P. 1
Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

Pregatirea Pieselor Pentru Asamblarecristina

|Views: 1,806|Likes:
Published by staicucristianella

More info:

Published by: staicucristianella on Dec 01, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2013

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII GRUP SCOLAR TEHNOLOGIC ‘ION MINCU’, TG-JIU

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

INDRUMATOR: Prof.ing.ADRIANA COSTREIE

ABSOLVENT: SURDU ANGHEL CRISTINA

CALIFICAREA PROFESIONALA: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL

ANUL ABSOLVIRII:2009-2010

1

1.1 Generalităţi 4 privind pregătirea pieselor pentru asamblare 1. Retuşarea Bibliografie 2 .CUPRINS ARGUMENT Cap.

dar şi inscripţiile de control. In foarte multe cazuri. iar stabilirea corectă a duratei şi succesiunii operaţiilor are influenţă directă asupra productivităţi şi preţul de cost pe produs. 3 .V. astfel încât ele să formeze un produs finit care să corespundă din punct de vedere tehnic scopul pentru care a fost proiectat. Procesul de asamblare reprezintă etapa finală a procesului tehnologic şi este executat în general în aceeaşi întreprindere în care au fost executate piesele. verificare a poziţiei lor şi recepţia după asamblarea definitivă. utilajele folosite. Mânuirea reprezintă mişcarea executată de muncitor în timpul pregătirii operaţiei de montare sau în timpul montării. Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea operaţiilor de îmbinare a pieselor. In situaţi speciale. acestea trebuie să se încadreze în anumite limite de abateri dimensionale.pentru obţinerea unui subansamblu sau pentru reunirea mai multor subansambluri. Pentru faze şi operaţii se realizează fişe tehnologice în care sunt prevăzute S. având drept scop final obţinerea unui produs care să corespundă în totalitatea activităţii pentru care a fost proiectat.Argument Majoritatea aparatelor.aplicând aceeaşi metodă de lucru. Operaţia de asamblare este unitatea de bază folosită la planificarea producţiei. Faza de asamblare reprezintă partea de operaţie care se execută la o îmbinare folosind aceleaşi scule. asamblarea ( sau asamblarea parţială ) se face la locul de utilizare a produsului.D.urile.dar şi de modul în care ele lucrează împreună. Operaţia de asamblare reprezintă partea procesului tehnologic de montare care se execută la acelaşi loc de muncă de către un singur muncitor sau de o echipă de muncitori. care ţin atât de construcţie. .dispozitive şi instrumente de măsurat . Asamblarea este îmbinarea a două sau mai multe piese definitiv prelucrate într-o anumită succesiune. maşinilor şi instalaţiilor se compun dintr-o serie de piese şi subansambluri.

pe lângă piesele în mişcare poate duce la îngreunarea sau chiar griparea mişcării.1. pulberile abrazive cât şi resturile rămase după ştergerea pieselor. Tot prin această operaţie sunt verificate canalele de ungere greu accesibile prin alte metode. Aceste măsuri sunt cu atât mai importante la montajul mecanismelor de precizie. Operaţia se execută cu ajutorul unor pensule. el trebuie să aibă şi o presiune cât mai mare pentru a putea îndepărta corpurile străine din locurile greu accesibile. b) Spălarea pieselor se execută în scopul îndepărtării impurităţilor rămase în urma curăţării. Pentru producţia individuală. înaintea asamblării se înlătură de pe piese praful. benzină. ajustarea pieselor. c) Suflarea pieselor se realizează cu aer comprimat având presiunea de 3-6 bar. De aceea. sau greu accesibile în timpul operaţiilor de montaj. spălarea se face manual în băi de petrol lampant. cu mijloace abrazive sau cu cârpe moi. spălarea se execută mecanizat. Generalităţi privind pregătirea pieselor pentru asamblare Condiţia cea mai importantă la montajul pieselor este ca acestea să fie curate. Aerul folosit trebuie să fie perfect uscat şi încălzit pentru a grăbi procesul de uscare după spălare. 4 . alcool sau cu apă fierbinte şi sodă.Cap. pentru uşurarea operaţiei. aşchiile metalice mărunte. Curăţarea propriu-zisă a pieselor constă în îndepărtarea Curăţarea pieselor se poate face prin următoarele operaţii: impurităţilor şi a urmelor de vopsea de pe suprafeţe. La producţia de serie mare. în lichidele de ungere. Pătrunderea impurităţilor în canale. utilajele respective fiind prevăzute şi cu dispozitive de uscare. De asemeni. înainte de asamblare se execută: a) curăţarea pieselor.

