2 decât o pădure matură, dar ar putea distruge biodiversitatea. În plus, carbonul
stocat în arbori este uşor eliberat înapoi în atmosferă prin incendii, boli, schimbări în
managementul terenurilor şi chiar drept consecinţă a schimbărilor climatice. În consecinţă,
multe ONG-uri de protecţie a mediului se opun guvernelor ce se bazează mai mult pe
absorbţia GES pentru a-şi îndeplini angajamentele din cadrul Protocolului de la Kyoto, decât
pe măsurile de reducere a emisiilor.
Prevederea de tip “balon” (“bubble”) a Protocolului permite unui grup de state ca, atunci
când ratifică Protocolul, să îşi redistribuie angajamentele de emisii într-un mod în care emisiile
35
grupului respectiv să nu depăşească angajamentul colectiv. De exemplu, UE a alocat

reducerea sa de 8% în mod diferit statelor sale membre (cunoscute sub denumirea de
“balonul UE” - “EU bubble”), ceea ce a dus la o gamă de obiective diferite pentru ţările
respective. Astfel, Germania şi Danemarca trebuie să îşi reducă emisiile cu 21% faţă de
nivelul anului 1990, Luxemburg cu 28%, în timp ce, la polul opus, Finlanda şi Franţa trebuie
să îşi reducă emisiile la nivelul anului 1990, iar Grecia şi Portugalia îşi pot mări emisiile cu
25%, respectiv 27%.
Protocolul stipulează că fiecare Parte inclusă în Anexa 1 va depune eforturi pentru
implementarea angajamentelor astfel încât să minimizeze impactul negativ social, de mediu şi
economic asupra Părţilor state în curs de dezvoltare. Printre problemele ce trebuie luate în
considerare se află stabilirea surselor şi modalităţilor de finanţare, precum şi asigurarea
transferului de tehnologie.
Pe lângă politicile şi măsurile interne de care statele vor avea nevoie pentru a-şi
îndeplini obiectivele, Protocolul de la Kyoto stabileşte următoarele mecanisme flexibile
internaţionale, bazate pe principiile pieţei:
- Implementarea în comun (“Joint Implementation” - JI).
- Mecanismul de dezvoltare curată (“Clean Development Mechanism” - CDM).
- Comerţul cu credite de emisii (“Emissions Trading” - ET).
Mecanismele flexibile au drept scop să asiste ţările din Anexa 1 în atingerea
obiectivelor, permiţând reducerea emisiilor acolo unde aceasta se face cu cel mai mic cost
posibil. În acelaşi timp, aceste mecanisme pot facilita transferul de tehnologii sau fluxurile
financiare spre ţările în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie. Participarea în aceste
mecanisme este voluntară. Cu alte cuvinte, prin aceste mecanisme, Protocolul creează
stimulente pentru ţările industrializate să investească în tehnologii curate, ecologice în ţările
cu economie în tranziţie (“Economies în Transition” - EIT), precum şi în ţările în curs de
dezvoltare. JI şi CDM sunt instrumente bazate pe proiecte. Spre deosebire de ET, JI şi CDM
asigură reduceri reale ale emisiilor prin investiţii şi, se speră, inovaţii tehnologice şi dezvoltare
durabilă în ţările în curs de dezvoltare şi economiile în tranziţie.
Conform Articolului 6 al Protocolului de la Kyoto, implementarea în comun (JI) este un
mecanism proiectat astfel încât să faciliteze transferul de tehnologii şi creşterea absorbţiei de
carbon. Părţile din Anexa 1 pot transfera către sau achiziţiona de la alte Părţi din Anexa 1
unităţi de reducere a emisiilor (ERU) sau credite rezultate din activităţile proiectelor de JI ce
reduc emisiile de GES sau măresc absorbţia de GES în timpul primei perioade de
angajament (2008 - 2012).
Avantajele JI sunt următoarele:
- investitorii îşi pot micşora costurile reducerii emisiilor (este probabil ca aceste costuri să fie
mai mici în ţările mai puţin dezvoltate decât în cele dezvoltate);
- există posibilitatea de a transfera mai rapid tehnologiile noi, prin intermediul proiectelor de
JI;
- JI poate atrage investitori care în alte circumstanţe nu ar investi în ţara gazdă;
- spre deosebire de ET, JI presupune investiţii în proiecte concrete;
- JI are potenţialul de a limita utilizarea reducerilor de emisii în surplus rezultate din declinul
economic, în special în Ucraina şi Rusia după 1990;
- în comparaţie cu CDM, statele au stimulente mai puternice pentru a controla calitatea
proiectelor şi cantitatea de emisii ce va fi tranzacţionată cu investitorii.
Dezavantajele JI includ:
- JI derogă ţările dezvoltate - responsabile pentru majoritatea emisiilor GES;
- de răspunderea privind eliminarea GES;
- un număr de state-gazdă potenţiale au întâmpinat dificultăţi în dezvoltarea mecanismelor de
control corespunzătoare; dacă aceste mecanisme nu sunt operaţionale, va exista un risc
mare de corupţie;
36
- JI poate diminua stimulentele pentru găsirea modalităţilor tehnice şi a altor modalităţi de

reducere a emisiilor în ţările gazdă, făcând reducerea viitoare a emisiilor mai dificilă şi mai
costisitoare;
- proiectele pe termen lung pot pune ţările-gazdă în situaţia în care nu îşi mai pot respecta
angajamentele (obiectivele viitoare putând fi mai mari), trebuind să continue să transfere
credite altor ţări în cadrul proiectelor pe termen lung.
Comerţul cu credite de emisii reprezintă abilitatea a două entităţi, care trebuie să-şi
reducă emisiile, de a tranzacţiona între ele o parte din creditele de emisii. El permite oricăror
două Părţi cu angajamente stipulate în Anexa B a Protocolului, să tranzacţioneze o parte din
angajamentele de emisii, redistribuind, în consecinţă, repartiţia de credite de emisii între ele,
în orice moment.
Principiul comerţului cu emisii stă la baza faptului că GES au efect la nivel global, deci
nu contează de unde provin aceste emisii şi, în consecinţă, nu contează nici unde se reduc.
Astfel, efectul comerţului cu emisii asupra climei este neutru, atât timp cât emisiile globale de
GES sunt limitate la nivel global de angajamentele Părţilor sub Protocolul de la Kyoto.
Ca ţară din Anexa 1 a UNFCCC, cu angajament stipulat în Anexa B a Protocolului de la
Kyoto, România şi-a manifestat dorinţa de a participa la comerţul internaţional cu credite de
emisii. Faţă de obiectivul de a-şi reduce emisiile GES cu 8% faţă de cele din 1989, România
produce în prezent emisii GES aflate la nivelul a 60% din cele din 1989, datorită tranziţiei
economiei. Prognozele arată că ţara noastră nu este în pericol de a nu-şi putea îndeplini
angajamentul sub Protocolul de la Kyoto, pentru perioada 2008-2012. Probleme de
conformare ar putea apărea în cazul existenţei unei perioade ulterioare de angajament,
datorită dezvoltării economiei. Până atunci însă, România poate comercializa unităţi de
cantitate alocată (AAU) din totalul cantităţii de emisii GES permise sub angajamentul ţării
noastre în cadrul Protocolului de la Kyoto.
În anul 2009 toţi operatorii economici care deţin instalaţii ce intră sub incidenţa
prevederilor H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de seră au realizat şi depus, la Agenţia pentru Protecţia Mediului
Bucureşti, planurile de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de
seră.
La sfârşitul anului 2009 (luna decembrie 2009), au fost identificate societăţile de pe raza
Municipiului Bucureşti care deţin instalaţii ce vor intra sub incidenta Anexei 1 a Directivei
2009/29/CE (EU ETS post 2012) de modificare a Directivei 2003/87/CE.
37
Instalaţiile care intră sub incidenţa Anexei I a Directivei 2009/29/CE
Încadrare
Putere
activitate
Date de contact Încadrare activitate termică
instalaţie Codul sau
Nr. Denumire Denumire operator instalaţie conform nominală /
conform Codurile Observaţii
crt. instalaţie operator (nr. tel./fax, adresă e- Anexei I din Directiva Capacitate
Anexei 1 din CAEN
mail) 2009/29/CE de producţie
OM
(UM)
1897/2007
Tel.: Instalaţii de
Arderea
021.317.89.35 ardere cu o Au depus solicitare
combustibililor în
Centrală Fax: putere pentru emiterea unei
S.C. VEST instalaţii cu o putere
1. Electrică de 021.317.89.34 termică 3530 49,008 MW noi Autorizaţii GES.
ENERGO S.A. termică nominală
Termoficare e-mail: nominală mai Centrala intră şi pe
totală de peste 20
office@ mare de 20 Directiva 2009/29/CE.
MW
vestenergo.ro MW
Universitatea
Politehnica din
Tel.:
Bucureşti a obţinut
021.402.91.12 Fax:
pentru centrală
021.318.10.01
Autorizaţia de Mediu
e-mail:
pentru nr. 495/06.10.2009
e_burcea@ Instalatii de
Arderea universit. Are
rectorat.pub.ro ardere cu o
Centrală combustibililor în 8530 - Unitate
Universitatea putere
Electrică de instalaţii cu o putere termoenergetică de
2. Politehnică din dm_cioroianu@ termica 21,100 MW
Termoficare - termică nominală pentru cogenerare, două
Bucureşti rectorat.pub.ro nominala mai
Laborator totală de peste 20 centrală grupuri de cogenerare
mare de 20
MW 3511 Jembacher cu putere
rot_ioan@ MW
3530 de 0,8 MW fiecare;
yahoo.com
- Unitate de
termoficare cu trei
stroia_sorin@
cazane de apă
yahoo.com
fierbinte tip Hoval de
6,5 MW fiecare.
38
Capitolul 4. APA
Informaţiile prezentate în acest capitol provin din Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2009
elaborat de SGA Ilfov-Bucureşti şi din Raportul de Activitate în Anul 2009 al
Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (Apa Potabilă şi Apa de îmbăiere)
4.1.Introducere
Obiectul lucrării constă în prezentarea sintetică a unei diversităţi de informaţii şi date,

prin care se urmăreşte reflectarea principalelor aspecte de gospodărire a apelor la nivelul
anului 2008.
Se evidenţiază astfel: evoluţia meteorologică şi hidrologică; situaţia resurselor de apă;
lucrările de gospodărire a apelor, constând în principal din satisfacerea folosinţelor
consumatoare de apă; modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor; reglementarea
folosinţelor de apă.
Sursele de date folosite pentru alcătuirea acestei lucrări sunt:
-Realizarea Balanţei apei pe anul 2009 în b.h. Argeş şi Ialomiţa (Contribuţii)
-Sinteza anuală privind Protecţia Calităţii Apei în b.h. Argeş în anul 2009.
-Atlasul cadastrului apelor din România -1992.
-Sinteza cadastrală a folosinţelor consumatoare şi neconsumatoare 2009.
-Raport privind modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor în anul 2009.
-Registrul de măsurători hidrologice şi pluviometrice de la Staţiile Hidro-Meteo, anul 2009.
4.2. Resursele de apă
4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Teritoriul administrat de A.N. APELE ROMANE-D.A.A.V.-S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI

se află în Câmpia Română, ocupând partea de sud-est a ţării, pe teritoriile Municipiului
Bucureşti şi a judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa.
Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI e cuprins în cadrul
bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la
sud între râul Argeş-mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia Bilciuresti
–Ghimpaţi, pâna la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa sa fiind de 865
kmp.
Tabel 4.2.1.1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile:
Resursa de suprafaţă (mii mc) Resursa din subteran (mii mc)

Judeţ Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Mun.Bucureşti 134.000 106.000 138.000 116.000
Sursa: SGA Ilfov Bucureşti - Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2009
39
4.2.2. Prelevări de apă
Caracterizarea folosinţelor consumatoare de apă în anul 2009
În tabelul 4.2.2.1 se face o prezentare comparativă, pe bazine hidrografice, faţă de anii

2006-2007, a volumelor de apă captate (suprafaţă şi subteran) şi restituite pe ansamblul
folosinţelor de apă (inclusiv transferurile din alte bazine), fiind evidentă scăderea continuă a
cerinţei de apă, începută din 1990 (creşterea volumelor restituite în 2009 la Bucureşti şi
scăderea la Ilfov are cauză transferul unor volume de apă captate din Ilfov pt industria
Capitalei)
Tabel 4.2.2.1 Volume captate şi restituite în anii 2006-2008
Volum captat ( mil.mc ) Volum restituit (mil.mc )

Bazin hidrografic In anul In anul În anul In anul In anul În anul
2007 2008 2009 2007 2008 2009
Argeş (Mun. Buc) 18,038 14,406 15,728 333,945 353,282 372,168
Argeş (jud Ilfov) 25,184 26,396 28,894 20,220 15,268 20,957
Total SGA (+ IL) 53,503 52,863 55,584 363,109 377,439 401,406
Sursa: SGA Ilfov Bucureşti - Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2009
Caracterizarea condiţiilor de satisfacere a cerinţelor de apă
În anul 2009 nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apa din punct de vedere
cantitativ pentru bazinul hidrografic Argeş de pe teritoriul administrat de SGA Ilfov-Bucureşti.
Având în vedere reducerea drastică a cerinţelor de apă faţă de anii 1980 -1990, datorită
reducerii masive a ponderii ramurilor industriale, precum şi a cerinţei de apă în agricultură,
ca ramuri mari consumatoare de apă, se poate spune că oferta de apă se menţine în
continuare ridicată, probleme fiind doar în ceea ce priveşte păstrarea apelor într-o stare
bună şi corectarea calităţii apelor degradate.
Analiza costurilor asociate (SWOT) se face numai la nivel bazinal, în cadrul Direcţiei
Apelor ARGEŞ-VEDEA.
Elemente privind balanţa apei – 2009
Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă urmărite

prin lucrarea anuală Balanţa apei şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate (cunoscând
gradul de incertitudine al planificării volumelor de apă pentru sistemele de irigaţii, datorită
cheltuielilor extrem de ridicate cu energia) se prezintă în tabelul alăturat :
Surse de acoperire a Volume de Indice (%)

necesarului de apă apă efectiv realizare cote
utilizate de apă alocate
( mii mc )
BH ARGEŞ, Mun. BUCUREŞTI
Prelevări din surse directe: 15728 83,1
- Total bh propriu,din care: 15728 83,1
-suprafaţă 2135 142,9
40
-subteran 13593 77,9

Recirculare 442706 65,9
- Transfer din / în BH Ialomiţa 0 0,00
4.2.3. Mecanismul economic în domeniul apelor
A. N. „APELE ROMÂNE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi

SGA-uri organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi
infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe
ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.
Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru
nr.
60/2000/EC:
• Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare;
• Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinţele;
• Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare cerinţă/preluare ape uzate;
• Poluatorul plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii surselor de apă;
• Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o grija
deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei.
Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu
valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a
apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esenţială a
vieţii şi bun care produce valoare economică.
În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul
recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe
baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”.
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de
apă include sistemul de contribuţii, plăti, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare
a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administratiei Nationale "Apele
Române".
Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apa
de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul al amenajării), cât şi al
resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor), îşi constituie veniturile
proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toţi utilizatorii
resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile
comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le
poate emite sau este împuternicita să le emită, precum şi din penalităţile aplicate.
Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a
resurselor de apă (acestea se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului) se
stabileşte prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.73/2005 pentru modificarea şi
completarea OUG nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”.
Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG
nr.107/2002):
- contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse şi utilizatori;
- contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţă sau subteran).
* Pentru apa tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice care
au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pt. localiăţti).
Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile
reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi
cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.
41
** Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi

pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către
unităţile de gospodărie comunală.
Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se
asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică,
fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de Guvern sau de
autorităţile administraţiei publice locale.
De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu aceasta
destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură cheltuielile
pentru:
- conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul public al
statului;
- întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu
rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;
- refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public
al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;
- activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoză
hidrologică.
4.3. Ape de suprafaţă
În conformitate cu atribuţiile ce ne revin din organizarea şi funcţionarea Administraţiei

Naţionale „APELE ROMÂNE”, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti
gestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu APA, astfel:
Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 161/2006 - pentru aprobarea
Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării
ecologice a corpurilor de apă. Conform acestuia stabilirea stării ecologice a ecosistemelor
acvatice continentale se face pe baza elementelor de calitate biologice, ţinând cont de
indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici şi de poluanţii specifici care influenţează
indicatorii biologici. Se stabilesc 5 stări ecologice pentru râuri şi lacurile naturale: foarte bună
(I), bună (II), moderată (III), slabă (IV) şi proastă (V) pe baza elementelor de calitate sus
menţionate; pentru lacuri se ţine seama de gradul de trofie, celor 5 stări ecologice
corespunzându-le 5 grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof şi hipertrof.
Starea chimică a apelor se stabileşte, aşa cum prevede O.161/2006, pe baza
concentraţiilor substanţelor prioritare/ prioritar periculoase care se determină cu frecvenţa de
12/an cele prioritare şi 6/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I şi II a HG
351/2005,cu excepţia celor prioritare).
În anul 2009 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi
micropoluanţi organici:
a. Grupa Compuşilor organici semivolatili cloruraţi :
-clorbenzeni : 1,2,4-triclorbenzen, 1,2,3-triclorbenzen, pentaclorbenzen şi hexaclorbenzen ;
-pesticide organoclorurate : lindan(gama-HCH), Alaclor, p,p’-DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin şi
Endrin;
-policlorbifenili : PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 şi PCB 180.
b. Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice aromatice-14
componenţi
naftalină, antracen, fenantren, fluoranten, benz-(a)- antracen , benz-(b)- fluoranten, benz-(k)-
fluoranten, benz-(a)- piren, benz-(ghi)- perilen şi indeno-(1,2,3 cd)-piren, crisen (HAP normate
în HG 351/2005 şi Ord.161/2006);
c. Grupa erbicidelor şi fungicidelor: atrazin, simazin şi trifluralin.
42
În cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, pentru bazinele hidrografice

ARGEŞ, IALOMIŢA şi MOSTIŞTEA, S.G.A. Ilfov – Bucureşti monitorizează calitatea apelor
în cadrul subsistemelor (cod A2):
• Subsistemul râuri ;
• Subsistemul lacuri;
• Subsistemul ape subterane ;
• Subsistemul ape uzate.
Tipurile de programe de monitorizare,stabilite pentru implementarea diferitelor directive

ale U.E., pentru subsistemele râuri şi lacuri sunt următoarele:
S- monitoring de supraveghere;
O-monitoring operaţional;
R- programul de referinţă care are ca scop stabilirea condiţiilor de referinţă pentru fiecare tip
de corp de apă ,în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru;
CBSD-“cea mai bună secţiune disponibilă” aplicat pentru tipurile de corp de apă (care
prezintă o singură categorie de risc) şi pentru care nu a fost posibilă găsirea unei secţiuni de
referinţă;
IC-program de intercalibrare-care se aplică la secţiunile ce participă la exerciţiul european de
intercalibrare;
P- potalilizare - se aplică la secţiunile de captare a apelor de suprafaţă în scopul potabilizării,
unde se vor monitoriza indicatorii din HG 100/2002 (Directiva 75/440/EEC);
ZV - zone vulnerabile- se referă la secţiunile de monitorizare din perimetre ce au fost
identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG 964/2001-
Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni se vor monitoriza formele de azot, în special cu
frecvenţa de 12/an;
IH - programul pentru ihtiofaună care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate
unde se vor monitoriza parametrii fizico-chimici din HG 202/2002 (Directiva 78/659/EEC);
SH - programul pentru protecţie specii şi habitate - aplicat pentru zonele protejate;
CAPM - programul pentru corpuri de apă puternic modificate - are ca scop cunoaşterea
alterărilor hidromorfologice asupra apelor.
La nivelul teritoriului administrat de SGA Ilfov- Bucureşti, subsistemul râuri în Municipiul

Bucureşti cuprinde:
2 secţiuni de monitorizare în bazinul hidrografic Argeş după cum urmează:
- râul Argeş :
-secţiunea am.Lacul Morii (IF) : în cadrul programului Stare ecologică;
-râul Dâmboviţa:
– secţiunea NH Popeşti – (IF): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV;
4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare
Bazinul hidrografic ARGEŞ
R. Argeş: secţiunea CANAL ARGEŞ – EVACUARE ÎN LACUL MORII: potenţial ecologic

moderat- clasa III-a de calitate. Secţiune puternic modificată (betonată, alte materiale
artificiale), reprezintă canal de tranzitare a apei din râul Argeş în Lacul Morii.
Din punct de vedere fizico- chimic, indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au încadrat
în clasa a II-a de calitate. Nutrienţii au înregistrat valori scăzute în limitele clasei I, această
limită fiind depăşită numai de unele valori înregistrate în cazul azotiţilor. Restul indicatorilor s-
au încadrat în valorile ţintă, cu excepţia Fe şi Mn ce au înregistrat frecvent valori
43
corespunzătoare clasei III de calitate. Situaţia este comparabilă cu anul anterior, valorile
înscriindu-se în aceeaşi zonă. Încadrarea finală este dată de fenoli care înregistrează în
aproape toate campaniile valori ridicate (clasa III-a de calitate).
Starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în cazul Cu
dizolvat.
Din punct de vedere biologic au fost efectuate 2 campanii la nivelul fitoplanctonului. În mai
fitoplanctonul este dominat de diatomee în proporţie de 70.31 % cu o dezvoltare maximă a
speciei Cyclotella menenghiniană, specie de zona α - β mezosaprobă, indicând o calitate
moderată a apei. A doua campanie, efectuată în luna septembrie, a evidenţiat un număr de 4
specii prezente cu o dezvoltare ridicată a speciei de zona oligo- β mezosaprobă Fragilaria
crotonensis, reprezentând 82% din totalul indivizilor prezenţi . Indexul saprob mediu
încadrează zona în clasa II-a de calitate (1.95).
R. Dâmboviţa: secţiunea NH POPEŞTI: potenţial ecologic bun (clasa II de calitate). Zona

este amenajată (beton şi alte materiale artificiale)
Din punct de vedere fizico-chimic indicatorii monitorizaţi (categoriile Nutrienţi, salinitate şi
poluanţi toxici specifici de origine naturală) s-au încadrat în clasa I de calitate, variaţiile de
concentraţie fiind foarte mici. Indicatorii regimului de oxigen (CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn) au
înregistrat valori cuprinse în limitele claselor I-II de calitate. Valori mai ridicate ale
concentraţiilor au fost înregistrate în cazul fenolilor în special în campaniile de toamnă
indicând o accelerare a proceselor de descompunere.
Starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în cazul Cu
şi Ni dizolvat.
Din punct de vedere biologic, analiza fitoplanctonică a evidenţiat în campania lunii mai,
prezenţa unui număr redus de specii, majoritatea aparţinând grupului diatomeelor (46.65),
specii de zonă beta mezosaprobă. În toamnă (septembrie) creşte numărul de specii, ca şi
număr de specii rămân dominante diatomeele însă ca şi densitate specifică raportată la
densitatea fitoplanctonică totală cea mai bine dezvoltată este specia Chroomonas acută,
cryptofit de zonă beta saprobă. Secţiunea îşi menţine caracterul saprob în cursul anului,
dezvoltarea fitoplanctonică reflectând condiţiile chimice de calitate. Indexul de saprobitate
mediu cu o valoare de 1.93 încadrează secţiunea în clasa II-a de calitate.
4.3.2. Starea ecologică a lacurilor . Caracterizarea fizico-chimică şi biologică
La nivelul teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti, subsistemul lacuri în Municipiul

Bucureşti cuprinde:
B.H. .Argeş
- râul Colentina monitorizat în 4 acumulări aflate în salbă pe curs din care 1 acumulare la
nivelul Municipiului Bucureşti:
– ac.Fundeni : în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV, IH;
- râul Dâmboviţa:
- Lacul Morii (Bucureşti): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, ZV;
Calitatea apei acumularilor de pe RÂUL COLENTINA
44
Acumularea Ciocăneşti: în anul 2009 această acumulare a fost monitorizată într-o secţiune de
supraveghere - zona barajului, punct zona fotică, lunar pentru nutrienţi şi trimestrial pentru
indicatorii regimului de oxigen (program de monitorizare stare ecologică şi vulnerabilitate la
nutrienţi).
Clasa generală de calitate a-II-a din punct de vedere fizico- chimic. Stadiu trofic: eutrof.
Analiza chimică: indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au încadrat în clasa II de
calitate, indicând o încărcare slabă a apei în substanţe organice, valori mai ridicate
înregistrându-se în a doua jumătatea a anului. Nutrienţii au înregistrat valori scăzute,
corespunzătoare clasei I de calitate, situaţie similară anului 2008.
Analiza biologică: au fost efectuate 4 campanii de recoltare. În campania de primăvară, atât
la nivelul fitoplanctonului cât şi al microfitobentosului, diatomeele au fost cel mai bine
reprezentate ca şi număr de specii însă, la nivelul fitoplanctonului dezvoltarea numerică
maximă a avut-o clorofitul Monoraphidium contortum specie euritopă fără valoare
indicatoare, numeric reprezentând peste 50% din densitatea totală fitoplanctonică. Biomasa
totală dezvoltată înregistrată fiind de 5 mg/l (mezo-eutrof). În vară (iunie) biomasa dezvoltată
creşte (9.54mg/l) diatomeeele rămân dominante prin biomasă şi densitate totală însă ca
număr de specii domină grupa algelor verzi. În campania lunii august s-a observat o regresie
a diatomeelor, apar reprezentanţi din alte grupe algale (Cyanophyta, Euglenophyta,
Xanthophyta). Cyanophitele devin dominante ca şi biomasa dezvoltată, Microcystis
aeruginosa dezvoltând biomasă maximă (20mg/l). Biomasa fitoplanctonică totală înregistrată
a fost de 46.39 mg/l (hipertrof). În campania de toamnă se regăseşte situaţie similară
începutului de an, diatomeele revin alături de clorofite ca şi grupe dominante, diversitatea
este mai ridicată, specii cu număr redus de indivizi. Biomasa scade la o valoare de 4.56 mg/l.
Se poate observa caracterul mezotrof al acumularii cu tendinta de eutrofizare puternică în
perioada caldă a anului.
Acumularea Buftea: a fost monitorizată în 2 secţiuni: mijloc şi baraj- punct zona fotică. Clasa
generală de calitate a III-a (calitate moderată). Stadiul trofic: hipertrof.
Din punct de vedere fizico- chimic tinde să nu corespundă obiectivelor ţintă datorită încărcării
organice moderate corespunzătoare clasei III de calitate. Restul indicatorilor monitorizat s-au
încadrat în limitele claselor I-II de calitate.
Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în cazul
Ni dizolvat cu valori ridicate la începutul anului.
Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH, ce au depăşit limitele impuse
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5.
Analiza biologică: s-au efectuat 4 campanii de recoltare (aprilie, iunie, august, octombrie).
În primăvara predomină algele verzi atât ca număr de specii, dezvoltare numerică cât şi
biomasă dezvoltată. Biomasa fitoplanctonică maximă este atinsă la nivelul mijlocului
acumulării (5.03 mg/l)- caracter eutrof. Spre deosebire de acumularea anterioară
diatomeeele sunt slab reprezentate şi apar reprezentanţi din mai multe grupe taxonomice,
însă dezvoltarea specifică este redusă. În iunie fitoplanctonul a fost dominat de algele
albastre-verzi cu înflorire produsă de specia Anabaena solitaria, biomasă maximă atinsă în
zona de mijloc a acumulării fiind de 400.63 mg/l. Dezvoltarea puternică a cyanophytelor a dus
la regresia celorlalte grupe algale şi dispariţia multor specii, diversitatea scăzând foarte mult.
În august dezvoltarea cyanophytelor se menţine însă scade biomasa dezvoltată, apar specii
noi ce găsesc condiţii favorabile de dezvoltare astfel că s-a înregistrat o biomasă totală de
235.19 mg/l în zona de mijloc a acumulăii. În zona barajului biomasa totală este mult scăzută
faţă de mijloc, valoarea fiind de 27.4 mg/l. În toamnă se păstrează situaţia însă încep să se
dezvolte din nou celelalte grupe algale, în special algele verzi, iar biomasa totală scade
(77.14 mg/l). Se poate concluziona că acumularea a păstrat caracterul puternic hipertrof în tot
cursul anului fiind dominată de înflorirea algelor albastre verzi, cu vârful atins în anotimpul
cald în secţiunea de mijloc.
45
Acumularea Fundeni: monitorizată în secţiunile mijloc şi baraj- clasa generală de calitate III
(calitate moderată), menţine caracterul chimic al secţiunii anterioare. Stadiul trofic: hipertrof.
Se observă o creştere a concentraţiilor totale în cazul metalelor, în special manganul, iar în
cazul fracţiunilor dizolvate nu corespunde valorilor ţintă pentru Cupru, nichel şi plumb dizolvat.
De asemenea apar neconformităţi în cazul p,p’ DDT. Stare chimică proastă.
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5.
Variaţia biomasei fitoplanctonice în acumularea Fundeni în anul 2009
400
375
350
325
300
275
250
225
mijloc
200
175 baraj
150
125
100
75
50
25
0
aprilie iunie august octombrie
Analiza biologică: în campania de primăvară apare înflorire produsă de algele albastre-verzi,

principala specie fiind Microcystis aeruginosa. Foarte bine dezvoltate au fost şi algele verzi cu
diversitate ridicată în cadrul grupului (22 specii). Maximul dezvoltării algale este atins în zona
de mijloc a acumulării. În iunie se observă intensificarea înfloririi cyanophytelor însă
dezvoltarea individuală a speciei Microcystis regresează dezvoltându-se puternic alte specii
(Anabaena solitaria, Aphanizomenon) cu atingerea vârfului în zona barajului. (361.16mg/l).
Celelalte grupe algale sunt inhibate în dezvoltarea lor, apar puţine specii cu număr redus de
indivizi. În celelalte campanii dezvoltarea algelor albastre-verzi regresează însă menţin
caracterul hipertrof al acumulării. În octombrie apar şi se dezvoltă specii de diatomee şi
cryptophyte, nu se mai întâlneşte fenomenul de înflorire.
Acumularea Cernica: monitorizată în secţiunile mijloc şi baraj- clasa generală III (calitate
moderată) din punct de vedere fizico- chimic. Stadiul trofic: hipertrof.
Încărcarea în nutrienţi scade comparativ cu acumularea anterioară (clasa I), încărcarea în
materii organice biodegradabile exprimată prin indicatorii corespunzători aparţine domeniului
clasei III de calitate- moderată. Valori mai ridicate se întâlnesc în cazul Mn care înregistrează
valori corespunzătoare clasei III de calitate. Se observă o îmbunătăţire a calităţii apei
comparativ cu anul 2008. Ca şi în cazul acumulării anterioare se înregistrează depăşiri ale
valorilor impuse în cazul Cu, Ni dizolvat, p,p’ DDT . Stare chimică proastă.
prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5, NO2.
46
Analiza biologică a fost efectuată în 3 campanii de recoltare (iunie, august, octombrie). Similar
secţiunii din amonte în vară s-a produs înflorirea cyanophytelor. Alături de Microcystis
aeruginosa dezvolta biomasă considerabilă şi M. incertă. De asemenea se dezvoltă mult şi
unele specii de euglenophyte (Euglena granulata) în zona mijlocului acumulării în timp ce la
baraj Cyclotella menenghiniana a înregistrat o biomasă ridicată (65.6 mg/l). Vârful înfloririi
este atins în această zonă a barajului. Înflorirea scade în intensitate în august la nivelul
mijlocului acumulării în timp ce în zona barajului se menţine (145.33mg/l). Creşte numărul de
specii, apar reprezentanţi ai tuturor grupelor algale (Ceratium, Peridinium, Cryptomonas) cu
dezvoltare numerică ridicată. În octombrie se observă efectul de inhibare a dezvoltării algale
produsă de înflorirea cyanophytelor, astfel în zona de mijloc întâlnim doar 8 specii iar la baraj
7 specii. Populaţia algala este dominată de Microcystis cu o valoare a biomasei ce menţine
caracterul hipertof al acumulării, maximul fiind atins în zona de baraj (49.57mg/l).
Variatia biomasei fitoplanctonice in acumularile de pe Valea Colentina

in cursul anului 2009
acumulari
Cernica
octombrie
Fundeni
august
iunie
aprilie
Buftea
Ciocanesti
mg/l
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150
Calitatea apei acumulărilor de pe RÂUL DÂMBOVIŢA
Lacul Morii- a fost monitorizat în 2 secţiuni de recoltare respectiv: mijloc lac şi baraj, pe
profil de adâncime (zona fotică). Rezultatele analizelor au evidenţiat următoarele: clasa
generală de calitate din punct de vedere chimic a III-a. Stare trofică: hipertrof.
Încărcarea organică a apei este scăzută corespunzătoare clasei II de calitate, mai ridicată în
perioada anotimpului cald. Încărcarea în nutrienţi este de asemenea scăzută (I) cu valori uşor
mai ridicate în primăvara, fiind urmată de dezvoltarea algală ce sărăceşte mediul în nutrienţi.
Valori mai ridicate au fost înregistrate în cazul Mn (III) , metal caracteristice bazinului Argeş, şi
fenolii cu valori ridicate în toamnă (clasa III de calitate). Restul indicatorilor corespund
obiectivelor de calitate (clasa I-II).
Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în cazul
Cu dizolvat.
47
Variaţia biomasei fitoplanctonice în secţiuni de monitorizare
Lacul Morii 2009
Din punct de vedere biologic: la nivelul fitoplanctonului în campania de primăvară domină

Cryptophytele alături de diatomee, specia ce dezvoltă densitatea maximă fiind Chroomonas
acută, în special în zona barajului a lacului în zona fotică (1971000 ex/l), specie euritopa fără
valoare indicatoare. Dintre diatomee specia bine reprezentată este Cyclotella menenghiniana.
În această campanie diversitatea cea mai ridicată este întâlnită în zona barajului, numărul de
specii crescând progresiv către baraj.
mg/l
290
280
270
260
250
240
230
220
210
200
190
180
170
160
150
140
130
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
aprilie
iunie
ZF
ZF
c
j
ra
la
august
ba
c
ijlo
octombrie
m
În vară se produce dezvoltarea dinophytului Ceratium hirundinella, specie de apă curată

(oligomezosaproba), biomasa maximă fitoplanctonica întâlnindu-se în zona de mijloc a
acumulării (39.94 mg/l). Dezvoltarea a acestei specii duce la regresia celorlalte specii, astfel
că se întâlneşte un număr de 11 taxoni. Se întâlnesc reprezentanţi ai cryptophytelor,
diatomeelor şi chlorophytelor. În campania de toamnă, se intensifică dezvoltarea speciei
menţionate anterior, astfel că ajunge la o biomasă de 400 mg/l în zona de mijloc a lacului şi
de 171.8 mg/l în zona barajului. Numărul de specii prezente se reduce şi mai mult astfel încât
se întâlnesc în ambele secţiuni de supraveghere numai 7 specii.
În zona barajului apare şi Microcystis aeruginosa, ce dezvoltă o biomasă de 5 mg/l.
Diversitatea este foarte scăzută. În octombrie are loc o regresie a dinophytului (37.05 mg/l) în
zona de mijloc, pentru ca în zona barajului sa înregistreze o biomasă de doar 3.75 mg/l.
48
Alături de acesta se dezvolta bine şi alga albastră verde Aphanizomenon flos-aquae, cu o

biomasă de 13.16 mg/l în zona de mijloc şi de 5.44 mg/l în zona barajului. Diversitatea
rămâne scăzut, număr redus de specii cu dezvoltare slabă. În cea mai mare parte a anului
acumularea are un caracter hipertrof, dezvoltându-se specii ce reflectă condiţiile chimice de
calitate.
4.4. Ape subterane
În anul 2009 au fost monitorizate 11 foraje reprezentative din reţeaua naţională de observaţie
astfel:
- corp de apă subterană ROAG13 un număr de 8 foraje - nu s-au înregistrat depăşiri ale
valorilor prag;
- corp de apă subterană ROAG 11: 1 foraj: fără depăşiri ale valorilor prag
- corp de apă subterană ROAG 05: 1 foraj: fără depăşiri ale valorilor prag
- corp de apă subterană ROAG 03: 1 foraj: Buftea (F2): depăşirea valorii prag în cazul
Pb.
Valorile au fost raportate la valorile caracteristice corpurilor de apă B.H. Argeş-Vedea, valori
specificate în Ordinul 137/ 26.02.2009 privind aprobarea valorilor prag pentru corpurile de ape
subterane din România.
Analizele probelor de apă, pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici şi
biologici se efectuează în cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de
compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă:
- buletinul trimestrial de calitatea apelor (transmis direcţiei de ape şi apoi integrat la nivel
naţional);
- contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului
administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în
sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza naţională de protecţie a calităţii apelor;
- contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise agenţiilor teritoriale
de protecţie a mediului);
- terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora)
- facturarea serviciului de ameliorare calitativă a apelor.
4.5. Starea apei brute destinate potabilizării
Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de
indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în
cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de
specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă:
- buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional);
- contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului
sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza naţională de protecţie a calităţii apelor;
- contribuţia la Anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M. teritoriale);
- terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora).
A.N. Apele Române aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi
calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor legislaţiei
armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de
apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.
49
În acest scop, A.N. Apele Române, prin filialele sale judeţene administrează,
exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De
asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de
gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la
eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alături de recuperarea daunelor.
Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoară în
conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce
aprobă „Regulamentul privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe
prioritare / prioritar periculoase”.
Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se
aplică H.G. nr. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. nr. 352/2005 – care stabileşte limitele
de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.
4.6. Apa potabilă
Informaţiile prezentate în acest subcapitol provin din Raportul de Activitate în Anul 2008 al
Autorităţii de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi din Memoriu Anuar Mediu Bucureşti
2008 elaborat de SGA Ilfov-Bucureşti
Accesul la apa potabilă este esenţial pentru sănătate, este un drept fundamental al
omului şi o componentă activă a politicilor de protejare a sănătăţii.
Importanţa apei, a asanării şi a igienei pentru sănătate şi dezvoltare a fost reflectată în
documentele mai multor întâlniri şi forumuri internaţionale. Acestea au inclus conferinţe
orientate spre sănătate, precum Conferinţa Internaţională cu tema Profilaxia primară de la
Alma-Ata, Conferinţa cu tema „Apa pe plan mondial” de la Mar del Plata, Adunarea Generală
a Naţiunilor Unite care a declarat perioada 2005-2015 ca Decada Internaţională de Acţiune
„Apă pentru Viaţă”.
Apa este esenţială pentru susţinerea vieţii, iar alimentarea cu apă potabilă trebuie să fie
disponibilă pentru toţi. A îmbunătăţi accesul la apă potabilă înseamnă a obţine efecte
tangibile pentru sănătate. Apa potabilă, aşa cum este definită de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii, este apa care consumată de-a lungul întregii vieţi nu produce niciun risc
semnificativ pentru sănătate. Grupele cu cel mai mare risc la bolile transmise prin intermediul
apei sunt reprezentate de nou-nascuţi şi copii, persoanele imunodeprimate, persoanele care
trăiesc în condiţii insalubre şi persoanele vârstnice.
O abordare holistică a evaluării şi managementul riscului privind apa potabilă va creşte
încrederea consumatorilor în siguranţa apei distribuite. Această abordare necesită o evaluare
sistematică a riscurilor de-a lungul întregului sistem de aprovizionare cu apă - de la captarea
sursei de apă până la consumatorul final, precum şi identificarea modalităţilor prin care aceste
riscuri pot fi gestionate, inclusiv a metodelor prin care se asigură funcţionarea efectivă a
măsurilor de control. De asemenea, trebuie să cuprindă strategiile care se ocupă de
managementul zilnic al calităţii apei, inclusiv al defecţiunilor apărute.
Marea majoritate a problemelor de sănătate legate de consumul de apă sunt rezultatul
contaminării microbiologice. Totuşi, un număr apreciabil de cazuri de îmbolnăviri se datorează
şi contaminării chimice a apei de băut.
Garantarea siguranţei alimentării cu apă potabilă se bazează pe utilizarea mai multor
bariere, de la captarea surselor de apă până la consumator, necesare prevenirii contaminării
apei sau reducerii contaminării până la un nivel care să nu afecteze sănătatea.
În termeni generali, cele mai mari riscuri microbiene sunt asociate ingestiei de apă
contaminate cu materii fecale de origine umană sau animală. Acestea pot fi sursă de germeni
patogeni, virusuri, protozoare şi helminţi. Calitatea microbiologică a apei variază adeseori
rapid şi pe arii întinse. Un vârf de concentraţie de germeni patogeni chiar pe o perioadă
50
scurtă de timp creşte riscul considerabil de apariţia a epidemiilor hidrice. Mai mult, până când
contaminarea microbiană să fie detectată, deja mulţi oameni au fost expuşi apei contaminate.
Din aceste motive, pentru asigurarea calităţii microbiologice a apei, conformarea nu trebuie
testată numai în punctele finale, ci pe întreg sistemul de distribuţie a apei potabile.
Există trei componente în planificarea siguranţei apei de băut:
- Managementul siguranţei din punct de vedere microbian a apei potabile, care necesită o
evaluare sistemică a pericolelor potenţiale
- Identificarea măsurilor de control necesare reducerii ori eliminării pericolelor şi
monitorizarea operaţională pentru a se asigura faptul că barierele din interiorul sistemului
funcţionează eficient
- Dezvoltarea planurilor de gestionare a acţiunilor aplicate atât în condiţii normale de
funcţionare, cât şi în situaţii de avarie în sistemul de distribuţie a apei.
Complementar germenilor patogeni de origine fecală, există şi alte pericole microbiene
importante pentru sănătatea publică, cum ar fi de exemplu Dracunculus medinensis,
Cyanobacterium şi Legionella. Etapele infecţioase din dezvoltarea multor helminţi, cum ar fi
geohelminţii şi teniile, pot fi transmise la om prin intermediul apei de băut. O singură larvă sau
un singur ou de parazit este suficient pentru declanşarea bolii, de aceea aceştia trebuie să fie
absenţi din apa de băut.
Dezinfecţia este de o importanţă covârşitoare în potabilizarea apei. Distrugerea
germenilor patogeni este esenţială, iar agentul chimic cel mai des utilizat este clorul.
Dezinfecţia este o barieră eficace pentru mulţi germeni patogeni, făcând parte din tratarea
atât a apelor de suprafaţă, cât şi a celor de profunzime. Dezinfecţia reziduală este utilizată
pentru a preveni dezvoltarea microorganismelor în interiorul sistemului de distribuţie a apei.
Însă, dezinfecţia cu clor este nesatisfăcătoare pentru Cryptosporidium, unele virusuri sau
germeni patogeni înglobaţi în particulele aflate în suspensie. Utilizarea dezinfectanţilor chimici
la tratarea apei atrage după sine formarea de produşi secundari. Cu toate acestea, riscurile
pentru sănătate provocate de aceşti derivaţi secundari sunt cu mult mai reduse în comparaţie
cu riscurile asociate unei dezinfecţii insuficiente.
Preocupările pentru sănătate asociate cu constituenţii chimici ai apei de băut se
datorează capacităţii anumitor substanţe chimice de a provoca efecte adverse pe sănătate
după lungi perioade de expunere. Puţine substanţe chimice pot conduce la afectarea stării de
sănătate după o singură expunere. Mai mult, experienţa arată că în majoritatea incidentelor
de contaminare chimică accidentală masivă, apa devine improprie consumului prin gustul,
mirosul şi aspectul inacceptabil. De aceea, este mai eficientă concentrarea de resurse pentru
acţiuni de remediere prin găsirea şi eliminarea sursei de contaminare, decât instalarea unui
proces costisitor de tratare suplimentară de eliminare a acelei substanţe chimice. Expunerea
la concentraţii mari de fluor poate conduce la pătarea dinţilor, iar în cazurile severe la
deformări osoase. În mod similar, arsenicul poate apărea în mod natural în apă, iar
expunerea la arsenic poate duce la creşterea semnificativă a cancerului şi leziunilor
dermatologice. Prezenţa nitraţilor şi a nitriţilor în apă a fost asociată cu methemoglobinemia,
în special la sugari. Există câteva substanţe chimice care pătrunse în organism odată cu apa
au un efect de prevenire a îmbolnăvirilor. Un exemplu este efectul fluorului din apa de băut în
combaterea apariţiei cariei dentare.
Apa potabilă trebuie să nu aibă gust şi miros inacceptabile pentru majoritatea
consumatorilor. La aprecierea calităţii apei de băut, consumatorii se bazează în principal pe
propriile simţuri. Constituenţii fizici, chimici şi microbiologici din apă pot modifica aspectul,
mirosul şi gustul apei, iar consumatorul va evalua calitatea şi acceptabilitatea apei pe baza
acestor criterii. Apariţia unor modificări de aspect, gust sau miros a apei din sistemul de
aprovizionare poate semnaliza modificări ale sursei de apă brută ori deficienţe ale proceselor
de tratare, schimbări care trebuie investigate imediat.
51
"Apă curată pentru o lume sănătoasă" - tema Zilei Mondiale a Apei din acest an,
conform căreia se consideră că accesul la apă de băut sigură este un drept al omului, este o
cerinţă primară pentru dezvoltare şi civilizaţie, un element esenţial pentru asigurarea sănătăţii
publice şi a calităţii vieţii' La nivel mondial s-a stabilit obiectivul de dezvoltare în domeniul
apei, cunoscut sub denumirea "ţinta mileniului" şi anume: "până în anul 2015 va scădea la
jumătate populaţia care trăieşte într-o sărăcie extremă, suferă de foame şi nu are acces la,
sau nu îşi permite o sursă de apă sigură". Alături de acest obiectiv legat de accesibilitatea, a
fost menţinută prioritatea managementului integrat al apei, aceea de a delega decizia la
nivelul "comunităţilor locale" care vor stabili gradul de acces la apă potabilă sigură, condiţiile
de igienă şi tipurile de activităţi economice consumatoare de apă pe care comunitatea le
poate susţine.
În ţara noastră, din 1952 până în 2002, calitatea apei potabile a fost reglementată prin
Standarde, iar condiţiile de aprovizionare cu apă, prin Norme de igienă. Cea mai importantă
schimbare legislativă în domeniul apei potabile o reprezintă Legea 458/2002 (M.O.nr.
522/29.07.2002) completată cu legea 311/ 2004 care reprezintă transpunerea Directivei
98/83/CE Calitatea apei destinate consumului uman. Legea reglemenlează calitatea apei
potabile, având ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de
contaminare a acesteia, prin asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă.
Începând cu anul 2000, pentru o perioadă de 25 ani, Apa Nova Bucureşti este
concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Bucureşti. Obiectul său principal de activitate este gestiunea resurselor de apă, tratarea şi
distribuirea apei către populaţie, precum şi evacuarea apelor uzate.
Date generale:
- Populaţia municipiului Bucureşti: 2.064.474 de locuitori (în anul 2006)
- Nr. populaţie racordată la sistemul de aprovizionare cu apă: 1.683.265 de locuitori
- Procentul de populaţie care beneficiază de serviciile Apa Nova: 81%
- Volum total de apă distribuită (anul 2007): 156.348.294 m3
- Surse de apă captate:
> Râul Dâmboviţa, prin staţia Arcuda
> Râul Argeş, prin staţiile Roşu şi Crivina
Probele de apă recoltate la staţiile Roşu şi Arcuda şi la punctele fixe ale reţelei oraşului
au demonstrat potabilitatea apei distribuite populaţiei de către SC Apa Nova SA.
Supravegherea sanitară şi monitorizarea calităţii apei de băut se realizează în
conformitate cu prevederile stabilite de Legea apei potabile 458/2002, 311/2004 şi HGR
974/2004.
Un procent de 81% din totalul locuitorilor Capitalei sunt racordaţi la sistemul public de
alimentare cu apă potabilă, administrat de SC APA NOVA BUCUREŞTI SA. Calitatea
acesteia este monitorizată continuu, prin recoltări efectuate de la staţiile de tratare şi punctele
fixe din reţeaua de distribuţie.
De la staţiile de tratare Arcuda şi Roşu s-au prelevat 414 probe de apă care au
corespuns normelor în vigoare.
Tabelul 4.6.1 Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate de la nivelul staţiilor de tratare
Necorespunzătoare chimic Necorespunzătoare

