M.T. Acord Mediu, Conducta Gaze Crevedia

Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu

___________________________________________________________________________
S.C. IPTANA S.A.
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor

- REVIZIA 2 -
BORDEROU
A. PIESE SCRISE
1. Foaie de semnături
2. Borderou
3. Memoriu tehnic
B PIESE DESENATE
1. Plan încadrare in teritoriu, ds. nr. 300 – 00.R2.D scara 1 : 50.000
2. Plan amplasare traseu conductă, Tronson 1, ds. nr. 300-01.R2 scara 1 : 5000
Întocmit,
Dr. ing. Mâra Liliana
i
___________________________________________________________________________
MEMORIU TEHNIC
CAP 1. DATE GENERALE ...................................................................................................5
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii ................................................................5
1.2. Amplasamentul obiectivului .............................................................................5
1.3. Proiectant............................................................................................................5
1.4. Beneficiarul lucrărilor: ......................................................................................5
1.5. Valoarea estimativă a lucrărilor: .....................................................................5
CAP. 2 DATE SPECIFICE OBIECTIVULUI.........................................................................6
2.1. Oportunitatea investiţiei şi utilitatea publică...................................................6
2.2. Descrierea lucrărilor...........................................................................................6

2.2.1. Situaţia existentă...................................................................................................6
In prezent municipiul Bucureşti precum si localităţile din jurul acestuia ,sunt alimentate cu
gaze naturale, in principal dintr-o conducta de transport gaze naturale ø 700 mm care
funcţionează de câteva decenii si care are forma unui inel ce înconjoară radial
amplasamentul capitalei,precum si zonele limitrofe ale acesteia. Conducta este amplasata
subteran...........................................................................................................................6
..................................................................................................................................6
2.2.2. Studiu geotehnic ................................................................................................6
2.2.3. Lucrări proiectate...................................................................................................7
CAP.3. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU.....................10
3.1. Amplasament subtraversări; tehnologia de execuţie a subtraversărilor...10
Pozarea conductelor prin metoda clasica a sapaturii deschise prezinta

urmatoarele dezavantaje:........................................................................................13
i
___________________________________________________________________________
perturbarea pe timp indelungat a traficului auto si pietonal,..............................13
aparitia riscurilor de producere a accidentelor datorita semnalizarii

necorespunzatoare a perimetrelor afectate de lucrari,.......................................13
durate mari de realizare a lucrarilor, .....................................................................13
poluarea fonica,.......................................................................................................13
aparitia discontinuitatilor si denivelarilor covorului asfaltic care practic nu pot

fi eliminate decat prin refacerea totala a acestuia, fapt ce implica costuri foarte
mari. Acest ultim dezavantaj poate fi apreciat ca unul din principalii factori
care au concurat la degradarea carosabilului majoritatii strazilor si soselelor
...................................................................................................................................13
3.2 Managementul organizării de şantier..............................................................15
3.3. Protecţia calităţii apelor...................................................................................16

3.3.1. Studii hidrologice..................................................................................................16
3.3.2. Impactul asupra apelor şi măsuri de protecţie......................................................17
Măsuri de protecţie a calităţii apelor :............................................................................22
3.4. Protecţia calităţii aerului..................................................................................23

3.4.1. Date generale privind climatul..............................................................................23
3.4.2. Sursele potenţiale de poluare a aerului şi protecţia calităţii aerului......................23
3.5. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.................................................26
3.6. Protecţia împotriva radiaţiilor..........................................................................28
3.7. Protecţia solului şi subsolului.........................................................................28

3.7.1. Geomorfologia regiunii.........................................................................................28
Din analiza geomorfologică a zonelor de travesare a cursurilor de apă, se constată că la
data efectuării cercetărilor, in aceste zone nu se traversează zone cu alunecări active,
prăbuşiri sau alte fenomene geologice care să pună în pericol exploatarea în siguranţă a
obiectivului proiectat......................................................................................................29
3.7.2. Geologia regiunii..................................................................................................29
3.7.3. Date seismice......................................................................................................29
ii
___________________________________________________________________________
3.7.4. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului............................................................30
3. 8. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice................................................31

3.8.1. Consideratii privind alegerea traseului.................................................................31
3.8.2. Habitate şi ecosisteme ........................................................................................32
3.8.3. Surse de poluare şi protecţia faunei şi florei........................................................38
3. 9. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public..............40
3.10. Gospodărirea deşeurilor................................................................................41
TIP DEŞEU..........................................................................................................................42
TIP DEŞEU..........................................................................................................................42
CAP. 4. LUCRĂRI DE RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ..................................................45
CAP. 5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI.........................................45

ANEXA 1.......................................................................................................................46
Anexe
1. Certificat de urbanism nr. 36 din 04.03.2009 emis de Consiliul judeţean Dâmboviţa
2. Certificat de urbanism nr. 746 din 17.10.2008 emis de Consiliul judeţean Giurgiu
3. Adresa nr. 11760/2255/16.01.2007 – APM Dâmboviţa
4. Autorizaţie nr. 709 din 25.11.2008 pentru subtraversare DN1A km 37+480 – emisă de
S.D.N. Bucureşti Nord
5. Autorizaţie nr. 203 din 24.04.2009 pentru subtraversare DN71 km 4+491 – emisă de S.D.N.
Bucureşti Nord
6. Autorizaţie nr. 204 din 24.04.2009 pentru subtraversare DN7 km 34+944 – emisă de S.D.N.
Bucureşti Nord
iii
___________________________________________________________________________
7. Autorizaţie nr. 205 din 24.04.2009 pentru subtraversare DN1A km 30+218 – emisă de
S.D.N. Bucureşti Nord
8. Aviz de gospodărire a apelor modificator al avizului nr. 56/13.03.2007, nr. 110/15.05.2009 –

emis de Direcţia Apelor Argeş – Vedea
9. Autorizaţie de construire C.F.R. – condiţionată nr. L.3. / 4.134 / 2007 – 2008 – emisă de
C.N.C.F. „CFR” SA – Sucursala Regională C.F.R. Bucureşti, Divizia linii – serviciul L.A.T.
10. Acord nr. L.3. / 4.134 / 2007 – 2008 – emisă de C.N.C.F. „CFR” SA – Sucursala Regională
C.F.R. Bucureşti, Divizia linii – serviciul L.A.T.
11. Aviz de principiu Orange din 04.05.2009
12. Aviz nr. 2216/31.03.2009 emis de S.C. CONPET S.A. Ploieşti
13. Aviz nr. 3615 din 21.03.2008 emis de Transelectrica S.A., Sucursala de Transport,
Bucureşti
14. Prelungire aviz nr. 1200 din 05.02.2009 emis de Transelectrica S.A., Sucursala de
Transport, Bucureşti
15. Aviz nr. GBEXX00020/26.02.2009 emis de Enel Distribuţie Muntenia
16. Aviz nr. 195/04.06.2008 emis de Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA
17.Formular Standard Natura 2000 ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului
18. Extras din Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar pentru care a fost
declarat fiecare sit de importanţă comunitară – pag. 26 – Pădurea Bolintin
19. Harta ROSCI0138 Pădurea Bolintin
20. Harta ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului
iv
___________________________________________________________________________
“ CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE NATURALE DN 800 X 40 BAR
CREVEDIA – PODIŞOR – REVIZIA 2”
- MEMORIU TEHNIC -
Cap 1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

„Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2”
1.2. Amplasamentul obiectivului

In judeţele Giurgiu şi Dâmboviţa, la vest de municipiul Bucureşti (plan de situaţie)
1.3. Proiectant
S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ
MEDIAŞ, str.UNIRII nr.6, ,jud.SIBIU
Tel.0269/842262
1.4. Beneficiarul lucrărilor:

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.
MEDIAŞ, str.C.I.MOTAŞ NR.1, jud.SIBIU
Tel.0269/842262
1.5. Valoarea estimativă a lucrărilor:

57.852.851,95 RON, din care C+M 52.775.872,00 RON
1.6. Perioada de execuţie propusă:

Până la sfârşitul anului 2009
1.7. Cadrul legislativ privind protecţia mediului:
Prezenta documentaţie a fost întocmită în concordanţă cu legislaţia naţională în vigoare din
domeniul protecţiei mediului, calităţii în construcţii, securităţii şi sănătăţii muncii, precum şi cu
directivele UE în domeniul evaluării impactului asupra mediului (Anexa 5).
5
___________________________________________________________________________
Cap. 2 DATE SPECIFICE OBIECTIVULUI
2.1. Oportunitatea investiţiei şi utilitatea publică

.
Având in vedere dezvoltarea accentuata a municipiului Bucureşti şi a zonei limitrofe
,incluzând aici si sectorul agricol Ilfov, in ultimul deceniu, s-a constatat o creştere substanţiala a
numărului de consumatori,precum si o extindere foarte mare a clădirilor,a parcurilor
industriale,reprezentante ale unor firme de prestigiu,etc.
Urmare acestui lucru, planurile urbanistice au suferit multe modificări.
Dezvoltarea accentuata a zonei a afectat şi conductele magistrale de transport gaze naturale.
Pentru respectarea distanţelor impuse de normele departamentale în vigoare, a fost
necesar să se intervină de nenumărate ori pentru reamplasarea conductelor de transport gaze
naturale, la distante normate, fata de obiectivele apărute in diverse locaţii.
Ţinând cont si de dezvoltarea de perspectiva a zonei, care este foarte clar evidenţiata in
toate proiecţiile de viitor,S.N.T.G.N.TRANSGAZ S.A. MEDIAS, a decis sa abordeze cu o strategie
de actualitate aceasta problematica, luând in considerare si conceptul european de dezvoltare
durabila .
Ca urmare a celor prezentate, este necesara si oportuna realizarea unei conducte de
transport gaze naturale – presiune înalta, care sa aibă o capacitate de transport mărita si care sa
fie amplasata la distante corespunzătoare, fata de diversele obiective, incluzând aici si zonele de
intravilanuri ale localităţilor, aprobate prin Planurile de Urbanism Generale.
2.2. Descrierea lucrărilor

2.2.1. Situaţia existentă
In prezent municipiul Bucureşti precum si localităţile din jurul acestuia ,sunt alimentate cu gaze
naturale, in principal dintr-o conducta de transport gaze naturale Ø 700 mm care
funcţionează de câteva decenii si care are forma unui inel ce înconjoară radial
amplasamentul capitalei,precum si zonele limitrofe ale acesteia. Conducta este amplasata
subteran.
2.2.2. Studiu geotehnic

Cercetările s-au efectuat în perioada iulie 2006 şi au avut ca scop:
- descrierea litologiei terenului de pe traseul conductei de transport Φ 32”, Crevedia –

Podişor, la traversări de ape, a autostrăzii Bucureşti-Piteşti şi a altor drumuri
6
___________________________________________________________________________
- caracterizarea morfologică a terenului de pe traseul conductei
- caracterizarea morfo- hidrologică a cursurilor de apă traversate
- precizarea condiţiilor geologice în care este situat traseul conductei şi în zona traversărilor
de ape şi drumuri
- precizarea parametrilor geotehnici a pământurilor de pe traseul conductei şi la traversări.
Pentru traversarea cursurilor de apă. Studiul recomandă următoarele variante:
- varianta 1 : subtraversarea prin foraj orizontal dirijat
- varianta 2 : traversarea aeriană a conductei :
o pe fundaţii indirecte (piloţi),
sau
o pe fundaţii directe
Varianta adoptată va depinde de calculele economice efectuate.
2.2.3. Lucrări proiectate