Operaţia mai este folosită şi pentru îndepărtarea rupturilor. .Organele de maşini ce trebuie supuse operaţiilor de montaj au nevoia uneori de ajustare. şi anume: 1. Fig. Retuşarea mecanizată se face cu aparate de pilit acţionate electric sau pneumatic (fig. . b) pile 5 . iar pentru finisare 0.corectarea găurilor. Ajustarea pieselor constă dintr-o succesiune de operaţii. .1. Este o operaţie de ajustare cu o sculă metalică pentru adaptarea piesei în lanţul de dimensiuni sau pentru retuşarea suprafeţei.1 Dispozitiv de pilit mecanic cu diferite forme de pile: a) dispozitiv acţionat electric.netezirea suprafeţelor pentru corectarea rugozităţii.executarea de găuri de montaj. .centrarea găurilor etc. cu ajutorul unor truse de pile.1 mm.3 mm. 1). Retuşarea.teşirea muchiilor ascuţite. 0. Operaţia se execută manual sau mecanizat. Adaosul de prelucrare la această operaţie poate fi de: 0. Ajustarea consta in: . bavurilor sau a neregularităţilor.5 mm.

Fig.Rugozitatea suprafeţelor obţinută prin această prelucrare este de 12. 2a). suprafaţa etalon se acoperă cu un strat de vopsea specială. 2 b).5 µ m 6. Piesa etalon este apoi apăsată puţin şi rotită în diferite direcţii pe piesa de 6 . 1. răzuitoare curbe (fig. cu scule numite răzuitoare. sau suprafeţele cilindrice (cuzineţi). Acestea au o suprafaţă de control cu rugozitate superioară sau cel puţin egală cu cea care trebuie obţinută prin răzuire. Răzuirea. 4.3 µ m. Este operaţia de ajustare folosită la piesele confecţionate din fontă cenuşie. apoi această suprafaţă este pusă în contact cu suprafaţa ce trebuie verificată. 3). Calitatea operaţiei de răzuire se controlează cu ajutorul pieselor etalon numite plăci de tuşat. iar pentru suprafeţele curbe. Pentru control. care pentru suprafeţele plane sunt răzuitoare plane (fig.2. Razuitoare manuale Pentru fabricaţia de serie se folosesc răzuitoare mecanice (fig. aliaje neferoase care au duritatea relativ redusă şi produc aşchii care se rup. Operaţia se poate executa manual sau mecanizat. Fig.2. Răzuitor mecanic Operaţiile de răzuire se aplică în general pentru suprafeţele plan-active (ghidaje).

6). indicând astfel locurile unde mai este necesară operaţia de răzuire.unelte sau angrenaje. albastru de Prusia. suprafaţa trebuie să aibă 15-20 pete.Rodarea. Pentru o suprafaţă care asigură etanşarea. iar între cele două suprafeţe se găseşte pastă abrazivă. Operaţia se execută folosind pulberi sau paste abrazive. După îndepărtare. putem avea: a) rodare reciprocă (fig. robinete. indigo sau negru de fum. 7 . 1. între suprafaţa dispozitivului şi suprafaţa de rodat se întinde o pastă abrazivă. b) rodare individuală (fig.5). Suprafeţele sunt conjugate şi operaţia are scopul îmbunătăţirii contactului dintre ele. se observă că proeminenţele care au venit în contact cu vopseaua sunt colorate.3. Se aplică pentru supapa şi scaunul supapei.verificat. fiecare suprafaţă se rodează separat cu ajutorul dispozitivului de redare. când cele două suprafeţe supuse prelucrării sunt în contact una cu cealaltă în timpul prelucrării. Operaţia se poate executa manual sau mecanizat. Din punctul de vedere al poziţiei suprafeţelor pereche care se rodează. Vopseaua folosită poate fi miniu de plumb. iar la lagăre între 10-18 pete. ventile. Calitatea operaţiei este apreciată cu ajutorul unui etalon confecţionat din tablă subţire în care s-au practicat ferestre cu secţiunea 25 x 25 mm. La acest procedeu. diluate în ulei. ghidaje pentru maşini. Numărul de pete găsite în cuprinsul unei ferestre indică gradul de netezime al suprafeţei. Este operaţia prin care două suprafeţe metalice sunt netezite simultan.

