Estetica Basmului

G. Calinescu

Basmul este o opera de creatie literara,cu o geneza speciala,o oglindire a vietii in moduri fabuloase,prin urmare supunerea lui la analiza critica este nu numai posibila ci si obligatorie,din ea decurgand atat adevaruri estetice cat si informatii de orrdin structural folcloric. Principal,geneza basmului e urmatoarea:Un subiect A spune unui subiect B dintr-o carte sau din auzite,(nu trebuie exclusa nici inventia personala),o istorisire.B o transmite mai departe,nu chiar intocmai,adesea punand de la sine si nu o data ,ci de fiecare data altceva,cand povesteste.C o transmite lui D si asa mai departe. Se vorbeste mult cand vine vorba de basm despre fenomenul de contaminatie,intelegandu-se prin asta influentarea unui basm de catre altul si mai ales contopirea mai multor fragmente de basme (sau motive) intr-unul nou. Dupa un examen destul de vast insa se poate afirma ca lucrurile nu stau chiar asa.Naratorul nu e contaminat inconstient,ci aplica esteticeste procedeul cel mai usor pentru a traduce in materie fabuloasa o idee morala.Este cu neputinta sa inventeze pe loc intriga,atunci recurge la situatii sablon,la momente prefabricate. Astfel,in basme,inventia,cata este,tine de detaliu. De remarcat mai este ceea ce am numi in basm o amnezie. Naratorul uita in aceste conditii sa dea anumite amanunte. Basmul este un gen vast,depasind cu mult romanul,fiind mitologie,etica,stiinta,observatie morala,etc.Caracteristica lui este ca eroii nu sunt numai oameni ci si anume fiinte himerice,animale.Si fabulele vorbesc de animale,dar acestea sunt simple masti pt diferite tipuri de indivizi.Fiintele neomenesti din basm au psihologia si sociologia lor misterioasa.Ele comunica cu omul,dar nu sunt oameni.Cand acesti eroi himerici lipsesc dintr-o naratiune,nu avem de-a face cu un basm. ZMEUL: -prezinta toate caracterele unui cavaler feudal; -zmeii au roabe(ibid); -zmeii nu sunt rareori hoti (ex Ispirescu “Praslea cel voinic si merele de aur”) -desi portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit el este o fiinta cu mari forte fizice,epuizabile,un urias; -locuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie,asemanatoare cu cea a imparatilor; -zmeii au foarte adesea un bici nazdravan cu ajutorul caruia transforma obiecte,maresc sau micsoreaza palate,etc. -mitologic zmeul reprezinta o expresie a bogatiilor de pe taramul celalalt,a focului si a dezlantuirilor meteorologice,precum ploaia cu vijelie.Zmeul este individul dotat cu o mare putere de intimidare,gladiatorul,tiranul,incurcat in fata geniului si a oricarei operatii intelectuale. BALAURUL: -adesea confundat cu sarpele,desi statura lor e colosala; -balaurul tine de registru hydric; -simbolizeaza probabil patura acvatica si rabufneala vulcanica si infernala a subsolului; -el este prin definitie distrugator si rau,spre deosebire de zmeu si de sarpe,totdeauna ostil omului. -caracterologic el reprezinta vrajmasul eroului,piedica din drum sau,spaima ce te face sa eziti si sa te intorci din drum. ZANE: Zmeii,zmeoaicele si celelalte figuri mai mult sau mai putin teratologice apartin lumii muritorilor,avand familie si procreind. -zanele sunt obisnuit nemuritoare,cu puteri miraculoase,atata vreme cat nu se indragostesc de oamenii de rand; -sunt in general foarte frumoase si preocupate de frumusete; -sunt antitezele zmeoaicelor,simbolizeaza tineretea splendida si incoruptibila,sunt ademenitoarele tinerilor,fiind obiect de nostalgie pt flacaul nobil.