Date tehnice ale investiţiei
Conducta de transport gaze naturale va avea lungimea totala de 43,861 km, din care
lungimea aferenta judeţului Dâmboviţa este de 24 km, iar lungimea aferenta judeţului Giurgiu este
de 19,861 km.
Diametrul la care va fi dimensionata conducta este de Ø 800 mm, iar ţeava metalica va fi
alcătuita din otel X60 PSL 2-dupa norma A.P.I.5L.Grosimea de perete se va dimensiona in funcţie
de clasa de locaţie (apropierea ca distanta de diverse obiective) si are valori cuprinse intre 7,1
-10,3 mm.
Presiunea maxima de regim pentru funcţionarea conductei este 40 bar.
Conducta se va realiza in sistem de montaj subteran la o adâncime de cca. 1,10m, iar pe
traseul acesteia se vor traversa o serie de obstacole, cum ar fi: cursuri de ape, cai ferate, drumuri
naţionale, judeţene, comunale etc., zone mlăştinoase etc.
Se vor obţine acordurile proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri afectate de lucrările de
construcţii montaj ce se vor realiza.
Aceasta conducta reprezintă o prima etapa de realizare a inelului municipiului Bucureşti.
Inelul prezentat anterior-conducta de transport gaze naturale Ø 700 mm-CONDUCTA
EXISTENTA,va rămâne operaţionala (in funcţiune) la o presiune maxima de regim de 6 bar,ceea
ce va permite ca distantele minime de siguranţa sa fie mai permisive.
7
___________________________________________________________________________
Amplasamentul lucrărilor de investiţii
Amplasamentul lucrărilor de investiţii proiectate în vederea execuţiei conductei de transport
gaze naturale Dn 800 x 4,0 MPa Crevedia – Podişor, se află pe teritoriul judeţelor Dâmboviţa şi
Giurgiu, la vest de Municipiul Bucureşti.
La alegerea amplasamentului obiectivului de investiţie proiectat s-au avut în vedere
următoarele:
- traseul propus să afecteze cât mai puţin terenurile agricole;
- evitarea zonelor cu alunecări de terenuri;
- necesitatea de amenajări minime ale terenului în raport cu alte variante posibile;
- considerente tehnico-economice şi constructive, precum şi posibilităţi de supraveghere a
conductei în timpul exploatării;
- impact minim asupra mediului înconjurător (cu toate componentele sale);
- asigurarea condiţiilor pentru execuţia mecanizată a lucrărilor de săpătură şi construcţii-
montaj.
Amplasamentul optim al conductei din punct de vedere ecologic, constructiv şi tehnico-economic,
rezultă din planurile de amplasare, respectiv de situaţie, anexate.
Regimul juridic al terenurilor

Gabaritele si gradul de ocupare a terenului se încadrează conform normativelor departamentale.
Suprafaţa de lucru pentru conducta Dn 800 pe terenuri agricole este de 21 m (culoarul de
lucru) x L (lungimea conductei), cu grad de ocupare de 100%.
Pentru limitarea scoaterilor de teren din circuitul agricol, păşuni, neproductiv,etc. s-a avut în vedere
următoarele: alegerea traseelor cât mai scurte,optime şi în siguranţă. Menţionăm că traseul
conductei s-a proiectat pe cât posibil în extravilanul localităţii. S-au respectat distanţele de
siguranţă între conductele de gaze şi obiectivele de pe traseu (drumuri, LEA, LTc, cabluri
subterane electrice şi telefonice, fibră optică de telecomunicaţii etc), conform normativelor şi
legislaţiei în vigoare.
Pe zona de protecţie nu se vor planta pomi şi sunt interzise lucrările ce ar afecta conducta
îngropată (scarificări şi nivelări ).
Terenurile ce urmează a fi ocupate temporar vor fi redate la categoria şi starea iniţială.
Incadrarea in clasa de importanţă

În conformitate cu HGR 766/1997 şi a Regulamentului privind stabilirea categoriilor de
importanţă a construcţiilor, conducta de interconectare se încadrează în „construcţie de importanţă
normală C”.
8
___________________________________________________________________________
Variante analizate
În urma problemelor întâmpinate la obţinerea acordurilor proprietarilor de terenuri pe

traseul propus în Revizia 1, a fost necesară modificarea acestui traseu în proporţie de 98%.
Această modificare a dus la realizarea Reviziei 2 a proiectului. Traseul propus în Revizia 2 este
amplasat în culoarul de siguranţă al conductelor de transport ţiţei existente în zonă, proprietate a
SC CONPET SA Ploieşti, între km 0,415 – km 24,242 şi km 31,610 – km33,800.
S-a obţinut acordul SC CONPET SA Ploieşti pentru proiectarea conductei în respectivul
culoar de protecţie, la 4 m distanţă de conducta existentă (anexa 8). Această soluţie are ca scop
reducerea la maximum posibil a problemelor întâmpinate în obţinerea acordurilor proprietarilor de
terenuri. Culoarul de siguranţă al conductelor CONPET este de 10 m. Amplasarea conductei de
gaze la 4 m distanţă de conducta de transport ţiţei asigură posibilitatea realizării de construcţii la 6
m de conducta de gaze, prin proiectarea acesteia în clasa 4 de locaţie, evitând astfel încărcarea
terenului cu sarcini suplimentare faţă de cele introduse de conductele aparţinând SC CONPET SA
Ploieşti, existente. În acest fel se răspunde eventualelor condiţionări puse de proprietarii de
terenuri. Menţionăm că atât pe traseul iniţial, cât şi pe cel propus în Revizia 1, proprietarii de
terenuri au refuzat să-şi dea acordul de amplasare motivând că viitoarea conductă de transport
gaze le limitează dreptul de a construi în zonele respective.
9
___________________________________________________________________________
Cap.3. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU
3.1. Amplasament subtraversări; tehnologia de execuţie a subtraversărilor

3.1.1. Amplasament subtraversări
În tabelul 3.1.1 de mai jos se prezintă punctele de traversare a cursurilor de apă Crevedia,
Colentina, Ilfov, Dâmboviţa, Ciorogârla, Sabar, Argeş şi Ilfovăţ, a derivaţiei de ape mari Brezoaiele,
a canalelor de imbunataţiri funciare, conductelor CONPET, autostrăzii Bucureşti-Piteşti, DN 1A,
DN 7, DN 71, DC 77A, DJ 601 A, DC 54, DJ 401A, drum vicinal, drum forestier, CF 901 Bucureşti-
Piteşti (aşa cum rezultă din planurile de situaţie)
Tabelul 3.1.1. Poziţionare subtraversări
Nr. Kilometraj conducta Tip de traversare Lungimea Observaţii

subtraversării
crt.
(m)
Judeţ Dâmboviţa
1. km 0+010- km 0+032 TH1: hidro-canal, 24
2. Km 0+427 CP1 – intersectie

conducte CONPET
3. km 0+922- km 0+946 TH2: subtraversare 24

hidro-canal
4. km 1+450- km 0+554 TD 1A – 104

subtraversare DN 1A
5. Km 2+839 – km 2+868 TH3: subtraversare 29

hidro-canal

hidro-canal
7. Km 6+891 –km 6+924 TA1 –subtraveresare 33 La nord de localitatea

pârâu Crevedia Urziceanca

hidro-canal
9. Km 8+545 –km 8+543 TH6: subtraversare 28

hidro-canal
1 Km 9+255- km 9+321 TD2 – subtraversare 96

0. – DC 77A
10
___________________________________________________________________________
1 Km 9+725- km 10+025 Zona de conducte lestate

1. 300 m, cu lesturi de 18
cm grosime şi 8 m
lungime pe 25 bucăţi
ţeavă livrate cu lungimi de
12 m.
1 Km 10+150- km 10+200 CP2 – intersectie

2. conducte CONPET
1 Km 10+200 – km10+325 Zona de conducte lestate

3. 300 m, cu lesturi de 18
cm grosime şi 8 m
lungime pe 25 bucăţi
ţeavă livrate cu lungimi de
12 m.
1 Km 10+332 – km TA2 – subtraversare 244 la cca 1 km nord vest de

4. 10+576 pârâu Colentina zona localităţii Vizureşti
1 Km 13+418 – km 3+610 TCF1 – 192

5. subtraversare CF
901 Bucureşti-Piteşti
1 Km 14+467– km 14+510 TH 7 - subtraversare 43

6. hidro-canal
1 Km 14+839– km 14+965 TD3 - subtraversare 126

7. DN 71
1 Km 15+970– km 16+009 TA3 – subtraversare

8. rîu Ilfov
1 Km 17+384– km 17+488 TD4 – subtraversare 104

9. DN 7
2 Km 18+187– km 18+230 TH8 - subtraversare 48

0. hidrocanal
2 Km 18+334– km 18+358 TH9 - subtraversare 24

1. hidrocanal
2 Km 18+828– km 18+928 TD5 - subtraversare 24

2. DJ 601 A
11
___________________________________________________________________________
2 Km 20+295– km 20+584 TA4 – subtraversare 289 cursul canalizat al
3. râu Dâmboviţa Dâmboviţei, la cca 1km
sud-vest de zona
localităţii Brezoaiele
2 Km 22+116– km 22+382 TA5 – subtraversare 266 la cca 1,250 m sud-aval

4. râu Ciorogârla de stăvilarul de
desprindere a canalului
Dâmboviţa între
localităţile Poiana, la vest
şi Brezoaia, la est
2 Km 23+978– km 24+074 TD6 – subtraversare 96

5. DC 54
2 Km 24+151–km 24 +242 CP3 – intersectie 91

6. conducte CONPET
Judeţ Giurgiu
2 Km 25+130-km 25+163 Intersecţie cu două

7. conducte beton Dn
1000 pozate la h 0,8
m
2 Km 28+985- km 29+035 CP4 – intersectie

8. conducte CONPET
2 Km 29+086 – km TA 6 – subtraversare 180 La cca 1 km vest de

9. 29+266 râu Sabar localitatea Floreşti
3 Km 30+372- km 30+382 TD 7 – subtraversare 100

0. DJ 401 A
3 Km 30+678 – km TA 7 – subtraversare 285 Între localităţile Găiseni şi

1. 30+963 râu Argeş Floreşti
3 Km 32+096 – km TD 8 –subtraversare 96
2. 32+122 drum vicinal
3 Km 32+776 – km TD9 – subtraversare 160

3. 32+936 autostrada A1
3 Km 36+390- km 36+486 TD10-subtraversare 96

4. drum forestier
3 Km 39+875- km 39+975 TD11– subtraversare 100
12
___________________________________________________________________________
DJ 601
3 Km 42+926-km 43+320 TA 8 – subtraversare 394 Între localităţile Malu

