Estetica Basmului

G. Calinescu

Basmul este o opera de creatie literara,cu o geneza speciala,o oglindire a vietii in moduri fabuloase,prin urmare supunerea lui la analiza critica este nu numai posibila ci si obligatorie,din ea decurgand atat adevaruri estetice cat si informatii de orrdin structural folcloric. Principal,geneza basmului e urmatoarea:Un subiect A spune unui subiect B dintr-o carte sau din auzite,(nu trebuie exclusa nici inventia personala),o istorisire.B o transmite mai departe,nu chiar intocmai,adesea punand de la sine si nu o data ,ci de fiecare data altceva,cand povesteste.C o transmite lui D si asa mai departe. Se vorbeste mult cand vine vorba de basm despre fenomenul de contaminatie,intelegandu-se prin asta influentarea unui basm de catre altul si mai ales contopirea mai multor fragmente de basme (sau motive) intr-unul nou. Dupa un examen destul de vast insa se poate afirma ca lucrurile nu stau chiar asa.Naratorul nu e contaminat inconstient,ci aplica esteticeste procedeul cel mai usor pentru a traduce in materie fabuloasa o idee morala.Este cu neputinta sa inventeze pe loc intriga,atunci recurge la situatii sablon,la momente prefabricate. Astfel,in basme,inventia,cata este,tine de detaliu. De remarcat mai este ceea ce am numi in basm o amnezie. Naratorul uita in aceste conditii sa dea anumite amanunte. Basmul este un gen vast,depasind cu mult romanul,fiind mitologie,etica,stiinta,observatie morala,etc.Caracteristica lui este ca eroii nu sunt numai oameni ci si anume fiinte himerice,animale.Si fabulele vorbesc de animale,dar acestea sunt simple masti pt diferite tipuri de indivizi.Fiintele neomenesti din basm au psihologia si sociologia lor misterioasa.Ele comunica cu omul,dar nu sunt oameni.Cand acesti eroi himerici lipsesc dintr-o naratiune,nu avem de-a face cu un basm. ZMEUL: -prezinta toate caracterele unui cavaler feudal; -zmeii au roabe(ibid); -zmeii nu sunt rareori hoti (ex Ispirescu “Praslea cel voinic si merele de aur”) -desi portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit el este o fiinta cu mari forte fizice,epuizabile,un urias; -locuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie,asemanatoare cu cea a imparatilor; -zmeii au foarte adesea un bici nazdravan cu ajutorul caruia transforma obiecte,maresc sau micsoreaza palate,etc. -mitologic zmeul reprezinta o expresie a bogatiilor de pe taramul celalalt,a focului si a dezlantuirilor meteorologice,precum ploaia cu vijelie.Zmeul este individul dotat cu o mare putere de intimidare,gladiatorul,tiranul,incurcat in fata geniului si a oricarei operatii intelectuale. BALAURUL: -adesea confundat cu sarpele,desi statura lor e colosala; -balaurul tine de registru hydric; -simbolizeaza probabil patura acvatica si rabufneala vulcanica si infernala a subsolului; -el este prin definitie distrugator si rau,spre deosebire de zmeu si de sarpe,totdeauna ostil omului. -caracterologic el reprezinta vrajmasul eroului,piedica din drum sau,spaima ce te face sa eziti si sa te intorci din drum. ZANE: Zmeii,zmeoaicele si celelalte figuri mai mult sau mai putin teratologice apartin lumii muritorilor,avand familie si procreind. -zanele sunt obisnuit nemuritoare,cu puteri miraculoase,atata vreme cat nu se indragostesc de oamenii de rand; -sunt in general foarte frumoase si preocupate de frumusete; -sunt antitezele zmeoaicelor,simbolizeaza tineretea splendida si incoruptibila,sunt ademenitoarele tinerilor,fiind obiect de nostalgie pt flacaul nobil.

inspirand neincredere celor din jur. -exista si caii mortii care prevestesc moartea/previn “eroul” -de cele mai multe ori calul are aripi si zboara.Voinicul este de o precocitate exceptionala. -In basm calul e infatisat ca un animal dotat cu insusiri intelectuale exceptionale. Proteismul fiind capacitatea libera a fiintelor nazdravane sau in puterea unor obiecte nazdravane de a se preface in ceea ce voiesc. Metamorfoza propriu-zisa: ce reprezinta schimbarea unui om intr-o fiinta sau un lucru in urma unui blestem sau a unei hotarari de sus(astfel feciorul de imparat se face porc.Exista insa doua tipuri de metamorfoza: 1.oameni de rand sau imparati.simplu si chiar dizgratiat la vedere.invidiosi si nu rareori criminali.Se mai poate remarca si invulnerabilitatea voinicului in basme.calul nazdravan este un protagonist adesea mai important decat zmeul.Facultatile lor intelectuale nu sunt mai prejos de cele fizice-este mult mai inteligent decat ceilalti. Ex de metamorfoze: -metamorfoza prin blestem -metamorfoza printr-un aliment magic -metamorfoza prin baut PROCREATIA: Voinicul numit Fat-Frumos sau altcumva este in basm eroul principal care e asteptat si urmarit inca din faza conceptiei. CALUL NAZDRAVAN: -Dupa Fat-Frumos.semnificatia acestui portret al fratelui mai mic-ca si in cazul calului nazdravan cu infatisare disimulata de manz slabanog.pana la batranete si mai ales atunci este de a avea un copil si supararea cea mai mare pentru o femeie este de a fi stearpa.URSITOARE: Despre ursitoare se pomeneste des in basme dar interventia lor ca si protagoniste e mai rara si limitata la misiunea lor.) 2.abstras si necomformist.este ca geniul este modest.etc. 4.cei mari fiind incapabili. ESENTA MORALA A LUI FAT-FRUMOS: .Fara cal.Astfel. IELE: Ielele sunt fiinte raufacatoare.insa si voinicul poate capata aceasta insusire. FRATELE MAI MIC: • Cand sunt mai multi copii(de obicei 3) cel mic e intotdeauna mai voinic si mai istet..Remarcabila este la voinici si viteza cresterii (un copil de imparat creste intr-o luna cat altii intr-un an) 3.manifestata uneori chiar inainte de a se naste. .El refuza de a iesi pe lume sau plange in pantecele mamei daca nu i se fagaduieste ceea ce-si doreste.etc. -calul este inteligenta calauzitoare a voinicului care nu face nimic fara sfatul lui.zana in peste pt a fi prinsa d pescar si a deveni sotia lui. 2. • Istetimea celui mic e ascunsa in multe cazuri sub un aer de stupiditate si indolenta.caii nazdravani au in urechi diferite obiecte folositoare. Motiv moral preluat din gandirea si cultura populara(folclor) si introdus in lumea fabulosului.broasca pt a fi sarutat. Mijloacele de a obtine un copil in lumea basmului sunt felurite: fie se invoca Divinitatea. PRECOCITATEA PRE/POSTNATALA A VOINICULUI: 1.fie se inghit anumite alimente:ex bobul de piper apare frecvent ca si generator al vietii.Astfel de cele mai multe ori eroul trebuie sa dejoace vicleniile metamorfice ale dusmanilor si sa le foloseasca si el impotriva lor. Metamorfoza este procedeul care ingreuneaza situatiile sau rezolva dificultatile in basme.fiind foarte des indicate drept cauza unor rele.Intr-adevar preocuparea capitala a sotilor.La acestea se adauga parerea comuna ca meritul nu e in raport cu varsta si nici cu proportiile individului. Vastitatea mitologiei hipice se reduce practic la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiului.zmeii/zmeoaicele se transforma in tot felul de aparente:fantana/gradina/iapa/etc.orice fapta eroica este imposibila.fiind un sfatuitor al omului si un initiat.

diamante.necredincioase si basmul capata o incheiere misogina.Voinicul care nu e fecior de imparat e in situatia unui tanar care intampina greutati in viata si sare.Caracterstice in basm sunt vagul toponimic.inlaturand antropomorfismele.ca sot al fetei.deci ziduri imprejmuitoare.constituind un alt taram unde se petrec lucruri teribile sau sublime.a persecutiei.Avand in vedere ca un basm este cu adevarat folclor.oricat nu se dau amanunte.inafara de privelistea de la orizontul nostru. AUTENTICITATEA: Neautentic este un basm redactat din pura imaginatie de un autor cult.pietrelor pretioase.zmei si alte fiinte malefice.Nu rareori fetele cu care au de-a face sunt rele.ele putand rasari si disparea intr-o noapte.Feciorul cel mic e intotdeauna mai istet decat ceilalti doi mai mari.Pe de alta parte. Un imparat.sentimentul predominant dorit e acela de uluire.e de banuit interventia literara a editorului. Feciorul de oameni simpli insa.Faptul de a deveni imparat . Frecvent in basm este cazul padurilor de natura minerala:paduri de aur.iar ideile si fantezia reduse aproape exclusiv la sfera cercetata in paragrafele de pana aici.ca urmas al tatalui sau.tocmai din aceasta cauza gradina poate fi de multe ori considerata un fel de Eden.fugarii arunca in calea zmeoaicei obstacole. • In termeni curat fabulosi.Desi de multe ori descriptia e sumara.uneori chiar boierii. • Un element natural frecvent in basm este padurea-locul vegetatiei mocnite unde nu patrunde lumina si in care se intalnesc balauri.atentia naratorului cade asupra materiilor rare si scumpe (aur/argint/arama).imparatul isi incearca feciorii.se insoara cu ea.prin merite personale din clasa de jos pe treapta imparateasca.desi elementele sunt relativ marginite. PEISAJUL: • Intelegem prin peisaj decorul natural in care se misca eroii.argint.a unei nedreptati sau spre a-si incerca norocul.Insotirea cu fata de imparat si capatarea tronului imparatesc sunt in cazul voinicului simplu strans legate de schimbarea de ordin economic.1. • Campul cu iarba si flori are de foarte multe ori efect adormitor si e primejdios pentru cine se opreste in el.lipsa de determinatiuni geografice precise.Ideea “norocului” intervine des in astfel de basme in care saltul social are o explicare fatala si miraculoasa.cand are o circulatie larga si indelungata o prima operatie critica consta in a-i cauta analogiile sau.ci de cele mai multe ori contine un miracol vegetal: ex: mere de aur. In orice basm.In basm gradina nu are un aspect strict ornamental.imparatii. VESMINTE: Amanunte vestimentare se dau foarte putine in basm.muntele e un loc inaccesibil.”combinatia situatiilor primite e infinita.pleaca de obicei de acasa din pricina saraciei. • Imparatii au in chip curent gradini.Se vorbeste adesea de o apa care le inconjoara.Au palate zmeii. 2.ele au curti.posedat numai de instinctul de a-si gasi o mireasa. ARHITECTURA: Arhitectura in basme tine de domeniul miracolelor si sclipirea astrala e senzatia dominanta pe care o lasa. Stilul palatelor.o zana sunt recunoscuti prin bogatia metalica si lapidara neinchipuita a infatisarii lor.Fat-Frumos ca fecior de imparat este un tanar nobil care fie se duce in lume spre a gasi o fata sau fie ca o gaseste intamplator.incomensurabilitatea.este in cazul acesta de un interes secundar.Cand descriptia e minutioasa.zanele.mai exista si “taramul celalalt”.de poduri.In fond adevaratul Fat Frumos e feciorul de imparat desprins de orice ganduri materiale.cum se spun curent variantele.etc.si gata sa faca numeroase/diferite fapte umanitare.Indeosebi palaturile nu sunt opera unui arhitect si a magiei.un zmeu.etc-acestea sunt de fapt sabloane. .distanta mistica (9 mari si 9 tari) • Peisajul in basm are particularitatea de a fi dublu intrucat. Desi simptul somptuozitatii nu se poate tagadui.este feudal.folosindu-le atat in arhitectura cat si in invesmantare.

Sabloanele sunt cele care circula si confera basmelor din diferite colturi ale lumii acel element comun.totusi in altele pastrandu-se spiritul schematic.Sunt basme care se apropie uimitor de acelea pe care le cunoastem.fantasticul inedit fara imaginatie FONDUL OMENESC: Acei ce interpreteaza basmul ca o hierograma.noua.cu un sistem administrativ indicat in amanunte.caracterele fiind neted definite.dedusa din religie.Monstruosul insusi e aici rational.civilizatia egipteana oglindind realistic si nuvelistic mediul social.unind impersonalismul celui dintai cu maturitatea formala a celui din urma.fapt ce nu infirma circulatia orala a sabloanelor.lipsit de prepotenta si absurditatea imparatului din basmul nostru.Spre exemplu povestile egiptene sunt majoritatea localizate in peisaj. .Mitologia acestor povestiri e cea oficiala.un tablou al vietii.Pare astfel aproape evident ca exista basme de circulatie universala.folclorul si literatura culta isi confunda sferele.basmul ramane o opera literara care nu ia fiinta reala decat prin specimene.iar stereotipicul cade pe planul secundar.Istoria si cultura concretizate in detalii sunt cele ce fac diferenta.uneori cu o intentie umoristica explicita.dintr-un punct de vedere esoteric(punand accent pe originea sezoniera si initiatice a basmului) ignoreaza esenta basmului. In 1634-1636 a aparut la Napoli in dialect napolitan o culegere de basme denumita mai tarziu “Pentamerone”a carei autor era Giammbattista Basile. • • Al doilea plan = HIEROGLIFIC sau simbolic.copil de obicei.Astfel. Chiar cand simbolurile nu sunt subliniate si cititorul. In literaturile