Estetica Basmului

G. Calinescu

Basmul este o opera de creatie literara,cu o geneza speciala,o oglindire a vietii in moduri fabuloase,prin urmare supunerea lui la analiza critica este nu numai posibila ci si obligatorie,din ea decurgand atat adevaruri estetice cat si informatii de orrdin structural folcloric. Principal,geneza basmului e urmatoarea:Un subiect A spune unui subiect B dintr-o carte sau din auzite,(nu trebuie exclusa nici inventia personala),o istorisire.B o transmite mai departe,nu chiar intocmai,adesea punand de la sine si nu o data ,ci de fiecare data altceva,cand povesteste.C o transmite lui D si asa mai departe. Se vorbeste mult cand vine vorba de basm despre fenomenul de contaminatie,intelegandu-se prin asta influentarea unui basm de catre altul si mai ales contopirea mai multor fragmente de basme (sau motive) intr-unul nou. Dupa un examen destul de vast insa se poate afirma ca lucrurile nu stau chiar asa.Naratorul nu e contaminat inconstient,ci aplica esteticeste procedeul cel mai usor pentru a traduce in materie fabuloasa o idee morala.Este cu neputinta sa inventeze pe loc intriga,atunci recurge la situatii sablon,la momente prefabricate. Astfel,in basme,inventia,cata este,tine de detaliu. De remarcat mai este ceea ce am numi in basm o amnezie. Naratorul uita in aceste conditii sa dea anumite amanunte. Basmul este un gen vast,depasind cu mult romanul,fiind mitologie,etica,stiinta,observatie morala,etc.Caracteristica lui este ca eroii nu sunt numai oameni ci si anume fiinte himerice,animale.Si fabulele vorbesc de animale,dar acestea sunt simple masti pt diferite tipuri de indivizi.Fiintele neomenesti din basm au psihologia si sociologia lor misterioasa.Ele comunica cu omul,dar nu sunt oameni.Cand acesti eroi himerici lipsesc dintr-o naratiune,nu avem de-a face cu un basm. ZMEUL: -prezinta toate caracterele unui cavaler feudal; -zmeii au roabe(ibid); -zmeii nu sunt rareori hoti (ex Ispirescu “Praslea cel voinic si merele de aur”) -desi portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit el este o fiinta cu mari forte fizice,epuizabile,un urias; -locuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie,asemanatoare cu cea a imparatilor; -zmeii au foarte adesea un bici nazdravan cu ajutorul caruia transforma obiecte,maresc sau micsoreaza palate,etc. -mitologic zmeul reprezinta o expresie a bogatiilor de pe taramul celalalt,a focului si a dezlantuirilor meteorologice,precum ploaia cu vijelie.Zmeul este individul dotat cu o mare putere de intimidare,gladiatorul,tiranul,incurcat in fata geniului si a oricarei operatii intelectuale. BALAURUL: -adesea confundat cu sarpele,desi statura lor e colosala; -balaurul tine de registru hydric; -simbolizeaza probabil patura acvatica si rabufneala vulcanica si infernala a subsolului; -el este prin definitie distrugator si rau,spre deosebire de zmeu si de sarpe,totdeauna ostil omului. -caracterologic el reprezinta vrajmasul eroului,piedica din drum sau,spaima ce te face sa eziti si sa te intorci din drum. ZANE: Zmeii,zmeoaicele si celelalte figuri mai mult sau mai putin teratologice apartin lumii muritorilor,avand familie si procreind. -zanele sunt obisnuit nemuritoare,cu puteri miraculoase,atata vreme cat nu se indragostesc de oamenii de rand; -sunt in general foarte frumoase si preocupate de frumusete; -sunt antitezele zmeoaicelor,simbolizeaza tineretea splendida si incoruptibila,sunt ademenitoarele tinerilor,fiind obiect de nostalgie pt flacaul nobil.

