Scheletul (grec.

skeletos corp uscat mumie) este o parte a corpului care are rolul de suport
sau sprijin a unui organism.
In principiu scheletul se poate clasifica într-un endoschelet (intern) şi un exoschelet
(extern) acesta din urmă este un înveliş care acoperă corpul organismului ca de exemplu
scheletul chitinos la insecte.

Forme de schelet
Citoschelet

Sub microscop Celule endoteliale . microtubulii sunt de culoare verde, iar filamentele de
actină sunt roşii, pe când nucleul celulei este colorat albastru

Citoscheletul este scheletul unei celule, care asigură, stabilizarea şi menţinerea formei
unei celule, motilitatea celulară, transportul a diferite substanţe în interiorul celulei,
precum şi comunicarea cu alte celulule .
Acest schelet este alcătuit din microfilamente (fibrile) orientate în diverse direcţii, şi care,
după necesitate sunt permanent polimerizate sau depolimerizate.
La celulele eucariote (celule cu nucleu şi mai mulţi cromozomi, care îi deosebesc de
celulele procariote) se disting trei tipuri de microfilamente:

1. Filamente de actină
2. Microtubuli
3. Filamente intermediare

La celulele procariote structuri citoscheletale au fost de asemenea descrise.

Hidroschelet

Forma de schelet cel mai simplu care este întâlnit cel mai frecvent la nevetebrate, ca de
exemplu Viermi la care scheletul este numit hidroschelet.
Acesta fiind un înveliş fluid şi care se află ca apa într-un furtun, sub stratul muscular al
pielii presând din afară organele interne, creând o stabilitate relativă a corpului.
Exoschelet

Cap de furnică

Alte animale dar cel mai frecvent Artropodele (Arthropoda) dintre care Insectele,
Crustaceele, Arahnidele sau Acarienii au un schelet extern, care are o creştere limitată,
din care cauză în diferitele faze de dezvoltare a individului apare fenomenul de schimbare
(năpârlire) a acestui schelet devenit prea mic.
Exoscheletul poate fi constituit dintr-o structură:

1. osoasă şi cartilaginoasă la broaşte ţestoase

2. chitinoasă la artropode
3. de natură calcaroasă la corali, moluşte şi la unele anelide (viermi inelaţi)
4. format din siliciu, la diatomee şi radiolari

La insecte acest exoschelet are pe lângă rolul de protecţie, oferă şi un punct exterior
pentru inserarea muşchilor, împiedică pierderea apei corporale (împiedică dezhidratarea),
sau jucând şi rolul organelor de simţ.La scoici exosecheletul este reprezentat din doua
valve calcaroase dure in interiorul carora este protejat corpul moale al molustei.La lacuste
scheletul contine un strat subtire si dur,alcatuit dintr-o substanta organica
rezistenta,numita chitina.La raci rusta chitinoasa,pentru a fi mai dura este impregnata cu
saruri de calciu.

Endoschelet

Este forma în care scheletul se află în interiorul corpului, fiind întâlnit la Cordate,
Echinoderme şi Bureţi (Porifera).
Acest schelet asigură stabilitatea şi ţinuta corpului asigurând mobilitatea organismului.
Scheletul cordatelor şi echinodermelor provine din mezoderm (din faza de embriogeneză
fiind una dintre cele tre straturi embrionale: Endoderm, Mesoderm şi Ectoderm).
Bureţi de mare

Spicula unui Spongier

Scheletul Spongierilor care sunt animale acvatice este alătuit din elemente microscopice
numite spongină o proteină de natură colagenică şi spiculi care alcătuiesc de fapt
scheletul propriu zis.
Spiculii au în formula structurală legături de calciu sau siliciu, fiind produşi de sclerocite
care se află în spongină.

[modifică] Echinoderme

Din această categorie fac parte Stelele de mare (Asteroidea), care au schelet compus în
mare parte din calcită şi un procent mai redus de oxid de magneziu, scheletul se află sub
epidermă în mezoderm, sclerocitele produc o formaţiune poroasă uşoară (Stereom) din
care vor lua naştere plăci (Ossikel), orientate în toate direcţiile, astfel că la pierederea
unei părţi a corpului, aceasta poate fi oricând refăcută.

Stea de mare

[modifică] Cordate
[modifică] Scheletul la Urocordate

[modifică] Scheletul la Cefalocordate (Acraniate)

Este reprezentat de notocord sau coardă dorsală

Scheletul la Vertebrate

Scheletul vertebratelor este alcătuite din elemente solide, care sunt mobile unul faţă de
altele putând fi mişcate cu ajutorul muşchilor scheletici.
La vertebrate categorie de care aparţine şi omul elementele scheletului sunt numite oase.
Mamiferele în regiunea articulaţiei au un cartilagiu, pe când la peştii cartilaginoşi ca de
exemplu rechinii, întregul schelet este alcătuit din cartilagiu cu excepţia scheletului
capului care este osificat.
Ţesutul osos este produs de osteocite, care celule specializate. Existăunt cristale de
hidroxiapatit (Ca5(PO4)3OH) dispersate într-o matrice (masă) de colagen (o proteină de
legătură prezentă în oase, dinţi, tendoane şi piele), cartilagiul este produs de condrocite şi
se află într-o matrice bogată în apă fiind compusă din glucoproteine şi hialină care
asigură elasticitatea cartilagiului.
Oasele în afară de funcţia de sprijin mai au şi un rol de protejare a organelor interne,
împreună cu sistemul osteomuscular cu care joacă un rol important în deplasare.
Sistemul osos este şi o formă de depozitare a calciului şi fosfaţilor care pot fi oricând
mobilizate în funcţie de necesităţile organismului.

Scheletul vertebratelor are multe caractere comune, totuşi există diferenţe determinate de
biotop (mediul de viaţă) şi de diferite cerinţe fundamentale specifice fiecărei categorii de
amimale.
Cu aceste trăsături comune şi diferenţe se ocupă discipina anatomiei comparative.

Peşti
Scheletul peştilor este alcătuit din ţesut cartilaginos la peştii cartilaginoşi,
exceptând scheletul capului care este osificat, sau dintr-un ţesut osos la peştii
osoşi.
Caracteristica principală sunt înotătoarele întărite cu raze osoase (Radien),
înotătoarele perechi de la trunchi sunt legate între ele printr-o centură, iar cele
impare (Radiale) sunt legate de coloana vertebrală, oasele corespunzătoare
coastelor de la mamifere s-au format la peştii osoşi din osificarea ţesutului
conjunctiv.
Păsări
La păsări carateristica principală a scheletului sunt oasele pneumatice (oase
umplute cu aer pentru reducerea greutăţii)

Schelet de balenă
Mamifere marine
 Pentru deplasarea în apă s-au transformat la mamiferele marine extremităţile
anterioare în înotătoare sub formă de vâsle, iar membrele posterioare au dispărut
complet la balenă şi la vaca de mare ori unindu-se într-o coadă cum este la foci.

Schelet uman
Om
Pentru detalii, vezi: Schelet uman.
Scheletul uman este alcătuit din 206 de oase cu diferenţe mici de la individ la
individ, diferenţiat printr-un schelet axial şi scheletul extremităţilor.
Scheletul axial constă din craniu, gât şi trunchi, iar scheletul extremităţilor se
compune din braţe. picioare ca şi din centura scapulară (humerală) şi pelviană
(bazinului).
Scheletul omenesc are nevoie de mai mulţi ani pentru o dezvoltare completă,
această dezvoltare fiind atinsă la vârsta de 20 de ani.