Anul Nr. probe recoltate
(%) bacteriologic (%)
2004 167 0 0
2005 407 0 0
2006 417 0 0
2007 393 0 0
52
2008 300 0 0
2009 414 0 0
Sursa: Raportul de Activitate DSP Bucureşti în Anul 2009
Clorul rezidual liber (CRL) pentru 271 de probe (65,46%) a avut valori peste 0,5 mg/l,
ceea ce constituie o măsură de siguranţă pentru asigurarea calităţii bacteriologice a apei în
întreaga reţea de distribuţie.
Tabelul 4.6.2 Procentajul privind CRL în apa recoltată de la nivelul staţiilor de tratare
CRL absent CRL > 0,50 mg/l

Anul
(%) (%)
2004 0 73,05
2005 0 95,33
2006 0,24 79,62
2007 0 43,26
2008 0 40,33
2009 0 65,46
Calitatea apei din reţeaua de distribuţie a fost supravegheată prin recoltări zilnice
efectuate în cele 50 de puncte fixe stabilite de comun acord cu reprezentanţii SC APA NOVA
BUCUREŞTI SA, fiind prelevate 2555 probe de apă.
Tabelul 4.6.3 Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate din punctele fixe

Necorespunzătoare chimic Necorespunzătoare
Anul Nr.probe recoltate
(%) bacteriologic (%)
2001 3357 1,04 1,64
2002 3263 1,29 0,34
2003 3474 0,029 0,17
2004 1862 0,05 0,11
2005 2975 0 0
2006 2866 0 0
2007 2950 0,17 0
2008 3082 0 0,65
2009 2555 0 0
Un număr de 14 probe – 0,55% au fost necorespunzătoare datorită absenţei clorului

liber rezidual. Nicio probă de apă nu a înegistrat depăşirea pragului admis de 0,5 mg/l de clor
rezidual liber.
Tabelul 4.5.4- Procentajul privind CRL în apa recoltată din punctele fixe
CRL absent CRL > 0,50 mg/l
Anul
(%) (%)
2001 0,059 20,49
53
2002 0,06 14,65

2003 0,06 35,03
2004 0 24,81
2005 1,07 5,88
2006 0,91 0,17
2007 1,02 0
2008 0,16 0
2009 0,55 0
Microcentrale
În anul 2009, din instalaţiile proprii de alimentare cu apă (microcentrale – în general
având surse de profunzime şi care aparţin unor unităţi industriale/societăţi comerciale) s-au
recoltat 142 de probe. Din totalul acestora, un număr de 57 probe (40,14%) au fost
necorespunzatoare organoleptic/fizico-chimic/microbiologic. În situaţiile depistate s-au făcut
recomandări pentru conformarea indicatorilor necorespunzători, de exemplu măsuri de
spălare şi dezinfecţie a instalaţiilor de apă şi/sau suplimentarea cu sisteme speciale de filtrare
a apei.
Fântâni (surse individuale)

De la nivelul fântânilor individuale aflate în zonele capitalei neracordate la reţeaua de
apă potabilă a oraşului s-au recoltat 71 probe de apă, în cadrul PN1-SP4. Din analizele
efectuate s-a constatat că 64 probe (88,73%) au fost necorespunzătoare, ceea ce dovedeşte
că sursele individuale de apă sunt improprii. Din rezultatele de laborator obţinute se poate
evidenţia un număr mare de probe necorespunzătoare la indicatorul nitraţi ( 60 probe de apă
analizate, 41 au prezentat valori peste limita de 50 mg/l şi deasemeni peste 50% din probe au
prezentat indicatorii bacteriologici cu valori peste limita admisă. Pentru puţurile şi fântânile cu
apă necorespunzătoare s-a recomandat dezinfecţia cu substanţe clorigene şi folosirea de
filtre speciale sau filtre pe bază de schimbători de ioni, precum şi evitarea folosirii apei
respective pentru prepararea laptelui praf la sugarii de 0-1 an.
Principala aglomerare urbană este alimentată cu apă în sistem centralizat prin cele trei
staţii de tratare: Arcuda pe Dâmboviţa şi Crivina pe Argeş, şi Roşu (cu apă tot din râul Argeş,
staţii de tratare ce sunt exploatate de societatea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA. Municipiul
Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării şi unităţile industrial-
economice cele mai mari, astfel că consumul de apă a ajuns la cca 1,5-1,6 mil.mc/zi.
Calitatea apei potabile, odată cu scăderea masivă a cerinţei de apă, cu realizarea noii
staţii de tratare Crivina, precum şi a programului de reabilitare a reţelelor de aducţiune şi
distribuţie, s-a îmbunătăţit simţitor.
4.7. Apa de îmbăiere
Apele de îmbăiere sunt reglementate prin HG 459 din 16.05.2002 şi fac obiectul activităţii
Direcţiei de Sănătate Publică. Normele de calitate prezentate în această Hotărâre de Guvern
reglementează cerinţele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apa din zonele
naturale amenajate pentru îmbăiere, cu excepţia apei folosite în scopuri terapeutice şi a apei
din piscine sau bazine de înot. Toate zonele de îmbăiere stabilite, special echipate în acest
54
scop, trebuie să fie autorizate de către Ministerul Sănătăţii. Pe teritoriul mun. Bucureşti nu
există zone de îmbăiere autorizate.
Pe malul lacurilor din salba râului Colentina sunt amenajate zone de agrement ce dispun în
majoritatea cazurilor de autorizaţii sanitare de funcţionare emise pentru activităţi de cazare,
alimentaţie publică sau activităţi sportive şi de agrement, niciuna din ele nefiind însă
autorizată ca ,,ştrand" cu funcţiunea de îmbăiere, deoarece probele de apă recoltate din râul
Colentina nu s-au încadrat în parametrii prevăzuţi de HGR 459/2002.
În anul 2009 s-a continuat recoltarea de probe de apă din cele 8 puncte aflate la nivelul celor
mai reprezentative baze de agrement şi anume:
- Complexul de Agrement Griviţa II (sectorul 1);
- Complexul Băneasa SC PALACE SRL – sectorul 1 );
- Complexul de Agrement APA NOVA BUCUREŞTI din strada Ţărmului nr.9 sector 1;
- Complexul Floreasca fost ( UGSR) din strada Ţărmului nr.7, sector1 ;
- Complexul Sportiv RADET din Calea Floreasca nr. 1, sector1 ;
- Complexul Sportiv KEOKE din Intrarea Chefalul nr.1-3, sector2 ;
- Baza Sportivă "Cutezătorii" din Intrarea Chefalul nr.2,s ector2 ;
- Complexul Sportiv Studenţesc "Tei" (Strandul Lacul Tei) din str.Olteţului nr.2, sector 2
Toate cele 24 probe de apă recoltate nu au corespuns normelor în vigoare d.p.d.v. fizico-
chimic şi/sau bacteriologic, majoritatea fiind de culoare galben-verzuie şi având valori
crescute peste norme la 2 dintre indicatorii chimici (CBO5, suspensii totale), iar încărcătura
bacteriană fiind peste valorile admise.
Deoarece recoltarile efectuate au prezentat depăşiri importante ale parametrilor chimici şi/sau
bacteriologici în toate probele recoltate, s-a impus menţinerea interdicţiei de îmbăiere în apa
râului Colentina, aspect adus la cunoştinţa deţinătorilor de baze de agrement, pentru afişarea
de panouri cu inscripţia „Scăldatul interzis. Pericol de îmbolnăvire! ", conform prevederilor
HGR nr.88/2004. Rezultatele analizelor au fost comunicate ca şi în anii precedenţi Prefecturii
Capitalei, Administraţiei Naţionale Apele Române şi Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement
din cadrul PMB.
4.8. Apele uzate
4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009
A.N. „APELE ROMANE”, prin SGA Ilfov-Bucureşti, monitorizează atât apele uzate evacuate
în prezent de S.C. APA NOVA Bucureşti S.A. fără o epurare prealabilă, direct în râul
Dâmboviţa, în aval de Capitală în dreptul comunei Glina şi a altor unităţi ce evacueză la
suprafaţă prin staţii de epurare (prezentate în tabelul nr.4.8.1.1):
Tabelul 4.8.1.1. – Lista surselor de poluare cu evacuare directă în apele de suprafaţă
B.H. ARGEŞ
Nr Sursa de poluare Curs de apă Staţia de epurare Tipul apelor uzate
crt monitorizată receptor existentă
0 1 2 3 4
1 S.C. Apa Nova SA Ciorogarla M Ape uzate
Staţia de tratare apă - Arcuda tehnologice
2 S.C. Apa Nova S.A. Arges M+B Ape uzate
Staţia de tratare apă - Crivina tehnologice
3 SC Iridex Group Export Import V. Boanca M Ape uzate
SRL tehnologice
4 Staţia de Pompare 2 A.N.I.F. Dâmboviţa - Ape din drenaj
55
5 S.C. Apa Nova S.A. - Glina Dâmboviţa M+B în curs de Ape uzate urbane
realizare
6 S.C. Apa Nova S.A. Dâmboviţa M Ape uzate
Staţia de tratare apă - Roşu tehnologice
7 Lacul Morii- Staţie de epurare Dâmboviţa M+B Ape uzate menajere
8 S.C.Nusco Imobiliara S.R.L. Valea Saulei - Ape pluviale
9 S.C.Motoc Nil S.R.L. V. Mangului - Ape răcire
În colectorul casetat al râului Dâmboviţa evacuează apele uzate 12 agenţi economici,

reglementaţi din punctul de vedere al gospodăririi apelor, monitorizaţi şi cu care SGA Ilfov-
Bucureşti are încheiate contracte de exploatare - utilizare a resursei de apă. Aceste unităţi
sunt: Sema Parc SA, Sucursala Electrocentrale Bucureşti – CET SUD, Protan SA – Filiala
Glina, Bere Băuturi Bucureşti, Danubiana SA, Glina SA, Vâscofil SA, ANRS – UT350, GIP
Instal SA, Ecorec SA, Vital Gaz SA, Autovit SRL şi Grec Rom Business SRL.
Cantităţile de poluanţi evacuate de aceste unităţi se regăsesc în evacuarea generală a
apelor uzate orăşeneşti (R. Dâmboviţa - la Glina). În urma monitorizării, la constatarea
depăşirii concentraţiilor (cantităţilor) reglementate, s-au aplicat penalităţi.
Lista surselor de poluare cu agenţii economici ce evacuează apele uzate în canalul
colector casetat sunt prezentaţi în tabelul alăturat nr. 4.8.1.2:
Tabelul 4.8.1.2. – Lista surselor de poluare cu evacuare în canalul colector casetat

al râului Dâmboviţa
Nr. Sursa de poluare Curs de apă receptor Staţia de Tipul apelor uzate
crt monitorizată epurare
existentă
1 S.C. BERE BĂUTURI - Ape uzate tehnologice,
Damboviţa (caseta)
BUCUREŞTI S.A. menajere şi pluviale
S.C.
2 ELECTROCENTRALE M+Ch Ape uzate tehnologice,
Bucureşti S.A.- menajere şi pluviale
Sucursala Bucureşti - Damboviţa (caseta)
CET SUD –
R1, R2, R3, R4 -
Bucureşti
3 S.C. DANUBIANA S.A. M + Ch Ape uzate tehnologice şi
Damboviţa (caseta)
(insolvenţă) menajere
4 S.C. GIP INSTAL Damboviţa (caseta) - Ape uzate
5 S.C. GLINA S.A. M Ape uzate tehnologice,
Damboviţa (caseta)
menajere şi pluviale
6 S.C. PROTAN S.A. M (statie în curs Ape uzate tehnologice,
Sucursala Popeşti- Damboviţa (caseta) de modernizare) menajere şi pluviale
Leordeni
7 S.C. SEMA PARC S.A. M Ape uzate tehnologice,
Damboviţa (caseta)
8 S.C. VÎSCOFIL S.A. Damboviţa (caseta) M+Ch Ape uzate şi pluviale
9 S.C. AUTOVIT S.A. M Ape uzate tehnologice,
Damboviţa (caseta)
10 S.C. GREC-ROM M+B Ape uzate menajere şi
BUSSINES GROUP Damboviţa (caseta) pluviale
S.R.L.
56
11 S.C. ECOREC S.A. M Ape uzate tehnologice,

Damboviţa (caseta)
menajere şi levigat
12 S.C. VITALGAZ S.A. - Ape uzate
Sucursala Popeşti Damboviţa (caseta)
Leordeni
Din cele 12 surse poluare cu evacuare în colectorul casetat, în 2009 erau:

* 1 – fără autorizaţie
* 5 – autorizaţii expirate
* 6 – autorizaţii în termen, din care 2 autorizate IPPC (S.C. PROTAN – Sucursala Popeşti-
Leordeni, S.C. ELECTROCENTRALE Bucureşti S.A. - Sucursala Bucureşti - CET SUD).
4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate
Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate sau impuse
de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu,
fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriană, la
majoritatea surselor de poluare.
În tabelul alăturat nr. 4.8.2. sunt prezentate sursele majore de poluare şi categoriile principale
de poluanţi.
Tabelul nr. 4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate evacuate.
B.H. Argeş
Indicatori care au depăşit Penalităţi
Nr. Tipul apelor uzate Indicatori monitorizaţi valorile normate aplicate în
crt. monitorizate 2009
0 1 2 3 4
In funcţie de profilul de
activitate: - S.C. ARTECA
1 Ape uzate pH, MTS, Reziduu fix, MTS, CBO5, CCOCr, Jilava S.A.,
tehnologice CBO5, CCOCr, N t, P t, Detergenţi,
N t şi/sau compuşi ai Substanţe extractibile,
azotului, P t, Detergenţi, - S.C. IRIDEX
Substanţe extractibile, GROUP
Sulfuri şi Hidrogen sulfurat, IMPORT
produs petrolier, cloruri, EXPORT SRL
sulfaţi, cianuri, fenoli,
metale şi metale grele,
SP/SPP
pH, MTS, Reziduu fix,
CBO5, CCOCr,
N t, P t, Detergenţi, - S.C. APA
2 Ape uzate urbane Substanţe extractibile, NOVA BUC.
Sulfuri şi Hidrogen sulfurat, S.A.
la care se pot adăuga în
funcţie de activităţile - S.H.
agenţilor economici: Dâmbovţiţa
produs petrolier, cloruri, Lacul Morii
sulfaţi, cianuri, fenoli,
metale şi metale grele,
SP/SPP
57
Ape pluviale, de In funcţie de profilul de - S.C. NUSCO

3 răcire şi/sau activitate: IMOBILIARA
„convenţional pH, MTS, Reziduu fix, S.A:
curate” CBO5, CCOCr, - MOTOC NIL
produs petrolier SA
4.8.3. Reţele de canalizare
Sistemul de canalizare orăşenească este realizat ca un sistem unitar ce asigură

colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare
de sub albia amenajată a râului Dâmboviţa.
Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Mun. Bucureşti se află în administrarea SC APA
NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea A.N. APELE
ROMÂNE.
În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apă curată a r. Dâmboviţa)
evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună
apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele uzate
din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa, în aval de
Capitală, la Glina.
Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag
max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de localităţile din
vecinătatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti – Leordeni,
iar recent, de la jumătatea anului 2008 şi Colectorul Buftea-Mogoşoaia-Bucureşti.
Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la 15
mc/s până la 22.5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la max 160
mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi localităţilor din jud. Ilfov, se
impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi modernizare a
sistemului de canalizare pe termen lung.
În tabelul alăturat se pot găsi date generale despre lungimea toatală a reţelelor de canalizare
existente, volume de apă uzate evacuate şi număr de persoane racordate la reţeaua de
canalizare.
Retele de canalizare
Judeţ Lungime Total Volume Număr de Populaţie
totala reţele evacuate(+loc.Ilfov) localităţi* racordată
(Buc) (mii mc) (include şi loc.Ilfov) la reţea
(km) canalizare
Mun.Bucureşti 1810 388574,4 * 7 1.702.420
4.9. Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane
În cursul anului 2009, nu au fost semnalate poluări accidentale a apelor de suprafaţă şi

subterane. Pentru poluări istorice datorate staţiilor şi depozitelor de carburanţi, au fost
începute în anul 2008 de către societatea S.C. PETROM S.A. acţiuni de decontaminare a
stratului freatic afectat de o exploatare de lungă durată, cazul depozitului PETROM de la
Străuleşti, şi a staţiilor de benzină Cotroceni şi Mihai Vodă, acţiuni ce continuă şi se vor
desfăşura pe durata a cca 2 ani.
58
4.10. Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi

supraexploatării
Programul naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu Directivele

Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă are în vedere
protecţia împotriva poluării apei şi a epuizării resurselor.
SGA Ilfov-Bucureşti, prin Serviciul de Reglementări, Avize şi Autorizaţii, urmăreşte ca
prin impunerea unor limite maxime admise, prevăzute de normativele tehnice în vigoare,
reglementarea folosinţelor de apă din teritoriul administrat ca o măsură ce vizează protecţia
calitativă şi cantitativă a resurselor de apă, măsuri de corectare a deficienţelor realizate de-a
lungul anilor.
Sistemul de monitorizare a evacuărilor apelor uzate ale agenţilor economici serveşte
sub aspectul calitativ la urmărirea depăşirilor indicatorilor de calitate autorizaţi. Laboratorul de
ape uzate a început implementarea unor indicatori biologici specifici, cum sunt fito şi
zoobentosul, având asigurată şi dotarea cu aparatură adecvată dozării substanţelor prioritar
periculoase.
Recoltarea de probe de apă şi analiza acestora se face de Laboratorul SGA Ilfov-
Bucureşti în baza unui Program anual de lucru, urmărindu-se culegerea unor date cât mai
complete şi reprezentative pentru fiecare subsistem în parte. Adoptarea Legii 404/2003
impune extinderea considerabil a numărului de secţiuni de control în baza necesităţii
monitorizarii tuturor surselor în vederea aplicării corecţiei la evacuare faţă de sursa de
alimentare.
În concordanţă cu prevederile Uniunii Europene, în scopul monitorizării substanţelor
toxice şi periculoase este necesară completarea dotării laboratorului cu mijloace de masură
specifice (gaz-cromatografe), capabile să determine cu precizie cantităţile de pesticide,
insecticide, substanţe organo-clorurate, organe-fosforice etc, dar la fel de necesară este şi
pregătirea superioară a cadrelor specializate în utilizarea aparaturii moderne.
59
Capitolul 5. SOLUL
Informaţiile prezentate în acest capitol provin din datele deţinute de APM Bucureşti
Serviciul Implementare Politici de Mediu
5.1. Introducere
Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule
minerale, materii organice, apa, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care
îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea
ecosistemelor.
Ca interfaţă dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care
îndeplineşte mai multe funcţii vitale:
• producerea de hrană / biomasă;
• depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe (incluzând apa, carbonul şi
azotul);
• sursa de biodiversitate, habitate, specii şi gene;
• serveşte drept platformă / mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane;
• sursă de materii prime, bazin carbonifer;
• patrimoniu geologic şi arheologic.
Până acum, fără accentuarea acţiunilor comunitare, doar nouă State Membre au
legislaţie specifică protecţiei solului, celelalte bazându-se pe câteva prevederi de protejare a
solului în cadrul altor politici sectoriale.
Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confruntă UE sunt:
• eroziunea;
• degradarea materiei organice;
• contaminarea;
• salinizarea;
• compactizarea;
• pierderea biodiversităţii solului;
• scoaterea din circuitul agricol;
• alunecările de teren şi inundaţiile.
În Municipiul Bucureşti sursele de poluare ale solurilor sunt reprezentate de:

• depunerile uscate şi umede din atmosferă;
• depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri
neamenajate corespunzător;
• deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură;
• chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole;
• degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite
(despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare etc.);
• poluarea cu plumb specifică pentru zonele cu trafic auto intens.
Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu
trafic auto intens. În legătura cu aceasta, în anul 1997, cercetările I.C.P.A. Bucureşti au
stabilit conţinutul de Pb prezent în probele de sol recoltate din orizontul superficial al
terenurilor situate în imediata vecinătate a arterelor de circulaţie cu un trafic intens sau mai
puţin intens şi din incinta parcurilor din puncte în care solurile s-au păstrat în regim natural.
Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circulaţie auto intensă conţinutul de Pb total
din primii 5 cm ai solurilor depăşeşte de până la 3,6 ori valoarea limitei maxime admisibile a
acestui element de sol (100 ppm).
60
Astfel de situaţii s-au înregistrat la probele recoltate din Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae
Grigorescu, Piaţa Sudului sau Şos. Kiseleff. În aceste puncte, conţinut ridicat s-a înregistrat şi
la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm şi chiar la adâncimi mai mari. În aceste puncte s-a
determinat un conţinut inferior valorii limită maximă admisă, dar mult mai mare decât valoarea
medie a concentraţiei naturale de Pb total din sol (15 ppm).
Gradul ridicat de încărcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulaţie
este bine ilustrat şi de valorile conţinutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori
valoarea limitei maxime admisibile.
În contrast cu solurile situate de-a lungul străzilor şi bulevardelor, în solurile din parcuri
care au evoluat în regim natural, conţinutul de Pb total din orizontul A se situează între 5 până
la 16,2 ppm. Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decât conţinutul
mediu general al plumbului total din soluri.
Solurile din Municipiului Bucureşti, puternic modificate antropic, au un conţinut foarte
mare de Pb provenit în cea mai mare parte de la emisiile autovehiculelor din traficul rutier.
În zona nord a municipiului Bucureşti, interfluviul Dâmboviţa – Mostiştea, sunt necesare
lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate. Aceste lucrări se aplică în depresiunile cu
soluri hidromorfe, pentru eliminarea excesului de umiditate din Câmpul Otopeni, pe o
suprafaţă de cca. 1.000 ha. Lucrările constau în înlesnirea reţelelor de absorţie – regularizare,
utilizând ca material drenant sol stabilizat structural.
În Bucureşti există soluri poluate în vecinătatea platformelor industriale (CET – uri,
Platformele Laromet, I.M.G.B., Vulcan, Faur s.a.), unele perimetre neputând fi localizate
precis, investiţiile fiind în derulare. Cauzele care au generat poluarea sunt emisiile de poluanţi
industriali (metale grele, sulf, PCBs, suspensii, carbon sau NOX), precum şi fermele
comercial intensive (pesticide, nitraţi, PCBs sau PHAs). Aceste soluri sunt încărcate cu
poluanţi în cantităţi variabile, pentru aceasta este necesar a se inventaria perimetrele
industriale la o scara de 1:25000.
5.2. Fondul funciar. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe
- hectare - 2000 2005 2006 2007 2008

Suprafaţa totală 23787 23787 23787 23787 23787
Suprafaţa agricolă 5449 4464 4356 3600 3496
- proprietate
4153 3211 3117 2431 2327
majoritar privată *)
Suprafaţa agricolă
pe categorii de
4607 3622 3514 3047 2955
folosinţă:
- arabil
- păşuni 506 506 506 418 406
- vii şi pepiniere
66 66 66 12 12
viticole
- livezi şi pepiniere
270 270 270 123 123
pomicole
Păduri şi alte
terenuri cu 611 611 611 611 611
vegetaţie forestieră
Ape şi bălţi 908 908 908 908 908
Alte suprafeţe 16819 17804 17912 18668 18772
*) Începând cu anul 2001 conţine proprietatea privată a statului, a unităţilor administrativ –
teritoriale, a persoanelor juridice şi fizice.
Sursa Datelor: DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI –
ANUARUL STATISTIC 2009
61
Dinamica şeptelului în perioada 2000 - 2008 în Municipiul Bucureşti
2000 *) 2005 2006 2007 2008

Bovine 1191 863 714 660 538
- proprietate
majoritar privată 669 409 710 656 535
* vaci, bivoliţe şi
juninci 807 350 422 374 333
- proprietate
Porcine 7272 4540 4617 3053 2085
- proprietate
* scroafe de
prăşilă 670 161 182 131 42
- proprietate
Ovine 4085 3486 2721 1433 1532
- proprietate
* oi şi
mioare 3161 3175 2468 1303 1327
- proprietate
Caprine 365 469 449 1206 1293
- proprietate
Cabaline 308 58 217 206 481
- proprietate
Păsări 350323 14634 17059 18291 31263
- proprietate
* ouătoare
adulte 293832 11539 14170 15163 15731
- proprietate
Albine (familii) 14892 9590 10387 10500 9806
- proprietate
*) la sfârşitul anului
Sursa Datelor: DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI –

ANUARUL STATISTIC 2009
62
5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor
5.3.1. Îngrăşăminte
Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului, în special în

ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest sens, din date furnizate de către
I.C.P.A. Bucureşti, reies următoarele:
- reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol cercetate, restul fiind
slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide;
- rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari;
- conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi mijlocii la
solurile cernoziomice;
- conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile cercetate, mari
pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %;
- conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi mare la
restul de 25 %.
Consumul de îngraşăminte chimice la nivel naţional kg/ha:
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
92,7 90,8 91,9 91,8 88,9 89,8 78,8 77,6 67,4 60,3
Sursa datelor: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
În categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele
Consumul de pesticide la nivel naţional kg/ha
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
2,3 2,2 2,0 1,5 1,6 1,5 1,4 1,2 1,2 1,0
Sursa datelor: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice
Activitatea zootehnică este extrem de redusă pe teritoriul Municipiului Bucureşti.
5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole
Nu există date, întrucât structura terenului arabil este majoritar privată.
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier,

siderurgic, energetic etc.)
Sursele principale de poluare a solului sunt:

• depunerile uscate şi umede din atmosferă;
63
• depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri

neamenajate corespunzător;
• deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură;
• chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole;
• degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite
(despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare etc.);
• poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens.
Practic, toate emisiile influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu
caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.)
degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii
productive a solurilor.
• In anul 2009, au fost inaintate la APM Bucureşti urmatoarele documentaţii:

1. ”Raportul privind îndeplinirea obligaţiilor de mediu stabilite prin Avizul de Mediu nr.
32/23.08.2006 la vânzare active, pentru SC Compania Industrială Griviţa SA, pentru
amplasamentul din str. Clabucet nr. 68, sector 1, Bucureşti”. Conform documentatiei
prezentate şi a buletinelor de analiză sol pentru probele de la fundul excavaţiilor, efectuate de
SC INCD ECOIND SRL (pentru indicatorii pH,TPH, Cd, Pb, Zn, Cu, Mn, Ni), a rezultat ca
concentraţia poluanţilor în sol se situează sub valorile de alertă pentru folosinţa sensibilă a
terenurilor, conform prevederilor OMM nr. 756/1997.
2. ”Raportul privind lucrările de remediere sol pe parcela P9 şi parcela P10 din
amplasamentul Baneasa ” Şos. Străuleşti nr. 69-71, sector 1, Bucureşti- varianta a-III-a,
obligatii de mediu stabilite prin Avizele de Mediu nr. 40/23.08.2006, nr. 41/23.08.2006 şi nr.
42/23.08.2006, la încetarea activităţii SC Petrom SA pe amplasamentul din Şos. Străuleşti nr.
69-71, sector 1, Bucureşti. Din analiza datelor prezentate, a rezultatelor determinarilor
concentraţiilor poluanţilor în sol, conform buletinelor de analiză ale probelor executate în
punctele de prelevare şi analiză, rezultă că au fost îndeplinite obligatiile de mediu stabilite
prin Avizele de mediu emise de APMB la încetarea activităţii SC Petrom SA, pe
amplasamentul din Şos. Străuleşti nr. 69-71, sector 1, Bucureşti:
- ”Decontaminarea zonelor poluate situate în intervalul de adâncime 35-65 cm (faţă de
cota finală a terenului, conform proiectelor de construcţii privind Petrom City şi a zonelor mai
adânci excavate în urma lucrărilor de demolare/construcţie a fundaţiilor sau altor construcţii şi
instalaţii folosite în sistemul petrolier precum şi a instalaţiilor utilitare îngropate-canalizări,
reţele etc.) şi asigurarea conformării sub nivelul pragurilor de intervenţie definite astfel în
conformitate cu Ord. nr. 756/1997 pentru terenuri mai puţin sensibile”;
- ”Aşternerea unui strat superficial curat, până la o adâncime de 35 cm, ce va asigura
conformarea sub nivelul pragurilor de alertă pentru toţi indicatorii analizaţi, praguri definite
conform Ord. Nr. 756 din 1997 pentru terenuri sensibile”.
În anul 2009, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu a efectuat analize de sol.
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune
Conform datelor furnizate de S.C. ELECTROCENTRALE S.A., pe raza Municipiului Bucureşti,

nu există termocentrale pe cărbune.
64
5.4. Calitatea solurilor
În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile
naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele
periferice.
Tipuri de poluare a solurilor identificate de I.C.P.A. Bucureşti, sunt:
1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere;
2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri
neconforme;
3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice, metale,
săruri, acizi, baze);
4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de
sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.);
5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol.
5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
Clase de bonitate ale solurilor

Nr.
Specific U.M. Total
Crt. I II III IV V
(ha)
1 Arabil ha 4508 72994 23901 3873 4420 109696
2 Pajişti ha 0 34 2077 281 45 2437
3 Vii ha 148 1711 182 0 0 2041
4 Livezi ha 0 1657 34 80 0 1771
Total pe
ha 4656 76396 26194 4234 4465 -
clase
Sursa Datelor: REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA
5.5. Monitorizarea calităţii solurilor
Nu dispunem de date recente de la Institutul de Cercetări în Pedologie şi Agrochimie

Bucureşti referitoare la monitorizarea solurilor, prin studii pedologice la nivel local pe teritoriul
Municipiului Bucureşti.
În anul 2009 Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu a efectuat analize de sol şi
nu există un program de monitorizare a calităţii solului la nivel local.
5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor
În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile
naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele
periferice puţin influenţate de activităţile umane (zona forestieră nordică şi zona agricolă nord-
vestică).
Prima fază a modificărilor antropice puternice a fost datorată construcţiilor de toate felurile în
care, prin operaţiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol.
A doua fază a început odată cu industrializarea masivă şi cu intensificarea traficului rutier.
65
Practic, toate emisiile de la aceste surse influenţează negativ solul prin încorporarea de
elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt
metalele grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel
la reducerea capacităţii productive a solurilor.
5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese
Nu deţinem date.
66
5.6.2. Inventarul siturilor contaminate
A.P.M. Bucureşti în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi
subsolului a realizat o identificare preliminară a siturilor contaminate sau posibil contaminate de pe raza Municipiului Bucureşti.
Nr. Operator economic Tipul de

Locaţie Domeniu de activitate Documentaţie justificativă
Crt. şi date de identificare poluant
S.C. PETROM S.A. Comercializarea produselor
Raport la Bilanţul de Mediu Nivel I la
Şos. Străuleşti nr. 69 petroliere combustibile,
Produse încetarea activităţii întocmit de
G lubrifianţi, antigel,
1. Bucureşti petroliere S.C. GEOMED S.R.L.
sector 1 recuperarea uleiurilor uzate
HTP S-au obţinut Avize de Mediu la încetarea
În curs de şi neutralizarea deşeurilor
activităţii
decontaminare petroliere
S.N.T.F.M.
Studiu de evaluare cantitativă şi calitativă
"C.F.R. MARFĂ" S.A. Produse
privind gradul de poluare - 2008, intocmit
2. Bucureşti Str.Neagoe Teodor petroliere Transporturi feroviare
de
nr.1 HTP
S.C. ECOSIMPLEX NOVA S.R.L.
sector 1
S.N.T.F.C.
“C.F.R. CĂLĂTORI”
Produse Studiu de evaluare a riscului – 2008,
S.A.
3. Bucureşti petroliere Transporturi feroviare întocmit de
R.T.F.C. BUCUREŞTI
HTP S.C. F & R WORLDWIDE S.R.L.
Calea Griviţei nr. 347
sector 1
S.N.T.F.C.
“C.F.R. CĂLĂTORI”
Produse
S.A. Raport de încercare, executat de
4. Bucureşti petroliere Transporturi feroviare
R.T.F.C. BUCUREŞTI S.C. ECO LAB CONSULT S.R.L.
HTP
Str. Carpaţi nr. 1 – 3
sector 1
67
Nr. Operator economic Tipul de

Locaţie Domeniu de activitate Documentaţie justificativă
Crt. şi date de identificare poluant
S.C. FORADEX S.A.
Str. Milcov nr. 5 Produse Studiu de evaluare a riscului elaborat în
Construcţii echipamente
5. Bucureşti sector 1 petroliere perioada octombrie 2008 - martie 2009 de
pentru foraje
În curs de HTP S.C. E.H. CONSULTANŢĂ MEDIU S.R.L.
decontaminare
Produse
Sit Orfan
6. Bucureşti petroliere - -
în sector 1
HTP
Sursa Datelor: AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCUREŞTI
68
5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi

pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
5.7.1. Modalităţi de investigare
Printre cazurile în care se realizează investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului se

numără:
- constatarea unei poluări potenţial periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu;
- elaborarea bilanţului de mediu;
- stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al terenurilor pe care s-a
desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului.
Este stabilită obligaţia pentru operatorul economic sau deţinătorul unui teren, ca la încetarea
activităţii cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activităţii sau a destinaţiei
terenului, să realizeze investigarea şi evaluarea poluării mediului ecologic
5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor
Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora

cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăţare, remediere şi/sau
reconstrucţie ecologică şi prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora,
conform categoriei de folosinţă a terenului.
Opţiuni pentru reabilitarea ecologică:
- Îndepărtarea întregului material cu sol contaminat.
- Acoperire cu sol curat de 1 -1,5 metri.
- Stimularea biodegradării naturale.
- Nivel mai mare al apelor subterane.
- Adaosul de calcar sau argile la material.
- Fertilizarea solului(material).
- Schimbarea vegetaţiei.
69
Capitolul 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII,

BIOSECURITATEA
6.1. Biodiversitatea Municipiului Bucureşti
Prin „biodiversitate” se înţelege variabilitatea organismelor vii, incluzând: diversitatea

speciilor, genetică, a sistemelor ecologice şi diversitatea etno-culturală, adică a organizării
sociale a populaţiei umane.
Biodiversitatea are un rol important în ceea ce priveşte asigurarea şi producerea resurselor
regenerabile, dar şi a unei game largi de servicii. Resursele alimentează sistemele socio-
economice şi asigură servicii ca: epurarea apelor, calitatea aerului - prin reglarea compoziţiei
chimice a atmosferei, procesarea deşeurilor, influenţează şi modulează clima, controlul
circuitul hidrologic ceea ce ar duce la reducerea amplitudinilor precipitaţilor etc.
Biodiversitatea are o valoare directă pentru că oferă resurse regenerabile (bunuri), dar şi
valoare indirectă pentru că oferă servicii, prin valoarea etică, estetică, educaţională şi
ştiintifică, economică, culturală şi recreativă.
Obiectivele care trebuie îndeplinite până în 2010, conform UE:
Obiectivul 1: Promovarea conservării diversităţii biologice a ecosistemelor, habitatelor

şi biomurilor.
Tinta 1.1: Cel puţin 10% din ecoregiunile lumii trebuie să fie conservate.
- Obiectivul 2: Promovarea conservării diversităţii specifice.
Tinta 2.1: Restaurarea, menţinerea sau reducerea declinului populaţiilor pentru speciile a
căror grupuri de taxoni au fost selectaţi.
- Obiectivul 3: Promovarea conservării diversităţii genetice speciilor sălbatice.
- Obiectivul 4: Reducerea presiunii asupra pierderii de habitate naturale, asupra utilizării
nedecvate a destinaţiei terenurilor, asupra utilizării nedurabilă a apei.
- Obiectivul 5: Controlul speciilor invazive.
- Obiectivul 6: Promovarea dezvoltării durabile.
- Obiectivul 7: Reducerea presiunilor asupra biodiversităţii, datorită schimbărilor
climatice, a poluării şi a eroziunii solului.
- Obiectivul 8: Menţinerea capacităţii ecosistemelor de a oferi bunuri şi servicii.
- Obiectivul 9: Asigurarea accesului corect şi echitabil asupra beneficiilor ce provin din
resurse genetice.
Ce putem face noi?
- Respectă Natura şi toată diversitatea ei.

- Protejează componentele biodiversităţii pentru ca şi generaţiile viitoare să poată
beneficia de bunurile şi serviciile oferite de acestea.
- Protejează locurile de hrănire şi de cuibarit a pasarilor.
- Nu deranja speciile.
- Nu distruge spaţiile verzi, plantele, arborii, etc
- Întinereşte padurea prin plantarea unui pom sau prin împădurirea unor suprafeţe
restranse.
70
- Asigură accesul echitabil la beneficiile oferite de componentele biodiversităţii.
6.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică
6.2.1. Habitatele naturale
La nivelul Municipiului Bucureşti nu există habitate naturale deoarece solurile au fost puternic
antropizate.
6.2.2. Flora şi fauna sălbatică
În lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din Municipiul Bucureşti, nu se cunoaşte cu
precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu
destinaţie agricolă. Speciile întâlnite sunt tipice ecosistemelor urbane, există şi specii care au
reuşit să se aclimatizeze ce pot fi admirate în curţile comunităţii locale.
Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se numără: frasinul, catalpa, teiul, nucul, salcia,
plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, viţa de vie, caprifoiul, iasomia, forstiţia, lemnul câinesc,
spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc., o parte dintre acestea constituindu-se în adevărate
garduri vii. În spaţiile dens construite sunt plantate şi acoperişurile cu viţă de vie, dar mult mai
frecventă este îmbrăcarea zidurilor exterioare cu viţă de cultură sau sălbatică. Câteva sunt
declarate monumente ale naturii: Aesculus Hippocastanum (castanul roşu), Torreya nucifera
(toreia) sau Sophora japonica (salcâm japonez).
Inventar specii floră sălbatică
Familia Specia Den. Populară Statut Legal Localizare

Araliaceae Hedera helix iedera - Gradina Botanică
Betulaceae Betula verrucosa mesteacan Cultivat Parcuri
stejar Cultivat
Fagaceae Quercus robur Parcuri
pedunculat
Quercus Cultivat
Fagaceae stejar Parcuri
pedunculiflora
Fagaceae Quercus boreails - Cultivat Parcul Floreasca
Fagaceae Quercus cerris cer cultivat Parcuri
Fagaceae Quercus frainetto garnita Cultivat Parcuri
Protejată
Fagaceae Fagus silvatica fag de Legea Gradina Botanică
5/2000
Ginkgoaceae Ginkgo biloba ginkgo biloba Cultivat Parcul Carol
Phragmites -
Gramineae stuf / trestie Lacuri
communis
Phragmites -
Gramineae stuf Lacuri
australis
Gramineae Festuca sp paius - comuna
Lamium -
Labiatae urzica moarta comuna
maculatum
Trifolium -
Leguminosae trifoias Gradina Botanică
campestre
Leguminosae Robinia salcam - Gradina Botanică
71

pseudacacia
arborele de - Parcul
Magnoliaceae Magnolium sp.
magnolie Carol,Cişmigiu,
- Gradina Botanică,
Nymphaceae Nymphaea alba nufarul alb
lacuri
- Gradina Botanică,
Nymphaceae Nuphar luteum nufarul galben
lacuri
Fraxinus -
Oleaceae frasin Parcuri
excelsior
Pinaceae Abies alba brad Cultivat Parcuri
Platanus Cultivat
Platanaceae platan Parcuri
acerifolia
floare -
Ranunculaceae Ranunculus acer Parcuri
brosteasca
Helleborus -
Ranunculaceae spanz Parcuri
purpurascens
Thalictrum -
Ranunculaceae rutisor Parcuri
aquilegifolium
Rosaceae Cerasus avium cires salbatic - Parcuri
Rosaceae Rosa canina maces - Parcuri
salcie/rachita -
Salicaceae Salix alba
alba
Salicaceae Salix babilonica Cultivat Parcul Floreasca
Salicaceae Populus alba plop alb Cultivat Parcuri
plop Cultivat
Salicaceae Populus nigra Parcuri
negru/pluta
Taxodium chiparosul de -
Taxodiaceae Parcuri
distichum balta
Tiliaceae Tilia cordata tei pucios - Parcuri
Tiliaceae Tillia tomentosa tei alb - parcuri
Thypha -
Typhaceae papura îngusta Lacuri
angustifolia
Typhaceae Typha latifolia papura lata - parcuri
Ulmaceae Ulmus foliacea ulm de campie - Lacuri
Spyrogira matasea -
Lacuri
elongata broastei
Cladophora -
Cladophoraceae lana broastei Lacuri
glomerata
Rieciocarpus -
muschi Parcuri
natans
Phragmites -
Liliopsida stuf Lacuri
australis
Spirodela -
Lemnaceae lintita Parcuri
polyrrhiza
Lamium -
Labiatae urzica moarta parcuri
maculatum
Loranthaceae Viscum album visc alb - Gradina Botanică
Aesculus Monument
Hippocastanaceae castanul rosu Parcul Cişmigiu
Hippocastanum al naturii
72

Monument
Taxaceae Torreya nucifera toreia Parcul Cişmigiu
al naturii
Sophora salcam Monument
Fabaceae Parcul Cişmigiu
japonica japonez al naturii
- Juniperus sp - - Parcul Unirii
- Taxus sp - - Parcul Unirii
- Busus semphora - - Parcul Unirii
Sub aspectul faunei, predomină ca număr animalele domestice, în special a câinilor fără
stăpân, pisici etc, dar sunt întâlnite şi specii sălbatice care s-au adaptat mediului urban.
În Bucureşti există 3 specii de lilieci care sunt protejaţi prin Legea nr. 13/1993 şi nr. 90/2000.
Se întalnesc în parcurile cu arbori scorburoşi, podurile de case, biserici, fisuri de stânci etc.
Lilieci întalniţi în Bucureşti - Familia Vespertilionidae
Lista
Denumirea Conv. Conv. Directiva OUG
Specia Rosie
populara Berna Bonn Habitate 57/2007
IUCN
Eptesicus
liliacul cu aripi late LR; Ic Anexa II Anexa II Anexa IV Anexa IV
serotinus
Plecotus liliacul brun
LR; Ic Anexa II Anexa II Anexa IV Anexa IV
auritus urechiat
Vespertilio liliacul de ziduri /
LR; Ic Anexa II Anexa II Anexa IV Anexa IV
murinus bicolor
Există 19 specii de peşti identificaţi în lacurile locale. Din fam. Picidae se întâlnesc 5 specii de
ciocănitoare, din care 4 sunt protejate prin O.U.G. nr. 57/2007 – Anexa 3. Picus veridis se află
şi pe anexa 4 B - specii care necesită o protecţie strictă. Speciile de păsări care pot fi
admirate pe lacuri şi în parcuri sunt în număr de 89, din care 15 specii se regăsesc pe Anexa
3, 13 pe Anexa 4 B şi 5 pe Anexa 5 C (este permisă vânătoarea lor). Multe dintre ele sunt
vizitatori ai meleagurilor bucureştene.
Specii de păsări întâlnite în Bucureşti
Denumirea
Familia Specia Statut legal Localizare
populară
strict
Podicipedidae Podiceps cristatus Corcodel mare Lac Pantelimon
protejată
Podiceps / strict Parc Tineretului, Carol,
Podicipedidae Corcodel mic
Tachybaptus ruficollis protejată Herăstrău, Tei
Phalacro- Phalacrocorax strict
Cormoranul mic Pacul Carol
coracidae pygmaeus protejată
Lac Herastrâu, Lac
Phalacro- Cormoranul Pantelimon, Tei,
Phalacrocorax carbo management
coracidae mare Plumbuita, Morii,
Dâmboviţa
Stârcul cenuşiu
Ardeidae Ardea cinerea management Pantelimon, Herastrâu
(mic)
73
Denumirea
populară
Lac Strâulesti,
Plumbuita, Tei,
Ardeidae Egretta garzetta Egreta mică protejată
Herastrâu, Morii,
Pantelimon,
Stârcul de Herastrâu, Tineretului
Ardeidae Nycticorax nycticorax protejată
noapte (mai ales în migratie)
Ciconidae Ciconia ciconia Barza comună protejată Lacul Morii
Lebăda mută Plumbuita, Tei,
Anatidae Cygnus olor (Lebăda protejată Pantelimon, Tineretului,
cucuiată) IOR
Tei, Herastrâu,
Anatidae Anas platyrynchos Raţa mare management
Pantelimon, Tineretului
Morii, Pantelimon,
Anatidae Anas querquedula Raţa cârâitoare management
Tineretului, IOR
Tineretului, Pantelimon,
Anatidae Anas acuta Raţa suliţar management
Herastrâu
Raţa cu cap Morii, Pantelimon,
Anatidae Aythia ferina management
castaniu Tineretului, IOR
Plumbuita, Tei,
Herastrâu, Morii,
Anatidae Aythia nyroca Raţa roşie protejată
Pantelimon, Tineretului,
IOR
Herastrâu, Casa
strict
Accipitridae Accipiter nisus Uliul păsărar Scanteii, iarna în toate
protejată
lacurile
strict Agronomie, în tot
Falconidae Falco tinnunculus Vânturelul roşu
protejată Oraşul iarna
Phasianidae Phasianus colchicus Fazan management Padurea Baneasa
Phasianidae Perdix perdix Potârnichea management Lacul Morii
Phasianidae Coturnix coturnix Prepeliţă management Lacul Morii
Găinuşa de
Rallidae Gallinula chloropus management Tineretului, Pantelimon
baltă
Herastrâu, Titan,
Rallidae Fulica atra Lişiţa management
Tineretului, Carol
Becaţină
Scolopacidae Gallinago gallinago management Herastrâu primavara
comună
Plumbuita, Tei,
Pescaruş strict
Laridae Larus ridibundus Herastrâu, Carol,
râzător protejată
Pantelimon, Tineretului,
Plumbuita, Tei,
strict Herastrâu, Morii,
Laridae Larus minutus Pescăruş mic
protejată Pantelimon, Tineretului,
IOR
Pantelimon, Herastrâu,
Pescăruş strict
Laridae Larus argentatus Tineretului, Casa
argintiu protejată
Poporului, Plumbuita
Plumbuita, Tei,
strict Herastrâu, Morii,
Sternidae Sterna hirundo Chira de baltă
protejată Pantelimon, Tineretului,
IOR
74
Denumirea
populară
Plumbuita, Tei,
Chirighiţa cu strict Herastrâu, Morii,
Sternidae Chlidonias hibridus
obraz alb protejată Pantelimon, Tineretului,
IOR
Plumbuita, Tei,
Streptopelia Herastrâu, Morii,
Columbidae Guguştiuc management
decaocto Pantelimon, Tineretului,
IOR
strict Herastrâu, Titan,
Cuculidae Cucullus canorus Cuc
protejată Plumbuita
strict
Strigidae Tyto alba Strigă Pantelimon
protejată
strict Opera, Tei, Plumbuita,
Strigidae Asio otus Ciuf de pădure
protejată Baneasa, Herastrâu
strict
Strigidae Athene noctua Cucuvea Agronomie, Baneasa
protejată
strict
Meropidae Merops apiaster Prigorie parcuri
protejată
strict Herastrâu, Gradina
Upupidae Upupa epops Pupăza
protejată Zoologica
Lacul Morii, Gara

