Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA

B R Â N C U Ş I
Săptămânal de informare, opinie şi atitudine civică • oferit gratuit • anul I, nr. 21, 22-28 septembrie 2008 • ziar.univ@gmail.com

ASPECTE ALE PLURIPARTIDISMULUI Festival Studenţesc


AZI Internaţional
Adrian GORUN “Vară cu aromă studenţească”
1. Partidism şi
partidocraţie Organizaţia studenţească “Liga Studenţilor” din
Viaţa politică Universitatea “Constantin Brâncuşi”, membru fondator
şi socială este azi al Uniunii Naţionale a Studenţilor din România şi mem-
invadată de un fe- bră a Forumului Tinerilor din Gorj, a organizat în peri-
nomen extrem de oada 01- 08 august 2008, în parteneriat cu Universitatea
controversat, prin “Constantin Brâncuşi”, Primăria şi Consiliul Local
consecinţele pe ale Municipiului Tg-Jiu şi grupul CEZ România, cea
care le generează de-a VI-a ediţie a Festivalului Internaţional Studenţesc
– partidocraţia.
Acest fenomen
exprimă domina-
ţia quasi-totală de
către partide a politicului, ceea ce conduce aproape la o
identificare a regimului politic cu regimul partidelor.
” Modelul politic modern – din fericire sau din păcate –
remarcă Dumitru Lepădatu – este saturat sau suprasaturat
de partidism. Pare că cea mai mare parte din viaţa politică
nu se poate concepe în afara partidelor, a rolului lor de
mentori ai societăţii” . Dintr-un fenomen pozitiv – parti-
dismul moderant (urmare a rolului partidelor – ”vehicule
indispensabile ale democraţiei” ) se ajunge la dezechilibre
în mediul politic, urmare a partidismului dominator.
Este recunoscut că, în mod normal, adeziunea la un partid
este generată de două categorii de factori: factori logici (tenta-
ţia unor idei, principii, doctrine) şi factori psihologici (dezide- “Vară cu Aromă Studenţească”.
rate, percepţia unei suprapuneri între idealul politic şi politicile Ideea creării acestui Festival a apărut în anul 2003
publice declarate de unele partide politice, memoria afectivă atunci când membrii Ligii Studenţilor s-au gândit să
etc.). Dar, urmare a partidismului dominator, oportunismul, creeze un proiect care să reunească studenţii din ţară şi
intenţia dobândirii de privilegii (în general necuvenite) repre- din străinătate cu studenţii din UCB, pentru a realiza un
zintă tot mai mult sursă a adeziunii la un partid cu şanse. schimb intercultural, într-un cadru specific şi o atmosfe-
Cum se ajunge, totuşi, de la asocierea (liberă) a indivizilor ră de sărbatoare. Acest eveniment are ca scop principal
în partide, la dominaţia aproape completă a vieţii politice de comunicarea între tineri, indiferent de naţionalitate, et-
către partide ? Răspunsul la aspectele pe care le implică între- nie, religie, limba vorbită, cultură, etc. Primele ediţii ale
barea nu poate fi unul corect dacă nu sunt luate în considera- festivalului s–au numit “Iz de primăvară” şi se desfaşu-
re elementele ce conduc la asociere: manifestările partizane rau timp de 3 zile, în luna aprilie a fiecărui an.
din societate. Acest aspect l-a avut în vedere P.P. Negulescu, Deschiderea oficială a Festivalului Internaţional
atunci când caracteriza gruparea cetăţenilor în partide drept Studenţesc din acest an a avut loc în amfiteatrul Facultăţii
”fenomen social” , şi S. Newman care afirma că partidul re- de Inginerie din Universitatea “Constantin Brâncuşi”, în
prezintă ”cheia de boltă a politicii moderne” , suportul, pur- data de 01 august 2008, la care au participat prorecto-
tătorul acestor manifestări partizane. De la această calitate rul Universităţii Dorel Dumitru Chiriţescu, prodecanul
a asocierii începe drumul spre dominarea aproape completă Facultăţii de Ştiinţe Economice, Adina Neamţu, vicepri-
a vieţii politice de către partide. Succint: ”Strategia şi tactica marul municipiului Târgu Jiu, Gabriel Sanda, Preşedintele
partidelor nu lasă neatinse de suflul lor doctrinar sau practic UNSR, Gabriel Petre. continuare în pag. 8
nici un reper al ontos-ului uman”. continuare în pag. 2
HTTP: //WWW.UTGJIU.RO ISSN 1844 - 0916
CMYK
pag. 2 a c t u a l i t a t e
continuare din pag. 1 contactul cu candidaţii: ”partidele de cadre au în sfera şi componenţa grupurilor de susţine- torilor şi susţinătorilor. Partidele ”formulează
nevoie de personalităţi influente, mai ales de re, în multe situaţii acestea alternând – într-o propuneri politice pentru a câştiga alegerile;
Se poate reţine, deocamdată, ideea mani- numele, prestigiul şi faima celor care vor con- tabără sau alta – în funcţie de poziţionarea – la nu urmăresc să câştige alegerile pentru a rea-
festărilor partizane în societate drept cauză a stitui o garanţie pentru candidatul propus şi îi putere sau în opoziţie a partidului. Alternanţa liza propuneri politice” .
fenomenului social al grupării cetăţenilor în vor atrage voturile; specialişti în arta manipu- se produce, de asemenea, la nivelul grupurilor Concluzia lui M. Duverger exprimată în
partide (partizanatul politic), iar momentul lării alegerilor care ştiu să organizeze o cam- compacte de susţinători, acestea pendulând în 1951 privind evoluţia partidelor a influenţat
transformării partizanatului social în partiza- panie; şi în sfârşit, personalităţi cu posibilităţi funcţie de rezolvarea unor interese concrete atât liderii politici, cât şi cercetătorii dome-
nat partinic excesiv ca moment al devenirii financiare ...” şi partide de masă – care-şi sta- (din grupuri structural de stânga, se orien- niului. Astfel, în loc să se concentreze asupra
vieţii sociale în viaţă predominant politică. bilesc strategiile pe proprii membri, care spiji- tează spre partide pe care nu le-ar fi susţinut modelelor organizaţionale eficace, au cultivat
Aici trebuie căutată distincţia între partidis- nă campaniile electorale şi-şi sprijină propriul vreodată, partide care aflate la dreapta spec- teza conform căreia toate partidele ar fi ajuns
mul moderat şi partidocraţie, între un mediu partid în disputele cu celalalte partide). Există trului politic, aplică politici de stânga – cazul să preia majoritatea caracteristicilor parti-
politic în care partidele coexistă în alte forme şi alte tipologii elaborate, însă semnificativi electoratului tradiţional al PSD, orientat spre delor de clasă, cu caracter de mase. Toţi au
de participare politică şi mediul politic supra- pentru stasiologia contemporană au rămas PNL, urmare a facilităţilor acordate pensiona- considerat că un asemenea tip de partid este
saturat (dezechilibrat) în care se produce o do- Weber şi Duverger. rilor). În România, în cei aproape 18 ani ce au un produs politic şi organizaţional foarte bun
minaţie a politicului de către partide. La jumătatea anilor ‘60 ai secolului trecut curs din decembrie 1989, fenomenul este de pentru:
Devenind predominant politica, viaţa so- Kirchheimer demonstrează dorinţa condu- notorietate. Mă refer la transferul (nelegitim a garanta cetăţenilor participarea şi
cială se lasă << contropită >> de partidismul cătorilor partidelor, de a căuta cu atenţie, în în esenţa lui) unor demnitari de la partide ce influenţa politică;
dominator. dauna identităţiii lor, toţi susţinătorii şi toţi pierd puterea, la partide ce acced la putere, a asigura o competitivitate electora-
Este partidismul (pluripartidismul) dăună- alegătorii posibili, pentru a câştiga cât mai indiferent de decalajul ideologic. Transfer ce lă şi pragmatică;
tor ? mulţi electori. Iniţial Max Weber vorbeşte se produce atât la nivelul autorităţilor publice a câştiga alegerile;
Nu, întrucât nu partizanatul partinic mo- despre evoluţia partidelor către partidele de centrale, cât şi la nivelul celor locale şi care a asigura o guvernare eficace.
derat – obiectiv şi firesc în orice societate mase. Dar, la jumătatea secolului al XX-lea, este dublat de pendulări periodice ale eşanti- Dar realitatea politică este alta, produsul
plurală – generează partidismul dominant transformarea partidelor de mase devine evi- oanelor de susţinători. generând fenomene extrem de
şi dominator, ci excesul acestuia (care con- dentă, urmare a schimbărilor semnificative Este cert că partidele de la noi se autopro- grave, exprimate în percepţia exacerbată
duce la calitatea de predominantă politică a produse în cadrul socio-politic în care se des- clamă reprezentante ale intereselor populare a crizei partidismului. Criza măsurată prin