4.Astfel de cele mai multe ori eroul trebuie sa dejoace vicleniile metamorfice ale dusmanilor si sa le foloseasca si el impotriva lor.La acestea se adauga parerea comuna ca meritul nu e in raport cu varsta si nici cu proportiile individului.insa si voinicul poate capata aceasta insusire. -exista si caii mortii care prevestesc moartea/previn “eroul” -de cele mai multe ori calul are aripi si zboara. . IELE: Ielele sunt fiinte raufacatoare.Fara cal.) 2.fiind un sfatuitor al omului si un initiat.caii nazdravani au in urechi diferite obiecte folositoare.Se mai poate remarca si invulnerabilitatea voinicului in basme.Intr-adevar preocuparea capitala a sotilor.Exista insa doua tipuri de metamorfoza: 1. FRATELE MAI MIC: • Cand sunt mai multi copii(de obicei 3) cel mic e intotdeauna mai voinic si mai istet.Astfel. Motiv moral preluat din gandirea si cultura populara(folclor) si introdus in lumea fabulosului. 2. Metamorfoza propriu-zisa: ce reprezinta schimbarea unui om intr-o fiinta sau un lucru in urma unui blestem sau a unei hotarari de sus(astfel feciorul de imparat se face porc.. Ex de metamorfoze: -metamorfoza prin blestem -metamorfoza printr-un aliment magic -metamorfoza prin baut PROCREATIA: Voinicul numit Fat-Frumos sau altcumva este in basm eroul principal care e asteptat si urmarit inca din faza conceptiei.etc. Vastitatea mitologiei hipice se reduce practic la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiului. PRECOCITATEA PRE/POSTNATALA A VOINICULUI: 1.calul nazdravan este un protagonist adesea mai important decat zmeul.Voinicul este de o precocitate exceptionala.broasca pt a fi sarutat.invidiosi si nu rareori criminali.simplu si chiar dizgratiat la vedere. Mijloacele de a obtine un copil in lumea basmului sunt felurite: fie se invoca Divinitatea.zana in peste pt a fi prinsa d pescar si a deveni sotia lui.URSITOARE: Despre ursitoare se pomeneste des in basme dar interventia lor ca si protagoniste e mai rara si limitata la misiunea lor.Facultatile lor intelectuale nu sunt mai prejos de cele fizice-este mult mai inteligent decat ceilalti. -In basm calul e infatisat ca un animal dotat cu insusiri intelectuale exceptionale.pana la batranete si mai ales atunci este de a avea un copil si supararea cea mai mare pentru o femeie este de a fi stearpa.orice fapta eroica este imposibila. • Istetimea celui mic e ascunsa in multe cazuri sub un aer de stupiditate si indolenta. Metamorfoza este procedeul care ingreuneaza situatiile sau rezolva dificultatile in basme. CALUL NAZDRAVAN: -Dupa Fat-Frumos.Remarcabila este la voinici si viteza cresterii (un copil de imparat creste intr-o luna cat altii intr-un an) 3.cei mari fiind incapabili.semnificatia acestui portret al fratelui mai mic-ca si in cazul calului nazdravan cu infatisare disimulata de manz slabanog.este ca geniul este modest.inspirand neincredere celor din jur.abstras si necomformist.oameni de rand sau imparati. ESENTA MORALA A LUI FAT-FRUMOS: .manifestata uneori chiar inainte de a se naste. Proteismul fiind capacitatea libera a fiintelor nazdravane sau in puterea unor obiecte nazdravane de a se preface in ceea ce voiesc.etc. -calul este inteligenta calauzitoare a voinicului care nu face nimic fara sfatul lui.zmeii/zmeoaicele se transforma in tot felul de aparente:fantana/gradina/iapa/etc.fiind foarte des indicate drept cauza unor rele.fie se inghit anumite alimente:ex bobul de piper apare frecvent ca si generator al vietii.El refuza de a iesi pe lume sau plange in pantecele mamei daca nu i se fagaduieste ceea ce-si doreste.

uneori chiar boierii.”combinatia situatiilor primite e infinita.ca sot al fetei.posedat numai de instinctul de a-si gasi o mireasa.Au palate zmeii. In orice basm.ele au curti.ci de cele mai multe ori contine un miracol vegetal: ex: mere de aur.Cand descriptia e minutioasa.Ideea “norocului” intervine des in astfel de basme in care saltul social are o explicare fatala si miraculoasa.Voinicul care nu e fecior de imparat e in situatia unui tanar care intampina greutati in viata si sare. .Faptul de a deveni imparat .si gata sa faca numeroase/diferite fapte umanitare. Un imparat.etc-acestea sunt de fapt sabloane.fugarii arunca in calea zmeoaicei obstacole.zanele.pleaca de obicei de acasa din pricina saraciei.atentia naratorului cade asupra materiilor rare si scumpe (aur/argint/arama).Caracterstice in basm sunt vagul toponimic.inafara de privelistea de la orizontul nostru.imparatii. Feciorul de oameni simpli insa.tocmai din aceasta cauza gradina poate fi de multe ori considerata