6. pârâu Ilfovăţ Spart şi Podişor
3 Km 43+861 Sfârşit traseu

7.
3.1.2. Tehnologia de execuţie a subtraversărilor
In proiect se propune ca subtraversările să fie realizate astfel:
- cursurile de apă Colentina, Ciorogârla, Dâmboviţa, Argeş - prin foraj orizontal dirijat
- cursurile de apă Crevedia, Ilfov, Sabar, Ilfovăţ - prin şanţ deschis cu lestarea conductei
- drumurile şi căi ferate: în tub de protecţie, conform STAS 9312-87. Tubul de protecţie se
montează prin batere sau prin foraj orizontal.
Pozarea conductelor prin metoda clasica a sapaturii deschise prezinta urmatoarele dezavantaje:
perturbarea pe timp indelungat a traficului auto si pietonal,
aparitia riscurilor de producere a accidentelor datorita semnalizarii necorespunzatoare a
perimetrelor afectate de lucrari,
durate mari de realizare a lucrarilor,
poluarea fonica,
aparitia discontinuitatilor si denivelarilor covorului asfaltic care practic nu pot fi eliminate decat prin
refacerea totala a acestuia, fapt ce implica costuri foarte mari. Acest ultim dezavantaj poate fi
apreciat ca unul din principalii factori care au concurat la degradarea carosabilului majoritatii
strazilor si soselelor
• creşterea gradului de turbiditate a apelor în zona subtraversărilor cu tranşee deschisă.
13
___________________________________________________________________________
In cazul utilizării forajului orizontal, această metodă prezintă avantajle tehnice, economice şi
ecologice prezentate în cele de mai jos.
Avantaje tehnice Avantaje economice
• Elimina operatiile de transport si depozitare • Asigura o rentabilitate economica a
a materialului excavat prin procedee investitiei prin viteza mare de lucru
traditionale de forare
• Timpul folosit pentru pozarea conductelor
• Permite instalarea conductelor si a sau cablurilor este mult redus in raport cu
cablurilor in orice anotimp metodele clasice
• Structura naturala a solului de deasupra • Costul lucrarilor de pozare a conductelor

zonei forate ramine nealterata poate fi redus prin utilizarea unui
echipament de foraj adecvat
• Se aplică eficient în zone saturate sau
nesaturate de orice tip de sol • Subtraversarea căilor ferate sau rutiere
nu implică întreruperea sau perturbarea
• Scurtarea timpilor de executie in raport cu traficului
alte tehnologii
• Metoda are aceeaşi eficienţă indiferent
Avantaje ecologice de gradul de denivelare a terenului (teren
plan, in pantă, accidentat)
• Forajul orizontal nu afecteaza in nici un fel
cresterea plantelor, putan-du-se executa • Elimină decopertarea terenului şi săpării
astfel de lucrari in perimetre in care sunt de şanţuri
amplasate spatii verzi (parcuri, alei cu
copaci etc) • Diminuarea semnificativă a cheltuielilor
ulterioare operaţiunilor de forare şi
• Se protejeaza ecologic mediul ambiant pozare a conductelor, materialele
evitan-du-se poluarea fonica si atmosferica excavate ce trebuie transportate şi
din intravilan depozitate fiind în cantităţi mici, iar
reamenajarea perimetrelor în care au fost
• Spatiile mici ce sunt afectate amplasarii realizate astfel de lucrări nu necesită
utilajelor si operatiilor tehnologige afecteaza lucrări complexe.
in mica masura circulatia in zonele pietonale
• Sunt evitate prăbuşirile de teren şi efectele

amplasării utilajelor care afectează în
special zona de la marginea ariei de forare
deschisă
14
___________________________________________________________________________
3.2 Managementul organizării de şantier
Organizarea de şantier se amplasează com. Bucşani, sat Podişor. In vederea protecţiei
factorilor de mediu, la amplasarea şi proiectarea organizării de şantier s-a urmărit realizarea
următoarelor deziderate:
Tabel 3.2.1 – Măsuri privind protecţia mediului in organizarea de şantier

Nr.crt Măsura propusă
.
1. Evitarea amplasării organizăriii de santier în zone sensibile
2. Neamplasarea organizării de şantier în rezervaţii naturale.
3. Minimizarea distanţelor parcurse de utilajele de construcţii.
4. Limitarea spaţiului ocupat de organizarea de şantier la strictul necesar şi imprejmuirea

acestuia pentru a se asigura securitatea zonei .
5. Asigurarea utilităţilor necesare pentru desfăşurarea lucrărilor în bune condiţiii (sursa de

alimentare cu apă, loc special amenajat pentru servirea mesei, facilităţi igienico-sanitare,
containere pentru depozitarea deseurilor).
6. Asigurarea accesului auto şi semnalizarea orizontala şi verticala corespunzătoare
7. Stocarea substanţelor periculoase în celule etanşe şi depozitate în locuri speciale.
8. Schimburile de ulei de la utilaje se vor efectua în staţii speciale pentru astfel de operaţii
9. Depozitele de materiale (ciment, lianţi, şi alte tipuri de materiale) vor fi închise sau
acoperite, astfel neexistând pericolul împrăştierii în atmosferă şi depunerii pe sol,
infiltrarea acestora în apele subterane prin intermediul apei de ploaie fiind exclusă.
15
___________________________________________________________________________
3.3. Protecţia calităţii apelor
3.3.1. Studii hidrologice
Debitele pentru secţiunile de traversare a cursurilor de apă au fost puse la dispoziţie
proiectantului de INHGA prin adresa nr. 2577/13.07.2006 (pentru pârâul Ilfovăţ) şi de Direcţia
Apelor „Argeş Vedea”, prin adresele nr.2927/23.02.2006 şi 54/20.02.2006 pentru celelalte cursuri
de apă.
Astfel, debitul maxim cu probabilitatea de depăşire 1% pe p. Ilfovăţ, in regim natural de

scurgere, ce nu conţine sporul de siguranţă, respectiv
Q1% = 28,0 m3/s, a fost transmis de INHGA prin adresa nr. 2577/13.07.2006.
Pentru celelalte cursuri de apă traversate de conducta de gaze, debitele sunt prezentate în
tabelele 3.3.1 şi 3.3.2 de mai jos.
Tabel 3.3.1 – Debite cu probabilitatea de depăşire Q1% şi Q0,1%, in secţiunile de traversare, in regim
natural de scurgere, fără spor de siguranţă
Nr.crt. Râul Secţiunea F Q(m3/s)

(kmp) 1% 0,1%
1. Crevedia La nord de localitatea Crevedia 43 68 129
2. Colentina La vest de localitatea Cosoba 231 159 300
3. Ilfov La nord de localitatea Cosoba 196 147 277
4. Dâmboviţa Intre localităţile Brezoaia şi Cosoba 1.154 670 1.170
5. Ciorogârla La nord-vest de localitatea Drăgăneasca - - -
6. Baiul La nord-vest de localitatea Floreşti 69 87 163
7. Sabar La vest de localitatea Floreşti 766 520 985
8. Argeş La vest de localitatea Bolintin-Vale 3.799 2.080 3.570
9. Ilfovăţ Intre localităţile Tărtăşeşti şi Săbăreni 50 74 140
Tabel 3.3.2 – Debite cu probabilitatea de depăşire Q1% şi Q0,1%, in secţiunile de traversare, in regim
amenajat
Nr.crt. Râul Secţiunea Q(m3/s)

1% 0,1%
1. Dâmboviţa Intre localităţile Brezoaia şi Cosoba 30 48
2. Ciorogârla La nord-vest de localitatea Drăgăneasca 275 385
Studiile hidrologice efectuate de SC MISTAR PROIECT Ploieşti au avut drept scop:

- observaţii hidrologice şi morfologice în secţiunea de traversare
- calcule hidrologice privind determinarea nivelelor apelor extraordinare la asigurarea
stabilită de proiectantul general şi beneficiar
- calculul afuierilor locale şi generale în secţiunea de traversare
16
___________________________________________________________________________
Debitele stabilite pentru determinarea parametrilor hidrologici necesari calculelor de
traversare sunt în funcţie de clasa de importanţă a lucrării, in conformitate cu STAS 4273-83.
In tabelul 3.3.3. de mai jos se prezintă principalele caracteristici ale cursurilor de apă
traversate şi rezultatele calculelor de afuiere.
Referitor la apa subterană, forajele executate de SC MISTAR PROIECT SRL au

evidenţiat următoarele :
Zona cuprinsă între canal Dâmboviţa si autostrada A1 este bogată în resurse subterane de
apă. În forajele executate în această zonă s-au întâlnit infiltraţii de apă cantonată în depozitele
aluvuionare aparţinând cursurilor de apă respective. In zona autostrăzii A1 , şi datorită faptului că
forajele s-au executat în anul 2007, an deosebit de secetos, nu s-au întâlnit infiltraţii de ape
subterane.
3.3.2. Impactul asupra apelor şi măsuri de protecţie

Sursele de poluare din organizarea de şantier cu incidenţă asupra resurselor de apă pot fi
clasificate în:
- Surse punctiforme (staţionare);
- Surse difuze de poluare.
Din categoria surselor punctiforme, fac parte evacuările fecaloid menajere aferente
organizării de şantier.
Sursele difuze de poluare sunt constituite din:

- Depozitele intermediare (vrac ) de materiale de construcţii (în special pulverulente), ce
sunt spălate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate către terenurile adiacente.
- Spălarea utilajelor (autobasculante, autoutilitare). Apele provenite de la aceste spălări
au un caracter alcalin (pH>8,5), fiind potenţial impurificate cu produşi de tip petrolier (uleiuri,
carburanţi). Volumul apelor pluviale din cadrul organizării de şantier va depinde de suprafaţa
betonată.
17
___________________________________________________________________________
Tabelul 3.3.3. - Principalele caracteristici ale cursurilor de apă traversate şi rezultatele calculelor de afuiere
Nr.crt Curs de apă Q1% Sbazin (până Bazin Nivelul apelor extraordinare Adâncimea de afuiere
în hidrografic
secţiunea Cotă NAE 1% NAE 1% Afuiere Afuiere Afuiere
(m3/s)
de talveg +20% generala (t) locala(hef) totală (T)
traversare) (mdM)
(mdM) (mdM) (m) (m) (m)
(km2)
1. Crevedia 68 43 Ialomiţa 128,5 131,49 131,59 0,714 0,821 1,535
(2,99 m) (3,09 m)
2. Colentina 159 231 Argeş 121,7 125,41 125,57 0,893 0,843 1,736
(3,71 m) (3,87 m)
3. Ilfov 147 196 128,5 132,69 132,85 1,004 0,877 1,881
(4,19 m) (4,35 m)
4. Dâmboviţa 30 1154 Argeş 124 126,82 127,08 0,710 0,852 1,562
(2,82 m) (3,08 m)
5. Ciorogârla 275 Argeş 123,6 127,45 127,88 1,1154 1,232 2,357
(4,45 m) (4,88 m)
6. Sabar 483 823 Argeş 92,00 92,586 95,74 0.863 0,676 1,539
(3,59) (3,74)
Nr.crt Curs de apă Q1% Sbazin Bazin Nivelul apelor extraordinare Adâncimea de afuiere
18
___________________________________________________________________________
(m3/s) (km2) hidrografic Cotă NAE 1% NAE 1% Afuiere Afuiere Afuiere
talveg +20% generala (t) locala(hef) totală (T)
(mdM)
(mdM) (mdM) (m) (m) (m)
7. Argeş 2080 Argeş 116,00 123,56 124,34 1,923 1,217 3,140
(7,56m) (8,34m)
8. Ilfovăţ 28 17 Argeş 99,2 99,874 99,922 0,680 m
(0,674 m) (0,722m)
19
___________________________________________________________________________
- Depozitarea substanţelor chimice şi periculoase
- Activităţi de întreţinere a utilajelor
De menţionat faptul că organizarea de şantier nu va fi dotată cu rezervoare de combustibil
Alimentarea maşinilor cu motorină se va efectua la staţiile PECO. Pentru alimentarea cu
combustibil a unor utilaje se va folosi o cisternă.
In condiţii normale de funcţionare, impactul organizării de şantier asupra factorului