socialului) asigură partidocraţia. Si pentru că făşoară competiţia politică partidistă (îndeo- (inclusiv UDMR). Dar important este nu sta- scăderea dramatică a încrederii în pluralism şi
limbajul utilizat crează confuzii ( la nivelul sebi, schimbări în organizarea şi desfăşurarea tutul şi rolul autodeclarat, ci politicile publice pluripartidism. Identificarea partidelor politi-
conştiinţei comune ”partidismul” este recep- campaniilor electorale). aplicate; caracterul de masă din această per- ce cu persoanele ce le conduc, cu oligarhiile
tat doar ca multipartidism), trebuie precizat Apar provocări noi în faţa partidelor de spectivă vizează mai puţin nivelul organiza- partinice, vizibilitatea relaţiilor clientelare
că aserţiunea ”partidele domină realitatea mase precum: folosirea canalelor de televi- toric, ci mai mult (chiar în principal) numărul transpartinice, dar mai ales vizibilitatea pe-
politică” este confirmată oriunde. Dar mai ziune pentru campaniile electorale, creşterea mare al celor care beneficiază de pe urma netrării structurilor şi autorităţilor etatice de
ales în regimurile politice în care există un gradului de cultură politică în rândul electora- activităţilor acelui partid (în cele mai multe către grupuri oligarhico-mafiote sunt fenome-
singur partid, consecinţă a esenţei acestora: tului, participare politică şi în afara partidelor cazuri sigla partidului nu acoperă nici măcar ne reale cu o singură consecinţă: subminarea
”De aceea sistemele monopartidiste, prin voia politice etc. În asemenea condiţii O. în parte o anumită doctrină). Caracterul tot democraţiei formale, dar mai ales substanţi-
acestei situaţii dictatoriale, ca şi în cazurile Kirchheimer analizează o serie de transfor- mai accentuat de partide catch-all al partide- ale. La acest nivel sunt detectabile cauzele
unui spectru partidist foarte larg, unde s-ar mări şi susţine că partidele de mase (confesi- lor din România generează, pe lângă racolări clasei politice actuale din România, o clasă
spera într-o difuziune a efectelor impactelor onale şi de clasă) manifestă tendinţa avansată de candidaţi îndeosebi în preajma campaniilor politică ce acţionează sub imperiul dominant
univoce, partidele sunt factori de excepţie spre transformare în partide catch-all (tradu- electorale, şi extinderea unei clientele politice al unor mentalităţi sultanice. O clasă politică
politică. Cine ignoră această preeminentă par- cerea acceptată din punct de vedere sematic, ce gravitează în jurul acestora – clientelă ce ce a acţionat aproape fără întrerupere şi fără
tidistă riscă să ignore una din realităţile cele dar şi al conţinutului procesului desemnat, aşteaptă şi primeşte privilegii ( puţine cuve- diferenţieri, pentru cotropirea politicului (ca
mai evidente ale activităţii politice; în egală nu este cea de ”prinde tot”, ci de ”prinde pe nite, majoritar covârşitoare drept recompensă spaţiu public) de către privatul ( la vedere,
măsură ignoră deserviciile pe care, potenţial, toţi”). pentru ”trădările” succesive). O întrebare este sau subteran), pentru cucerirea puterii politice
le provoacă această centralitate periculoasă... Dar fenomenul transformării în partide edificatoare: care sunt doctrinele (promovate, prin imixtiunea directă a oligarhiei economi-
Pentru că << partidocraţia>> există şi când o catch-all este observabil tot mai mult şi la ni- nu declarate) ale PSD, PNL, PC, PD-L, PRM, co-financiar-informaţionale. O oligarhie con-
ignorăm” . Partidul unic domină societatea în velul partidelor de reprezentare individuală în PNG, PNŢCD, chiar UDMR, PCM (Partidul stituită pe căi oculte, care, îmbogăţită ilegal
mod absolut fiindcă el guvernează în mod ab- strategiile lor de întărire atât spre a face faţă Civic Maghiar) azi în România ? Cît de so- şi nelegitim după 1989, a identificat tezaurul
solut, iar competiţia politică – ca şi competiţie disputelor cu partidele de mase, cât şi multi- cial-democrat este PSD ? Cât de liberal este statului cu propria avuţie.
între partide - este înlocuită cu lupta de cla- plelor modificări ale legilor electorale. PNL ? Cât de conservator este PC ? ş.a.m.d. O asemenea societate este una pretoriană,
să. Iar partidocraţia sistemelor monopartidiste Fenomenul evoluţiei spre partide Răspunsurile formulate de diverşi lideri una în care corupţia s-a extins asupra struc-
face din partid nu un vehicul al democraţiei, ci catch-all poate fi caracterizat prin: prin care se încearcă justificativ o ocolire a turilor etatice, generalizându-se. O societate
unul al regimului totalitar. a) drastica reducere a bagajului ideolo- fondului problemei (pe motiv că ideologii- în care foştii epoleţi sunt completaţi în poli-
Partizanatul social în regimurile totalitare gic; le nu mai sunt azi semnificative în stabilirea tică de purtătorii puterii economice (avuţiei)
este constrâns să evolueze către un partizanat b) întărirea ulterioară a grupurilor con- identităţii unui partid), sunt şi neprofesionale dobândită pe căi oculte, ai puterii economiei
partinic unic, interesele individuale (sau de ducătoare şi evaluarea acţiunilor lor nu din şi aberante. Aceste răspunsuri au un singur subterane. Un remediu posibil poate fi votul
grup) divergente fiind suprimate. punct de vedere al identificării cu obiectivele scop: inducerea, la nivelul opiniei publice, a uninominal. Dar nu singur. Numai votul uni-
Tocmai de aceea, gradul de << saturare>> partidului, ci cu eficacitatea întregului sistem ideii de legitimare a drumului către partidele nominal nu poate eradica fenomenul. Votul
a mediului politic modern de către partidism social (reflexele partidocraţiei); catch-all. În asemenea condiţii, participarea uninominal considerat drept apanajul abso-
trebuie analizat nuanţat, în funcţie de regimul c) diminuarea rolului membrilor de membrilor la viaţa partidelor devine tot mai lut şi universal al valorificării politicului va
democratic sau totalitar, de sistemul pluripar- partid; limitată (în cel mai bun caz – în cadrul unor conduce la un fenomen extrem de dăunător:
tidist sau multipartidist. d) interesul slab acordat unei clase sau evenimente mai importante – participarea nu legitimarea unor indivizi (prin legitimarea
unor asociaţii religioase – confesionale speci- depăşeşte 15%). Teza lui Michels referitoa- procedurilor) – în cea mai mare parte aceeaşi
2. Partidele catch-all fice, pentru a atrage, în schimb, alegători din re la ”legea de fier a oligarhiei” se regăseşte cu cei ce azi compun clasa politică – în detri-
În explicarea sensului evoluţiei partidelor toate segmentele populaţiei; în organizarea şi funcţionarea partidelor din mentul democratizării reale. Legitimarea în-
azi, trebuie privit de la tipologia partidelor, e) deschiderea tot mai accentuată către România de azi, unde, grupările oligarhice din vestirii cu autoritate a oligarhiei vechi şi noi.
tipologie necesară cel puţin din trei conside- diferite grupuri de interese partide, dispunând de mijloace diverse (bani, Soluţia este una multiplă, care să pornească
rente: În opinia mea, cu toate aspectele şi mani- poziţii în organisme etatice, relaţii transpar- de la competiţii electorale echitabile (spre a
nevoia unor clarificări de ordin te- festările complexe ale procesului tinice, mass-media, statut social privilegiat asigura caracterul liber al alegerilor), să con-
oretic în privinţa aspectelor pe care le ridică de transformare la nivelul partidelor poli- etc.), manipulează participarea membrilor. tinue prin reforma partidelor politice (către
partidismul modern şi postmodern; tice, pot fi subliniate cu claritate două conse- Aceasta diminuează până la estompare de- redobândirea rolului de vehicule ale demo-
necesitatea practică – ce preocupă cinţe: mocraţia în interiorul partidelor. Dacă în alte craţiei, eliminându-se evoluţia spre partide
orice partid în a-şi căuta un loc al său în spa- intenţia declarată a majorităţii parti- state – nu neapărat fără deficit de democraţie catch-all), prin reformarea cadrului normativ
ţiul politic – o poziţie specială, individualiza- delor în a evolua către organizaţii cu structuri - în preajma celui de-al treilea val al democra- (Constituţie operantă, lege privind partidele
bilă ca program, organizare, acţiune, agendă. stabile, în plan naţional şi local, întărindu-se tizării (Huntington), există mai multe forme politice riguroasă, lege electorală consistentă)