Operaţia se poate executa cu maşini de găurit portabile electrice sau pneumatice pentru găuri având diametre de 1.Fig.4. .5 mm şi se realizează la una sau două treceri. Adaosul de prelucrare îndepărtat la această operaţie este de 0. .datorită poziţiei găurii. Rodarea individuală 1.5.20 mm sau pe maşini de găurit de masă sau cu coloană. aceasta nu poate fi realizată în timpul prelucrărilor mecanice.sunt necesare găuri prin două sau mai multe piese care au aceeaşi axă .6.Alezarea.Găurirea. 8 .5. Se execută în timpul asamblării atunci când: .2 . Se execută manual folosind ale-zor fix sau reglabil. Rodarea reciprocă Fig. 1.0.sunt realizate găuri de corecţie pentru poziţionare sau aspect.găurile au dimensiuni foarte mici şi necesită apoi operaţii de ajustare sau filetare.

Este operaţia de prelucrare mecanică prin care se obţine o suprafaţă plană perpendiculară pe axa unui alezaj. 9 . Ţevile de cupru. Filetarea manuală. Perpendicularitatea dintre axa găurii şi suprafaţa la. Se aplică în general pentru ţevi. Este una din operaţiile frecvent întâlnite la asamblare şi este realizată pentru scopuri secundare. Operaţia se poate executa la rece pentru diametre mai mici de 8 mm si rază mare de curbura.mată este realizată cu ajutorul urnii cep de ghidare.suprafaţă prelucrată. Lamarea. Operaţia constă în filetarea cu tarozi (garnitură de trei tarozi) de degroşare. 1.1. Îndoirea. după ce acestea au fost umplute cu sacâz topit sau nisip fin uscat şi bine îndesat în ţeavă.piesă de bază. 4 . Fig. Schema lamării: 1 . Operaţia se poate executa manual sau mecanizat şi are drept scop poziţionarea corectă a piuliţei. 3 .cep de ghidare 1.lamator.7). sau este aplicată pentru îndepărtarea bavurilor de la filetare (fig. înainte de îndoire sunt încălzite la 500-600 °C şi apoi răcite în apă pentru înmuiere.6. 2 . de finisare şi de calibrare.7. Operaţia se execută manual folosind dispozitive de îndoit ţevi pentru producţia individuală şi cu ajutorul maşinilor de îndoit ţevi pentru producţia de serie.7.8.

Operaţiale execută în scopul îndepartarii pilituri aşchiilor. 10). . 9). Maşinile de spălat pot fi: -cu tambur (fig.21 kHz). Acestea folosesc drept lichid pentru spălare benzină amestecată cu 8 % tetraclorură de carbon. 8). Fig. În atelierele care nu dispun de maşini de spălat se folosesc pistoale de stropit. care duc la îndepărtarea impurităţilor.8.9. Spălarea pieselor înainte de asamblare. Maşină de spălat cu tambur 10 . După spălare piesele sunt uscate cu aer comprimat. Lichidele de spălare pot fi benzină. 7.1. Spălarea se poate realiza manual sau mecanizat.5 % triclor etilenă pentru a reduce inflamabilitatea benzinei.cu transportor cu rachetă (fig. Principiul de funcţionare constă în producerea în băile de spălare a oscilaţiilor mecanice cu frecvenţă ridicată (18 . Pentru piese cu configuraţie complicată se folosesc instalaţii cu ultrasunete. .cu bandă transportoare (fig. materialelor abrazive şi uleiurilor depuse în timpul operaţiilor de ajustare. petrol rafinat sau apă.