Coraciidae Coracias garrulus Dumbrăveanca protejată
Progresul, Herastrâu
Pescăraşul strict Parcul Carol, Tei,
Alcedidae Alcedo atthis
albastru protejată Plumbuita, Tineretului
Gradina Botanica,
Picidae Picus canus Ghionoaie sură protejată Herastrâu, IOR,
Baneasa
Herastrâu, Tineretului,
Ghionoaie strict
Picidae Picus viridis Baneasa, Gradina
verde protejată
Botanica
Dendrocopos Ciocănitoare de strict
Picidae parcuri
syriacus grădini protejată
Ciocănitoare strict
Picidae Dendrocopos major parcuri
pestriţă mare protejată
televiziune,
Ciocănitoare strict
Picidae Dendrocopos minor Herastrâu,Gradina
pestriţă mică protejată
Botanica
Ciocârlie de strict
Alaudidae Alauda arvensis Lacul Morii
câmp protejată
Alaudidae Galerida cristata Ciocârlan management parcuri
strict
Hirudinidae Hirundo rustica Rândunică comuna
protejată
strict
Hirudinidae Riparia riparia Lăstun de mal Tei, Plumbuita
protejată
strict
Hirudinidae Delichon urbica Lăstun de casa parcuri
protejată
Codobatură strict
Motacillidae Motacilla alba comuna
albă protejată
pe lângă Dâmboviţa,
Codobatură de strict
Motacillidae Motacilla cinerea Piata Unirii, Tei,
munte protejată
Plumbuita
75
Denumirea
populară
Sfrâncioc
strict
Laniidae Lanius minor cu fruntea Lacul Morii
protejată
neagră
Sfrâncioc strict
Laniidae Lanius collurio Lacul Morii
roşiatic protejată
Acrocephalus strict
Sylviidae Lăcar de stuf Pantelimon
scirpaceus protejată
Acrocephalus strict
Sylviidae Lăcar mare Lacul Berceni
arudinaceus protejată
strict
Sylviidae Sylvia borin Silvie de zăvoi parcuri
protejată
Phylloscopus Pitulice strict
Sylviidae parcuri
trochilus fluierătoare protejată
Phylloscopus strict
Sylviidae Pitulice mică parcuri
collybita protejată
Agronomie, Herastrâu,
strict
Muscicapidae Muscicapa striata Muscar sur Gradina Botanica,
protejată
Baneasa
Agronomie, Herastrâu,
strict
Muscicapidae Ficedula hypoleuca Muscar negru Gradina Botanica,
protejată
Baneasa
Herastrâu, Gradina
strict
Muscicapidae Ficedula albicollis Muscar gulerat Botanica, Baneasa
protejată
(migratie)
Mărăcinar strict
Turdidae Saxicola torquata parcuri
negru protejată
strict
Turdidae Saxicola rubetra Mărăcinar mare în toate parcurile
protejată
Phoenicurus Codroş de strict
Turdidae Agronomie
pheonicurus pădure protejată
strict
Turdidae Erithacus rubecula Măcăleandru toate parcurile iarna
protejată
Turdidae Turdus merula Mierlă protejată comuna
Herastrâu, Gradina
Turdidae Turdus philomelos Sturzul cântător management Botanica, iarna peste
tot
Piţigoi de strict
Paridae Parus ater Padurea Baneasa
brădet protejată
strict
Paridae Parus major Piţigoi mare comuna
protejată
strict
Paridae Parus caeruleus Piţigoi albastru comuna
protejată
strict
Sittidae Sitta europaea Ţiclean Parcuri, Agronomie
protejată
strict
Emberizidae Emberiza calandra Presură sura Gara Progresul
protejată
strict
Emberizidae Emberiza scoeniclus Presură de stuf iarna Lacul Morii
protejată
Cinteză de strict
Fringillidae Fringilla montifringilla Gradina Botanica
iarnă protejată
strict
Fringillidae Fringilla coelebs Cinteză Herastrâu, parcuri
protejată
Fringillidae Carduelis carduelis Sticlete strict Parcuri,
76
Denumirea
populară
protejată
strict
Fringillidae Carduelis spinus Scatiu Parcuri,
protejată
strict
Fringillidae Carduelis chloris Florinte Piata Presei libere
protejată
strict
Fringillidae Pyrrhula pyrrhula Mugurar parcuri
protejată
Coccothrâustes strict Tineretului, IOR,
Fringillidae Botgros
coccothrâustes protejată Gradina Botanica
strict
Fringillidae Acanthis flammea Inăriţa Lac Morii
protejată
Fringillidae Passer montanus Vrabia de câmp neprotejată comuna
Fringillidae Passer domesticus Vrabia de casă neprotejată comuna
Sturnidae Sturnus vulgaris Grâur management Agronomie,
strict
Oriolidae Oriolus oriolus Grangur comuna
protejată
Corvidae Garrulus glandarius Gaiţă management Parcuri,
Corvidae Pica pica Coţofană management comuna
strict
Corvidae Corvus corax Corb Pantelimon
protejată
Corvidae Corvus cornix Cioara grivă management comuna
Corvidae Corvus monedula Stăncuţa management comuna
Herastrâu, Plumbuita,
Ardeidae Egretta alba Egreta alba protejată
Tei
Cioara de
Corvidae Corvus frugilegus management comuna
semănătură
strict Herăstrău, IOR,
Ardeidae Ixobrychus minutus Starc pitic
protejată Dâmboviţa
Sursa Datelor: SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ
Specii de peşti întâlnite în lacurile din Bucureşti

Denumirea
Familia Specia Statut legal
populară
Ciprinidae Cyprinus carpio crap -
Ciprinidae Carassius auratus gibelio caras -
Ciprinidae Abramis brama platică -
Ciprinidae Rutilus rutilus babuşcă -
Ciprinidae Abramis sp. cosac -
Ciprinidae Tinca tinca lin -
Scardinius
Ciprinidae roşioară -
erythrophthalmus
Stizostedion/ Sander
Ciprinidae şalău -
lucioperca
Ciprinidae Pelecus cultratus săbiţă -
Ciprinidae Esox lucius ştiucă -
Ciprinidae Leuciscus idus văduviţă -
Percidae Perca fluviatilis biban -
Ciprinidae Rhodeus sericeus amarus boarca -
Cobitidae Misgurnus fosilis tipar protejată
Ciprinidae Alburnus alburnus oblete -
77
6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca

resurse genetice
Speciile valorificate economic în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De asemenea,

în perioada sărbătorilor de iarnă, se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul, molidul, dar
aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Municipiului Bucureşti.
6.2.4. Specii deţinute în captivitate
6.2.4.1. Grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire
Grădina zoologică a Municipiului Bucureşti are o suprafaţă totală de 67.057 mp, întreţine şi
expune colecţii de animale vii, sălbatice, indigene şi exotice.
Scopul (Rolul) Grădinii Zoologice Bucureşti este de a contribui la conservarea faunei şi
instruirea, educarea şi recreerea publicului vizitator.
Specii deţinute în captivitate în Grădina Zoologică Bucureşti
1. Acvila - Aquila rapax

2. Acvila codalb – Haliaeetus albicilla
3. Anaconda verde - Eunectes murinus
4. Anemona Balon - Entacmaea quadricolor
5. Antilopa eland - Taurotragus oryx
6. Arici de mare - Tripneustes gratilla
7. Berbec cu coamă - Amotragus lervia
8. Bibilica vulturina - Acryllium vulturinum
9. Bivoli - Bubalus bubalis
10. Broasca ţestoasă de apă - Emys orbiculares
11. Broasca albastra “sageata otravita” - Dendrobates azureus
12. Broasca aurie sageata otravita - Phyllobates terribilis
13. Broasca fantoma otravitoare - Ebidobates tricolor
14. Broasca dungata galbena « sageata otravita » - Dendrobates leucomelas
15. Broasca otravitoare dungata în negru şi verde - Dendrobates auratus
16. Cai - Equs caballus
17. Cameleon cu văl - Chamaeleo calyptratus
18. Canguri – Macropus eugenii
19. Capra domestică – Capra aegagrus hircus
20. Căprioara - Capreolus capreolus
21. Cerb lopătar - Dama dama
22. Cerbul european - Cervus elaphus
23. Cercopitec etiopian – Chlorocebus aethiops
24. Cimpanzeu - Pan troglodytes
25. Cinteze exotice - Fringilla coelebs
26. Cinteza zebra australiană - Taenopygia guttata
27. Coati - Nasua nasua
28. Condor - Vultur gryphus
29. Corali “Ciocan cu ramuri” - Euphyllia parancora
30. Corali “Ciuperca uriasa ca o cupa” - Amplexidiscus fenestrafer
31. Corali sp. - Capnella sp.
32. Corali sp. - Clavularia sp.
78
33. Corali sp. - Goniopora sp.

34. Corali sp. - Sarcophyton sp.
35. Corali sp. - Xenia sp.
36. Crabul rosu - Pseudosesarma crassimanum
37. Crevete curăţător - Lysmata amboinensis
38. Crocodilul de Nil - Crocodylus nyloticus
39. Dragonul barbos - Pogona vitticeps
40. Fazan urecheat - Crossoptilon auritum
41. Fazan argintiu – Lophura nychtemera
42. Fazan auriu - Chrysolophus pictus
43. Fazan comun - Phasianus colchicus
44. Fazan diamant - Chrysolophus armhenstiae
45. Fazan tragopan - Tragopan temmineckii
46. Fire millipedes – Aphistogoniulus sp.
47. Flamingo - Phoenicopterus rubber
48. Gâsca de Nil - Alopochen aegyptiaens
49. Gâsca de Canada – Branta canadensis
50. Gǎinuşa de baltǎ – Gallinula clorophus
51. Gecko leopard - Eublepharis macularius
52. Geko tokay – Gekko geko
53. Iguana - Iguana iguana
54. Jaguar - Panthera onca
55. Kinkajou - Potos flavus
56. Lama - Lama glama
57. Langusta albastra - Panulirus versicolor
58. Lebada albă - Cygnus olor
59. Lebada neagră - Cygnus atratus
60. Leu - Panthera leo
61. Lisita - Fulica atra
62. Lup - Canis lupus tundrorum
63. Macac de jawa - Maccaca fascicularis
64. Mandril - Mandrillus sphinx
65. Melci de acvariu – Pomacea spp.
66. Muflon - Ovis musimon
67. Nutria - Myocastor coypus
68. Oaia domestică - Ovis aries
69. Papagal agapor. roseico - Agapornis fischeri
70. Papagal amazon venezuelan - Amazona aestiva
71. Papagal cap de prună - Psittacula cyanocefala
72. Papagal marele alexander - Psittacula eupatria
73. Papagal agapornis - Agapornis personata
74. Papagal ara - Ara macao
75. Papagal aratinga - Electus spp.
76. Papagal barabant - Politelis swainsonii
77. Papagal cacatua - Cacatua sulfurea
78. Papagal călugăr - Myopsitta monachus
79. Papagal cântător - Psephotus haematonotus
80. Papagal jako - Psittacus erithacus
81. Papagal micul alexander - Psittacula krameri
82. Papagal nimfa - Nymphicus hollandicus
83. Papagal rozela roşu - Platycercus eximius
84. Păun - Pavo cristatus
79
85. Pavian - Papio hamandryas

86. Pelican comun - Pelicanus onocrotalus
87. Pelican creţ - Pelicanus crispus
88. Peşte “căţărător” - Periopthalmus spp.
89. Peruş - Psephotus haematanotus
90. Peruş Standard - Melopsittacus undulatus
91. Pestele “Arcas” - Toxotes jaculatrix
92. Peste “Ancistrus” - Ancistrus spp.
93. Peste clovn - Amphiprion ocellaris
94. Peste “Curăţător” - Labroides dimidiatus
95. Peste Discus Cobalt - Symphysodon spp.
96. Peste Discus “Fire Red” – Symphysodon spp.
97. Peste Discus Pigeon Blood Silver - Symphysodon spp.
98. Peste Discus “Red Scribbelt” – Symphysodon spp.
99. Peste Discus “Brown” – Symphysodon spp.
100. Peste “Domnişoara albastră” - Chrysiptera parasema
101. Peştele fluture” - Pantodon buchholzi
102. Peste “Gramma regal” - Gramma loreto
103. Peste “Neon rosu” - Paracheirodon axelrodi
104. Peste “Regal tang” - Paracanthurus hepatus
105. Peste “Scopas tang” - Zebrasoma scopas
106. Peste “Silver streak goldie” - Pseudanthias kashiwae
107. Peste “Sixline wrasse” - Pseudocheilinus hexataenia
108. Peste “Sterba” - Corydoras sterbai
109. Peste “Tetra cap de foc” - Hemigrammus bleheri
110. Peste “Yallowlined anthias” - Pseudanthias luzonensis
111. Peşti – Pisces spp.
112. Piraña – Serasalmus natteri
113. Pill Millipedes – Sphaerotherium sp.
114. Pisica de apa dulce – Potamotrygon leopoldii
115. Pisica sălbatică - Felis silvestris
116. Piton burma - Pithon molurus bivittatus
117. Piton indian - Pithon molurus molurus
118. Piton indian albino - Pithon molurus
119. Piton tigru - Pithon sebae
120. Ponei - Equus caballus Shetland
121. Porc spinos - Hystrix cristata
122. Puma - Felis concolor
123. Racul de Louisiana - Prochambarus clarkii (var. white )
124. Râs - Felis linx
125. Rate caroline – Aix spons
126. Raţe decor - Anas platyrincos
127. Raţe mandarine - Aix galericulata
128. Raton - Procyon lotor
129. Rechin columbian - Arius jordani
130. Scoica “Maxima aurie” - Tridacna maxima gold
131. Scoica “Tectus” - Tectus snail
132. Scorpion imperial - Pandinus imperator
133. Scorpion dungat - Centruroides vittatus
134. Struţ african - Struthio camelus
135. Struţ emu - Dromiceius novaehollandie
136. Struţ nandu - Rhea Americana
80
137. Sugar glider - Petaurus breviceps

138. Şarpe anaconda galbenǎ - Eunectes notaeus
139. Şarpe boa - Boa constrictor
140. Şarpe concilina - Elaphe concillina
141. Şarpe elaphe - Elaphe longissima
142. Şarpe fals coral - Lampropeltis getulus
143. Şarpe lampropeltis - Lampropeltis spp.
144. Şarpe piton regius - Python regyus
145. Şoparla de Carolina - Anolis carolinensis
146. Şoparla cu coada spinoasa - Uromastix occelata
147. Şoparla gulerata - Chlamydosaurus kingii
148. Ţesători - Ploceide spp.
149. Testoasa cu labe roşii - Geochelone carbonaria
150. Testoasa leopard - Geochelone pardalis
151. Tarantula “Albastru de cobalt”- Haplopelma lividum
152. Tarantula “Indian ornamental” - Poecilotheria regalis
153. Tigru - Panthera tigris
154. Tucan - Ramphastos cuvieri
155. Turaco - Tauraco livingstonii
156. Turturele diamant - Geopelia cuneata
157. Turturele razătoare - Streptopelia risoria
158. Uliul şorecar - Buteo buteo
159. Urs brun - Ursus arctos
160. Varan de savană (Varanus exanthematicus)
161. Veveriţa cenuşie - Sciurus carolinensis
162. Viermi “Pană de şters praful” - Sabellastarte magnifica
163. Vulture sur - Gyps fulvus
164. Vultur indian – Gyps indicus
Sursa Datelor: GRĂDINA ZOOLOGICĂ BUCUREŞTI
6.3. Starea ariilor naturale protejate
Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protecţiei şi menţinerii
biodiversităţii prin mijloace legale.
În Municipiul Bucureşti nu există arii protejate deoarece acesta este un ecosistem urban a
cărui structură nu prezintă criteriile necesare declarării de arii protejate, dar există specii
protejate prin lege. În consecinţă nu au fost propuse SCI sau SPA.
Există 30 de specii arbori ocrotiţi, declaraţi monumente ale naturii:
- Castan (Aesculus hipocastanum) (2), 2 exemplare în Grădina Cişmigiu, sector 1 Bucureşti;

- Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana) (1), 1 exemplar în Str. Rondă nr. 31,
sector 2;
- Frasin (Fraxinus excelsior) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6;
- Arborele ginco (Ginko biloba) (2), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6 şi 1 exemplar în
Str. Berzei nr. 13, sector 1;
- Arborele lalea (Lidodendron tulipifera) (1), 1 exemplar în Str. Emil Porumbaru nr. 65 (fostă
C. Turzii), sector 1;
81
- Lageostromeria indica (2), 1 exemplar la Uniunea Scriitorilor – Calea Victoriei nr. 115, sector
1 şi 1 exemplar la Academia Romănă – Calea Victoriei nr. 125, sector 1;
- Libocedrus decurens (2), 1 exemplar în Calea Şerban Vodă nr. 219, sector 4 (uscat 70 %) şi
1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6 (uscat 90 %);
- Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana) (9), 1 exemplar în Grădina Cişmigiu, sector 1
Bucureşti, 2 exemplare în Str. Barbu Delavrancea x Str.M. Ghandi (fostă Serg. Militaru Ghe.),
sector 1, 1 exemplar în Str. Berzei nr. 13, sector 1, 1 exemplar în Str. Dragoş Vodă nr. 25,
sector 2, 1 exemplar în Str. Ţepeş Vodă nr. 89, sector 2, 2 exemplare în Str. Aurel Vlaicu nr.
115, sector 2 şi 1 exemplar în Parcul Circului, sector 2;
- Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra) (1), 1 exemplar în Str. General
Dona nr. 12, sector 1;
- Magnolie (Magnolia Yulan) (2), 1 exemplar în Str. H. Coandă (fostă I.C. Frimu), sector 1 şi 1
exemplar în Str. Barbu Delavrancea nr. 11, sector 1;
Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6
(uscat 70 %);
- Dudul alb (Morus alba) (6), 1 exemplar în Str. Gen. Berthelot nr. 25, sector 1, 1 exemplar în
Str. Latină nr. 8, sector 2, 1 exemplar în Str. Popa Nan nr. 60, sector 2, 1 exemplar în Str.
Sachelarie Visarion nr. 15, sector 2, 1 exemplar în Str. Matei Basarab nr 69 (fostă Labirintului
nr. 71), sector 3 şi 1 exemplar în Str. C. Davilla –Eroii Sanitari (fostă Dr. P. Groza), sector 5;
- Platan (Platanus acerifolia) (39), 2 exemplare în Grădina Cişmigiu (Grotă), sector 1, 1
exemplar în Str. Popa Soare nr. 26, sector 2, 2 exemplare în Biserica Sf. Gheorghe, sector 3,
2 exemplare în Str. Principatele Unite nr.63, sector 4, 31 exemplare în Parcul cu platani (parc
BNR), sector 5 şi 1 exemplar în Splaiul Independenţei (Pod Cotroceni), sector 5. Uscate cca.
20-30%;
- Platan (Platanus orientalis) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6;
- Pin (Pinus Jeffrei) (1), 1 exemplar Cim. Israelit-Filantropia, sector 1;
- Pinul negru (Pinus nigra) (2), 2 exemplare în Str. Dr. Staicovici nr. 21, sector 5;
- Plop alb (Populus alba) (5), 5 exemplare în Str. Emil Porumbaru nr. 65 (fostă C. Turzii),
sector 1;
- Plopul piramidal (Populus alba piramidalis) (1), 1 exemplar în Str. Legendei nr. 2, sector 2;
- Cireş florifer (Prunus specieis) (1), 1 exemplar în Str. Arh. Burcuş nr. 9, sector 1;
- Salcâmul japonez (Sophora japonica) (2), 1 exemplar în Grădina Cişmigiu – Izvorul M.
Eminescu, sector 1 şi 1 exemplar în Str. Popa Soare nr. 32, sector 2;
- Arborele vieţii (Sequoia gigantea) (1), 1 exemplar în Parcul Carol I, sector 4. Uscat 100 %.
- Tisă (Taxus baccata) (6), 2 exemplare în Str. Ştirbei Vodă nr. 132, sector 1, 3 exemplare în
Str. Tunari nr. 34, sector 2 şi 1 exemplar în Str. Ernest Djuvara nr.10, sector 5;
- Chiparosul de baltă (Taxodium distichum) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6.
Uscat 70 %.
- Teiul cu frunză mare (Tilia platyphilos) (1), 1 exemplar în Str. 11 Iunie nr. 36 - 38, sector 4;
- Tei (Tilia sp.) (1), 1 exemplar în Str. Viesparilor nr. 3, sector 2;
- Teiul argintiu (Tilia tomentosa) (1), 1 exemplar în Str. Cosiţelor x Str. Cerceluş, sector 3.
Uscat coronament 80 %;
- Toreia (Torreya nucifera) (1), 1 exemplar în Grădina Cişmigiu, sector 1
- Toreia (Torreya californica) (1), 1 exemplar în Grădina Botanică, sector 6. Uscat coronament
70 %;
- Stejarul roşu (Quercus borealis) (7), 1 exemplar în Str. Gen. Berthelot nr. 26, sector 1, 2
exemplare în Calea Victoriei nr. 192, sector 1, 3 exemplare în Str. Mircea Vulcănescu nr. 34,
sector 1 şi 1 exemplar în Str. Remus nr. 15, sector 3;
- Stejar (Quercus robur) (8), 1 exemplar în Str. Badea Cârţan nr. 29, sector 2, 3 exemplare în
Parcul Grădina Icoanei, sector 2, 1 exemplar în Str. Horei nr. 21, sector 2, 2 exemplare în Str.
Olimpului nr. 24, sector 4 şi 1 exemplar în Str. Principatele Unite nr. 63, sector 4.
82
TOTAL : 110 exemplare
În ceea ce priveşte diversitatea culturală în Municipiul Bucureşti există 230 de biserici din care
74 sunt declarate monumente istorice, 26 de instituţii de cultură, 41 de case memoriale şi
muzee şi 41 de monumente de arhitectură.
6.3.1. Arii de interes naţional
Nu este cazul pentru Municipiul Bucureşti
6.3.2. Arii de interes internaţional
6.3.3. Arii de interes comunitar
6.5. Starea pădurilor
6.5.1. Fondul forestier
Rolul pădurii:
1. Prin procesul de fotosinteză, pădurea are o contribuţie deosebit de importantă în
regenerarea rezervei de oxigen la nivel local, cât şi global. Un hectar de pădure produce
anual aproximativ 30 t oxigen, din care, acesta consumă cca 13 t în procesul de respiraţie a
arborilor săi. Vegetaţia arborescentă a pădurii pe suprafaţa de un hectar consumă în procesul
de fotosinteză circa 16 t bioxid de carbon, având un rol relevant antipoluant. Arborii şi arbuştii
din pădure contribuie, de asemenea, la atenuarea zgomotului de intensităţi diferite, au o
influenţă pozitivă pe care o exercită asupra regimului eolian, a umiditaţii şi temperaturii
aerului, precum şi a vibraţiilor aerului.
2. Absoarbe o importantă cantitate de CO2 (gaz cu efect de seră), contribuind la reducerea
poluării şi având o influenţă benefică asupra mediului.
3. Fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt.
4. Filtrează apă provenită din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi
şi frunze moarte, asigurând o apă limpede şi curată.
5. Reduce viiturile în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantităţi de apă în
coronament şi liziera şi cedarea acesteia treptat.
6. Adăposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu
dispariţia, datorită adaptării la condiţiile specifice de aici.
7. Este o sursa încă puţin exploatată de medicamente şi remedii naturale.
8. Estetic pentru peisaje.
9. Este un loc apreciat de recreere şi cu efecte terapeutice recunoscute.
10. Are o mare importanţa educativ – ştiinţifică.
Fondul forestier total de pe raza Municipiului Bucureşti este de 617 ha fiind amplasat exclusiv
pe raza sectorului 1 din care: 399 ha păduri proprietatea statului aflate în administrarea
Ocolului Silvic Bucureşti şi 218 ha păduri particulare aparţinând persoanelor particulare. Din
totalul celor 617 ha fond forestier, 593 ha sunt ocupate de pădure, 24 ha fiind terenuri
destinate administraţiei silvice.
83
Pădurea Băneasa este situată în partea de nord a Municipiului Bucureşti şi se înscrie ca una
din pădurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitată zonă pentru
recreere şi agrement.
Principala cale de acces spre pădure este reprezentată de Şoseaua Bucureşti - Ploieşti (DN
1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifică spre dreapta, o şosea asfaltată. Alte căi de acces
sunt: şoseaua de centură a Capitalei şi şoseaua Bucureşti - Pipera - Tunari, pe acestea
deplasarea spre pădure putându-se face însă numai cu autoturismele, cu bicicleta sau pe jos.
Arboretele care compun această pădure reprezintă vestigii ale foştilor Codrii ai Vlăsiei,
defrişaţi în decursul timpului, fie pentru extinderea suprafeţelor destinate culturilor agricole şi
aşezărilor umane, fie pentru interese străine (în timpul celui de-al doilea război mondial, de
exemplu, armata germană a înlăturat aproape toate arboretele din pădurea Băneasa).
Pădurea Băneasa este situată în etajul de vegetaţie caracteristic câmpiei forestiere. Forma
dominantă de relief este câmpia medie, întreruptă din loc în loc, de suprafeţe mici de
depresiune (ravene).
Tipul predominant de sol este cel brun-roşcat de pădure. Textura solului este luto-argiloasă şi
mai rar argiloasă. În zonele depresionare, datorită acumulării apei din precipitaţii, apar
fenomene de podzolire şi pseudo-gleizare, a căror intensitate variază în funcţie de adâncimea
depresiunii. Substratul litologic este de tipul loess pentru întreaga unitate.
Tipul de staţiune cel mai răspândit este cel de câmpie forestieră, brun-roşcat, profund, de
productivitate superioară pentru stejărete şi stejăreto-şleauri. Arboretele din această pădure
sunt cele caracteristice şleaului. Arboretele artificiale ocupă suprafeţe reduse fiind formate, în
principal, din salcâm şi plop alb. O separare naturală, pe grupe de specii, se face în principal,
în funcţie de condiţiile pedoedafice, astfel:
- pe solurile mai puţin compacte şi mai bogate (brun-roşcate) apar şleaurile;
- pe solurile mai grele (uşor depresionate) apar stejăreţele pure;
- în depresiunile mai adânci apare plopul tremurător;
- cereţele au invadat arboreţele de şleau şi ca stare au fost considerate (pe total) derivate.
Majoritatea arboretelor care alcătuiesc pădurea Băneasa sunt de vârste apropiate (în jur de
50 de ani), fiind tăiate în timpul celui de-al doilea război mondial. Repartizarea pe clase de
vârstă este inegală, predominând cele din clasa a II-a şi a III-a. Provenienţa arboretelor este
majoritară din lăstari. Compoziţia - ţel indicată pentru arboretele care alcătuieşte această
pădure trebuie să urmărească realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ,
peisagistic, în principal şi pe cât posibil, un maximum de producţie de lemn.
În pădurea Băneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiată de cea normală. Pornind
de la funcţiile ce îi sunt atribuite, în pădurea Băneasa se simte nevoia introducerii unor specii
autohtone, dar cu calităţi decorative pronunţate, pe marginea liniilor parcelare, a drumurilor,
aleilor şi potecilor, precum şi în marginea poienilor şi a golurilor din interiorul arboretelor.
6.5.2. Funcţia economică a pădurilor
Fondul forestier de pe raza Municipiului Bucureşti este reprezentat de păduri încadrate în

grupa I funcţională, care au de îndeplinit funcţia de protecţie corespunzătoare categoriei de
agrement recreere. Anual din acestea se poate exploata masa lemnoasă în conformitate cu
prevederile amenajamentelor în vigoare, în conformitate cu posibilitatea decenală stabilită şi
rămasă de exploatat. Volumul de masă lemnoasă ce se poate extrage este stabilit funcţie de
posibilitatea pădurii, posibilitate consemnată în amenajamentele silvice. Posibilitatea anuală a
pădurilor (din Regiunea Bucureşti – Ilfov) este de 80.000 mc din care 52.000 mc produse
principale. Recoltarea masei lemnoase ce rezultă din produsele principale se realizează prin
aplicarea de tratamente intensive cu regenerare sub masiv, în cazul arboretelor de cvercinee
şi prin aplicarea de tratamente estensive pentru arboretele de crâng. Dintre tratamentele
intensive cel mai reprezentativ şi des aplicat este tratamentul tăierilor progresive în ochiuri, iar
84
din cele extensive tratamentul tăierilor în crâng simplu şi căzănire pentru zăvoaie şi
salcâmete.
Componenţa pe specii a pădurilor se prezintă astfel:

Specia Ponderea
Stejar 50,8%
Cer 10,6%
Tei 12,6%
Frasin 4,4%
salcâm 0,6%
diverse tării 12,6%
alte specii 8,4%
Sursa Datelor: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
Valorificarea lemnului este o prestaţie foarte importantă a gestiunii pădurilor, cotele anuale de
masă lemnoasă stabilite, au fost realizate integral şi sunt în concordanţă cu posibilitatea
pădurilor.
În anul 2009, 38.900 mc au fost valorificaţi conform volumului stabilit către agenţii economici
ca masă lemnoasă pe picior şi 31.100 mc către populaţie ca masă lemnoasă exploatată în
regie.
Din cele 399 ha păduri proprietatea a statului de pe raza Municipiului Bucureşti s-au recoltat
400 mc masă lemnoasă din care: 300 mc stejar şi 100 mc diverse tării.
6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
Pădurile sunt situate în zona de câmpie forestieră, principala formă de relief întâlnită fiind cea
de câmpie plană şi în mică măsură, în luncile interioare ale răurilor.
Altitudinea medie la care sunt amplasate pădurile este de 80 m.
6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor
În anul 2009 pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pepiniere şi arborete
s-au executat lucrări de constatare a dăunătorilor (paraziţii vegetali şi insectele defoliatoare)
pe suprafaţa totală. Pentru combatere au fost folosite produse de uz fitosanitar selective şi
biodegradabile, cu impact redus asupra mediului. Asigurarea unei stări fitosanitare
corespunzătoare în păduri constituie o preocupare constantă a personalului silvic în vederea
prevenirii atacurilor de dăunători precum şi a limitării pierderilor cauzate de aceştia vegetaţiei
forestiere.
85
6.5.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri
În anul 2009, pe raza Municipiului Bucureşti, s-au executat rărituri în arboretele prevăzute a fi
parcurse cu această operaţiune culturală pe 14 ha şi 50 ha au fost parcurse cu tăieri de
igienă în vederea extragerii arborilor uscaţi.
6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
Se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor degradate care nu mai pot fi date în
producţie, dar şi reînfiinţarea perdelelor silvice de protecţie a câmpurilor agricole, precum şi
mărirea suprafeţei cu vegetaţie forestieră care să îndeplinească rolul de “plămân verde“ al
În Municipiul Bucureşti există un mare deficit de vegetaţie forestieră mai ales în zona de sud.
Având în vedere preţurile practicate pe piaţa liberă a terenurilor în momentul de faţă, încă
există probleme pentru realizarea centurii verzi a capitalei.
6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
De pe raza Municipiului Bucureşti s-a scos definitiv 1 ha fond forestier proprietate particulară
în vederea lărgirii DN 1.
6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009
În anul 2009, s-au realizat regenerări naturale şi împăduriri. Valoarea totală a lucrărilor a fost
de 1.053 mii lei, fiind asigurată din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit în
baza prevederilor Legii nr. 46 / 2008 – Codul Silvic (pentru întreaga Regiune Bucureşti –
Ilfov). Tot în anul 2009 s-au executat lucrări de completări în plantaţii şi lucrări de refacere a
regenerărilor calamitate. Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat
lucrări de îngrijire, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări constând în
semănături şi plantaţii sub masiv, lucrări pentru instalarea semitisului natural şi lucrări de
întreţinere.
Pentru lucrările menţionate s-au folosit în total 341 mii buc puieţi forestieri (pentru
întreaga Regiune Bucureşti – Ilfov).
Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004 – 2009 (pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov)

Anul Reg. Naturale Împăduriri Total
2004 69 16 85
2005 58 26 84
2006 53 15 68
2007 72 22 94
2008 84 20 104
2009 65 17 82
Sursa Datelor: DIRECŢIA SILVICĂ ILFOV
6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului
În perioada ce o parcurgem pădurile sunt supuse unei presiuni crescânde din partea
populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în schimbare continuă, au adus pagube
86
anuale pădurilor. Pentru crearea unei conştiinţe forestiere în special în rândul generaţiei
tinere, anual, desfăşurăm acţiuni de plantare arbori cu elevii, în special primăvara în cadrul
,,Lunii Pădurii’’, solicităm deasemeni spre publicare în mass-media a unor articole pozitive
pentru a proteja pădurea. În diferite şcoli din Municipiul Bucureşti organizăm acţiuni de
informare şi deplasare în teren pentru a conştientiza rolul pădurii şi al mediului în perioada ce
o traversăm.
6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Administrarea în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier, principalul

atribut al administraţiei silvice actuale.
Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul lor natural,
actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi principalul factor de stabilitate
în natură. Schimbările climaterice pot fi stopate şi atenuate prin mentinerea suprafeţelor
actuale ale fondului forestier şi prin extinderea acestora pe terenurile neproductive ce sunt pe
suprafeţe mari actualmente. După cum se ştie deasemeni pădurea reprezintă castelul apelor
în natură, fapt pentru care rolul ei este şi mai important.
Obiectivele ce se impun a fi luate în stategia privind administrarea corespunzătoare a fondului
forestier sunt următoarele:
- creşterea suprafeţei fondului forestier naţional şi implicit a suprafeţei de pădure pe cap de
locuitor, indicator care actualmente este sub media europeană;
- scăderea gradului de poluare a mediului înconjurător şi prevenirea fenomenului de
deşertificare prognozat în contextul schimbărilor climaterice actuale;
- prevenirea fenomenelor naturale distructive: vânturi dominante, furtuni, tornade, înzăpeziri,
eroziunea solului etc;
- interzicerea executării de construcţii în fondul forestier naţional.
Măsurile ce trebuiesc luate pentru a realiza obiectivele care le considerăm oportune sunt:
- identificarea de terenuri degradate improprii altor folosinţe, în vederea preluării pentru a fi
împădurite şi redate fondului forestier naţional;
- administrarea unitară a fondului forestiar naţional de o singură instituţie care să asigure
respectarea aplicării regimului silvic, indiferent de natura proprietăţii;
- creşterea suprafeţelor parcurse cu lucrări de regenerare şi aplicarea tratamentelor intensive
cu regenerare sub adăpost;
- creşterea numărului de puieţi produşi în pepinierele silvice;
- dotarea administraţiei silvice cu sistem de maşini performante în vederea executării integral
mecanizate a lucrărilor silvice specifice împăduririlor şi pregătirii solului;
- promovarea de acţiuni de conştientizare şi educare a populaţiei şi în special a tinerei
generaţii privind protecţia vegetaţiei forestiere;
- adoptarea unui cadru legislativ unitar, clar şi suplu privind legislaţia silvică, inclusiv prin
reactualizarea sancţiunilor privind încălcăriile de fond forestier, poluarea şi distrugerea
fondului forestier.
6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii şi ameninţă

însăşi posibilitatea continuităţii societăţii umane.
- Supraexploatarea resurselor, stimulată de creşterea exponentială a populaţiei umane şi de
creşterea economică.
87
- Utilizarea unor tehnologii inadecvate.

- Distrugerea habitatelor, adică a condiţiilor fizice, chimice, biologice de care depinde
supravieţuirea speciilor.
- Introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la eradicarea
lor.
- Poluarea genetică cu organisme modificate genetic.
- Poluarea prin modificarea factorilor de mediu.
- Defrişările şi distrugerea spaţilor verzi.
- Nivelul inconstant al lacurilor din capitală.
- Cosmetizarea arborilor din parcuri şi grădini a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit.
- Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private etc.
6.7. Biosecuritatea
Conform Direcţiei Agricole Bucureşti, în Bucureşti, nu se cultivă plante modificate genetic.
6.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii
Directiva Transpunere Implementare

Directiva Consiliului nr. H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea
90/219/CEE privind utilizarea alimentelor ce conţin aditivi şi arome
în condiţii de izolare a modificate genetic, produse
Legea nr. 214/2002
microorganismelor alimentare obţinute din organisme
pentru aprobarea
modificate genetic, modificate genetic.
amendată prin Directiva Legea nr. 266/2002 privind
O.G. nr. 49/2000
nr.98/81/CEE producerea, prelucrarea, controlul şi
privind regimul de
certificarea calităţii, comercializarea
obţinere, testare,
seminţelor şi a materialului săditor
Directiva Parlamentului utilizare şi
precum şi înregistrarea soiurilor de
European şi a Consiliului nr. comercializare a
plante).
2001/18/CEE privind O.M.G. prin tehnicile
Ordinul M.A.P.M. nr. 684/2002 emis
introducerea deliberată în biotehnologiei
în baza prevederilor Legii nr. 214/2002
mediu şi plasarea pe piaţă a moderne, precum şi a
privind componenţa Comisiei pentru
organismelor modificate produselor rezultate din
Securitatea biologică.
genetic care abrogă Directiva acestea
Ordinul M.A.P.M. nr. 462/2003 privind
Consiliului nr. 90/220/CEE
evidenţa agenţilor economici care
cultivă plante modificate genetic.
Regulamentul Parlamentului
European şi al Consiliului
European (CE) nr. 1946/2003 nu există transpunere în
-
privind transportul peste legislaţia din România
frontieră a organismelor
modificate genetic
(CE) nr. 1829/2003 privind
alimentele şi furajele
modificate genetic
88
Directiva Transpunere Implementare

(CE) nr. 1830/2003 privind
urmărirea şi etichetarea
organismelor modificate
genetic şi urmărirea
produselor alimentare şi
furajere produse din
organismele modificate
genetic şi care amendează
Directiva Consiliului nr.
2001/18/CE
6.7.2. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic
6.7.3. Coexistenţa
6.7.4. Perspective
89
Capitolul 7. DEŞEURI
7.1. Date generale
Conform Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, principiile care stau la baza

activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt:
- principiul protecţiei resurselor primare, bazat pe conceptul de dezvoltare durabilă, care
stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, prin utilizarea
materiilor prime secundare;
- principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive,
conform căruia activităţile de gestionare a deşeurilor trebuie să ţină cont de stadiul curent al
dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului şi fezabilitatea din punct de vedere
economic;
- principiul prevenirii, care stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor în
următoarea ordine: minimizarea cantităţilor de deşeuri generate, tratarea în scopul
recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu;
- principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al
responsabilităţii utilizatorului, care stabileşte obligativitatea suportării costurilor de gestionare
a deşeurilor de către generatorul lor;
- principiul substituţiei, care stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu
altele nepericuloase în vederea reducerii cantităţilor de deşeuri periculoase generate;
- principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei, conform căruia deşeurile trebuie
tratate şi eliminate cât mai aproape de locul generării lor iar exportul de deşeuri periculoase
este posibil doar în acele ţări care deţin tehnologii adecvate de eliminare;
- principiul subsidiarităţii, care strabileşte acordarea de competenţe astfel încât deciziile în
domeniul deşeurilor să fie luate la cel mai mic nivel administrativ faţă de sursa de generare,
dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional;
- principiul integrării, care stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte
integrantă din activităţile social-economice care le generează.
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare,
valorificare şi eliminare.
Generarea unor cantităţi de deşeuri din ce în ce mai mari, atât din procesele de producţie cât
şi de la populaţie, instituţii şi comerţ, constituie una dintre problemele esenţiale ale protecţiei
mediului. La acestea se adaugă fluxurile speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje,
deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase
din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice care au un mod de gestionare
specific.
În fiecare an sunt inventariaţi agenţii economici generatori, colectori, valorificatori şi
eliminatori de deşeuri, iar cantităţile gestionate de aceştia sunt raportate în vederea realizării
Anchetei statistice anuale privind deşeurile.
Colectarea de date are ca bază legală Hotărârea de Guvern 856/2002 privind
evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase, care prevede că atât unităţile economice care generează (produc) deşeuri, cât şi
unităţile economice autorizate să desfăşoare activităţi de colectare, transport, depozitare
temporară, valorificare şi eliminare a deşeurilor, au obligaţia să ţină o evidenţă a gestiunii
90
acestora şi să transmită autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului datele

centralizate anual, asupra gestiunii deşeurilor.
7.2. Deşeuri municipale
Termenul de “deşeuri municipale” desemnează atât deşeurile menajere cât şi deşeurile

voluminoase colectate separat şi deşeurile rezultate de la curăţirea spaţiilor publice (deşeuri
din parcuri, din pieţe, deşeuri stradale).
Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi
eliminarea acestora. Deşeurile municipale constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând
seama de pericolul potenţial pentru sanătate şi mediu, precum şi de faptul că conţin o serie
de materiale reciclabile a căror valorificare are drept scop economisirea de resurse naturale şi
diminuarea consumurilor materiale şi energetice.
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice
locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator
economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea,
valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.
În Capitală, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este
realizată de următoarele societăţi :
- S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE - Bucureşti în sectorul 1;

- S.C. SUPERCOM S.A. în sectorul 2;
- S.C. ROSAL GRUP S.R.L. în sectorul 3;
- S.C. REBU S.A. în sectoarele 4 şi 5;
- S.C. URBAN S.A. în sectorul 6.
7.2.1. Cantităţi şi compoziţie
Situaţia deşeurilor municipale solide în anul 2007:
- colectate 708920 tone;

- valorificate 26100 tone;
- eliminate 682810 tone.
Tabel 7.2.1.1-Compoziţia deşeurilor menajere şi alte deşeuri municipale solide similare (în
1000 tone) în Municipiul Bucureşti, în anul 2007:
Tip Hârtie Textile Plastic Sticlă Metale Biodegradabile Deşeuri Alte Total
deşeu inerte deşeuri cantităţi
Cantitate 59.8649 24.667 17.7055 60.4402 34.9126 281.3019 79.4967 150.528 708.920
produsă
% 8.446 3.4795 2.4975 8.5257 4.9248 39.6805 11.2138 21.2335 100

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M. 2007
91
Tabel 7.2.1.2 - Procentul (%) de populaţie pentru Municipiul Bucureşti deservit de serviciile
municipale de colectare a deşeurilor municipale.
Municipiul Total (%) Urban (%) Rural (%)

Bucureşti 79.2436 79.2436 0,00
7.2.2. Deşeuri biodegradabile
Termenul de “deşeuri biodegradabile” desemnează atât deşeurile de la populaţie şi din

activităţi comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă, cât şi deşeurile
alimentare şi vegetale, hârtia şi cartonul (de calitate joasă). Deşi hârtia şi cartonul fac parte
din grupa deşeurilor biodegradabile, este indicată reciclarea şi recuperarea acestora, mai ales
în cazul unei calităţi ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse pentru reciclarea şi
recuperarea materialelor reciclabile.
În Municipiul Bucureşti deşeurile biodegradabile reprezintă o componentă importantă
din deşeurile municipale. În această categorie sunt cuprinse:
• deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;
• deşeuri vegetale din parcuri, grădini;
• deşeuri biodegradabile din pieţe;
• componentele biodegradabile din deşeurile stradale;
• nămolul de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;
• hârtia: teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al prevederilor din
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu
va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate,
care nu poate fi reciclată.
Pentru a atinge ţintele pe termen scurt privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile
(25% în 2010) cu implicarea unor investiţii minime, este necesară concentrarea asupra
cantităţilor de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate uşor şi tratate. Acestea includ în
general hârtia, cartonul, lemnul şi ambalajele pentru reciclare, deşeurile din grădini şi parcuri
şi deşeurile alimentare pentru compostare.
Conform Directivei Europene Nr.1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, transpusă în
legislaţia naţională prin H.G.Nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, ţintele privind
reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile municipale sunt următoarele :
• 16 iulie 2010 - Cantitatea depozitată trebuie să se reduca la 75 % din cantitatea totală

(exprimată gravimetric) produsă în anul 1995) ;
• 16 iulie 2013 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 50 % din cantitatea totală
(exprimată gravimetric) produsă în anul 1995) ;
• 16 iulie 2016 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 35 % din cantitatea totală
(exprimată gravimetric produsă în anul 1995).
Tabel 7.2.2.1 – Deşeuri biodegradabile colectate în anul 2007

Tip deseuri Cantitate (tone) Procente(%)
Biodegradabile 281.3019 39.6805
92
7.2.3. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale
Deşeurile periculoase sunt definite în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 78/2000 privind
regimul deşeurilor aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin O.U.G. nr.
61/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 27/2007. Tipurile de deşeuri
periculoase generate din activităţile economico-sociale sunt cuprinse în Lista privind
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, aprobată prin H.G. nr. 856/2002.
Tabel 7.2.3.1- Deşeuri municipale periculoase, conform Catalogului European de Deşeuri