nevoia practică a fiecărui partid de la fiecare nivel autoritatea liderilor şi, în parte, şi modalităţi de participare politică (grupurile către (dar nu în ultimul rând) revederea statu-
a se raporta la altele, realizând astfel plasarea a organismelor de conducere (această intenţie de interese, asociaţiile profesionale, mişcările tului demnitarilor.
celorlalte partide în spaţiul convenabil, dar, aparţine atât partidelor de mase, cât şi partide- colective, referendumul ş.a.), în România se Aşadar, nu doar primenirea clasei politi-
cât de cât cel corespunzător. lor de cadre); constată o slabă posibilitate de exprimare prin ce (văzută aici ca primenire morală şi nu doar
De elaborarea tipologiilor partidelor s-au evoluţia ambelor tipuri de partide aceste forme. Chiar şi referendumul devine, înlocuirea unor indivizi cu alţii din interiorul
preocupat (ca şi în elaborarea către partide catch-all, evoluţie ce diminuează prin restricţiile normative introduse, o formă ”acvariului” partidelor) conduce la ieşirea din
definiţiei pentru partidele politice) mulţi indentităţi şi accentuează indistincţii, ideolo- ”fantomă” de manifestare a opţiunilor. deficitul major de democraţie azi.
autori prestigioşi: Weber (partide de notabili, giile fiind doar declarate, neacoperite în pro- În esenţă, modelul organizaţional şi pro- Mecanismul – în integralitatea sa – trebuie
ca partide de structură, nucleu, electorale şi grame, strategii, politici publice. gramatic pe care fiecare partid îl adoptă nu înlocuit, la baza noului mecanism aşezându-se
partide de masă, organizaţii ce domină insti- Prin urmare, birocraţia tinde să înlocuias- poate fi întâmplător: el este dependent de mo- principiul reacţiilor prevăzute definit de Carl
tuţiile), M. Duverger ( partide de cadre preo- că ideologia, delimitările între delele organizaţional- programatice ale parti- J. Fredrich, principiu însoţit de mijloace pre-
cupate să adune la un loc personalităţile, pen- partide fiind, în multe cazuri, greu detec- delor concurente, întrucât fiecare partid are în cise de evaluare a deţinătorilor de mandate.
tru a pregăti alegerile, a le dirija şi a menţine tabile. Apoi, tot mai mult se produc modificări intenţie sporirea continuă a numărului alegă- continuare în pag. 3
a c t u a l i t a t e pag. 3
continuare din pag. 2 Asemenea sistem caracterizat ca bipartidist faţă de 2004: sal şi uninominal, în timp ce legitimitatea parla-
3. Aprecieri asupra sistemului de partide prin mecanica lui (funcţionarea) trebuie să se ca- mentarilor – oricare ar fi ei, este una de listă (şi
din România azi racterizeze prin următoarele condiţii (obligatoriu partinică); chiar dacă votul de învestitură este unul
Cea mai sintetizatoare definiţie dată partidu- cumulative): universal şi direct, el este exercitat asupra listelor
lui aparţine, în opinia mea, lui Giovanni Sartori: numai două partide, şi mereu aceleaşi, să partidelor (indirect şi nesemnificativ individuali-
” un partid este orice grupare politică identificată fie în măsură să obţină alternativ majoritatea ab- zat). Puterea preşedintelui învestit vine nemedi-
printr-o etichetă care se prezintă la alegeri şi este solută a voturilor (PD-L şi PSD); condiţia poate fi at de la popor, în timp ce puterea parlamentarilor
capabilă să îşi plaseze prin alegeri (libere sau nu) îndeplinită îndeosebi prin trecerea la sistemul elec- vine de la popor, dar mediat prin partide. În aceste
candidaturi pentru funcţii publice”. Partidele, ori- toral majoritar în două tururi aplicate în colegiile condiţii, trebuie înţeles temeiul constituţional în
care ar fi ele, exercită normal o serie de funcţii: a) uninominale (la care se adaugă soluţiile pentru privinţa mecanismului tragerii la răspundere: pre-
formarea opiniilor politice; b) selectarea candidaţi- diminuarea/anularea învingerii bipartidismului de şedintele răspunde faţă de poporul care l-a înves-
lor; c) fixarea corelaţiilor necesare între cei aleşi şi către unele comunităţi concentrate într-un teritoriu tit, parlamentarii răspund prioritar faţă de partidul
masa electoratului. anume); Se poate constata că: care i-a propus pe liste (deşi mandatul lor este unul
Sunt necesare câteva repere conceptuale pen- unul dintre partide să obţină efectiv o ma- prin includerea unui segment liberal, dar şi de reprezentare). Mai trebuie spus şi că gradul de
tru clarificarea domeniului. Astfel, sintagma sis- joritate de locuri în parlament, suficient pentru a prin politiciile promovate, PD-L (PD + PLD) trece legitimitate este diferit urmare a magnitudinii cir-
tem de partide, vizează relaţiile tot mai complexe guverna; în centru-dreapta; cumscripţiei în care se organizează alegerile, pre-
într-un pluralism pluripartidist, sintagmă utilizată partidul învingător decide, de regulă, să gu- prin politicile aplicate, precum şi prin politi- şedintele fiind desemnat într-o circumscripţie de
pentru început de M. Duverger şi exprimată prin- verneze singur; ca alianţelor, PNL se deplasează la centru-strânga; magnitudine maximă (la nivel naţional);
tr-o multitudine de factori (grup de raporturi relativ alternanţa sau rotaţia în cadrul guvernării să UDMR ocupă o poziţie de dreapta, dar ca preşedintele a fost relegitimat prin referen-
stabile) precum: numărul de partide, dimensiunile rămână o expectativă credibilă . grupare politică conţine trei curente: liberal, creş- dum în prima parte a
partidelor, sistemul de alianţe ale partidelor exis- Actuala lege electorală nu rezolvă problema tin-democrat (conservator) şi social-democrat; anului 2007; în mod implicit, grupul ultrama-
tente, strategiile politice aplicate etc. unui sistem bipartidist spectrul este dezechilibrat atât la stânga joritar de parlamentari care, prin vot, au adoptat
Succint, partidul constituie sau intră în- întrucât configuraţia spectrului politic este una PSD (spaţiu liber), cât şi la dreapta (un spaţiu liber suspendarea preşedintelui a fost delegitimat, ei
tr-un sistem specific – sistemul de partide. Trecând ce perpetuează de mult timp aceleaşi partide, chiar între PD-L şi UDMR şi unu-două spaţii la dreapta exprimând în exclusivitate interesele de partid şi,
peste diversitatea unghiurilor de analiză şi clasifi- dacă ponderea lor în legislativ sau autorităţile co- UDMR în nici un caz, interesele poporului. Într-un stat de
cările modelelor , precizez că pentru a exprima legiale locale s-a diminuat. Sistemul de partide a Cea de-a treia condiţie – aceea de asigurare a drept, în asemenea condiţii, parlamentul ar fi fost
complexitatea sistemelor de partide este necesară oscilat în intervalul 1990-2008, întrunind criterii posibilităţii tuturor dizolvat, majoritatea calificată constituită pentru
luarea în considerare a mai multor factori definito- precum cele specifice sistemului atomizat (1992- partidelor de a guverna – este cert că, în ac- înlăturarea preşedintelui, devenind, după referen-
rii. 1996; 1997-2000), criterii specifice sistemului tuala configuraţie, cerinţa nu poate fi îndeplinită. dum, nelegitimă. Votul de respingere a hotarârii
Consider esenţială contribuţia în domeniu a multipartidist cu un partid dominant (rol jucat de Aceasta, urmare a relevanţei scăzute a unor partide de suspendare a fost unul împotriva celor care au
doi prestigioşi autori: M. Duverger şi G. Sartori. FDSN), sistem multipartidist extrem (pluralism (PRM, UDMR, PC, PNL – partide care nu pot gu- votat în parlament suspendarea. Invocarea pro-
Astfel, este ştiut că Duverger a analizat şi clasificat polarizat) şi- în parte - sistem multipartidist limitat verna decât în eventuale coaliţii), dar şi ca urmare centului ”scăzut” de participare la referendum de
sistemele de partide limitându-se la a le individua- (pluralism moderat). a menţinerii partidului anti-sistem – PRM. către cei 322 este una aberantă, insiminându-se că
liza în baza unui criteriu simplu: criteriul numeric. Cu precizarea că niciodată acestea n-au funcţi- Samuel Huntington insistă pe ideea ro- ”majoritatea absolută” a cetăţenilor cu drept de vot
Dar, aşa cum susţine corect Giovanni Sartori, nu- onat în forma lor pură, descrisă de Sartori. Astfel, lului esenţial pe care-l au partidele în stabilitatea n-a participat la referendum. Ceea ce ar conduce la
mărarea partidelor nu este suficientă în surprinde- pentru ca sistemul actual să se manifeste ca multi- politică, indeosebi în situaţia modernizării şi ex- ideea că relegitimarea cu 80% a preşedintelui n-ar
