Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Leonard Gavriliu
“Inconştientul în viziunea lui Lucian Blaga”
- Editura Iri, Bucureşti, 1997 –
Inconştientul
“Inconştientul este principiul activ pozitiv, creator din voi. Este un demon care
afirmă, un demon care făureşte, inventează şi organizează. Lucrează mai mult pe bază de
instinct decât cu logică. Inconştientul este partea generală din fiecare muritor şi e un
demon tocmai opus lui Lucifer distrugătorul şi negătorul.” (“Corespondenţa” cu Cornelia
Brediceanu, 1916-1917, viitoarea soţie, Editura Dacia, Cluj, 1989, p. 91-92)
“Voim să existe incognoscibilul – tărâmul de dincolo, în care ne oglindim dorurile
şi vrerile, căci nu suntem numai intelecte rigide, ci personalităţi vii, care simt frumosul şi
vrea binele.” (articol din ziarul “Românul”, Arad, 1916)
“Nimic nu e în inconştient, ce n-a fost înainte în conştiinţă, afară de inconştientul
însuşi.” (“Trilogia culturii”, p. 19)
“Inconştientul nu e un simplu “haos” de zăcăminte, de provenienţă “conştientă”.
Trebuie să facem încercarea stăruitoare de a imagina inconştientul ca o realitate psihică
de mare complexitate, cu funcţii suverane şi de o ordine şi de un echilibru lăuntric, graţie
cărora el devine un factor în mai mare măsură sieşi suficient decât e “conştiinţa.” Ar fi
foarte exagerat să afirmăm că inconştientul e un cosmos; el e totuşi ceva ce aduce a
cosmos.” (“Trilogia culturii”, p. 17)
“Gândindu-se permanent pe sine, Dumnezeu ar fi sursă nesecată de alţi Dumnezei.
În chip preventiv, Marele Anonim îşi va stinge însă orice act de gândire în aşa fel ca să nu
aibă loc acest proces, care ar degenera în descentralizarea anarhică a existenţei.”
(“Diferenţialele divine”, Bucureşti, 1940, p. 44)
L. Gavriliu: “se vede cât de colo că Marele Anonim este “generat” de Blaga după
chipul şi asemănarea omului dintotdeauna, cum se întâmplă mereu cu crearea zeilor şi
superzeilor de către om.”
Blaga: Marele Anonim optează pentru soluţia de a genera doar “diferenţiale divine”,
după principiul “divide et impera.”
“O diferenţială divină este echivalentul unui fragment infinitezimal din Totul
substanţial şi structural, deplin anarhic, transpaţial, al Marelui Anonim.” (Ibidem, p. 64)
Blaga: ca urmare a deciziei Marelui Anonim, în univers apar multiple
individuaţiuni, care se prezintă ca şi cum ar purta pecetea unor prototipuri. Există, astfel,
2
nenumărate feluri de cristale, nenumărate specii şi subspecii de plante şi de animale,
precum şi mai multe raze şi seminţe umane. Toate acestea fiinţează în diferite moduri
morfologice, dar şi sub semnul anumitor moduri ontologice.
Pe când modurile morfologice sunt puzderie şi proliferează la nesfârşit, modurile
ontologice sunt extrem de reduse la număr, aşa încât filosoful le poate enumera şi
caracteriza, oferindu-ne o tipologie a lor.
“Dacă omul paradisiac ar vieţui aievea, deosebirea dintre el şi animal ar fi doar o
deosebire graduală, în legătura unuia şi aceluiaşi fel de a exista.”
“Dar omul deplin nu a devenit om cu adevărat numai datorită diferenţierii
morfologice şi structurale; el a trebuit să se dezlănţuiască în el şi un nou mod de a exista,
un nou mod ontologic cu totul deosebit de modul propriu animalului.”
“Omul “există” astfel încât el ca subiect îşi e sieşi un mister într-un orizont saturat
de mistere. Dar există şi pentru autoconservare în măsura animalităţii sale.” (“Trilogia
valorilor”, p. 540-543)
L. Gavriliu: “La Blaga trecerea (saltul) de la o specie la alta, indiferent de regn, se
face prin mutaţii care ţin de forme, deci prin mutaţii morfologice.” (p. 44)
“În virtutea acestui mod ontologic singular – arată L. Gavriliu, inconştientul
preconizat de Blaga este echipat cu un complex de categorii speciale, categoriile abisale
sau stilistice (“factorii stilistici”), care din voinţa primordială a Marelui Anonim, imprimă
omului o fascinantă tendinţă de revelare a misterelor şi chiar a Misterului Suprem, dar nu
fără a asigura dintru început imunitatea eternă a misterului.” (p. 45-46)
Categoriile abisale
Cunoaşterea ocultă