Referinţă Categorie
UE
20 01 13 Solvenţi
20 01 14 Acizi
20 01 15 Alcali
20 01 17 Fotochimice
20 01 19 Pesticide
20 01 21 Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur
20 01 23 Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi
20 01 26 Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25
20 01 27 Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe
periculoase
20 01 29 Detergenţi care conţin substanţe periculoase
20 01 31 Medicamente citotoxice şi citostatice
20 01 33 Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
20 01 35 Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele
decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând
componente periculoase
20 01 37 Lemn conţinând substanţe periculoase
Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare impact asupra mediului înconjurător şi
sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate,
corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase să
fie abordate într-un mod riguros.
Principalele activităţi generatoare de deşeuri periculoase din Municipiul Bucureşti sunt :
- activităţi industriale
- activităţi de reparaţii auto ( service-uri auto) :deşeuri de uleiuri uzate,baterii şi acumulatori;
- activităţi medicale;
În cadrul gospodăriilor sau al firmelor mici se foloseşte un număr destul de mare de materiale
periculoase, care sunt, în final, eliminate împreună cu deşeurile municipale.
În prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri asimilabile
deşeurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de
descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua
pânza freatică.
7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
Deşeurile valorificabile din deşeurile municipale (hârtie, carton, material plastic, deşeuri
metalice, deşeuri textile, sticlă, etc) sunt colectate de către operatori specializati/autorizaţi şi
predate unităţilor de reciclare din Municipiul Bucureşti sau din alte judeţe ale ţării.
93
Pe raza Municipiului Bucureşti există o staţie de sortare a fluxului de deşeuri colectate

selectiv care aparţine S.C. URBAN RÂMNICU VÂLCEA S.A., care are o capacitate de 15000
t/an, cu două linii de sortare, cea de-a doua fiind în curs de instalare. De asemenea este în
funcţiune şi o staţie de balotare, linia tehnică având 4 prese, pentru balotarea deşeurilor
reciclabile de plastic, carton şi aluminiu, cu o capacitate de 15000 t/an. Tratarea sortului
ramas de la staţia de sortare, în special deşeuri vegetale şi voluminoase, se realizează prin
mărunţire mecanică în staţia de tratare, care are o capacitate de 20000 t/an. Pe parcursul
sortării sunt eliminate deşeurile cu compoziţie PVC şi cauciuc pentru a reduce la minim
procentul de clor din produsul final. Procesarea mecanică (mărunţirea) se realizează în
concasor (tocător), iar deşeurile rezultate sunt preluate cu o bandă transportoare pe care este
montat un separator magnetic ce are rolul de a reţine deşeurile metalice. Produsul obţinut din
fracţia uşoară rezultată este denumit material pregătitor pentru combustibil alternativ şi are
puterea calorică de 18-24 MJ/kg. El este ulterior valorificat energetic ( coincinerare), prin S.C
ECOVALOR.
7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale
DEPOZITE ECOLOGICE
Construcţia, locaţia şi cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt

descrise tehnic de către Directiva privind Depozitele Ecologice. În esenţă, un depozit ecologic
este o locaţie care furnizează o protecţie a mediului şi a sănătăţii adecvată pentru eliminarea
deşeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat în mod caracteristic cu:
- O zonă intermediară;
- Un drum bun şi accesibil pentru camioane;
- Un corp de gardă pentru păstrarea evidenţei şi a controlului;
- Un cântar;
- Un mic laborator pentru controlul deşeurilor;
- Straturi intermediare de membrană geo textilă pentru a păstra apa uzată adunată şi pentru
a sprijini încărcăturile mecanice;
- Un sistem de monitorizare;
- Staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri);
- Celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (în fiecare zi);
- Ventilator pentru gazul metan generat (câteodată colectat pentru generarea de
electricitate).
Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ:
- înregistrarea cantităţilor de deşeuri;
- controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise;
- acoperirea zilnică a deşeurilor;
- compactarea suprafeţelor de acoperire;
- asigurarea acoperirii şi închiderii;
- controlul apei freatice;
- monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.
Valorificarea energetică:
- A decide sau nu pentru recuperarea gazului metan pentru încălzire centrală şi a apei şi
pentru producerea de electricitate.
Avantajele depozitelor ecologice includ un impact asupra mediului mult mai limitat (fără
mirosuri, fără animale, fără incendii), riscuri de îmbolnăvire reduse drastic şi un control mult
mai bun asupra deşeurilor decât la depozitele necontrolate de deşeuri.
Pe raza Municipiului Bucureşti se află Depozitul Chiajna Rudeni, depozit pentru deşeuri
ne-periculoase ”b” administrat de S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.
94
Depozitul Chiajna Rudeni/S.C. Iridex Group Import Export S.R.L:
Documentul de autorizare declară depozitul a fi în conformitate cu directiva europeană

privind depozitele de deşeuri. Aceasta înseamnă că un sistem mineral de etanşare este
folosit în combinaţie cu o membrană geotextilă şi cu o folie de plastic ca barieră finală
împotriva pătrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare şi
tratare a apei şi a gazului şi cu un sistem de control al apelor subterane, prin puţuri adânci în
amonte şi în avalul direcţiei de curgere a apelor subterane.
Taxele percepute sunt între 5-7 euro/tonă, ceea ce este puţin pentru un depozit ecologic.
Investiţia pentru un asemenea depozit este de 2,5 – 5€/t. Trebuie ţinut cont şi de investiţia
pentru zona de intrare, incluzând puntea de cântărire, sistemul de tratare şi colectare a apei şi
a gazului precum şi costurile de operare.
Capacitatea depozitului este suficientă pentru următorii 12-15 ani dacă sunt depozitate
anual 250.000 -300.000 t.
Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare şi pregătire. Depozitul este operat de 54 de
persoane.
Drumul de acces este pregătit pentru vreme de iarnă. Vehiculele sunt descărcate lângă
rampă de acces şi va rezultă un strat de deşeuri gros de câţiva metri. Acest lucru va cauza o
rată de compactare scăzută. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3.
Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinţi în timpul
verii, sau poate lua foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de construcţie şi
demolări.
Depozitul are un număr suficient de buldozere, compactoare BOMAG, IFFRON. Un turn
de colectare de gaz este localizat în partea stângă a zonei de descărcare. Apa uzată este
colectată într-un bazin, care este conectat la o staţie de epurare pilot cu osmoză inversă, tip
PALL- epuratul este descărcat în sursa de suprafaţă, în limitele NTPA 001. Apele meteorice
se scurg de pe suprafaţă depozitului într-un canal colector ce înconjoară depozitul, iar apa din
canalul colector este combinată cu levigat ca rezultat al unei neprotejări a depozitului , în
special pe versanţi.
În partea nouă a depozitului, suprafaţa are o pantă mică, pentru colectarea apei.
Pe lângă depozit este organizată activitatea de compactare şi separare a PET-urilor.
În ceea ce priveste modul de colectare a biogazului, pe amplasament sunt montate 30
puţuri de captare a gazului de depozit.
Cantitatea totală de deşeuri depozitată pe parcursul anului 2009 la depozitul Chiajna-
Rudeni a fost de 470471.62 tone.
Lângă depozit este localizată o staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, de tip
Muffle.
În momentul de faţă capacitatea de incinerare a deşeurilor periculoase existentă este de
6000 t/an, inclusiv deşeurilor periculoase din deşeurile municipale la IRIDEX. Se
intenţionează ca în viitor această capacitate să fie crescută până la 12 000 t/an. Incineratorul
este echipat cu un compartiment de ardere secundară, dispoziţiv de curăţare a gazelor de
ardere printr-un proces umed şi cu un dispoziţiv de analiză a compoziţiei gazelor de ardere,
care este important atât pentru controlul procesului de incinerare în sine precum şi pentru
controlul indicatorilor de mediu. Echipamentul de depoluare cuprinde: tuburi radiante cu rol
de reţinere primară a particulelor; filtru cu saci şi scruberul umed cu soluţie alcalină.
Incineratorul dispune, în comun cu depozitul de deşeuri, de o instalaţie de epurare a apelor
uzate cu osmoză inversă, tip PALL.
Deşeurile municipale (menajere, stradale şi industriale asimilabile) acceptate la depozitul
Chiajna-Rudeni sunt cele care îndeplinesc criteriile stabilite prin Ord. Nr.95/2005 şi clasificate
conform H.G. nr.856 / 2002.
95
Deşeurile municipale colectate în Municipiul Bucureşti sunt eliminate în trei depozite

ecologice (unul în Bucureşti –Depozitul Chiajna Rudeni/S.C. Iridex Group Import Export
S.R.L.) şi două în judeţul Ifov (depozitul ecologic Vidra pentru deşeuri menajere al S.C.
ECOSUD S.R.L. şi Glina- Ochiul Boului al S.C. ECOREC S.A.)
7.3. Deşeuri de producţie
Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor generate din diferite activităţi

economice, acestea putând fi deşeuri nepericuloase sau periculoase.
Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de către
agenţii economici pe baza chestionarelor de anchetă statistică.
Aceste date sunt analizate, prelucrate şi utilizate anual de către Institutul Naţional de
Statistică la elaborarea Anuarului Statistic al Romaniei. La data întocmirii prezentului raport
nu este definitivată prelucrarea datelor din ancheta statistică pentru anul 2008.
7.3.1. Generarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase)
Impactul depozitării deşeurilor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu
agresaţi fiind solul, aerul, apele (de suprafaţă şi subterane). De asemenea o problemă
importantă constă în pericolele pe care le reprezintă pentru sănătatea locuitorilor din zonă.
Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor
generate din procesele de producţie.
Principalele categorii sunt:
- hârtie şi carton din: gestionarea ambalajelor, activităţi de birou, procese de producţie,
activităţi de comercializare/depozitare;
- mase plastice de diverse compoziţii: polietilenă de joasă densitate (PE), polietilenă de înaltă
densitate (HDPE), polipropilenă (PP), polistiren (PS), policlorura de vinil (PVC),
polietilenterftalat (PET), poliamidă (PA), poliacetat de vinil (PCV), polimetilmetaacrilat
(PMMA), cauciuc, etc. rezultate din activităţi de ambalare, îmbuteliere, producţie,
comercializare, activităţi de producţie încălţăminte, prelucrare mase plastice, producţie de
ambalaje etc.;
- materiale compozite (carton şi mase plastice, carton şi aluminiu, metal şi masă plastică,
carton şi masă plastică şi metal), textile impregnate rezultate din: activităţi de comercializare,
activităţi de cercetare, activităţi de producţie;
- cioburi de sticlă rezultate din: activităţi de prestări servicii, de producţie, de îmbuteliere;
- uleiuri uzate (de motor, de transmisie, de ungere, hidraulice) rezultate din: activităţi de
prestări servicii, reparaţii mecanice auto, din activităţi de transport, din activităţi de transport
energie electrică);
- baterii şi acumulatori, rezultaţi din: activităţi de reparaţii mijloace auto, transporturi auto,
transport energie electrică;
- şpan feros şi neferos rezultat din activitatea de prelucrări mecanice prin aşchiere;
- deşeuri de lemn, inclusiv rumeguş rezultat din activităţi de prelucrare lemn, producţia de
ambalaje de lemn, dezafectare ambalaje lemn, producţia de mobilă, etc.;
- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv, fracţiuni colectate
separat;
- deşeuri metalice (bucăţi, capete) rezultate din activitatea de confecţii metalice, din amblaje
dezafectate, etc.;
- deşeuri de echipamente electrice şi electronice rezultate din activităţi de producţie, prestări
servicii, de reparaţii, comercializare produse electrice, electronice şi electrocasnice;
96
- deşeuri din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz;

- deşeuri de mercur şi mercur metalic;
- anvelope uzate rezultate din activitatea de transport, producţie de anvelope, prestări servicii
- reparaţii mecanice auto;
- deşeuri textile rezultate din activitatea de prelucrare fibră şi ţesături;
- echipamente electrice cu conţinut de PCB sau PCT;
- deşeuri din: construcţii şi demolări, activitatea de construcţii civile şi industriale.
7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase)
Gestionarea deşeurilor de producţie constă în: colectarea, valorificarea, eliminarea, şi

stocarea temporară a deşeurilor de producţie. Organizarea activităţii de gestionare a
deşeurilor de producţie este obligaţia generatorului. Începând cu anul 1995 colectarea şi
procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantităţile de deşeuri s-a făcut în conformitate
cu cerinţele europene de clasificare ( Catalogul European al Deşeurilor, înlocuit în anul 2002
cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase ) şi de raportare la EUROSTAT
şi la Agenţia Europeană de Mediu.
Tabel 7.3.2.1 – Deşeuri industriale nepericuloase din Municipiul Bucureşti în 2007

Total deşeuri din producţie generate Cantitate deşeuri nepericuloase
(tone) colectate (tone)
326 912,80 322 341,64
Sursa: Ancheta Statistică 2007
APM Bucureşti emite şi verifică documente pentru transporturile interne de deşeuri

periculoase pe teritoriul Municipiului Bucureşti, pe baza prevederilor H.G. nr. 1061 din 10
septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul
României. în anul 2009 s-au eliberat 76 Formulare pentru aprobarea transportului de deşeuri
periculoase.
În Bucureşti sunt autorizate următoarele firme pentru colectarea şi transportul
deşeurilor periculoase:
Tabel 7.3.2.2-Societăţi autorizate pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase

Nr. Agentul economic Tipuri de deşeuri *
crt.
medicale alte tipuri
1 S.C. PERFECT CURIER medicale marfuri periculoase
S.R.L
2 S.C. URBAN S.A. Salubrizare şi transport
deseuri periculoase
3 S.C. EUROTRANS CHEM deseuri medico- deseuri chimice periculoase
SERVICES S.R.L. farmaceutice
4 S.C. ROMAX deseuri chimice, periculoase-
TRADING&MARKETING solutii fotografice 0901, PCB,
S.R.L. PCT, hidrocarburi, mercur,
s.a.
97
Nr. Agentul economic Tipuri de deşeuri *

crt.
medicale alte tipuri
5 S.C. SERVICII deseuri deseuri periculoase
SALUBRITATE medicale
BUCUREŞTI S.A.
6 S.C. TEHNO DENTAL medicale
SERVICE APARATURA
STOMATOLOGICA S.R.L.
7 S.C. MEDICAL WASTE deseuri medico-
S.R.L farmaceutice
periculoase
8 S.C. ARI PETROL transport ulei uzat, tratare ulei
CHEMICAL S.R.L. uzat şi deseuri chimice
periculoase
9 S.C. COMPANIA deseuri chimice periculoase
ROMPREST SERVICE S.A. (ulei uzat , DEEE-uri cu
substante
periculoase,baterii/acumulatori
uzati ),ambalaje contaminate
cu subst.periculoase
10 SC CVD COLECT SRL deseuri
medicale
periculoase
11 S. C. DNN '95 TRANS S.R.L colectare şi
transport
deseuri
medicale
periculoase
12 S.C.ECOMASTER decontaminare, tratare,
SERVICII ECOLOGICE eliminare, transport deseuri
S.R.L. periculoase (uleiuri uzate,
DEEE,deseuri industriale
periculoase solide şi lichide)
Sursa: APM Bucureşti- Raportări agenţi economici
Conform Raportărilor trimestiale către ANPM referitoare la întocmirea bazei de date privind
transportul intern de deşeuri periculoase ( desfăşurat în baza Hotarârii nr. 1061/2008 privind
transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României), în Municipiul
București cantitățile de deșeuri periculoase generate (industriale şi medicale) în anul 2009 se
prezintă conform tabelului următor:
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV TOTAL 2009

610,865 t 535,189 t 527,42 t 546,328 t 2219,802 t
98
7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari
Bifenilii policloruraţi şi alţi compuşi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizaţi în scop
industrial atât în aplicaţiile /sistemele închise, cât şi în aplicaţiile deschise, înca din anul 1929
în SUA, descoperirea lor fiind considerată un miracol ştiinţific datorită caracteristicilor lor
deosebite pe care le prezentau în exploatare.
Au fost utilizaţi la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice,
foiţă, cerneală, ruj de buze.
Din anul 1976 fabricarea lor a fost interzisă în SUA şi ulterior şi în alte ţări, după
descoperirea impactului negativ asupra sănătăţii şi mediului. Cu toate acestea bifenilii
policloruraţi deja contaminaseră planeta.
Unii compuşi aparţin substanţelor care au efecte similare dioxinei, ce dăunează sănătăţii
oamenilor şi animalelor, acţionând asupra dezvoltării sistemului hormonal al acestora.
În cazul aplicaţiilor deschise PCB-urile sunt în contact direct cu mediul înconjurător pe
care îl pot uşor contamina. Datorită acestui fapt contaminarea cu PCB este o problemă mult
mai importantă în cazul aplicaţiilor deschise decât în cazul celor închise. Din aceasta cauza în
Europa utilizarea PCB-urilor în aplicaţii deschise precum cerneluri de imprimerie şi adezivi a
fost interzisă începând cu anul 1979.
În aplicaţiile /sistemele închise compuşii bifenili policloruraţi sunt izolaţi, fiind închişi
ermetic într-o incintă. În condiţii normale, PCB-ul conţinut nu intră în contact direct cu mediul
sau cu utilizatorii, totuşi emisiile de PCB pot aparea în timpul remedierii unor defecţiuni, al
scoaterii din funcţiune, sau ca rezultat al unor avarii. În Romania compuşii bifenil policloruraţi
se găsesc în mod special în condensatoarele de putere din instalaţiile de distribuţie.
CADRUL LEGISLATIV
• Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi a trifenililor

policloruraţi (PCB/PCT)
• Hotărârea de Guvern nr.173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea
regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi
similari, modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005), Hotărârea
de Guvern nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007), Hotărârea de Guvern nr. 975/2007 (MO nr.
598/30.08.2007)
• Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1018/2005 (MO nr.
966/1.11.2005) privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei Deşeuri şi Substanţe chimice periculoase
a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, modificat de Ordinul Ministrului Mediului şi
Gospodăririi Apelor nr. 257/2006 (MO nr. 249/20.03.2006) şi de Ordinul Ministrului Mediului
şi Dezvoltării Durabile nr. 1349/2007 (MO nr. 629/13.09.2007)
APM Bucureşti a efectuat în anul 2009 acţiuni pentru monitorizarea stadiului eliminării
echipamentelor cu conţinut PCB/PCT deţinute de agenţii economici pe raza municipiului
Bucureşti.
99
Tabel nr. 7.3.3.1 - Situaţia condensatorilor în funcţiune în Municipiul Bucureşti la nivelul anului
2009
Planifi Stoc Stoc Planifi Planifica
Situatia cat Elimin sf. sf. cat t pentru
Elimin Agent
juridica Nr. pentru at- sem. dec. pentru eliminar
at ec.
Agent economic (Functio bu elimin sem. I I 2009 elimin e sf.
sem. II elimin
neaza/Fa c* are- 2009 2009 ****** are exist.
(buc) ator
liment) 2009 (buc) *** ** 2010 utile
(buc) (buc) (buc) (buc) (buc.)
desfiintat
Unitatea
SC Energoreparatii a predat
SA (a fost preluat obligaţiile 13
0 0 135
sediul de SC AGAM de mediu 5
SRL) către SC
AGAM
SRL
nu
SC Tehnologica
functione 81 0 0 81
Tub SRL
aza
SC Ventilatorul SA 4 0 0 4
Function
ICME ECAB SA 54 27 0 54 0 54
eaza
MAHARASHTRA
SEAMLESS
LIMITED-INDIAN
PIPE (a cumparat
utilajele şi
echipamentele SC Faliment 67
0 0 673 673
Republica SA -in L85/2006 3
faliment)
reprezentata prin
RVA INSOLVENCY
SPECIALISTS
SPRL BUCUREŞTI
Function
SC Timpuri Noi SA 5 0 0 5 0 5 5 0
eaza
SC Textila Unirea dezafect

8 0 0 8
SA at
Nu
functione
aza AVIZ
SC Textila Dacia
INCHIDE 29 0 0 29
SA
RE
3/29.01.2
008 NS
Function
eaza
societate
în
SC Tubinox SA 60 0 0 60 60 0 60
conserva
re din 24
sept.200
9
100

Elimin Agent
at ec.
sem. II elimin
(buc) ator
liment) 2009 (buc) *** ** 2010 utile
SC
Function 11 ECOD
SC Isovolta SA 60 35 82 25 57 57
eaza 7 AV
SRL
SC
PREST
OSER
SC Tesatoriile Funcţion
63 63 28 35 35 0 0 0 V
Reunite SA ează
GENE
RAL
SRL
Funcţion
SC Antilopa SA 48 0 0 48
ează
Function 13
SC Romaero SA 0 0 136 0 136 0 136
eaza 6
Uzitex SA desfiintat 16 0 0 16
Function Setcar
Zentiva SA 38 0 0 38 38 0 0 0
eaza SA
SC Cascade
Consult SRL 41 0 41
Nou inventariat
S.C.
functiona Petrom
SC Romstal Imex
re/ ar
SRL cf. contract VC 19 0 0 19 19 0 0 0
reamenaj Interme
R.3097/29.09.2005
are d
S.R.L.
SC
ELECTROTEHNIC
A ECHIPAMENTE
ELECTRICE (a Function
29 0 0 29 0 29 0 0
preluat de la SC eaza
Electroaparataj SA
Bucureşti obligatiile
de mediu)
SC ICE Felix SA
predat obligatiile de
mediu la SC
Function Nu s-a
GREEN NET SA, 24 0 0 24 0 24 24 0
eaza stabilit
care la randul ei le-
a predat la SC
FARMEXIM SA
101

Elimin Agent
at ec.
sem. II elimin
(buc) ator
liment) 2009 (buc) *** ** 2010 utile
SC
PREST
O
SERV
GENE
RAL
SRL –
preluar
Function
SC FIROS SA 60 60 0 60 60 0 0 0 e.
eaza
Elimina
rea -la
SC Pro
Air
Clean
SRL
Timiso
ara
SC GRANTMETAL functione
24 0 0 24 24
SA aza
SC AVERSA SA functione
32 0 0 32 0 32 32
Nou inventariat aza
Tabel nr. 7.3.3.2 - Situaţia condensatorilor scoşi din uz (care nu mai pot fi folosiţi) în
Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2009
Planific
Situatia Nr. Planificat Nr. Stoc sf.
Eliminat- Stoc at
juridica buc.- pentru buc.- Elimi-nat dec.
Agent semestrul I sf. sem. I pentru Agent ec.
(Functionea seml eliminare- sem II sem. II 2009*****
economic 2009 2009*** eliminar eliminator
za/Faliment I 2009 2009*** (buc) ***
(buc) (buc) e 2010
) 2009* (buc) ** (buc)
(buc)
SC
Tehnologica 88 0 0 88
Tub SRL
SC
Ventilatorul 11 0 0 11
SA
SC Republica
SA
reprezentata
prin RVA
Faliment SC SETCAR
INSOLVENC 495 495 0 495 495 495 0
L85/2006 SA Braila
Y
SPECIALIST
S SPRL
BUCUREŞTI
SC Timpuri Functionea
722 0 0 722 722 0 722 722
Noi SA za
SC Vlist
International
functioneaz
Transport 27 0 0 27 27 0 27 27
a
Services
Romania SRL
102
Planific
Situatia Nr. Planificat Nr. Stoc sf.
Eliminat- Stoc at
juridica buc.- pentru buc.- Elimi-nat dec.
Agent semestrul I sf. sem. I pentru Agent ec.
(Functionea seml eliminare- sem II sem. II 2009*****
economic 2009 2009*** eliminar eliminator
za/Faliment I 2009 2009*** (buc) ***
(buc) (buc) e 2010
) 2009* (buc) ** (buc)
(buc)
SC Textila
dezafectat 15 0 0 15
Unirea SA
SC Textila
dezafectat 58 0 0 58
Dacia SA
Functionea
za societate
SC Tubinox în
106 0 0 106 106 0 106 106
SA conservare
din 24
sept.2009
SC Romaero functioneaz
20 0 0 20 0 0 20 0
SA a
SC
PRESTO
SERV
GENERAL
SRL –
SC FIROS Functionea
1 1 0 1 0 1 0 0 preluare.
SA za
Eliminarea -
la SC Pro
Air Clean
SRL
Timisoara
SC
functioneaz
GRANTMETA 88 0 0 88 88 0 88 88
a
L SA
SC CELPI SA
functioneaz SETCAR
Nou 33 0 28 5 5 0 5 5
a BRAILA
inventariat
TOTAL
1664 1 28 1636
BUCUREŞTI
103
Tabel nr. 7.3.3.3. Situatia transformatorilor în funcţiune care conţin PCB şi nu pot fi
transportaţi (datorită gabaritului)
Planif Planific
Planific Stoc Nr. Stoc
Nr. icat at
Situatia at sf. buc.- Cantita sf.
buc.- Eliminat- pentr pentru
juridica pentru sem. seme te dec.
seme semestru u elimina
Agent economic (Function elimina I strul ulei**** 2009
strul I l I 2009 elimi re sf.
eaza/Fali re- 2009 II ** ******
2009 (buc) nare exist.
ment) 2009 *** 2009 (litri) **
* 2010 utile
(buc) (buc) ***** (buc)
(buc) (buc.)
MAHARASHTRA
SEAMLESS
LIMITED-INDIAN
PIPE (a cumparat
utilajele şi
echipamentele SC
Faliment
Republica SA -in 1 0 0 1 1 1
L85/2006
faliment
reprezentata prin
RVA INSOLVENCY
SPECIALISTS
SPRL BUCUREŞTI
)
SC ICE Felix SA a
mediu la SC
GREEN NET SRL- Function
2 0 0 2 2 2200 2 2 0
care la randul ei, le- eaza
a predat la SC
FARMEXIM SA
Nou inventariat
Total Bucureşti 3 0 0 3
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deseurilor şi substante chimice periculoase, APM

Bucureşti
7.4. Deşeuri generate de activităţi medicale
Strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unităţile sanitare de

asistenţă medicală, de cercetare medicală şi învăţământ medical de stat şi privat şi
asigurarea condiţiilor de aducere la îndeplinire a acestora intră în responsabilitatea
Ministerului Sănătăţii.
Ministerul Sănătăţii evaluează totodată impactul produs de deşeurile medicale
periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi elaborează norme de igienă pentru colectarea,
îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide şi reglemenţări specifice pentru gestionarea
deşeurilor provenite de la unităţile sanitare, de asistenţa medicală, de cercetare medicală şi
de învăţământ medical, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Din datele centralizate în anul 2008, cantitatea totală de deşeuri colectate de la unităţile
spitaliceşti din Municipiul Bucureşti este de 5522.265 tone.
În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul negocierilor de
aderare la Uniunea Europeană pentru domeniul deşeurilor periculoase se impune
implementarea unui sistem modern de management al deşeurilor la nivelul fiecărei unităţi
medicale, astfel încât eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase să se realizeze în
condiţii corespunzătoare, utilizând metode de eliminare finală cu impact minim asupra
mediului.
104
Deşeurile medicale periculoase pot fi neutralizate/eliminate numai în instalalaţii

autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului.
Planul de implementare a Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor prevede
în cazul deşeurilor medicale periculoase următoarele alternative de eliminare:
- neutralizare prin sterilizare termică conform prevederilor Ord. comun nr. 698/940 al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului sănătăţii privind aprobarea
Procedurii de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deşeurilor
rezultate din activitatea medicală, publicat în Monitorul Oficial nr. 858/23.09.2005;
- incinerare în unităţi existente pe teritoriul României, care deţin autorizaţie de mediu;
- incinerare în posibile instalaţii noi.
Societăţile autorizate pentru colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor
medicale au fost prezentate în tabelul 7.3.2.2.
S.C. MEDICAL WASTE S.R.L. este autorizată pentru eliminarea preliminară a deşeurilor
medicale (tratează prin sterilizare deşeuri medicale periculoase). iar pentru eliminarea finală
(incinerare) a deşeurilor medicale periculoase este autorizată S.C.IRIDEX GROUP IMPORT
EXPORT S.R.L..
7.5. Fluxuri speciale de deşeuri
7.5.1 Ambalaje şi deşeuri de ambalaje
Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de

ambalaje stabileşte măsuri care au ca scop:
-prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje,
-reutilizarea ambalajelor,
-reciclarea deşeurilor de ambalaje,
-alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la reducerea cantităţilor
eliminate prin depozitare finală.
Cantităţi importante de deşeuri de ambalaje se regăsesc în deşeurile menajere colectate de
la populaţie (deşeuri de ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal, sticla) cât şi în deşeurile
asimilabile colectate din industrie, instituţii, comerţ, etc.
Transpunerea Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deseurile de ambalaje, în legislaţia
naţională s-a realizat prin H.G. nr.621/2005, precum şi Ordinul 927/2005 privind procedura de
raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, responsabilitatea
implementării acestui document revenind operatorilor economici care produc/importă şi
introduc pe piaţă ambalaje si/sau produse ambalate, cât şi Consiliilor Locale Orăşeneşti .
Situaţia gestionării ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje la nivelul anului 2008 este
prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul 7.5.1.1 Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă şi deşeuri de ambalaje preluate în

vederea valorificării în anul 2008, tone
Ambalaje Ambalaje Deşeuri de ambalaje
introduse pe corespunzătoare preluate în vederea
Materialul piaţa internă produselor ambalate valorificării de către
(tone) introduse pe piaţă de agenţii economici
către producători şi autorizaţi (tone)
importatori (tone)
Sticlă 252.72 13467.118 4201.83
Plastic 6249.17 12013.783 13157.68
Hârtie şi 14116.83
19606.868 8636.62
carton
105
Ambalaje Ambalaje Deşeuri de ambalaje

introduse pe corespunzătoare preluate în vederea
Materialul piaţa internă produselor ambalate valorificării de către
(tone) introduse pe piaţă de agenţii economici
către producători şi autorizaţi (tone)
importatori (tone)
Metale 7594.82 4373.002 3565.79
Lemn 3049.22 15725.73 2277.15
Altele 20.39 170.284 49.50
Total 31283.15 65356.785 31888.57
Sursa: Baza de date APM Bucureşti
Gestionarea deşeurilor de ambalaje cuprinde: colectarea separată, sortarea, reciclarea sau

valorificarea energetică a acestora şi numai în ultimul rând eliminarea prin depozitare sau
incinerare.
În conformitate cu planul de implementare a Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi
deşeurile de ambalaje şi a Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 ce reglementează gestionarea
ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale
impreună cu alţi factori implicaţi, au obligaţia să realizeze proiecte pilot privind colectarea
selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie.
Realizarea acestor proiecte pilot reprezintă unul din angajamentele pe care Romania
şi le-a asumat în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană.
În vederea întocmirii bazei de date la nivel naţional pentru anul 2009, s-au solicitat
informaţii cu privire la proiectele pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje aflate în
derulare în municipiul Bucureşti.
S-a realizat monitorizarea semestrială a extinderii implementării sistemului de
colectare selectivă la nivelul întregii ţări concomitent cu introducerea sau modernizarea
serviciului de colectare.
Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile
de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi
pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).
Colectarea selectivă a deşeurilor municipale (ambalajele şi deşeurile de ambalaje),
se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot, iniţiate de către societăţile de
salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt în derulare în colaborare cu asociaţiile de locatari
(pentru populaţie), şcoli, instituţii şi agenţi economici, fiind în continuă extindere.
În Municipiul Bucureşti se derulează proiecte pilot pentru colectare selectivă şi pentru
reciclare PET-uri, sticlă, hârtie şi carton (colectate şi sortate)în sectoarele 1, 3 şi 4, iar în
sectoarele 2, 5 şi 6 colectarea selectivă se extinde prin înfiinţarea unor noi puncte de
depunere voluntară.
Tabelul 7.5.1.2.a. Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje

în anul 2009
Cantităţi de deşeuri de ambalaje
Sector Nr. locuitori arondati
colectate selectiv, tone
1 238 217 1697965
2 359107 267670
3 40.000 996852
4 154 000 209197
5 120000 0
6 360000 969462
106
De menţionat este faptul că în sectorul 5, cu toate că s-au amplasat 32 eurocontainere de 1,1

mc, locuitorii depun în amestec deşeurile.
Tabelul 7.5.1.2.b. Facilităţi şi dotări pentru colectarea selectivă în anul 2009

Sectorul care a
Fracţii de Modul de
implementat Tipul de containere
deşeuri gestionare a
sistemul de destinate colectării
colectate deseurilor
colectare selective
selectiv colectate
selectivă
90 eurocontainere 2.5 mc
hârtie-
tip clopot
carton, PET,
1 197 eurocontainere 1.1 mc
PE, metal,
1602 europubele 240 l
sticlă
14000 coşuri stradale
1090 saci de plastic
hârtie-
150 containere tip IGLU de
2 carton, PET,
2.5 mc
PE, sticlă
30 containere de 1.1 mc
472 eurocontainere de 1,1 Fracţiile
hârtie-
mc colectate
3 carton, PET,
80 eurocontainere de 2,4 selectiv sunt
PE, sticlă
mc predate către
191 containere de1,1 mc unităţi
3 containere de 4 mc autorizate în
hârtie- 3 containere de 20 mc vederea
4 carton, PET, 3 prescontainere de 20 mc reciclării
PE, sticlă 27 europubele de 120 l
162 europubele de 240 l
3000 buc saci
hârtie-
5 carton, PET, 32 containere de 1,1 mc
PE, sticlă
hârtie-
6 carton, PET, 423 containere de 3 mc
PE, sticlă
Ca urmare a dezvoltării sistemelor de colectare a deşeurilor reciclabile, se vor avea în vedere

crearea şi dezvoltarea unor instalaţii de sortare şi procesare a deşeurilor în vederea reciclării.
7.5.2 Deseuri de echipamente electrice şi electronice
Gestionarea deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice (DEEE) este

reglementată prin HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi
are ca obiective principale prevenirea producerii de deşeuri, refolosirea, reciclarea sau alte
forme de valorificare a acestora, precum şi reducerea volumului de deşeuri eliminate.
În Municipiul Bucureşti există 15 operatori economici autorizaţi pentru activităţi de colectare,
valorificare şi tratare a deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice.
107
În urma constituirii bazei de naţionale de date pentru anul 2008, validate de Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului, situaţia colectării, valorificării şi tratării DEEE în Municipiul
Bucureşti se prezintă astfel:
Tabel 7.5.2.1- Situaţia colectării DEEE în anul 2008

DEEE valorificate
DEEE colectate (tone) DEEE exportate (tone)
(tone)
1550.817 1441.209 35
Sursa: Raportările operatorilor economici
În cursul anului 2009 s-au derulat 10 ediţii ale campaniei MAREA DEBARASARE desfăşurate
la nivel naţional, iniţiată de Ministerul Mediului. Factorii implicaţi în organizarea şi
desfăşurarea acestei campanii au fost primăriile de sector în parteneriat cu operatorii de
salubritate autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare a acestui tip de deşeu, APM
Bucureşti, precum şi asociaţiile colective legal constituite şi autorizate în acest scop de
Ministerul Mediului pentru îndeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare şi reciclare a
DEEE colectate selectiv.
Colectarea DEEE se realizează prin puncte de colectare înfiinţate conform prevederilor H.G.
448/2005, art. 5, alin. 3) şi H.C.G.M.B. nr. 296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de
colectare de la populaţie a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi prin agenţi
economici autorizaţi. Spaţiile pentru punctele de colectare au fost puse la dispoziţie de către
autorităţile administraţiei publice locale.
Categoriile de DEEE colectate sunt cele prevăzute în Anexele 1 A şi 1 B, din H.G. 448/2005.
Punctele de colectare la nivelul fiecărui sector au fost organizate după cum urmează:
Sectorul 1: Intrarea Străulesti nr.17-35
Sectorul 2: Ion Heliade Rădulescu, nr. 33
Sectorul 3: 1. Str. Iuliu Barasch nr. 44
2. Str. Th. Speranţia intersecţie cu Str. Cezar Bolliac
3. Bd. Burebista nr. 1
4. Aleea Banu Udrea nr. 10
5. Str. Alexandru Magatti intersecţie cu Str. Gh. Petraşcu
6. Str. Liviu Rebreanu Parc IOR
7. Str. Rotundă nr.4
8. Str. Fizicienilor nr. 21
9. Şos. Mihai Bravu intersecţie cu Str. Laborator
10. Splaiul Unirii nr.59
11. Str. Conacului nr. 2
12. Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 8
13. Str. Codrii Neamţului nr. 15
14. Şos. Industriilor – staţia de înaltă tensiune
15. Str. Gh. Tătărăscu – în spatele bl. D16
16. Bd. 1 Decembrie 1918 – poarta 4
17. Str. Fumăriţei
Sectorul 4 : Aleea Niculiţel nr. 6
Sectorul 5: 1. Aleea Sălaj, intersecţie cu str. Soldat Pricopan şi str. Dunavăţ
2. Calea Ferentari 123
Sectorul 6 : Bd. Preciziei nr. 40A
În cadrul celor 10 ediţii desfăşurate în anul 2009 au fost colectate în total de la
populaţie, gospodării şi instituţii, 72.5387 tone DEEE. De menţionat este că aproape toate
primăriile de sector au propriile campanii de colectare care se desfăşoară lunar, a căror date
sunt cunoscute de locuitorii sectoarelor respective, după cum urmează:
108
- Sectorul 2: în ultima sâmbătă a fiecărei luni

- Sectorul 3: în fiecare sâmbătă operatorul de salubritate S.C. ROSAL GRUP S.R.L.
colectează DEEE-uri din faţa fiecărui bloc din sector.
- Sectorul 6: în ultima sâmbătă şi duminică a fiecărei luni.
În tabelul de mai jos este prezentată situaţia colectării DEEE în campaniile desfăşurate
pe parcursul anului 2009 în Municipiul Bucureşti. În total s-au colectat 72.5387 t.
Tabel 7.5.2.2- Situaţia colectării DEEE în Campania “MAREA DEBARASARE” desfăşurată în

municipiul Bucureşti în anul 2009:
14.03. 04.04. 02.05. 06.06. 04.07. 01.08. 05.09. 03.10. 07.11. 05.12.
PRIMĂRIA 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009
(t) (t) (t) (t) (t) (t) (t) (t) (t) (t)
Sectorului
5.87 1.314 0.662 7.701 1.122 2.858 3.823 0.632 6.816 2.923
1
Sectorului
6.958 3.7 2.1 2.5 1 1.2 2.2 1.085 1.463 0.7
2
Sectorului
0.7 0.795 0.58 0.35 0.38 0 0.28 0 0.35 0.34
3
Sectorului
0.9 0.7 0.523 0.6 0.5 0.52 0.7 1.06 0.55 1
4
Sectorului
1.071 0.356 0.5867 0.09 0.07 0.31 0 0 0 0
5
Sectorului
0.85 0.4 0.4 0.35 0.3 0.35 0.325 0.275 0.3 0.25
6
TOTAL (t) 16.349 7.265 4.8517 11.591 3.372 4.038 7.328 3.052 9.479 5.213
Sursa: Baza de date APM Bucureşti
7.5.3 Vehicule scoase din uz
Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU) a fost transpusă în
legislaţia naţională prin H.G. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu
modificările şi completările ulterioare (H.G. nr. 1313/20.09.2006).
Directiva 2000/53/CE stabileşte:
- măsurile care au ca scop prevenirea apariţiei deşeurilor provenite de la vehicule precum şi
reutilizarea, reciclarea şi alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz şi
componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deşeuri eliminate precum şi
îmbunăţăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor economici implicaţi în ciclul de
viaţă al vehiculelor.
- se aplică vehiculelor şi vehiculelor scoase din uz incluzând componentele şi materialele
acestora.
- reutilizarea, reciclarea şi valorificarea energetică într-o proporţie cât mai mare a vehiculelor
scoase din uz.
În Municipiul Bucureşti există 9 operatori economici care deţin toate autorizaţiile (RAR, Poliţie,
Mediu) în vederea colectării şi tratării vehiculelor scoase din uz, dintre care 2 operatori sunt
autorizaţi să dezmembreze doar vehiculele din parcul auto propriu.
În anul 2008 a fost reluat Programul Naţional de stimulare a înnoirii Parcului Naţional Auto
(acţiune începută în anul 2006), prin care se urmăreşte scoaterea vehiculelor vechi din
circulaţie şi stimularea prin acordarea sumei de 3000 lei a celor care predau vehiculele pentru
dezmembrare, cu posibilitatea achiziţionării unui autovehicul nou, precum şi reducerea
poluării produse de autovehiculele vechi cu sisteme non euro sau mai mici de euro III.
109
Operatorii economici care au colectat şi valorificat VSU în anul 2008 sunt:

• S.C. REMAT BUCUREŞTI SUD S.A.
• S.C. AS METAL COM S.R.L.
• S.C. REMAT VEST S.A.
• S.C. REMAT HOLDING CO S.R.L.
Situaţia vehiculelor scoase din uz colectate pe parcursul anului 2008 în Municipiul
Bucureşti este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel 7.5.3.1- Vehicule scoase din uz colectate în Municipiul Bucureşti în anul 2008
Număr Fabricate Fabricate Cantitate Cantitate
total de Categoria Categoria înainte după totală totală
vehicule M1 N1 de 1980 1980 colectată valorificată
colectate (tone) (tone)
6194 6147 47 1018 5176 5057.296

5071.528
Sursa datelor: Baza de date APM Bucureşti 2008
7.5.4 Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori
În urma apariţiei Hotărârii de Guvern nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor
şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori care conţin substanţe periculoase, prin care s-a impus
producătorilor să organizeze un sistem propriu de colectare a deşeurilor de baterii şi
acumulatori, S.C. CARANDA BATERII SRL şi S.C. START ENERGIA S.R.L. au organizat un
sistem de colectare a acestui tip de deşeu, prin care preiau la schimb acumulatorii uzaţi auto,
industriali şi acumulatori pentru sistemul feroviar (redresoare de locomotive 320-360 MG ).
În general, bateriile şi acumulatorii uzaţi folosite în gospodării sunt returnate punctelor de
vânzare (la schimb cu baterii noi) sau unor firme specializate de reciclare şi colectare.
De asemenea, în Municipiul Bucureşti sunt autorizate 63 de centre de colectare a bateriilor şi
acumulatorilor uzaţi auto, industriali şi portabili, dintre care 36 sunt funcţionale. Acestea
colectează, în general, doar acumulatori de tip auto şi industrial, neexistând încă o reţea de
colectare a celor de tip portabil.
După colectare, bateriile sunt trimise către centre de tratare de pe raza administrativă a altor
judeţe, unde sunt înlăturate substanţele periculoase.
Situaţia gestionării deşeurilor de baterii şi acumulatori colectate pe parcursul anului 2009 este
prezentată în tabelul următor:
Tabel 7.5.4.1- Cantităţi de deşeuri de baterii şi acumulatori auto şi industriali gestionate în

2009
Cantitatea de Cantitatea de
Cantitatea de Cantitatea de
acumulatori auto acumulatori auto
acumulatori auto acumulatori auto
şi industriali în şi industriali
şi industriali şi industriali
stoc la rămase în stoc la
colectaţi (tone) valorificaţi (tone)
01.01.2009 (tone) 31.12.2009 (tone)
47.3 8755.69 8594.764 208.227

Sursa: raportări operatori economici
110
7.5.5 Uleiuri uzate
H.G. nr.235/2007 reglementează activităţile de gestionare a uleiurilor uzate, inclusiv a filtrelor

de ulei uzate, pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra
mediului. În această Hotărâre sunt specificate condiţiile de colectare şi asocierea în categorii
de colectare a tipurilor de uleiuri uzate, condiţii ce trebuie respectate de către generatorii de
uleiuri uzate.
Conform legislaţiei specifice, principalii factori implicaţi în colectarea, recuperarea şi reciclarea
uleiurilor uzate sunt:
- staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi alţi operatori economici care
comercializează uleiuri de motor şi de transmisie;
- producătorii şi importatorii de uleiuri;
- generatorii de uleiuri uzate;
- valorificatorii de uleiuri uzate
Valorificarea uleiurilor uzate se realizează cu prioritate prin regenerare, în cazul în care

uleiurile uzate se pretează acestei operaţii. În cazul în care condiţiile tehnice şi economice fac
neviabilă regenerarea, valorificarea uleiurilor uzate se realizează prin coincinerare şi prin alte
operaţii de valorificare. În cazul în care valorificarea nu este aplicabilă, se realizeaza
eliminarea prin incinerare.
Situaţia gestionării uleiurilor uzate la nivelul anului 2009 este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel 7.5.5.1. Uleiuri uzate generate/valorificate în anul 2009, tone
Categoria de Cantitatea generată în anul 2009 Cantitatea valorificată în anul

deşeu (tone) 2009 (tone)
Uleiuri uzate 794,169 746,368
Sursa: raportări operatori economici
7.5.6 Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari
Bifenilii policlorurati şi alti compusi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizati în scop industrial
atat în aplicatiile /sistemele inchise cat şi în aplicatiile deschise, inca din anul 1929 în SUA,
descoperirea lor fiind considerata un miracol stiintific datorita caracteristicilor lor deosebite pe
care le prezentau în exploatare.
Au fost utilizati la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice, foita,
cerneala, ruj de buze.
Din anul 1976 fabricarea lor a fost interzisa în SUA şi ulterior şi în alte tari, dupa
descoperirea impactului negativ asupra sanatatii şi mediului. Cu toate acestea bifenilii
policlorurati deja contaminasera planeta.
Unii compusi apartin substantelor care au efecte similare dioxinei, ce dauneaza sanatatii
oamenilor şi animalelor, actionand asupra dezvoltarii sistemului hormonal al acestora.
In cazul aplicatiilor deschise PCB-urile sunt în contact direct cu mediul inconjurator pe
care il pot usor contamina. Datorita acestui fapt contaminarea cu PCB este o problema mult
mai importanta în cazul aplicatiilor deschise decat în cazul celor inchise. Din aceasta cauza în
Europa utilizarea PCB-urilor în aplicatii deschise precum cerneluri de imprimerie şi adezivi a
fost interzisa incepand cu anul 1979.
In aplicatiile /sistemele inchise compusii bifenili policlorurati sunt izolati, fiind inchisi ermetic
intr-o incinta. în conditii normale, PCB-ul continut nu intra în contact direct cu mediul sau cu
utilizatorii, totusi emisiile de PCB pot aparea în timpul remedierii unor defectiuni, al scoaterii
111
din functiune, sau ca rezultat al unor avarii. în Romania compusii bifenil policlorurati se
gasesc în mod special în condensatoarele de putere din instalatiile de distributie.
CADRUL LEGISLATIV
- Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policlorurati şi a trifenililor

policlorurati (PCB/PCT)
- Hotărârea de Guvern nr.173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului
special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari,
modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005), Hotărârea de
Guvern nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007), Hotărârea de Guvern nr. 975/2007 (MO nr.
598/30.08.2007)
- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1018/2005 (MO nr. 966/1.11.2005)
privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei Deşeuri şi Substanţe chimice periculoase a
Secretariatului pentru compuşi desemnaţi, modificat de Ordinul Ministrului Mediului şi
Gospodăririi Apelor nr. 257/2006 (MO nr. 249/20.03.2006) şi de Ordinul Ministrului Mediului
şi Dezvoltării Durabile nr. 1349/2007 (MO nr. 629/13.09.2007)
APM Bucureşti a efectuat în anul 2009 acţiuni pentru monitorizarea stadiului eliminării
echipamentelor cu conţinut PCB/PCT deţinute de agenţii economici pe raza municipiului
Bucureşti.
Tabel nr. 7.5.6.1 - Situaţia condensatorilor în funcţiune în Municipiul Bucureşti la nivelul anului
2009
Planifi Stoc Stoc Planifi Planific
Situatia cat sf. sf. cat at
Elimin Elimin
juridica pentr sem. dec. pentr pentru Agent
Nr. atat
(Functi u I 2009 u eliminar ec.
Agent economic bu sem. I sem.
oneaza/ elimin 2009 ***** elimin e sf. elimin
c* 2009 II
Falimen are- *** *** are exist. ator
(buc) (buc)
t) 2009 (buc (buc 2010 utile
(buc) ) ) (buc) (buc.)
desfiint
at
Unitatea
SC
a predat
Energoreparatii
obligaţiil 13
SA (a fost preluat 0 0 135
e de 5
sediul de SC
mediu
AGAM SRL)
către SC
AGAM
SRL
nu
SC Tehnologica
function 81 0 0 81
Tub SRL
eaza
SC Ventilatorul
4 0 0 4
SA
Function
ICME ECAB SA 54 27 0 54 0 54
eaza
112

Elimin Elimin
Nr. atat
c* 2009 II
(buc) (buc)
MAHARASHTRA
SEAMLESS
LIMITED-INDIAN
PIPE (a cumparat
utilajele şi
echipamentele
Faliment
SC Republica SA 67
L85/200 0 0 673 673
-in faliment) 3
6
reprezentata prin
RVA
INSOLVENCY
SPECIALISTS
SPRL
BUCUREŞTI
SC Timpuri Noi Function
5 0 0 5 0 5 5 0
SA eaza
SC Textila Unirea dezafect
8 0 0 8
SA at
Nu
function
eaza
SC Textila Dacia AVIZ
29 0 0 29
SA INCHID
ERE
3/29.01.
2008 NS
Function
eaza
societat
e în
SC Tubinox SA conserv 60 0 0 60 60 0 60
are din
24
sept.200
9
SC
Function 11 ECOD
SC Isovolta SA 60 35 82 25 57 57
eaza 7 AV
SRL
SC
PRES
TOSE
SC Tesatoriile Funcţion
63 63 28 35 35 0 0 0 RV
Reunite SA ează
GENE
RAL
SRL
113

Elimin Elimin
Nr. atat
c* 2009 II
(buc) (buc)
Funcţion
SC Antilopa SA 48 0 0 48
ează
Function 13
SC Romaero SA 0 0 136 0 136 0 136
eaza 6
desfiinta
Uzitex SA 16 0 0 16
t
Function Setcar
Zentiva SA 38 0 0 38 38 0 0 0
eaza SA
SC Cascade
Consult SRL 41 0 41
Nou inventariat
S.C.
SC Romstal Imex
function Petro
SRL cf. contract
are/ mar
VC 19 0 0 19 19 0 0 0
reamen Interm
R.3097/29.09.200
ajare ed
5
S.R.L.
SC
ELECTROTEHNI
CA
ECHIPAMENTE
ELECTRICE (a Function
29 0 0 29 0 29 0 0
preluat de la SC eaza
Electroaparataj
SA Bucureşti
obligatiile de
mediu)
SC ICE Felix SA
predat obligatiile
de mediu la SC
Function Nu s-a
GREEN NET SA, 24 0 0 24 0 24 24 0
eaza stabilit
care la randul ei
le-a predat la SC
FARMEXIM SA
114

Elimin Elimin
Nr. atat
c* 2009 II
(buc) (buc)
SC
PRES
TO
SERV
GENE
RAL
SRL –
prelua
Function
SC FIROS SA 60 60 0 60 60 0 0 0 re.
eaza
Elimin
area -
la SC
Pro Air
Clean
SRL
Timiso
ara
SC
function
GRANTMETAL 24 0 0 24 24
eaza
SA
SC AVERSA SA function
32 0 0 32 0 32 32
Nou inventariat eaza
Tabel nr. 7.5.6.2 - Situaţia condensatorilor scoşi din uz (care nu mai pot fi folosiţi) în
Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2009
Planif
icat
Situatia Planificat Nr. Stoc sf.
Nr. Eliminat- Stoc pentr
juridica pentru buc.- Eliminat dec.
Agent buc.- semestrul I sf. sem. I u Agent ec.
(Function eliminare- sem II sem. II 2009*****
economic seml I 2009 2009*** elimin eliminator
eaza/Fali 2009 2009*** (buc) ***
2009* (buc) (buc) are
ment) (buc) ** (buc)
2010
(buc)
SC
Tehnologica 88 0 0 88
Tub SRL
SC
Ventilatorul 11 0 0 11
SA
SC Republica
SA
reprezentata
prin RVA
Faliment SC SETCAR SA
INSOLVENC 495 495 0 495 495 495 0
L85/2006 Braila
Y
SPECIALIST
S SPRL
BUCUREŞTI
SC Timpuri Functione
722 0 0 722 722 0 722 722
Noi SA aza
115
Planif
icat
Situatia Planificat Nr. Stoc sf.
Nr. Eliminat- Stoc pentr
juridica pentru buc.- Eliminat dec.
Agent buc.- semestrul I sf. sem. I u Agent ec.
(Function eliminare- sem II sem. II 2009*****
economic seml I 2009 2009*** elimin eliminator
eaza/Fali 2009 2009*** (buc) ***
2009* (buc) (buc) are
ment) (buc) ** (buc)
2010
(buc)
SC Vlist
International
functione
Transport 27 0 0 27 27 0 27 27
aza
Services
Romania SRL
SC Textila dezafecta
15 0 0 15
Unirea SA t
SC Textila dezafecta
58 0 0 58
Dacia SA t
Functione
aza
societate
SC Tubinox
în 106 0 0 106 106 0 106 106
SA
conservar
e din 24
sept.2009
SC Romaero functione
20 0 0 20 0 0 20 0
SA aza
SC PRESTO
SERV GENERAL
SC FIROS Functione SRL – preluare.
1 1 0 1 0 1 0 0
SA aza Eliminarea -la SC
Pro Air Clean
SRL Timisoara
SC
functione
GRANTMETA 88 0 0 88 88 0 88 88
aza
L SA
SC CELPI SA
functione
Nou 33 0 28 5 5 0 5 5 SETCAR BRAILA
aza
inventariat
TOTAL
1664 1 28 1636
BUCUREŞTI
116
Tabel nr. 7.5.6.3. Situatia transformatorilor în funcţiune care conţin PCB şi nu pot fi
transportaţi (datorită gabaritului)
Planif Planific
Planific Stoc Nr. Stoc
Nr. icat at
Situatia at sf. buc.- Cantita sf.
buc.- Eliminat- pentr pentru
juridica pentru sem. seme te dec.
seme semestru u elimina
Agent economic (Function elimina I strul ulei**** 2009
strul I l I 2009 elimi re sf.
eaza/Fali re- 2009 II ** ******
2009 (buc) nare exist.
ment) 2009 *** 2009 (litri) **
* 2010 utile
(buc) (buc) ***** (buc)
(buc) (buc.)
MAHARASHTRA
SEAMLESS
LIMITED-INDIAN
PIPE (a cumparat
utilajele şi
echipamentele SC
Faliment
Republica SA -in 1 0 0 1 1 1
L85/2006
faliment
reprezentata prin
RVA INSOLVENCY
SPECIALISTS
SPRL BUCUREŞTI
)
SC ICE Felix SA a
mediu la SC
GREEN NET SRL- Function
2 0 0 2 2 2200 2 2 0
care la randul ei, le- eaza
a predat la SC
FARMEXIM SA
Nou inventariat
Total Bucureşti 3 0 0 3
Sursa datelor: Compartimentul Gestiunea deseurilor şi substante chimice periculoase, APM

Bucureşti
7.5.7 Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Directiva 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când

nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură, precizează
responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorului staţiei de epurare şi anume:
- Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;
- Identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;
- Anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei
unor poluanţi în nămol;
- Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a
nămolului;
- Obţinerea permisului de aplicare a nămolului.
Aceasta Directivă încurajează utilizarea nămolului în agricultură şi reglementează utilizarea lui
astfel încât să prevină efectele nocive asupra solului, plantelor, animalelor şi populaţiei. În
agricultură se folosesc nămolurile cu conţinut organic şi de nutrienţi, aşa cum sunt nămolurile
orăşeneşti şi cele rezultate de la epurarea apelor uzate din industria alimentară.
Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate
orăşeneşti.
În prezent, se află în stadiul de modernizare o instalaţie de epurare a apelor uzate.
117
În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate, pâna la

această dată, solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului
provenit din staţiile de epurare. Estimând că în următorii ani 2 milioane de locuitori vor fi
conectaţi la staţia de epurare, va fi produsă o cantitate importantă de nămol.
70 g/loc./zi de “Substanţă Uscată” (TS)” vor fi produse prin tratarea biologică a apelor uzate.
140 t de “Substanţă Uscată” vor fi produse pe zi sau 51.000 t/zi.
7.5.8.Deşeuri din construcţii şi desfiinţări
Termenul de “deşeuri din construcţii şi demolări” face referinţă la deşeurile rezultate din
activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a
clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor.
Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt: deşeuri din beton, deşeuri de cărămizi,
deşeuri de ţigle, deşeuri de materiale ceramice, deşeuri de lemn, deşeuri de sticlă, deşeuri de
materiale plastice şi deşeuri de metale (inclusiv aliajele acestora).
Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor prevede:
- deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea
construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările
de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract;
- primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor provenite din construcţii şi
demolări;
- producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea
deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor operatori economici
autorizaţi, în vederea valorificării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de construcţie şi
demolări în vederea eliminării trebuie să se efectueze pe bază de contract.
În prezent cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări este mult mai mică în comparaţie
cu statele membre ale Uniunii Europene. În paralel cu dezvoltarea economică a ţării,
activităţile de construire a clădirilor noi, de reconstrucţie şi renovare a clădirilor existente şi
demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creste substanţial cantitatea de deşeuri
din construcţii şi demolări şi se va schimba mult calitatea acestora, fapt pentru care este
necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea, recuperarea şi eliminarea deşeurilor
rezultate.
Tabel 7.5.8.1. Situaţia deşeurilor din construcţii şi desfiinţări în 2009

Categoria Cantitatea (tone)
Deşeuri din construcţii 38583.47
Deşeuri de pamânt şi demolări 239136.51
Sursa: Primăria Municipiului Bucureşti
7.6. Acţiuni desfăşurate pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea activităţilor de

gestionare a deşeurilor
Prin aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” a crescut gradul de conştientizare a riscului

generat de deşeuri asupra sănătăţii umane şi a mediului .
A devenit tot mai necesară impunerea restricţiilor pentru depozitarea deşeurilor (se vor
depozita numai în locuri special amenajate), a limitării concentraţiilor emisiilor de gaze
rezultate din fermentaţie, precum şi monitorizarea şi post monitorizarea depozitelor de
deşeuri.
118
Principalele activităţi care trebuie realizate şi care contribuie în acelaşi timp la implementarea
prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, sunt :
- realizarea unei reţele de colectare/colectare selectivă a deşeurilor, transport şi transfer,
reciclare şi valorificare;
- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate;
- închiderea depozitelor de deşeuri municipale neconforme;
- închiderea depozitelor rurale şi ecologizarea amplasamentelor;
- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deşeurilor
municipale);
- campanii de informare şi conştientizare/educare a populaţiei şi agentilor economici faţă
de colectarea deşeurilor pe categorii ( prin condiţiile impuse şi prin autorizaţiile de mediu
emise ).
Astfel, se vor urmări şi se va avea în vedere implementarea colectării selective la sursa a
deşeurilor (ambalaje, deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere) precum şi asigurarea
volumului şi numărului suficient de containere pe tipuri de deşeuri în funcţie de tipul clădirilor
şi a numărului de locuitori.
De asemenea, importante pentru îmbunătăţirea activităţilor de gestionare a deşeurilor au fost
activitatile institutiei, cum ar fi: participarea la seminarii privind modalităţile de gestionare a
deşeurilor şi chimicalelor, procedura de transmitere a datelor privind deşeurile şi chimicalele,
campaniile lunare sau naţionale de colectare a DEEE, etc.
7.7. Tendinţe privind generarea deşeurilor
Deşeurile rezultate din activităţile umane, constituie o problemă de o deosebită actualitate,

datorată atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora (care prin degradare şi
infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea
populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materiale refolosibile şi energie care
pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.
Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale
practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor
segmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii
social-economice, precum şi autorităţi publice.
Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii dintre
activităţile umane şi mediu. Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de consum şi
de producţie. De exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte o dată cu
creşterea nivelului de trai. Creşterea producţiei economice, dar şi gestionarea ineficientă a
resurselor, conduc la generarea de cantităţi mari de deşeuri.
7.7.1. Prognoza generării deşeurilor municipale
Pentru a prognoza generarea deşeurilor municipale este necesar să se ţină seama de

următorii factorii de influenţă :
- evoluţia populaţiei;
- dezvoltarea economică ( evoluţia venitului local );
- prognoza activităţilor de construcţii;
- Comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie);
- educaţia privind mediul înconjurător;
- nivelul de trai.
- procentul de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri
119
Deşi pe termen scurt şi mediu principala opţiune de gestionare a deşeurilor va rămâne

depozitarea, obiectivul principal este acela de a promova alternative de gestionare, astfel
încât să se asigure alinierea la practicile europene şi de a evita, pe cât posibil, soluţiile de
eliminare finală (depozitare, incinerare).
Cantităţile prognozate de deşeuri de ambalaje generate sunt calculate conform Planului
pentru Implementarea Directivei 94/62/EC privind deşeurile de ambalaje, modificată prin
procedura 2004/12/EC. Cantităţile de ambalaje sunt calculate pe baza datelor puse la
dispoziţie de furnizori, ca fiind cosumul intern din România.
Cât despre cantităţile de deşeuri generate, există două fracţii de deşeuri pentru care trebuie
sporită colectarea selectivă şi reciclarea: deşeurile biodegradabile şi de ambalaje. O parte a
deseurilor biodegradabile vor fi redirectionate de la depozitare şi cel mai probabil vor fi
compostate sau tratate printr-o alta metoda (pe baza anului de referinţă 1995 şi a ţintelor date
de reducere a cantităţilor) precum şi o parte a deşeurilor de ambalaje.
Conform prognozelor de generare din PRGD şi PJGD se preconizează o creştere a
cantităţilor de deşeuri municipale datorită creşterii consumului de bunuri la populaţie,
creşterea fiind estimată la 0,8% locuitor/an.
Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat, de asemenea, o
creştere medie de 0,8% pe an în ceea ce priveşte generarea.
Pornind de la cantităţile de deşeuri estimate a fi generate şi ţinând seama de obiectivele
stabilite privind extinderea sistemului de colectare şi implementarea colectării selective, au
fost estimate cantităţile de deşeuri care vor fi colectate, precum şi cantităţile de deşeuri care
urmează a fi colectate separat.
O reducere importantă a cantităţilor de deşeuri municipale depozitate se va înregistra prin
dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă,deoarece cantităti importante din deşeurile
reciclabile din deseurile menajere vor intra în circuit de valorificare/reciclare şi nu se vor mai
regăsi în deşeurile depozitate.
7.7.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie
Strategia Naţională de gestionare a deşeurilor şi Planul Naţional de gestionare a deşeurilor

aprobate prin HG nr.1470/2004 reprezintă un rol important în dezvoltarea unei gestiuni
durabile în domeniul deşeurilor.
Se prognozează o creştere privind generarea şi valorificarea deşeurilor de producţie cu cca.
10% pe an, iar cantităţile de deşeuri rezultate din industrie şi comerţ reciclate vor creşte în
medie cu cca. 10% pe an.
Valorificarea energetică va rămâne ca alternativă, într-un procent mai mic în perioada
următoare, dar se estimează că după anul 2017,aceasta va depăşi 10% ca urmare a
dezvoltării activităţilor de incinerare a deşeurilor.
7.7.3. Îmbunătăţirea calităţii gestionării deşeurilor
Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a

administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra
mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ. Conform legislaţiei în vigoare,
obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a
Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, este dezvoltarea unui system
integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere economic, şi care să asigure
protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.
Obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt:
120
- asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale, în
vederea unei cât mai eficiente valorificări şi eliminări a acestora pentru asigurarea unui
management ecologic raţional;
- reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau eliminării şi eliminarea
corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări;
- prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a nămolurilor
orăşeneşti provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate;
- adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor de
ambalaje, asigurării valorificării şi reciclării şi minimizarea riscului determinat de substanţele
periculoase din ambalaje, proiectele integrate de management al deşeurilor se vor desfasura
în conformitate cu Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, cu Planul Regional de
Gestionare a Deşeurilor şi cu Planul Judeţean de Gestionare a Deseurilor.
Pentru conformarea cu cerinţele legislative în ceea ce priveşte managementul deşeurilor se
vor respecta urmatoarele optiuni: prevenire, colectare, colectare selectivă, valorificare,
reciclare, tratare şi eliminare.
În acest scop, este necesară crearea unui sistem modern de management al deşeurilor, care
să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate.
În paralel, este necesară şi realizarea unor actiuni de informare-educare-conştientizare a
populaţiei, având în vedere faptul că, pentru realizarea sistemelor eficiente de gestionare
integrată a deşeurilor nu este suficientă doar dezvoltarea infrastructurii, ci şi implicarea
populaţiei.
Reducerea volumului de deşeuri depozitate şi protejarea resurselor naturale presupun
implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, valorificarea şi reciclarea
deşeurilor refolosibile.
121
Capitolul 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
8.1. Introducere
Începând cu 1 ianuarie 2007 România a devenit Stat Membru al Uniunii Europene. Ca

urmare, în România se aplică prevederile regulamentelor din Aquis-ul comunitar de mediu.
O nouă politică UE privind chimicalele o reprezintă Regulamentul 1907/2006 (CE) al
Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea,
evaluarea, restricţionarea şi autorizarea substanţelor chimice – REACH - care a intrat în
vigoare la 1 iunie 2007 şi înlocuieşte o serie de directive europene printr-un sistem unic.
Însăşi denumirea REACH este un acronim pentru trei, din cele patru elemente cheie ale
Regulamentului – înRegistrarea, Evaluarea, Autorizarea şi Restricţionarea substanţelor
CHimice
• Obiectiv: Dezvoltare durabilă
– Protejarea sănătăţii umane şi a mediului
– Menţinerea/îmbunătăţirea inovării/competitivităţii
– Menţinerea pieţii interne
– Creşterea transparenţei şi conştientizării consumatorilor
– Integrare cu eforturile internaţionale
– Promovarea altor teste decat cele pe animale
– Conformare cu obligaţiile OMC
• Introduce UN Sistem unic coerent pentru substanţe noi (neetapizate) şi existente
(etapizate)
• Elemente cheie:
– Înregistrarea de către industrie a substanţelor chimice fabricate/importate > 1
tona/an (termene etapizate pe 11 ani)
– Creşterea gradului de informare şi comunicare în lungul întregului lanţ de
furnizare/aprovizionare
– Evaluarea anumitor substanţe înregistrate (Agenţia şi statele membre)
– Autorizare numai pentru utilizarea substanţelor de foarte mare interes
– Restricţii: “Safety net” (acţiune la nivelul Comunitatii)
– Agenţia pentru Chimicale pentru gestionarea eficientă a sistemului
La 20 ianuarie 2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a
Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.
1907/2006 . Acest Regulament are scopul şi domeniul de aplicare:
- armonizarea criteriilor de clasificare a substanţelor şi amestecurilor şi a regulilor privind
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor periculoase;
- garantarea unui nivel ridicat de protecţie a sănataţii umane şi a mediului, precum şi
libera circulaţie a substanţelor, amestecurilor şi articolelor.
- eficientizarea funcţionării pieţei interne a substanţelor, a amestecurilor şi a articolelor
respective poate fi obţinută printr-o abordare unitară cu cea a Uniunii Europene.
Noile reguli privind CLP prevăd că substanţele trebuie sa fie reclasificate până la 1
decembrie 2010 şi amestecurile până la 1 iunie 2015.
122
Perioada de tranziţie
2019
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 201520162017 2018
în continuare
Clasificare,
etichetare şi
ambalare în
conformitate
cu DSD.
Clasificare deopotrivă în
Dacă se
conformitate cu DSD şi
aplica CLP
Substanţe CLP;
CLP nu se mai
Etichetare şi ambalare în
termene face
conformitate cu CLP. Clasificare, etichetare şi ambalare în conformitate cu
de etichetarea
CLP
aplicare şi ambalarea
(art. 61) în
conformitate
cu DSD.
Clasificare, etichetare şi ambalare în
conformitate cu DPD. Dacă se aplica
Amestecuri CLP atunci etichetarea şi ambalarea
nu se mai face în conformitate cu
DPD.
↑ ↑ ↑
Intrarea în viguare a CLP; Obligaţia de aplicare a CLP Obligaţa de aplicare a CLP pentru
amestecuri.
Abrogarea Anexei I din DSD pentru substanţe Nu este necesară re-etichetarea şi re-ambalarea
conform CLP
20 ianuarie 2009 1 decembrie 2010 pentru substanţe/amestecuri deja introduse pe piaţa
înainte de
2010/2015 până la 2012/2017
Obligatiile operatorilor economici

Obligaţiile Fabricanţ
Distribuitor
operatorilor Producători Importatori Utilizatori din aval i de
i
economici articole
Clasificare X X X
Etichetare şi
X X X X
ambalare
Clasificarea
substanţelor care
nu sunt încă
introduse pe piaţă X X X
care fac obiectul
înregistrării sau
notificării
Notificare a
X X
Agenţiei
În prezent în Romania a intrat în vigoare HG nr. 1.408 din 4 noiembrie 2008 privind
clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase publicata în monitorul oficial
nr. 813 din 4 decembrie 2008, instituie cadrul legal pentru clasificarea, ambalarea şi
123
etichetarea substanţelor periculoase pentru om şi mediu, în vederea introducerii pe piaţă a

acestora( cu anexele 1 - 6).
Începând cu data de 10.08.2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr.790/2009 de
modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic şi ştiinţific, a Regulamentului (CE) nr.
1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi
ambalarea substanţelor şi a amestecurilor.
8.2. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)
CADRUL LEGISLATIV
• Regulamentului 689/2008 privind importul/exportul anumitor produse chimice
periculoase
• Hotarâre nr. 305/2007 (MO nr. 226/03.04.2007) privind unele măsuri pentru aplicarea
Regulamentului nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi
• Ordinul comun nr. 1239/2007 (MO nr. 667/2007) privind modalităţile de realizare a
controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităţile de
colaborare dintre autorităţi, conform Hotărârii Guvernului nr. 305/2007 privind unele măsuri
pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003
privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi
La solicitarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, APM Bucureşti a identificat
operatorii economici de pe raza Municipiului Bucureşti care în decursul anului 2009 au
importat substanţe/preparate chimice periculoase sub incidența Regulamentului 689/2008
privind importul/exportul anumitor produse chimice periculoase. În municipiul Bucureşti
următoarele societăţi comerciale au realizat activităţi de import produse chimice periculose:
Cantitate
Procentul substantei amestec
Operator Denumire Utilizare
Denumire amestec in amestec importat
economic substanta specifică
importat importat (kg)
importator importata
(%)
Aectra Se foloseste
Agrochemica Alfacipermetrin Alfacipermetrin 97 400,00 ca insecticid
ls SA
Rocima 224 Permetrin 12,5 -< 15,0 50,00
Rocima 226 Permetrin 12,5-< 15,0 340,00

Produse
HSH Chemie
pentru
SRL Rocima 363 Diuron 15,0-< 20,0 100,00
biocide
Rocima 363 Diuron 15,0-< 20,0 200,00
Rocima 363 Diuron 15,0-< 20,0
SC
MAKHTESHI
M AGAN
THIONEX 35 EC ENDOSULFAN 35 44.800,00 Raticid
ROMANIA -
MAROM
SRL
NATUREVO
CERLIT fluroxipir 25 2.880,00 erbicid
SRL
124
Cantitate
Procentul substantei amestec
Operator Denumire Utilizare
Denumire amestec in amestec importat
economic substanta specifică
importat importat (kg)
importator importata
(%)
2,4-dinitro-6-(1-
KARATHANE
metilheptil) fenil 35 1.440,00 erbicid
GOLD 350
crotonat
Deltametrin 2,8 11 920,00
Calciu >1,00 -< 25,00
bis(tetrapropilen- >1,00 -< 5,00
benzensulfonat > 25,00
DECIS 2,5 EC
2-metilpropan-1- insecticid
S.C BAYER ol
SRL Solvent naftha
(petrol) usor
arom.
Acid cromic cristale Acid cromic 100 21.600,00
Trioxid de crom (VI) cristale auxiliar tratari
Trioxid de crom metale
(VI)
8.3. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)
8.3.1 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul

1005/2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră
În anul 1985 a avut loc Convenţia de la Viena pentru Protecţia Stratului de Ozon, tot
atunci descoperindu-se şi “gaura” din stratul de ozon (rarefierea stratului de ozon) de
deasupra Antarcticii, care a şocat întreaga lume. Aceasta a devenit foarte repede urgentă
pentru prevenirea şi eliminarea dezastrelor cauzate mediului. Ceea ce nu este foarte
cunoscut este faptul că , încă din 1974, oamenii de ştiinţă au transmis o avertizare că stratul
de ozon va fi rapid depreciat dacă nu se stopeză utilizarea chimicalelor care au aceste
proprietăţi destructive. Eliberate în atmosferă, acestea se ridică şi sunt descompuse de
lumina solară, clorul reacţionând şi distrugând moleculele de ozon (până la 100000 de
molecule de ozon la o singură moleculă de CFC).
În fiecare an, ziua de 16 Septembrie marchează dată în care a fost semnat acordul
internaţional de la Montreal, cunoscut drept Protocolul de la Montreal pentru Protejarea
Stratului de Ozon. Pentru a sublinia importanţa Protocolului, în 1994 Adunarea generală a
Naţiunilor Unite a proclamat data de 16 septembrie drept Ziua Internaţională pentru
Protejarea Stratului de Ozon.
Substanţele care distrug stratul de ozon şi principalele lor aplicaţii sunt:
-cloroflorocarburi (CFC) - utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi
cosmetici, agenţi de expandare,
- haloni - substante împotriva incendiilor,
- hidrocarburi parţial halogenate (HCFC) - ca agenţi frigorifici,
- tetraclorura de carbon şi metilcloroformul – ca solvenţi.
- bromura de metal
În anul 2009, în urma realizării inventarului (pentru anul 2008) agenţilor economici
care desfăşoară activităţi cu substanţele reglementate prin Regulamentul Parlamentului
125
European şi Consiliului (CE) nr. 2037/2000 privind substanţele care epuizează stratul de
ozon, situaţia existenţa în Municipiul Bucureşti se prezintă conform tabelului de mai jos:
Judet Tipuri de ODS Cantitate Cantităţi

utilizată recuperate/reciclate
(kg) (kg)
Bucureşti Agenti 60713 850
frigorifici
Bucureşti Agenti 67
spumare
Bucureşti Tetraclorura 1.4
de carbon
Bucureşti Solventi 24396
halogenati
Urmare a solicitării Comisiei Europene, transmisă de Ministerul Mediului și Pădurilor cu

privire la obligațiile de raportare a Statelor Membre, conform Regulamentului CE 1005/2009
privind substanțele care diminuează stratul de ozon, intrat în vigoare la data de 1 ianuarie
2010 și care înlocuiește Regulamentul 2037/2000, Agentia Națională pentru Protecția
Mediului a solicitat în cursul lunii februarie 2010 date referitoare la identificarea, colectarea
datelor de la agenții economici utilizatori de tetraclorură de carbon ca agent de proces și
celelalte substanțe noi tip ODS (dibromdifluor metan, 1-brompropan, brom etan, trifluoroiodo
metan şi clor metan).
A.P.M. Bucureşti a trimis solicitarea de raportare operatorilor economici posibili
utilizatori ai acestor substanțe, dar nici un agent economic din Municipiul București nu a avut
date de raportat.
Pentru anul 2009, la data întocmirii prezentului raport, s-a realizat inventarului agenţilor
economici care desfăşoară activităţi (introducerea pe piață și utilizare) în conformitate cu
prevederile Regulamentului Parlamentului European și Consiliului (CE) nr. 1005/2009 privind
substanțele care diminuează stratul de ozon
Au fost identificaţi agenţii economici care au utilizat Hidrofluorocarburi (HFC), agenţi de
spumare şi diverşi solvenţi în anul 2009. Aceştia sunt:
- AEROLUX SERVICE SRL
- SC BILLA ROMANIA SRL
- CARREFOUR UNIRII
- Romania Hypermarche (CORA )
- ITU REFRIGERATION SRL
- S.C. Romaero S.A.
- S.C. IMPEX CRIS TIM SRL
- SC Johnson Controls International Romania SRL
- MIDAL GROUP
- SC ISOVOLTA SA
- Zentiva SA
- S.C. ARCA MONDO CHIM S.R.L.
- SC.TOP CLEAN SRL
- Sc Turbomecanica SA
- ICME ECAB SA
- CLIMALUX CENTER SRL
126
STOC LA CANTITATE STOC LA CANTITATE CANTITATE

01.01.2009 UTILIZATA 01.01.2010 RECUPERATA DE SOLVENT
(KG) (KG) (KG) în 2009 DISTRUS (KG)
(KG)
AGENT 8653,44 59639,325 8540,94 48 -
FRIGORIFIC
AGENTI 2061 81.3 2028 - -
SPUMARE
SOLVENŢI 1729,12 25991 2188,2 18 992,8
CLORURAŢI
8.3.2 Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze

fluorurate cu efect de seră
CADRU LEGISLATIV
• Regulamentul nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2006
privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră
• Regulament (CE) nr. 1493/2007 al Comisiei din 17 decembrie 2007 de stabilire, în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a
formatului raportului care trebuie transmis de producătorii, importatorii şi exportatorii de
anumite gaze fluorurate cu efect de seră
• Regulamentul (CE) nr. 1494/2007 al Comisiei din 17 decembrie 2007 de stabilire, în
formei etichetelor şi a cerinţelor de etichetare suplimentare privind produsele şi
echipamentele care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră
cerinţelor de verificare standard în vederea detectării scurgerilor pentru sistemele staţionare
de protecţie împotriva incendiilor, care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră
cerinţelor de verificare standard în vederea detectării scurgerilor pentru echipamentele
staţionare de refrigerare, de climatizare şi pentru pompele de căldură care conţin anumite
gaze fluorurate cu efect de seră
Principalul obiectiv al Regulamentului 842/2006 este izolarea, prevenirea şi, astfel,
reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră, care intră sub incidenţa Protocolului
de la Kyoto si, astfel, protecţia mediului. Majoritatea gazelor fluorurate cu efect de seră care
intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto (Anexa A) şi a prezentului regulament (Anexa 1)
au un potenţial de încălzire globală ridicat. Prezentul regulament se referă la:
- izolarea, utilizarea, recuperarea şi distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră
enumerate de anexa I: hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) şi hexafluorura de
sulf (SF6) şi preparatele care conţin aceste substanţe
- etichetarea şi eliminarea produselor şi echipamentelor care conţin gazele respective;
- raportarea informaţiilor referitoare la gazele respective;
- controlul utilizărilor menţionate la articolul 8 şi interzicerea introducerii pe piaţă a
produselor şi echipamentelor menţionate la articolul 9 şi de anexa II;
- formarea şi certificarea personalului şi a societăţilor comerciale implicate în activitaţile
prevăzute de prezentul regulament
În anul 2009 s-a realizat inventarierea operatorilor economici utilizatori de HFC pentru
anul 2008. Agenţii economici care au raporat au fost: MIDAL GROUP (28520,9 kg ) , ITU
127
REFRIGERATION SRL (823 kg ), SC BILLA ROMANIA SRL (1690kg ), SC UGUR-YAPISAN

SRL (150 kg), SC TURBOMECANICA SA (91 kg), Metro Cash&Carry Romania Magazin
Baneasa ( 3720 kg ), ZENTIVA SA (310 kg), Mega Image SRL (7298 kg ), Climalux Center
SRL (1839 kg), CARREFOUR ROMANIA (in 7 magazine tip Hypermarket-16306 kg ), S.C.
Romaero S.A.( 28,6 kg).
În anul 2010 s-a procedat la identificara utilizatorilor de agenţi de refrigerare cu potenţial
de încălzire globală a atmosferei. Au fost identificaţi agenţii economici care au utilizat
Hidrofluorocarburi (HFC) şi diverşi solvenţi în anul 2009. Situaţia a fost prezentată la punctul
8.3.1.
8.4 Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat deprodusele biocide şi

pentru protectia plantelor
Nu se tratează de APM
8.5. Poluanţi organici persistenţi
CADRU LEGISLATIV
• Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29
aprilie 2004 privind poluanţii organici persistenţi şi de modificare a Directivei 79/117/CEE
• Hotărâre nr. 561 din 28/05/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii
organici persistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE
• Legea 261 din 16 iunie 2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici
persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001
• Ordin 396 din 2 septembrie 2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a
produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active
• Ordin 911 din 1 octombrie 2005 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului
agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi ministrului apelor şi
protecţiei mediului nr.396/707/1.944/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a
produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active
În Uniunea Europeană reglementarea activităţilor în care sunt implicaţi produşi organici
persistenţi este realizată de Regulamentul 850/2004/CE. În România a fost adoptată Legea
nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la
Stockholm la 22 mai 2001. Poluanţii organici persitenţi sunt substanţe chimice cu proprietăţi
toxice, rezistente la degradare, se acumulează în organisme vii şi se transportă pe calea
aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale fiind depozitate
departe de locul lor de emisie unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice.
La solicitarea A.N.P.M., în luna martie a anului 2009, APM Bucureşti a chestionat

agenţii economici în legatură cu producţia, importul/exportul şi utilizarea (în perioada 2004-
2008) acidului perfluorooctanic (PFOA) şi sarea de amoniu a acestuia - perfluorooctanatul de
amoniu (APFO). Nu s-a identificat nici un agent economic care a utilizat în perioada 2005-
2007 aceste substanţe.
În luna decembrie 2009 APM Bucureşti a solicitat operatorilor economici informaţii
aferente anului 2009 privind utilizarea, producția, emisiile, pierderile și alternativele la
substanțele noi incluse în Anexele A, B și C ale Conventiei de la Stockolm (Endosulfan,
Hexabromociclododecan , Alcani clorurați cu catenă scurtă, C10-C13. Un singur agent
economic, S.C. MAKHTESHIM AGAN ROMANIA MAROM SRL a importat în anul 2009 o
128
cantitate de 44800 litri de THIONEX 35 EC - produs pt protecţia plantelor - insecticid/raticid cu

conţinut de endosulfan.
De asemenea, la solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, APM
Bucureşti a procedat la identificarea operatorilor economici utilizatori de substanțe noi POPs
şi alternativele la substanţele noi (altele decât cele din solicitarea precedentă), incluse în
Anexele A, B sau C ale Convenției de la Stockolm privind Poluanții Organici Persistenți,
precum și despre articolele și deșeurile cu conținut de aceste substanțe, inclusiv siturile
contaminate, nici un agent economic din Municipiul București care a răspuns printr-o adresă
solicitării noastre, nu a avut date de raportat.
Din categoria produselor industriale, produsele cu conţinut de PCB (condensatori
electrici şi uleiuri cu conţinut de PCB ) au fost tratate în capitolul 7.3.3. Gestionarea şi
controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari
8.6. Metalele grele- mercur, nichel
La nivelul Comunităţii Europene există Directiva 2007-51-CE a Parlamentului European

şi a Consiliului de modificare a Directivei 76-769-CE referitoare la restricţiile privind
introducerea pe piaţă de dispozitive ce conţin mercur .
La 1 decembrie 2008 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) 1102/2008 privind
interzicerea exporturilor de mercur metalic și de anumiți compuși și amestecuri de mercur și
depozitarea în condiții de siguranță a mercurului metalic.
La solicitarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, APM Bucureşti a
inventariat agenţii economici din Municipiul Bucureşti care desfăşoară activităţi cu mercur
metalic, compuşi sau amestecuri de mercur (respectiv import, utilizare, export, precum şi
gestionarea deşeurilor cu conţinut de mercur). În urma evaluării răspunsurilor primite de la un
număr de 32 agenţi economici care au avut date de raportat (aferente anului 2008 și situația
existentă la data de 1 septembrie 2009) rezultă următoarele:
Situatie Mercur metalic pe stoc la 01.09.2009
Judet BUCUREŞTI Tipuri de articole cu mercur Cantitate conţinută (kg) Cantitate Hg

recuperat (kg)
S.C AVERSA S.A AMC industriale 12
(kg mercur continut)
Mercur pur (kg)
SC Biofarm SA Deseu 13,745
SC Cadbury Romania termometre de laborator 19
SA
Deseu 5.8
AMC industriale 0.2
Spitalul clinic Sf. (kg mercur continut
Pantelimon
Termometre medicale 0.363
Spitalul clinic Termometre medicale 2.178
Universitar (kg mercur continut)
Sfigmomanometre 0.24
Spitalul clinic AMC industriale 0.033
Bagdasar Arseni (kg mercur continut
129

Spitalul clinic Sf.Ioan Termometre medicale 0,562
Spitalul clinic Termometre medicale 1,032
M.S.Curie (kg mercur continut)
Spitalul clinic de Termometre medicale 3,055
Urgenta (kg mercur continut)
Universitatea de Termometre medicale 0,016
Stiinte Agricole şi (kg mercur continut)
Medicina Veterinara
Fac. Biotehnologie
Mercur pur (kg) 8,7785
Universitatea AMC industriale 10 etuve cu termometru
Bucureşti Facultatea
de Chimie
Termometre medicale 55
Lampi cu vapori Hg 4 buc. (microscop cu
(buc) fluorescenta); 1 lampa pt.
vizualizare
cromatogramelor
Mercur pur (kg) 2.24
Deseu 8.0
S.C. ICE FELIX - Mercur pur (kg) 10,969
Fabrica de
Calculatoare
Electronice SA
AMC industriale 0.22
Deseu 7.665(din care
4.2 mercur)
SC Deseu 19.68 eliminat(
LASSELSBERGER cu o firma
SA specializata)
SC MECANICA FINA AMC industriale 280 termometre 5
SA manometre cu tub şi
rezervor - în stoc
SC PROSPECŢIUNI Deseu(Mercur metalic) 125(min 95%

SA mercur)
S.C. ROMAERO Mercur pur (kg) 10.67
SC OVM ICCPET SA Termometre tehnice (kg 0.9047
Laborator de incercari mercur)
combustibili şi aspecte
de mediu/
Lampa cu catod de mercur 1 buc
Mercur pur (kg) 14.5
Termometre etalon (kg 0.1539
mercur)
Termometre etuva (Kg 0.0088
mercur)
Termometre cu contact(Kg (0.0495
mercur)
130
Termometre Beckmann (Kg 0.0253

mercur)
Manometre cu mercur (Kg 2.900
mercur)
Deseu 14.0
S.C. STIROM S.A. Lampi cu vapori Hg 22
(buc)
AMC industriale 0.03
Sucursala AMC industriale 0.06
Electrocentrale (kg mercur continut)
Bucureşti - CET Vest Termometre medicale(kg
mercur continut) 0.02
Lampi cu vapori Hg (buc)
1480
Bucureşti - CET Sud Termometre medicale(kg
300
Bucureşti - CET Termometre medicale(kg
Progresu mercur continut) 0.001
420
Bucureşti - CET Titan Lampi cu vapori Hg (buc)
164
TERMODENSIROM AMC industriale 10.75
Mercur pur(KG) 1541,5
DESEU 311,5 (circa
90%)
SC AMC industriale 8.044
TURBOMECANICA (kg mercur continut)
SA Termometre medicale(kg
Mercur pur (kg)
38.422
SC VULCAN SA deşeuri cu conţinut de 24,098

mercur predat în totalitate
catre TERMODENSIROM SA
Distrigaz Sud SA Mercur pur 1072 314
SC FAUR SA Deseur mercur metalic 13.77 0.5
Termometre 0.001
Mercur pur 10.969
Deseu mercur 3.823
ICIM Mercur pur 38 Kg
131
Mercur extrapur 2
S.C. CHIMESTER BV Lampi cu vapori Hg 75
SA
tuburi fluorescente 2 buc
Au fost reconfirmate stocuri de mercur metalic provenit în principal din recuperarea Hg din
aparatură de laborator sau AMC casate
Situaţie Compuşi cu mercur pe stoc la 01.09.2009

Judet BUCUREŞTI Denumirea compusului Cantitate Cantităţi
utilizată/importată/exportată recuperate
(kg) (kg)
SC BIOFARM SA COMPUSI:
Thimerosal 0,169
Deseuri cu continut de compusi 6.476

cu mercur
Universitatea de COMPUSI 10,049
Stiinte Agricole şi
Medicina
Veterinara Fac.
Biotehnologie
Universitatea din DESEURI:
Bucureşti TOTAL 13.361
Facultatea de
Biologie
SC ICE FELIX - Compusi 0.084
Fabrica de Deseu 0.083
Calculatoare
Electronice SA
SC Deseu 0.4
LASSELSBERGER
SA
SC Clorură mercurică ( HgCl2) 22

PROSPECŢIUNI
SA
ROMAQUA Compusi 0825
GROUP SA
Sucursala
COMCHIM
Deseu 1.8
S.C. ROMAERO Compusi 2.357
S.A.
Compuşii cu mercur inventariaţi sunt pentru activităţi de laborator.
Nu deţinem semnalări privind importul sau exportul de mercur metalic sau compuşi,
aparatură cu conţinut de mercur în cursul anului 2009.
În conformitate cu prevederile H.G. nr.347/2003 privind restricţionarea introducerii pe
piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase(cu modificările şi
completările ulterioare), a Ordinului nr. 1238/1461/718/2007 pentru modificarea şi
completarea Anexei nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 347/2003 şi având în vedere că la 1 iulie
132
2009 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) 552/2009 de modificare a Regulamentului (CE)

nr.1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor
chimice (REACH) în ceea ce priveşte anexa XVII, în perioada septembrie-octombrie 2009
APM Bucureşti a realizat actualizarea inventarelor privind metalele restricţionate (Ni, Cd, Pb,
Cr, Sn, As) şi compuşii acestora, inclusiv gestionarea deșeurilor cu conţinut de metale (Ni,
Cd, Pb, Cr, Sn, As)
Informaţiile aferente perioadei 2008 - 2009 și situația existentă la data de 1 septembrie
2009 primite de la 41 agenţi economici din Municipiului Bucureşti sunt prezentate în tabelele
următoare:
Tabel: Metale restricţionate la 01.09.2009 (Nichel, Cadmiu, Plumb, Crom, Staniu, Arsen)
Judet Denumire Cantitate Cantitate Stoc la
metal utilizată/importată/ utilizată/import 01.09.2009
exportată în 2008 ată/exportată (Kg)
(kg) în 2009
(kg)
Bucureşt Nichel 2014.15/7096/0 1323.25/0/0 424.9
i
Bucureşt Cadmiu 576.95/0/0 627.9/0/0 1005.9
i
Bucureşt Plumb 103/8110/0 0/1064/0 176
i
Bucureşt Crom 50/0/0 0/0/0 0
i
Bucureşt Staniu 7918.2/20644.5/0 9026.8/8151/0 2030.9
i
Bucureşt Arsen 0 0 0
i
Bucureşt Deşeuri cu 248680 deseuri
i conţinut de din care:
metale - 3296.332
(Ni,Cd,Pb,Cr Pb
,Sn,As) - 6362.96 Ni
Nota: Unii agenţi economici nu au utilizat metale restricţionate în anul 2008, dar au pe stoc
anumite cantităţi.
Tabel: Compuşi ai metalelor restricţionate

Judet Denumirea Cantitate Cantităţi
compusului utilizată/importată/exportată recuperate
(kg) (kg)
Bucureşti compuşi ai 2488.4 / 0/ 0
Nichelului
compuşi ai 7148.69/ 0/ 0
Cadmiului
Compusi ai 5439/ 0/ 0
plumbului
Compusi ai 95053.745/19288.325 /
cromului
133
Compusi ai 2658.28/2008.434 /
cobaltului
compuşi ai 6.26/ 0/ 0
Arsenului
Deseuri cu 8.25/ 0/ 0
continut de metale
(stoc la
01.01.2008
Deseuri cu 7089.808/ 0/ 0
continut de metale
generate
Deseuri cu 7086.2/ 0/ 0
continut de metale
incinerate
Nota: Unii agenţi economici nu au utilizat compuşi cu metale restricţionate în anul 2008, dar
au pe stoc anumite cantităţi.
În răspunsurile primite de la de 58 unităţi se menţionează că nu desfăşoară activităţi cu

metale restricţionate (Cd, Cr, Ni, Pb, Co, As) și compuşi ai acestora sau cantitățile raportate
sunt nesemnificative (de ordinul gramelor, folosite în laboratoare de încercări).
8.7. Introducerea pe piaţă a detergenţilor
Nu se tratează de APM
8.8. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest
CADRUL LEGISLATIV
Directiva 87/117/CEE privind prevenirea şi reducerea mediului cauzată de
azbest amendată de Directiva 83/478/CEE privind protecţia sǎnǎtǎţii şi securitǎţii lucrǎtorilor
faţǎ de riscurile datorate expunerii la azbest, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare
La nivel naţional reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată prin:
• H.G. nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest;
• H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.124/2003
• H.G. nr. 210/2007
• Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 108/2005 (MO nr.
217/15.03.2005) privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de
azbest în mediu.
• Hotărârea 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi siguranţei muncitorilor faţă de
riscurile datorate expunerii la azbest, modificatǎ de Hotǎrârea 601/2007
Conform HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu
azbest, cu modificările ulterioare, de la 1 ianuarie 2007 s-au interzis toate activităţile de
comercializare şi de utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest, cu excepţia
produselor care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de data de 1 ianuarie 2005,
care pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaţă al acestora. Principalele utilizǎri ale
produselor cu conţinut de azbest sunt urmǎtoarele:
134
- în articole: plăci de azbociment, tuburi din azbociment, produse de fricţiune, produse de

etanşare, membrane electrolitice, măşti pentru sudură, fir de azbest, carton azbest, deşeuri
cu azbest.
- în construcţii: pereţi cu azbest, acoperişuri cu azbest, materiale de izolaţie termică, deşeuri
cu conţinut de azbest.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, la solicitarea Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului de întocmire a evidenţei materialelor cu conţinut de azbest existente pe
teritoriul României, a actualizat inventarul privind azbestul în Municipiul Bucureşti la data de
01.06.2009. Conform raportǎrilor agenţilor economici care figurau în baza de date proprie,
conform avizelor de mediu la încetarea activităţii sau vânzare, cu obligaţii de mediu privind
azbestul , situaţia este conform tabelului următor:
Judet Denumirea Suprafaţă Articole cu Cantităţi Observatii

construcţiei (materiale cu continut de deşeuri cu
azbest) azbest azbest
(m2) (kg) (kg)
S.C Materiale de Placi de
CHIMOPAR izolaţie termică azbociment
S.A 20 23780
Bucureşti Produse de
etansare 400
Fir de azbest
30
Bucureşti SC 12.5 Ultimele cantitati de
IZOLATORUL azbest au fost
SA eliminate de Eurotrans
Chem cf.contract din
22.12.2006
Bucureşti SC Doosan Acoperisuri 372 Produse de
IMGB SA Pereti 459 etansare
20
Bucureşti ICE FELIX SA 1338 Cantitatea de deseuri,
provenite din placi de
azbociment, eliminate
cu S.C.STENA DTM
S.R.L
Bucureşti SC LAROMET 1290 Eliminat 1,29 t (deseuri
SA provenite de la 784 mp
acoperis şi 225 kg
deseu cu azbest) în
august 2008 prin firma
Petromer Impex SRL
Bucureşti SC IMVEST SA Acoperisuri
Acoperisuri 750
Peret Pereti 624
Bucureşti SC FIROS SA Acoperisuri

500
Pereti 2500
Bucureşti SC CELPI SA Acoperisuri
2134
Pereti 747
135
Judet Denumirea Suprafaţă Articole cu Cantităţi Observatii

construcţiei
(materiale cu continut de deşeuri cu
azbest) azbest azbest
(m2) (kg) (kg)
Bucureşti SC Acoperisuri Predat pentru
ANTICOROSIV 70 eliminare în
SA 12.05.2009 catre SC
COMTURIST SRL
Targoviste
Bucureşti SC FORADEX Acoperisuri Placi de Placile de azbociment
SA 1.000 azbociment de la Punctul de Lucru
1300 m2 Straulesti(1.300 m2)
au fost dezafectate şi
transportate la
Depozitul S.C.
FORADEX S.A. com.
Floresti , judetul
Prahova ,unde a fost
amenajat un "SPATIU"
special pentru
depozitarea acestora .
Bucureşti PETROM SA 622 predate în 20.08.2008
pentru depozitare
finala la depozitul SC
VIVANI
SALUBRITATE SA
Bucureşti SC IOR SA Acoperisuri 750
Pereti 125
Bucureşti SC snur din fir
CHIMESTER de azbest şi
BV SA garnituri
klingher
17,2
Bucureşti SC AEROFINA 1300 Cantitatea de 1300 kg
SA deseu provenit din
placi azbociment a fost
predata în data de
11.06.2008 catre SC
Vivani Salubritate SA
Slobozia
Bucureşti SC GENERAL Acoperisuri
TRANSPORT 1000
SA
8.9. Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi

restricţionarea substanţelor chimice – REACH
Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie

2006 privind înregistrarea, evaluarea, restrictionarea şi autorizarea substantelor chimice -
136
REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat sa asigure un nivel ridicat de

protectie a sanatatii umane şi a mediului, sa gestioneze şi sa controleze potentialul risc pentru
sanatatea umana şi mediu datorat utilizarii produselor chimice în Uniunea Europeana, având
în vedere libera circulatie a substantelor ca atare, în amestecuri sau în articole.
Prezentul regulament intrat în vigoare la 1 iunie 2007, stabileşte dispoziţii referitoare la
substanţe şi preparate. Aceste dispoziţii trebuie să se aplice fabricării, introducerii pe piaţă
sau utilizării unor asemenea substanţe ca atare sau în compoziţia preparatelor sau a
articolelor, precum şi introducerii pe piaţă a preparatelor.
Regulamentul 1907/2006 se bazează pe principiul că este în sarcina fabricanţilor, a
importatorilor şi a utilizatorilor din aval să se asigure că fabrică, introduc pe piaţă sau
utilizează substanţe care nu au efecte negative asupra sănătăţii umane sau mediului.
Dispoziţiile sale se subordonează principiului precauţiei.
ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI SPECIFICE ale ACTORILOR DIN REACH
Industria:Rolul companiilor în cadrul REACH este determinat de activităţile pe care le
efectuează legat de o substanţă. Se pot distinge următoarele tipuri de actori din industrie:
- Producători de substanţe: Marea majoritate a obligaţiilor conform REACH se aplică
producătorilor şi importatorilor de substanţe din UE.
- Importatori (de substanţe şi articole)
- Utilizatori din aval: Fabricanţii de preparate pe bază de formulă (ex. vopsea, clei, detergenţi,
plastic sau cauciuc), utilizatorii de substanţe (ex. uleiuri, lubrifianţi, spume de protecţie) în
procese industriale, utilizatori profesionali (ex. ateliere de reparaţii auto şi curăţătorii) sau
producători de articole (ex. componente electronice, computere, jucării sau automobile).
- Distribuitori. Distribuitorii şi consumatorii nu sunt consideraţi utilizatori din aval conform
REACH. Însă distribuitorii trebuie să se asigure că sunt oferite informaţiile privind siguranţa
(ex. fişa de date de siguranţă) odată cu substanţele pe care le vând şi că sunt transmise
informaţiile relevante în lanţul de aprovizionare.
În vederea realizării de către România către Comisia Europenă și Agenția Europeană de
Substanțe Chimice a Raportului Anual referitor la implementarea Regulamentului 1907/2006
privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH),
Agenția Națională pentru Protecția Mediului a solicitat APM-urilor colectarea datelor aferente
anului 2009 de la agenții economici care importă, produc și/sau utilizează substanțe chimice
ca atare, în amestecuri sau în articole.
Informațiile solicitate se referă la toate domeniile de activitate în care sunt implicate substanțe
chimice vehiculate în cantități de cel puțin 1 tonă pe an.
Pe raza Municipiului București 78 agenţi economici de au raportat Agenţiei pentru Protecţia
Mediului Bucureşti ca au importat, produs și/sau utilizat substante chimice ca atare, în
amestecuri sau în articole în cantități de cel puțin 1 tonă pe an
137
Capitolul 9. RADIOACTIVITATEA
Informaţiile prezentate în acest capitol provin din datele înrgistrate Staţiile

de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului APM Bucureşti
Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin dezintegrare

spontană radiaţii corpusculare şi/sau electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce
se manifestă în mediu.
Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive (radionuclizi) de
origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele
radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc) şi radiaţia cosmică. Substanţele
radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor
este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul.
Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine
cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine
cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu
elemente stabile.
Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural de
radiaţii care acţionează asupra organismelor vii.
Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu
pe diferite căi: intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii
nucleare (centrale nuclear-electrice, reactoare de cercetare, etc.) şi accidental, în urma unor
defecţiuni la instalaţiile nucleare (ex. accidentul nuclear de la Cernobîl).
9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din

Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul
Ministerului Mediului.
Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul
Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului.
Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer, prin aerosoli, depuneri
atmosferice umede şi uscate, ape, prin ape de suprafaţă, freatice şi potabile, sol, necultivat şi
cultivat, vegetaţie spontană şi cultivată) sunt realizate de Staţiile de Supraveghere a
Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi
administrativă a Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului, precum şi de staţiile automate
de monitorizare a debitului dozei gama absorbită în aer.
Obiectivele activităţii de monitorizare a radioactivităţii mediului sunt:
• detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelurilor de
radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional;
• notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea cu
date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real;
• controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului în acord
cu cerinţele legale şi limitele autorizate la nivel naţional;
• evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii
datorate practicilor sau accidentelor radiologice;
138
• urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea

consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;
• furnizarea de informaţii către public.
În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în situaţii de urgenţă schimbul
de date se realizează orar.
9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului
În cursul anului 2009 Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM)

Bucureşti a derulat un program standard de activitate monitorizare a radioactivitaţii factorilor
de mediu de 24 ore din 24, prin măsurarea:
• activitaţii beta globale a probelor de: - aer
- depuneri atmosferice
- ape
- vegetaţie
- sol
• măsurarea debitului dozei gamma absorbite în aer
în situaţii normale şi de urgenţă radiologică şi transmiterea acestor date către Serviciul
Laborator Radioactivitate (Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM ) care este
coordonatorul din punct de vedere tehnic şi ştiinţific al Reţelei Naţionale de Supraveghere a
Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.).
Activitatea staţiei se desfăşoară conform documentului ANPM-DGMSC “Manualul de
Asigurare a Calităţii”, rev. 01/2007, care cuprinde procedurile de lucru la Staţiile de
Supraveghere a Radioactiviţii Mediului în situaţii normale şi în situaţii de urgenţă radiologică şi
în baza Normativelor de dotare şi a Specificatiilor tehnice pentru echipamente stabilite de
Serviciul Laborator Radioactivitate-Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM, în
conformitate cu ROF-ANPM în vigoare.
Fluxul de date atât în situaţii normale, cât şi în situaţii de urgenţă, este asigurat de către
SSRM Bucureşti prin raportări zilnice, lunare şi anuale către LRM-ANPM, datele fiind
introduse în Baza Naţională de date de radioactivitate a mediului din România, ce este
conectată la sistemul informaţional al Uniunii Europene, realizându-se un transfer bidirecţional
de date între România şi reţelele de supraveghere din UE, pe platfoma EURDEP (European
Data Exchange Platform).
Analizele de radioactivitate efectuate asupra probelor de mediu prelevate în cadrul
Programului standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, pe parcursul anului
2008, nu au indicat depăşiri ale limitelor operaţionale de avertizare/alarmare ale factorilor de
mediu urmăriţi. De asemenea, la nivelul anului 2009 nu s-au înregistrat evenimente de
contaminare radioactivă a mediului (conform valorilor de avertizare stabilite prin OM 338/
2002).
Numărul total al analizelor beta globale efectuate în anul 2009 în cadrul SSRM
Bucureşti a fost de 6195.
Probele prelevate de către SSRM Bucureşti sunt retransmise către SSRM Constanţa
pentru analizele gama spectrometrice.
9.2.1. Radioactivitatea aerului
9.2.1.1. Aerosoli atmosferici
Prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează în cadrul programului de lucru specific

Staţiei de Suprevegere a Radioactivităţii Bucureşti, cu un program de lucru standard de 24 h
efectuând 4 aspitaţii: 02 – 07, 08 – 13, 14 – 19 şi 20 – 01.
139
Probele de aerosoli atmosferici sunt prelevate prin aspirare, timp de 5 ore, prin filtre,
care apoi sunt analizate beta global.
Filtrele prelevate sunt analizate beta global după 3 minute de la încetarea aspiraţiei,
determinându-se activitatea beta globală imediată a aerosolilor. Măsurarea are ca scop
detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii mediului.
Filtrele sunt apoi remăsurate după 20 ore, determinându-se nivelul radioactivităţii
naturale a descendenţilor radonului şi toronului – gaze radioactive inerte (datorate emanaţiilor
de scoarţa terestră în mod natural).
Ultima remăsurare a filtrelor se face după 5 zile de la prelevare, determinând-se nivelul
global al radioactivităţii artificiale a mediului.
Influenţa variaţiilor diurne asupra activităţii beta globale a aerosolilor atmosferici aspiraţi
la SSRM Bucureşti se poate observa în Tabelul 9.2.1.1 şi figurile nr. 9.2.1.1 - 9.2.1.4
Tabel 9.2.1.1 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3).
Aspiraţii de zi
aspiraţia 08: 00 - 13:00 aspiraţia 14: 00 - 19:00

Media Maxima Media Maxima
Luna Luna
lunară lunară lunară lunară
ianuarie 3,00 7,80 ianuarie 2,60 5,40
februarie 1,50 2,70 februarie 1,20 2,90
martie 0,80 2,60 martie 0,70 1,40
aprilie 1,10 2,70 aprilie 0,80 1,50
mai 1,00 1,80 mai 0,90 1,40
iunie 1,00 1,70 iunie 0,80 1,60
iulie 1,00 1,80 iulie 0,80 1,50
august 1,30 3,20 august 1,10 2,20
septembrie 1,50 3,50 septembrie 1,50 3,90
octombrie 2,00 4,50 octombrie 2,00 4,70
noiembrie 2,80 5,90 noiembrie 3,00 6,40
decembrie 3,00 9,30 decembrie 3,10 8,00
Aspiraţii de noapte
aspiraţia 20: 00 - 01:00 aspiraţia 02: 00 - 07:00

Media Maxima Media Maxima
Luna Luna
lunară lunară lunară lunară
ianuarie 3,60 9,60 ianuarie 3,20 7,10
februarie 2,20 7,60 februarie 2,30 7,30
martie 1,90 4,70 martie 2,80 8,60
aprilie 2,70 5,30 aprilie 3,50 7,20
mai 3,20 7,00 mai 4,10 8,30
iunie 2,90 8,40 iunie 3,60 9,30
iulie 2,80 7,10 iulie 3,60 8,10
august 3,90 7,30 august 5,00 9,90
septembrie 4,20 8,80 septembrie 4,60 9,60
octombrie 3,90 9,30 octombrie 3,90 8,80
noiembrie 4,30 9,50 noiembrie 4,60 9,90
decembrie 3,20 9,10 decembrie 3,90 9,60
140
Aerosoli atmosferici 08:00 - 13:00,

-3
activitati specifice imediate (Bq m )
20,00
Activitate specifica imediata
Limita de avertizare 50 Bq m -3
media lunara
15,00
maxima lunara
(Bq m )
-3
10,00
5,00
0,00
st
e
tie
ie
lie
ie
ie
ie
no brie
de brie
ie
ai
ni
gu
ar
ar
br
br
ril
iu
ar
iu
ru
ap
nu
m
m
m
au
m
ce
b
te
to
ie
ia
fe
oc
se

-3
20,00
Limita de avertizare 50 Bq m-3
media lunara
15,00 maxima lunara
(Bq m )
-3
10,00
5,00
0,00
st
e
tie
ie
lie
ie
ie
to e
ie
de brie
ie
ai
ni
i
gu
ar
ar
br
br
ril
br
m
iu
ar
iu
ru
ap
nu
m
m
m
au
m
ce
te
b
ie
ia
fe
no
p
oc
se
141

-3
20,00
media lunara
15,00
maxima lunara
(Bq m )
-3
10,00
5,00
0,00
em t
e
tie
ie
l ie
ie
ie
to e
ie
de brie
ie
ai
s
ni
i
gu
ar
ar
br
br
ril
br
m
iu
ar
iu
ru
ap
nu
m
m
m
au
m
ce
b
ie
ia
pt
fe
no
oc
se

-3
20,00
media lunara
15,00
maxima lunara
(Bq m )
-3
10,00
5,00
0,00
em t
e
tie
ie
l ie
ie
ie
to e
ie
de brie
ie
ai
s
ni
i
gu
ar
ar
br
br
ril
br
m
iu
ar
iu
ru
ap
nu
m
m
m
au
m
ce
b
ie
ia
pt
fe
no
oc
se
Valorile din figurile anterioare reprezintă media lunară a rezultalelor analizelor beta
globale obţinute zilnic de SSRM Bucureşti, pentru fiecare interval de aspitaţie.
142
Valorile înregistrate în cursul nopţii sunt mai ridicate decât cele din cursul zilei (maxima
obţinâdu-se în intervalul de aspitaţie 02 - 07), datorită condiţiilor reduse de difuzie în
atmosferă.
9.2.1.2. Debitul dozei gama în aer
Debitul dozei gama absorbită în aer este înregistrat din oră în oră, efectuându-se medii
zilnice pe durata programului de lucru (24h). Valorile prezentate în figura nr. 9.2.1.2 au fost
obţinute prin medierea valorilor orare înregistrate în anul 2009, având la dispoziţie un număr
total de 8540 valori de debit de doză. Eroarea asociată acestei analize este sub 15%.
Tabel 9.2.1.2 Debitul dozei gamma externe (μGy/h).
Media Maxima
Luna
lunară lunară
ianuarie 0,118 0,144
februarie 0,106 0,133
martie 0,095 0,124
aprilie 0,090 0,115
mai 0,088 0,113
iunie 0,087 0,102
iulie 0,087 0,121
august 0,091 0,121
septembrie 0,096 0,116
octombrie 0,106 0,137
noiembrie 0,110 0,138
decembrie 0,120 0,166
Debitul dozei gamma externe,

-1
microGy h , anul 2009
Debitul dozei gamma externe,
0,250
media lunara
0,200 maxima lunara
-1
microGy h
0,150
0,100
0,050
0,000
pt ust
e
tie
ie
li e
ie
ie
oc brie
no brie
ce e
ie
ai
ni
de bri
ar
ar
br
ril
iu
ar
iu
g
ru
ap
nu
m
em
m
au
m
b
to
ie
ia
fe
se
-1
Limita de avertizare: 1.0 microGy h .
143
9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii
Probele de depuneri atmosferice se obţin prin prelevarea zilnică, de pe o suprafaţă de

0,3 m2, a pulberilor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice. După prelevare şi pregătire,
probele de depuneri totale sunt măsurate pentru determinarea activităţii beta globale imediate
şi după 5 zile de la prelevare.
Variaţia radioactivităţii beta globale pentru probele de depuneri atmosferice umede şi
uscate, pentru SSRM Bucureşti în anul 2008, este prezentată în Tabelul 9.2.1.3 şi figura
nr.9.2.1.6.
Tabel 9.2.1.3 Depuneri atmosferice, activităţi beta globale imediate (Bq/m2/zi).
Media Maxima
Luna
lunară lunară
ianuarie 0,80 2,20
februarie 1,50 7,50
martie 0,80 2,30
aprilie 0,60 1,60
mai 1,20 6,90
iunie 2,90 26,30
iulie 2,30 6,20
august 1,90 13,50
octombrie 1,00 6,40
noiembrie 0,80 2,50
decembrie 1,50 7,60
Depuneri atmosferice totale,

-2 -1
activitati specifice imediate (Bq m zi ), anul 2009
50,00
media lunara
imediata (Bq m zi )
Activitate specifica
-1
40,00
maxima lunara
-2
30,00
20,00
10,00
0,00
pt ust
e
tie
ie
lie
ie
ie
oc brie
no brie
ce e
ie
ai
ni
de bri
ar
ar
br
ril
iu
ar
iu
g
ru
ap
nu
m
em
m
au
m
b
to
ie
ia
fe
se
-2 -1
Limita de avertizare 1000 Bq m zi
Probele de precipitaţii se obţin prin colectarea tuturor tipurilor de precipitaţii, de câte ori
se înregistrează de-a lungul fiecărei luni. După colectare şi pregătire, probele sunt
retransmise pentru analiza beta spectrometrică către SSRM Constanţa.
144
9.2.2. Radioactivitatea apelor
SSRM Bucureşti efectuează analize de radioactivitate pentru probe de apă de suprafaţă

prelevate din Lacul Colentina şi pentru probe de apă de adâncime, dintr-un foraj de pe
platforma de la Afumaţi.
Prelevarea probelor se efectuerază cu frecvenţă zilnică. Probele prelevate sunt
pregătite pentru analiză şi se efectuează măsurări ale activităţii beta globale imediate şi după
5 zile. Probele cumulate lunar sunt transmise spre analiză gama spectrometrică.
Mediile lunare ale acestor analize sunt prezentate în Tabelele 9.2.2.1 şi 9.2.2.2,
respectiv, în figurile 9.2.2.1 şi 9.2.2.2.
Tabel 9.2.2.1. Apă brută Colentina, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3).
Media Maxima
Luna
lunară lunară
ianuarie 145,2 222,7
februarie 136,1 236,8
martie 147,1 241,0
aprilie 138,0 217,0
mai 138,2 239,5
iunie 137,0 168,3
iulie 121,5 181,0
august 145,4 254,2
Apa bruta Raul Colentina

-3
activitati specifice imediate (Bq m ), anul 2009
500
media lunara
400
imediata (Bq m )
maxima lunara
-3
300
200
100
0
pt ust
e
tie
li e
ie
ie
ie
oc brie
no brie
ce e
ie
ai
ni
de bri
ar
ar
br
ril
iu
ar
iu
g
ru
ap
nu
m
em
m
au
m
b
to
ie
ia
fe
se
-3
Limita de avertizare 5000 Bq m
145
Tabel 9.2.2.2 Apă potabilă (foraj adâncime Afumaţi), activităţi specifice beta globale imediate
(Bq/m3).
Media Maxima
Luna
lunară lunară
ianuarie <AMD <AMD
februarie <AMD <AMD
martie 101,0 109,0
aprilie 156,1 156,1
mai 106,8 106,8
iunie <AMD <AMD
iulie <AMD <AMD
august 141,2 169,4
septembrie <AMD <AMD
Apa potabila (apa de adancime foraj Afumati)

-3
activitati specifice imediate (Bq m ), anul 2009
500
media lunara
400
imediata (Bq m )
maxima lunara
-3
300
200
100
0
p t u st
e
tie
ie
li e
ie
ie
to e
no brie
de brie
ie
ai
ni
i
ar
ar
br
br
ril
iu
ar
iu
g
ru
ap
m
nu
em
m
au
m
ce
b
ie
ia
fe
oc
se
-3
Limita de avertizare 5000 Bq m
Valorile activităţilor specifice beta globale ale probelor de apă brută şi apă potabilă s-au
situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale.
9.2.3. Radioactivitatea solului
Probele de sol sunt recoltate din zone necultivate de cel puţin 10 ani. Prelevarea
probelor de sol se efectuează saptămânal, iar măsurarea beta globală a probelor se face
după 5 zile. În luna iunie, se recoltează o probă de sol de pe o suprafaţă necultivată de 10x10
cm2, până la adâncimea de 5 cm, care se analizează gama spectrometric.
146
Valorile prezentate reprezintă nivelul radioactivităţii ce corespunde unui kilogram de

masă uscată (m.u.).
Tabelul 9.2.3.1 şi figura nr. 9.2.3.1 prezintă nivelul radioactivităţii beta globală în probele
de sol necultivat recoltate la SSRM Bucureşti în anul 2009. Valorile au fost obţinute prin
medierea valorilor săptămânale din anul 2009.
Tabel 9.2.3.1 Sol necultivat, activităţi specifice beta globale (Bq/kg).

(prelevarea se efectuează în perioada cu vegetaţie, respectiv lunile aprilie - octombrie)
Media Maxima
Luna
lunară lunară
ianuarie - -
februarie - -
martie - -
aprilie 353,5 436,1
mai 318,1 499,6
iunie 385,4 542,7
iulie 341,8 531,9
august 314,6 383,1
noiembrie - -
decembrie - -
Sol necultivat,
-1
activitati specifice (Bq kg ), anul 2009
600
Activitate specifica (Bq kg )
-1
media lunara
500
maxima lunara
400
300
200
100
0
em t
e
tie
ie
lie
ie
ie
to e
ie
de brie
ie
ai
s
ni
i
gu
ar
ar
br
br
ril
br
m
iu
ar
iu
ru
ap
nu
m
m
m
au
m
ce
b
ie
ia
pt
fe
no
oc
se
Valoarea maximă anuală a activităţii specifice beta globale a probelor de sol necultivat
în anul 2008 a fost înregistrată în luna octombrie şi a fost de 443,3 Bq/kg.
147
9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei
Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate saptămânal, masurarea beta globală a

probelor efectuându-se la 5 zile de la recoltare. Perioada de prelevare a probelor de vegetaţie
spontană este aprilie – octombrie 2009. Valorile prezentate reprezintă nivelul radioactivităţii
ce corespunde unui kilogram de masa verde (m.v.).
Valorile prezentate în Tabelul 9.2.4.1 şi figura nr. 9.2.4.1 au fost obţinute prin medierea
valorilor medii lunare, din anul 2009.
Tabel 9.2.4.1 Vegetaţie spontană, activităţi specifice beta globale (Bq/kg).

(prelevarea se efectuează în perioada cu vegetaţie, respectiv lunile aprilie - octombrie)
Media Maxima
Luna
lunară lunară
ianuarie - -
februarie - -
martie - -
aprilie 159,5 184,3
mai 188,4 248,1
iunie 148,1 159,6
iulie 217,8 254,8
august 222,2 357,3
noiembrie - -
decembrie - -
Vegetatie spontana
-1
activitati specifice (Bq kg ), anul 2009
600
Activitate specifica (Bq kg )
-1
500 media lunara

maxima lunara
400
300
200
100
0
st
e
tie
ie
lie
ie
ie
to e
no br ie
de brie
ie
ai
ni
i
gu
ar
ar
br
br
ril
iu
ar
iu
ru
ap
m
nu
m
au
m
ce
b
te
ie
ia
fe
oc
se
148
În luna iunie se prelevează o proba de vegetaţie spontană de pe suprafaţa de 1 m2,

care se analizează gama spectrometric la SSRM Constanţa.
Rezultatele analizelor arată că valorile obţinute în cursul anului 2009 pentru toţi factorii
de mediu se încadrează în limitele normale de variaţie.
149
Capitolul 10. MEDIUL URBAN
10.1. Aşezări urbane

oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice
10.1.1. Amenajarea teritorială
Amenajarea teritorială reprezintă un ansamblu de activităţi complexe prin care se

urmăreşte utilizarea raţională a spaţiului, a forţei de muncă respectiv impunerea unui anumit
mod de organizare a resurselor naturale. Aceste activităţi au un caracter global şi
interdisciplinar, având ca scop organizarea fizică a spaţiului iar ca obiective specifice pot fi
menţionate: localizarea activităţlor industriale, a marilor infrastructuri teritoriale, protecţia
mediului, dezvoltarea urbană, dinamica fenomenelor demografice şi migraţioniste, etc.
Municipiul Bucureşti este situat în regiunea sudică a ţării, în centrul Câmpiei Române (în
zona Câmpiei Vlăsiei), la o altitudine medie de 85 m. Teritoriul municipiului Bucureşti se
întinde pe o suprafaţă de 238 km2, fiind împărţit în 6 sectoare. Municipiul Bucureşti se
învecinează cu judetul Ilfov, care înconjoară cele 6 sectoare.
Organizarea administrativă a Bucureştiului este următoarea:
Tabel 10.1.1.1 Organizarea administrativă a municipiului Bucureşti în anul 2009

2008 Popluaţia Suprafaţa - Km.p Densitatea loc/km.p
TOTAL 1.943.981 238 8168
Sector 1 229.064 70 3272
Sector 2 358.856 32 11214
Sector 3 397.882 34 11702
Sector 4 299.741 34 8815
Sector 5 287.388 30 9579
Sector 6 371.050 38 9764
2009
10.1.1.1. Procesul de urbanizare
Urbanizarea reprezintă o consecinţă a dezvoltării industriale. Apariţia şi dezvoltarea

aşezărilor urbane înseamnă dizlocarea din mediul natural a sute de mii de hectare de teren,
de pe care elementul natural dispare, cât şi impactul populaţiei asupra mediului. Creşte astfel
vulnerabilitatea mediului natural în faţa dezvoltării urbane.
În municipiul Bucureşti există o criză socială de locuinţe, atât din punct de vedere
cantitativ cât şi calitativ. Se apreciază că dezvoltarea viitoare a oraşului va determina apariţia
de noi locuri de muncă, ceea ce va stimula migraţia populaţiei din zonele rurale, sau din alte
150
regiuni ale ţării spre Bucureşti. Se prognozează o creştere a populaţiei ceea ce va determina
implicit şi o creştere a cererii de locuinţe.
Cererea de locuinţe se va amplifica şi datorită următoarelor cauze:
a) starea de degradare a fondului de locuit
b) schimbarea destinaţiei spaţiilor de locuit în spaţii cu altă destinaţie
c) existenţa unui număr de locuinţe permanente neocupate
e) necesitatea evacuării unor locatari din locuinţele deţinute în prezent
10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale
În cursul anului 2009 procesul de dezvoltare urbană a continuat prin realizarea de noi
ansambluri rezidenţiale, dezvoltarea de noi zone comerciale, reabilitarea termică a blocurilor
existente, construcţia/reabilitarea de drumuri şi căi de rulare ale transportului în comun, etc.
Zonele rezidenţiale au fost clasificate în funcţie de criterii: infrastructura urbană, facilităţile
sociale, siguranţa, spaţiile verzi, existenţa mijloacelor de transport în comun, calitatea
locuinţelor, vecinatăţile, zona comercială, locurile de petrecere a timpului liber şi notorietatea.
10.1.1.3. Concentrările urbane
Municipiul Bucureşti este constituit dintr-o singură concentrare urbană, divizată administrativ
în 6 sectoare.
10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
În categoria „spaţiu verde” intră:

• Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate
• Amenajările sportive publice
• Spaţiile verzi publice de folosinţă specializată: Gradina Botanică, Muzeul Satului
• Bazele de agrement, parcurile de distracţie
• Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă
• Culoarele de protecţie faţă de infrastructura
• Pădurile de agrement
• Pădurile şi plantaţiile forestiere destinate ameliorării climatului
• Pădurile şi fâşiile plantate pentru protecţie sanitară
Rolul spaţiilor verzi

• Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vieţii în ariile urbane
• Oferă adăpost speciilor de animale
• Reprezintă suport pentru plante
• Oferă stabilitate ecosistemului urban
• Este o sursă pentru educaţie
• Reprezintă un spaţiu pentru recreere
În municipiul Bucureşti, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024 m2,
în timp ce suprafaţă parcurilor şi grădinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m2
În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se
constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi
2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat
care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38
m2 (9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este
îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini
151
publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe

locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor).
Evoluţia spaţiilor verzi administrate de Primăriile de sector - A.D.P. sectoarele 1 – 6
Sector 1989 1995 2001 2005 2006 2008

1 7 396 345 2 755 556 2 345 809 2 806 239 3 295 500 2 224 302
2 7 067 591 5 992 670 3 521 422 3 556 967 3 556 967 3 548 467
3 6 548 758 3 911 448 4 124 000 5 610 000 6 015 400 5 973 400
4 4 607 116 3 064 086 2 838 805 2 891 753 1 870 913 4 050 000
5 5 283 140 3 411 710 2 144 255 1 932 874 1 783 627 1 783 627
6 3 809 287 3 700 722 2 804 981 3 959 600 3 333 500 3 333 500
22 836 17 779 19 855
Total 34 712 237 20 757 433 20 913 296
192 272 907
Repartiţia spaţiilor verzi publice din Municipiul Bucureşti:

Denumire Suprafaţă (mp)
Parcuri şi grădini 6 674 021
Aliniamente stradale
4 270 584
(inclusiv scuaruri)
Spaţii verzi din
cuprinsul ansamblului 12 920 808
de locuinţe
TOTAL 23 865 413
În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea O.U.G.

nr. 195/2005 privind protecţia mediului, art. II alin. (1) şi (2), autorităţile administraţiei publice
locale au obligaţia de a întocmi un program în care să fie evidenţiate etapele de realizare a
obligaţiei privind asigurarea din terenul intravilan a unei suprafeţe de spaţiu verde de
minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31.12.2010 şi de minimum 26 mp/locuitor, până la
data de 31.12.2013.
Indicele de spaţiu verde public calculat la nivelul spaţiilor verzi administrate de Administraţia
publică locală (PS 1 - 6 + A.L.P.A.B.), raportat la o populaţie de 1.924.959 locuitori, este
următorul:
Total: 12,39 mp/cap. locuitor.

Din care:
- Parcuri şi grădini 3,46 mp/cap.loc.
Aliniamente stradale 2,22 mp/cap.loc.
Ansambluri de Locuinţe 6,71 mp/cap.loc.
În prezent indicele de spaţiu verde public pe sectoare este următorul:

SUPRAFATA ACTUALA
OCUPATA CU SPATIU VERDE
(mp/locuitor)
Sector 1 14,37
Sector 2 9,81
Sector 3 14,5
Sector 4 12,41
Sector 5 6,3
Sector 6 9,15
152
Suprafaţa de spaţiu verde din mediul urban

Realizarea
Programului
de extindere a
spaţiilor verzi
de către Suprafaţa actuală cu
Judeţul Localitatea Consiliile spaţiu verde
Locale, (m2/locuitor)
conform OUG
nr. 114/2007
Da Nu
Bucureşti P.M.B. X - 12,39
Primaria Sector
Bucureşti X - 14,37
1
Primaria Sector
Bucureşti X - 9,81
2
Primaria Sector
Bucureşti - X 14,5
3
Primaria Sector
Bucureşti X - 12,41
4
Primaria Sector
Bucureşti X - 6,3
5
Primaria Sector
Bucureşti X - 9,15
6
BUCUREŞTI TOTAL 6 DA 1 NU -
Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare administrative:
Sector 1
Denumire / An 2001 2004 2005 2007 2008 2009

Parcuri şi
1 106 013 850 000 449 389 686 544 686 544 850 605
grădini
Aliniamente
stradale
540 516 1 610 00 1 396 631 712 665 712 665 1 613 002
(inclusiv
scuaruri)
Spaţii verzi 699 280 830 000 831 881 825 093 825 093 831 881
Total 2 345 809 3 290 000 3 677 901 2 224 302 2 224 302 3 295 488
Nr. arbori 109 708 10 978 - 82 400 82 400 -
Sector 2
Denumire / An 2001 2004 2005 2006 2008 2009

Parcuri şi
844 437 896 952 896 952 896 952 889 395 899 395
grădini
Aliniamente
stradale
451 500 451 500 451 500 451 500 443 580 444 880
(inclusiv
scuaruri)
Spaţii verzi - 2 208 515 2 208 515 2 208 515 2 208 515 2 208 515
Total - 3 556 967 3 556 967 3 556 967 3 541 490 3 563 638
Nr. arbori - - - - - -
153
Sector 3
Denumire / An 2001 2004 2005 2007 2008 2009

Parcuri şi
159 000 159 000 1 288 800 1 665 400 1 298 800 1 286 400
grădini
Aliniamente
stradale
475 000 475 000 475 000 475 000 580 300 854 000
(inclusiv
scuaruri)
Spaţii verzi 3 833 000 3 833 000 3 846 400 3 833 000 3 877 700 3 833 000
Total 4 467 000 4 467 000 5 610 000 5 973 400 5 756 800 5 973 400
Nr. arbori - 28 277 - - 90 900 90 900
Sector 4
Denumire / An 2001 2004 2005 2007 2008

Parcuri şi
102 465 98 850 158 000 378 000 280 000
grădini
Aliniamente
stradale
533 000 533 000 670 000 410 000 410 913
(inclusiv
scuaruri)
Spaţii verzi 2 019 940 2 200 840 3 350 000 3 360 000 1 180 000
Total 2 655 851 2832690 5600000 4 158 000 1 870 913
Nr. arbori - 10 390 - 34 237 -
Sector 5
Denumire / An 2001 2004 2005 2007 2008 2009

Parcuri şi
342 676 357 571 392 005 163 764 163 764 163 764
grădini
Aliniamente
stradale
306 579 62 585 337 932 124 863 124 863 124 863
(inclusiv
scuaruri)
Spaţii verzi 1 495 000 67 237 1 495 000 1 495 000 1 495 000 1 495 000
Total 2 144 255 487 393 2 224 937 1 783 627 1 783 627 1 783 627
Nr. arbori 4 935 13 481 - 16 574 - -
Sector 6
Denumire / An 2001 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Parcuri şi
504 910 535 000 535 000 535 000 535 000 1 503 200 1 503 200
grădini
Aliniamente
stradale
803 666 808 000 808 000 808 000 808 000 808 000 808 000
(inclusiv
scuaruri)
Spaţii verzi 1 150 998 1 152 000 1 152 000 1 152 000 1 152 000 1 202 000 1 202 000
Grădina
- 1 750 000 1 750 000 1 750 000 1 750 000 1 750 000 1 750 000
Botanică
A.L.P.A.B. - - - - - 12 000 12 000
154
Suprafeţe
administrate
- - 630 000 630 000 630 000 630 000 630 000
de alte
instituţii
Total 2 459 574 2 495 000 3 300 000 3 300 000 3 300 000 4 438 200 4 438 200
Nr. arbori 107 314 204 726 - - 116 331 - -
Baze de producţie administrate de Primăriile de sector:
Pepiniera Sector 3 9,95 ha

TOTAL 9,95 ha
şi sere:
Seră Sector 2 10,02 ha

Sera,răsadniţă, teren cultură Sector 3 1,56 ha
Seră 0,15 ha
Sera, teren cultură Sector 6 0,94 ha
TOTAL 12,67 ha
Parcuri din Municipiul Bucureşti
Sector 1
Nr.
Denumire Parc Localizare
Crt.
1 Parc Kiseleff Bd Kiseleff
Parc Regina
2 Str. Turda
Maria
Parc Constantin
3 Calea Dorobanti
Brancusi
Parc Nicolae Calea Victoria x Nicolae
4
Iorga iorga
5 Parc Bratianu Bd Dacia
6 Parc Marasoiu Str. Marasoiu
Parc Iuliu Tetrat x
7 Iuliu Tetrat x Marasoiu
Marasoiu
8 Parc Automatica Calea Floreasca
Parc Luiggi
9 Str. Luiggi Cazzavillan
Cazzavillan
Str. Venus x Stirvei
10 Parc Venus
Voda
Parc Maica
11 Sos. Chitilei
Teofana
12 Parc Ciresoaia Str.Ciresoaia
13 Parc Izbiceni Str. Izbiceni
14 Parc Bazilescu Bd Bucureşti Noi
15 Parc Baneasa Aleea Privighetorii
16 Parc Presa libera Sos. Buc-Ploiesti
Sector 2
Nr.
Crt.
Sos. Mihai Bravu –
1 Parc Obor Christigii - Campuri
Mosi
155
Magazin Bucur Obor -

2 Parc Pasarari
platou Obor
Bd Pache
3 Parc Tolbuhin
Protopopescu
4 Parc Tei - 8 mai Bd Tei x D-na Ghica
Barbu Vacarescu x
5 Parc Verdi
Rahmaninov
Parc Cinema
6 Glinka - Garibaldi
Floreasca
Parc Gara de est
7 Iuliu Tetrat x Marasoiu
titus ozon
Bd. Basarabiei - Sos
8 Parc National
Mihai Bravu
9 Parc Cosmos Sos. Pantelimon
Sos Pantelimon -
10 Parc Morarilor
Morarilor- Bodesti
Parc Maica
Sos. Pantelimon Str.
11 Teofana =
Dobroiesti
Hatisului
Parc Ciresoaia=
12 Str.Ciresoaia
Bozioru
Parc Nichita
13 Stanescu = Str. Izbiceni
Closani
Parc Dr. Ottoi
14 Str. Dr. Ottoi Calin
Calin
Str. Ciurea- Vatra
15 Parc Ciurea
Luminoasa
D-na Ghica- Manastirea
16 Parc Plumbuita
Pulumbuita
17 Parc Motodrom Fundeni
Bd Ferdinand x Pache
18 Parc Izvorul Rece
Protopopescu
Parc Gardina Pictor Verona- Teatru
19
Icoanei Bulandra
Parc Ion Voicu=
20 Str. Polona
ioanid
21 Parc Sticlariei Sos. Vergului
Parc Lunca
22 Vasile Stolnicu
Florilor
În sectorul 3 există o pepenieră cu sediul în Str. Releului nr. 4 cu o suprafaţă de 10 ha şi

o seră de flori în Calea Vitan nr. 154-158 cu suprafaţă de 1.000 mp.
Sector 4
Nr.
Crt.
Parc Palatul
1 Str. Pridvor nr 16
Copiilor
2 Tineretului Sos Oltenitei
3 Carol Str. Candiano Popescu
Al. Obregia nr 4, Bl.
4 Parc Al. Obregia
OD1
5 Parc Str. Straja nr. 6, Bl.32
156
6 Parc Str. Targul frumos

7 Parc Izvorul rece Bl M 1/1
8 Parc AGIP Calea Vacaresti
În prezent există în Şos. Oltenitei nr. 9 o seră cu o suprafaţă de 363 mp şi o grădină de 2

600 mp, iar în Şos. Orăştiei nr. 5 există o platformă de colectare lemn cu o suprafaţă de
3.670 mp şi un teren arabil unde se cultivă plante cu o suprafaţă de 6.330 mp.
Sector 5
Nr.
Crt.
Parc Eroii Bd.Eroii Sanitari X Bd.
1
Sanitari Eroilor
2 Parc Municipal Spitalul Municipal
Parc
3 Str. Rainer x Dr. Vitzu
Romniceanu
Parc M. Str. M. Sebastian x
4
Sebastian Str.Dumbrava Noua
5 Parc Humulesti Str. Salaj xstr. Oltului
6 Parc M.I. Str. Lipscani x A. Saliny
Parc Ferentari Calea Ferentari x Str.
7
Mare Popa Stefan
8 Ferentari mic -
Parc Cinema
9 Calea Ferentari
Ferentari
10 Parc Manescu Str. C. Manescu
Parc Opera
11 opera Romana
Romana
Sos. Antiaeriana x Str.
12 Parc 13 Sept
Valcele
13 Parc Sf. Elefterie -
Str. Pieptanari x erou
14 Parc Pieptanari
Tataru Petre
Academia
15 Piata M. Kogalinceanu
Militara
Parc Dr. Str. Dr. Bagdazar x Str.
16
Bagdazar A. N. Demostene
Sos. Antiaeriana x Sos.
17 Parc
Alexandrei - OMV
Str. Ana Davila x Str. A.
18 Parc Ana Davila
N. Demostene
19 Parc Str. Mihai Ilie
20 Parc Posada Str. Posada
Splaiul Independentei x
21 Parc TOSCA
Mihail Kogalniceanu
Parc Petrom
22 -
Salaj
23 Parcul Sabinelor Cl.13 Septembrie 3
24 Parc Apolodor Str. Sabinelor
25 Clunet -
26 Parc Cosbuc -
Str. Pecineaga x al.
27 Parc pecineaga
Salaj
28 Odoarei sos. Viilor x Teodoru
157
29 Parc B.D.R Str. Al. Locusteanu

30 Parc Gh. Donici Str. Gh. Donici
În Sectorul 5 există 16.532 arbori, din care 2 621 de arbori se regăsesc în parcuri, iar
restul în aliniamentele stradale (conform datelor transmise de A.D.P. sector 5).
În Str. Drumul Cooperativei nr. 75 B există o pepenieră cu o suprafaţă de 4,3 ha unde se
cultivă castani, stejari, frasini, Tuya, Hibiscus, Spireea etc.
Sector 6
Nr.
Denumire Parc
Crt.
Parc Drumul
1
Taberei
2 Parc Crangasi
3 Parc Giulesti
Insula Lacul
4
Dambovita
5 Grozavesti
6 Caramidari
7 Giulesti-Cinema
Sf. Andrei
8
(Parva)
9 Istru
1 Decembrie
10
1918
Podul Grand-
11
Nicolae Filimon
Geniului-
12
Razoare
Spaţii verzi administrate de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti – A.L.P.A.B.
Denumire Amplasare Suprafaţa (mp)

Grădina Cişmigiu Sector 1 157 287
Parcul Bordei şi Parcul Floreasca Sector 1 10 667
Parcul Axa Nord Sud Sector 1 + 3 6 843
Parcul Sala Palatului+P-ţa
Sector 1 31 841
Tricolorului+Ateneul Român
Parcul Carol I (Libertăţii) Sector 4 293 706
Parcul Tineretului 803 366
Sector 4
Parcul Orăşelul Copiilor 189 299
Parcul Herăstrău Vechi Sector 1 379 570
Parcul Herăstrău Nou Sector 1 363 270
Parcul Mioriţa Sector 1 124 489
Parcul Circul de Stat Sector 2 143 808
Parcul Unirea+Scuar Universitate Sector 3+4 55 882
Parc Crângaşi Sector 6 79 928
Parc Izvor Sector 5 170 000
Parc Păcii Sector 6 4 800
Satul Francez Sector 1 73 210
TOTAL - 2 887 966
Sursa Datelor: ADMINISTRAŢIA LACURI PARCURI ŞI AGREMENT BUCUREŞTI – A.L.P.A.B.
158
10.2. Zgomot
10.2.1. Hărţi strategice de zgomot
Realizarea Hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerările cu peste 250 000 de

locuitori este responsabilitatea autorităţilor locale conform prevederilor HG 321/2005 care
transpune Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant.
Primăria Municipiului Bucureşti a realizat în anul 2006 hărţile de zgomot pentru sursele
trafic rutier, căi ferate şi tramvaie, Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu Băneasa şi pentru
zonele industriale care prevăzute în Anexa 1 la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea 84/2006. Hărţile de zgomot au fost realizate separat pe fiecare din
sursele acustice menţionate, pentru intervalul de zi şi pentru intervalul de noapte.
Conform rezultatelor modelării acustice şi pe baza datelor statistice privind distribuţia
spaţială a populaţiei a rezultat că sursa principală de poluare sonoră pentru Municipiul
Bucureşti este traficul rutier, vinovat pentru expunerea a 134043 locuitori la valori ale
indicatorului acustic zi-seară-noapte Lzsn de peste 70 dB(A) şi a unui număr de 366471
locuitori la valori cuprinse între 60-65 dB(A). Raportat la indicatorul de zgomot pe timp de
noapte Lnoapte, un număr de 618572 de locuitori este expus la valori ale acestui indicator
peste 55 dB(A). Activitatea desfăşurată pe Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu Băneasa , la
nivelul anului 2006, expune cca 420 persoane la valori Lzsn peste 70 dB(A) şi 2739 locuitori
la valori între 60-65 dB(A). Activitatea de transport feroviar pe raza Municipiului Bucureşti , în
special tronsonul Bucureşti Nord – Chitila şi staţiile de pe acest traseu expun cca 75
persoane la valori Lzsn peste 70 dB(A) şi 629 locuitori la valori între 60-65 dB(A).
Atât Hărţile de zgomot cât şi documentul pentru raportarea hărţii strategice de zgomot
la Comisia tehnică pot fi consultate la adresa www.pmb.ro secţiunea Hărţi/Harta de zgomot.
Aceste hărţi de zgomot se refac cel puţin o data la 5 ani şi stau la baza întocmirii Planurilor de
acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot.
10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2009
Monitorizarea nivelului de zgomot în Bucureşti este realizată de către Primăria

Municipiului Bucureşti care dispune de o reţea de 12 staţii fixe de monitorizare şi 3 staţii
mobile. Staţiile fixe sunt amplasate câte două în fiecare sector, majoritatea în zone de trafic
rutier intens (Magheru, Bd. Ghencea, Regina Elisabeta, Olteniţei etc), traficul fiind principala
sursă de poluare sonoră, responsabil pentru aproximativ 70 % din zgomotul urban, câteva în
zone protejate de locuinţe (Drumul Taberei – Paşcani) sau instituţii sociale (Camin adulti –
Vitan, Mircea Vodă – Şcoala Generală nr. 73), astfel încât să se asigure o reprezentativitate
cât mai mare pentru datele colectate.
Indicatorii principali utilizaţi în monitorizarea acustică sunt nivelul acustic echivalent exterior
(Leq) şi indicatorul de zgomot zi – seara – noapte (LDEN).
Datele monitorizarii acustice pentru anul 2009 sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Time Location Location Description Period Leq LDEN

Start Index Name Total Total
1/1/2009 1 Militari - Preciziei Years 65.8 70.0
12:00:00
AM
159
1/1/2009 2 Magheru - Teatrul Nottara Years 74.0 79.3

12:00:00
AM
1/1/2009 3 Oltenitei - Sura Mare Years 73.6 78.7
12:00:00
AM
1/1/2009 4 Drumul Taberei - Pascani Years 53.6 57.9
12:00:00
AM
1/1/2009 5 Berceni -Serg.Nitu Vasile Sc Years 66.0 70.8
12:00:00 190
AM
1/1/2009 6 B-dul Ghencea Years 74.5 79.1
12:00:00
AM
1/1/2009 7 Camin Adulti - Vitan Years 68.5 72.5
12:00:00
AM
1/1/2009 8 Titulescu Service RATB Years 82.3 87.2
12:00:00
AM
1/1/2009 9 Mircea Voda - Scoala 73 Years 65.7 69.4
12:00:00
AM
1/1/2009 10 Ferdinand - Colegiul I.Hasdeu Years 68.4 72.5
12:00:00
AM
1/1/2009 11 MORARILOR-Pantelimon Years 65.8 69.6
12:00:00
AM
1/1/2009 12 Regina Elisabeta PMB Years 72.7 77.3
12:00:00
AM
Valorile limită pentru indicatorul de zgomot Lzsn (LDEN) au fost aprobate prin Ordinul
Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 152 din 13 februarie 2008 pentru aprobarea
Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se
elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii Lzsn şi Lnoapte, în cazul zgomotului produs
de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate
principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru
zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute
în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006.
Valorile maxime permise pentru indicatorul Lzsn sunt de 70 dB(A) pentru sursele de zgomot
străzi, drumuri, autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, şi 65 dB(A) pentru zonele industriale, iar
ţinta de atins pentru valorile maxime permise pentru anul 2012 este cu 5 dB(A) mai mică
decât valorile mai sus-menţionate.
Nivelul acustic echivalent (Leq) exterior în mediul urban este normat prin STAS 10009/1988
”Acustica urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”. Conform acestui normativ,
paragraful 2.5, amplasarea clădirilor de locuit pe străzi de diferite categorii tehnice sau la
limita unor zone sau dotări funcţionale, precum şi organizarea traficului rutier se va face astfel
160
încât, pornind de la valorile admisibile prevăzute pentru celelalte zone funcţionale (cărora li s-
au aplicat corecţiile necesare), prin alegerea în mnod corespunzător a soluţiilor tehnice, să se
asigure valoarea de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior clădirii, măsurat la 2,00 m de
faţada clădirii conform STAS 6161/1-79, respectiv curba de zgomot Cz 45. Dacă în cazul
zgomotului provenit de la traficul rutier, această condiţie nu poate fi realizată, măsurile
adoptate trebuie să asigure valoarea admisibilă a nivelului de zgomot interior din clădiri
conform STAS 6156-1986 şi STAS 6161/1-79 (35 dB(A)).
De asemenea Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 stabileşte valoarea limită pentru
nivelul acustic echivalent exterior (Leq) la limita de incintă a unei clădiri locuite la 50 dB(A) în
intervalul orar 06-22 şi 40 dB(A) în intervalul orar 22-06.
Primăria Municipiului Bucureşti, prin compartimentul de specialitate, respectiv Serviciul

Managementul Zgomotului Urban din cadrul Direcţiei pentru Protecţia Mediului şi Educaţie
Eco-civică, efectuează determinări ale nivelului de zgomot la sesizarea cetăţenilor afectaţi
de poluarea sonoră produsă fie de traficul stradal, feroviar, aerian, fie de industrie sau de
alte activităţi social-economice care se desfăşoară în preajma zonelor locuite sau cu
afectarea acestora.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti efectuează determinări ale nivelului de zgomot
fie la solicitarea Gărzii Naţionale de Mediu sau pe bază de comandă din partea persoanelor
fizice sau juridice, tarifate conform Ordinului Ministrului Mediu nr. 890 / 2009. Astfel, pe
parcursul anului 2009 au fost efectuate 67 de determinări sonometrice, majoritatea în zone de
activitate economică, fie comercială, fie industrială sau de construcţii.
Maxima
Număr Depăşiri
Tip măsurătoare zgomot măsurată
măsurători %
(dB)
Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 26 83,5 19
Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă
pentru copii
Parcuri, zone de recreere şi odihnă
Incinta industrială 10 78,9 20
Zone feroviare
Aeroporturi
Parcaje auto
Stadioane, cinematografe în aer liber
Trafic 28 86,4 100
Altele - zone locuibile 2 77,5 100
Maxima Determinări în Sesizări

Număr Depăşiri Indicator
Judeţul măsurată urma rezolvate
măsurători % utilizat
(dB) sesizărilor% %
Municipiul Bucureşti 66 86,4 56 LA eq 5 100
TOTAL REGIUNEA...
Nivelurile acustice măsurate la limita zonelor funcţionale ale spaţiilor comerciale şi zonelor
industriale au înregistrat un număr relativ redus de depăşiri ale indicatorului acustic nivel
acustic echivalent faţă de valorile limită prevăzute pentru astfel de zone (65 dB(A) pentru
zonele comerciale sau industriale) . Determinările acustice efectuate însă pe străzile
principale, expuse traficului rutier au evidenţiat depăşirea limitei de 50 dB(A) stabilita prin
STAS 10009/1988 şi Ordinul nr. 536 / 1997 al Ministrului Sănătăţii în toate cazurile ceea ce
161
confirmă faptul că locuinţele situate în astfel de zone, expuse traficului rutier, rămân extrem
de vulnerabile la poluarea sonoră.
10.3. Mediu şi sănătate
Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a
solului, locuinţă, alimentele ce le consumă precum şi mediul în care munceşte. Strâns legată
de aceşti factori, influneţată şi determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea
de sănătate a populaţiei.
Cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc din mediu are o deosebită importanţă
şi constituie poate cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de
sănătate a populaţiei.
Dacă revenim la definiţia sănătăţii (O.M.S.), vedem că aceasta reprezintă integritatea
sau buna stare fizică, psihică şi socială a individului şi colectivităţilor; sănătatea nu se
adresează numai individului ci şi colectivităţii, sau chiar în primul rând colectivităţii umane.
Precizarea acestor aspecte este importanţă pentru a înţelege de ce este necesară
colaborarea participanţilor implicaţi în elaborarea planului naţional de sănătate publică
(Ministerele responsabile pentru mediu, sănătate, agricultură şi alimentaţie, transporturile,
amenajarea teritoriului, industrie, turism, finanţe, etc.).
Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Bucureşti este
identificarea factorilor de risc care ţin de:
- alimentarea cu apă potabilă;
- calitatea aerului citadin;
- colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură;
- zgomotul urban;
- habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională, etc.);
- calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei
Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă cu
uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri
specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional.
În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului
respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora.
Bolile influneţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995, au
fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută,
rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul,
bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.
10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate
ASP-MB participă alături de APM Bucureşti, ANM, Centrul de Planificare Urbană,

Institutul de Biologie şi Meteo France la derularea Proiectului Life Air Aware, care are drept
scop realizarea unui model 3D pentru prognoza calitătii aerului la nivelul orasului Bucureşti, în
sistem GIS.
Pentru stabilirea indicatorilor de sănătate relevanţi pentru poluarea aerului s-a început
cu definirea şi nominalizarea poluanţilor atmosferici cu posibil efect rapid / lent asupra
sănătăţii populaţiei. Astfel:
- s-au stabilit un număr de 7 poluanţi atmosferici (NO2, SO2, O3, Pb, PM10,CO).
- s-au departajat poluatorii cu efect asupra sănătăţii populaţiei în flux rapid (CO, NO2, SO2,
PM10) şi în flux lent (PM10, Pb, O3,benzen)
162
- s-au stabilit sursele de imisie a acestor poluatori ( trafic-industrie)

- s-au identificat afecţiunile generate de o posibilă poluare atmosferică cu aceste noxe,
astfel:
● acumulări peste concentraţia maximă admisă la NO2, SO2, PM10 pot provoca :
- intoxicaţii acute (ce apar numai accidental în caz de avarii industriale, avarierea
unor cisterne cu poluanţi iritanţi etc.) cu afectarea aparatului respirator şi ocular
- agravarea bronşitei acute
- creşterea semnificativă a mortalităţii şi morbidităţii prin boli respiratorii şi cardio-
vasculare
● acumulări peste concentraţia maximă admisă la CO pot provoca tulburări produse de
hipoxie sau anoxie funcţie de procentul de carboxihemoglobină format, cu creşterea
morbidităţii prin afecţiuni ale SNC şi cardio-vasculare şi a mortalităţii cardio-vasculare
● acumulări peste concentraţia maximă admisă la Pb în timp pot duce la tulburări
neuropsihice, sanguine (anemii), cardio-vasculare (HTA), renale etc., în special la copii.
Coreland aceste date am putut selecta indicatorii sanitari în vederea utilizării în
procedura de analiză a asociaţiei dintre expunere (poluanţi aerieni, condiţii meteo etc.) şi
efect (indicatorii sanitari).
De asemenea, la baza selectării indicatorilor sanitari am ţinut cont de următoarele:
- plauzibilitatea biologica a asocierii poluant-efect morbid
- soliditatea evidenţelor asocierii raportată în literatura ştiinţifică
- fezabilitatea operaţională de captare a informaţiei
- reflectarea situaţiei comunităţii locale (populaţia Bucureştiului)
Lista indicatorilor sanitari este redată în Tabelul 10.3.1.1. Pentru nevoi operaţionale
fiecărui indicator i s-a alocat tentativ un cod de proiect.
Tabel 10.3.1.1 Indicatori sanitari selectaţi pentru proiectul Life Air for All
COD
Categorie diagnostic Cod CIM-10 Grupa varstă (ani)
Proiect
A Toate decesele nontraumatice A00-R99 Toate
Toate decesele prin prin afecţiuni
B J00 – J99 Toate
respiratorii
Deces prin bronhopatie obstructivă cronică
C J40 – J47 ≥ 65
(BPOC) & astm la bătrâni
Deces postneonatal prin afecţiune
D J00 – J99 1-11 luni
respiratorie
Spitalizare de urgenţă pentru afecţiune
E I00 – I99 Toate
cardio-circulatorie
Spitalizare de urgenţă pentru afecţiune
F J00 – J99 Toate
respiratorie
G Spitalizare pentru boala cardiacă ischemică I20 –I25 Toate
H Spitalizarea pentru BPOC & astm la bătrâni J40 – J47 ≥ 65
I Spitalizare pentru astm la copii J45 – J46 0 – 14

Spitalizare pentru infecţie acută de căi
J J12 – J22 All
respiratorii inferioare
K Consult în ambulator pentru astm J45 – J46 0 – 64
163
L Consult în ambulator pentru tuse nocturnă Simptom solitar 0 – 14
M Consult în ambulator pentru conjunctivită * Sindrom solitar 15 – 64

*) Pacient consultat în ambulator de către medicul de familie
Comentarii şi precizări privind baza de date a indicatorilor sanitari

• Prin contacte directe am constatat până în prezent validitatea şi fezabilitatea ca surse de
date a furnizorilor indicatorilor codificaţi E, F, G, H, I, J (adică informaţia la sursă este
înregistrată electronic ceea ce permite selectarea datelor de interes pentru proiect, salvarea
datelor selectate pe suport magnetic sau/şi transmiterea prin reţea de computere);
• Informaţiile necesare constituirii indicatorilor sanitari codificaţi A, B, C şi D (decesele) sunt
înregistrate electronic cu secvenţialitate lunară şi stratificate temporal ca atare (adică lunar).
Întrucât în rapoartele publicate indicatorii sanitari codificaţi A-D sunt descrişi ca fiind “puternic
asociaţi cu poluarea aeriană” este necesară înregistrarea pe data calendaristică a apariţiei
evenimentului (decesului);
• Captarea informaţiei necesare constituirii indicatorilor sanitari codificaţi K, L şi M (date
provenind de la medicul de familie) necesită în primul rând orientarea medicilor selectaţi şi
dotarea acestora cu un manual de instrucţiuni.
10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate
Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice

necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu
poartă de intrare digestivă conform tabelului 11.3.2.1.
Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales d.p.d.v. bacteriologic) ale apei din
surse individuale – fântâni, este folosită de un procent de peste 10-12% din locuitorii Capitalei
şi a înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au
semnalat îmbolnăviri digestive ale populaţiei ce a folosit astfel de surse.
Tabelul 11.3.2.1 Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apă potabilă (la
100.000 locuitori)
Boala 2000 2005 2006 2007 2008

Boli diareice acute 5627 6736 6891 4548 6517
Dizenterie 308 39 43 35 26
Hepatită 1210 612 377 180 192
10.3.3. Efectele gestionări deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei
Un aspect care trebuie menţionat este faptul că în zonele periferice mai există
gospodării care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încât reziduurile menajere sunt
depuse neorganizat la capat de stradă sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situaţia să
existe depozite neorganizate de gunoi care pot avea un impact puternic asupra sănătăţii
populaţiei.
Consecintele pot fi:

- impurificarea solului cu consecinţe sanitare, sociale şi economice, influenţa negativă
asupra psihicului şi confortului populaţiei;
- impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri neplăcute,
pericol de incendiu şi explozie;
164
- impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a oglinzilor de apă folosită la

îmbăiere prin reziduuri diverse sau prin produşi de descompunere (fenoli, nitraţi, nitriţi,
amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni);
- favorizarea înmulţirii muştelor, tânţarilor, gândacilor, rozătoarelor -vectori pentru germeni
patogeni şi producători de disconfort, facilitând transmiterea bolilor digestive şi cutanate.
- antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de scurgere
ale canalizării cu înfundarea acestora şi formarea de colecţii de ape stagnante, favorizând
dezvoltarea ţânţarilor;
- persistenţa în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase digestive,
cutanate, oculare şi ORL, precum şi afecţiuni respiratorii şi alergice.
Reziduurile stradale, la a căror producere participă ca un procentaj important şi
dezvoltarea explozivă a diferitelor tipuri de comerţ stradal autorizat şi neautorizat, produc un
aspect urbanistic necorespunzător, inestetic, uneori de-a dreptul murdar al arterelor de
circulaţie. Aceasta situaţie este generată în principal de existenţa permanentă a pământului
sub formă de praf pe timp uscat sau de noroi în caz de precipitaţii. Sursa de pământ pe
arterele de circulaţie este excedentul acestuia în zona spaţiilor verzi, cu nivelul situat peste
cota bordurilor precum şi pământul restant în fostele şi actualele şantiere de construcţii.
Astfel, datorită vantului, precipitaţiilor, mijloacelor de transport şi pietonilor, are loc un
transport continuu de pământ pe arterele de circulaţie, care este antrenat în acest mod în
canalizarea oraşului, provocând înfundarea gurilor de scurgere şi obturarea conductelor, cu
ape stagnante şi uneori imposibilitatea evacuării în totalitate a apelor uzate din imobilele de
locuit.
10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei
Poluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele zone ale
municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţie, în apropierea aeroporturilor, în apropierea
unor surse de zgomot. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră în unele puncte de
intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majoră a surselor de
poluare fonică, pe lânga cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul marilor aglomerări
urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proporţie de până la 70 % sursele mobile, respectiv
circulaţia rutieră. Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important
efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.
Studiile au arătat că riscul bolilor de inima şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel
de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a
presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea
fiind simptome clare de stres. Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă
importantă de zgomot. Prezenţa mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează
poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii,
adaugându-se circulaţei auto obisnuite. Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte
supărător, nu afectează decât persoanele care locuiesc în apropierea magistralelor feroviare.
10.4. Obiective şi măsuri
10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului
În zonele şi aglomerările în care, în urma evaluării calităţii aerului, se constată că

valorile concentraţiilor în aerul înconjurător pentru unul sau mai mulţi poluanţi depăşesc
valorile limită şi/sau valorile ţintă, autoritatea publică teritorială de protecţie a mediului iniţiază
elaborarea programului de gestionare şi, respectiv, a programului integrat de gestionare în
165
cazul în care poluarea atmosferei se datorează mai multor poluanţi. Programul integrat de
gestionare a calităţii aerului reprezintă totalitatea măsurilor/acţiunilor ce se desfăşoară într-o
perioadă nu mai mare de 5 ani, în zonele şi aglomerările unde pentru cel puţin 2 poluanţi se
constată depăşiri ale valorilor limită şi/sau ale valorilor ţintă.
Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în Municipiul Bucureşti
APM Bucureşti a iniţiat în data de 26 iunie 2007 elaborarea programului integrat de

gestionare a calităţii aerului. Programul integrat de gestionare a fost elaborat de o comisie
tehnică infiinţată la nivelul Municipiului Bucureşti şi a fost supus dezbaterii publice. Comisia
Tehnică a fost aprobată prin Ordin de Prefect şi are în componenţă reprezentanţi ai Agenţiei
Locale şi Regionale de Mediu, Comisariatul Local al Gărzii Naţionale de Mediu, Primăria
Municipiului Bucureşti, Primăriile de Sector, Administraţia Naţională de Meteorologie, Direcţia
pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Municipiului Bucureşti, Autoritatea de Sănătate
Publică a Municipiului Bucureşti, Registrul Auto Român, RATB, Termoelectrica–SEB, Oficiul
Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.
Preşedintele comisiei tehnice este Directorul APM Bucureşti
Poluanţii pentru care a fost necesară întocmirea acestui program, datorită depăşirii
valorilor limită în anii 2006 şi 2007 sunt: NO2, PM 10, CO
• Surse de NO2- procese de combustie- trafic şi producere energie
• Surse CO - ardere incompletă - traficul rutier (benzină)
• Surse PM 10- trafic, construcţii,industrie
Având în vedere cunoaşterea surselor de emisie, precum şi existenţa bazelor de date
de imisii (reţeaua automată de monitorizare) şi emisii (inventare de emisii), Comisia Tehnică a
putut elabora un set de măsuri menite să acţioneze atât la sursa emisiilor, dar şi să
îmbunătăţească sistemul de control sau să promoveze transportul nepoluant.
Măsurile propuse de către Comisia Tehnică în cadrul acestui program vizează în
special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi,
controlul şantierelor de construcţii etc. Programul de gestionare a calităţii aerului a fost
aprobat prin HCGMB nr 347/25.11.2008.
APM Bucureşti a început în ianuarie 2009 etapa de monitorizare a Programului
Integrat, fiecare instituţie responsabilă de implementarea sau monitorizarea unor măsuri
nominalizând persoana responsabilă cu raportarea stadiului îndeplinirii măsurilor din program.
Întrucât la finalul anului 2009 s-a constatat că se depăşesc în continuare valorile limită , în
special pentru pulberi, Programul a intrat în etapa de revizuire. Trebuie însă să menţionăm că
depăşirile înregistrate în anul 2009 sunt datorate neimplementării corespunzătoare de către
autorităţile publice locale a măsurilor ce le revin şi mai puţin a faptului că PIGCA nu ar conţine
măsurile care să conducă la conformarea cu valorile limită.
Principalele obiective pe care dorim să le realizăm în cadrul programului integrat sunt:

1. Reducerea poluării produsă de traficul auto prin încurajarea transportului în comun şi
reducerea numărului de autovehicule. Dorim creşterea numărului de străzi cu banda 1 alocată
doar transportului în comun. În acest mod autovehiculele RATB ar ajunge mai rapid la
destinaţie, cetăţenii ar opta treptat pentru acest mijloc de transport şi nu s-ar mai deplasa la
serviciu cu maşina personală. În consecinţă se va reduce fluxul de autovehicule şi emisiile
poluante.
2.Salubrizarea corespunzătoare a străzilor. Salubrizarea ar trebui să se facă prin spălarea
carosabilului cu jet puternic de apă şi/sau mecanizat prin aspirarea prafului de la marginea
străzii. Această măsură nu poate fi implementată cu succes dacă banda 1 nu este eliberată
de autovehiculele staţionate neregulamentar. Totuşi, la revizuirea programului, s-a propus o
166
măsură suplimentară care se referă la dotarea operatorilor de salubritate cu mijloace tehnice

de aspirare pe sub autovehicule.
3. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi. Deşi există o prevedere legislativă în acest sens,
care stipulează că autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o
suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi
de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, suprafeţele totale de spaţii
verzi scad datorită retrocedărilor. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi s-ar putea realiza prin
demararea proiectului privind centura verde a Bucureştiului, proiect intens mediatizat în
anumite perioade de timp de către PMB dar care a rămas tot în stadiul de proiect, fără soluţii
de realizare şi fără finaţare.
Conform cerinţelor UE, PIGCA trebuie să conţină toate măsurile necesare pentru
conformarea cu directivele UE de calitate a aerului şi încadrarea în valorile limită. În cazul
declanşării procedurii de Infringement pentru nerespectarea Directivelor de calitate a aerului,
cei care nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de OUG 243/2000 aprobată de Legea
655/2001 (legea protecţiei atmosferei) şi HG 543/2004 pentru elaborarea şi punerea în
aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, pot fi traşi la răspundere.
CONCLUZII- Program integrat de gestionare

1.Deşi au fost observate depăşiri ale valorilor limită pentru PM10 înca de la începutul
funcţionării reţelei de monitorizare (2004), până la apariţia Ordinului 35/2007 nu a existat
cadrul instituţional prin care să se poată lua măsurile adecvate pentru reducerea poluării cu
PM 10. Deşi HG 543/2004 stabileşte atribuţiile autorităţilor locale şi ale autorităţilor judeţene
pentru protecţia mediului, în ceea ce priveşte elaborarea Planurilor şi Programelor de
gestionare a calităţii aerului, precum şi rolul Comisiei Tehnice, la Art. 17 se precizează că
elaborarea Programului trebuie să se facă în baza unei metodologii aprobate prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Aprobarea metodologiei
s-a făcut prin Ordinul 35/2007.
2. Faptul că Programul integrat pentru gestionarea calităţii aerului a fost aprobat prin
Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti înseamnă că Programul are acum
putere legislativă şi că atât autorităţile publice locale, cât şi restul insituţiilor responsabile de
îndeplinirea anumitor măsuri trebuie să îşi asume obligaţiile prevăzute şi să prevadă atât
fondurile necesare pentru îndeplinirea acestora dar şi să adapteze strategiile proprii de
dezvoltare cu prevederile Programului integrat de gestionare a calităţii aerului.
3. Implementarea măsurilor din Programul integrat se va face începând de la aprobarea
acestuia (25 noiembrie 2008), şi tot de atunci începe monitorizarea atât a stadiului îndeplinirii
măsurilor, cât şi a efectelor pe care implementarea acestor măsuri le vor avea asupra calităţii
aerului. Măsurile din programul vechi rămân valabile până la aprobarea noului Program,
revizuit.
10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei
Una dintre problemele importante care trebuie rezolvate în domeniul calităţii apelor este
cea legată de staţia de epurare.
Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de
indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în
cadrul laboratorului SGA de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate
în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă:
- buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional);
167
- contribuţie la Sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului

Sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza Naţională de protecţie a calităţii apelor;
- contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M.
teritoriale);
- terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora)
A.N. Apele Române aplică strategia şi politica Naţională în domeniul gospodăririi
calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor legislaţiei
armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de
apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.
În acest scop, A.N. Apele Române prin filialele sale Judeţene administrează,
exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De
asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de
gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la
eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alaturi de recuperarea daunelor.
Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoară
în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce
aprobă „Regulamentul privind realizarea Monitoringului calităţii apelor pentru substanţe
prioritare / prioritar periculoase”.
Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se
aplică H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileşte limitele de
încărcare cu poluanţi a apelor uzate.
10.4.3. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale
Principii
Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor care stau la baza
activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enumerate mai jos:
• Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al dezvoltării
durabile cu accent pe utilizarea materiilor prime secundare.
• Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare
tehnologică.
• Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie a activităţilor de gestionare a deşeurilor, ierarhie
care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor eliminate şi
tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi
sănătatea populaţiei.
• Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al
responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în aşa fel încât
costurile privind gestionarea deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii de deşeuri.
• Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu materii
prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase.
• Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai aproape
posibil de locul unde au fost generate.
• Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut nivel
administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi
naţional.
• Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o parte
integrantă a activităţilor social-economice care le generează.
168
Principiile sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale.

În Bucureşti şi Ilfov există o situaţie specifică:
1. Arhitectura oraşului, în special casele particulare vor complica introducerea colectării
selective a deşeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deşeurile mixte sunt
colectate în containere amplasate la subsolul blocurilor. Spaţiul adiţional necesar pentru
containerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici să
ducă sticlele sau deşeurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru este reprezintă
concluzia proiectelor pilot anterioare. Introducerea unui sistem de colectare selectivă poate fi
reuşită numai în cazul în care se va găsi o soluţie pentru amplasarea diferitelor tipuri de
containere şi locuitorii vor accepta să ducă deşeurile de ambalaje la puncte de colectare.
Altfel, capacitatea de sortare a depozitelor de deşeuri trebuie adaptată pentru a atinge ţintele.
2. Din fericire, capacitatea depozitelor ecologice va acoperi cantitatea de deşeuri generată
pentru următorii 30 ani, care poate fi extinsă prin reducerea continuă a cantităţii ce urmează a
fi eliminată prin depozitare.
10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului
Hărţile strategice de zgomot, prin informaţiile pe care le oferă (stabilirea zonelor afectate de
niveluri de zgomot ce pot cauza efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, sursa de zgomot
vinovată pentru această situaţie, numărul locuitorilor posibil afectaţi etc) stau la baza întocmirii
planurilor de acţiune pentru reducerea zgomotului.
Conform Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 152 din 13 februarie 2008
planurile de acţiune se realizează pentru zonele în care, conform zonării acustice realizată
prin hărţile de zgomot) indicatorii de zgomot Lzsn (indicatorul de zgomot zi-seară-noapte) şi L
noapte înregistrează depăşiri ale valorilor maxime permise. Planurile de acţiune cuprind
măsuri tehnice, administrative, de planificare a traficului şi amenajare a teritoriului, precum şi
alte măsuri specifice prin care se urmăreşte aducerea valorilor indicatorilor de zgomot Lzsn şi
Lnoapte sub valorile maxime permise şi cât mai aproape de valorile ţintă de atins pentru
valorile maxime permise pentru anul 2012 (valori cu 5 dB(A) mai mici de cât valorile maxime
permise în cazul Lzsn, valori de 50 dB(A) În cazul Lnoapte indifferent de sursa de zgomot).
De asemenea prin planurile de acţiune se urmăreşte cel puţin menţinerea actualelor zone
liniştite (zone rezidenţiale , parcuri şi grădini publice, care în hărţile de zgomot actuale sunt
caracterizate de valori ale Lzsn mai mici decât 55 dB(A), şi au suprafeţe de cel puţin 4,5 ha în
cazul zonelor rezidenţiale).
Primăria Municipiului Bucureşti a realizat Planul de acţiune pentru reducerea zgomotului ,
plan care a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr.
60/2009, fiind în prezent în curs de implementare. Acest document poate fi consultat la
adresa www.pmb.ro, secţiunea Hărţi / Harta de zgomot.
De asemenea Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. a întocmit Hărţile de zgomot
pentru Staţia Gara de Nord şi tronsonul de cale ferată Bucureşti Nord – Chitila şi pe baza
datelor furnizate de acestea a elaborat Planul de acţiune împotriva zgomotului pentru Staţia
Gara de Nord şi tronsonul de cale ferată Bucureşti Nord – Chitila. Acest plan a fost înaintat
Comisiei tehnice înfiinţate la nivelul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti
fiind ăn present în curs de evaluare. Atât Hărţile de zgomot cât şi Planul de acţiune pentru
Staţia Gara de Nord şi tronsonul de cale ferată Bucureşti Nord – Chitila pot fi consultate la
adresa www.cfr.ro/cfr_new/rom/acorduri/maps_zgomot2008.htm.
10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi
169
Printre cauzele distrugerii drastice a vegetaţiei din oraş se numără:

- dezvoltarea de activităţi economice de mărime medie şi mică în parcuri şi în grădini
publice;
- creşterea traficului rutier;
- acumularea de monoxid de carbon şi de plumb şi apariţia ploilor acide;
- poluarea industrială;
- extinderea suprafeţelor construite;
- lipsa fondurilor pentru refacerea spaţiilor verzi;
- neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluării Bucureştiului.
Obiective generale:
- Oprirea deteriorării şi distrugerii zonelor verzi- generatoarele de oxigen.
- Plantarea de copaci pentru refacerea perdelelor forestiere de jur-împrejurul Bucureştiului,
supuse în prezent unor defrişări continue.
- Educarea şi conştientizarea publicului privind importanţa spaţiilor verzi.
- Antrenarea publicului în acţiuni de ecologizare.
- Măsuri pentru contracararea diminuării drastice a suprafeţei de spaţiu verde.
- Instituirea de marcaje obligatorii pentru protecţia zonelor verzi şi a arborilor ocrotiţi.
- Efectuarea de controale împreună cu Garda de mediu în vederea aplicării legislaţiei de
mediu şi sancţionarea persoanelor care distrug spaţiile verzi.
- Organizarea de acţiuni educative.
- Plantarea de "borduri verzi" de lungul tuturor arterelor de circulaţie din - actualele suprafeţe
"nude" de beton asfalt se vor "înverzi" prin plantarea unor perdele de copaci.
- Refacerea urgentă prin plantări masive de arbori a coordonului forestier de protecţie de jur
împrejurul capitalei care a fost defrişat haotic aproape în totalitate.
Conform capitolul „BIODIVERSITATE” din P.L.A.M. – M.B. există anumite probleme
privind spaţiile verzi şi evoluţia lor viitoare la care există propuse nişte obiective specifice:
Problema 1: Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi cu cca. 50% (perioada 1990 - 2004)
având drept consecinţă scăderea suprafeţei de spatiu verde care revine unui
bucureştean, la sub 10 mp/ cap de locuitor.
Obiective:
- Reactualizarea situaţiei statistice a spaţiilor verzi existente în teritoriul administrativ al
municipiului Bucureşti.
- Creşterea densităţii arborilor în plantaţiile de aliniament şi reabilitarea celor existente.
- Reabilitarea zonelor verzi publice (parcuri, grădini, spaţii verzi aferente cvartalelor de
locuinţe) aflate în gestiunea administraţiei locale şi întreţinerea lor la standarde înalte.
- Reamenajarea tuturor terenurilor degradate care au avut destinaţia iniţială de spaţii verzi.
- Reamenajarea şi întreţinerea ca zone verzi a suprafeţelor din incinta institutiilor publice, a
societăţilor comerciale, a persoanelor fizice.
- Creşterea procentului de spaţii verzi în zonele rezidenţiale.
- Realizarea unui inel verde în jurul Capitalei folosind nucleele existente (perdele de protecţie)
şi, ulterior, configurarea centurii verde – galbenă.
Problema 2: Diminuarea suprafeţei bazelor de producţie a materialului dendrologic
Obiective:
- Reactualizarea bazei de date a pepinierelor şi serelor.
- Diversificarea sortimentului denfrofloricol.
- Găsirea soluţiilor juridice alternative privind schimbul de terenuri în cazul punerilor în
poseseie în perimetrul bazelor de producţie.
Problema 3: Creşterea numărului de suprafeţe construite, terenuri private etc. în
perimetrul parcurilor / zonelor verzi din municipiul Bucureşti
Obiective:
- Inventarierea suprafeţelor construite în zone verzi existente/aprobate, în vederea stabilirii
legalităţii amplasării acestora.
170
- Respectarea reglementărilor P.U.G./R.L.U. şi P.U.Z. în vigoare.

Problema 4: Creşterea numărului de arbori cu perioadă de vegetaţie depăşită sau care
nu s-au adaptat condiţiilor climatice din mediul urban
Obiective:
- Identificarea corectă a exemplarelor în declin biologic din spaţiile verzi publice.
- Înlocuirea exemplarelor uscate sau în declin biologic, cu exemplare tinere din specii
rezistente la condiţiile de microclimat urban.
- Planificarea replantării etapizate, preponderent în aliniamentele stradale şi în perimetrul
zonelor verzi publice.
Problema 5: Absenţa unui sistem de reinventariere şi de marcare a arborilor
Obiective:
- Inventarierea vegetaţiei de pe domeniul public, precum şi a arborilor de pe terenurile
proprietate particulară.
- Întocmirea unei baze de date privind numărul şi poziţionarea arborilor pe teritoriul M.B.
- Reinventarierea arborilor declaraţi „Arbori ocrotiţi ”, semnalizarea lor şi declararea de noi
exemplare (dacă este cazul).
- Realizarea unui sistem de evidenţă/monitorizare a arborilor plantaţi în compensare.
- Realizarea unei evidenţe a zonelor unde este posibilă plantarea în compensare (suprafaţa
de teren disponibilă, poziţie în oraş, nr. de exemplare, specii de arbori).
Problema 6: Nevalorificarea Grădinii Botanice
Obiective:
- Eliminarea actualelor disfuncţionalităţi, ce vor fi evidenţiate de către specialiştii acestui
centru.
- Sporirea gradului de atractivitate pentru vizitatori.
- Îmbunătăţirea rolului educaţional şi ştiinţific al acestui centru.
- Promovarea capacităţii de producţie a materialului dendrofloricol pentru populaţie şi pentru
administratorii spaţiilor verzi.
Problema 7: Lipsa perdelelor verzi de protecţie în proximitatea zonelor rezidenţiale
Obiective:
- Diminuarea poluării fonice în vecinătatea zonelor rezidenţiale.
- Diminuarea poluării fizice, chimice şi biologice a mediului.
- Îmbunătăţirea cadrului estetic şi peisagistic.
- Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire.
Problema 8: Diminuarea suprafeţei fondului forestier
Obiective:
- Constituirea «centurii verde – galbenă» în jurul Capitalei, în scopul controlului extinderii
nejustificate a zonelor construite, al protejării zonelor tradiţionale valoroase, al asigurării
nevoilor de acces ale populaţiei urbane la spaţiul rural deschis, al protecţiei şi, eventual,
extinderii zonelor naturale atractive, cu valoare peisagistica, în apropierea zonelor
populate, al protecţiei terenurilor cu destinaţie agricolă, silvică şi altele în acord cu
principiile dezvoltării durabile.
- Prevenirea fenomenului de deşertificare prognozat pentru sudul ţării în contextul
schimbărilor climaterice actuale.
- Prevenirea fenomenelor naturale distructive: vânturi dominante, înzăpeziri, eroziunea
solului etc.
- Interzicerea executării de construcţii în fondul forestier naţional.
- Scăderea gradului de poluare a mediului înconjurător.
Problema 9: Educaţia deficitară a cetăţenilor în respectarea codului bunelor practici
silvice
Obiective:
- Conştientizarea locuitorilor Capitalei asupra problematicii protecţiei şi conservării
mediului, corelată cu influenţa pe care o au asupra sănătăţii umane.
171
- Implicarea comunităţii în luarea deciziilor care au influenţă majoră asupra mediului

natural şi construit din Bucureşti, prin participarea la dezbaterile publice organizate de
autoritatea teritoriala de mediu.
- Evaluarea gradului de cunoaştere reală de către cetăţeni a codului bunelor practici
silvice.
Problema 10: Degradarea unor obiective istorice şi arhitectural urbanistice (cca. 30%
din nr. total) datorită folosinţei neadecvate, intervenţiilor, transformărilor, absenţei
activităţilor de întreţinere şi a fondurilor insuficiente pentru reabilitare/conservare
Obiective:
- Accentuarea identităţii Capitalei în concordanţă cu aspiraţia sa de a deveni o metropolă
europeană.
- Ameliorarea calităţii spaţiilor urbane şi sporirea «prestigiului urban» ca importantă sursă
de atragere a investiţiilor şi, implicit, de creştere economică a oraşului.
- Evaluarea (împreună cu specialişti în domeniu) a stării în care se află obiectivele
cuprinse în Lista Monumentelor Istorice 2004 – M.B., redactată de Institutul Naţional al
Monumentelor Istorice al M.C.C.
- Alcătuirea (în colaborare cu specialişti în domeniu) a unei liste de priorităţi pe obiecte-
monument şi stabilirea intervenţiilor necesare pentru fiecare în parte.
Problema 11: Informare şi educaţie deficitară a populaţiei privind problemele de mediu
din Capitală
Obiective:
- Creşterea interesului populaţiei privind problemele de mediu ale Capitalei, prin
intensificarea gradului de informare şi educare a acesteia.
172
Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
11.1. Agricultura
11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul
Agricultura este un generator de agenţi poluanţi pentru mediu prin utilizarea

îngrăşămintelor cu azot, fosfor şi a pesticidelor, care uneori se folosesc în exces. Practicarea
unor lucrări agrotehnice necorespunzătoare şi fără îndrumarea specialistului agricol poate
duce la accentuarea fenomenelor de eroziune, la tasarea solului şi la scăderea fertilităţii
naturale a solului.
O agricultură ecologică presupune:
- respectarea rotaţiei culturilor în cadrul organizării asolamentelor;
- păstrarea echilibrului ecologic;
- păstrarea şi utilizarea eficientă a potenţialului genetic;
- întreţinerea fertilităţii solului cu îngrăşăminte naturale;
- folosirea îngrăşămintelor în mod raţional;
- îmbunătăţirea calitativă a pământului;
- cultivarea de soiuri rezistente la atacul bolilor şi dăunătorilor.
Agricultura şi zootehnia sunt foarte puţin dezvoltate pe raza Municipiului Bucureşti.
Suprafaţa terenului după utilizare este următoarea:
Suprafaţă (ha)
Categoria de folosinţă 2000 2005 2006 2007 2008
Suprafaţă totală 23787 23787 23787 23787 23787
Suprafaţă agricolă 5449 4464 4356 3600 3496
3496
-proprietate majoritar privată 4153 3211 3117 2431 2327
Suprafaţă agricolă pe categorii de folosinţă
-arabil 4607 3622 3514 3047 2955
-păşuni 506 506 506 418 406
-vii şi pepiniere viticole 66 66 66 12 12
-livezi, pepiniere pomicole 270 270 270 123 123
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 611 611 611 611 611
Ape şi bălţi 908 908 908 908 908
Alte suprafeţe 16819 17804 17912 18668 18772
Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Bucureşti 2009
11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi

perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol
La nivelul Municipiului Bucureşti se observă o diminuare accentuată a suprafeţelor

agricole şi reducerea efectivelor de animale datorită cererii crescute de spaţii pentru
dezvoltarea de noi zone rezidenţiale.
173
11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului
Agricultura poate fi sursă de poluare a mediului prin declanşarea şi favorizarea

proceselor de eroziune, saturare, compactare, prin folosirea pesticidelor, în special a celor
neselective şi utilizarea în exces a îngrăşămintelor chimice. Prin folosirea neraţională a
pesticidelor în ceea ce priveşte modul şi cantitatea aplicată pot avea efecte negative asupra
calităţii solului, mai ales asupra capacităţii bioproductive, asupra populaţiei edafice şi a
activităţii fiziologice.
Considerăm că nu există un impact deosebit, decât în sensul schimbării folosinţei
anumitor terenuri şi transformării acestora din terenuri agricole în construcţii, sau depozitării
necontrolate a deşeurilor. În cazul controlării acestor fenomene, principalul factor care
influenţează sectorul agricol rămâne cel socio-economic.
11.1.4. Utilizarea durabilă a solului
Utilizarea durabilă a solului presupune utilizarea suprafeţei necesare pentru a satisface

alimentaţia populaţiei prezente fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi
satisface propriile cerinţe.
Gospodărirea durabilă a solului înseamnă combinarea tehnologiilor cu preocupările
privind protecţia mediului înconjurător, astfel încât să se realizeze concomitent:
bioproductivitatea, securitatea alimentară, menţinerea calităţii solului şi viabilitatea
economică.
Starea mediului ambiant şi utilizarea eficientă a resurselor naturale influenţează
condiţiile de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii populaţiei. Utilizarea iraţională a
resurselor naturale în ultimele decenii, în primul rând, exploatarea intensivă a terenurilor
agricole, utilizarea în agricultură şi industrie a tehnologiilor nocive din punct de vedere
ecologic, poluarea apei şi a aerului au condus la reducerea productivităţii potenţialului natural
şi au avut un impact distructiv asupra mediului ambiant, în special, asupra resurselor
acvatice, aerului, solurilor şi biodiversităţii.
La exploatarea agricolă a solului se impune:
- respectarea rotaţiei culturilor;
- administrarea uniformă în raport echilibrat a îngrăşămintelor naturale şi chimice;
- extinderea, promovarea şi generalizarea culturii unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la atacul
dăunătorilor şi bolilor;
- executarea la timp a lucrărilor agricole şi cu tehnologie adecvat.
11.2. Capacitatea de pescuit
Pescuitul în apele interioare este practicat, în special, ca o activitate principală şi permanentă,

realizată de pescarii tradiţionali, dar în unele cazuri este un mod de existenţă pentru
persoanele care nu au un venit suficient din alte activităţi. Pescuitul este practicat cu unelte
fixe sau folosind bărci mici din lemn. În apele interioare nu se practică pescuitul mecanizat.
Activitatea de pescuit este practicată în baza unor permise sau licenţe. Pescuitul sportiv
realizează de asemenea o anumită cantitate de captură, care nu este înregistrată în
statisticile oficiale.
174
11.3. Acvacultura
În ultimii ani, acvacultura şi pescuitul au cunoscut o creştere evidentă, după regresul

de după anul 1990. În mun. Bucureşti, structura producţiei din acvacultură este dominată de
ciprinide (autohtone sau asiatice) - aproximativ 85% din producţia totală, urmate de şalău,
ştiucă.
Formele de acvacultură includ protecţia şi ameliorarea mediului, a resurselor naturale,
a diversităţii genetice, precum şi gestionarea peisajului şi elementelor tradiţionale ale zonelor
de acvacultură.
11.4. Industria
Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor

ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.
Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul
proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea
şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi
cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.
Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre –
corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse
poluării.
Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată :
pulberi organice şi anorganice care au şi continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd),
gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;
- principalele zone de poluare ale Bucureştiului din surse fixe grupate pe platforme
industriale sunt următoarele :
Tabel 11.4.1 Numărul unităţilor locale active pe clase de mărime şi activităţi ale industriei, în
anul 2008
Total Micro Mici Mijlocii Mari
Industrie
8740 6685 1512 432 110
Industrie prelucrătoare 8161 6228 1441 402 90
-industria alimentară şi a băuturilor; fabricarea

1004 747 184 58 15
produselor din tutun
- fabricarea produselor textile; fabricarea

1170 864 231 63 12
articolelor de îmbrăcă-minte;
- tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor
de voiaj şi marochinărie, a harnaşamentelor şi 356 217 113 25 1
încălţămintei; aranjarea şi vopsirea blănurilor
- fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi
plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor 323 283 32 7 1
din împletitură de pai şi alte materiale
175
Total Micro Mici Mijlocii Mari
- fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din

155 106 42 7 -
hârtie
- edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporţi a

785 658 90 32 5
înregistrărilor
- fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 207 147 44 13 3
- fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a

50 26 12 9 3
preparatelor farmaceutice
-fabricarea produselor din cauciuc şi mase

478 350 101 24 8
plastice
- fabricarea altor produse din minerale nemetalice 304 216 56 24 8
- industria construcţiilor metalice şi a produselor

886 655 176 48 7
din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii)
- fabricarea calculatoarelor şi a produselor
electronice şi optice; fabricarea echipamentelor 644 502 107 28 7
electrice
- fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente
356 264 64 20 8
n.c.a.
- fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a
remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor 100 68 14 11 7
mijloace de transport
- alte activităţi ale industriei prelucrătoare 1343 1125 175 33 10
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi

165 121 20 14 10
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
2009
11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului
Activităţile industriale şi economice, indiferent de tipul lor, au impact asupra tuturor

factorilor de mediu. Acest impact derivă din poluaţii emişi în aer şi deversaţi în ape, precum şi
din depozitările pe sol, ajungând ulterior să se infiltreze în pânza de apă freatică. Astfel,
impactul industrial şi economic asupra mediului reprezintă una din problemele cu care se
confruntă omenirea în zilele noastre.
176
În scopul îndeplinirii în termen a obligaţiilor asumate de România în cadrul procesului de

negociere cu Comisia Europeană, aferente capitolului 22 Mediu, se iau în calcul toate
măsurile necesare în vederea implementării Directivelor privitoare la sectorul industrial.
Prin actele de reglementare emise de Serviciul Autorizări şi Controlul Conformării în
anul 2008 în vederea realizării proiectelor de investiţii noi sau de modificarea unor proiecte
existente, au fost impuse condiţii pentru limitarea poluării;
În autorizaţiile de mediu emise de Serviciul Autorizări şi Controlul Conformării în anul
2008, se impune titularilor de activităţi monitorizarea periodică a factorilor de mediu;
În Programele de Conformare aferente autorizaţiilor de mediu, au fost impuse realizarea
(sau modernizarea) şi punerea în funcţiune a unor instalaţii de reţinere a poluanţilor în mediu
Efectele asupra mediului cauzate de industrie se manifestă asupra tuturor factorilor de
mediu, astfel:
Efecte asupra apei, prin:
- consumuri de apă potabilă inclusiv în scopuri industriale, nefiind asigurate resurse de apă
industrială şi nefiind implementate suficiente măsuri de creştere a eficienţei consumului de
apă;
- evacuări de apă uzată industrială insuficient epurată şi/sau de ape pluviale contaminate în
emisari şi reţele de canalizare;
- scăderea nivelului hidrostatic în zonele afectate de exploatări;
- poluarea cu suspensii a apelor pompate din cariere şi din subteran;
- poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu produse petroliere;
- poluări accidentale cu produse petroliere datorită inundaţiilor.
Efecte asupra aerului prin:
- emisii atmosferice de gaze şi pulberi din procese tehnologice şi de producţie;
- pulberi şi gaze provenite din procese de ardere;
- activităţi de depozitare materii prime, materiale şi deşeuri;
- poluarea cu hidrocarburi şi gaze de ardere, în special CO.
Efecte asupra solului prin:
- ocuparea de suprafeţe de teren cu activităţi industriale;
- poluarea terenurilor datorită depozitării necorespunzătoare de substanţe chimice şi
deşeuri de orice natură;
- producerea de deşeuri şi existenţa depozitelor de deşeuri industriale;
- ocuparea terenurilor şi poluarea acestora cu produse petroliere;
Efecte asupra populaţiei datorită disconfortului creat de zgomot, de poluarea aerului sau
de infiltrarea a diferiţi compuşi în pânza de apă freatică.
Efecte asupra vegetaţiei prin poluarea atmosferică şi a solului în principal.
11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind

prevenirea şi controlul poluării industriale
În anul 2009, multe din unităţile care desfăşoară activităţi industriale de pe raza
Municipiului Bucureşti şi-au redus sau închis activitatea. În actele de reglementare emise
pentru unităţile industriale care şi-au închis activitatea sunt prevăzute condiţii pentru limitarea
poluării.
Numele agentului Categoria de activitate conform

Nr.crt. Adresa
economic anexei 1 a OUG 152/2005
1. Industria energetică = 8 instalaţii
177
1.1. Instalaţii de ardere cu putere

1 CET SUD Str.Releului, nr.2, sect.3
termica>50MW
Str. Ion Sahigian, nr. 4, 1.1. Instalaţii de ardere cu putere
2 CET TITAN
sect.3 termica>50MW
Splaiul Independentei 1.1. Instalaţii de ardere cu putere
3 CET GROZAVESTI
nr. 227, sector 6 termica>50MW
B-dul Timisoara, nr. 1.1. Instalaţii de ardere cu putere
4 CET VEST
106, sect.6 termica>50MW
Str.Pogoanelor nr.1, 1.1. Instalaţii de ardere cu putere
5 CET PROGRESU
sector 4 termica>50MW
S.C CET GRIVITA Calea Grivitei nr.357, 1.1. Instalaţii de ardere cu putere
6
S.R.L. sector 1 termica>50MW
Centrala Termica Piata Str. Baiculesti nr. 2, 1.1. Instalaţii de ardere cu putere
7
Presei Libere sector 1, Bucureşti termica>50MW
S.C.NUSCO IMOBILIAR
Sos.Pipera nr.48,sector 1.1. Instalaţii de ardere cu putere
8 S.R.L.- Sos.Pipera
2 termica>50MW
nr.48,sector 2
2.Productia şi prelucrarea metalelor = 16 instalaţii
B-dul Timisoara, nr. 5,
2.1. Instalaţii de prajire sau
9 S.C. RAMI DACIA S.A.
sect.6 sinterizare a minereului metalic
S.C DOOSAN IMGB Sos. Berceni nr.104,
2.2.-Producerea otelului cu
10
S.A. sector 4, Bucureşticapacitate >2,5t/h
2.3.c.- Aplicarea de straturi
S.C.PRODMETCOM Str.Pogoanelor nr.153,
11 protectoare din metal topit
S.R.L. sect.4, Bucureşti
(zincare termica)
Str. Ziduri Mosi nr. 25, 2.4. Topitorii pentru metale feroase,
12 S.C. AVERSA S.A.
sect.2 cu o capacitate de productie >20t/zi
2.5.b - Instalaţii pentru topirea
S.C.PIEREPI
Sos Berceni nr.104 metalelor neferoase,cu o capacitate
13 PRESSOFUSIONI
,sector 4,Bucureşti de topire ce depaseste 20t/zi
S.R.L.
(aluminiu)
2.5.b - Instalaţii pentru topirea
S.C. LG METAL Bd. Th. Pallady nr. 57, metalelor neferoase,cu o capacitate
14
INDUSTRY S.R.L. sector 3, Bucureşti de topire ce depaseste 20t/zi
(aluminiu)
B- dul Iuliu Maniu
S.C. TURBOMECANICA 2.6.-Instalaţii pt. tratarea
15 nr.244, sector 6,
S.A. suprafetelor metalelor
Bucureşti
B-dul Preciziei
S.C.URBIS ARMATURI 2.6.-Instalaţii pt. tratarea
16 nr.12,sector 6,
SANITARE S.A. suprafetelor metalelor
Bucureşti
S.C.ELECTOMONTAJ Str. Ilioara nr.160, 2.6.-Instalaţii pt. tratarea
17
S.A. sector 3, Bucureşti suprafetelor metalelor
B-dul Timisoara, nr. 80, 2.6 -Instalaţii pentru tratarea
18 S.C.RADOX S.R.L.
sect.6 suprafetelor metalelor
Str. Actiunii, nr. 2-4, 2.6 -Instalaţii pentru tratarea
19 S.C. CELPI S.A.
sect.4 suprafetelor metalelor .
178
S.C.ASSA ABLOY B-dul Preciziei nr.5, 2.6 -Instalaţii pentru tratarea

20
S.R.L. sect.6 suprafetelor metalelor .
B- dul Preciziei nr.3 , 2.6 -Instalaţii pentru tratarea
21 S.C.DUAL MAN S.R.L.
sector 6 suprafetelor metalelor .
S.C. ALUMIL INDUSTRY Calea Rahovei, nr. 286 2.6 -Instalaţii pentru tratarea
22
S.R.L. A, sector 5 suprafetelor metalelor .
Str. Ficusului, nr. 44, 2.6 -Instalaţii pentru tratarea
23 S.C.ROMAERO S.A.
sector 1 suprafetelor metalelor .
Str. Industriilor nr. 14, 2.6 -Instalaţii pentru tratarea
24 SC TUBINOX SA
sector 3. suprafetelor metalelor .
S.C.LASSELSBERGEG B-dul Preciziei nr.1- 3.5-Instalaţii pt. fabricarea
25
ES(CESAROM) S.A. 3,sector 6, Bucureşti produselor din ceramica
3.3. Instalaţii pentru fabricarea
B-dul T. Pallady nr.15 sticlei , inclusiv a fibrelor de sticla,
26 S.C. STIROM S.A.
sect. 3 cu o capacitate de topire mai mare
de 20t/zi
4. Industria chimica = 10 instalaţii
B- DUL Timisoara,4.1.- Instalaţii chimice pt.
S.C. CHIMESTER BV
27 nr.98,sector 6, producerea de substante chimice
S.A.
Bucureşti organice de baza
4.1.- Instalaţii chimice pentru
Srt. Drumul intre
28 S.C.RASIN S.R.L. producerea de substante chimice
Tarlale,nr.45D, sect.3
organice de baza.
Bd. Th. Pallady nr. 50,
29 S.C. CHIMOPAR S.A. producerea de substante chimice
sector 3, Bucureşti
organice de baza.
Str. Niculae Teclu nr.46-
30 GLOB-R- ENCHIM SRL producerea de substante chimice
48 sector 2
organice de baza.
Bd. Th. Pallady, nr.
31 SC SIN SA producerea de substante chimice
63,sector 3,
organice de baza.
Sos. Berceni nr.104,
32 S.C.RODMIR S.R.L producerea de substante chimice
sect 4
organice de baza
S.C.AIS&A PRODIMPEX Sos. Alexandriei, nr.
33 producerea de substante chimice
S.R.L. 144, sector 5
anorganice de baza
4.5.Instalaţii utilizand procedee
I.N.C.D.M.I. Splaiul Independentei chimice sau biologice pentru
34
CANTACUZINO nr.103, sect. 6 fabricarea produselor farmaceutice
de baza.
S.N. INSTITUTUL Calea Giulesti nr.333, chimice sau biologice pentru
35
PASTEUR S.A. sector 6 fabricarea produselor farmaceutice
de baza.
179
6.5.-Depozitarea şi reciclarea
Str. Ecologistilor nr.2,
36 S.C. PROTAN S.A. carcaselor de animale şi a
Popesti-Leordeni, Ilfov
deseurilor de animale
Str. Pericle Papahagi,
37 S.C.MICROSIN S.R.L. chimice sau biologice pentru
nr. 28-32, sector 3
fabricarea produselor farmaceutice
5. Gestiunea deseurilor = 2 instalaţii (1 operatori)
5.2.Instalaţii pentru eliminarea sau
38 valorificarea deseurilor periculoase
avand o capacitate > 10t/zi
5.4 - Depozite de deseuri ce
S. C.IRIDEX GROUP
Sos. Chitila, sect. 1 primesc mai mult de 10t/zi sau
S.R.L.
avand o capacitate totala ce
39
depaseste 25.000 tone de deseuri,
cu exceptia depozitelor de deseuri
inerte.
S.C. MORARIT 6.4.b.Fabricare produse alimentare
Str. Nicolae Caranfil nr.
40 PANIFICATIE BANEASA din materii prime de origine
52-54,sector 1
S.A. vegetala cu cap. De prod >300t/zi
Str. Nicola Canea
S.C.DANONE PDPA 6.4.c. Tratarea şi procesarea
41 nr.92,sector 3,
S.R.L. laptelui cu capacitate >200tone/zi
Bucureşti
6.7. Instalaţii pentru tratarea produselor utilizand solventi organici cu o capacitate de consum
mai mare de 200t/an=2 inst.
6.7. Instalaţii pentru tratarea
Str. Drumul intre produselor utilizand solventi
42 S.C.ISOVOLTA S.A.
Tarlale, nr. 130, sect.3 organici cu o capacitate de consum
mai mare de 200t/an
B-dul Biruintei nr. 89,
S.C. ROMVAC chimice sau biologice pentru
43 Com Pantelimon, Jud.
COMPANY S.A. fabricarea produselor farmaceutice
Ilfov
de baza.
6.7. Instalaţii pentru tratarea
S.C. PINUM Sos. Pipera nr.48, produselor utilizand solventi
44
PRODUCTIE S.A. sector 2 organici cu o capacitate de consum
mai mare de 200t/an
Sursa: ARPM Bucureşti 2009
11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii

poluării industriale
În perioada 08-11.2009, Secretariatul de risc A.P.M.B. a participat la seminarul organizat de

I.G.S.U., în colaborare cu experţi din Italia,
referitor la HG 804/2007 (Directiva SEVESO II privind controlul pericolelor de accident major
în care sunt implicate substanţe
periculoase (SEVESO II).
180
În cadrul seminarului au fost abordate şi dezbătute următoarele subiecte :

- elaborarea criteriilor în evaluarea raportului de securitate ;
- criterii de atribuire în cadrul analizei de risc ;
- modele de dispersie în cadrul scenariilor de risc (analiza HAZOP, FMEA) ;
- identificarea scenariilor de risc şi evaluarea consecinţelor ;
- parametri de evaluare a riscului toxic ;
- analiza efectului Domino ;
- măsuri de protecţie şi intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui accident ;
- evaluarea Planului de Urgenţă Intern ;
- linii directoare pentru Planuri de Urgenţă Externe ;
- aplicaţii practice cu diverse soft-uri utilizate ;
- GIS (Geographic Information System) ;
- Organizarea informaţiilor în cadrul bazei de date.
-SEVESO - În Bucureşti sunt 7 obiective SEVESO:

Nr.crt. Denumire societate Data efectuării
inspecţiei
1 SC VICTORIA SA 13.04-14.04.2010
2 SC CHIMOPAR SA 28.04-29.04.2010
3 SC BUTANGAS ROMANIA SA 11.05-12.05.2010
4 SC Electrocentrale Bucureşti SA – CET VEST 18.05-19.05.2010
5 SC SIERA SRL 04.10-05.10.2010
6 SC ISOVOLTA SA 19.10-20.10.2010
7 SC INDUSTRIALCHIM SRL 10.11-11.11.2010
În scopul prevenirii, ameliorării şi rediucerii poluarii industriale, s-au întreprins următoarele

măsuri;
- acţiuni de control al conformării activităţilor desfăşurate cu prevederilor autorizaţiilor de
mediu emise, în scopul verificării:
- aplicării măsurilor care asigură conformarea condiţiilor de operare cu cerinţele autorizaţiilor
de mediu emise
- stadiul realizării la termenele prevăzute a măsurilor de conformare, respectiv realizarea
- masurilor conform cerintelor domeniului controlului poluarii industriale şi Directivelor IPPC,
COV şi SEVESO
- masurile care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact asupra sanatatii
populatiei şi a mediului şi limitarea consecintelor acestora;
în ceea ce priveste impactul asupra calitatii apei şi a solului, prin autorizatiile de mediu se
prevad investitii pentru:
- modernizarea şi retehnologizare instalatii preepurare
- dotare cu echipamente eficiente de retinere a poluantilor din emisiile în aer
- masuri de conformare referitoare la ecologizarea terenurilor poluante din incintele indus
181
11.5. Turismul
11.5.1. Potenţialul turistic
Tabel 11.5.1.1 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune, pe categorii de confort

- locuri - zile -
2006 2007 2008
Total unităţi 3945231 4332982 5770764
5 stele 792513 1027472 1037586
4 stele 1136806 1279737 2717900
3 stele 1472918 1574807 1524232
2 stele 334253 327984 366825
1 stea 208741 122982 124239
din care :
Hoteluri 3832807 4214544 5654077
5 stele 792513 1027472 1037568
4 stele 1120024 1252543 2689958
3 stele 1419007 1519829 1483022
2 stele 295042 291718 319290
1 stea 206221 122982 124239
Tabel 11.5.1.2 Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune(%)

1996 2000 2005 2006 2007 2008
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare
42.1 37.6 39.5 39.0 43.1 34.9
turistică
11.5.2. Impactul turismului asupra mediului
Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că indiferent de forma de turism

practicată, în general rezultă o serie de impacturi resimţite atât de societate, cât şi la nivelul
mediului natural. Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afecteze
interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului şi a sit-urilor istorice şi
culturale care constituie atracţia principală.
Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un
generator de schimbări la nivelul mediul înconjurator şi al economiei, determinând mai multe
tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor
acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea
turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi
orice alte efecte negative asupra mediului. Prin urmare dezvoltarea durabilă a turismului se
manifestă, în special, în următoarele trei domenii importante:
- domeniul economic – dezvoltarea societăţii în condiţii de gestiune adecvată a resurselor
cu obţinerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung;
- domeniul ecologic – evitarea degradării mediului şi dezvoltare adecvată, în condiţiile
respectării diversităţii biologice;
- domeniul socio-cultural – creşterea locurilor de muncă, practicarea unor meserii
tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, precum şi dezvoltarea şi protejarea
valorilor culturale.
Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi
rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru
182
comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural,
cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.
11.5.3. Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri
Tabel 11.5.3.1 Capacitatea de cazare turistică existentă, la 31 iulie 2008

-locuri-
Capacitate de 1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008
cazare turistică
total 10580 7324 7422 9648 11196 12215 16882
din care:
- hoteluri 10517 7206 7284 9381*) 10895*) 11894*) 16568*)
-hosteluri - - - 45 48 62 54
-campinguri 63 20 - - - - -
- vile turistice - - - 28 29 20 18
- pensiuni turistice
- 98 138 166 203 239 213
urbane
*) inclusiv hoteluri apartament
Se observă o creştere a capacităţi de cazare în Municipiul Bucureşti şi în acelaşi timp o

scădere a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune.
11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu
În situaţiile de poluări accidentale Garda Naţională de Mediu solicită asistenţa

Serviciului Laborator din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti pentru
determinarea nivelului poluanţilor în mediul posibil afectat de evenimentul poluator, conform
Protocolului încheiat între Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de
Mediu.
În astfel de situaţii, specialiştii din cadrul Serviciului Laborator –APM Bucureşti se
deplasează în teren cu trusele portabile de prelevare a probelor şi/sau analiză a acestora în
teren sau cu autolaboratorul din dotare, după caz, şi efectueaza măsurători pentru
determinarea concentraţiei de scurtă durată a poluanţilor. În funcţie de caz, se efectuează
monitorizarea factorului de mediu afectat, în zona expusă poluării pe o perioadă mai lungă de
timp, până când se constată scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisă de
legislaţia în vigoare. Rezultatele analizelor sunt comunicate Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului, Ministerului Mediului şi Gărzii Naţionale de Mediu şi prezentate opiniei
publice.
183
11.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului
În decursul anului 2009 Serviciul Laborator din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului
Bucureşti a fost solicitat în două cazuri de poluare accidentală cu impact semnificativ asupra
mediului şi anume cazul incendiului care a cuprins depozitul de anvelope de pe Platforma
Pipera (Şos. Pipera 48) în data de 12 septembrie 2009 şi incendiul produs în perimetrul
fabricii de încălţăminte aparţinând S.C. JIANTE COM EXPORT S.R.L., situata pe aria
localităţii Mogoşoaia, în data de 01 noiembrie 2009.
1. Astfel ca urmare a alarmării conducerii APM Bucureşti cu privire la incendiul în

desfăşurare pe Platforma Pipera cu posibil impact major asupra mediului prin amploarea
acestuia şi emisiile poluante ce rezultă prin combustia incompletă a cauciucului Serviciul
Laborator a deplasat autolaboratorul pentru monitorizarea de scurtă durată a calităţii aerului
în zona evenimentului în noaptea de 12-13 septembrie 2009. Au fost efectuate determinări de
scurtă durată a poluanţilor aerului atât în zona de desfăşurare a evenimentului poluator cât şi
în alte puncte din Municipiul Bucureşti, situate pe direcţia de propagare a norului poluant şi în
afara ariilor de reprezentativitate ale staţiilor fixe. De asemenea a fost realizată o monitorizare
post eveniment până în data de 14 septembrie atât prin intermediul reţelei fixe de
monitorizare a calităţii cât şi a autolaboratorului. În urma determinărilor efectuate asupra
poluanţilor monoxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi în suspensie, ozon, nu s-
au constatat depăşiri ale valorilor limită de scurtă durată sau a pragurilor de alertă. În punctele
mai îndepartate de zona incendiului valorile măsurate s-au încadrat în mediile anuale. Se
apreciază că o evoluţie foarte favorabilă a condiţiilor meteorogice a permis ascensiunea
norului poluant la o înalţime care a permis apoi deplasarea şi dispersia poluanţilor fără
afectarea majoră a zonelor învecinate. Rezultatele analizelor au fost comunicate ARPMB,
ANPM şi Ministerului Mediului.
2. În data de 01 noiembrie 2009 Serviciul Laborator al APM Bucureşti a fost alarmat ca
urmare a producerii unui incendiu de proporţii cu posibil impact major asupra mediului, pe
raza localităţii Mogoşoaia, în perimetrul fabricii de încălţăminte aparţinând S.C. JIANTE COM
EXPORT S.R.L. Pentru verificarea nivelului de poluare a aerului ambiental în zonele potenţial
afectate, Serviciul Laborator a deplasat autolaboratorul din dotarea APMB în zona învecinată
incendiului. Au fost efectuate determinări de scurtă durată în apropierea zonei de incendiu, la
o distanţă de 120 de m de focarul incendiului, şi în alte două puncte situate pe Şos. Bucureşti
– Târgovişte la cca 1,5 km distanţă de focar şi la limita municipiului Bucureşti, respectiv 3 km
distanţă de focar. . S-au determinat 2 indicatori respectiv monoxid de carbon şi dioxid de
azot; din datele obtinute s-au inregistrat depasiri la indicatorul dioxid de azot. Rezultatele
măsurătorilor au fost comunicate Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucureşti,
Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului şi Ministerului Mediului.
Pe parcursul anului 2009 au fost sesizate Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti de
către Garda Naţională de Mediu un caz de poluare accidentală pe factorul de mediu apă, pe
evacuarea de apă uzată a S.C. PERREPI PRESSOFUSSIONI S.R.L. în canalizarea
industrială aparţinând S.C. DOOSAN IMGB S.A. şi două cazuri de poluare sonoră.
În cazul Pierrepi Pressofussioni S.R.L. Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Municipiului
Bucureşti a prelevat probă de apă uzată evacuată de la punctul de lucru al acestei societăţi în
canalizarea aparţinând S.C. DOOSAN IMGB S.A. în data de 02.02.2009, probă care a fost
analizată în Laboratorul APM Bucureşti, constatându-se faptul că la indicatorul ”substanţe
extractibile cu solvenţi organici”s-a depăşit concentraţia maximă admisă conform HG 188 /
2002 şi HGR 352 / 2005. Rezultatul analizei a fost comunicat Gărzii Naţionale de Mediu –
Comisariatul Municipiului Bucureşti.
184
Pe poluantul zgomot, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Municipiului Bucureşti a

sesizat în data de 22.05.2009 două cazuri de poluare sonoră, unul datorat unui şantier
construcţii situat în B-dul Mareşal Averescu nr. 15B-15C, Sector 1, aparţinînd S.C. ALL PLAN
CONSTRUCTION SRL, iar cel de al doilea referitor la zgomotul produs de chillerul instalaţiei
de climatizare a Hotelului Novotel - S.C. REGENT WORLD SRL., situat în Calea Victoriei nr.
37B, Sector 1, Bucureşti.
În primul caz, determinările sonometrice efectuate în aceeaşi zi la limita zonei funcţionale a
şantierului au condus la concluzia că nivelul echivalent al zgomotului datorat activităţii
obiectivului menţionat este la nivelul zgomotului de fond din zonă, fiind la limita de 65 dB(A)
stabilită de STAS 10009/88.
În cel de al doilea caz, determinările sonometrice efectuate în aceeaşi zi, 22.05.2009, la limita
zonei funcţionale a Hotelului Novotel - S.C. REGENT WORLD SRL. au evidenţiat faptul că
nivelul echivalent al zgomotului produs de chillerul instalaţiei de climatizare depăşea valoarea
limită prevăzută de STAS 10009/1988. Deoarece în apropierea instalaţiei funcţionale sunt
clădiri de locuinţe s-au recomandat lucrări de izolări fonice pentru reducerea nivelului de
zgomot echivalent la nivelul stabilit de OMS 536/97 – 50 dB(A) la 2 m de faţada clădirii de
locuinţe pentru perioada de zi, respectiv 40 dB(A) pentru perioada de noapte. Rezultatele şi
concluziile determinărilor au fost comunicate Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul
11.6.2. Poluări cu efect transfrontier
Nu au fost semnalate cazuri de poluări cu efect transfrontalier.
185
Capitolul 12. ENERGIA

Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti şi S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A.
12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului
Din datele care au fost prezentate în lucrarea de faţă a reieşit foarte clar impactul
negativ şi uneori chiar riscul pe care îl prezintă CET-urile în ceea ce priveşte calitatea
factorilor de mediu, în special a aerului.
Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât în
imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse,
existând o implicaţie regionala sau chiar transfronţăriera.
Încercarea de a menţine costurile de producţie a energiei termice în limite rezonabile
pentru buzunarul cetăţeanului conduce uneori la emisii puternice depoluanţi, în special
datorită inexistentei instalaţiilor de reţinere a acestora, aceste instalaţii fiind foarte scumpe.
Nu numai factorul de mediu aer este influneţat negativ de sectorul energetic, ci şi apă
(apele uzate) şi solul.
12.2. Consumul brut de energie 2000-2008
Din Datele furnizate de Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti, evoluţia

consumului de gaze naturale se prezintă astfel :
Tabel 12.2.1 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în perioada 2000-2008
Lungime simplă a
Gaze distribuite Din care uz
conductelor de distribuţie
(mil. m.c.) casnic (mil. m.c.)
(km)1990
2000 2277 1414 432
2005 1879 2974 414
2006 1903 2338 385
2007 1926 3074 381
2008 1943 3236 380
2009
12.3. Producţia de energie electrică
Energia electrică furnizată în municipiul Bucureşti provine de la S.C. Electrocentrale Bucureşti

S.A. care este o societate comercială pe acţiuni, cu capital integral de stat.
Puterea instalată în capacităţile S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A. era la începutul anului
2009 de 2.008 MW, pe hidrocarburi, reprezentând 20% din capacităţile de producţie în
186
centrale termoelectrice la nivel naţional, fiind astfel principalul producător de energie electrică
şi termică din sectorul de generare termo.
În 2008, societatea a produs 5,818 miliarde kWh energie electrică, cca. 12% din producţia
înregistrată la nivel naţional, o cantitate suficientă pentru consumul a 60% din populaţia
României.
12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului
Energia, ca simbol al dezvoltării şi civilizaţiei umane, este esenţială pentru bunăstarea

economică şi socială. Energia oferă confort şi mobilitate şi este esenţială pentru bunul mers al
majorităţii activităţilor industriale şi comerciale. Cu toate acestea, producţia şi consumul de
energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuţii la schimbările
climatice (prin creşterea emisiilor la gaze cu efect de seră), deteriorarea ecosistemelor
naturale (ex. poluarea mediului marin cu hidrocarburi), producerea de efecte adverse asupra
sănătăţii umane, stocarea pe termen lung a deşeurilor nucleare sau despăduririle în ritm alert.
Deşi nu reprezintă surse de poluare, liniile şi staţiile electrice prezintă totuşi un oarecare
impact negativ asupra mediului înconjurător, ca de exemplu asupra terenului pe care sunt
amplasate:
- posibilitate de contaminare a solului şi a apelor prin scăpări accidentale de ulei mineral
sau policlorbifenili;
- ocuparea terenului cu traseele liniilor electrice aeriene şi perimetrele staţiilor de
transformare;
- defrişarea sistematică a vegetaţiei în lungul culoarului de siguranţă al liniilor electrice
aeriene;
- obstacole în calea zborului păsărilor.
generarea de ozon prin efect corona (în condiţii meteorologice nefavorabile şi la tensiuni >
110 kV).
asupra altor obiective şi în special a transmisiilor în curenţi slabi:
- interdicţii pentru amplasarea în vecinătate altor obiective;
- perturbaţii ale sistemelor de radio şi televiziune.
influenţe asupra instalaţiilor de telecomunicaţii sau a altor reţele electrice la încrucişările şi
apropierile de acestea.
asupra urbanismului:
- impact vizual.
altele:
- pericol de incendiu ca urmare a deteriorării izolaţiei sau a atingerii accidentale a
conductoarelor de obiecte sau vegetaţie uscată;
- potenţiale accidente umane manifestate prin arsuri sau electrocutări;
- pericol de cădere a conductoarelor liniilor electrice aeriene în apropierea sau la traversări de
drumuri, căi ferate, ape, clădiri, etc.
Folosirea energiei electrice în diversele activităţi industriale nu produce un impact
propriu direct asupra mediului, impactul fiind de fapt generat de activitatea propriu-zisă
desfăşurată.
12.5. Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului
Nu este cazul în Municipiul Bucureşti.
187
12.6. Energii neconvenţionale
În Municipiul Bucureşti nu sunt date referitoare la tipul şi cantitatea de energii

neconvenţionale generate. În anul anterior au fost acceptate proiecte, finanţate prin
Administraţia Fondului pentru Mediu, pentru realizarea de instalaţii care utilizează tehnologii
şi anume:
- S.C. Filiala de Întreţinere şi Servicii energetice „ELECTRICA SERV” S.A. cu referat
acceptat pentru 2 module panouri solare
- S.C. Vest-Energo S.A. cu referat acceptat pentru sisteme de cogenerare electrică şi
termică.
12.7. Evoluţia energiei în perioada 2000 – 2008 şi tendinţele generale în următorii ani
Tabel 12.7.1 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite
2000 2005 2006 2007 2008
Gaze distribuite (mil m.c.) 1414 2974 2338 3074 3236
Din care uz casnic 432 414 385 381 380

2009
Variaţia consumului de gaze naturale în timp: se observă o scădere a volumului de gaze

naturale consumate în cazul consumatorilor casnici.
Tabel 12.7.2 Energia termică distribuită
2000 2005 2006 2007 2008
Energie termică distribuită (mii

7766 6166 5575 5060 4848
G.cal.)
Din care uz casnic 6777 5435 4881 4455 4234

2009
12.8. Eficienţa energetică – costuri şi beneficii
In contextul aderarii la UE a fost transpusă în legislatia romanească şi este în curs de
188
implementare Directiva 2001/80/EC privind Instalaţiile Mari de Ardere. Au fost inventariate

174 instalaţii mari de ardere, din care 78 trebuie sa se alinieze cerinţelor din reglementările de
mediu, eşalonat, până în anul 2017.
De asemenea, Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor a fost transpusa în
legislatia românească. în aceste conditii, 20 de depozite de deseuri (halde de zgură şi cenuşă
din industria energetica care utilizeaza instalaţii pe baza de “hidro-transport”) vor trebui
retehnologizate în vederea conformării la cerinţele de mediu până în anul 2013.
Este cunoscut faptul că toate tipurile de instalaţii de ardere ale combustibililor fosili
produc emisii de CO2, care reprezintă cauza principală a încălzirii globale. Pentru a menţine
rolul important al combustibililior fosili în balanţa energetică, trebuie identificate şi aplicate
soluţii care să reducă impactul folosirii acestor combustibili asupra mediului. în acest sens,
soluţia de captare şi stocare a emisiilor de CO2 (CSC) va trebui luată în considerare la
proiectarea şi realizarea de noi centrale termoelectrice. Totdată actualele tehnologii de ardere
a cărbunelui vor trebui înlocuite cu tehnologii curate atenuând în mod substanţial poluarea,
prin reducerea considerabilă a emisiilor de SO2 şi NOx şi a pulberilor în suspensie generate
de centralele termice pe cărbune.
189
Capitolul 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

Registrul Auto Român, Regia Autonomă de Transport Bucureşti şi
Societatea Comercială de Transport cu Metroul – METROREX SA
13.1. Impactul transporturilor asupra mediului
În municipiul Bucureşti sistemele de transport principale sunt transportul de marfă şi

transportul de călători, în cadrul acestor sisteme funcţionând sisteme de transport rutier,
feroviar şi aerian.
În cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) au fost identificate problemele
rezultate din activitatea de transport precum şi obiectivele, ţintele şi măsurile specifice care
trebuie luate pentru rezolvarea acestor probleme.
Contribuţia surselor mobile la poluarea atmosferică în Municipiul Bucureşti a fost
prezentată pentru fiecare poluant la capitolul 2 “Aerul”. Centralizarea valorilor de emisie
pentru trafic este prezentată în tabelul 13.1.1.
Tabel 13.1.1 Emisii din transportul rutier
Nume CO2 SO2 NOX NMVOC CO PM10

grupă (mii t) (tone) (tone) (tone) (tone) (tone)
Transport
rutier 3298 82 10960 7734 39961 576
Sursa: Inventarul de emisii, APM Bucureşti 2009
Impactul asupra mediului din Municipiul Bucureşti, produs de modernizarea şi

dezvoltarea metroului, se traduce prin avantajele pe care utilizarea acestui mod de transport
le produce asupra tuturor aspectelor sociale şi de mediu ale vieţii oraşului.
În anii 2007 şi 2008 Metrorex a promovat şi aprobat la nivelul Ministerului
Transporturilor "Strategia globală de Dezvoltare şi Modernizare a metroului în perioada 2008
- 2030". În elaborarea strategiei globale de dezvoltare şi modernizare a transportului cu
metroul, s-a pornit de la identificarea căilor de creştere a contribuţiei sistemului de transport
cu metroul în Bucureşti, având în vedere reducerea cheltuielilor şi mărirea performanţelor în
condiţiile specifice pe care transportul public urban le implică.
Municipiul Bucureşti este un important nod al reţelei feroviare a Europei. Legăturile cu
diferite zone se realizează în principal prin Gara Bucureşti Nord, dar şi alte gări de dimensiuni
mici dispuse în zonele limitrofe. Bucureşti Nord (în nomenclatorul CFR: Bucureşti Nord Grupa
A, popular Gara de Nord) este cea mai mare staţie feroviară a României. Din această gară
pleacă şi sosesc zilnic aproape 200 de trenuri
Transportul aerian
Pe teritoriul municipiului Bucureşti se află Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa
care are ca obiective asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri
şi poştă. Este amplasat în zona de nord a oraşului şi colaborează în principal cu companii
"low cost". Diversificarea rutelor de zbor ale companiilor "low cost" va determina un număr tot
mai mare de persoane să aleagă să calatorească spre diferite destinaţii din spaţiul UE sau din
afara acestuia.
190
13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor

din transporturi
În municipiul Bucureşti există o reţea de transport în comun formată din operatori de

transport în comun din Bucureşti:
- S.C. METROREX S.A. - responsabil cu operarea reţelei de metrou METROREX
coordonată de Ministerul Transportului, Constructiilor şi Turismului.
- Regia Autonomă de Transporturi Bucureşti - R.A.T.B., responsabilă cu administrarea
sistemului de transport la suprafaţă. R.A.T.B. se află în subordinea Primariei Generale a
municipiului Bucureşti.
Regia Autonomă de Transporturi Bucureşti participă la Proiectul COMMERCE (Creating
Optimal Mobility Measures to Enable Reduced Commuter Emissions) care este finanţat de
Comisia Europeană în cadrul programului „Intelligent Energy - Europe” şi are ca parteneri
oraşele Londra, Paris, Budapesta, Kaunas, Plovdiv şi Bucureşti. Obiectivul COMMERCE este
acela de a colabora cu companii din UE pentru a reduce efectele dăunătoare asupra mediului
datorate utilizării neraţionale a automobilului în scopul deplasării la/de la locul de muncă.
Tabel 13.2.1 Lungimea traseelor de transport public şi numărul de linii RATB
2008 2009
Tipul de vehicul
Lungime Lungime
Nr linii Nr linii
km km
Tramvaie 234 26 243 25
Troleibuze 159 20 159 20
Autobuze 619 65 652 65
TOTAL 1012 111 1054 110
Sursa: Regia Autonomă de Transport Bucureşti 2010
Metroul bucureştean transportă la ora actuală în medie peste 500.000 de călători pe zi

lucratoare şi peste 14 milioane călatori într-o lună.
Tabel 13.2.2 Dinamica numărului de călători transportaţi cu metroul în ultimii 5 ani

- Mii călători -
Anul 2005 2006 2007 2008 2009
Călători 130.196 141.808 164.781 182.129 170.888
transportaţi
Sursa: Societatea Comercială de Transport cu Metroul – METROREX SA 2010
13.3. Situaţia parcului auto
Reţeaua de căi rutiere este bine dezvoltată în municipiul Bucureşti. Activităţile de

construire, întreţinere şi modernizare a drumurilor şi podurilor şi a infrastructurii acestora,
precum şi activitatea de administrare se realizează, în principal, prin Direcţia Transporturi,
191
Drumuri şi Siguranţa Circulaţiei a Primăriei Municipiului Bucureşti şi direcţiile similare ale

primăriilor de sector.
Tabel 13.3.1 Autoturisme în municipiul Bucureşti în anul 2009
Tip combustibil şi capacitate Unităţi

Benzină <1,4 l 552867
Benzină 1,4 - 2,0 l 224356
Benzină >2,0 l 36424
Motorină <2,0 l 422988
Motorină >2,0 l 82030
GPL 23221
2 timpi 9006
Sursa: Registrul Auto Român 2009
O preocupare majoră în ceea ce priveşte transportul rutier o constituie dezvoltarea

durabilă şi diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimică sau
fonică. Ca urmare, normele de omologare pentru autovehicule şi de inspecţie tehnică
periodică au fost aliniate la prevederile în domeniu din Uniunea Europeană.
În vederea reducerii emisiilor de poluanţi de la autovehicule, prin încurajarea utilizării de
vehicule puţin poluante s-au luat o serie de măsuri legislative de adaptare a legislaţiei
naţionale cu Directivele UE. România desfăşoară de mai bine de 3 ani programul Programul
de înnoire a Parcului auto naţional. Statul român acordă cu titlu gratuit o primă de casare de
3000 de lei persoanelor posesoare de autovehicule mai vechi de 12 ani şi dispuse să îşi
cumpere o maşină nouă, mai puţin poluantă.
Tabel 13.3.2 Distribuţia parcului auto existent în anul 2009
Categorie Combustibil Unităţi

Autovehicule uşoare Benzină <3,5t 36320
Motorină <3,5 t 135196
Autovehicule grele Benzină >3,5 t 628
Motorină 3,5 - 7,5 t 17544
Motorină 7,5 - 16 t 11973
Motorină 16 - 32 t 24664
Motorină >32t 7287
Autobuze Autobuze urbane 3302
Autocare 3219
Motorete şi motociclete <50 cm³ 15786
3
Motociclete 250-750 cm 25830
Sursa: Registrul Auto Român 2009
192
13.4. Transportul şi dezvoltarea durabilă
Îmbunătăţirea comportamentului transportului în relaţia cu mediul înconjurător se va axa

pe două direcţii: diminuarea impacturilor globale ale transportului (în principal în ceea ce
priveşte schimbarea climatică) şi calitatea ambientală în mediul natural şi urban. În
conformitate cu principiile dezvoltării durabile, acest mediu include şi îmbunătăţirea integrării
obiectivelor dezvoltării durabile în deciziile asupra politicii transportului.
Efecte la nivel global. Reducerea emisiilor de oxizi de azot (NOx) şi alţi poluanţi în
domeniul transportului conform cu directivele programului naţional de reducere progresivă a
emisiilor naţionale de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili
(COV) şi amoniac (NH3), şi evoluţia ulterioară în conformitate cu obiectivele stabilite pentru
România
privind Plafoanele Naţionale de Emisii.
Calitatea mediului înconjurător. Reducerea cu 5 % a depăşirilor actuale ale nivelelor
limită a calităţii aerului în oraşe (2015) şi pentru poluanţi unde transportul constituie sursa
principală de poluare. Realizarea Directivelor Europene ale calităţii aerului pentru 90 % din
populaţie (2020). Identificarea “mediilor teritoriale sensibile”, în special fragile la impacturile
transportului (2010) şi elaborarea de programe specifice de acţiune (2015).
Integrarea politicilor publice. Se vor stabili bazele pentru integrarea progresivă a
obiectivelor politicilor de amenajare a teritoriului, de protejare a naturii şi a sănătăţii publice în
politica de transport.
193
Capitolul 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA
14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului
14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2009 şi

raportate la Garda Naţională de Mediu
Tabel 14.2.1 Situaţia investiţiilor de mediu incluse în programele de conformare pe anul 2009
(mii lei RON)
Plan investiţii de mediu pentru anul 2009 ( mii lei )
NR. Comisariat Comisariat
CRT. Regional Judeţean Buget Buget de Surse Alte
TOTAL local stat proprii surse
Bucureşti Bucureşti 5431,150 5174,000 0,000 257,150 0,000
Tabel 14.2.2 Centralizarea investiţiilor de mediu pe anul 2009 (mii lei RON)
NR. Comisariat Comisariat Plan investiţii de mediu pentru anul 2009 ( mii lei )
CRT Regional Judeţean TOTAL Buget Buget de Surse Alte
local stat proprii surse
1 Bucureşti Bucureşti 1461,647 151,060 0,000 1310,587 0,000
14.3. Fondul pentru mediu
Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi

realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare
în domeniul protecţiei mediului.
Fondul pentru mediu se utilizează pentru susţinerea şi realizarea proiectelor prioritare
pentru protecţia mediului.
Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare se stabilesc prin planul anul de lucru şi
vizează îmbunatăţirea performanţei de mediu privind domeniile prevăzute în art.13 al OUG nr.
196/22 12.2005 privind Fondul pentru Mediu aprobată prin Legea nr.105/25.04.2006.
Dintre acestea menţionăm: prevenirea poluării, reducerea impactului asupra atmosferei,
apei şi solului, reducerea nivelurilor de zgomot, utilizarea de tehnologii curate, gestionarea
deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, conservarea biodiversităţii, educaţia şi
constientizarea publicului privind protecţia atmosferei etc.
În anul 2009 nu au fost sesiuni de finanţare care să necesite eliberarea referatului de

specialitate din partea APM Bucureşti. Totuşi, Administraţia Fondului pentru Mediu are în curs
de finanţare proiecte importante depuse atât în anul 2009 cât şi în sesiunile din anii anteriori,
dar pentru care avizarea s-a făcut în anul 2009. Dintre programele finanţate de la Fondul de
Mediu enumerăm:
- programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional 2009;
194
- programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole

autopropulsate;
- programul de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încalzire cu sisteme care
utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană sau alte sisteme care conduc
la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului;
- programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole
degradate;
- programul privind producerea energiei din surse regenerabile:
eoliană, geotermală, solară, biomasă, hidro;
-programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în
localităţi;
14.4. Fondurile Uniunii Europene
14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare
Uniunea Europeană sprijină statele candidate în eforturile acestora de pregătire pentru

aderare prin trei instrumente financiare: Phare, Ispa şi Sapard.
Phare a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia şi Ungaria, primele două ţări
din regiune care au renunţat la comunism şi economia centralizată. Scopul său era de a ajuta
aceste două ţări în procesul de tranziţie de la regimul comunist la cel democratic (de aici şi
numele său: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia Ungaria Ajutor
pentru Reconstrucţia Economiei).
Pe măsură ce alte state din centrul şi estul Europei au trecut la un regim democratic,
acestea au fost incluse, de asemenea, în program. Astfel, în 1996, 13 state primeau fonduri
nerambursabile Phare: 10 state candidate (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria,
Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia), şi 3 state necandidate (Albania,
Bosnia-Herţegovina şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia).
Phare se concentrează pe trei domenii principale:
1. consolidarea administraţiei şi instituţiilor publice din statele candidate, pentru ca acestea să

poată funcţiona eficient în cadrul Uniunii („Dezvoltare instituţională”);
2. sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere a activităţilor industriale şi a
infrastructurii la standardele UE („Investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare”);
3. promovarea coeziunii economice şi sociale („Investiţii în coeziune economică şi socială”).
Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument pentru Politici
Structurale de Pre-Aderare) finanţează proiecte în domeniul infrastructurii de transport şi de
mediu. Programul urmăreşte alinierea ţărilor candidate la standardele de mediu ale Uniunii
Europene, extinderea şi conectarea reţelelor de transport ale României cu cele trans-
europene şi familiarizarea ţărilor beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate de Fondurile
Structurale şi de Coeziune ce se vor derula o dată cu intrarea în Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte mediul, domeniile de interes sunt următoarele:

- rezerva de apă potabilă;
- tratarea apelor reziduale;
- administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase;
195
- poluarea aerului.
În domeniul transporturilor, Ispa finanţează reabilitarea şi dezvoltarea de căi ferate,

drumuri, porturi şi aeroporturi.
Sapard (Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development -

Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) sprijină România
pentru participarea la Politica Agricolă Comună (PAC) şi Piaţa Internă a Uniunii Europene.
Mai concret, obiectivele programului sunt: îmbunătăţirea vieţii comunităţilor rurale, crearea
unui sector competitiv de producere şi prelucrare a produselor agricole, crearea de locuri de
muncă în mediul rural, asigurarea de venituri adecvate locuitorilor din zonele rurale şi
asigurarea unei dezvoltări durabile a acestor regiuni.
14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare
Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) sunt a doua investiţie ca pondere din

bugetul Uniunii Europene. FSC sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană
acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul
realizării coeziunii economice şi sociale.
Fondurile Structurale cuprind:
− Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care susţine dezvoltarea economică
durabilă la nivel regional şi local prin mobilizarea capacitătilor locale şi diversificarea
structurilor economice în domenii precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi
antreprenoriat, societatea informatională, IMM-uri, protecţia mediului, turism, energie;
− Fondul Social European (FSE), fond care contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de
muncă şi a întreprinderilor, creşterea accesului pe piata forţei de muncă, prevenirea
şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a
femeilor şi imigranţilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi
combaterea discriminarii.
− Prin Fondul de Coeziune se finanţează proiecte în domeniul protectiei mediului şi reţelelor
de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum şi proiecte care
vizează îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului
urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.
− Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru
Pescuit (FEP), deşi funcţioneaza într-un sistem similar fondurilor structurale, nu fac parte din
această categorie. Separat, pentru sectorul agricol, UE acordă sprijin şi prin intermediul
plăţilor directe şi al măsurilor de piaţă, acestea având însă scopuri şi mecanisme de derulare
diferite de FEADR şi FEP.
Toate cele 5 instrumente sus-menţionate finanţează proiecte de dezvoltare, similare
celor finanţate în perioada de pre-aderare de Phare, ISPA şi SAPARD, dar având evident o
anvergură financiara mult mai mare.
Fondurile structurale sunt diferite faţă de cele pre-aderare. În primul rând,
responsabilitatea pentru managementul lor revine 100% autorităţilor române, în timp ce la
Phare, ISPA, SAPARD Comisia Europeană avea un rol preponderent.
Printre principalele diferenţe faţă de fondurile de pre-aderare se numără:

- Alocare pe programe multianuale (7 ani). Spre deosebire de fondurile de pre-aderare,
Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) nu finanţeaza proiecte individuale ci programe de
dezvoltare multianuale trasate împreuna de regiuni, State Membre şi Comisie, pe baza
orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeana.
196
- Management descentralizat (naţional) al fondurilor Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt

principalele instrumente ale Uniunii Europene destinate promovării coeziunii economice şi
sociale şi a solidarităţii. Statele Membre poartă
principala responsabilitate pentru dezvoltarea zonelor lor aflate în dificultate, Uniunea
ajutându-le să atingă rezultate mai bune decât dacă ar acţiona pe cont propriu.
Responsabilitatea managementului Fondurilor Structurale şi de Coeziune aparţine statelor
membre, Comisia asigurând doar controlul ex-post. Mai mult, în timp ce priorităţile principale
ale unui program de dezvoltare sunt definite în cooperare cu Comisia, selecţia şi
managementul proiectelor sunt în responsabilitatea autoritătilor naţionale şi regionale.
Responsabilitatea elaborării şi gestionării Programelor Operaţionale aparţine instituţiilor
desemnate ca Autorităţi de Management, chiar dacă o parte din atribuţiile lor pot fi delegate
Organismelor Intermediare.
-Operează pe principiul rambursării. Spre deosebire de PHARE şi ISPA, Fondurile Structurale
şi de Coeziune operează pe principiul rambursării, ca şi SAPARD. Aceasta implică faptul că
Beneficiarii Finali efectuează plata furnizorilor de lucrări sau servicii din fonduri proprii, iar
ulterior, pe baza facturilor plătite şi a ordinelor de plată în baza cărora s-a făcut plata, se
solicită rambursarea cheltuielilor efectuate.
14.5. Planificarea de mediu
Planul Local de Acţiune pentru Mediu reprezintă un document de detaliu pentru

activităţile şi investiţiile din Municipiul Bucureşti şi se constituie într-un instrument de
promovare a dezvoltării durabile a municipiului încercând prin acţiunile propuse să
stabilească un echilibru viitor între creşterea socio-economică şi componentele de mediu.
PLAM reprezintă un mijloc deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor
de mediu la nivel local şi una dintre cele mai eficiente modalităţi de participare a publicului în
procesul de decizie al autorităţilor locale.
Obiectivul general îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului în Municipiul Bucureşti şi
integrarea tuturor consideraţiilor cu privire la mediu într-un document care să asigure suportul
pentru pregătirea proiectelor care pot accesa surse de finanţare relevante.
Procesul PLAM este un proces ciclic pentru planificarea, implementarea şi revizuirea
acţiunilor de mediu la nivel local.
Cadrul Legislativ
Cadrul legislativ a fost asigurat de actele normative existente în legislaţia României,
acte prin care s-au transpus directivele Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului. De
asemenea, s-au avut în vedere angajamentele asumate de România prin Capitolul 22 al
documentului de poziţie pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum şi măsurile din
planul de acţiune la nivel local pentru implementarea acquis-ului comunitar.
Începând cu ianuarie 2009 APMB a declanşat etapa de revizuire, etapă ce va fi urmată
de elaborarea noului document PLAM revizuit.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, în procesele de implementare, monitorizare
şi evaluare, colaborează cu instituţiile responsabile (Instituţia Prefectului MB, PMB, Primăriile
de sector, Direcţia de Sănătate, GNM, Poliţia Comunitară, ANM, Apele Române, RAR etc.)
cu agenţii economici şi cu ONG-urile de mediu din Municipiul Bucureşti.
Semestrial se raportează către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului situaţia
implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu la nivelul municipiului Bucureşti.
197
Tabel 14.5.1 PLAM/PRAM (număr de acţiuni)

Număr Număr
Număr Număr Număr Număr Total
Termen de acţiuni acţiuni în
acţiuni acţiuni acţiuni acţiuni
realizare realizate curs de acţiuni
realizate nerealizate amânate anulate
în avans realizare
106
Permanente 79 - 17 8 - 2
232
≤ 2009 125 5 35 37 14 16
13 4 30 - - 4 51
> 2009
217 9 82 45 14 22 389
Total
14.6. Integrarea politicii de mediu în alte politici sectoriale
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) reprezintă documentul de planificare

strategică şi programare financiară multianuală care orientează şi stimulează dezvoltarea
economică şi socială a ţării în concordanţă cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii
Europene. Planul stabileşte drept obiectiv global reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de
dezvoltare socio-economică dintre România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene şi
detaliază obiectivele specifice ale procesului pe 6 direcţii prioritare care integrează direct
şi/sau indirect cerinţele dezvoltării durabile pe termen scurt şi mediu:
• Obiectivul creşterii competitivităţii şi dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere include, ca
una dintre principalele subpriorităţi, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi valorificarea
resurselor regenerabile de energie în vederea reducerii efectelor schimbărilor climatice;
• Aducerea la standarde europene a infrastructurii de bază pune accentul pe dezvoltarea
durabilă a infrastructurii şi mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului,
promovarea transportului intermodal, îmbunătăţirea siguranţei traficului şi protecţia
elementelor critice de infrastructură;
• Prioritatea privind protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului prevede îmbunătăţirea
standardelor de viaţă pe baza asigurării serviciilor de utilităţi publice, în special în ceea ce
priveşte gestionarea apei şi deşeurilor; îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regionale ale
managementului de mediu; conservarea biodiversităţii; reconstrucţia ecologică; prevenirea
riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamităţi naturale;
• Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman are în vedere promovarea
incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative pentru dezvoltarea unei pieţe a muncii
moderne şi fl exibile, îmbunătăţirea relevanţei sistemului de educaţie şi formare profesională
pentru ocuparea forţei de muncă, stimularea culturii antreprenoriale;
• Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol, silvic şi piscicol
conţine prevederi privind utilizarea raţională a fondului funciar, reabilitarea ecologică a unor
terenuri degradate sau poluate, siguranţa alimentară, bunăstarea animalelor, încurajarea
acvaculturii în zonele costiere;
• Obiectivul de diminuare a disparităţilor de dezvoltare între regiuni şi în interiorul acestora are
în vedere, printre altele, îmbunătăţirea performanţei administrative şi a infrastructurii publice
locale, protecţia patrimoniului natural şi cultural, dezvoltarea rurală integrată, regenerarea
zonelor urbane afectate de restructurarea industrială, consolidarea mediului de afaceri şi
promovarea inovării.Sunt prevăzute, de asemenea, acţiuni în domeniul cooperării
198
transfrontaliere, transnaţionale şi inter-regionale în vederea integrării socio-economice a

zonelor de graniţă şi creşterea accesibilităţii regiunilor României în
cadrul teritoriului UE.
14.7. Dezvoltarea durabilă în România
Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de

dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui
echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural.
Dezvoltarea durabilă urmareşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru

luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu, fie ca e
vorba de mediu înconjurător, economic sau social.
Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de
intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi cauta în
primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra
calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social.
Dezvoltarea durabilă poate fi privită ca o adaptare a societăţii şi a economiei la marile
probleme cu care omenirea se confruntă în prezent: schimbările climatice, criza de apă,
seceta, deşertificarea, epuizarea unor resurse, deşeurile, pierderea biodiversităţii, creşterea
populaţiei, săracia, migraţia etc. Pentru preîntâmpinarea, contracararea şi eliminarea
repercursiunilor acestora şi pentru asigurarea dezvoltării economice, progresului social şi
dezvoltării umane sunt necesare iniţierea şi susţinerea unor acţiuni concrete, sintetizate în
obiective specifice şi măsurabile, ce fac obiectul Strategiilor naţionale pentru dezvoltare
durabilă.
În anul 1992, la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro - Conferinţa Natiunilor Unite pentru
Mediu şi Dezvoltare, s-a prezentat conceptul de dezvoltare durabilă la nivel de preşedinti de
state şi guverne (140 de ţări) şi un plan concret pentru punerea în aplicare, numit "Agenda
21". A fost de asemenea adoptată şi "Agenda Locala 21" care să permită administraţiilor
locale din întreaga lume să-şi definească dezvoltarea durabilă pe termen mediu şi lung.
Agenda 21 este un program de acţiune pentru secolul 21 orientat către dezvoltarea durabilă.
A fost adoptat de către statele semnatare ale Declaraţiei de la Rio din iunie 1992. Principalele
linii de acţiune sunt lupta împotriva sărăciei şi a exluderii sociale, producţia de bunuri şi
servicii durabile, protecţia mediului.
Stadiul implementării proiectelor de mediu identificate în cadrul Agendei Locale 21
Denumirea Localizare Domeniul de Stadiul de realizare Sursele de

proiectului/ mediu finanţare
Beneficiar In curs de Realizat Nerealizat
realizare
In curs de
Reabilitarea Municipiului Ape Fonduri
realizare -
Staţiei de Bucureşti europene
Termen
Epurare a apelor (granturi);
finalizare:
uzate Bucureşti – Împrumutur
Decembrie 2010
Faza I i externe
(BERD,
Măsura ISPA nr.
BEI);
2004/RO/16/P/P
199
E/003 Fonduri
proprii; Alte
surse
(inclusiv
bugetul de
stat)
"Instalaţie Municipiului Ape în derulare Surse
pentru Bucureşti – proprii
sector 2
preepurarea
apelor uzate
Piaţa
Dobroiesti";
"Instalaţie pentru Municipiului Ape în derulare Surse

preepurarea Bucureşti – proprii
apelor uzate sector 2
Piaţa Obor".
* La nivelul Primăriei Sectorului 3 a fost elaborată Strategia de Dezvoltare Durabilă, urmând

ca în perioada imediat următoare, aceasta să fie aprobată de Consiliul Local al Sectorului 3.
* Primăriile 4, 5 şi 6 desfăşoară, din fonduri proprii, o serie de proiecte de modernizare şi
extindere a reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă.
200

Anuar 2009

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anuar 2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCUREŞTI

RAPORTUL ANUAL PRIVIND

Protecţia mediului este o prioritate naţională ce trebuie abordată de toate instituţiile,

În secolul nostru, dezvoltarea explozivă a tuturor activităţilor umane, în special a activităţilor

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a organizat consultări publice cu privire la

4.7. APA DE ÎMBĂIERE ....................................................................................................................................................... 54

7.2. DEŞEURI MUNICIPALE ................................................................................................................................................. 91

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA ........................................................................................................................... 138

10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei ............................................................................... 165

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti îndeplineşte la nivel local sarcinile şi

Surse de Date Utilizate

Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de

Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA

Informaţiile prezentate în acest capitol provin din contribuţiile aduse de

1.1. Date generale

Poziţia geografică a Bucureştiului este delimitată de coordonatele:

Suprafaţa totală a Bucureştiului este de 238 km2.

Tabel 1.1.1 Principalii parametri climatici la staţiile meteorologice de pe teritoriul

Staţia Temperatura Temperatura Cantitatea Nr. zile Umezeala

Regimul vântului s-a înscris în valori apropiate de valorile medii multianuale. În

Staţia Viteza vântului (m/s)

1.2. Resursele naturale

1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială

Tabel. 1.3.1 Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1990-2007

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti

1.4. Tendinţe socio-economice în Municipiul Bucureşti

Populaţia municipiului Bucureşti, atât ca volum total, cât şi ca segmente specifice

Informaţiile prezentate în acest capitol provin în totalitate din Sistemul de monitorizare a

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

SURSE DE POLUARE A AERULUI

O categorie specială o constituie şantierele de construcţii, surse care pot fi încadrate,

Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind:

2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant

Emisii anuale de SO2.

Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Bucureşti, au fost:

Tabel 2.1.1.1 - Emisii anuale de SO2

Fig.2.1.1.1 - Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO2

Distributia pe grupe a emisiilor de SO2

În anul 2009 emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în

Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)

Principalele emisii de NOx evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii

Tabel 2.1.1.2 - Emisii anuale de NOx

Fig.2.1.1.2 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)

Distributia pe grupe a em isiilor de NO2

În anul 2009 emisiile de NOx au provenit în special de la trafic (grupa 7) şi CET-uri

Emisii anuale de amoniac (NH3)

Tabel 2.1.1.3 - Emisii anuale de NH3

Fig.2.1.1.3 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3(tone)

Distributia pe grupe a emisiilor de NH3

2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Emisiile anuale de NMVOC în anul 2009 au fost de 9153.6 tone

Tabel 2.1.2.1 - Emisii anuale de COV

Fig.2.1.2.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de COV (tone)

Distributia pe grupe a emisiilor de COV

2.1.3. Emisii de metale grele

Tabel 2.1.3.1 - Emisii anuale de Cadmiu (tone)

În anul 2009 emisiile de cadmiu au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în

Tabel 2.1.3.2 - Emisii anuale de mercur (tone)

Tabel 2.1.3.3 – Emisii anuale de Pulberi totale

Fig.2.1.3.1- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)

Distributia pe grupe a emisiilor de TSP

În anul 2009 emisiile de pulberi au provenit în special de la trafic (grupa 7) şi grupa 1-

Tabel 2.1.3.4 – Emisii anuale de Pulberi PM10