de mediu apa va fi minim ca urmare a măsurilor luate prin proiect şi a celor propuse pe perioada
de funcţionare a organizării de şantier.
În cazul subtraversării cursurilor de apă cu foraj dirijat, poluarea apelor de suprafaţă se poate
datora poluărilor accidentale ce pot apare în perioada de şantier ca urmare a neintre’inerii
utilajelor.
In cazul subtraversării prin tranşeee deschisă, acţiunea nemijlocită asupra fundului şi malurilor
râului cu scopul execuţiei tranşeelor, pozării conductei şi refacerii apoi a secţiunii transversale
generează o serie de surse potenţiale de poluare a apelor.
Sursele potenţiale de poluare a apelor cursurilor de apă în timpul execuţiei subtraversării

prin tranşee sunt generate de:
a. Funcţionarea drăgii. O importantă parte din materialul dragat din fundul apei (în special
fracţiunile fine constituite din mâluri detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi nisipuri
prăfoase) se pierde în masa de apă prezentă în cursul de apă respectiv. Aceste părţi fine,
în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor rămâne un timp în suspensie şi
vor fi transportate de curgere spre aval. Astfel, o mare parte din fracţiunile fine extrase de
pe fundul cursului de apăi, se vor redistribui prin depunere, pe distanţe variate, spre aval.
Turbiditatea apei în ampriza lucrării şi în aval va creşte proporţional cu ritmul de dragare.
Activitatea drăgii va trebui corelată cu cerinţele de calitate ale consumatorilor din aval.
b. Dezafectarea cu greiferul a mantalei de protecţie a taluzelor şi excavarea cu draglina sub

nivelul apei. Deşi în mai mică măsură decât dragarea fundului albiei, lucrările menţionate
vor duce şi ele la creşterea temporară a turbidităţii apelor şi la redepunerea fracţiunilor fine
spre aval.
c. Realizarea patului de balast, nivelarea acestuia pe fundul tranşeii, protejarea cu piatră

spartă a conductei şi închiderea tranşeii cu piatră brută. Părţile fine şi praful existent în
masa balastului, pietrei sparte şi pietrei brute vor intra în suspensie contribuind la creşterea
turbidităţii în apele râului.
20
___________________________________________________________________________
d. Prezenţa drăgii constituie o sursă potenţială de poluanţi, în special de reziduuri de produse
petroliere (motorină, uleiuri, etc.), ape uzate menajere sau de santină. Această sursă se
activează numai în cazul stării tehnice imperfecte a utilajului sau a exploatării sale
necorespunzătoare.
Aprecierea cantitativă a aportului de poluanţi este foarte dificilă deoarece depinde de starea
tehnică a utilajelor folosite şi de măsurile tehnologice vizând protecţia factorilor de mediu pe care le
adoptă constructorul.
Între sursele potenţiale de poluare menţionate, inevitabile sunt cele ce duc la creşterea
turbidităţii apelor râului traversat. Celelalte surse pot fi eliminate sau limitate prin măsuri
manageriale.
In cazul subtraversării prin foraj orizontal, poluarea ca urmare a creşterii turbidităţii este
exclusă.
Curăţirea şi testarea conductei

In cazul subtraversări unui curs de apă, înainte de punerea în funcţiune a conductei, aceasta
se curăţă în interior, se testează rezistenţa şi se face verificarea etanşeităţii. Operaţiunile
menţionate se realizează conform unor instrucţiuni speciale, care reflectă condiţiile locale de lucru,
şi sub conducerea unei comisii, alcătuite din reprezentanţii Antreprenorului, ai Beneficiarului, ai
Inspectoratului de Stat in Construcţii etc.
Curăţirea cavităţii conductei se realizează prin spălare cu apă. Testarea rezistenţei se face prin
procedeu hidraulic.
Apa pentru spălare şi testarea prin procedeu hidraulic se va lua din râul subtraversat. Conducta va
fi supusă testării hidraulice pentru rezistenţă timp de 24 h iar pentru etanşeitate – timp de 12 h
După testarea hidraulică reuşită a rezistenţei şi verficarea etanşeităţii, apa din interiorul
conductei este eliminată în bazine speciale de sedimentare.
Conducta se consideră testată la rezistenţă şi etanşeitate dacă pe durata testării rezistenţei

ţeava nu a fost distrusă, iar în timpul verificării etanseităţii presiunea a rămas constantă şi nu au
fost constatate pierderi de gaze.
În perioada de exploatare, având în vedere clasa de importanţă a conductei, măsurile luate la

sudarea tronsoanelor de conductă, teoretic, nu permit pierderi de gaz. De asemenea, măsurile de
lestare adoptate ca urmare a calculelor de afuiere, exclud producerea unor avarii având ca rezultat
deteriorarea conductei. Ţinând cont şi de gradul de seismicitate luat în calcul, teoretic pe perioada
de exploatare nu pot apare avarii care să ducă la poluarea apelor cursurilor de apă traversate.
21
___________________________________________________________________________
Chiar şi în situaţia puţin probabilă de a se produce o avarie, conducta este prevăzută cu un sistem
de siguranţă care să permită oprirea accesului gazului natural pe zona subtraversării. Se poate
concluziona că, în condiţii normale, funcţionarea amenajării, respectiv tranzitul gazelor naturale
prin conducta îngropată, nu prezintă surse de poluare a corpurilor de apă traversate..
Măsuri de protecţie a calităţii apelor :

- Pentru evacuarea apelor menajere se vor utiliza wc-uri mobile, vidanjabile
- Deşeurile de orice tip vor fi colectate şi depozitate în spaţii special amenajate,

urmând să fie eliminate sau valorificate în funcţie de specificul acestora. Se va
amenaja o platformă betonată pe care se vor amplasa containere pentru
colectarea selectivă a deşeurilor. La cap. 3.9 se vor detalia aspecte legate de
gestiunea deşeurilor.
- Substanţele periculoase vor fi stocate în celule etanşe şi depozitate în locuri

speciale.
- Pentru eliminarea pericolului infestării cu produse petroliere a solului şi implicit a

apei subterane, se va asigura întreţinerea corespunzătoare a utilajelor
- Depozitele de materiale) vor fi închise sau acoperite, astfel neexistând pericolul

împrăştierii în atmosferă şi depunerii pe sol, infiltrarea acestora în apele
subterane prin intermediul apei de ploaie fiind exclusă.
- Se amenajeaza padocuri pentru stocarea agregatelor
- Asigurarea şi păstrarea curăţeniei în incinta organizării de şantier.
- Se amenajeaza o statie pentru spalatul autovehiculelor prevazuta cu un bazin

decantor.
- Se interzice depozitarea de materiale de orice fel pe malurile sau în albiile

cursurilor de apă în timpul execuţiei subtraversărilor pentru asigurarea scurgerii
apelor mari,
- Se interzice amplasarea platformelor de lucru în zona de protecţie în lungul

cursurilor de apă
22
___________________________________________________________________________
3.4. Protecţia calităţii aerului

3.4.1. Date generale privind climatul
Pe fondul climatic temperat - continental al României, amplasamentul conductei aparţine
sectorului climatic având următorii parametri:
- Temperatura medie anuală: + 10,70C;
- Temperatura minimă absolută: - 30,20C,
- Temperatura maximă absolută + 42,2 0C..
Precipitaţii atmosferice: cantităţi medii anuale: 545 mm şi reprezintă media valorilor

înregistrate de-a lungul a 10 ani.
Repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: iarna 96,5 mm; primăvara
141,2 mm, vara 195,1 mm, toamna 112,2 mm . sunt considerate „cu precipitaţii” toate zilele în
care apa căzută sub forma de ploaie, lapoviţă, grindină, ninsoare, etc. a totalizat mai mult de
0,1 mm.
Referitor la mărimea şi direcţia vânturilor se poate concluziona că direcţia predominantă a

vânturilor este cea estică (21,2%) şi vestică (16,3%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de
18,9 %, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,4-2,4 m/s.
Adâncimea maximă la inghet in conformitate cu STAS 6054/77, este de 0,80 – 0,90 m, iar
frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu T ≤ 00C este de 105,1 zile/an.
3.4.2. Sursele potenţiale de poluare a aerului şi protecţia calităţii aerului

Pe perioada execuţiei lucrărilor propuse, activităţile generatoare de poluanţi atmosferici
sunt:
 Activitati desfăşurate în amplasamentul lucrarilor
 Traficul aferent lucrarilor de constructii.
Pe perioada de exploatare a conductei de gaze, în condiţii normale de exploatare, impactul

este nul.
Executarea lucrărilor implică o serie de operaţii care pot constitui surse staţionare sau
mobile de emisie a poluanţilor atmosferici, şi anume:
- mişcarea pământului (curăţarea terenului, excavarea solului, umpluturile) şi

manevrarea agregatelor. Sursele aferente manevrării agregatelor, precum şi
23
___________________________________________________________________________
stocării acestora sunt surse joase, la nivelul solului sau în apropierea solului,
deschise şi punctuale. Sursele aferente stocării agregatelor sunt surse de
suprafaţă, deschise, în apropierea solului.
- traficul aferent transportului materialelor
Impactul prognozat
a) Emisiile din timpul executării lucrărilor sunt asociate în principal cu mişcarea pământului
(curăţarea terenului, excavarea solului, umpluturile), manevrarea şi transportul unor materiale.
Emisiile de praf variază adesea în mod substanţial de la o zi la alta, funcţie de operaţiile specifice,
condiţiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Impactul va fi local, numai
pe perioada de realizare a acestor lucrări.
b) In cazul traficului asociat transportului materialelor şi execuţiei lucrărilor, utilajele şi

maşinile de transport funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în
atmosferă conţinând întreaga gamă de poluanţi specifici arderii interne a motorinei: oxizi de azot
(NOx), compuşi organici volatili (VOC), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),
particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid
de sulf (SO2).
Gama poluanţilor organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de eşapament

conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate. Se remarcă astfel prezenţa, pe lângă poluanţii
comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substanţe cu potenţial cancerigen evidenţiat prin sudii
epidemiologice efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii: cadmiu, nichel, crom şi hidrocarburi
aromatice policiclice).
Se remarcă, de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N2O) – substanţă incriminată în
epuizarea stratului de ozon stratosferic – şi a metanului, care, împreună cu cu CO 2 au efecte la
scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră.
Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă depind, în principal, de următorii factori:
- nivelul tehnologic al motorului;
- puterea motorului;
- consumul de carburant pe unitatea de putere;
- capacitatea utilajului;
- vârsta utilajului/motorului;
- dotarea cu dispozitive de reducere a poluării (catalizatoare).
24
___________________________________________________________________________
Este evident că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate,
tendinţa în lume fiind fabricarea motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu
un control cât mai restrictiv al emisiilor. Aceste două elemente sunt reflectate de dinamica
legislaţiei în domeniul mediului a UE şi a SUA.
Pentru mijloacele de transport încadrate în categoria vehiculelor grele (heavy duty
vehicles), estimările efectuate de literatura de specialitate americană corelează emisiile de poluanţi
cu nivelul tehnologic al motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere sau la 100 km,
vârsta vehicului etc.
Astfel, metodologiile americane estimează pentru vehiculele grele (diesel heavy duty
vehicles) un consum mediu de 29,9 l/100 km, în timp ce basculantele de 16 t fabricate în România
au un consum de carburant de 40 – 45 l/100 km. Consumul specific, raportat la 1 tonă de material
transportat, este de aproximativ 2 ori mai mic comparativ cu consumul basculantelor româneşti de
16 t.
Aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor şi a mijloacelor de
transport se consideră ampriza căii de rulare extinsă lateral, pe ambele părţi, cu câte o fâşie de 10-
15 m lăţime.
Concentraţiile maxime de poluanţi se realizează în cadrul acestei arii.
Studii de dispersie completate cu măsurători arată că, în exteriorul acestei arii,
concentraţiile de substanţe poluante în aer se reduc substanţial.
Astfel, la 20 m în exteriorul acestei fâşii, concentraţiile se reduc cu 50 %, iar la peste 50 m,
reducerea este de 75 %.
În tabelul nr. 3.4.1 prezentăm o estimare a emisiilor la autovehicule şi vehicule grele în
conformitate cu literatura de specialitate.
Tabelul nr. 3.4.1 - estimarea emisiilor la autovehicule (gr/km)
TIP VEHICUL CO HIDROCARBURI NO PARTICULE ÎN
SUSPENSIE
Cu catalizator 0,02 0,10 0,61 0,18
Fără catalizator 0,60 0,10 0,79 0,29
Autoturisme < 2000 cmc 0,5 0,105 0,4 0,131
Autoturisme > 2000 cmc 0,5 0,105 0,7 0,131
Autovehicule < 3,5 t 1,5 0,7 1,3 0,6
Autoveh. 3,5 – 5,5 t 2,0 1,0 6,0 1,0
Autoveh. 5,5 – 12,0 t 4,0 2,5 10,0 2,0
Autoveh. 12,0 – 15,0 t 4,5 3,0 13,0 2,5
Autoveh. > 15,0 t 5,0 3,5 20,0 3,0
Având în vedere numărul redus de utilaje şi maşini folosite, putem aprecia că traficul
asociat activităţilor desfăşurate pentru execuţia lucrărilor nu va avea un impact deosebit asupra
calităţii aerului în zonele adiacente punctelor de lucru.
25
___________________________________________________________________________
Pe ansamblu, emisiile de poluanţi de la aceste surse se încadrează în prevederile Ordinului
592/20021.
Măsuri de protecţie a calităţii aerului:

- Menţinerea curată a platformelor tehnologice prin stropire şi spălare zilnică
pentru evitarea acumulării prafului
- Întreţinerea corespunzătoare a autovehiculelor şi utilajelor şi asigurarea reviziilor
periodice
- Transportul materialelor pulverulente se va face acoperit.
In conditii specifice, pot insa apare unele evenimente generatoare de daune, precum:
 Poluarea atmosferei ca urmare a producerii unui incendiu in organizarea de şantier
Măsuri propuse:
- se amenajeaza un pichet PSI dotat cu toate echipamentele de prima urgenta
prevazute de lege in astfel de cazuri.
3.5. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Pe traseul conductei, sursele de zgomot sunt constituite din traficul inregistrat pe
drumurile naţionale şi judeţene subtraversate, cel mai mare nivel de zgomot înregistrându-
se in zona autostrăzii A1.
Pe perioada de execuţie a lucrărilor, zgomotul va fi produs de utilajele de construcţie
folosite în acest scop.
Prezentăm mai jos puterile acustice asociate ale câtorva utilaje de construcţii:
- buldozere – Lw = 115 dB(A)
- încărcătoare Wolla - Lw = 112 dB(A)
- excavatoare - Lw = 117 dB(A)
- screpere - Lw = 110 dB(A)
- compactoare - Lw = 105 dB(A)
- basculante - Lw = 107 dB(A)
Pentru o sursă fixă, amplasată pe un teren plan şi la distanţa „d” între sursă şi receptor, nivelul
sonor se calculează cu formula:
1
Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea
valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de
azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în
aerul înconjurător
26
___________________________________________________________________________
LAeq = LwA – Cd + Ctf – Ce + Cr unde

LwA – nivelul acustic specific utilajului
Cd – corecţie de distanţă
Ctf – corecţia timpului de funcţionare a utilajului
Ce – corecţie de ecran
Cr – corecţie datorată prezenţei reflectorului
Din literatura de specialitate rezultă că în câmp liber, când sunetul nu este reflectat de
obstacole, nivelul acustic scade cu 6 dB la dublarea distanţei faţă de sursă.
Nivelele sonore obţinute sunt:

- excavator hidraulic pe pneuri – LAeq = 53 dB(A)
- excavator hidraulic pe şenile < 100 kW - LAeq = 58 dB(A)
- camion - LAeq = 43 dB(A)
- încărcător - LAeq = 55 dB(A)
- buldozer - LAeq = 66 dB(A)
Conform tabelului 3 din STAS 10009/88 – Acustică urbană – Limite admisibile ale nivelului de
zgomot, valoarea admisibilă a nivelului de zgomot echivalent, la limita zonelor funcţionale din
mediul urban, respectiv la limita unei incinte industriale este:
Lech = 65 dB(A)
Nivelele sonore obţinute mai sus se încadrează în această valoare.

Lucrările fiind executate în afara localităţilor, populaţia nu va fi afectată.
Referitor la traficul auto, zgomotul vehiculelor rutiere este în principal generat de motor şi de
contactul cu frecare a vehiculelor cu aerul şi calea de rulare (zgomotul de rulare). Ca regulă,
vehiculele mai mari şi mai grele emit mai mult zgomot decât cele uşoare sau mici.
În general, la viteze ce depăşesc 60 km/h, zgomotul de rulare depăşeşte zgomotul produs
de motor.
Nivelul presiunii sonore produs de trafic depinde de volumul traficului, viteza de rulare,
proporţia vehiculelor grele şi de natura suprafeţei de rulare.
Probleme speciale apar în locurile unde traficul implică variaţii în viteza şi puterea
motorului, respectiv la intersecţii semaforizate, pante etc. sau în condiţii topografice sau
meteorologice nefavorabile.
Se poate considera că zgomotul produs de traficul asociat transportului de materialelor se
va resimţi pe toată perioada de execuţie a lucrărilor de montare a conductei, dar nu va fi continuu.
Se va resimţi pe perioade scurte de timp.
27
___________________________________________________________________________
În vederea reducerii zgomotului, pe perioada de execuţie a lucrărilor, şi mai ales a vibraţiilor

produse de traficul greu, se recomandă ca viteza să nu depăşească 20 km/oră la trecerea prin
localităţi.
Pe perioada de exploatare a conductei de gaze, nu se produce poluare fonică.
3.6. Protecţia împotriva radiaţiilor

Activităţile de execuţie a lucrărilor privind amenajarea organizării de şantier se desfăşoară
cu utilaje şi echipamente care nu utilizează surse de radiaţii. De asemenea, lucrările propuse nu
constituie surse de radiaţii ionizante.
3.7. Protecţia solului şi subsolului

3.7.1. Geomorfologia regiunii
Teritoriul pe care se va amplasa conducta de gaze face parte din marea unittae
morfologică Câmpia Română, cu o unittae geomorfologică denumită Câmpia Teleormanului,
care cuprinde Câmpia Boianu, Câmpia Găvanu-Burdea şi Câmpia Burnas. Această unitate
este străbătută de o serie de văi, cu direcţie generală nord vest- sud est şi au cursuri leneşe
şi meandrate.
Unitatea geomorfologică amintită prezintă o înclinare generală sudică, având pante
sub 5%, cu excepţia sectoarelor de trecere către văile care o străbat în care pantele înclină
către est sau vest. Această unittae este rezultatul depunerii în Holocenul Superior a unor
depozite tinere, în general uniforme, alcătuite la partea superioară din nisipuri fine, argile,
iar spre bază din pietrişuri cu stratificaţie torenţtală şi lentile subţiri din nisipuri alcătuind
complexul stratelor de Frăteşti şi Cândeşti.
Această unitate prezintă altitudini în genere sub 200m şi face trecerea de la zona
subcarpatică situată mai la nord cu zona Câmpiei Dunării, situată mai la sud.
Câmpia Găvanu- Burdea se împarte în Câmpia Găvanu, Câmpia Burdea şi Câmpia
Calniştei.
Câmpia Găvanu- Burdea se dezvoltă la vest de râul Argeş şi prezintă o înclinare
generală de la nord-vest către sud-est.
Câmpia Găvanu este delimitată la sud de Câmpia Burdea şi Câmpia Calniştei, la est
de Lunca Argeşului, la nord de Câmpia Titu şi la vest de Câmpia Piteştiului.
28
___________________________________________________________________________
Din analiza geomorfologică a zonelor de travesare a cursurilor de apă, se constată că
la data efectuării cercetărilor, in aceste zone nu se traversează zone cu alunecări
active, prăbuşiri sau alte fenomene geologice care să pună în pericol exploatarea în
siguranţă a obiectivului proiectat.
3.7.2. Geologia regiunii
Aşa cum s-a menţionat in cap. 3.7.1 de mai sus, Câmpia Română reprezintă o unitate care s-a
format structural pe intervalul stratificat cuprins între Baremian-Holocen Cândeşti.
Această unitate geomorfologică se suprapune şi peste o unitate hidrogeologică bine

individualizată, formată în Pleistocen prin combinarea unor mişcări de subsidenţă combinate cu
reunirea şesurilor aluvionare ale râurilor care traversează zona. In legătură cu compoziţia litologică
a formaţiunilor sedimentare care alcătuiesc zona se constată prezenţa la partea auperioară a
argilelor, prafurilor şi nisipurilor combinate cu prezenţa formaţiunilor aluvionare situate pe terase şi
pe văi.
3.7.3. Date seismice
Potentialul seismic al regiunii este cel corespunzator zonei seismice de calcul,,C”, caracterizata
prin parametrii seismici Ks = 0,20 şi perioada de colt Tc=1,5 secunde, conform STAS 11100/1-93,
(fig. 3.7.1 de mai jos)
29
___________________________________________________________________________
3.7.4. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului
Perioadei de execuţie a lucrărilor îi sunt asociate numeroase puncte de impact asupra
solului, directe sau prin intermediul mediilor de dispersie a poluanţilor.
Formele de impact identificate în această perioadă pot fi:
a) Decaparea stratului de sol vegetal şi realizarea platformei organizării de şantier;
b) Decaparea stratului de sol vegetal şi realizarea tranşeei pentru amplasarea conductei;
c) Betonarea unor suprafeţe din ampriza organizării de şantier;
d) Poluări accidentale cu hidrocarburi sau alte substanţe, precum şi cu ape uzate fecaloid-
menajere, dacă nu se iau măsurile de protecţie corespunzătoare;
e) Depozitarea necontrolată a deşeurilor, a materialelor de construcţii, a deşeurilor
tehnologice;
f) Modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale.
Pulberile rezultate din procesele de excavare, încărcare, transport şi respectiv descărcare a

agregatelor pot fi considerate poluante numai în măsura în care sunt asociate cu alţi poluanţi (de
ex. SO2 cu particule de praf).
În perioada de execuţie se poate produce poluarea accidentală a solului cu reziduuri de
produse petroliere (motorină, uleiuri etc.) în zona organizării de şantier şi a lucrărilor.
Acest tip de poluare poate fi evitat prin întreţinerea corespunzătoare a utilajelor şi o bună
organizare de şantier.
De asemenea, au loc o serie de modificări în calitatea şi structura solului şi subsolului ca
urmare a ocupării unei suprafeţe de teren cu organizarea de şantier şi în zona lucrărilor.
Pentru diminuarea impactului asupra solului în perioada de realizare a lucrărilor, se propun

următoarele măsuri de protecţia solului:
 Solul fertil decopertat de pe teren va fi depozitat astfel încât să poată fi refolosit.
 Se vor evita materialele cu risc ecologic imediat sau în timp
 Zonele în care s-au depozitat materiale provenite din excavaţii vor fi reamenajate la terminarea
lucrărilor.
 Culoarul conductei va fi reamenajat la terminarea lucrărilor.
Măsurile propuse la celelalte capitole, vor contribui la reducerea impactului negativ asupra
solului pe perioada de execuţie a lucrărilor.
30
___________________________________________________________________________
3. 8. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
3.8.1. Consideratii privind alegerea traseului

Asa cum s-a mentionat in cap.2.1, zona din vestul capitalei fiind in plina dezvoltare
urbanistica a fost necesara schimbarea traseului fata de varianta initiala si deplasarea spre vest la
limita perimetrelor intravilane a localitatilor situate pe directia studiata. Din aceste motive
strabaterea unor zone impadurite apare ca singura solutie de realizare a investitiei. Mentionam ca
ocolirea in intregime a Padurii Cascioarele pe la vest nu este posibila din cauza dezvoltarii
urbanistice a zonei respective. Mai mult decat atat, acest lucru ar duce la o crestere semnificativa
a lungimii conductei si implicit a valorii investitiei.
După traversarea râului Argeş conducta proiectată străbate pădurea Zăvoi Argeş (0,75 km)
conform desen nr 300-07.R2. Punctul de traversare a râului Argeş este condiţionat de evitarea
zonelor intravilane ale localităţilor Bolintin Vale şi Malu Spart prevăzute în PUG –uri aprobate.
Dupa traversarea fondului forestier de stat Zăvoi Argeş conducta proiectată străbate
pădurea Căscioarele, de la nord spre sud, prin culoarul conductelor de ţiţei existente (1,94 km) şi
paralel cu drumul forestier existent (8,28 km), în total 10,22 km. Traseul conductei prin pădurea
Căscioarele este prezentat în desenele nr. 300-07.R2, 300-08.R2 şi 300-09.R2.
Pentru scoaterea temporară din circiutul silvic cu defrişarea suprafeţei necesare de 4,8393
ha s-a obţinut avizul APM Giurgiu nr. 10576/07/ACC/21.03.2008 şi ulterior Avizul nr. 95/04.06.2008
emis de RNP ROMSILVA (anexate). Menţionăm că această suprafaţă este distribuită în lungul
conductei, pe o lungime de 10,22 km.
31
___________________________________________________________________________
3.8.2. Habitate şi ecosisteme

Până la km 32, conducta nu traversează zone împădurite, terenurile având folosinţă
agricolă.
Intre km 2 şi km 3, conducta trece prin apropierea pădurii Lucianca, unde este amenajat
Aventura Park, iar intre km 5 şi 6 se apropie de pădurea Ciocăneşti.
Intre km 11 şi km 13, conducta este amplasată in apropierea pădurii Boaga, iar de la km 32
intra in pădurea Bolintin.
Prin Ordinul 1.964/20072 au fost declarate următoarele situri de importanţă comunitară ca
parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (Anexele nr. 17-20) :
o ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului
o ROSCI0138 Pădurea Bolintin

Hartile acestor situri sunt prezentate în continuare şi in anexele 19 şi 20.
o ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului
Conform formularului standard NATURA 2000 (prezentat in anexa 17), importanţa acestui sit
constă în prezenţa unor specii de peşti (Aspius aspius (avat), Gobio kessleri (porcuşor de nisip),
Sabanejewia aurata (dunăriţă)) şi a buhaiului de baltă cu burta roşie (Bombina bombina).
Râul Argeş este subtraversat prin foraj orizontal dirijat în zona Km 30+678 – km 30+963.
Ca urmare, lucrările de subtraversare nu vor avea impact asupra ecosistemului acvatic,
neefectuându-se lucrări în albie.
2
Ordinul 1.964/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România – publicat în M.Of. nr. 98/7 febr.2008
32
___________________________________________________________________________
33
___________________________________________________________________________
34
___________________________________________________________________________
o ROSCI0138 Pădurea Bolintin
Pentru acest sit, legislatia specifica nu prezintă un formular standard.

Din Anexa nr. 4 la Ordinul 1.964/20072, rezultă că tipurile de habitat întâlnite în sit sunt:
91 M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun,
91 Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen
92 A0 – zăvoaie cu Salix Alba şi Populus alba
Specii de amfibieni şi reptile: 1188- Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)
In foto de mai jos se prezintă câteva aspecte din interiorul pădurii.
Foto 1 Foto 2
Intre km 35 şi km 36 traversează culoarul LEA 400 KV, iar între km 35 şi km 42+500,

traseul conductei este paralel cu drumul forestier – foto 3.
Situl nu are o structură de administrare proprie pentru scopul propus, fiind în prezent
administrat de Ocolul Silvic Bolintin.
35
___________________________________________________________________________
La nivelul Ocolului Silvic Bolintin3, regimul silvic majoritar adoptat este cel de codru,
excepţie făcând zăvoaiele de plopi indigeni, unde se aplică regimul crângului. Acest regim silvic
presupune o gospodărire eficientă a fondului forestier administrat, ţinând cont mai ales de
principiul ecologic al continuităţii vegetaţiei forestiere şi de conservare a biodiversităţii. Prin
adoptarea unor lucrări de conducere şi gospodărire corespunzătoare se urmăreşte prezervarea
mediului natural reprezentat de complexele ecosisteme forestiere, factorul antropic având o
influenţă benefică în dezvoltarea pădurii.
În cadrul Ocolului Silvic Bolintin, se aplică tratamentul tăierilor progresive, punându-se bază pe
regenerarea naturală a pădurii. Numai în cazuri de forţă majoră, în funcţie de prevederile
amenajamentului silvic şi fructificaţia arborilor, se recurge la regenerări mixte şi semănături directe
sau plantaţii sub masiv. Adoptarea acestui tratament păstrează caracterul pădurii, asigurând
regenerarea naturală a speciilor adaptate. Prezintă de asemenea avantaje economice, fiind mai
ieftin decât alte tratamente şi oferind condiţii ecologice pentru regenerarea arboretelor.
Condiţiile geografice şi pedoclimatice sunt favorabile dezvoltării unor specii ale căror fructe
sunt folosite în alimentaţie, fiind solicitate pe piaţa internă şi externă.
în flora spontană se întâlnesc arbuşti fructiferi cu pondere economică:măceş, corn, porumbar,
alun, păducel, cireş sălbatic,soc negru. Structura arboretelui permite dezvoltarea grubelor de
rădăcină, mânătărcilor, gălbiorilor şi iuţarilor. Vegetaţia spontană este numeroasă şi reprezintă o
sursă de plante medicinale
Referitor la faună, în zona de interes pentru lucrare, Ocolul Silvic Bolintin cuprinde nouă fonduri
de vânătoare, dintre care două sunt administrate sub formă de gospodării vânătoreşti speciale:
Bălăşcuţa şi Căscioarele.
Fondul de vânătoare numărul 4, Căscioarele, are o suprafaţă de 8.223 ha, din care 4.039 ha
pădure şi este împrejmuit. Vânatul care îl populează este reprezentat de cerb lopătar, căprior,
mistreţ, iepure şi vulpe .
3
Informatii de pe net şi din deplasarea in teren.
36
___________________________________________________________________________
Foto 4
Cerbul lopătar apare în fondul de vânătoare Căscioarele, unde
constituie vânatul principal. Efectivele de vânat sunt peste optim.
Fazanul se întâlneşte în toate fondurile de vânătoare, atât ca
specie principală (Bălăşcuţa), cât şi ca specie secundară.
Efectivele reale sunt mult diminuate, fiind o specie expusă
braconajului.
Căpriorul este prezent în toate fondurile de vânătoare, având
efective sub optim în zonele unde este specie secundară.
Condiţiile de habitat din cadrul Ocolului Silvic Bolintin sunt favorabile.
Mistreţul, a cărui valoare ca producţie de carne şi vânătoare sportivă este deosebită, are condiţii
de dezvoltare foarte bune datorită pădurilor de stejar, a terenurilor de apă stagnată (înmlăştinite) şi
a desişurilor care oferă adăpost. Este prezent în pădurile de vânătoare 1-5, majoritatea
exemplarelor găsindu-se în fondul de vânătoare IV Căscioarele.
Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă şi silvostepă: popândău, şoarece de câmp,
şobolan de câmp.
La vizita în teren , în zona de amplasare a conductei s-au întâlnit veveriţe.
Nu au fost observate cuiburi de păsări pe marginea drumului de exploatare.
37
___________________________________________________________________________
Insecte: fluturi, albine, muşte
Păsări observate: piţigoi
Foto 6
3.8.3. Surse de poluare şi protecţia faunei şi florei
În perioada de execuţie a lucrărilor, se înregistrează următoarele tipuri de impacturi asupra
vegetaţiei şi faunei terestre :
 Înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrările desfăşurate
(decopertare, betonare) pentru organizarea de şantier şi pentru amplasare conductă de
gaze.
Conform avizului nr. 195 /04.06.2008 al ROMSILVA, pentru realizarea conductei se va ocupa
temporar, pe o perioadă de 10 ani de la data aprobării, o suprafaţă de teren forestier in
suprafaţă totală de 4,8828 ha, cu defrişarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa de 4,8393 ha.
Terenurile sunt situate în fondul forestier Direcţia Silvică Giurgiu, Ocolul Silvic Bolintin
localizate conform planşelor. Terenul va fi ocupat temporar pe toată durata de existenţă a
conductei de gaze naturale, beneficiarul urmând să solicite, la intervalele prestabilite,
prelungirea ocupării temporare. La terminarea ultimului termen aprobat, care va corespunde cu
dezafectarea conductei de transport gaze naturale, beneficiarul va preda Direcţiei Silvice
Giurgiu terenurile (ocupate temporar ) in condiţii apte pentru împădurire.
Masa lemnoasă rezultată prin defrişarea vegetaţiei forestiere se va precompta, conform
prevederilor legale.
De menţionat faptul că amplasarea conductei se face în lungul drumului din pădure.
38
___________________________________________________________________________
 Efectele poluării asupra vegetaţiei

Pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor, principalii poluanţi prezenţi în mediu în zona
lucrărilor sunt particulele de praf şi în cantitate mai redusă poluanţi chimici precum: NOx, SO2, CO.
 Efectele poluării asupra faunei

Din literatura de specialitate reiese că expunerea pe termen scurt (ore) la niveluri coborâte
de NOx conduce rar la efecte cuantificabile. Totuşi, expunerea pe durate de ordinul săptămânilor la
concentraţii mici poate determina o serie de efecte ca: alterarea metabolismului, alterarea structurii
şi funcţiei plămânilor, efecte extrapulmonare. În cazul lucrărilor propuse, durata de execuţie intr.-o
zonă este relativ scurtă, iar efectul poluării asupra faunei nu va conduce la efecte cuantificabile.
Existenţa fondurilor de vânătoare împrejmuite face ca fauna să fie protejată.
Foto 7 Foto 8
In plus, pădurea este traversată de un de la un capăt la altul de un drum circulat (foto 8 de mai
sus), fauna fiind obişnuită cu zgomotul produs de traffic.
Sursele de zgomot identificate pentru activitatea de defrişare şi de montare a conductei sunt surse
mobile in care sunt incluse utilajele si autovehiculele folosite pentru defrişarea pădurii şi pentru alte
activităţi.
Astfel, recoltarea lemnului, care cuprinde fazele de doborâre, curăţare de crăci şi de
fasonare parţială (secţionarea coroanei sau părţi din coroană) a arborilor se va face cu mijloace
mecanice (motofierăstraie) şi manuale (topor, ţapină).
Pentru colectarea lemnului, care cuprinde fazele de scos şi de transport prin semitârâre până la
depozitele primare se folosesc mijloace mecanice (tractoare echipate cu troliu şi sapă, topor,
ţapină) . Dat fiind lăţimea suprafeţelor , se va folosi un tractor.
Printre factorii care influenţează modul de propagare a undelor sonore, menţionăm:
39
___________________________________________________________________________
- distanţa receptorului faţă de sursă;
- gradul de denivelare a terenului care desparte receptorul de sursă;
- gradul de ocupare a terenului care desparte receptorul de sursă, cu vegetaţie agricolă sau silvică;
- starea atmosferică.
Zgomotul produs de utilajele de tăiere este intermitent şi de scurtă durată.
Nivelul zgomotului datorat funcţionării utilajelor de transport şi defrisare au valori de cel mult 75 -
90 dB în imediata apropiere a acestora.
Luând în considerare factori precum vegetaţia, relieful, vântul şi dotarea utilajelor şi
autocamioanelor cu amortizoare de zgomot se poate aprecia că nivelul de zgomot maxim la
receptor va fi sub limitele admise prin STAS 10009/1988, (65dB) şi nu va produce un disconfort
major faunei.
În perioada de exploatare a conductei de gaze, impactul asupra florei şi faunei poate fi

considerat minim ca urmare a măsurilor propuse pentru protecţia celorlaţi factori de mediu şi
pentru reducerea zgomotului.
3. 9. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Copnform Ordinului ministrului culturii şi cultelor nr. 2182/2005 privind aprobarea Listei
monumentelor istorice 2004 – modificări şi completări - şi a Listei monumentelor istorice 2004 -
monumente dispărute– modificări şi completări, pe traseul conductei nu se întâlnesc monumente
istorice sau situri arheologice.
Realizarea conductei de gaze are impactul pozitiv ca urmare a :
- asigurării cu gaze naturale a unei zone urbane în expansiune
- creerii de noi locuri de muncă pe durata de exploatare.
Impactul negativ se va inregistra pe perioada de construcţie, dar va fi minim ca urmare a

următoarelor aspecte:
- conducta este amplasată in afara localităţilor;
- traversările principalelor artere rutiere se face prin foraj dirijat, fără perturbarea
traficului
Pentru evitarea posibilelor accidente, zona de lucru va fi marcată corespunzător.
40
___________________________________________________________________________
3.10. Gospodărirea deşeurilor

În conformitate cu reglementările în vigoare, deşeurile vor fi colectate, transportate şi
depuse la rampa de depozitare în vederea neutralizării lor. Aceste deşeuri sunt tipurile prezentate
în tabelul 3.10.1.
In tabelul 3.10.2 este prezentat modul de gestiune a deşeurilor, respectiv
colectarea/evacuarea acestor tipuri de deşeuri. Astfel:
♦ Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul şantierului în puncte
speciale prevăzute cu containere tip pubele. Deşeurile vor fi transportate periodic la o rampă
de gunoi în condiţii de siguranţă. Se va ţine o evidenţă strictă privind datele calendaristice,
cantităţile eliminate şi identificatorii mijloacelor de transport utilizate.
♦ În baza Hotărârii Guvernului nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate şi a modificărilor şi
completărilor ulterioare, acestea vor fi colectate şi predate la punctele de colectare.
♦ Deşeurile metalice vor fi colectate şi depozitare temporar în incinta amplasamentelor şi vor fi
valorificate în mod obligatoriu la unităţile specializate.
♦ Deşeurile provenite din demolări , din punct de vedere al potenţialului de contaminare nu ridică
probleme deosebite. De aceea propunem următoarele variante de valorificare/eliminare:
- valorificare locală în pavimentul drumurilor de exploatare;
- acoperirea intermediară în cadrul depozitelor de deşeuri menajere din zonă;
- depozitarea în gropile de împrumut ajunse la cota finală de exploatare.
♦ Deşeurile lemnoase vor fi selectate, fiind eliminate în funcţie de dimensiuni ca accesorii şi
elemente de sprijin în lucrările de construcţii. În funcţie de calitatea lor, vor putea fi valorificate
ca lemn de foc pentru populaţia din zonă;
♦ Acumulatoarele uzate şi materialele cu potenţial toxic deosebit de ridicat, vor fi stocate şi
depozitate corespunzător, urmând să fie valorificate prin unităţi specializate;
41
___________________________________________________________________________
Tabelul 3.10.1. Deşeuri generate
Amplasament Tip deşeu Cantitate Cine/ ce a generat deşeul Mod de colectare-evacuare Observaţii
Deşeuri generate pe perioada de realizare a organizării de şantier

Menajer sau Zilnic cca. 5 kg Personalul care vadesfăşura In interiorul incintei se vor organiza Se vor păstra evidenţe
asimilabile activităţi în incinta organizării puncte de colectare prevăzute cu stricte privind datele
de şantier şi la punctul de lucru containere tip pubele. Periodic vor fi calendaristice, cantităţile
transportate în condiţii de siguranţă la eliminate şi identificatorii
o rampă de gunoi indicată de primărie mijloacelor de transport
La punctele de lucru se vor prevedea utilizate
containe
Deşeuri metalice Cca. 0,01 tone lunar Rezultate din activităţile de Vor fi colectate şi depozitare
Organizare de întreţinere a utilajelor temporar în incinta, pe platforme
şi/sau in containere specializate,
şantier şi inclusiv deşeurile metalice rezultate
din celelalte amplasamente. Vor fi
amplasament valorificate în mod obligatoriu la
lucrări unităţile specializate
Uleiuri uzate Cca. 120 l lunar Schimb de ulei la utilaje şi Vor fi colectate în butoaie închise, Schimbul de ulei se va
autovehicule etichetate, ce vor fi depozittae într-o face în locuri special
incintă închisă. Vor fi predate periodic amenajate
la punctele de colectare.
Deşeuri materiale Cca. 70 mc In ipoteza cea mai In funcţie de contextul situaţiei se
construcţii defavorizată, reprezentând propun mai multe metode:
demolări.
- valorificarea locală în pavimentul
drumurilor de exploatare;
- depunerea în gropile de împrumut
ajunse la cota finală de exploatare;
- utilizarea ca material de acoperire
intermediară în cadrul depozitelor de
deşeuri comunale utilizate în zonă
Amplasament Tip deşeu Cantitate Cine/ ce a generat deşeul Mod de colectare-evacuare Observaţii
42
___________________________________________________________________________
Deşeuri lemn Cca. 1 mc Activităţi curente de întreţinere, Vor fi selectate, fiind eliminate funcţie de
ambalaje dimensiuni ca accesorii şi elemente de
sprijin în lucrările de construcţii. Funcţie
de calitatea lor, vor putea fi valorificate
ca lemn de foc pentru populaţia din
zonă.
Acumulatori uzaţi Cca. 5 bucăţi lunar Activităţi de întreţinere a Materiale cu potenţial toxic deosebit de
utilajelor şi autovehiculelor în ridicat, vor fi stocaţi şi depozitaţi
cadrul atelierelor corespunzător, sub cheie, urmând să fie
Organizare valorificaţi prin unităţi specializate
Anvelope uzate Cca. 10 bucăţi lunar Activităţi de întreţinere a Vor fi depozitate în locuri special
de şantier utilajelor şi autovehiculelor în amenajate iar antreprenorul va găsi o
cadrul atelierelor soluţie pentru eliminarea acestora. Se
interzice arderea lor.
Hârtie şi deşeuri Cca. 30 kg lunar Activităţi de păstrare a Vor fi colectate şi depozitate separat, în
specifice activităţii evidenţelor, supraveghere şi vederea valorificării
de birou dirigenţie de şantier
Tabelul 3.10.2. Managementul deşeurilor

43
___________________________________________________________________________
Denumirea Cantitatea Starea fizică Codul Codul Codul Managementul deşeurilor
deşeului prevăzută a fi (Solid- S, deşeului privind clasificăriui - cantitatea prevăzută a fi generată-
generată Lichid – L, principala statistice (t/an)
Semisolid-SS proprietate valorificată eliminată rămasă în
periculoasă stoc
In perioada de realizare a organizării de şantier
Menajer sau Zilnic cca. 5 kg S 20 01 08 - integral -
asimilabile
(inclusiv resturi
de la
prepararea
hranei)
Deşeuri Cca. 0,01 tone S 17 04 07 integral - -
metalice lunar
Uleiuri uzate Cca. 120 l lunar L 13 02 integral - -
Deşeuri Cca. 70 mc S 17 09 04 integral - -
materiale lunar
construcţii
Deşeuri lemn Cca. 1 mc S 17 02 01 integral - -
Acumulatori Cca. 5 bucăţi S 16 06 integral - -
uzaţi lunar
Anvelope Cca. 10 bucăţi S 16 01 03 integral - -
uzate lunar
Hârtie şi Cca. 30 kg S 20 01 01 integral - -
deşeuri
specifice
activităţii de
birou
44
___________________________________________________________________________
Cap. 4. LUCRĂRI DE RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ
După finalizarea lucrărilor de montare a conductei, se vor lua măsuri pentru redarea în
folosinţă a terenului pe care a fost organizarea de şantier. În cazul în care se constată o degradare
a acestora vor fi aplicate măsuri de reconstrucţie ecologică.
Zonele în care s-au depozitat materiale provenite din excavaţii vor fi reamenajate la
terminarea lucrărilor şi redate circuitului initial.
Cap. 5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