rea unor concluzii în domeniu. Important şi obliga- partidism limitat, cu logica de funcţionare specifi- tinderii participării politice. Astfel, el insistă pe di- fi una edificatoare.
toriu este a individualiza partidele importante. că pluralismului moderat, ar fi necesare cumulativ ficultăţile statelor ce au început modernizarea mai Nimic mai fals. În prelungirea susţinerilor abe-
Prin urmare, Sartori adaugă la criteriul nume- condiţiile: târziu şi cărora le lipsesc instituţiile politice tradi- rante (şi total neconstituţionale) ale grupului intrat
ric pe cel al relevanţei partidelor: ” criteriul nu- cinci sau mai puţin de cinci partide impor- ţionale, capabile să se adapteze la cerinţele statului în istoria recentă a parlamentarismului românesc,
meric ajută la definirea formatului sistemelor de tante; modern. ar însemna că, un preşedinte al unui consiliu jude-
partide; criteriul de relevanţă al partidelor, ajută la partidele să funcţioneze după o logică mo- Este ştiut că sistemele electorale pot influenţa ţean, ales cu 20% + 1 din voturi (indiferent de pro-
explicarea mecanicii sistemelor de partide”. derată şi centripetă; major atât formarea, cât şi structurarea sistemelor centul de participare) este legitim, în timp ce 80%
Giovani Sartori susţine existenţa a două criterii să producă alternative la guvernare, dând de partide. din voturile exprimate la referendum în favoarea
de relevanţă: cel al rolului partidelor în formarea tuturor partidelor posibilitatea de a guverna. Cu sau fără potenţial de coaliţie, au participat preşedintelui (şi defavoarea grupului) n-ar relegi-
coaliţiilor de guvernare (potenţialul de coaliţie) şi Să analizăm aceste condiţii, aplicabile partide- după 1992 în diverse formule de guvernare PDSR, tima preşedintele. De altfel, interesul transpartinic
cel al rolului partidelor în influenţarea activităţii lor ce compun sistemul azi PSM, PUNR, PRM, PDAR ( ”patrulaterul roşu” al grupului s-a finalizat prin schimbarea legii re-
coaliţiei guvernamentale (potenţialul de intimida- în România (mă voi limita doar la partidele – 1992-1996), PUR (2001-2003 şi 2005-2006), ferendumului, făcându-l valid doar în condiţiile în
re). Însă nici aceste criterii (cel numeric şi cel al parlamentare). Astfel, există şase partide parla- UDMR (1996-2000; 2004-2008). Coaliţii etero- care participarea cetăţenilor întruneşte condiţiile
relevanţei) nu sunt considerate suficiente de către mentare: PD-L, PSD, PNL, UDMR, PC, PRM. gene în care distanţa ideologică a contat sau nu. majorităţii relative (jumătate + 1 din numărul total
Sartori în explicarea ”mecanicii” (funcţionării) Deci, prima condiţie nu este îndeplinită, ceea ce Totodată, în intervalul 1990 – prezent, mai mul- al cetăţenilor cu drept de vot). Ori, în asemenea
partidelor şi, prin urmare, introduce un al treilea face din sistemul românesc de partide, din punct te partide şi-au dovedit potenţialul de intimidare, condiţii, (având precedentul referendumului pri-
criteriu, aplicabil în special în sistemele multiparti- de vedere al formatului, să fie unul multipartidist având rol important în influenţarea activităţii co- vind votul uninominal), ar putea crea situaţia ca,
diste: distanţa ideologică sau polarizarea. extrem (mai mult de cinci partide). Că toate sunt aliţiei guvernamentale (PRM, aproape în toate le- la o nouă suspendare a preşedintelui, suspendarea
Distanţa ideologică exprimă diferenţele dintre încă importante, rezultă din modul în care sunt lua- gislaturile, partidele componente ale fostei CDR să opereze fie sine die, fie să conducă (după logi-
ideologii. te în considerare de celelalte, atât pentru susţinerea – 1992-1996); PD în perioada opoziţiei, PSD în ca celor 322) la demitere, chiar dacă, să spunem,
Acestea pot fi apropiate – partidele având po- guvernului, cât şi pentru adoptarea unor politici perioada în care s-a aflat în opoziţie. Se mai poate împotriva suspendării ar vota 100%, iar la referen-
tenţial de coaliţie – sau pot fi extrem de diferenţia- punctuale. spune că, în legislaturile care au dat guverne hete- dum ar participa 49,99% din totalul populaţiei cu
te, situaţie în care partidele cu anumite ideologii nu În privinţa celei de-a doua caracteristici nece- rogene, coaliţiile au fost conjuncturale, însă, dis- drept de vot.
pot fi socotite parteneri de coaliţie în nici o guver- sară spre a se manifesta drept un sistem multipar- tanţa ideologică s-a manifestat pregnant în inter- Reaua voinţă şi abuzul excesiv de putere al
nare (cazul partidelor fasciste, neonaziste, comu- tidist moderat – adică aceea de a acţiona după o valul 1996-2000 – între CDR şi PD şi 2004-2006 parlamentarilor polarizaţi anti-preşedinte, poate fi
niste din democraţiile occidentale, a partidelor de logică moderată şi centripetă, problema este chiar – între PD + PNL (fosta Alianţă DA) şi PUR (deve- uşor sesizată în condiţiile în care legea electorală
extremă stânga şi extremă dreapta, care, deşi obţin mai complicată. nit PC). Asemenea distanţe ideologice (exprimate iniţiată de guvernul Tăriceanu II permite pentru
scoruri electorale bune, rămân doar pe poziţia de a Ca partide anti-sistem au acţionat (în diferite net în incompatibilităţile dintre doctrine) se mani- parlamentari validarea scrutinului fără realiza-
exercita presiuni asupra guvernelor). momente, unele aproape permanent) PRM, PSD, festă în modul în care s-au ”reaşezat” majorităţile rea condiţiei participării în procent de 50% + 1.
Prin urmare, distanţa ideologică conduce la o PC (PUR), PNL, UDMR, PD (pe perioada FSN în parlament (cea mai evidentă fiind majoritatea Paradoxal, puterea legislativă poate fi legitimată
distanţă electorală. Combinând criteriile, rezultă sau în guvernarea 1997-2000). ”fabricată” – PNL, UDMR, PSD, PC, PRM – în (prin validarea mandatelor parlamentarilor), indi-
următorul tablou (apud. G. Pasquino): Cu toate că manifestarea clivajului stânga – susţinerea guvernului liberal-udemerist – 2007 ferent de procent (condiţia maximală – candidatul
Clasificarea sistemelor de partide în concepţia dreapta este tot mai slabă (ce partid de ”stânga” – prezent). Faptul că majorităţile ”fabricate” rea- să fie câştigător în circumscripţia respectivă).
lui Sartori este PSD ? – poate doar prin originea componenţi- lizate în parlament sunt inadecvate rezultă din pier- Orientarea disputelor politice exclusiv în
Evoluţia dezirabilă a sistemului de partide din lor proieminenţi şi prin programele electorale; sau, derea atributului de semnificative al alegerilor din funcţie de preşedintele Traian Băsescu este ex-
cât a rămas PNL partid de dreapta, în condiţiile po- 2004, voinţa electoratului fiind alienată prin voinţa trem de păguboasă pentru funcţionarea regimului
liticilor aplicate în guvernarea Tăriceanu ? ), siste- unor politicieni parlamentari. politic democratic în România. Este o luptă direc-
mul de partide din România se prezintă astfel: Înainte de a analiza posibilele coaliţii, trebuie ţional-personalizată şi, nu se reduce (aşa cum se
făcute câteva remarci. Astfel, pe lângă evoluţia tu- manipulează de grupul 322) la lupta între Palatul
turor partidelor către partide catch-all, partidismul Controceni şi Palatul Victoria, ci lupta între Palatul
din România s-a poziţionat în funcţie de un reper Victoria, ”Casa Poporului” pe de o parte şi Palatul
– preşedintele Traian Băsescu. Este o bipolaritate Cotroceni, de cealaltă parte.
absolutizată a vieţii politice, extrem de dezechili- Plasarea partidelor funcţie de reperul ”pivot”
brată în parlament în defavoarea polului preşedin- – preşedintele – dezechilibrează total sistemul de
ţial şi, la fel de dezechilibrată la nivelul societăţii, partide parlamentare:
în favoarea polului preşedinţial. Trebuie reţinute a) polul pro – Băsescu →PD-L
România este una către sistem bipartist – ca meca- aici alte elemente edificatoare: b) polul anti – Băsescu→PNL, PSD, PC, PRM,
nică de funcţionare şi nu neapărat ca şi format (din legitimitatea preşedintelui este una directă, UDMR (se adaugă PNŢCD prin PNL).
punctul de vedere al criteriului numeric sistemul fundamentată în Despre posibilele coaliţii de guvernare şi re-
poate fi format din mai multe partide). alegerea lui pe baza scrutinului direct, univer- mediile sistemului de partide, într-un număr viitor.
pag. 4 admitere DPPD / informaţii utile
ADMITERE 2008
CONDIŢII DE ÎNSCRIERE LA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