un fel de Eden.argint.imparatul isi incearca feciorii.Se vorbeste adesea de o apa care le inconjoara.Nu rareori fetele cu care au de-a face sunt rele.ca urmas al tatalui sau.zmei si alte fiinte malefice.cum se spun curent variantele.este in cazul acesta de un interes secundar.deci ziduri imprejmuitoare.un zmeu. 2. • Un element natural frecvent in basm este padurea-locul vegetatiei mocnite unde nu patrunde lumina si in care se intalnesc balauri.mai exista si “taramul celalalt”.Avand in vedere ca un basm este cu adevarat folclor.prin merite personale din clasa de jos pe treapta imparateasca.In basm gradina nu are un aspect strict ornamental.Desi de multe ori descriptia e sumara.muntele e un loc inaccesibil.Indeosebi palaturile nu sunt opera unui arhitect si a magiei.diamante.a persecutiei.folosindu-le atat in arhitectura cat si in invesmantare.a unei nedreptati sau spre a-si incerca norocul.ele putand rasari si disparea intr-o noapte.o zana sunt recunoscuti prin bogatia metalica si lapidara neinchipuita a infatisarii lor. Frecvent in basm este cazul padurilor de natura minerala:paduri de aur.Fat-Frumos ca fecior de imparat este un tanar nobil care fie se duce in lume spre a gasi o fata sau fie ca o gaseste intamplator.de poduri.etc.iar ideile si fantezia reduse aproape exclusiv la sfera cercetata in paragrafele de pana aici.In fond adevaratul Fat Frumos e feciorul de imparat desprins de orice ganduri materiale.Pe de alta parte.Feciorul cel mic e intotdeauna mai istet decat ceilalti doi mai mari.necredincioase si basmul capata o incheiere misogina.sentimentul predominant dorit e acela de uluire.lipsa de determinatiuni geografice precise.este feudal. • Campul cu iarba si flori are de foarte multe ori efect adormitor si e primejdios pentru cine se opreste in el. Desi simptul somptuozitatii nu se poate tagadui.1.Insotirea cu fata de imparat si capatarea tronului imparatesc sunt in cazul voinicului simplu strans legate de schimbarea de ordin economic.distanta mistica (9 mari si 9 tari) • Peisajul in basm are particularitatea de a fi dublu intrucat.desi elementele sunt relativ marginite. Stilul palatelor.oricat nu se dau amanunte.inlaturand antropomorfismele. VESMINTE: Amanunte vestimentare se dau foarte putine in basm. AUTENTICITATEA: Neautentic este un basm redactat din pura imaginatie de un autor cult.incomensurabilitatea.se insoara cu ea.pietrelor pretioase. • In termeni curat fabulosi.e de banuit interventia literara a editorului. PEISAJUL: • Intelegem prin peisaj decorul natural in care se misca eroii.cand are o circulatie larga si indelungata o prima operatie critica consta in a-i cauta analogiile sau. ARHITECTURA: Arhitectura in basme tine de domeniul miracolelor si sclipirea astrala e senzatia dominanta pe care o lasa.constituind un alt taram unde se petrec lucruri teribile sau sublime. • Imparatii au in chip curent gradini.

societatii si anume:nasterea/casatoria/calitatea fizica si morala a copiilor/baieti si fete/calitatea femeii/a mamei bune/a mamei vitrege/a fratilor si surorilor/gelozia femeii frumoase/diferentele de clase/ura femeii urate/oameni cu anomalii fizice/ridicarea prin merit a tanarului sarac/ingamfarea si modestia/valoarea conditiei morale. In general.Interpretarea lui estetica trebuie sa ia in considerare cele doua planuri ale sale: • Planul prozaic-cel realist.Fatalismul e ideea dominanta.venustatea in basm e concurenta cu soarele (“la soare te puteai uita da la dansa ba”) in vreme ce in basmul arab comparatia fetei se va face intotdeauna cu luna.si monotonia aparenta.in vreme ce altele au nu curs pe o arie mai restransa.sultanul fiind indeobste un print intelept si ingaduitor.pe cand in basmele noastre ea e strict fabuloasa. Sabloanele sunt cele care circula si confera basmelor din diferite colturi ale lumii acel element comun. cu localizari precise si fara golurile mitice. • • Al doilea plan = HIEROGLIFIC sau simbolic.uneori cu o intentie umoristica explicita.El se impune constiintei prin sugestii.totusi in altele pastrandu-se spiritul schematic.lipsit de prepotenta si absurditatea imparatului din basmul nostru.Mitologia acestor povestiri e cea oficiala.iar viziunea arhitectonica e peste tot prezenta.de tip feudal –oriental.un tablou al vietii.fantasticul inedit fara imaginatie FONDUL OMENESC: Acei ce interpreteaza basmul ca o hierograma.ci numai din stereotipie.nu poate raporta imaginile la sisteme complicate.lipseste haoticul. Spre exemplu povestile din culegerea “O mie si una de nopti “ se caracterizeaza printr-o