Cultura şi

civilizaţia Maya
Cuprins
• Aşezarea geografică
• Cronologia
• Structura politică
• Arhitectura
• Arta
• Muzica
• Religia
• Matematica şi astronomia
• Concepţia asupra timpului (Tzolk‘in, Haab‘,
Calendarul cronologic)
• Bibliografie
 Aşezarea geografică
• Populaţia mayaşă se întindea
pe actualul teritoriu al statelor
Mexic, Guatemala, Belize, El
Salvador şi Honduras.

• Peisajul era foarte variat: de la

regiunile muntoase, Sierra
Madre până la câmpiile semi-
aride din nordul Yucatánului.

11/30/10 3
Cronologie
• 2600 î.Hr. Civilizaţia Maya începe să se formeze pe înalţimile
şi câmpiile joase din America Centrală;
• 700 î.Hr. Apare prima scriere în Mesoamerica;
• 400 î.Hr. Apare calendarul solar Maya, cel mai timpuriu
calendar;
• 200 d.Hr. Începe perioada de apogeu al civilizaţiei şi culturii
Maya;
• 600 d.Hr. Tikal devine cel mai mare şi cel mai puternic oraş
din Mesoamerica;
• 750-1500 d.Hr. Declinul civilizaţiei Maya;
• 1517 d.Hr. Spaniolii ajung în Yucatán, cucerind populaţia
Maya;
• 1697 d.Hr. Cade şi ultimul oraş Maya, Tayasal.

11/30/10 4
 Structura politică
• Un polis din perioada mayaşă clasică era un stat ierarhic de
dimensiuni reduse (ajawil, ajawlel, sau ajawlil) guvernat de un
conducător ereditar (ajaw, mai târziu k’uhul ajaw). Un astfel de regat
nu era mai mult decât un oraş-capitală cu vecinătatea sa şi cu alte
câteva oraşe mai mici aflate sub controlul acestuia.

• Cel mai important conducător al

poporului mayaş, în timpul căruia
aceasta a atins apogeul, a fost
S-a Născut Foc.

11/30/10 5
Arhitectura
• Elementul distinctiv al
arhitecturii mayaşe l-au
reprezentat piramidele în
trepte, construite la sfârşitul
peroadei Pre-clasice.

• Un loc aparte în arhitectura

acestei civilizaţii îl ocupă
observatoriile, construite şi
aliniate în funcţie de anumite
evenimente astronomice (în
special solstiţii şi echinocţii).

11/30/10 6
 Arta
• Mulţi cercetători consideră că arta mayaşă din perioada
Clasică este cea mai frumoasă şi mai sofisticată artă din
Lumea Nouă antică.

• Masca funerară a unui mare stăpânitor, având 340 de bucăţi de jad, patru de scoică şi
două de obsidian, cel mai probabil, aranjate pe un suport de lemn ce a putrezit în timp.

11/30/10 7
Muzica
• Muzica avea un rol foarte important în lumea Maya.

• Avea întrebuinţări plurivalente, de la simpla distracţie,

până la ceremoniile religioase.

• Rădăcinil sale se aflau în lumea naturală, dar esenţa sa

se întindea până la cea supranaturală.

• Cele mai importante instrumente şi cele mai folosite erau

toba şi flautul (unele scrieri mayaşe subliniau legătura
spirituală dintre bătaia tobelor şi creşterea porumbului
sau legătura cu spiritele de dincolo).
11/30/10 8
 Religia
Hunab – creatorul
lumii

Pământul – cel
mai de jos
Cerul Lumea subterană
strat cosmic din
cele 13

Zeii celor 13 ceruri Zeii celor 18 luni Zeii celor 20 de zile Zeii celor 9 lumi
suprapuse ale anului ale lunii subterane

11/30/10 9
Matematica şi astronomia
• Sacerdoţii Maya au inventat încă din secolul III î.
Hr. un sistem de numerare prin poziţia cifrelor,
sistem care folosea şi cantitatea zero (ceea ce
europenii vor cunoaşte, prin arabi, mult mai
târziu).
• Utilizau o măsurătoare foarte exactă a anului
solar, având, conform calculelelor actuale, o
eroare de numai 17 secunde intr-un an.
• În astronomie, pe lângă determinarea precisă a
solstiţiilor şi echinocţiilor sau a eclipselor, mayaşii
stabiliseră perioada de lunaţie cu o exactitate
căreia astronomia modernă i-a adus o corecţie
de numai 43 de minute – într-o lună.

11/30/10 10
Concepţia asupra timpului

• La rezultate uimitoare au ajuns sacerdoţii Maya în

măsurarea timpului. Poporul mayaş avea trei calendare:
• Unul, pentru stabilirea unor date de interes religios
(Tzolk'in).
• Altul, pur cronologic, pornind de la data mitică a creaţiei
„ultimei luni”, dată stabilită la anul 3111 î.Hr.
• Al treilea era un calendar pur laic, bazat pe observaţii
ştiinţifice foarte precise (Haab‘).

11/30/10 11
 Tzolk'in
• În calendarul Tzolk‘in fiecare zi
succesivă este numerotată de
la 1 la 13, numărătoarea fiind
apoi reluată de la 1. Pe lângă
această numerotare, fiecărei zi
i se atribuia un nume dintr-o
listă de 20. Ciclul acestei
suprapuneri de 13 zile cu 20
de nume se încheia în 260 de
zile.

• Era utilizat, atât pentru

evenimentele religioase, cât şi
pentru a face preziceri.

11/30/10 12
Haab'
• Acest calendar era
realizat în funcţie de 18
luni a câte 20 de zile
fiecare, la care se adăuga
Lună
o perioadă de 5 zile
nefaste (Wayeb‘) la
sfârşitul fiecărui an.

• Mayaşii foloseau acest

Pop
calendar pentru a ţine
socoteala anotimpurilor.

11/30/10 13
Calendarul cronologic
• Este singurul calendar
în care sunt evidenţiaţi
anii.

• Numerotarea lui începe

de la 11 august 3114 î.
Hr. (data creaţiei lumii,
conform mayaşilor) şi
se încheie la 21
decembrie 2012.
11/30/10 14
Bibliografie
• Drimba, Ovidiu. (1984). Istoria culturii şi civilizaţiei. Vol. I. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică.
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Maya_(civiliza%C5%A3ie)
• http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=15045&what=article&article_id=15955
• http://www.natgeo.ro/istorie/civilizatii-stravechi/civilizatia-maya/
• http://www.natgeo.ro/galerii-foto/istorie/reportaj-foto-civilizatia-maya.html

Grigoroiu Adina,
Anul I, Gr. 7,
Universitar ZI

11/30/10 15