ÎN PERIOADA 15.09-15.X.2008, pentru Pregătirea Personalului până la data de -pregătirea managerilor pentru instituţiile şco- • Promovarea examenului de susţinere a
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA 15.XI.2008. lare. Portofoliului de absolvire a Modulului pedagogic.
PERSONALULUI DIDACTIC DIN CADRUL Taxa de studii pentru fiecare an universitar este Misiunea DPPPD constă în realizarea unor acti- DPPPD realizează formarea continuă a profeso-
UNIVERSITĂŢII CONSTANTIN BRÂNCUŞI de 900 de lei, achitată în două rate (pentru fiecare vităţi care să asigure: rilor din învăţământul preuniversitar la următoarele
DIN TG.JIU ORGANIZEAZĂ ÎNSCRIEREA semestru). • Formarea iniţială a specialistului pentru cariera specializări:
ŞI ADMITEREA STUDENŢILOR PENTRU didactică; Limba şi literatura romană; Limba şi literatura
PROGRAMUL PSIHOPEDAGOGIC, Activităţile didactice din cadrul Programului de • Formarea continuă a cadrelor didactice din în- engleză; Limba şi literatura franceză; Matematică;
CURSURI DE ZI ÎN VEDEREA PREGĂTIRII studii psihopedagogice se desfăşoară pe ani de studii văţământul preuniversitar; Informatică; Fizică; Chimie; Psihologie; Pedagogie;
ACESTORA PENTRU CARIERA DIDACTICĂ. şi grupe de studenţi. Lucrările aplicative şi practica • Perfecţionarea prin definitivarea în învăţământ Desen; Muzică; Educaţiefizică şi sport; Biologie;
pedagogică se desfăşoară pe subgrupe, în conformi- şi acordarea gradelor didactice II şi I; Geografie; Istorie; Socio-umane; Tehnologice (teh-
La acest program participă studenţii care doresc tate cu prevederile Statutului personalului didactic. • Pregătirea managerilor instituţiilor şcolare. nologiaconstrucţiilor de maşini, maşini şi unelte, in-
să se profesionalizeze pentru activităţile didactice Planul de învăţământ după care se desfăşoară gineria calităţii mediului).
din învăţământul preuniversitar, postliceal şi univer- Programul de studii psihopedagogice este aprobat de CONŢINUTUL ŞI DESFĂŞURAREA
sitar. M.E.C.T., şi constituit conform noilor reglementari ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE PROGRAME DE FORMARE CONTINUĂ
Înscrierea se face la secretariatul ale procesului de la Bologna. Pregătirea psihopedagogică şi metodică a viitoa- dezvoltate în cadrul DPPPD:
Departamentului, pe baza: Programul de studii psihopedagogice prezintă relor cadre didactice se face prin DPPPD în confor- • “EDUCAŢIA ÎN MILENIUL III” – (Coord .
fişa tip de înscriere, două niveluri, după cum urmează: mitate cu următorul curriculum: Program – conf. dr. Gheorghe Gamaneci) - Pentru
adeverinţa de student, a) Nivelul I (30 credite)- se efectuează pe par- • PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI: 2 ore de curs şi 2 profesorii din învăţământul preuniversitar –-
copiei după certificatul de naştere legalizată. cursul studiilor universitare de licenţă (anii I-III/ ore de seminar, timp de un semestru; ACREDITAT DE Centrul Naţional de Formare a
Admiterea la cursurile Departamentul pen- IV) şi conferă, după încheierea studiilor de licenţă • PEDAGOGIE (2 ore curs şi 2 ore seminar, timp Personalului din Învăţământul Preuniversitar prin
tru Pregătirea Personalului are loc pe baza unui şi psihopedagogice dreptul de a exercita profesia de un an) la următoarele discipline pedagogice: Decizia nr. 124/15.11.2006.
INTERVIU ce vizează identificarea setului de apti- didactică. Introducere pedagogie; Teoria şi metodologia - Durata cursului: program mediu 180 ore;
tudini de bază necesare profesiei didactice. Încheierea studiilor psihopedagogice pentru curriculumului; Teoria şi metodologia instruirii; - Nr. de credite 80;
După admitere, studenţii vor încheia pentru fie- Nivelul I este atestată prin Certificatul de absolvire, Teoria şi metodologia evaluării; - La absolvire se acordă “Certifiat de absolvire”
care an Contractul de studii cu Departamentul pentru care permite angajarea în învăţământ. • DIDACTICA SPECIALITĂŢII (2 ore curs şi 2 • “INSTRUIRE ŞI FORMARE PENTRU
Pregătirea Personalului până la data de 15.XI.2008. b) Nivelul II (60 credite) se efectuează după ob- ore seminar, timp de un semestru); VIITOR” – (Coord. Program – conf. Dr. Chiriac Ion
În ultimul an de studii de licenţă, NU se fac în- ţinerea diplomei de licenţă, şi se finalizează cu obţi- • PRACTICA PEDAGOGICĂ (4 ore pe săptă- - destinat educatorilor, învăţătorilor, institutorilor din
scrieri pentru Programul de studii psihopedagogice. nerea Certificatului de absolvire, Nivelul II. mână, timp de două semestre). învăţământul preuniversitar prin decizia nr. 123/15.
Studenţii care au întârziat luarea deciziei de a 11. 2005.
deveni profesori în specialitate, şi nu au optat pentru Atenţie! CURRICULUM OPŢIONAL: - Durata cursului: program mediu 180 ore ;- Nr.
programul de studii psihopedagogice pe parcursul Conform legislaţiei în vigoare, nici un absol- Studenţii pot alege dintr-un pachet de discipli- de credite 80;
anilor de licenţă, se vor putea înscrie numai după în- vent de învăţământ superior nu poate fi cadru didac- ne opţionale cel puţin două discipline cu următoarea - La absolvire se acordă “Certifiat de absolvire”
cheierea studiilor de licenţă, şi numai cu taxă. tic în învăţământul preuniversitar sau universitar fără repartizare: • “EURO-MANAGER” - (coord. Program –
Taxa de studii pentru studenţii nesubvenţionaţi absolvirea cursurilor psihopedagogice şi obţinerea • primul opţional (sem. 1) – 1 oră curs şi două lect. dr. Doina Hodajeu) destinat personalului de
este de 400 lei; certificatului DPPD. ore seminar; conducere, îndrumare şi control din învăţământul
Cursurile Programului de studii psihopedago- Parcurgerea parţială a planului de învăţământ al • al doilea opţional (sem. II) – 1 oră curs şi 2 preuniversitar
gice se organizează de regulă în funcţie de orarul Programului psihopedagogic nu conferă dreptul eli- ore seminar. -aprobat prin Decizia nr. 125/07.11.2007 a
studiilor de licenţă din cadrul facultăţilor, după noul berării CERTIFICATULUI DE ABSOLVIRE. Programul de studii pentru obţinerea certifica- Centrului Naţional de Formare a Personalului din
plan de învăţământ valabil din 2008-2009, in confor- Deschiderea cursurilor la Departamentul pentru tului de absolvire a DPPPD este structurat în două Învăţământul Preuniversitar.
mitate cu Ordinul ministrului 4316/03.06.2008). Pregătirea Personalului Didactic are loc în 16 octom- module după cum urmează: De asemenea, DPPPD asigură pregătirea şi sus-
Pentru absolvenţii de facultăţi, Departamentul brie 2008. • Nivelul I (30 de credite) ţinerea examenelor pentru:
pentru Pregătirea Personalului Didactic organizează Cursurile se desfăşoară săptămânal, conform cu 1. Se efectuează pe parcursul ciclului universitar • DEFINITIVAT: învăţători, institutori, educa-
înscierea şi admiterea pentru Programul psihopeda- orarul cursului. pentru licenţă (anii I-III/IV); toare, ingineri (CTE, TCM, economişti, jurişti.
gogic în perioada 15.IX. 2008-15.X.2008. Participarea studenţilor şi a absolvenţilor este 2. Absolvirea nivelului I se finalizează cu obţi- • GRADUL DIDACTIC II - învăţători, institu-
obligatorie la toate disciplinele din planul de învă- nerea unei adeverinţe de absolvire care va avea ca tori, educatoare, ingineri (CTE, TCM, economişti,
Înscrierea se face la secretariatul Departamentului ţământ. anexă situaţia şcolară eloiberată de DPPPD. jurişti.
pe baza unui dosar, ce va cuprinde: • Nivelul II (30 de credite). • GRADUL DIDACTIC I - învăţători, institu-
dovada absolvirii Nivelului I; Informatii suplimentare: 1. Se va efectua după obţinerea diplomei de tori, educatoare, ingineri (CTE, TCM, economişti,
copie legalizată după diplomă; Director: tel. 0253/ 223188 licenţă şi anterior susţinerii examenului de definiti- jurişti.
copie legalizată după foaie matricolă; Secretariat: tel. 0253/ 223188 vat; După susţinerea examenului corespunză-
copie legalizată după certificatul de naştere şi 2. Poate fi urmat atât de absolvenţii care se în- tor gradului didactic, acestora li se va elibera
căsătorie; DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA scriu la studiile de masterat, cât şi de cei care, după CERTIFICAT DE ACORDARE A DEFINITIVĂRII
copie dupa B:I./C.I. ŞI PERFECTIONAREA PERSONALULUI obţinerea diplomei de licenţă decid să nu-şi continue ÎN INVĂŢĂMÂNT, A GRADULUI DIDACTIC AL
adeverinţă medic familie. DIDACTIC (DPPD) reprezintă o compo- studiile. II-LEA sau GRADULUI DIDACTIC I, după caz.
nentă a UNIVERSITĂŢII “C ONSTANTIN 3. Absolvirea “Nivelului 2” se finalizează cu ob-
Admiterea la cursurile Departamentul pen- BRÂNCUSI” care asigură: ţinerea Certificatului de absolvire. CONDUCEREA DPPPD
tru Pregătirea Personalului are loc pe baza unui -pregătirea psihopedagogică şi metodică a vii- DIRECTOR: Profesor univ. dr. MEDAR ION-
INTERVIU ce vizează identificarea setului de apti- toarelor cadre didactice; CONDIŢII PENTRU OBŢINEREA LUCIAN
tudini de bază necesare profesiei didactice. -pregătirea psihopedagogică şi metodică a pro- CERTIFICATULUI DE ABSOLVIRE: DIRECTOR ADJUNCT: Lect. univ. dr. DOINA
După admitere, cursanţii vor încheia pentru fie- fesorilor din învăţământul preuniversitar şi univer- • Promovarea examenelor aferente cursurilor HODĂJEU
care an de studiu Contract de studii cu Departamentul sitar; obligatorii şi opţionale; CANCELAR: Lect. univ. dr. SORIN VÎRTOP

▼ Adrese utile ▼ Adrese utile ▼ Adrese utile


Facultatea de Inginerie http://www.utgjiu.ro/fse România
Str. Geneva, nr.3, Tg-Jiu, Gorj, E-mail:fse@utgjiu.ro Tel: 40-253-214452
România Fax: 40-253-214452
Tel: 40-253-215848/40-253-213509 Facultatea de Ştiinţe Juridice http://www.utgjiu.ro/flss
Fax: 40-253-214462 Str. Victoriei, nr.24, Tg-Jiu, Gorj, E-mail:flss@utgjiu.ro
http://www.utgjiu.ro/ing România
E-mail:ing@utgjiu.ro Tel: 40-253-219241, Facultatea de Educaţie Fizică şi
http://www.utgjiu.ro/fsja Sport
Facultatea de Ştiinţe Economice E-mail: fsjdreptucb@gmail.com Str. Calea Bucureşti, nr.75 - B, Tg-
Str. Victoriei, nr.24, Tg-Jiu, Gorj, Jiu, Gorj, România
România Facultatea de Litere şi Ştiinţe Tel: 40-253-223197,
Tel: 40-253-211062 Sociale http://www.utgjiu.ro/fefs
Fax: 40-253-213012, Str. Griviţei, nr.1, Tg-Jiu, Gorj, E-mail:fefs@utgjiu.ro
p l a n i f i c ă r i 2 0 0 8 - 2 0 0 9 pag. 5

PROGRAMUL DE ACTIVITĂŢI AL CENTRULUI DE CERCETARE A.N. WHITEHEAD 2008-2009


Directorul Centrului de Cercetare A.N. Whitehead
din cadrul Facultăţii de Litere, prof.univ.dr. Vasile
Lupulescu, şi-a propus un program ambiţios.
Programul de activităţi al Centrului de termen permanent.
cercetare A.N. Whitehead pe anul univer- 8. înfiinţarea unor jurnale online
sitar 2008 - 2009 este următorul: ale centrului care să acopere principale-
1. Realizarea paginii Web a centrului- le direcţii de cercetare ale centrului-31
termen 15.10.2008 .12.2008
2. Identificarea persoanelor cu real 9. Organizarea unor seminarii săptă-
potenţial în cercetarea ştiinţifică-termen mânale ale colectivelor de cercetare-ter-
04.06.2008 men permanent.
3. Creerea colectivelor de cercetare 10. Organizarea unui seminar:
interdisciplinare, alegerea comitetului şti- Iniţiere în cercetarea ştiinţifică-termen
inţific şi % secretarului ştiinţific-termen 15.11.2008
30.09.2008 11. Depunerea de proiecte de cerceta-
4. Elaboraea regulamentelor centru- re pentru atragerea de fonduri, atât la ni-
lui-termen 12.06.2008 vel local şi regional cât şi la nivel naţional
5. Abonamente la versiunea onli- şi internaţional-termen permanent.
ne a unor jurnale importante (Elsevier, 12. Realizarea unor colabarări cu alte
Spinger)~termen 01.11.2008 centre de cercetare din ţară şi străinătate- cel târziu la 30.09.2008 astfel încât să fie de onoare ai centrului-termen permanent.
6. Achiziţionarea de cărţi şi monogr- termen permanent posibilă demararea activităţilor începând 15. Obţinerea de sponsorizări-termen
fii necesare domeniilor de cercetare-ter- 13. Organizarea unor conferinţe, cu noiembrie 2008 sau cel târziu cu luna permanent.
men permanent. workshop-uri şi şcoli de vară. Tematica ianuarie 2009. 16. Realizarea unei biblioteci electro-
7. Editarea unor cărţi şi monografii- acestora urmează a fi identificată până 14. Coptarea de membrii şi membrii nice-terment permanent

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR PROGRAMUL SESIUNII DE RESTANŢE,


2008/2009 TOAMNĂ 2008
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Studii universitare de licenţă - for- Studii universitare şi postuni- ANUL I – Specializarea EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ma de învăţământ zi versitare de masterat– forma 08 SEPTEMBRIE 2008– 21 SEPTEMBRIE 2008– Sesiune toamnă
de învăţământ zi (2 săpt.)
- 01.10.2008 – 23.12.2008 - ANUL II – Specializarea EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ACTIVITATE DIDACTICĂ (12 săp- - 01.10.2008 – 23.12.2008 08 SEPTEMBRIE 2008– 21 SEPTEMBRIE 2008– Sesiune toamnă
tămâni) - ACTIVITATE DIDACTICĂ (2 săpt.)
- 24.12.2008 – 04.01.2009 (12 săptămâni) ANUL I – Specializarea PEDAGOGIE – ARTE PLASTICE ŞI
- VACANŢĂ DE IARNĂ (2 săptă- - 24.12.2008 – 04.01.2009 DECORATIVE
mâni) - VACANŢĂ DE IARNĂ (2 săp- 08 SEPTEMBRIE 2008– 21 SEPTEMBRIE 2008– Sesiune toamnă
- 05.01.2009 – 18.01.2009 - tămâni) (2 săpt.)
ACTIVITATE DIDACTICĂ (2 săp- - 05.01.2009 – 18.01.2009 ANUL II – Specializarea PEDAGOGIE – ARTE PLASTICE ŞI
tămâni) - ACTIVITATE DIDACTICĂ (2 DECORATIVE
- 19.01.2009 – 08.02.2009 săptămâni) 08 SEPTEMBRIE 2008– 21 SEPTEMBRIE 2008– Sesiune toamnă
- SESIUNEA DE IARNĂ (3 săptă- - 19.01.2009 – 8.02.2009 - (2 săpt.)
mâni) SESIUNEA DE IARNĂ (3 săptă-
- 09.02.2009 – 15.02.2009 - mâni) FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
VACANŢĂ (1 săptămână) - 9.02.2009 – 15.02.2009 - Studii universitare de licenţă – forma de învăţământ zi
- 16.02.2009 – 31.05.2009 - VACANŢĂ (1 săptămână) ANUL I
ACTIVITATE DIDACTICĂ (14 - 16.02.2009 – 31.05.2009 - 01.09.2008 – 14.09.2008 - SESIUNEA DE TOAMNĂ (2 săptămâni)
săptămâni) - ACTIVITATE DIDACTICĂ - 15.09.2008 – 21.09.2008 - SESIUNEA DE RESTANŢE (1 săptămână)
1 săptămână vacanţă de Paşte (14 săptămâni) ANUL II
- 01.06.2009 – 21.06.2009 - 1 săptămână vacanţă de Paşte - 01.09.2008 – 14.09.2008 - SESIUNEA DE TOAMNĂ (2 săptămâni)
SESIUNEA DE VARĂ (3 săptămâni) - 01.06.2009 – 21.06.2009 - 15.09.2008 – 21.09.2008 - SESIUNEA DE RESTANŢE (1 săptămână)
- 22.06.2009 – 28.06.2009 - SESIUNEA DE VARĂ (3 săptă- Studii universitare de masterat– forma de învăţământ zi
- SESIUNE DE RESTANŢE ŞI mâni) ANUL I
REEXAMINĂRI - 22.06.2009 – 28.06.2009 - - 01.09.2008 – 14.09.2008 - SESIUNEA DE TOAMNĂ (2 săptămâni)
PENTRU SESIUNE DE RESTANŢE ŞI - 15.09.2008 – 21.09.2008 - SESIUNEA DE RESTANŢE (1 săptămână)
STUDENŢII DIN ANII REEXAMINĂRI
TERMINALI PENTRU FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE
- 22.06.2009 – 12.07.2009 - STUDENŢII DIN ANII pentru programele de studii de licenţă şi master
PRACTICA STUDENŢILOR (3 săp- TERMINALI cu excepţia anilor terminali
tămâni) - 01.09.2009 – 14.09.2009 1.09.2008 – 14.09.2008 – sesiune de toamnă (sesiunea IV)
- 21.06.2009 – 06.07.2009 - SESIUNEA DE TOAMNĂ (2 15.09.2008 – 21.09.2008 – sesiune de restanţe (sesiunea V)
- SESIUNE DE ÎNSCRIERE LA săptămâni) Anii terminali ( Anul IV -ZI – Drept şi Administraţie publică, V Drept
LICENŢE - 15.09.2009 – 21.09.2009 I.D.)
- 06.07.2009 – 12.07.2009 - - SESIUNEA DE RESTANŢE (1 1.09.2008 – 14.09.2008 – sesiune de toamnă (sesiunea IV)
SUSŢINERE LICENŢE săptămână) 15.09.2008 – 21.09.2008 – sesiune de restanţe (sesiunea V)
- 01.09.2009 – 14.09.2009 - pentru programul de studii de licenţă
SESIUNEA DE RESTANŢE (2 săp- SPECIALIZAREA ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
tămâni) 1.09.2008 – 14.09.2008 – sesiune de toamnă (sesiunea IV)
- 15.09.2009 – 21.09.2009 - 15.09.2008 – 21.09.2008 – sesiune de restanţe (sesiunea V)
SESIUNEA DE REEXAMINĂRI (1
săptămână) ziar.univ@gmail.com • ISSN 1844 - 0916
Colegiul de redacţie
Notă: Preşedinte: lect. univ. drd. Valentin Popa lect. univ. dr. Amalia Todoruţ
Examenele de finalizare a studiilor şi disertaţie se planifică şi susţin
lect. univ. drd. Alin Gavrilescu asist. drd. Georgian Badea Miss
în perioadele prevăzute în structura anului universitar 2008/2009.
Practica studenţilor se poate realiza şi pe parcursul anului univer-
lect.univ.dr Maria Cojocaru Gabriel Roman Bărbuţi
sitar, în funcţie de specificul facultăţii. asist. univ. dr. Florin Ciofu ing. Adriana Sandu
lect. univ. dr. Nicolae Ecobici Tehnoredactare: ing. Flavius Lăzăroiu
pag. 6 s t u d i i / c e r c e t ă r i
În Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târ- Un nou format pentru revista „Analele
gu Jiu s-a iniţiat procedura de atestare a calităţii Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu”
de instituţie organizatoare de studii doctorale Începând cu acest an, revista Ştiinţe juridice = ISSN 1844-7015
(IOSUD). Universităţii, “Analele Universităţii Analele Universităţii „Constantin
Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Brancusi” din Targu Jiu. Seria
În legătură cu procedurile, termenele, res- Ordinului 4827/30.09.2004; va fi editată în şase serii, fiecare se- Economie = ISSN 1844-7007
ponsabilităţile şi documentele ce trebuie iniţia- - curriculum vitae (anexă); rie având cod ISSN propriu. Analele Universităţii „Constantin
te în Universitate pentru obţinerea calităţii de - fişa candidatului privind conferirea calităţii Fiecare serie este bilingvă, conţi- Brancusi” din Targu Jiu. Seria
instituţie organizatoare de Doctorat (IOSUD), de conducător nutul fiind aliniat pe două coloane, Inginerie = ISSN 1844-4856
precizăm următoarele: de doctorat – anexă (Director DAC, Decani, în limba română şi una din limbile Analele Universităţii „Constantin
Şefi catedră, de circulaţie internaţională. Brancusi” din Targu Jiu. Seria
1. În Universitatea “Constantin Brâncuşi” se Conducători de doctorat); Termen 10.10.2008. Revista este încadrată la catego- Whitehead = ISSN 1844 - 704X
poate organiza doctoratul profesional. 11. Doctoratul profesional care se poate or- ria C - cuprinzând publicaţii ştiin-
2. Organizarea studiilor universitare de doc- ganiza în Universitatea „Constantin Brâncuşi” se ţifice de importanţă na-
torat se poate solicita exclusiv în domeniile re- desfăşoară pe parcusul a 3(trei) ani,adică 6 semes- ţională.
glementate prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi tre şi cuprinde două părţi(programe de pregătire): Analele Universităţii
Cercetării nr. 4843/1.08.2006 care cuprinde cores- - programul de pregătire universitară avansată- „Constantin Brancusi”
pondenţa dintre domeniile în care sunt organizate 3semestre; din Targu Jiu. Seria
studii universitare de licenţă cu documentaţia în - programul de cercetare ştiinţifică- 3 semes- Ştiinţe ale educaţiei =
care pot fi organizate studii universitare de docto- tre. ISSN 1844-7031
Analele Universităţii
„Constantin Brancusi”
din Targu Jiu. Seria
Mens sana = ISSN
1844-7023
Analele Universităţii
„Constantin Brancusi”
din Targu Jiu. Seria

rat . Programul de pregătire universitară avansată


3. În domeniul pentru care se solicită aproba- se bazează pe planuri de studii universitare de doc-
rea organizării studiilor universitare de doctorat, torat care cuprind:
Universitatea trebuie să dispună de un program de - discipline de cunoaştere avansată din dome-
studii universitare de masterat cu 3 (trei) serii de niul de studii de doctorat;
absolvenţi. - module de pregătire complementa-
4. Catedrele vor proceda la alegerea domeniu- ră care se bazează pe munca independen-
lui pentru care se cere înfiinţarea IOSUD,până la tă a doctoranzilor şi constau în elaborarea de
data de 18.09.2008.(Şefi catedră, Decani). proiecte de cercetare,descoperirea de soluţii
5. Catedrele, în urma unor şedinţe, vor face inovative;organizarea şi evaluarea acestor activi-
propuneri pentru desemnarea conducătorilor de tăţi se face prin Regulamentul IOSUD;
doctorat aferenţi domeniului ales, până la data de - sistemul de evaluare;
18.09.2008.(Şefi catedră, Decani). - numărul de credite transferabile alocate;
6. Biroul de Senat va analiza propunerile fa- - planul de învăţământ cuprinde 8-10 ore di-
cultăţilor (catedrelor) de domenii şi conducători dactice pe săptămână –cursuri,seminarii,lucrări de
de doctorat şi va lua o decizie până la data de laborator;
22.09.2008 (Cancelar General ). - finalizarea studiului fiecărei discipline se face
7. Decizia Biroului de Senat va fi supusă apro- prin examen;
bării Senatului. Domeniile aprobate de Senatul - se aplică sistemul de credite transferabile;
Universităţii „Constantin Brâncuşi” sunt cele pen- Programul de cercetare ştiinţifică:
tru care se va întocmi documentaţia. - urmează programului de pregătire universi-
Posibilii conducători de doctorat aprobaţi de tară avansată;
senatul Universităţii „Constantin Brâncuşi” sunt - pentru promovarea în programul de cercetare
cei care îşi vor întocmi dosarul de obţinere a calită- ştiinţifică, doctorandul susţine public un proiect de
ţii de conducător de doctorat.(Cancelar General) cercetare ştiinţifică;
8. După aprobarea în Senat, fiecare facultate - tema se stabileşte de conducătorul de doc-
va întocmi fişa de prezentare a domeniului con- torat împreună cu doctorandul şi se corelează cu
form anexei nr. 2 la Ordinul nr. 4843/1.08.2006 al programul de pregătire universitară avansată şi cu
ministrului educaţiei şi cercetării (Director DAC, domeniul de expertiză al doctorandului;
Decani, Şefi catedre).Termen 10.10.2008 - tema(proiectul) de cercetare ştiinţifică apro-
9. De asemenea, fiecare facultate va întocmi bată devine tema pentru realizarea tezei de docto-
împreună cu conducătorii de doctorat aprobaţi rat;
de Senatul Universităţii „Constantin Brâncuşi”, - evaluarea programului de cercetare ştiinţifică
planurile de învăţământ şi programele analitice se realizează prin rapoarte intermediare. 13. Departamentul de Asigurare a Calităţii - Ordinul nr.356/2007 al ministrului educaţiei
aferente studiilor universitare de doctorat din do- Pentru fiecare domeniu pentru care se solicită din Universitatea „Constantin Brâncuşi” va asi- şi cercetării;
meniul pentru care s-a aprobat de către Senatul aprobarea înfiinţării IOSUD, este nevoie de pro- gura centralizarea tuturor datelor pe facultăţi, - Hotărârea guvernamentală
Universităţii „Constantin Brâncuşi” calitatea de gramul de pregătire universitară avansată şi de domenii,conducători de doctorat,verificarea aces- nr.567/15.06.2005;
IOSUD. programul de cercetare ştiinţifică(Anexă,model tor documentaţii, elaborarea unui dosar unic de - Ordinul nr. 4827/30.09.2004 al ministrului
Termen 10.10.2008.(Director DAC, Decani, ,termen 10.10.2008) obţinere a calităţii de IOSUD care va fi transmis educaţiei şi cercetării;
Şefi catedre, Conducători de doctorat) (Director DAC, Decani,Şefi catedre, la Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Director - Ordinul nr. 4491/06.07.2005 al ministrului
10. Fiecare îndrumător de doctorat aprobat Conducători de doctorat); DAC,termen 15.10.2008). educaţiei şi cercetării;
de Senatul Universităţii „Constantin Brâncuşi” va 12. În Universitatea „Constantin Brâncuşi”,va 14. Întreaga activitate de la punctele 1-14 va - Model Curriculum Vitae;
elabora: fi elaborat şi supus discuţiilor,în Biroul Senatului, fi coordonată de prorector, prof.univ.dr. Dorel - Model fişa candidatului privind conferirea
- dosarul de conducător de doctorat conform proiectul de regulament privind organizarea şi desfă- Dumitru Chiriţescu. calităţii de conducător de doctorat;
Ordinului 4827/30.09.2004 al ministrului educaţiei şurarea studiilor universitare de doctorat (Cancelar 15. Documente: - Model plan al studiilor de doctorat(program
şi cercetării; General,Secretar Şef al Universităţii”Constantin -Legea nr.288/2004 privind organizarea studi- de pregătire avansată şi program de cercetare şti-
- mapa cu lucrări reprezentative conform Brâncuşi”,până la 10.10.2008); ilor universitare; inţifică).
c a l e n d a r ş t i i n ţ i f i c pag. 7

PROGRAMUL ACTVITĂŢILOR ŞTIINŢIFICE


PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2008-2009
FACULTATEA DE INGINERIE
1. A XIII-a Ediţie a Conferinţei Stiinţifice cu Participare Internaţională a Facultăţii de 4.CATEDRA DE ENERGETICĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
Inginerie. 7-8 noiembrie2008
Persoană de contact: Liliana Luca

2.CATEDRA DE MECANICĂ APLICATĂ

5. DEPARTAMENTUL DE MATEMATICĂ

3.CATEDRA AUTOMATICĂ ŞI INFORMATICĂ


pag. 8 festival studenţesc
Festival Studenţesc Internaţional
“Vară cu aromă studenţească”
continuare din pag. 1 forte şi slabe ale resurselor alternative pus umarul la reamenajarea unui par- Cea de-a doua excursie, organiza-
Editia a VI-a a Festivalului a avut de energie, identificarii surselor alter- culet ce a facut valuri de bucurie in ran- ta in cadrul evenimentelor, a avut ca
studenti - participanti din 11 tari ale native de energie. dul celor mici. Acestia au asistat inca scop vizitarea monumetelor istorice
lumii (Germania, La această dezbatere au participat de la inceput la derularea lucrarilor, fi- de la Hunedoara, printre acestea fiind
Polonia, Bulgaria, ind foarte in- Castelul lui Iancu de Hunedoara si
Kosovo, Turcia, cantati de Manastirea Prislop. Aceasta excursie a
Ucraina, Republica rezultat si au avut, de asemenea, si scopul de a pre-
Moldova, Georgia, multumit par- zenta minunatele peisaje naturale ale
Azerbaidjean, ticipantilor acelor meleaguri.
Ungaria, Franta), pentru refa- Vlah Cristina : “A fost interesanta
precum si din 6 cerea acestui excursia la Castel, la Manastire, a fost
centre universitare pretios loc de minunata seara de inchidere”.
din Romania (Cluj, joaca. Acest Seara de incheiere s-a desfasurat cu
Timisoara, Iasi, parculet a mult fast asa cum se cade unui festival
Bucuresti, Arad, fost realizat ce se respecta. Asfel, invitatii, partici-
Craiova). si cu spriji- pantii si tinerii prezenti in Complexul
Pe parcursul ce- nul Primariei Debarcader au putut asculta concerte
lor 7 zile, partici- Municipiului sustinute de copii de la Palatul Copiilor,
panti s-au bucurat de Tg-Jiu si sa un recital de muzica Folk sustinut de
un program divers, dorit a fi o Florin Camen, iar seara a fost incheiata
structurat pe domeni- concretizare de un concert cu bine-cunoscuta forma-
DESCHIDEREA OFICIALĂ A FESTIVALULUI a ceea ce in- tie Bacio. Tot aici a fost realizat un foc
ile educativ, cultural,
sportiv si, bineinteles, seamna festi- de tabara, s-au servit mici si tort, dis-
divertisment. ca invitaţi speciali Domnii Doru Voicu, valul si o amintire fi zica pentru urma- tractia fiind la loc de cinste, concursuri
Astfel, tinerii au fost invitati sa dis- director de dezvoltare CEZ România şi si. cu premii si multe altele.
cute si sa-si expuna opiniile pe margi- lect. univ. dr. Popescu Gheorghe, pro- Vlah Cristina: ” A fost buna ideea Astfel, s-a derulat o seara fastuoasa
nea unor probleme importante ale mo- fesor la Facultatea de Inginerie din ca- reamenajarii parcului pentru copii si a unui festival, un Festival International
mentului. Au fost organizate 4 dezbateri drul Universităţii
cu temele: “Religia vs Modernism”, „ C o n s t a t i n
“Terorismul si criminalitatea in lume”, Brâncuşi”, Tg.
“Omul si spatiul cosmic”, “Surse alter- Jiu.
native de energie”. Cultura a avut
Stiinţa reprezintă pentru religie o un loc special in
provocare reală, multe mituri religioase cadrul programu-
fiind dezbătute şi explicate intens din lui, fiind orga-
punct de vedere ştiinţific. De aceea, nizate seri inter-
dezbaterea “Religie vs Modernism, culturale in care
sustinuta in a doua zi a Festivalului, a participantii si-au
tratat problemele întâmpinate de re- prezentat traditiile
ligie si felul cum aceasta a reusit să si obiceiurile tari-
se adapteze schimbărilor, de-a lungul lor lor. De aseme-
timpului. Discutiile pe marginea aces- nea, au avut ocazia
tei teme au avut ca puncte de pornire sa viziteze muzeul
existenţa şi universalitatea divinităţii satului, unde au
si relaţia dintre religie şi stiinţă. cunoscut mai bine
“Terorismul şi criminalitatea în arta si traditia ro-
lume” a fost cea de-a doua dezbatere, maneasca si s-au
cuprinsă în programul Festivalului. bucurat pe toata
Acest subiect este de real interes pentru durata festivalului
societatea internaţională la momentul de o expozitie de
actual, discutiile axandu-se pe cauzele pictura in com-
generatoare ale celor două fenomene şi plexul Studentesc
consecintele acestora, motivaţia crimi- Debarcader.
nală faţă de motivaţia teroristă, solu- Miscarea in
ţiile pentru combaterea terorismului si aer liber nu a fost neglijata, ea fiind amenajarea Mesei Prieteniei.” . Studentesc cu multe amintiri placute,
criminalitatii la nivel mondial. asigurata prin diferite jocuri sportive, Un alt element de noutate a fost re- cu actiuni si activitati divere ce au reu-
Invitaţii principali ai acestei dezba- pe o baza sportiva noua, in care, atat alizarea unei “mese a prieteniei”, am- sit sa adune studentii pentru a socializa
teri au fost reprezentanţii Serviciului participantii, cat si tinerii au desfasu- plasata chiar in Complexul Studentesc. si a se cunoaste mai bine.
Român de Joseph Gouley (Franta) “Petreceri
Informaţii si ambianta placuta. Mi-au placut serile
SRI. interculturale. Am parte de moment in-
In cadrul teresante la acest festival.”
dezbaterii Acest festival a lasat in urma multe
„Omul în realizari iar participantii au ramas pla-
cosmos”, cut impresionati de ceea ce au vazut la
s-a pus în si ceea ce au facut, punnd astel bazele
discuţie ro- raelizarii si altor proiecte care sa duca
lul misiuni- la dezvoltarea relatiilor intre studentii
lor spaţiale, centrul nostru universitar si cei din alte
impactul centre Universitare.
acestora Hagen Troschke (Germania)
asupra vie- “Cazarea si facilitatile au fost intr-ade-
ţii umane, var bune. Programul pentru progra-
necesitatea mul liber a fost, de asemenea, frumos.
unei noi Lucrul la parculetul pentru copii a fost
misiuni o idee buna”
spaţiale. De Parea Denis: “ As putea spune ca
asemenea, s-a facut o incursiune în is- Festivalul a fost unul reusit si as vrea
toricul explorării spaţiului cosmic. rat diverse jocuri: tenis, fotbal, volei si Ideea realizarii acestei mese a venit sa va multumesc pentru faptul ca am
Cea de a 4-a dezbatere s-a sustinut paintball. pentru a se realiza o actiune care sa im- putut participa la un eveniment atat
pe tema „Sursele alternative de ener- Noutatea acestui proiect a fost ame- plice toti participanti, iar acest lucru sa de interesant – Festivalul International
gie”. Participanţii si-au exprime opini- najarea unui parculet pentru copii, in ramana ca o amintire a ceea ce a insem- Studentesc”.
ile asupra crizei de energie, punctelor zona debarcader. Astfel, studentii au nat Festival Studentesc la Tg-Jiu.

CMYK