2.1. Materialul de aport are compoziţia chimica diferita de cea a materialului de baza si pătrunde prin difuziune moleculară în structura (adezivi). Generalitati Asamblarea prin lipire este operaţia de îmbinare a doua sau mai multe piese confecţionate din acelaşi metal sau din materiale diferite cu ajutorul unui „material de aport "de temperatura mai joasă decât a materialului pieselor de îmbinat.9. Clasificare lipiturilor metalice: În funcţie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a aliajului de lipit. PREGATIREA PIESELOR PENTRU OPERATIA DE LIPIRE 2. cuprinde următoarele grupe: 11 .Fig. Maşină de spălat cu bandă transportoare Cap. Maşină de spălat cu transportor cu rachetă Fig. 10.

a elementelor radioactive. si protecţie in mediul coroziv. Din punct de 12 .Ag.ulei sau aer comprimat.Lipirea flanşelor pe ţevi de apa.cupru si aliaje de cupru .a plăcuţelor dure la sculele aşchietoare. cum ar fi: . Cifra din simbol indică procentul mediul de staniu ( Sn ). . se folosesc aliaje de lipit pe baza de Sn .St ( simbolizate Lp20Sb . suprafeţele ce vor fi supuse operaţiei de lipire se tratează cu fluxuri pentru lipit.clorură de zinc (pentru piese de otel table zincate ) .straturi de oxizi care vor împiedică realizarea unei lipituri de calitate.stearina (pentru piese din plumb).colofoniul sau "sacâzul" (pentru piese din cupru sau din alarma ). . Ele se întâlnesc în cazul îmbinărilor slab solicitate sau care se încălzesc nesemnificativ in funcţionarea.)..la diferite aparate electronice si electrocasnice.lipituri moi se caracterizează prin rezistenta de rupere mica (ar =5.7daN/mm) şi temperatura de execuţie sub 450 C.. .jgheaburi Pentru lipirea pieselor din otel. . Acesta asigură în plus. cum ar fi: .Pb (simbolizate s. Cele mai folosite sunt: . Ele se întâlnesc în cazul îmbinărilor care necesita o buna rezistenta mecanica: . . Pentru a evita acest fenomen. Metalele si aliajele încălzite la temperatura necesara lipirii formează la suprafaţa..cutii de tabla . sau pe baza de Sn-Pb. in contact cu oxigenului. o difuziune mai buna a lipiturilor.lipiturile tari sau bravurile se caracterizează prin rezistenta de rupere ar <50daN/mm si temperatura de execuţie cuprinsa intre 450 C si 900°C. Pentru lipirea pieselor din aluminiu(Al)se folosesc aliaje pe baza de Sn -Zn sau Pb .clorură de amoniu ( pentru curăţarea de oxizi a suprafeţelor active la ciocane de lipit). . Lp30Sb etc. etc ).

025. păstrarea interstiţiului dintre piesele de lipit intre in intervalul 0..0. 13 . creează un strat direct de contact intre structurile moleculare de la suprafaţa pieselor de imbinat. prin degresarea. cu sau fara presarea materialelor supuse imbinarii. .25mm. prin aderenţă si adsorbţie.vedere tehnologic. materiale de cauciuc. Lipiturile cu adeziv se pot realiza atat la rece (temperatura mediului ambiant). prin executarea de randalinări. materiale ceramice..11. materiale de lemn . se pot lua masuri suplimentare pentru creşterea rezistentei mecanice a îmbinărilor lipite. decapare cu acid azotic etc.realizarea unei configuraţii si a unei suprafeţe de lipire mai mari pentru a putea transmite forte cat mai mari. Prin acest procedeu pot fi imbinate: materiale metalice.păstrarea interstiţiului dintre piesele de lipit intre cele doua piese. Fig. Tipuri de lipiri 2. Adezivii sunt substanţe chimice metalice care.si anume: . cât si la cald. curăţarea pana la luciu metalic a suprafeţelor supuse lipirii.Lipirea cu adeziv Constituie o varianta mult mai noua pe scara evoluţiei tehnologice a acestui procedeu.2.