În perioada realizării lucrărilor se va monitoriza zilnic starea de funcţionare a utilajelor şi
maşinilor de transport pentru a reduce riscul de poluare.
Întocmit , Verificat,
Dr.ing. Liliana Mâra ing. Valeria Gatu
45
___________________________________________________________________________
ANEXA 1
LEGISLAŢIA SPECIFICĂ PROTECŢIEI MEDIULUI, CALITĂŢII ÎN CONSTRUCŢII,
SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII ÎN MUNCĂ
1. Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind
protecţia mediului - publicată în M.Of. nr. 586/ 6 iulie 2006
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului - publicată în M.Of.
nr. 1196/30 dec. 2005;
3. Legea apelor nr. 107/1996 - publicată în M.Of. nr. 224/1996, cu modificările ulterioare
4. Codul SILVIC aprobat prin Legea nr. 26/1996- publicat în M.Of. nr.93/1996;
5. Legea nr.289/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului şi urbanismul– publicată în M.Of. nr. 606/13 iulie 2006
6. Legea nr. 41/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a
III-a. Zone protejate. – publicată în M.Of. nr. 152/2000;
7. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Sectiunea
a IVa. Reţeaua de localităţi. – publicată în M.Of. nr. 408/2001;
8. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Zone de
risc natural. – publicată în M.Of. nr. 726/2001;
9. Legea nr. 137/1996 pentru aprobarea Ordonanţei nr.33/1995 privind măsuri pentru colectarea,
reciclarea şi reintroducerea în circuitul productiv a deşeurilor refolosibile de orice fel- publicată în
M.Of. nr.264/1996, cu modificările ulterioare
10. Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind
regimul deşeurilor - publicată în M.Of. nr.411/2001, cu modificările şi completările ulterioare
11. Legea nr. 431/2003 privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea
alin(2) al art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor
industriale reciclabile - publicată în M.Of. nr.773/4.11. 2003;
12. Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.243/2000 privind protecţia
atmosferei- publicată în M.Of. nr.773/2001, cu modificările ulterioare
13. Hotărârea Guvernului nr. 1336/2000 privind limitarea conţinutului de sulf din motorină – M.Of.
nr.687/21. XII. 2000
46
___________________________________________________________________________
14. Legea nr. 5/1991 pentru aderarea la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă
internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, Ramsar, 1971- publicată în M.Of.
nr.18/1991;
15. Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice – publicată în M.Of. nr. 442/29 iunie 2007
16. Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică
ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România– publicată în M.Of. nr.
739/31.10.2007
17. Ordinul 776/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile privind declararea siturilor de
importanţă ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România – publicat în
M.Of. nr. 615/5 sept 2007
18. Legea nr.378/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia
patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional - publicată
în M.Of. nr.45/2001;
19. Legea nr.422/2001 pentru protectia monumentelor istorice- publicată în M.Of. nr.407/2001;
20. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 – M.Of. 646/26 iulie 2006
21. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii- publicată în M. Of. nr.12/1995, cu modificările
şi completările ulterioare
22. Legea nr.587/2002 pentru modificarea art.40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
construcţii- publicată în M. Of. nr.817/12.11.2002;
23. Legea nr.98/1994 privind normele legale de igienă şi sănătate publică - publicată în M.Of.
nr.317/1994;
24. Hotărârea Guvernului nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului

asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri
– M.Of. nr.802/25 septembrie 2006
25. Hotărârea Guvernului nr. 352/2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
188/2002 pentru aprobarea unor Norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor
uzate - publicată în M.Of. nr.398/2005
26. Hotărârea Guvernului 349/2005 privind depozitarea deşeurilor– publicată în M.Of. nr394/10 mai
2005;
47
___________________________________________________________________________
27. Hotărârea Guvernului 349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje –
publicată în M.Of. 269/23 aprilie 2002;
28. Hotărârea Guvernului nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate - publicată în M.Of. 446/8
august 2001, cu modificările ulterioare;
29. Hotărârea Guvernului nr. 168/1997 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în
pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului înconjurător – publicată în M.Of.
nr.85/1997;
30. Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea
listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.- publicată în M.Of. nr. 659/2002;
31. Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin
substanţe periculoase. M.O. 667/25.09.2008;
32. Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. – publicată în M.Of.
160/24.02. 2004;
33. Ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului
privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de
apă –M.Of.nr. 511/2006
34. Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor
metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului –
publicat în M.Of.nr. 52/2003;
35. Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu – publicat în M.Of.nr.
52/2003;
36. Ordinul nr. 210/2004 al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului privind modificarea
Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu – publicat în M.Of.nr.
309/7.04.2004;
37. Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului
privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor and metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot, pulberilor în suspensie (PM10 and PM2,5), plumbului,
benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător - publicat în M.Of.765/2002;
38. Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 732/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi
clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România – publicat în
M.Of. nr. 739/2002;
48
___________________________________________________________________________
39. Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2182/2005 privind aprobarea Listei monumentelor
istorice 2004 – modificări şi completări - şi a Listei monumentelor istorice 2004 - monumente
dispărute– modificări şi completări - M.Of. nr.996/2005
40. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei – publicat în M.Of. nr.140/1997;
41. Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de muncă – M.Of. nr. 683/09.08.2006
42. Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă – M.Of. nr.
722/23.08.2006
43. Hotărârea Guvernului nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare
la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot – M.Of. nr. 493/3.05.2006
44. Hotărârea Guvernului nr 1323/2005 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 539/2004
privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în
exteriorul clădirilor- M.Of. 1048/25.11. 2005
45. STAS 6156-86 – Acustica în construcţii. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ÎN

CONSTRUCŢII CIVILE ŞI SOCIAL-CULTURALE. Limite admisibile şi parametrii de izolare
acustică;
46. SR EN 1794-1/2001 – Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Performanţe
neacustice – Partea 1: Performanţe mecanice şi cerinţe de stabilitate;
47. STAS 10009/88 – ACUSTICA URBANĂ. Limite admisibile ale nivelului de zgomot;
48. STAS 12025-2/1993 – Acustica în construcţii. EFECTELE VIBRAŢIILOR ASUPRA

CLĂDIRILOR SAU PĂRŢILOR DE CLĂDIRE. Limite admisibile;
49. Directiva Consiliului nr. 85/337/EEC din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor asupra
mediului a unor proiecte publice şi private;
50. Directiva Consiliului nr.97/11/EEC din 3 martie 1997 ce amendează Directiva nr.85/337/EEC
privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor proiecte publice şi private;
51. Directiva Consiliului nr 79/409/EEC din 2 Aprilie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice;
52. Directiva Consiliului nr 92/43/EEC din 21 Mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a
faunei şi florii sălbatice;
49
___________________________________________________________________________
53. Directiva Consiliului şi a Parlamentului nr. 60/2000 privind politica în domeniul apei.
50

M.T. Acord Mediu, Conducta Gaze Crevedia

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M.T. Acord Mediu, Conducta Gaze Crevedia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2

Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu

Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor

CAP 1. DATE GENERALE ...................................................................................................5

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii ................................................................5

1.2. Amplasamentul obiectivului .............................................................................5

1.4. Beneficiarul lucrărilor: ......................................................................................5

1.5. Valoarea estimativă a lucrărilor: .....................................................................5

CAP. 2 DATE SPECIFICE OBIECTIVULUI.........................................................................6

2.1. Oportunitatea investiţiei şi utilitatea publică...................................................6

2.2. Descrierea lucrărilor...........................................................................................6

CAP.3. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU.....................10

3.1. Amplasament subtraversări; tehnologia de execuţie a subtraversărilor...10

Pozarea conductelor prin metoda clasica a sapaturii deschise prezinta

aparitia riscurilor de producere a accidentelor datorita semnalizarii

durate mari de realizare a lucrarilor, .....................................................................13

aparitia discontinuitatilor si denivelarilor covorului asfaltic care practic nu pot

3.2 Managementul organizării de şantier..............................................................15

3.3. Protecţia calităţii apelor...................................................................................16

3.4. Protecţia calităţii aerului..................................................................................23

3.5. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.................................................26

3.6. Protecţia împotriva radiaţiilor..........................................................................28

3.7. Protecţia solului şi subsolului.........................................................................28

3. 8. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice................................................31

3. 9. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public..............40

3.10. Gospodărirea deşeurilor................................................................................41

CAP. 4. LUCRĂRI DE RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ..................................................45

CAP. 5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI.........................................45

1. Certificat de urbanism nr. 36 din 04.03.2009 emis de Consiliul judeţean Dâmboviţa

3. Adresa nr. 11760/2255/16.01.2007 – APM Dâmboviţa

8. Aviz de gospodărire a apelor modificator al avizului nr. 56/13.03.2007, nr. 110/15.05.2009 –

11. Aviz de principiu Orange din 04.05.2009

12. Aviz nr. 2216/31.03.2009 emis de S.C. CONPET S.A. Ploieşti

15. Aviz nr. GBEXX00020/26.02.2009 emis de Enel Distribuţie Muntenia

16. Aviz nr. 195/04.06.2008 emis de Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA

17.Formular Standard Natura 2000 ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului

19. Harta ROSCI0138 Pădurea Bolintin

20. Harta ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului

Cap 1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

1.2. Amplasamentul obiectivului

1.4. Beneficiarul lucrărilor:

1.5. Valoarea estimativă a lucrărilor:

1.6. Perioada de execuţie propusă:

Cap. 2 DATE SPECIFICE OBIECTIVULUI

2.1. Oportunitatea investiţiei şi utilitatea publică

2.2. Descrierea lucrărilor

2.2.2. Studiu geotehnic

- descrierea litologiei terenului de pe traseul conductei de transport Φ 32”, Crevedia –

- caracterizarea morfo- hidrologică a cursurilor de apă traversate

- precizarea parametrilor geotehnici a pământurilor de pe traseul conductei şi la traversări.

Pentru traversarea cursurilor de apă. Studiul recomandă următoarele variante:

- varianta 1 : subtraversarea prin foraj orizontal dirijat

- varianta 2 : traversarea aeriană a conductei :

o pe fundaţii indirecte (piloţi),

Varianta adoptată va depinde de calculele economice efectuate.

2.2.3. Lucrări proiectate

Regimul juridic al terenurilor

Terenurile ce urmează a fi ocupate temporar vor fi redate la categoria şi starea iniţială.

Incadrarea in clasa de importanţă

În urma problemelor întâmpinate la obţinerea acordurilor proprietarilor de terenuri pe

Cap.3. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

3.1. Amplasament subtraversări; tehnologia de execuţie a subtraversărilor

Tabelul 3.1.1. Poziţionare subtraversări