simplu si chiar dizgratiat la vedere..Astfel.broasca pt a fi sarutat. Proteismul fiind capacitatea libera a fiintelor nazdravane sau in puterea unor obiecte nazdravane de a se preface in ceea ce voiesc. • Istetimea celui mic e ascunsa in multe cazuri sub un aer de stupiditate si indolenta. .oameni de rand sau imparati. IELE: Ielele sunt fiinte raufacatoare.etc.zana in peste pt a fi prinsa d pescar si a deveni sotia lui.fiind un sfatuitor al omului si un initiat.Astfel de cele mai multe ori eroul trebuie sa dejoace vicleniile metamorfice ale dusmanilor si sa le foloseasca si el impotriva lor. Vastitatea mitologiei hipice se reduce practic la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiului.manifestata uneori chiar inainte de a se naste. Metamorfoza propriu-zisa: ce reprezinta schimbarea unui om intr-o fiinta sau un lucru in urma unui blestem sau a unei hotarari de sus(astfel feciorul de imparat se face porc.fie se inghit anumite alimente:ex bobul de piper apare frecvent ca si generator al vietii.Facultatile lor intelectuale nu sunt mai prejos de cele fizice-este mult mai inteligent decat ceilalti. ESENTA MORALA A LUI FAT-FRUMOS: .La acestea se adauga parerea comuna ca meritul nu e in raport cu varsta si nici cu proportiile individului. FRATELE MAI MIC: • Cand sunt mai multi copii(de obicei 3) cel mic e intotdeauna mai voinic si mai istet. 4.zmeii/zmeoaicele se transforma in tot felul de aparente:fantana/gradina/iapa/etc.semnificatia acestui portret al fratelui mai mic-ca si in cazul calului nazdravan cu infatisare disimulata de manz slabanog.Remarcabila este la voinici si viteza cresterii (un copil de imparat creste intr-o luna cat altii intr-un an) 3. Motiv moral preluat din gandirea si cultura populara(folclor) si introdus in lumea fabulosului.calul nazdravan este un protagonist adesea mai important decat zmeul. -calul este inteligenta calauzitoare a voinicului care nu face nimic fara sfatul lui.) 2. Metamorfoza este procedeul care ingreuneaza situatiile sau rezolva dificultatile in basme.URSITOARE: Despre ursitoare se pomeneste des in basme dar interventia lor ca si protagoniste e mai rara si limitata la misiunea lor.inspirand neincredere celor din jur.invidiosi si nu rareori criminali.insa si voinicul poate capata aceasta insusire. PRECOCITATEA PRE/POSTNATALA A VOINICULUI: 1.El refuza de a iesi pe lume sau plange in pantecele mamei daca nu i se fagaduieste ceea ce-si doreste. CALUL NAZDRAVAN: -Dupa Fat-Frumos.este ca geniul este modest.Se mai poate remarca si invulnerabilitatea voinicului in basme.Exista insa doua tipuri de metamorfoza: 1. -exista si caii mortii care prevestesc moartea/previn “eroul” -de cele mai multe ori calul are aripi si zboara.Intr-adevar preocuparea capitala a sotilor. -In basm calul e infatisat ca un animal dotat cu insusiri intelectuale exceptionale.cei mari fiind incapabili. Ex de metamorfoze: -metamorfoza prin blestem -metamorfoza printr-un aliment magic -metamorfoza prin baut PROCREATIA: Voinicul numit Fat-Frumos sau altcumva este in basm eroul principal care e asteptat si urmarit inca din faza conceptiei.pana la batranete si mai ales atunci este de a avea un copil si supararea cea mai mare pentru o femeie este de a fi stearpa. Mijloacele de a obtine un copil in lumea basmului sunt felurite: fie se invoca Divinitatea.fiind foarte des indicate drept cauza unor rele.abstras si necomformist.etc.caii nazdravani au in urechi diferite obiecte folositoare.Voinicul este de o precocitate exceptionala.Fara cal. 2.orice fapta eroica este imposibila.

In basm gradina nu are un aspect strict ornamental.uneori chiar boierii.Nu rareori fetele cu care au de-a face sunt rele.ele au curti. • In termeni curat fabulosi.imparatul isi incearca feciorii.inafara de privelistea de la orizontul nostru.desi elementele sunt relativ marginite.constituind un alt taram unde se petrec lucruri teribile sau sublime. Stilul palatelor.tocmai din aceasta cauza gradina poate fi de multe ori considerata un fel de Eden.zanele.distanta mistica (9 mari si 9 tari) • Peisajul in basm are particularitatea de a fi dublu intrucat.folosindu-le atat in arhitectura cat si in invesmantare. ARHITECTURA: Arhitectura in basme tine de domeniul miracolelor si sclipirea astrala e senzatia dominanta pe care o lasa.Caracterstice in basm sunt vagul toponimic.e de banuit interventia literara a editorului.Voinicul care nu e fecior de imparat e in situatia unui tanar care intampina greutati in viata si sare.In fond adevaratul Fat Frumos e feciorul de imparat desprins