simbolistica lipsita de esoterism.la clasificare. Oricat schematismul si stereotipia sunt note caracteristice in folclor.Istoria si cultura concretizate in detalii sunt cele ce fac diferenta.altele cuprinzand numai sabloane fundamentale in combinatii.Atmosfera e a unei civilizatii superioare.o inteligibilitate totala fiind contrara regulilor artei.Civilizatia cea mai exacta este sugerata cu sobrietate.dintr-un punct de vedere esoteric(punand accent pe originea sezoniera si initiatice a basmului) ignoreaza esenta basmului.Aici sunt studiate problemele cele mai acute ale vietii individuale.basmul ne duce intr-o lume fabuloasa. Basmele grecesti se remarca printr-o perfecta claritate psihologica si prin motivarea tuturor actelor .etc.Astfel.ea ramane arbitrara.Spre exemplu povestile egiptene sunt majoritatea localizate in peisaj.copil de obicei.Fantastii germani au resuscitat in creatiile lor fabuloase aceste notiuni.Asta nu dovedeste altceva decat faptul ca insusirea de folclor nu rezulta din oralitatea textului .prezentat ca o “minciuna”.indeterminantul.in multe basme gasim sabloane comune.evident.mai ales pt ca infinita combinare de sabloane nu permite incadrarea unui basm la un singur tip si ciclu.fapt ce nu infirma circulatia orala a sabloanelor.iar stereotipicul cade pe planul secundar.In unele gasim paralelisme cu basmele noastre si fireste cu cele europene. Foarte asemanatoare (din punct de vedere al schematicii si in totalul rezultat al combinarii de sabloane) de basmele romane sunt basmele sarbesti ale lui KARACIC..civilizatia egipteana oglindind realistic si nuvelistic mediul social.noua.Intotdeauna basmul autentic va desfranata.de unde si legitimitatea. STEREOTIPIA: Ceea ce izbeste pe cercetatorul de basme este stereotipia lor.cu un sistem administrativ indicat in amanunte.basmul ramane o opera literara care nu ia fiinta reala decat prin specimene.Oricat de ingenioasa e o asemenea clasificare ce are meritul de a demonstra stereotipia basmelor.folclorul si literatura culta isi confunda sferele.familiei.dedusa din religie. In literaturile antice.si farmecul provine pt unii mai ales din misteriosul poematic care e insa partial descifrabil.redusa la parabola.unind impersonalismul celui dintai cu maturitatea formala a celui din urma. impresiona prin simplitatea naratiunii. In 1634-1636 a aparut la Napoli in dialect napolitan o culegere de basme denumita mai tarziu “Pentamerone”a carei autor era Giammbattista Basile.Sunt basme care se apropie uimitor de acelea pe care le cunoastem.inclusiv cele de fratii Grimm.Monstruosul insusi e aici rational.se simte ca basmul nu spune totul in plan psihologic. Chiar cand simbolurile nu sunt subliniate si cititorul.pana la un punct de a proceda ca in stiintele naturale.care este. .fiind mai putin accesibile altor geografii.caracterele fiind neted definite.Pare astfel aproape evident ca exista basme de circulatie universala.Detaliul si inefabilul sunt principalul in basm.

Teribilul si oniricul nu depasesc stilul aspru si meticulos al lui Durer.Desi avem de-a face tot cu imparati si conditiile de civilizatie fabuloasa sunt asemanatoare cu cele din aria romaneasca.Apare chiparosul ca pom iar taramul celalaltnu are caracterul abisal si de dublet din basmele noastre.Deasemenea taramul abisal lipseste. Ex: Coborand in Epir.precum si strigoii.fierari. Basmele fratilor Grimm sunt romantice nocturne si sentimentale.care iau copiii dar nu le fac rau). .aproape toate intamplarile se petrec intr-un castel dintr-o padure sau intr-un turn.Albania si insulele grecesti putem constata o accentuare a canibalismului existent in toate basmele. Spanii sunt frecventi in basmele balcanice.La bulgari spre exemplu acestora le corespund Samovila si Samodiva care au aripi si caracter irascibil. Ceea ce ramane indiscutabil este faptul ca un popor asimileaza anumite sabloane cu predilectie.Suntem totusi in materie de fantezie intre goticul fratilor Grimm si orientul basmelor grecesti si arabe. In basmele englezesti apar institutiile traditionale britanice si amintirea regelui Arthur al mesei rotunde.Basmele lui Wukdesi atat de asemanatoare schematic cu ale noastre au totusi specificul lor mai greu de definit. potcovari.Asia Mica. etc.traducandule diferential.vilele(un fel de zane-iele jucand in hora toata noaptea la cantec de cimpoi.cizmari.De remarcat ca inafara de regi si fii de regi eroii apartin burgheziei mici a meseriasilor :croitori.cu naivitati si cu paduri inspirand melancolii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful