FEMEILE SI FUMATUL IN LUME

 US: 23 mil (23%) femei fumeaza (2003);

27.9% din adolescente; alte 9.7% >1 pach/zi
 US: 11.4% din mame fumeaza in timpul
sarcinii (2004); doar 25% lasindu-se de
fumat in timpul cit sint gravide (depresia !)
 US: se estimeaza ca 178,000 femei mor anual
din cauza fumatului
 US: 87% din decesele prin NBP se datoreaza
fumatului
 Africa: aprox. 10% fumeaza
 America Latina: intre 3-49%
 Asia Centrala si de S: 3% fumeaza tigari
manufacturate iar 50-60% mesteca tutun in
multe parti din India sau direct cu capatul
aprins in gura
 Asia Pacific: aprox 10%, ajungind si pina la
80% in Papua Noua Guinee
 Europa: rata fumatului la barbati scade in timp ce la femei creste dramatic (Intern
Heral Trib, nov 04)
 Se remarca o crestere a fumatului la adolescenti in toate tarile Europei
 Germania: 50% din femeile intre 15-30 ani fumeaza (studiu guvernamental, 2004),
dupa ’89 prevalenta crescind de 3x; > 100 femei mor/zi datoria fumatului (Intern Ntw of
Women Against Tobacco)
 Suedia:mai multe femei decit barbati fumeaza (din ’85 la barbati a scazut cu 46%)
 Anglia si Irlanda - % egal de barbati si femei ce fumeaza
 Scotia – 24% dintre fetitele de 15 ani fumeaza comparativ cu 14% dintre baietii de
aceiasi virsta
 Olanda: fumatul scade speranta de viata la femei cu 11 ani fata de 3 la barbati (femeile
ce fumeaza mor in medie la 70 ani fata de 81 ani) (Agentia CBS, 2005)
 Romania: 24,1% femei si 46,4% barbati fumeaza; 64% din cei sub 16 ani fumeaza
(2004); rata mortalitatii din cauza fumatului este de 522 decese la 100.000 locuitori fata
de 273 la nivel European (ESPAD, 2004)
 Obiceiul fumatului in Europa a fost impus de o femeie: Caterina de Medici
(1519-1580) fiind primul om de stat care a impus monopolul pe prelucrarea si
vanzarea tutunului*
 Paris, mijlocul secolulului al XIX-lea, in lumea literar-artistica si mondena se
remarca o doamna ‘cu ochi splendizi, ce fuma pipa sau tigari de foi, pe care le
arunca abia aprinse intr-un vas cu apa…George Sand, scriitoare celebra in
epoca, femeia a carei viata a inraurit muzica lui Chopin dar si poezia lui Alfred
de Musset, care in urma unei discutii ca intre amanti i-a lasat scris: “George e-n
odaia sa,/Intre flori, o floare,/Cu ochii plansi, biata de ea/Trage din tigare…”
Pasiunea pentru fumat erau declarate de George Sand ca o revendicare
feminista, o manifestare a libertatii pe care femeia poate sa si-o asume.

* Jean Nicot, ambasador al Frantei la Lisabona stia ca regina tarii sale suferea groaznic de
migrena si tocmai atunci in Portugalia se inradacinase credinta despre puterea miraculoasa
de vindecare a frunzelor de tutun (Cristofor Columb, insula Cuhani, sf sec XV); prin
urmare a trimis (1560) seminte si frunze de tutun indicand si procesul tehnologic; ulterior
fumatul se raspandeste cu iuteala in Anglia, Germania, Rusia, Turcia si, de aici, in toata
Asia.
 Romania: la sfarsitul sec XVI anumite categorii ale populatiei invatasera sa
fumeze (sub ruinele cetatii Suceva s-a descoperit o lulea de pamant din 1571 iar
cu ocazia primirii la principele Transilvaniei, 1576, o solie turceasca i-a adus
acestuia cadou de la sultan o pipa si tutun
 Coana Chirita, eroina piesei lui V. Alecsandri (Iasi, 1852), care trebuie sa se
deprinda cu tigarile, pentru ca: “Toata lumea azi fumeaza,/Scoate fum pe nas,
pe gat,/Unii moda imiteaza,/Altii fumeaza de urat./Omenirea-I o tigara,/Care se
preface-n scrum..”
•Rol in socializare
•Considerat ‘cool’, ‘trendy’,
American style
•Te face ‘egala’ cu barbatii
•Mentine aparent silueta
•Relaxeaza
•Emancipare, independenta
•Se incadreaza in spiritul de
nihilism post comunist
•Drogul care determina cea mai
mare dependenta (‘first to
arrive, last to leave’)
•Campaniile publicitare agresive
•Legislatie permisiva
Fumatul si sanatatea femeii
 Riscul decesului prin AVC si infarct
creste de 4X la femeia fumatoare
care foloseste contraceptive orale
(CO) fata de cea care nu fumeaza
 La femeile >35 ani riscul decesului
prin afectiune cardiaca creste de 9X si
nu se recomanda prescrierea de CO
daca femeia fumeaza > 15 tigari/zi)
Fumatul si sterilitatea
 Femeile care fumeaza au aprox 72% din
fertilitatea celor ce nu fumeza si le va lua
de 3,4X mai mult decat 1 an pentru
conceptie decat uneia ce nu fumeaza
 Fertilizarea si implantarea este de
asemenea afectata la fumatoare (de aceea
in toate cererile de ferilizare si inseminare
in-vitro se incearca convingerea femeii sa
se lase de fumat)
Menstruatia si menopauza

 Fumatoarele au o prevalenta crescuta a

amenoreei secundare (absenta ciclului)
precum si a neregularitatii ciclului;
sangerea precum si alte tulburari sunt de
asemenea mai frecvente;
 Femeile care fumeaza din adolescenta au
risc de 3x mai mare de a avea o
menopauza precoce datorita nivelului
scazut de estrogeni.
Osteoporoza
 Femeile care fumeaza aprox 20
tigari/zi isi reduc densitatea osoasa
cu 5-10% pana la menopauza,
datorita scaderii nivelului de
estrogeni, ceea ce poate determina
fracturi
Cancerul uterin
 Crestere cu 80% a riscului de a dezvolta
cancer vulvar si de col uterin
 19% din cancerul vulvar si 40% din cel de
col uterin este datorat fumatului
 Fumatul pasiv este dea asemenea un factor
de risc, nivele scazute de nicotina fiind
prezente in fluidul provenit din colul uterin
la persoane nefumatoare, expuse la
nicotina din mediu
Conceptia
 Barbatiiii care fumeaza au in 50%
sansa sa devina impotententi, sa
induca mutatii genetice, defecte la
nastere, cancer, s.a probleme de
sanate la nou nascuti.
Fumatul si sarcina
 Fumatul este cea mai importanta cauza modificabila a
evolutiei nefavorabile a sarcinei in US
 Nicotina, CO si alti componenti trec bariera
placentara, afecteaza aportul de oxigen la fat,
afectand direct structura si functia placentei si
cordonului ombilical
 Un numar de constutuenti ai tutunului sunt cunoscuti
cancerigeni
 Nicotina are un efect direct asupra frecventei cardiace
a fatului si miscarilor respiratorii
 Nicotina se regaseste si in laptele cu care alapteza
mamele ce fumeaza
Fumatul si sarcina
 Nastere prematura, greutate mica la
nastere, ruptura prematura a
membranelor, placenta previa, avort,
deces neonatal.
 Nou nascutii ale caror mame fumeaza
au aceleasi nivele de nicotina cu ale
adultilor si trec prin aceleasi
simptome de sevraj !
 ‘Sindromul fetal de tabagism’:
• Mama a fumat 5 sau mai multe tigari/zi pe
durata sarcinii
• Mama nu prezinta hipertensiune in timpul
sarcinii sau nu are simptomele
preeclampsiei
• Nou-nascutul are G< 2500 gr, indice
ponderal G(gr):L(cm)>2.32;
• Nu exista o cauza intrauterina de retardare,
malformatie congenitala sau infectie,
Copiii

 Copiii femeilor care fumeaza au mai multe
raceli, otite, afectiuni alergice si respiratorii
(frecvent astm) decat cei nascuti din
nefumatori.

 Fumatul este unul din factorii majori de
SIDS (cot syndrome)- ‘sudden infant death
syndrome’

 Daca unul din parinti fumeaza, copilul are o
incidenta crescuta a tuturor tipurilor de
cancer, in special leucemie limfatica si
limfom
 Baza biologica de actiune a nicotinei este diferita la femei si
barbati (Intern J Neurpsypharm, march 2005):

 Femeile testate cu placebo patch au generat mai multa activitate

cerebrala decit barbatii, in special in zonele care controleaza atentia,
dispozitia, memoria de scurta durata si spiritul de organizare

 Cind subiectilor li s-a dat nicotina aceste diferente au scazut

semnificativ: metabolismul cerebral a scazut la femei si crescut la
barbati (exista diferente in modul de metabolizare al nicotinei); prin
urmare unul din efectele majore este sa determine creierul
femeilor sa lucreze asemanator cu al barbatilor
 Femeile se lasa mult mai greu de fumat decit barbatii;
asta ar presupune o dependenta crescuta fata de nicotina
DAR femeile fumeaza mai putin pe zi, folosesc branduri
cu mai putina nicotina, inhaleaza mai putin profund IAR
Terapia de subtitutie a nicotinei (NRT) are efect mult mai
redus la femei fata de barbati, sugerind ca si altceva in
afara de nicotina duce la dependenta femeilor de fumat –
‘stimuli externi’ (NIDA, ’97)

S-au studiat toate cele 4000 de componente din tigara, in afara de nicotina si nu s-a
gasit o actiune diferita in functie de sex asupra greutatii sau aspectelor fiziologice
 Factori precum vederea si mirosul fumului de tigara*,
persoane, locatii, stari de spirit, dependenta comportamentala,
factori hormonali actioneaza mai puternic asupra femeilor

 Fumatul este prevalent la femeile cu afectiuni psihice

(anxietate, depresie, bulimie, deficit de atentie, schizofrenie si
alcoolism); prevalenta depresiei la femei este de 2X mai mare
decit la barbati !

 Gradul ‘recompensei’oferit de fumat femeilor este mai mare

decit cel dat barbatilor si datorita diferentelor farmacocinetice
(↓clearance)
* folosirea Nicotrol ® Inhaler – nicotine inhalation system
 In terapia femeilor ce vor sa se lase de
fumat trebuie sa se puna accentul MAI
MULT pe terapie psihosociala (PT) si nu
numai pe NRT; de asemenea naltrexona
(folosita in terapia dependentei de opioizi
si alcoolism) asociata PT si NRT poate da
rezultate (2005, 49 ref.)