de orice ganduri materiale.o zana sunt recunoscuti prin bogatia metalica si lapidara neinchipuita a infatisarii lor. Desi simptul somptuozitatii nu se poate tagadui. • Imparatii au in chip curent gradini.Indeosebi palaturile nu sunt opera unui arhitect si a magiei.prin merite personale din clasa de jos pe treapta imparateasca. In orice basm.Desi de multe ori descriptia e sumara. VESMINTE: Amanunte vestimentare se dau foarte putine in basm. Un imparat.se insoara cu ea.ci de cele mai multe ori contine un miracol vegetal: ex: mere de aur.este feudal.Feciorul cel mic e intotdeauna mai istet decat ceilalti doi mai mari.un zmeu.si gata sa faca numeroase/diferite fapte umanitare.fugarii arunca in calea zmeoaicei obstacole.etc-acestea sunt de fapt sabloane.imparatii.a persecutiei. AUTENTICITATEA: Neautentic este un basm redactat din pura imaginatie de un autor cult.deci ziduri imprejmuitoare.”combinatia situatiilor primite e infinita.Faptul de a deveni imparat . Feciorul de oameni simpli insa.iar ideile si fantezia reduse aproape exclusiv la sfera cercetata in paragrafele de pana aici.Au palate zmeii.ele putand rasari si disparea intr-o noapte.Cand descriptia e minutioasa.etc.sentimentul predominant dorit e acela de uluire.posedat numai de instinctul de a-si gasi o mireasa.lipsa de determinatiuni geografice precise.pleaca de obicei de acasa din pricina saraciei.Avand in vedere ca un basm este cu adevarat folclor. Frecvent in basm este cazul padurilor de natura minerala:paduri de aur.Fat-Frumos ca fecior de imparat este un tanar nobil care fie se duce in lume spre a gasi o fata sau fie ca o gaseste intamplator.pietrelor pretioase.argint.Insotirea cu fata de imparat si capatarea tronului imparatesc sunt in cazul voinicului simplu strans legate de schimbarea de ordin economic.Ideea “norocului” intervine des in astfel de basme in care saltul social are o explicare fatala si miraculoasa.inlaturand antropomorfismele. • Un element natural frecvent in basm este padurea-locul vegetatiei mocnite unde nu patrunde lumina si in care se intalnesc balauri. PEISAJUL: • Intelegem prin peisaj decorul natural in care se misca eroii.de poduri.mai exista si “taramul celalalt”.oricat nu se dau amanunte.diamante.este in cazul acesta de un interes secundar.cum se spun curent variantele. .1.cand are o circulatie larga si indelungata o prima operatie critica consta in a-i cauta analogiile sau.ca sot al fetei.a unei nedreptati sau spre a-si incerca norocul.necredincioase si basmul capata o incheiere misogina. • Campul cu iarba si flori are de foarte multe ori efect adormitor si e primejdios pentru cine se opreste in el.muntele e un loc inaccesibil.ca urmas al tatalui sau.zmei si alte fiinte malefice. 2.atentia naratorului cade asupra materiilor rare si scumpe (aur/argint/arama).Se vorbeste adesea de o apa care le inconjoara.Pe de alta parte.incomensurabilitatea.

iar viziunea arhitectonica e peste tot prezenta.etc.la clasificare. In literaturile antice.dintr-un punct de vedere esoteric(punand accent pe originea sezoniera si initiatice a basmului) ignoreaza esenta basmului.folclorul si literatura culta isi confunda sferele.Pare astfel aproape evident ca exista basme de circulatie universala.redusa la parabola.familiei.copil de obicei. Oricat schematismul si stereotipia sunt note caracteristice in folclor.Monstruosul insusi e aici rational.cu un sistem administrativ indicat in amanunte.de tip feudal –oriental. In 1634-1636 a aparut la Napoli in dialect napolitan o culegere de basme denumita mai tarziu “Pentamerone”a carei autor era Giammbattista Basile.evident. Basmele grecesti se remarca printr-o perfecta claritate psihologica si prin motivarea tuturor actelor . In general.unind impersonalismul celui dintai cu maturitatea formala a celui din urma. Spre exemplu povestile din culegerea “O mie si una de nopti “ se caracterizeaza printr-o simbolistica lipsita de esoterism.de unde si legitimitatea.Astfel.indeterminantul. impresiona prin simplitatea naratiunii.basmul ne duce intr-o lume fabuloasa.Istoria si cultura concretizate in detalii sunt cele ce fac diferenta.societatii si anume:nasterea/casatoria/calitatea fizica si morala a copiilor/baieti si fete/calitatea femeii/a mamei bune/a mamei vitrege/a fratilor si surorilor/gelozia femeii frumoase/diferentele de clase/ura femeii urate/oameni cu anomalii fizice/ridicarea prin merit a tanarului sarac/ingamfarea si modestia/valoarea conditiei morale.in multe basme gasim sabloane comune.lipsit de prepotenta si absurditatea imparatului din