antice. Foarte asemanatoare (din punct de vedere al schematicii si in totalul rezultat al combinarii de sabloane) de basmele romane sunt basmele sarbesti ale lui KARACIC.etc.familiei.o inteligibilitate totala fiind contrara regulilor artei.mai ales pt ca infinita combinare de sabloane nu permite incadrarea unui basm la un singur tip si ciclu.Fantastii germani au resuscitat in creatiile lor fabuloase aceste notiuni..venustatea in basm e concurenta cu soarele (“la soare te puteai uita da la dansa ba”) in vreme ce in basmul arab comparatia fetei se va face intotdeauna cu luna.societatii si anume:nasterea/casatoria/calitatea fizica si morala a copiilor/baieti si fete/calitatea femeii/a mamei bune/a mamei vitrege/a fratilor si surorilor/gelozia femeii frumoase/diferentele de clase/ura femeii urate/oameni cu anomalii fizice/ridicarea prin merit a tanarului sarac/ingamfarea si modestia/valoarea conditiei morale. cu localizari precise si fara golurile mitice.sultanul fiind indeobste un print intelept si ingaduitor. Basmele grecesti se remarca printr-o perfecta claritate psihologica si prin motivarea tuturor actelor .Fatalismul e ideea dominanta.redusa la parabola.Detaliul si inefabilul sunt principalul in basm.Oricat de ingenioasa e o asemenea clasificare ce are meritul de a demonstra stereotipia basmelor. Oricat schematismul si stereotipia sunt note caracteristice in folclor.pana la un punct de a proceda ca in stiintele naturale.basmul ne duce intr-o lume fabuloasa.de unde si legitimitatea.care este.Interpretarea lui estetica trebuie sa ia in considerare cele doua planuri ale sale: • Planul prozaic-cel realist.iar viziunea arhitectonica e peste tot prezenta.inclusiv cele de fratii Grimm.Atmosfera e a unei civilizatii superioare.In unele gasim paralelisme cu basmele noastre si fireste cu cele europene.de tip feudal –oriental.in vreme ce altele au nu curs pe o arie mai restransa.Aici sunt studiate problemele cele mai acute ale vietii individuale. impresiona prin simplitatea naratiunii.in multe basme gasim sabloane comune.se simte ca basmul nu spune totul in plan psihologic.El se impune constiintei prin sugestii.lipseste haoticul.pe cand in basmele noastre ea e strict fabuloasa. In general.fiind mai putin accesibile altor geografii.indeterminantul.Asta nu dovedeste altceva decat faptul ca insusirea de folclor nu rezulta din oralitatea textului .Civilizatia cea mai exacta este sugerata cu sobrietate. STEREOTIPIA: Ceea ce izbeste pe cercetatorul de basme este stereotipia lor.la clasificare.ci numai din stereotipie.si farmecul provine pt unii mai ales din misteriosul poematic care e insa partial descifrabil.altele cuprinzand numai sabloane fundamentale in combinatii.ea ramane arbitrara.nu poate raporta imaginile la sisteme complicate.si monotonia aparenta.prezentat ca o “minciuna”. Spre exemplu povestile din culegerea “O mie si una de nopti “ se caracterizeaza printr-o simbolistica lipsita de esoterism.Intotdeauna basmul autentic va desfranata.evident.

Suntem totusi in materie de fantezie intre goticul fratilor Grimm si orientul basmelor grecesti si arabe.Albania si insulele grecesti putem constata o accentuare a canibalismului existent in toate basmele.traducandule diferential. Spanii sunt frecventi in basmele balcanice.cu naivitati si cu paduri inspirand melancolii.Deasemenea taramul abisal lipseste.fierari. In basmele englezesti apar institutiile traditionale britanice si amintirea regelui Arthur al mesei rotunde.vilele(un fel de zane-iele jucand in hora toata noaptea la cantec de cimpoi.cizmari. .Teribilul si oniricul nu depasesc stilul aspru si meticulos al lui Durer.Desi avem de-a face tot cu imparati si conditiile de civilizatie fabuloasa sunt asemanatoare cu cele din aria romaneasca.Asia Mica. Ceea ce ramane indiscutabil este faptul ca un popor asimileaza anumite sabloane cu predilectie.care iau copiii dar nu le fac rau). Basmele fratilor Grimm sunt romantice nocturne si sentimentale.aproape toate intamplarile se petrec intr-un castel dintr-o padure sau intr-un turn.precum si strigoii.Apare chiparosul ca pom iar taramul celalaltnu are caracterul abisal si de dublet din basmele noastre.Basmele lui Wukdesi atat de asemanatoare schematic cu ale noastre au totusi specificul lor mai greu de definit. Ex: Coborand in Epir.La bulgari spre exemplu acestora le corespund Samovila si Samodiva care au aripi si caracter irascibil.De remarcat ca inafara de regi si fii de regi eroii apartin burgheziei mici a meseriasilor :croitori. etc. potcovari.