NUME ŞI PRENUME................................................................................

CLASA ..................

FIŞĂ DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ

SUBIECTUL: LEGILE EFECTULUI FOTOELECTRIC
OBIECTIV URMĂRIT: Verificarea legilor efectului fotoelectric
MATERIALE NECESARE: computer, proiector, soft educaţional
(http://phet.colorado.edu/simulations/sims.php?sim=Photoelectric_Effect)
MODUL DE LUCRU:
1. Fixaţi o anumită frecvenţă (respectiv lungime de undă) şi un anumit flux al radiaţiei.
ex: λ =400nm şi 25%Φ max; tensiunea bateriei este iniţial 0V.
Constataţi că în circuit apare un curent de intensitate I0 =....................≠ 0 deşi tensiunea dintre
electrozi este nulă. Cum explicaţi?
Deschideţi fereastra graficului intensităţii curentului în funcţie de tensiunea bateriei (click pe
lupă de 4-5 ori!).
[Creşteţi tensiunea (pozitivă) până la valoarea maxim admisă, măsuraţi de fiecare dată
intensitatea curentului fotoelectric şi notaţi perechile de valori tensiune-curent în tabelul următor. Ce
constataţi?

U(V) 0 2 4 8 -0,2 -0,4 -0,6 -0,8 -1,0 -1,2 -1,4

I(mA)

Mărind tensiunea, intensitatea curentului rămâne constantă ( graficul prezintă un palier). Acesta
este numit fotocurent de saturaţie, de intensitate Is1=.......................Cum explicaţi?
Reveniţi la 0V şi continuaţi către tensiuni negative, notând perechile de valori în tabelul de mai
sus. Ce constataţi?
La o anumită tensiune, numită tensiune de stopare, intensitatea curentului din circuit devine nulă.
Us1 =.........................Cum explicaţi?
Fotografiaţi graficul!]*
Păstraţi frecvenţa luminii (ex. λ =400nm), dublaţi fluxul (50%Φ max) şi repetaţi procedeul[...]*.

U(V) 0 2 4 8 -0,2 -0,4 -0,6 -0,8 -1,0 -1,2 -1,4

I(mA)
Is2=.......................
Us2 =.....................
Păstraţi frecvenţa luminii (ex. λ =400nm), triplaţi fluxul (75%Φ max) şi repetaţi procedeul[...]*.
U(V) 0 2 4 8 -0,2 -0,4 -0,6 -0,8 -1,0 -1,2 -1,4
I(mA)
Is3=.......................
Us3 =.....................

Concluzii:
La Φ 2=2Φ 1 avem Is2=2 Is1 şi la Φ 3=3Φ 1 avem Is3=3Is1, deci IS∼ Φ la frecvenţă constantă.

2. Obs:
Din cele deduse anterior rezultă că tensiunea de stopare Us este aceeaşi pentru o radiaţie de o
anumită frecvenţă, indiferent de fluxul radiaţiilor.
Dar tensiunea de stopare este o măsură a energiei cinetice maxime a fotoelectronilor emişi
(Ecmax =e.| Us| ). Deci energia cinetică maximă a fotoelectronilor nu depinde de fluxul radiaţiilor (a).
 În experimentul virtual deschideţi fereastra graficului energiei cinetice maxime a fotoelectronilor
în funcţie de frecvenţa acestora.
Măriţi frecvenţa (micşoraţi lungimea de undă) şi măsuraţi de fiecare dată tensiunea de stopare în
valoare absolută (| Us| ). Treceţi datele în tabel. Ce constataţi?

λ (nm) 400 300 200

| Us| (V)

Concluzii:
Cu creşterea frecvenţei, tensiunea de stopare creşte în modul, deci creşte energia cinetică
maximă a fotoelectronilor emişi (b).

3. Scăzând frecvenţa, observaţi că există o frecvenţă minimă υ 0 (lungime de undă maximă) la care
nu mai apar fotoelectroni. Numim această frecvenţă, „de prag” .
Cu punctul de pe grafic poziţionat pe frecvenţa υ 0, fotografiaţi situaţia şi notaţi în tabel valoarea
acesteia.
Modificaţi substanţa depusă pe catod şi, mişcând stânga-dreapta cursorul frecvenţei, trasaţi
graficul, oprindu-vă în poziţia υ 0 ; pozaţi graficul!
Completaţi tabelul, folosind datele înregistrate în poze:

materialul sodiu zinc cupru

λ 0 (nm)

Concluzii:
-frecvenţa de prag este o constantă de material;
-sub frecvenţa de prag nu se produce EFE.