basmul nostru.se simte ca basmul nu spune totul in plan psihologic. Chiar cand simbolurile nu sunt subliniate si cititorul.o inteligibilitate totala fiind contrara regulilor artei.care este.Oricat de ingenioasa e o asemenea clasificare ce are meritul de a demonstra stereotipia basmelor.Atmosfera e a unei civilizatii superioare.civilizatia egipteana oglindind realistic si nuvelistic mediul social.In unele gasim paralelisme cu basmele noastre si fireste cu cele europene.fantasticul inedit fara imaginatie FONDUL OMENESC: Acei ce interpreteaza basmul ca o hierograma.pana la un punct de a proceda ca in stiintele naturale.lipseste haoticul.Spre exemplu povestile egiptene sunt majoritatea localizate in peisaj.Fantastii germani au resuscitat in creatiile lor fabuloase aceste notiuni.Fatalismul e ideea dominanta.inclusiv cele de fratii Grimm.si farmecul provine pt unii mai ales din misteriosul poematic care e insa partial descifrabil.Asta nu dovedeste altceva decat faptul ca insusirea de folclor nu rezulta din oralitatea textului . Foarte asemanatoare (din punct de vedere al schematicii si in totalul rezultat al combinarii de sabloane) de basmele romane sunt basmele sarbesti ale lui KARACIC.ci numai din stereotipie.mai ales pt ca infinita combinare de sabloane nu permite incadrarea unui basm la un singur tip si ciclu.pe cand in basmele noastre ea e strict fabuloasa.Interpretarea lui estetica trebuie sa ia in considerare cele doua planuri ale sale: • Planul prozaic-cel realist.Mitologia acestor povestiri e cea oficiala.sultanul fiind indeobste un print intelept si ingaduitor.fiind mai putin accesibile altor geografii.Aici sunt studiate problemele cele mai acute ale vietii individuale.altele cuprinzand numai sabloane fundamentale in combinatii.totusi in altele pastrandu-se spiritul schematic.uneori cu o intentie umoristica explicita.El se impune constiintei prin sugestii.Sunt basme care se apropie uimitor de acelea pe care le cunoastem.nu poate raporta imaginile la sisteme complicate.noua.ea ramane arbitrara. .dedusa din religie.prezentat ca o “minciuna”.si monotonia aparenta.caracterele fiind neted definite.Civilizatia cea mai exacta este sugerata cu sobrietate..basmul ramane o opera literara care nu ia fiinta reala decat prin specimene. cu localizari precise si fara golurile mitice. STEREOTIPIA: Ceea ce izbeste pe cercetatorul de basme este stereotipia lor.iar stereotipicul cade pe planul secundar.Intotdeauna basmul autentic va desfranata. • • Al doilea plan = HIEROGLIFIC sau simbolic.venustatea in basm e concurenta cu soarele (“la soare te puteai uita da la dansa ba”) in vreme ce in basmul arab comparatia fetei se va face intotdeauna cu luna.Detaliul si inefabilul sunt principalul in basm.fapt ce nu infirma circulatia orala a sabloanelor.in vreme ce altele au nu curs pe o arie mai restransa.un tablou al vietii. Sabloanele sunt cele care circula si confera basmelor din diferite colturi ale lumii acel element comun.

Ex: Coborand in Epir.Apare chiparosul ca pom iar taramul celalaltnu are caracterul abisal si de dublet din basmele noastre. In basmele englezesti apar institutiile traditionale britanice si amintirea regelui Arthur al mesei rotunde.Teribilul si oniricul nu depasesc stilul aspru si meticulos al lui Durer.aproape toate intamplarile se petrec intr-un castel dintr-o padure sau intr-un turn.Albania si insulele grecesti putem constata o accentuare a canibalismului existent in toate basmele.Deasemenea taramul abisal lipseste. Basmele fratilor Grimm sunt romantice nocturne si sentimentale.La bulgari spre exemplu acestora le corespund Samovila si Samodiva care au aripi si caracter irascibil. .De remarcat ca inafara de regi si fii de regi eroii apartin burgheziei mici a meseriasilor :croitori.precum si strigoii.cizmari. potcovari.Desi avem de-a face tot cu imparati si conditiile de civilizatie fabuloasa sunt asemanatoare cu cele din aria romaneasca. Ceea ce ramane indiscutabil este faptul ca un popor asimileaza anumite sabloane cu predilectie.fierari.Asia Mica. Spanii sunt frecventi in basmele balcanice.traducandule diferential.care iau copiii dar nu le fac rau).Basmele lui Wukdesi atat de asemanatoare schematic cu ale noastre au totusi specificul lor mai greu de definit.cu naivitati si cu paduri inspirand melancolii. etc.Suntem totusi in materie de fantezie intre goticul fratilor Grimm si orientul basmelor grecesti si arabe.vilele(un fel de zane-iele jucand in hora toata noaptea la cantec de cimpoi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful