Criminalitatea – motivatia infractionala, relatiile din mediul carceral

Peste tot in lume, statisticile oficiale arată creşteri importante ale

criminalităţii dar si eforturi din ce in ce mai mari pentru ai face faţă atat la nivel
de stat cat mai ales la nivel comunitar. Deşi serviciile de poliţie răman in
continuare esenţiale pentru combaterea şi prevenirea criminalităţii, cetăţenii şi
comunităţile devin din ce in ce mai vizibile in domeniul atat de complex al
ordinii sociale şi al creşterii calităţii vieţii.
Traversăm o perioadă in care, la marile flageluri sociale cunoscute –
corupţia sărăcia, şomajul, drogurile, alcoolismul - se adaugă terorismul, crima
organzată, degradarea mediului urban precum şi factori subtili ca abuzurile,
discriminările, absenţa controlului, promovarea violenţei prin mass-media. Toţi
aceşti factori se conjugă, desigur, cu cei particulari unei ţări sau unei regiuni
amplificand vulnerabilitatea socială şi costurile criminalităţii. Grupurile care
suferă cel mai mult din cauza unei rate inalte a criminalităţii, răman mereu
aceleaşi: tinerii, varstnicii, femeile, persoanele singure, cei care trăiesc in
cartiere marginalizate. Deşi riscurile imediate par urgente, ameliorări de
durată apar doar cand sunt abordaţi factorii indirecţi: sărăcia, incultura,
şomajul, lipsa perspectivei, etc.