spirit sau petrol. (supuse la temperaturi sub 60 C si rezistente la tracţiune pana la 300daN/cm2) si chiturile (pentru îmbinări intre piesele metalice si piesele nemetalice. . Lipirea cu ciocane de lipit Ciocanele de lipit sunt folosite pentru transportul clădirii de la sursa la locul de asamblare. (pentru îmbinări din lemn).cu ciocan de lipit .se menţionează: cleiurile. Exemple: metal cu porţelan sau sticlă la siguranţe fuzibile etc. radiatoare.răzuire.tipul aliajului de lipit.prin rezistenţă de contact. tesuturi sau hârtie. .). . . Dintre adezivii cu larga întrebuinţare. tehnica de calcul. Ciocanele de lipit se încălzeşte în partea mai groasă şi nu la vârful pentru că se poate arde .cu arzătoare cu gaz.încălzirea se face la flacăra unei lămpi cu benzină. .materialul si dimensiunile pieselor.- materiale de beton. 14 . Se executa din cupru deoarece acest material este un foarte bun conducător de căldura. supuse la temperaturi pana la 130°C. legături electrice.se ajustează piesele de lipit. Operaţia de lipire se execută etapele: . Metoda de lipire se alege ţinând seama de: .numărul de piese lipite. aparatura de laborator. Lipirea moale: este folosita la piese supuse la presiuni si solicitări de valori mici pentru Se realizează prin următoarele metode: .forma îmbinării. Pentru a evita încălzirea repetată se folosesc ciocanele electrice la care încălzirea este continuă. materiale de ţesături.

se încălzeşte ciocanul de lipit. Aparate de pipit.propan . această operaţie nu este necesară. . .încălzirea locului de lipire până la temperatura de topire a aliajului.12. gaze naturale) şi aer. se iau cu ciocanul una sau două picături de aliaj pe lipit . .acoperirea acestora cu flux. se cufundă ciocanul în soluţia de clorură de zinc şi apoi în clorură de amoniu (ţipirig). 2. ciocanul nu se ridică de pe suprafaţa de lipit până când nu se umple cusătura. Fig.3. degresare. metan. butan .sau se pun bucăţile de aliaj pe locul de îmbinare deplasând încet şi uniform ciocanul de-a lungul îmbinării. folosit un tampon de câlţi sau o pensulă de păr.hidrogen.aproprierea barei din aliajul de lipit cu flux de locul de îmbinare.Lipirea cu arzătoare cu gaz Este folosită la lipirea în locuri greu accesibile.netezire abrazivă se acoperă cu un strat de flux netezire abrazivă. Dacă a fost folosi flux protector.. după întărirea aliajului de lipit şi răcirea lipiturii se poate spăla cu apă şi săpun pentru îndepărtarea fluxului (numai acolo unde este prevăzut de tehnologie ). prelucrarea marginilor. Etapele de realizare ale lipiturii prin această metodă sunt următoarele: .pregătirea pieselor pentru lipirea prin curăţire. Metoda constă în încălzirea piesei şi a aliajului de lipit cu ajutorul unui arzător compus din două ţevi lipite prin care circulă un gaz ce arde (acetilenă. 15 . Prezentată la figura in figura 12.

. Metoda se aplică la lipirea ţevilor de radiatoare şi la lipirea sculelor. 16 .4. îmbătrânire în timp. Lipirea tare Este folosită la lipirea pieselor supuse la presiuni şi solicitări mai mari decât în cazul lipiturilor de apă.se elimină tensiunilor remanente .este o operaţie şi energie.precum şi la lipirea sculelor aşchietoare. iar piesa b este realizată prin lipire din două bucăţi ambutisate. Etapele parcurse la această metodă de lipire sunt următoarele: curăţarea mecanică a pieselor.sunt mai puţin rezistente decât sudurile. Dezavantajele îmbibărilor prin lipire: .Lipirea prin rezistenţă de contact Se realizează prin încălzire locală folosind efectul termic al curentului electric şi topirea de lipit termic aşezat între piesele care se asamblează. decaparea.au sensibilitatea la şocuri. Pentru protecţia locurilor ce nu trebuie acoperite cu aliaj de lipit se aplică acestor zone o protecţie cu sticlă solubilă în amestec cu cretă sau miniu de plumb.aer comprimat. Avantajele îmbinărilor prin lipire constau în faptul că: . . . cât şi cu utilaje simple . In acest scop . desprindere. atât din punct de vedere mecanic cât şi termic. fixarea în poziţia de asamblare introducerea în baia aliajului de topire. pentru conductele de ulei.2.rezistenţa mecanică este puternic afectată de temperatură. Printre metodele de realizare a lipiturilor tari amintim: Lipirea cu flacără. degroşarea. aşa cum este exemplificat în care piesa a este strunjită din material plin. ea poate înlocui alte tehnologii de execuţie în cazul tablelor subţiri. în instalaţii chimice.

la rece".cu suporturi individuale. de material de plastic sau de cauciuc. Lipirea în cuptoare cu atmosferă controlată. spălarea cu apă din abundenţă. Se aşează piesele pe un transport (o cărămidă etc. Această maşină este dotată cu echipamente: . şi se aplică pe locul cusăturii bucăţi de aliaj de topit. sau uscarea. Lipire cu flacără. .2. se debitează sau se taie la dimensiunile cerute cu foarfece manuale pentru tablă. 2.5.Lipirea în baie de săruri. ştergerea cu o cârpă uscată.cu role . legarea cu sârmă a pieselor ce urmează a fi lipite pentru a nu se deplasa în timpul lipirii. 2.Îndreptarea -Planarea tablelor Operaţia se execută. răcirea lentă în atmosferă a cusăturii.Tablele moi mai subţiri se pot îndrepta prin câteva lovituri date cu un ciocan de lemn. înlăturarea fluxului prin fierbere 15 minute în soluţie de 10% sodă caustică. ghilotină care permit şi tăierea în pachete de tablă.. la o producţie mai mare sau la table mai groase se folosesc utilajele speciale pentru această operaţie ca foarfece de banc. prin presare sau prin aplicare de lovituri.1. pe urmă se încălzeşte locul cusăturii cu lampa cu benzină sau cu flacăra de la un arzător cu oxiacetilenă pentru topirea aliajului de lipit.copierea un strat de flux a suprafeţelor ce urmează a fi lipite (borax dizolvat în apă).foarfece mecanice.5. în producţia individuală.).Debitarea-Tăierea Tablelor Tablele subţirii.sau cu platforme cu role pentru a se uşura manevra tablelor dispuse în forţa maşinii. electrice sau combinate.5. 5% ulei mineral şi 85% apă. Lipirea prin această metodă se face parcurgând următoarele etape: ajustarea şi curăţarea suprafeţelor ce trebuie lipite. OPERATII DE PREGATIRE A PIESELOR PENTRU LIPIRE 2. prin întindere-respectiv planare. fără a supune tabla vreuneia încălziri. îndreptarea este mai bună cu cât este mai mic 17 .

3.Îndoirea tablelor Pentru a se obţine forme curbate sau diferite profile. 2.6.5. Fălţuirea se poate executa direct din elemente asamblate sau indirecte cu ajutorul unor adaosuri. Grosimea tablei folosite la fălţuirea este în funcţie de capacitatea de lucru a utilajului respectiv. realizează îndoirea tablelor sub diferite unghiuri.4. Fălţuirea este simplă sau dublă. 2. burlanelor. Fălţuirea pentru mantalele corpurilor cilindrice sau tuburi executate pe maşini speciale.diametrul cilindrilor. cel superior putându-se deplasa în plan vertical. Fălţuirea Condiţia necesară pentru executarea falţurilor la temperatura obişnuită este ca tabla să nu formeze fisuri la îndoire. acoperişurilor etc. Controlul lipirii metalelor Controlul lipirii metalelor se face printr-o observare atentă cu ochiul liber observând defecte ca: . . Tabla inoxidabilă se falţuieşte numai după ce s-au făcut încercări preliminare. după cum marginile tablelor se îndoaie cu o singură dată sau de două ori.lipiri neuniforme.Îmbinarea prin fălţuire Tuburile cu pereţii subţirii se pot îmbina nedemontabil şi prin operaţii de fălţuire cu lipire metalică. îndoirea tablelor se realizează manual cu ajutorul a diferite dispozitive(matriţare).5. Prin fălţuire se pot obţine îmbinări etanşe. 2. 2. Maşina este acţionată manual sau electric şi are ca părţi active o riglă inferioară.5.deplasate. In atelierele mai mici şi la execuţia individuală maşinile de îndreptat table sunt acţionate manual şi sunt prevăzute doar cu 3 cilindri. 18 .5. de aceea este o metodă răspândită pentru confecţionarea vaselor şi diverselor cutii din tablă. poansonul având mişcarea alternativă în plan vertical. Presa de îndoit(abkant).5. tuburilor de aerisire.

lipsuri. . . .porozităţi. 19 .fisuri etc..nepătrunderi. .scurgeri de metal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->